10.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 42/49

—

având în vedere răspunderea sa pentru realizarea cetățeniei Uniunii, dorește ca principiul subsidiarității, guvernanța pe mai multe niveluri și aplicarea Cartei drepturilor fundamentale să contribuie la instituirea unei autentice „culturi a drepturilor fundamentale”;

—

constată că, fiind nivelul cel mai apropiat de cetățeni, autoritățile locale și regionale sunt obligate în mod special să pună în aplicare principiile participării politice, așa cum sunt ele prevăzute în Tratatul de la Lisabona și în constituțiile naționale și legislațiile regionale și, de aceea, propune, printre altele, examinarea posibilităților mai ample de participare la alegeri în țările de reședință ale cetățenilor Uniunii;

—

menționează necesitatea de dezvoltare a unui climat de încredere special și a cunoștințelor mai ample privind sistemele juridice ale altor state membre pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, la care autoritățile locale și regionale ar putea contribui și în cadrul parteneriatelor dintre orașe și regiuni;

—

menționează rolul important al autorităților locale și regionale la realizarea unei protecții ample a datelor, bazate pe drepturile fundamentale, precum și la răspunderea deosebită a acestora în cadrul prevenirii criminalității și în punerea în aplicare a conceptului de prevenire și combatere a corupției și criminalității organizate printr-o abordare administrativă;

—

în contextul dimensiunii sociale a unei migrații cauzate de sărăcie, aflate în continuă creștere, subliniază din nou necesitatea unei politici europene în materie de imigrație și azil definite împreună cu regiunile și autoritățile locale, care trebuie să aibă la bază respectarea drepturilor omului, solidarității și responsabilității și, de aceea, ar dori crearea, în cadrul Parlamentului European, a funcției de responsabil european pentru migrație, refugiați și integrare, care să se ocupe în special de problemele specifice ale resortisanților unor țări terțe.

Raportor

:

Holger POPPENHÄGER (DE-PSE), ministrul de justiție al landului Turingia

Document de referință

:

„Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei – Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm”

COM(2010) 171 final

1.

salută faptul că, prin planul de acțiune, Comisia a prezentat rapid o strategie cuprinzătoare de punere în aplicare a Programului de la Stockholm „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei”, ceea ce permite participarea organizată și orientată a tuturor actorilor implicați;

2.

salută obiectivul planului de acțiune de a promova o Europă a cetățenilor, astfel încât aceștia să-și poată exercita pe deplin drepturile;

3.

subliniază încă o dată necesitatea de a garanta, și în procesul de creare a unei Europe sigure, respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a libertăților;

4.

atrage atenția asupra faptului că autorităților locale și regionale le revine deja o responsabilitate esențială în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor drepturi și, din acest motiv, pleacă de la premisa că, în cadrul guvernanței pe mai multe niveluri și în conformitate cu principiul subsidiarității, acestea ar trebui să fie implicate pe deplin în acest proces încă din etapa prelegislativă;

5.

va analiza posibilitatea de a crea o bază de date proprie a Comitetului Regiunilor (CoR) care să conțină exemplele de bune practici ale autorităților locale și regionale, care privesc spațiul de libertate, securitate și justiție;

6.

atrage atenția asupra faptului că Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene recunoaște indivizibilitatea drepturilor fundamentale și a libertăților fiecărui cetățean, indiferent de cetățenie sau statut de ședere, și subliniază că respectarea deplină, protecția și promovarea acestor drepturi reprezintă una dintre sarcinile cele mai importante ale organelor și instituțiilor Uniunii Europene (UE), ale statelor membre, ale parlamentelor și guvernelor regionale, precum și ale aleșilor și funcționarilor locali;

7.

evidențiază rolul important al inițiativelor conduse în special de autoritățile locale și regionale și de grupurile societății civile, în lupta împotriva excluziunii, rasismului, antisemitismului, xenofobiei și homofobiei;

8.

solicită îmbunătățirea protecției minorităților și a grupurilor și persoanelor vulnerabile;

9.

propune ca regiunile și localitățile să-și examineze treptat legislația existentă, inclusiv constituțiile, precum și noile acte legislative, prin prisma Cartei și a evoluțiilor constituționale europene, în special a dispozițiilor europene în materie de luptă împotriva discriminării;

10.

în cadrul guvernanței pe mai multe niveluri și prin cooperarea strânsă cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, dorește să contribuie la instituirea unei autentice „culturi a drepturilor fundamentale” și, prin urmare, solicită Comisiei să informeze cu regularitate și CoR cu privire la modul în care aceasta a contribuit la respectarea eficientă a drepturilor fundamentale la nivel procedural;

11.

salută cooperarea trilaterală între Comisie, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE și CoR, lansată în 2009, și îndeamnă la aprofundarea și extinderea acesteia;

12.

consideră că dreptul la libertate deplină de circulație și participarea politică activă a cetățenilor reprezintă aspecte esențiale ale cetățeniei Uniunii;

13.

constată că, fiind nivelul cel mai apropiat de cetățeni, autoritățile locale și regionale sunt obligate în special să pună în aplicare principiile participării, așa cum sunt ele prevăzute în constituțiile naționale și legislațiile regionale, precum și în Tratatul de la Lisabona;

14.

prin urmare, propune să se analizeze posibilitatea de a extinde dreptul de vot al cetățenilor Uniunii dincolo de nivelurile local și european;

15.

sprijină eforturile depuse în vederea acordării resortisanților unor țări terțe, aflați în mod legal pe teritoriul Uniunii, de posibilități de participare la nivel local, în funcție de durata șederii;

16.

împărtășește opinia Parlamentului European, a Comisiei și a Consiliului European, conform căreia inițiativa cetățenească europeană, instituită de Tratatul de la Lisabona, va consolida, de asemenea, legitimitatea democratică a Uniunii;

17.

subliniază necesitatea de a acorda cetățenilor Uniunii un acces amplu la informații, acesta fiind o condiție prealabilă a participării politice active; ar aprecia dacă și în statele membre ar fi instituit un astfel de acces amplu la informații și își invită membrii să se implice în acest sens;

18.

salută faptul că Tratatul de la Lisabona a permis, datorită unor progrese decisive în materie de drept civil și penal, ca spațiul judiciar european să devină cu adevărat vizibil pentru cetățeni;

19.

subliniază faptul că, pentru a permite aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sistemelor judiciare, trebuie consolidată încrederea reciprocă, printre altele prin introducerea unor standarde minime;

20.

prin urmare, consideră că schimbul de judecători, procurori și alți magistrați, mai ales în cadrul Rețelei Judiciare Europene, dar și pe baza parteneriatelor existente dintre orașe și regiuni, contribuie la consolidarea acestei încrederi și ar trebui promovat mai puternic;

21.

pentru dezvoltarea în continuare a culturii judiciare europene, propune inițierea unor schimburi intensive de experiență cu privire la formele alternative de sancțiuni penale la modelele practicate deja, precum mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (Alternative Dispute Resolution - ADR), și la diferitele sisteme de formare și perfecționare profesională în domeniul juridic;

22.

este de părere că metoda unui „cadru de referință comun” ar contribui în mod decisiv la europenizarea legislației și la o aplicare mai eficientă a acesteia;

23.

solicită ca, în cazul viitoarelor acte legislative, să se recurgă la evaluarea impactului acestora în ceea ce privește drepturile fundamentale și, în plus, să se aibă în vedere efectele de ordin financiar, economic și social asupra regiunilor;

24.

evidențiază deosebita responsabilitate a autorităților locale și regionale în ceea ce privește securitatea persoanelor care locuiesc pe teritoriul administrat de acestea și în ceea ce privește dezvoltarea unei culturi judiciare europene bazate pe demnitate umană, libertate, egalitate și solidaritate, aceasta reprezentând pasul cel mai important în vederea prevenirii rasismului și a xenofobiei;

25.

subliniază importanța fundamentală a libertății de întrunire pentru o societate democratică, importanță recunoscută în Carta drepturilor fundamentale, și își exprimă, în același timp, îngrijorarea cu privire la instrumentalizarea acestui drept fundamental în scopuri xenofobe, rasiste și extremiste;

26.

prin urmare, consideră că intensificarea și ameliorarea cooperării administrative și a schimbului de informații cu privire la bunele practici între autoritățile competente sunt imperios necesare, pentru a asigura exercitarea liberă a dreptului la întrunire;

27.

salută punerea în aplicare a planului de acțiune privind radicalizarea violentă, anunțată deja, și îndeamnă la analizarea posibilității de a introduce, în întreaga Europă, un set de standarde minime privind sancțiunile penale pentru actele politice extremiste;

28.

salută evaluarea măsurilor de combatere a corupției adoptate de statele membre, care a fost anunțată în planul de acțiune, și atrage atenția asupra faptului că acest demers presupune o cultură administrativă axată pe prevenire, precum și un înalt grad de transparență a procedurilor administrative;

29.

subliniază, asemenea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, că protecția vieții private este de o importanță majoră în societatea informațională globală. Prin urmare, este indispensabilă aplicarea consecventă a dreptului fundamental la protecția datelor atât în domeniile urmăririi penale și al prevenirii criminalității, cât și în relațiile internaționale;

30.

consideră că, datorită experienței pe care autoritățile locale și regionale o au în dezvoltarea protecției datelor, acestea ar trebui implicate în mod continuu și din timp în acest proces;

31.

salută revizuirea anunțată a Directivei 2006/24/CE privind păstrarea datelor și pleacă de la premisa că aceasta se va realiza ținând seama și de Carta drepturilor fundamentale;

32.

împărtășește ideea propusă de „Agenda digitală”, conform căreia garantarea protecției datelor și securitatea datelor – inclusiv în cazul unor acorduri cu state terțe sau al evaluării noilor modele comerciale specifice economiei online – consolidează încrederea cetățenilor în tehnologiile moderne de comunicație și înlătură astfel un obstacol esențial din calea dezvoltării acestora;

33.

consideră că introducerea supravegherii prin camere video de către operatorii publici și privați trebuie să facă obiectul unei examinări critice;

34.

reconfirmă concluziile avizelor sale privind combaterea exploatării sexuale a minorilor, a pornografiei infantile și a traficului de persoane, precum și privind protecția minorilor neînsoțiți; face trimitere în mod special la Avizul CdR 136/2006 fin și subliniază necesitatea creării unor instrumente financiare specifice în cadrul punerii în aplicare a Planului de acțiune al Comisiei privind minorii neînsoțiți, pentru a putea răspunde în mod adecvat la situația specială a acestor minori și a regiunilor care primesc minori neînsoțiți;

35.

subliniază necesitatea de a evalua eficiența măsurilor UE de până în prezent privind protecția victimelor, respectiv a punerii în aplicare a acestora în cadrul exercițiilor periodice de raportare impuse de legislația UE;

36.

în ceea ce privește catastrofele naturale transfrontaliere, de origine climatică, la care asistăm în prezent – ca de exemplu inundațiile, dar și incendiile – reiterează faptul că autoritățile locale și regionale joacă un rol decisiv în prevenirea pericolelor;

37.

reamintește solicitarea sa privind aplicarea la nivelul UE a unei abordări comune și echilibrate în materie de protecție civilă, care să lase statelor membre un suficient spațiu de manevră pentru a-și stabili propriile priorități;

38.

așteaptă cu interes evaluarea instrumentelor politice ale UE în materie de protecție civilă, anunțată în planul de acțiune, precum și comunicarea privind consolidarea capacității UE de răspuns în caz de dezastre și salută în mod expres propunerile legislative anunțate privind reînnoirea instrumentului financiar european de protecție civilă;

39.

evidențiază rolul important jucat de autoritățile locale și regionale și în prevenirea criminalității și solicită implicarea din timp a acestora în procesul de evaluare a Rețelei europene de prevenire a criminalității, precum și în crearea unui observator pentru prevenirea criminalității și în promovarea conceptului de prevenire și combatere a criminalității organizate printr-o abordare administrativă;

40.

solicită să se acorde o atenție specială măsurilor propuse în privința statisticilor privind criminalitatea, astfel încât să se asigure pertinența acestor date;

41.

în contextul dimensiunii sociale a unei migrații cauzate de sărăcie, aflate în continuă creștere, subliniază din nou necesitatea unei politici europene în materie de imigrație și azil definite împreună cu regiunile și autoritățile locale, care să aibă la bază respectarea drepturilor omului, solidarității și responsabilității;

42.

împărtășește părerea Parlamentului European conform căreia susținerea acordată în prezent regiunilor frontaliere europene nu este suficientă și, din acest motiv, solicită Comisiei ca, în cadrul viitoarei comunicări privind o solidaritate sporită în cadrul UE, să prezinte, de asemenea, propuneri de soluții privind distribuirea solidară a refugiaților, precum și propuneri privind măsurile de urgență pentru ușurarea situației regiunilor afectate;

43.

salută o politică în domeniul imigrației care să includă și țările de origine și care, în plus, să țină cont și de cerințele de pe piața europeană a forței de muncă și de evoluția demografică;

44.

solicită elaborarea unui cadru juridic mai coerent în ceea ce privește reîntregirea familiei și consideră că este necesară gestionarea cu discernământ a facilităților suplimentare din domeniul acordurilor privind vizele;

45.

salută, în principiu, măsurile anunțate în planul de acțiune privind combaterea durabilă a imigrației ilegale;

46.

subliniază că măsurile prevăzute nu trebuie să submineze protecția refugiaților la nivel european și internațional;

47.

regretă faptul că, în planul de acțiune, Comisia nu prevede propuneri și inițiative cu privire la o abordare coordonată în ceea ce privește persoanele fără drept de ședere, abordare care să țină seama de drepturile fundamentale europene, și se așteaptă să se ia în considerare interesele acestei categorii atât în ceea ce privește anunțata revizuire a Directivei de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate, cât și în Raportul privind Directiva de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală;

48.

este de părere că programele de repatriere ar trebui să se deruleze în principiu pe bază de voluntariat și în concordanță cu obiectivele cooperării pentru dezvoltare și că repatrierea ar trebui să ducă la integrarea socială durabilă a persoanelor vizate;

49.

regretă faptul că, în prezent, planul de acțiune nu prevede nicio îmbunătățire în ceea ce privește drepturile și obligațiile resortisanților din țări terțe;

50.

subliniază, și în ceea ce privește politica în materie de migrație și azil, necesitatea respectării dispozițiilor în materie de protecție a datelor în cazul măsurilor privind securizarea datelor și schimbul de date, anunțate în planul de acțiune, precum și în cazul revizuirii acestora;

51.

salută măsurile anunțate de promovare a integrării și solicită în acest sens implicarea din timp a Comitetului Regiunilor în elaborarea comunicării privind o agendă europeană privind integrarea și în dezvoltarea mecanismului de coordonare prevăzut;

52.

solicită ca, în cadrul măsurilor statistice anunțate, să se asigure un echilibru adecvat între cunoștințele câștigate și costurile aferente;

53.

ar dori crearea, în cadrul Parlamentului European, a unui post de responsabil european pentru migrație, refugiați și integrare, care să se ocupe în special de problemele specifice ale resortisanților unor țări terțe;

54.

invită Parlamentul European și Consiliul să introducă cât mai curând criteriile și metodologiile comparabile de luare a deciziilor în materie de azil, care au fost anunțate în planul de acțiune;

55.

consideră că respectarea standardelor minime, în conformitate cu cerințele în materie de drepturi fundamentale și drepturi ale omului, este la fel de necesară în cazul găzduirii solicitanților de azil, ca și în cazul reglementărilor privind libertatea de circulație a acestora;

56.

întâmpină cu satisfacție faptul că Tratatul de la Lisabona permite o organizare mai eficientă a relațiilor externe ale UE, prin acordarea unei importanțe mai mari obiectivelor legate de drepturile omului și de politica de dezvoltare;

57.

salută angajamentul Comisiei de a veghea, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este și vicepreședinte al Comisiei, la asigurarea coerenței dintre relațiile externe și dimensiunea externă a justiției și afacerilor interne, precum și cooperarea pentru dezvoltare;

58.

salută faptul că planul de acțiune ține seama, de asemenea, de interesele comune legate de migrația legală și ilegală (imigrație, azil, cooperare în materie de protecție a frontierelor), precum și de combaterea terorismului și a criminalității, de definirea priorităților geografice în funcție de anumite probleme, de condițiile-cadru pentru schimbul de informații, de garanțiile oferite în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale și a drepturilor omului, de transparență și accesul liber la informații, de protecția datelor, precum și de garanțiile aferente în ceea ce privește protecția drepturilor cetățenilor Uniunii și ai țărilor terțe;

59.

îndeamnă la implicarea Congresului autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, a Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană, a platformelor din cadrul Parteneriatului estic și a altor rețele relevante în dezbaterile pe teme legate de dimensiunea externă a spațiului de libertate, securitate și justiție;

60.

consideră că este important să se exploateze și să se consolideze marele potențial al autorităților locale și regionale în domeniul cooperării transfrontaliere legate de spațiul de libertate, securitate și justiție, în special în ceea ce privește chestiunile legate de integrarea migranților și a solicitanților de azil;

61.

consideră că este necesar să se efectueze în mod regulat evaluări și în acest domeniu, pentru a asigura eficiența și coerența punerii în aplicare a măsurilor acestei noi politici externe a UE.