Avizul Comitetului Regiunilor privindinterconectarea registrelor comerţului

(2010/C 267/06)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Context

1.   salută iniţiativa Comisiei Europene privind Cartea verde „Interconectarea registrelor comerţului”;

2.   îşi exprimă satisfacţia faţă de invitaţia Comisiei Europene adresată tuturor părţilor interesate de Cartea verde „Interconectarea registrelor comerţului” să îşi exprime punctul de vedere cu privire la această temă;

3.   reaminteşte rolul decisiv al Comitetului Regiunilor care, în calitate de reprezentant al intereselor autorităţilor locale şi regionale, a prezentat, în cadrul avizelor sale anterioare, opţiuni şi propuneri alternative în vederea promovării unei bune funcţionări a pieţei interne, a sporirii transparenţei, precum şi a facilitării schimbului de informaţii şi reducerii sarcinii administrative atât la nivel local, cât şi la nivel regional;

4.   împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei Europene conform căruia registrele comerţului (1) joacă un rol decisiv în acest sens. În acestea se înregistrează, se examinează şi se stochează informaţii referitoare la societăţile comerciale, precum informaţii privind forma juridică a societăţii, sediul său, capitalul şi reprezentanţii legali, şi aceste informaţii se pun la dispoziţia publicului;

5.   este de acord cu Comisia Europeană că Directiva privind fuziunile transfrontaliere (2), precum şi Statutul societăţii europene (3) (SE) şi cel al societăţii cooperative europene (4) (SCE) prevăd explicit cooperarea registrelor comerţului la nivel transfrontalier;

6.   este de părere că registrele comerţului pot oferi servicii suplimentare, diferite de la o ţară la alta, chiar dacă standardele minime privind serviciile de bază sunt reglementate prin prevederi legislative europene. În acelaşi timp, societăţile comerciale operează tot mai mult în afara graniţelor naţionale şi au astfel posibilitatea de a se înregistra şi de a-şi desfăşura activitatea comercială parţial sau în totalitate într-un alt stat membru. Toate acestea au dus la creşterea cererii de acces transfrontalier, public, la informaţii privind societăţile comerciale;

7.   evidenţiază faptul că, deşi informaţiile privind o anumită societate comercială sunt accesibile în ţara în care aceasta este înregistrată, accesul la aceste informaţii dintr-un alt stat membru poate fi adesea împiedicat de obstacole de ordin tehnic, juridic, lingvistic etc.;

8.   consideră totuşi că doar cooperarea benevolă existentă între registrele comerţului nu este suficientă şi, prin urmare, este necesară asigurarea unei cooperări transfrontaliere între registrele comerţului, mai eficiente decât până în prezent. În cadrul acestei cooperări, este deosebit de important să se garanteze accesul transnaţional la informaţiile stocate de registrele comerţului, precum şi transparenţa, securitatea juridică şi fiabilitatea acestor informaţii;

9.   accentuează faptul că actuala criză financiară evidenţiază din nou importanţa transparenţei pieţelor financiare. În contextul măsurilor de asanare financiară, îmbunătăţirea accesului la informaţii oficiale, actualizate şi fiabile referitoare la societăţile comerciale poate fi privită ca un mijloc pentru restabilirea încrederii în pieţele din întreaga Europă;

Mesaje esenţiale

10.   recunoaşte importanţa decisivă a registrelor comerţului pentru a se asigura funcţionarea transfrontalieră eficientă a pieţei interne prin furnizarea unor informaţii fiabile şi actuale în scop comercial sau pentru a se facilita accesul la justiţie al tuturor părţilor implicate, din toate statele membre;

11.   recunoaşte importanţa fundamentală pentru creşterea economică a unei mobilităţi mai mari a societăţilor comerciale şi, prin urmare, recomandă aplicarea unui sistem integrat în totalitate, care să asigure un acces nediferenţiat la informaţii în întreaga Uniune Europeană;

12.   constată că accesul la informaţii cu privire la fuziunile transfrontaliere, transferurile de sedii ale firmelor sau înfiinţarea sucursalelor în alte state membre reprezintă o necesitate zilnică pentru buna funcţionare a pieţei interne;

13.   apreciază eforturile depuse de statele membre participante în mod voluntar la proiectul de creare a unei platforme eficiente pentru schimbul de informaţii, dar, cu toate acestea, solicită Comisiei Europene să elaboreze o propunere de cadru legislativ pentru o cooperare la nivel european între registrele comerţului, pentru a înlocui sistemul actual pe bază de voluntariat cu un registru integrat în totalitate pe baza TIC;

14.   reaminteşte rolul însemnat al IMM-urilor în cadrul economiei europene şi solicită statelor membre să adopte Statutul societăţii private europene care, împreună cu un sistem eficient de interconectare a registrelor comerţului, ar promova expansiunea întreprinderilor mici şi mijlocii pe piaţa internă;

15.   solicită instituirea, la nivel european, a unui registru digital al comerţului cu soluţii IT ambiţioase, având la bază asocieri bilaterale;

16.   pledează pentru revizuirea directivelor relevante în materie de societăţi comerciale în vederea adaptării prevederilor acestora la posibilităţile tehnice actuale, în special la utilizarea sistemelor IT;

17.   împărtăşeşte punctul de vedere conform căruia ar fi util, în orice caz, ca, la interconectarea registrelor comerţului, să se facă uz, într-o mare măsură, de eforturile depuse până în prezent, în special în legătură cu Registrul European al Comerţului (EBR) şi cu proiectul BRITE. În ceea ce priveşte partea care reglementează din punct de vedere procedural cooperarea dintre registrele comerţului din cadrul reţelei (fuziuni, transferuri de sedii ale firmelor, stabiliri ale sucursalelor etc.), trebuie exprimat acordul cu Comisia Europeană, în sensul că sistemul poate fi creat cel mai uşor pe baza actualului proiect BRITE.

Propuneri

18.   reaminteşte faptul că jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie din ultimii zece ani [în special prin cauzele Centros (C-212/97), Überseering (C-208/00), Inspire Art (C-167/01)] a permis societăţilor comerciale să opereze şi să îşi transfere sediul la nivel transfrontalier;

19.   subliniază că, adesea, în practică, acest drept nu poate fi utilizat. Însă motivul acestei stări de fapt trebuie căutat nu atât în lipsa interconectării registrelor comerţului, cât, mai degrabă, în faptul că dispoziţiile de drept al societăţilor comerciale şi ale legislaţiei privind registrele comerţului din statele membre nu promovează transferul sediului în străinătate şi alte activităţi transfrontaliere şi în faptul că nici legislaţia europeană nu solicită explicit dispoziţii în acest sens;

20.   consideră că această problemă nu se rezolvă numai prin interconectarea registrelor comerţului. Pentru rezolvarea acesteia, ar fi în principiu necesară stabilirea unor dispoziţii legale de fond şi de procedură privind transferul sediului societăţilor comerciale, prin care trebuie reglementată, printre altele, cooperarea registrelor comerţului;

21.   are convingerea că unul dintre cele mai mari obstacole din calea realizării unei concurenţe reale între state şi regiuni rezidă în faptul că transferul sediului în UE este în principiu aproape imposibil. Concurenţa ar avea drept consecinţă faptul că societăţile comerciale ar fi atrase în cel mai bun mediu, însă transferul sediului este astăzi extrem de complicat;

22.   recunoaşte că interconectarea registrelor comerţului ar ajuta societăţile comerciale să obţină informaţii despre partenerii lor în cadrul activităţii lor comerciale, iar acest lucru merită, în orice caz, salutat. Un sistem al registrelor comerţului interconectate ar genera astfel o bază de date comună cu intrări standardizate, cu ajutorul căreia ar putea fi realizat acest obiectiv, dacă se garantează acurateţea informaţiilor furnizate de registre. În plus, ar trebui depuse eforturi în vederea uniformizării conţinuturilor registrelor;

23.   este de părere că „Acordul privind guvernanţa” propus în cadrul cărţii verzi nu pare a fi un instrument adecvat pentru stabilirea unei reţele. Pentru ca datele standardizate din fiecare registru naţional al comerţului să poată fi accesate în formă standardizată, viitorul sistem trebuie să fie reglementat, de exemplu, prin revizuirea directivei privind publicitatea în materie de drept al societăţilor comerciale sau pe altă cale;

24.   adaugă că eforturile ar trebui orientate mai degrabă spre punerea la dispoziţie online, pentru toată lumea şi, pe cât posibil, gratuit sau în schimbul unei taxe mici, atât a informaţiilor transfrontaliere prin intermediul sistemului care urmează a fi creat, cât şi a informaţiilor privind registrele comerţului interne ale diferitelor state membre. Prin taxele încasate de către stat în contextul colectării informaţiilor relevante, costurile legate de acestea sunt oricum acoperite deja, iar autorităţile publice nu ar trebui să facă comerţ cu date publice. Altfel, sub acoperirea viitoarei directive s-ar crea concurenţă acelor societăţi existente care oferă servicii de consultanţă;

25.   împărtăşeşte punctul de vedere conform căruia interconectarea datelor colectate în urma punerii în aplicare a Directivei privind transparenţa cu reţeaua de registre ale comerţului care urmează a fi instituită pare a fi utilă. Prin urmare, ar trebui să se reflecteze asupra opţiunii de a crea cadrul de reglementare aferent mai degrabă prin intermediul unei directive sau, eventual, chiar al unui regulament;

26.   atrage atenţia asupra faptului că, de fapt, lipsa unui registru interconectat al comerţului nu a reprezentat, până în prezent, un obstacol important pentru procedurile transfrontaliere de drept comercial. În prezent, o serie de soluţii electronice inteligente (ca, de exemplu, cele puse în aplicare între Estonia, Portugalia şi Finlanda) permit deja o cooperare foarte cuprinzătoare, astfel încât se pot accesa, pe cale electronică, chiar şi registrele comerţului din străinătate, fără a fi necesară deplasarea în altă ţară;

27.   subliniază faptul că obstacolele care apar în calea procedurilor transfrontaliere de drept comercial se datorează mai degrabă lipsei unei identificări electronice valabile în întreaga Europă, de exemplu a unei cărţi de identitate electronice europene, care ar permite legalizarea utilizării semnăturii digitale şi recunoaşterea reciprocă a acesteia. Acesta ar trebui să reprezinte unul din elementele cele mai importante pentru interconectarea registrelor comerţului şi ar trebui, de asemenea, abordat de urgenţă;

28.   în final, atrage atenţia asupra faptului că toate iniţiativele trebuie să respecte principiile unei mai bune legiferări, al subsidiarităţii şi al proporţionalităţii.

(1)  Conceptul de „registre ale comerţului” utilizat în această carte verde include toate registrele centrale, registrele comerciale sau registrele societăţilor comerciale, în conformitate cu articolul 3 din prima Directivă în materie de drept al societăţilor comerciale (68/151/CEE).

(2)  Directiva 2005/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind fuziunile transfrontaliere ale societăţilor comerciale pe acţiuni (JO L 310, 25.11.2005, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE) (JO L 294, 10.11.2001, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE) (JO L 207, 18.8.2003, p. 1).