29.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 141/45

—

salută o serie de acțiuni și de inițiative politice comunitare care vizează obligarea statelor membre să își armonizeze politicile forestiere naționale cu obiectivele UE;

—

atrage atenția asupra potențialului considerabil pe care îl oferă sectorul silvic și al exploatării lemnului în vederea realizării obiectivelor UE până în 2020 și consideră că ar trebui analizată posibilitatea utilizării veniturilor obținute prin sistemul de comercializare a emisiilor (SCE) pentru susținerea inițiativelor în acest sector;

—

subliniază importanța promovării unei gestionări multifuncționale a pădurilor;

—

salută inițiativele lansate de UE pentru limitarea despăduririlor și a degradării pădurilor; atrage atenția asupra faptului că biomasa produsă în UE conține o parte prea mare de vreascuri și frunze uscate, care furnizează aproape 90 % din rezerva de micro-elemente absorbite de vegetale în cursul asimilării și formării masei forestiere. Aceasta ar putea provoca distrugerea biotopurilor;

—

este întru totul de acord cu încurajarea exploatării lemnului și a altor produse derivate care provin din pădurile gestionate pe baza principiului dezvoltării durabile. Este vorba, în primul rând, de energie și de materii prime; solicită examinarea, la diferite niveluri decizionale, a posibilității de stabilire a unei date pentru introducerea certificării obligatorii pe întreg teritoriul european;

—

recomandă sprijinirea regiunilor care pun în practică o politică forestieră durabilă, menită să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Ar trebui stimulați operatorii economici prin reduceri fiscale, contribuții la cheltuielile pentru inovații, contracte preferențiale pentru cumpărarea de produse provenind din producția forestieră, asistență tehnică și tehnologică, precum și contribuții la cheltuielile de protecție a mediului;

Raportor

:

Dl Adam BANASZAK (PL-UEN-AE), membru al adunării regionale a voievodatului Kujawsko – Pomorskie

1.

consideră că pădurile, care înmagazinează în biomasa lor mai mult de jumătate din rezervele mondiale de dioxid de carbon, contribuie la combaterea schimbărilor climatice; prin urmare, degradarea acestora, precum și despăduririle regiunilor reprezintă o amenințare pentru mediu și climă. Din acest motiv, este absolut indispensabil să se aplice o politică forestieră durabilă;

2.

are convingerea că ecosistemele naturale se află într-un echilibru fragil și că diversitatea formelor de viață vegetale și animale este esențială pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Pădurile originare/naturale reprezintă habitate importante și trebuie gestionate cu respectarea legislației în domeniul forestier și a celei regionale. De aceea, statele membre și regiunile ar trebui sa aibă posibilitatea de a decide împotriva plantării speciilor de arbori și plante modificate genetic;

3.

salută promovarea, de către Comisia Europeană, a utilizării biomasei forestiere pentru producerea de energie, precum și sprijinul acordat, în acest domeniu, de către Comitetul forestier permanent, care au determinat creșterea, chiar dacă încă insuficientă, a ponderii acestui combustibil în producerea de energie din surse regenerabile. De asemenea, atrage atenția asupra faptului că biomasa produsă în UE conține o parte de vreascuri și frunze uscate, care furnizează aproape 90 % din rezerva de micro-elemente absorbite de vegetale în cursul asimilării și formării masei forestiere. O pondere prea mare poate provoca distrugerea biotopurilor. Acest lucru trebuie luat în considerare și la alegerea metodelor de recoltare a lemnului. In zonele forestiere critice, sărace în substanțe nutritive, crengile si vârfurile arborilor ar trebui să rămână în locurile în care au fost tăiate sau în pădure;

4.

atrage atenția asupra potențialului considerabil, încă neexploatat pe deplin, pe care îl oferă sectorul silvic și al exploatării lemnului în vederea realizării obiectivelor UE până în 2020 și, în special, asupra posibilității de sporire sensibilă a ponderii biomasei forestiere ca materie primă în producția de energie, inclusiv prin plantarea de arbori cu creștere rapidă. Constată că utilizarea lemnului ca materie primă și ca sursă de energie contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului (lemnul având rol de element de stocare), prin economisirea energiei utilizate în procesele de producție în comparație cu alte materiale de construcții, prin economisirea energiei utilizate pentru obținerea căldurii iarna și în procesele de răcire vara (materiale de izolare din lemn), precum și prin substituirea combustibililor fosili la producerea de căldură și de energie electrică (combustibili din lemn, revalorificarea lemnului vechi în scop termic). Ar trebui analizată posibilitatea utilizării veniturilor obținute prin sistemul de comercializare a emisiilor (SCE) pentru susținerea acestei inițiative și a altora similare;

5.

apreciază că este necesară o dinamizare bine gândită a silviculturii, pentru a intensifica producția de lemn în scopuri industriale, ceea ce ar determina în același timp o creștere a producției de lemn în scopuri energetice;

6.

având în vedere lipsa unei politici forestiere comune, consideră că adoptarea Planului de acțiune 2007-2011 în materie de gestionare a pădurilor în UE constituie o orientare adecvată a lucrărilor Comisiei Europene. În același timp, recomandă începerea neîntârziată a lucrărilor consacrate adoptării unui cadru juridic și structural pentru acțiunile intersectoriale ale Comisiei Europene privind pădurile, care să asigure coordonarea activităților din acest domeniu după 2011. Pe lângă definirea unui plan de acțiune pentru următorii ani, ar putea fi înființat un organism UE cu rol de coordonare în domeniul politicii forestiere;

7.

se pronunță în favoarea sensibilizării și instruirii proprietarilor de păduri cu privire la posibilitățile de realizare a unei silviculturi care să fie gestionată în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, ținând astfel seama atât de protecția biodiversității, cât și de producția de arbori de bună calitate și de cultivarea soiurilor de arbori cu creștere rapidă, utilizați în scopul producerii de energie. Recomandă ca proprietarii de păduri să fie sprijiniți pe larg, atât prin măsuri de consiliere, cât și din punct de vedere economic, pentru a îndeplini acest obiectiv;

8.

sprijină studiile și inițiativele de cercetare științifică menite să identifice tehnologiile moderne care permit recoltarea și producerea lemnului în condiții care permit reducerea impactului asupra mediului (inclusiv prin plantații forestiere destinate producerii de lemn în scopuri energetice), în comparație cu metodele tradiționale, precum și cele care duc la scăderea costurilor de gestionare, promovând totodată dezvoltarea durabilă;

9.

salută și recunoaște realizările sistemelor de certificare voluntară existente, se pronunță în favoarea menținerii acestora și recomandă sprijinirea lor pe scară largă prin alte instrumente, inclusiv financiare, certificarea putând fi într-o etapă ulterioară și un instrument de stopare a fluxului ilegal de lemn și de produse derivate. Sugerează că aceasta ar trebui să fie doar o parte a unei presiuni mai intense în direcția certificării la scară globală. Recomandă ca, în conformitate cu inițiative precum FLEGT (aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier), să devină ilegală importarea sau posesia de lemn produs în mod ilegal în țări din afara UE. De asemenea, subliniază diferențele considerabile dintre diferitele țări și regiuni în ceea ce privește condițiile juridice și economice ale certificării și etichetării „Natura 2000”. Menționează în plus că certificarea produselor din lemn nu sprijină întotdeauna în mod optim obiectivele generale urmărite de administrarea zonelor protejate. Prin urmare, recomandă să se țină seama de aceste divergențe și cerințe în cadrul procesului de reglementare, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității;

10.

subliniază importanța promovării unei gestionări multifuncționale a pădurilor, care să nu se limiteze numai la sarcinile de bază privind producerea lemnului, ci să se implice și în alte domenii, care depășesc producția, foarte importante în plan economic și silvic, precum turismul, funcțiile socială, recreativă și de protecție, vânătoarea, exploatarea în sens larg a vegetației forestiere, precum și obținerea de produse specifice (de exemplu, rășina, scoarța, pluta etc.). Importanța economică a acestor funcții care nu sunt legate de producție poate fi consolidată prin sporirea, în același timp, a biodiversității biotopurilor, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării zonelor rurale;

11.

subliniază că este indispensabilă implicarea autorităților locale și regionale în luarea deciziilor privind politica forestieră din UE;

12.

recomandă consolidarea într-o măsură decisivă a sprijinului acordat la nivel european creării de plantații de arbori cu creștere rapidă destinați producerii de energie, cultivați conform unor metode durabile din punct de vedere ecologic, ceea ce ar contribui la revitalizarea zonelor rurale prin crearea unei noi piețe de muncă și ar putea constitui un factor de dezvoltare economică a unei microregiuni;

13.

în lumina obiectivelor 20/20/20, trebuie să se insiste ca toate statele membre să participe într-o măsură largă la exploatarea biomasei în scopuri energetice, astfel încât să se îndeplinească obiectivul privind ponderea surselor de energie regenerabile în cadrul producției totale de energie; cu toate acestea, subliniază că sporirea producției de lemn în scopuri energetice ar trebui să constituie și o preocupare a regiunilor, atât din punctul de vedere al ofertei de combustibil (gestionare specifică a pădurilor, în funcție de caracteristicile zonale), cât și al cererii (încurajarea pieței locale a combustibilului lemnos, prin agenți economici publici și privați din regiune);

14.

solicită ca exploatarea biomasei forestiere pentru producerea de energie să beneficieze de o promovare mai largă, iar Comitetul forestier permanent să-și aducă contribuția în acest domeniu, dar își propune să adopte măsuri de limitare a cantității de vreascuri și frunze uscate în biomasa produsă;

15.

observă că interesul acordat producției și exploatării bioenergiei produse pe bază de lemn va depinde de condițiile economice din statele membre, ca de exemplu impozitarea, precum și de nivelul subvențiilor acordate pentru promovarea utilizării combustibilului din lemn și de orientarea acestor subvenții. Un astfel de sprijin va contribui la accelerarea viitoarei dezvoltări a zonelor rurale și la dezvoltarea durabilă a mediului natural în regiunile vizate. CoR solicită statelor membre să nu dezavantajeze biocombustibilii față de combustibilii fosili în cadrul politicii lor fiscale;

16.

salută inițiativele lansate de UE pentru limitarea despăduririlor și a degradării pădurilor, inițiative care vor contribui la combaterea schimbărilor climatice și a restrângerii zonelor implicate în fixarea dioxidului de carbon;

17.

constată cu satisfacție rezultatele supravegherii pădurilor, instituită în vederea conservării acestora, dat fiind că starea pădurilor și vitalitatea lor garantează un grad ridicat de absorbție a gazelor cu efect de seră și contribuie la stabilizarea climei;

18.

subliniază că gestionarea pădurilor progresează constant în anumite state membre în care materia organică moartă este ridicată în mod rațional pentru a fi reciclată ca sursă de bioenergie, conform principiilor stabilite în cadrul certificării și etichetării „Natura 2000”, ceea ce contribuie în special la prevenirea incendiilor. O astfel de gestionare servește principiilor unei economii durabile, cu respectarea naturii multifuncționale a zonelor forestiere;

19.

salută o serie de acțiuni și de inițiative politice comunitare care vizează obligarea statelor membre să își armonizeze politicile forestiere naționale cu obiectivele UE;

20.

având în vedere că sporirea acoperirii forestiere îmbunătățește captarea dioxidului de carbon și, prin urmare, exercită o influență pozitivă asupra stabilității climei, Comitetul Regiunilor recomandă de asemenea ca, în cadrul politicii de dezvoltare rurală, să se mărească fondurile destinate atât întreținerii și îmbunătățirii suprafețelor forestiere existente, cât și reîmpăduririi terenurilor agricole și lucrărilor de cultivare aferente. Insistă în acest context ca acest sprijin să respecte condiția de a nu cauza o degradare a biodiversității;

21.

ia în considerare faptul că în anumite țări sau regiuni ale UE incendiile forestiere reprezintă principala amenințare la adresa conservării ecosistemelor forestiere alcătuite din formații de arbori și arbuști, aceste incendii fiind provocate, pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile, de acumularea excesivă a combustibililor neutilizați sau de abandonarea terenurilor forestiere din cauza rentabilității lor scăzute, ceea ce face ca incendiile apărute să atingă o intensitate și o virulență crescută, îngreunând considerabil lucrările de stingere. Trebuie încurajată și sprijinită practicarea unei silviculturi preventive, prin care masa lemnoasă să devină mai rezistentă la propagarea focului, utilizându-se tratamente silvicole pentru reducerea și modificarea combustibilului vegetal, precum și pentru crearea și menținerea liniilor somiere. Biomasa reziduală produsă de aceste lucrări trebuie să fie destinată producției de energie regenerabilă, contribuind la reducerea emisiilor de CO2;

22.

consideră că este necesară stimularea statelor membre, pentru ca acestea să-și dezvolte mai mult rețeaua de supraveghere, pe baza experienței dobândite în constatarea daunelor produse asupra pădurilor de incendii, insecte dăunătoare și ciuperci patogene sau a efectelor nefaste ale inundațiilor, care degradează sănătatea și vitalitatea pădurilor;

23.

recomandă sprijinirea statelor membre și a regiunilor care pun în practică o politică forestieră durabilă, menită să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Ar trebui privilegiate inițiativele naționale, regionale și locale care își propun să stimuleze operatorii economici prin reduceri fiscale, contribuții la cheltuielile pentru inovații, contracte preferențiale pentru cumpărarea de produse provenind din producția forestieră, asistență tehnică și tehnologică, precum și contribuții la cheltuielile de protecție a mediului;

24.

recomandă promovarea pe scară largă a produselor obținute din materii prime lemnoase, care constituie garanția unei stocări durabile a carbonului absorbit în cursul asimilării dioxidului de carbon de masa forestieră, în speță în sectorul construcțiilor;

25.

subliniază necesitatea, deja enunțată anterior, a adoptării unei abordări politice intersectoriale bine coordonate la nivel internațional, comunitar, național, regional și local, care să țină seama cu strictețe de evoluția situației pe plan global și să vizeze garantarea unei gestionări cu adevărat durabile a resurselor forestiere, și care să îmbine strategiile de atenuare a schimbărilor climatice și măsurile destinate adaptării la acest proces. De aceea, face apel la UE să își asume un rol conducător mai pronunțat în comunitatea internațională și încurajează statele membre în eforturile depuse de acestea pentru îndeplinirea obligațiilor privind atenuarea schimbărilor climatice, definite în Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) și în Protocolul de la Kyoto, apreciind și sprijinul acordat în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice (acțiunea-cheie 6 din Planul de acțiune pentru perioada 2007-2011); salută propunerea Comisiei Europene de creare a unui mecanism mondial privind carbonul forestier (MMCF) în cadrul CCONUSC, bazat pe un sistem de finanțare permanentă, și propune alocarea unei părți importante a veniturilor obținute din licitarea cotelor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (SCE UE) pentru combaterea despăduririi și degradării fondului forestier din țările în curs de dezvoltare;

26.

evidențiază faptul că este indispensabil să se continue promovarea politicii forestiere, dat fiind că aceasta este strâns legată de obiectivul privind sporirea eficienței energetice cu 20 % până în 2020, precum și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon, având în vedere că mărimea importantă a suprafeței acoperite de păduri (aproape 35 % din teritoriul european) joacă un rol în acest sens. În scopul atingerii acestei eficiențe energetice va trebui sprijinită utilizarea termică a biomasei, preferând-o producției de energie electrică; pentru aceasta va trebui realizat un efort de contabilizare a acesteia, prin includerea ei în bilanțurile energetice globale, dat fiind că este cea mai eficientă utilizare a biomasei;

27.

atrage atenția supra necesității adoptării unor măsuri suplimentare pentru limitarea propagării daunelor provocate asupra pădurilor de agenți biotici și abiotici, în special de origine antropogenă, în conformitate cu Planul de acțiune pentru perioada 2007-2011;

28.

observă că UE a introdus o serie de soluții bune, care ar trebui dezvoltate în continuare prin îmbogățirea dezbaterii și cercetării cu noi idei ale experților din diferite țări, în special din țări în care gestionarea forestieră este cea mai eficace, precum și ale reprezentanților autorităților locale și regionale din regiunile în care acest sector economic joacă un rol important;

29.

recunoaște rolul considerabil al Conferinței ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (CMPPE) în comunicarea și definirea problemelor din sectorul forestier cu care se confruntă întreaga Europă, inclusiv UE, și își propune să stabilească o colaborare mai strânsă cu această instituție;

30.

recomandă începerea lucrărilor consacrate adoptării unui cadru juridic și structural pentru acțiunile intersectoriale ale Comisiei Europene, care să asigure coordonarea activităților din domeniul politicii forestiere europene, ceea ce va avea o importanță decisivă după expirarea Planului de acțiune pentru perioada 2007-2011;

31.

dată fiind natura intersectorială a problemelor din sectorul forestier, recomandă începerea lucrărilor consacrate creării unei instituții de înalt nivel, responsabilă cu politica forestieră a UE și dotarea acesteia cu instrumentele financiare adecvate;

32.

aprobă sprijinul acordat acțiunilor cu caracter educativ și informativ din domeniul protecției mediului, constatând totodată că efectele sensibilizării opiniei publice cu privire la avantajele unei gestionări durabile a pădurilor rămân insuficiente, ceea ce face ca societatea europeană să nu înțeleagă pe deplin contribuția acesteia la dezvoltarea zonelor rurale;

33.

recomandă să se acorde un sprijin mai susținut acțiunilor cu caracter educativ și informativ, în special pentru proprietarii de păduri, cât și pentru gestionarii silvici, în domeniul gestionării durabile a pădurilor și al contribuției biomasei forestiere la realizarea obiectivelor 20/20/20;

34.

știința și gestionarea pădurilor joacă un rol esențial în procesul de adaptare la schimbările climatice, care impune modificarea practicilor direct legate de silvicultură, selecția speciilor adaptate la o anumită zonă și refacerea pădurilor care sunt mai adaptabile la schimbările climatice. Ar putea fi influențată puternic în special funcția de protecție pădurilor de munte împotriva pericolelor naturale;

35.

sprijină inițiativele de cercetare științifică consacrate studierii potențialului energetic al diferitelor specii de arbori și metodelor de plantare, adaptabilității la diversele medii climatice și geografice și ameliorării genetice, a căror aplicare ar putea determina o creștere considerabilă a masei forestiere utilizate printre altele la producția de lemn industrial, și astfel și a părții recoltate pentru producția de energie; totodată trebuie însă cercetate și evaluate în mod sistematic și efectele ecologice;

36.

este întru totul de acord cu încurajarea exploatării lemnului și a altor produse derivate care provin din pădurile gestionate pe baza principiului dezvoltării durabile. Este vorba, în primul rând, de energie și de materii prime. De asemenea, se pronunță în favoarea certificării, care garantează buna gestionare a zonelor forestiere și împiedică introducerea pe piață a unor produse cărora nu li se cunoaște proveniența, subliniind însă de asemenea rolul de administrator pe care îl pot îndeplini autoritățile locale și regionale;

37.

sprijină impulsionarea certificării pe scară globală a lemnului și a produselor din lemn, cum ar fi inițiativa FLEGT (atâta timp cât aceasta se bazează pe sistemele de certificare aflate în vigoare în prezent - PEFC sau FSC), inițiativă consacrată combaterii despăduririlor ilegale, precum și alte inițiative care au ca scop încheierea unui acord în materie de luptă împotriva acestui tip de fenomen, care ar putea constitui, prin acordarea unui regim preferențial produselor comercializate de întreprinderi certificate, un mijloc eficace de stopare a fluxului de lemn și de produse derivate, de proveniență ilegală;

38.

solicită examinarea, la diferite niveluri decizionale, a posibilității de stabilire a unei date pentru introducerea certificării obligatorii pe întreg teritoriul european;

39.

având în vedere că sporirea biodiversității îmbunătățește rezistența pădurilor, ceea ce permite exploatarea într-o măsură mult mai largă a potențialului biotopurilor, subliniază necesitatea de a se acorda prioritate acțiunilor orientate către acest obiectiv (și anume sporirea biodiversității) fără a scăpa din vedere natura multifuncțională a pădurilor și dezvoltarea durabilă a acestora și, în acest scop, propune ca noile plantații să fie gestionate pe baza principiilor dezvoltării durabile, în vederea protejării solului, a florei și faunei;

40.

evidențiază contribuția pădurilor la combaterea schimbărilor climatice, în special printr-o gestionare multifuncțională, dat fiind că acestea înmagazinează în biomasă 77 % din rezervele mondiale de dioxid de carbon, jucând un rol fundamental în ciclul global al dioxidului de carbon, întrucât intervin în ciclurile biologice și în protejarea solului și a apei. Prin urmare, dacă nu li se va acorda pădurilor o atenție specială, niciun obiectiv ecologic nu va putea fi îndeplinit.

41.

îndeamnă statele membre și Uniunea Europeană în ansamblu să se folosească de prilejul oferit de Anul internațional al pădurilor 2011 pentru a face progrese substanțiale în sectorul silvic și al exploatării lemnului.