1.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/26

---

Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Reducerea analfabetismului funcţional – Conceperea unei strategii europene ambiţioase de prevenire a excluziunii şi de promovare a realizării personale”

(2010/C 175/07)

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

A.   Principii şi observaţii generale

Clarificarea confuziei cu privire la definiţia conceptului de „analfabetism funcţional”

1.   reaminteşte că fenomenul analfabetismului şi al analfabetismului funcţional există în toate ţările lumii, 960 de milioane de persoane fiind afectate de acest flagel. Conform definiţiei din 1958 a UNESCO, este considerată analfabetă orice persoană care nu a învăţat niciodată să scrie şi să citească. Conceptul de „analfabetism funcţional” se referă la situaţia persoanelor care, în ciuda frecventării unei instituţii şcolare o anumită perioadă, nu au dobândit în cursul acesteia, în ce priveşte scrisul, cititul şi socotitul, competenţe considerate de bază în sistemul educaţional respectiv, şi, ca atare, prezintă un handicap în ceea ce priveşte scrisul sau cititul. Analfabetismul funcţional se caracterizează prin faptul că persoanele afectate nu au dobândit o capacitate de a citi, a scrie şi a socoti suficientă pentru a face faţă, cu şanse egale, nevoilor din viaţa cotidiană;

2.   menţionează că, potrivit studiilor PISA (Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor) realizate de OCDE, numărul tinerilor având competenţe de citire reduse este în creştere în Uniunea Europeană, proporţia lor sporind de la 21,3 % în 2000 la 24,1 % în 2006. Această constatare îngrijorătoare necesită o mobilizare crescută a instituţiilor europene;

3.   reaminteşte faptul că obiectivele programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”, care prevedea o reducere de 20 % a procentului de elevi care prezintă dificultăţi de citire şi de scriere, sunt departe de a fi atinse şi că în noul cadru strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi formării (Educaţie şi formare 2020) s-a stabilit o valoare de referinţă europeană medie corespunzătoare (criteriu de referinţă european). Până în 2020, proporţia persoanelor de 15 ani cu rezultate slabe în domeniul cititului, al matematicii şi al ştiinţelor naturii trebuie să scadă sub 15 %. În acelaşi timp, solicită o definiţie europeană a conceptului de „analfabetism”;

4.   reaminteşte că nivelul local este cel mai în măsură să evalueze problema analfabetismului funcţional şi să acţioneze în vederea rezolvării acesteia, întrucât autorităţile locale reprezintă adeseori primul punct de contact al persoanelor cu astfel de deficienţe;

5.   reaminteşte faptul că Fondul social european care, în cea mai mare parte a statelor membre ale Uniunii, susţine programe de luptă împotriva analfabetismului funcţional, este instrumentul financiar adecvat, dar că acesta este utilizat în mod necorespunzător sau insuficient din cauza lipsei unui set de orientări strategice în domeniu;

6.   subliniază că, în contextul crizei economice şi al ocupării forţei de muncă, deţinerea competenţelor-cheie este necesară mai mult decât oricând, astfel încât să existe acces la piaţa forţei de muncă. Competenţele de citire şi scriere sunt fundamentale pentru viitor, aşa cum se arată în studiul CEDEFOP, care estimează că, în 2015, 75 % dintre locurile de muncă vor fi de calificare medie sau de înaltă calificare;

7.   constată că aplicarea Strategiei de la Lisabona, care urmărea să facă din Uniunea Europeană economia bazată pe cunoaştere cea mai avansată din lume, a avut tendinţa de a se concentra pe persoanele cele mai calificate; totuşi, o economie bazată pe cunoaştere şi pe inovare nu se poate susţine mulţumită doar unei avangarde de profesionişti cu înaltă calificare, fiind necesar ca întreaga piaţă a forţei de muncă să deţină competenţele-cheie ce permit învăţarea de-a lungul vieţii şi formarea continuă. Mai mult, această strategie nu îşi poate îndeplini obiectivele economice dacă în Europa continuă să existe zone aproape subdezvoltate. Lupta împotriva analfabetismului funcţional este, deci, şi un imperativ economic pentru Uniunea Europeană.

Renunţarea la ideile preconcepute

8.   Având în vedere că ar fi de dorit definirea profilului persoanelor susceptibile de a fi afectate de analfabetism funcţional, şi ţinând cont de necesitatea evitării posibilelor stereotipuri în această privinţă, Comitetul Regiunilor şi actorii din teritoriu constată următoarele:

—	analfabetismul funcţional nu reprezintă exclusiv o problemă a tinerilor, acesta afectând toate categoriile de vârstă, în special persoanele de peste 45 de ani;

—	analfabetismul funcţional este răspândit de o manieră complexă în teritoriu, făcând dificile generalizările. Cu toate acestea, statistica indică o prezenţă puternică a fenomenului în zonele urbane afectate de excluziune, precum şi în mediile rurale cu un acces restrâns la servicii;

—	analfabetismul funcţional nu afectează numai persoanele excluse de pe piaţa forţei de muncă, s-a demonstrat că jumătate din persoanele afectate de analfabetismul funcţional au un loc de muncă;

—

chestiunea analfabetismului funcţional şi cea a imigraţiei nu pot fi confundate, deoarece 3/4 din persoanele prezentând astfel de deficienţe vorbesc doar limba ţării-gazdă după 5 ani de la sosire. Lupta împotriva analfabetismului funcţional nu trebuie deci confundată cu politica lingvistică în favoarea imigranţilor; lupta împotriva analfabetismului funcţional reprezintă o componentă esenţială a învăţării de-a lungul vieţii;

—	analfabetismul funcţional afectează într-un mod inegal bărbaţii şi femeile din diferite categorii de vârstă. În anumite cazuri, formularea unui răspuns eficient la această problemă necesită luarea în considerare a aspectului de gen;

9.   reaminteşte faptul că, la articolul 14, Carta drepturilor fundamentale, care a dobândit forţă juridică obligatorie odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, garantează dreptul la educaţie şi la accesul la formare profesională şi formare continuă. Competenţele de scriere şi de citire fiind un corolar indispensabil oricărui proces educaţional, Uniunea Europeană trebuie să completeze şi să coordoneze iniţiativele statelor membre, în vederea intensificării luptei împotriva analfabetismului funcţional şi respectării acestui drept la educaţie;

10.   reaminteşte faptul că trebuie să se acorde prioritate evaluării necesităţilor de formare, în cadrul programelor de învăţare de-a lungul vieţii, în special celor din cadrul administraţiei şi al întreprinderilor, pentru a identifica persoanele care se confruntă cu analfabetismul funcţional şi pentru a le permite să dobândească competenţele fundamentale. Multe dintre persoanele afectate de analfabetism funcţional adoptă strategii de evitare pentru a-şi ascunde aceste deficienţe;

11.   analfabetismul funcţional este un factor de excluziune şi de sărăcie care împiedică persoanele să desfăşoare o activitate profesională, limitează participarea acestora la viaţa democratică şi socială şi afectează grav realizarea personală şi apărarea drepturilor proprii.

B.   Măsurile preconizate

Prevenirea, inserţia tinerilor şi evoluţia profesională

Comitetul Regiunilor are în vedere:

12.   promovarea schimbului de bune practici la nivel european, în special prin încurajarea schimburilor între autorităţile locale care au acumulat multă experienţă în elaborarea de strategii de luptă împotriva analfabetismului funcţional; crearea unui registru de bune practici prin înfiinţarea unui forum permanent privind bunele practici. În cazul strategiilor care trebuie elaborate pentru tineri, va trebui să se identifice tipul de dificultate la citit despre care este vorba, pentru a se formula un răspuns adecvat necesităţilor reale;

13.   integrarea luptei împotriva analfabetismului funcţional ca unul dintre obiectivele transversale ale versiunii revizuite a Strategiei de la Lisabona pentru perioada de după 2010;

14.   susţinerea, prin intermediul Fondului social european, a întreprinderilor şi a administraţiilor care pun în aplicare programe de formare a salariaţilor care se confruntă cu analfabetismul funcţional, cu asigurarea faptului că procedurile de identificare garantează în modul cel mai strict respectul vieţii private şi protecţia identităţii acestora;

15.   sprijinirea iniţiativelor de formare a adulţilor ce răspund nevoilor persoanelor afectate de analfabetism funcţional care nu desfăşoară o activitate profesională remunerată;

16.   înscrierea luptei împotriva analfabetismului funcţional în orientările strategice comunitare care guvernează Fondul social european;

17.   elaborarea unei definiţii europene a analfabetismului, inclusiv a analfabetismului funcţional;

18.   considerarea nivelurilor local şi regional ca nivelurile cele mai bine plasate pentru coordonarea mijloacelor în jurul obiectivelor strategice şi al programelor de acţiune, cu instituirea mecanismelor interregionale şi supraregionale de coordonare care asigură utilizarea convergentă a respectivelor mijloace. Acestea trebuie sprijinite de nivelurile naţional şi european pentru crearea unor planuri de acces la citire, scriere şi la competenţe de bază pentru toţi. În primul rând trebuie să se asigure că autorităţile naţionale responsabile acţionează în mod coordonat la armonizarea obiectivelor lor strategice şi stabilirea programelor lor. În principiu, trebuie să se ia măsuri pentru a se garanta vizibilitatea contribuţiei statului, a autorităţilor locale şi regionale, a actorilor economici şi a societăţii civile;

19.   formularea propunerii ca autorităţile administrative locale şi regionale să servească drept exemplu, lansând programe de formare a personalului afectat de analfabetism funcţional care să cuprindă proceduri adecvate de identificare, şi să organizeze sesiuni de formare pentru persoanele care întâmpină dificultăţi în activitate. Aceste programe ar putea fi susţinute financiar de Uniunea Europeană;

20.   promovarea dezvoltării activităţii de prevenire a analfabetismului funcţional şi de combatere a acestuia pe piaţa forţei de muncă:

—

la nivelul întreprinderilor: prin sensibilizarea managerilor de întreprinderi cu privire la politica contractuală, la acordurile sectoriale şi la acordurile interprofesionale privind fondurile de ajustare care permit organizarea unor programe de formare, asigurarea evoluţiei în carieră şi validarea competenţelor profesionale dobândite;

—	la nivelul salariaţilor: prin informarea salariaţilor cu privire la dreptul individual la formare şi prin înlesnirea accesului acestora la consiliere de specialitate în vederea orientării;

21.   includerea în programul Anului european de luptă împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale a temei luptei împotriva analfabetismului funcţional, care reprezintă un factor agravant al excluziunii sociale;

22.   facilitarea accesului la presa scrisă sau electronică şi încurajarea competenţei mediatice, în special în rândul tinerilor, ceea ce le va permite să îşi dezvolte simţul critic şi să se familiarizeze cu cultura textului scris, pentru o adaptare mai bună la lumea modernă;

23.   lansarea unei campanii de comunicare a UE privind flagelul analfabetismului funcţional. O astfel de iniţiativă ar putea contribui la eliminarea tabuului legat de acest fenomen şi la încurajarea persoanelor interesate în sensul solicitării de ajutor;

24.   îmbunătăţirea mecanismelor de formare pentru persoanele care suferă de analfabetism funcţional şi care, din cauză că nu desfăşoară o activitate profesională, nu sunt de obicei identificate ca atare şi pot fi excluse din programele de formare. Este vorba despre categorii cum ar fi cea a şomerilor pe termen lung, a persoanelor care prestează activităţi la domiciliu etc.;

25.   îmbunătăţirea formării continue a categoriilor de lucrători independenţi, cum ar fi micii fermieri şi micii proprietari, în vederea îmbunătăţirii competenţelor-cheie ale acestora şi a depăşirii analfabetismului funcţional, care acţionează ca o frână în calea dezvoltării economice a anumitor sectoare de producţie;

26.   acordarea unei atenţii speciale populaţiei feminine (mai ales lucrătoarelor în vârstă), care poate fi caracterizată de un procentaj mai ridicat de analfabetism funcţional, drept urmare a unor fenomene de excluziune;

27.   promovarea unui sistem european de evaluare a analfabetismului, care să conţină indicatori şi metodologii comune de evaluare pentru statele membre ale Uniunii Europene;

28.   promovarea integrării şi coordonării eforturilor de învăţare de-a lungul vieţii, educaţie formală şi formare a adulţilor, în vederea elaborării unei strategii comune de reducere a analfabetismului funcţional.

C.   Concluzii rezultate în urma schimburilor de puncte de vedere cu actorii din teritoriu

29.   lupta împotriva analfabetismului funcţional reprezintă o componentă esenţială a politicii de învăţare de-a lungul vieţii (formare iniţială şi formare continuă). Aceasta nu trebuie confundată cu politica lingvistică în favoarea imigranţilor. Este vorba despre facilitarea accesului tuturor la scriere, la competenţe de calcul aritmetic şi la alte competenţe de bază;

30.   aceasta duce la îmbunătăţirea performanţei economice a întreprinderilor şi facilitează evoluţia profesională şi personală a salariaţilor. Cu cât se vor simţi mai confortabil la locul de muncă, cu atât se vor simţi mai confortabil şi în viaţă;

31.   formarea de bază permite anticiparea schimbărilor şi prevenirea rupturilor profesionale. Ea oferă confort celor mai vulnerabili şi previne riscul de excluziune;

32.   politica de prevenire şi de luptă împotriva analfabetismului funcţional ar trebui să fie inclusă din ce în ce mai mult în cadrul celorlalte politici, astfel încât fiecare dintre politicile publice să poată contribui pe termen lung, în mod direct sau indirect, la aceasta;

33.   la aproape 10 ani de la lansarea Strategiei de la Lisabona, autorităţile locale şi regionale îndeplinesc rolul de furnizori de formare profesională de-a lungul vieţii, dar şi de actori ai vieţii sociale şi economice a statelor membre, în ipostaza acestora de angajatori şi furnizori de servicii. Flagelul analfabetismului funcţional le afectează direct în misiunea lor de furnizare de servicii către public. Trebuie să li se atragă atenţia asupra exemplelor de bune practici prezentate în anexă, trebuie să se încurajeze schimburile şi să se iniţieze un dialog cu părţile interesate, astfel încât nivelurile local şi regional să fie implicate în conceperea şi în punerea în practică a iniţiativelor de la nivel european.

II.   ANEXE

Graficul 2: Persoane cu un nivel scăzut al competenţelor în materie de citit (în vârstă de 15 ani) pe scara de alfabetizare la citire/lectură (PISA) în UE şi ţările terţe selectate, în 2000 şi 2006 (Sursa: OCDE)

Exemple de bune practici:

—	un serviciu de asistenţă telefonică, ofertă de consiliere şi de iniţiative privind dobândirea competenţelor de citire şi scriere;

—	programe de formare pentru adulţi destinate unor grupuri-ţintă specifice;

—	acordarea de diplome de formare continuă în parteneriat cu universităţile;

—	acţiuni educative, culturale, sociale adresate familiilor, pentru a facilita însoţirea copiilor şi pentru a lupta împotriva abandonului şcolar;

—	punerea în aplicare a unor practici culturale destinate în special familiilor nomade, în cadrul programelor familiale;

—	cititul ca modalitate de prevenire a analfabetismului funcţional în mediul rural;

—	acţiuni educative şi preventive orientate către copii, inclusiv către copiii preşcolari, în biblioteci;

—	formarea părinţilor pentru însoţirea copiilor lor pe durata şcolarizării;

—	accesul deţinuţilor la cunoştinţe de bază;

—	sprijin în găsirea unui loc de muncă pentru tinerii şcolarizaţi care întâmpină mari dificultăţi în ceea ce priveşte dobândirea cunoştinţelor de bază;

—	asimilarea cunoştinţelor de bază şi inserţia prin intermediul atelierelor la care se folosesc suporturi digitale;

—	conceperea de programe de formare de bază adaptate salariaţilor;

—	organizarea de programe de formare de bază pentru funcţionarii din cadrul autorităţilor locale;

—	accesul la cunoştinţele de bază pentru muncitorii agricoli care deţin calificări minime;

—	identificarea nevoilor de formare de bază ale salariaţilor la locul de muncă;

—	sesiuni de formare de bază în întreprinderi;

—	sensibilizarea factorilor de decizie;

—	elaborarea de strategii regionale şi de planuri de acţiune împreună cu actorii locali;

—	dezvoltarea dreptului la formare în întreprinderi;

—	consolidarea competenţelor de bază pentru ucenici, în cadrul planului de evoluţie în carieră şi de validare a experienţei dobândite;

—	sesiuni de formare de bază în întreprindere, în vederea asigurării evoluţiei în carieră;

—	organizarea de sisteme de formare care să permită dobândirea de experienţă profesională în paralel cu studiile, în vederea facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa profesională;

—	sesiuni de formare în domeniul noilor TIC şi al internetului;

—	crearea de puncte de informare publice pentru asistarea persoanelor afectate de analfabetismul funcţional să se orienteze în transportul public;

—	programe de identificare a analfabetismului funcţional în cadrul autorităţilor locale şi regionale.

---