25.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 200/9

—

recunoaște că turismul aduce o contribuție importantă la PIB-ul tuturor statelor membre, chiar dacă rolul și aportul său ca activitate antreprenorială diferă mult de la un stat membru la altul, atât la nivel de economie națională, cât și din punctul de vedere al dezvoltării locale și regionale;

—

recunoaște faptul că industria turistică se confruntă cu o serie de provocări, cea mai importantă dintre acestea fiind criza economică. În acest context, este urgentă stimularea industriei turistice și a spiritului antreprenorial, mai ales deoarece turismul capătă o dimensiune socială în domeniul ocupării forței de muncă și în cel al coeziunii sociale și regionale;

—

subliniază faptul că dezvoltarea turistică trebuie să fie viabilă, pentru a nu se irosi resursele naturale și a nu se provoca daune mediului. Turismul trebuie să respecte bogăția naturală a regiunii și să o exploateze printr-o dezvoltare turistică durabilă și neagresivă, în vederea conservării și revalorizării mediului, păstrării lui pentru generațiile viitoare și creării condițiilor apariției unor noi locuri de muncă.

Raportor

:

dl Konstantinos TATSIS (EL-PPE), prefectul regiunii Drama-Kavala-Xanthi

1.

recunoaște că turismul aduce o contribuție importantă la PIB-ul tuturor statelor membre, chiar dacă rolul și aportul său ca activitate antreprenorială diferă mult de la un stat membru la altul, atât la nivel de economie națională, cât și din punctul de vedere al dezvoltării locale și regionale;

2.

constată că turismul reprezintă o sursă esențială de îmbogățire pentru numeroase economii regionale, dar că, până în prezent, dimensiunea comunitară a chestiunii a fost foarte limitată. În același timp, Comitetul salută Comunicarea Comisiei „O nouă politică europeană în materie de turism: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” și „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”;

3.

salută faptul că turismul a fost recunoscut în noul articol 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona) ca domeniu în care UE completează acțiunea statelor membre și, prin urmare, speră ca acest tratat să fie ratificat cât mai curând posibil, pentru a oferi un temei juridic solid pentru activitatea UE în acest domeniu;

4.

remarcă faptul că turismul și rolul sectorului turistic sunt importante din mai multe puncte de vedere, deoarece contribuie în mare măsură la economia europeană în ansamblu, dar și la dezvoltarea economiei naționale a numeroase state membre, ca și la creșterea PIB-ului. În același timp, pe lângă însemnătatea pentru educație și promovarea sănătății, precum și pentru petrecerea timpului liber și odihnă, dezvoltarea turismului are efecte importante și în domeniul ocupării forței de muncă, dat fiind că numeroase profesii depind de fluxurile turistice și că numeroase persoane lucrează în infrastructura turistică sau desfășoară activități legate de aceasta;

5.

adaugă că turismul contribuie pozitiv la promovarea unei coeziuni sociale extinse, în măsura în care oferă anumitor regiuni, și în special acelora care nu dețin alte resurse pentru a obține profit, perspective de dezvoltare și de creare de întreprinderi, diseminând în cadrul societății o parte a produsului economic astfel obținut. În regiunile în care se înregistrează un declin continuu al populației, iar situația economică este tensionată, un sector al turismului în dezvoltare poate chiar echilibra situația. Astfel, în anumite cazuri, se poate inversa o evoluție negativă și impulsiona schimbarea structurală necesară;

6.

este de părere că ar trebui subliniată importanța turismului în procesul de dezvoltare a unei conștiințe sociale europene, prin intermediul mobilității cetățenilor Uniunii. Contribuția turismului la consolidarea acestei conștiințe, mulțumită relațiilor și contactelor pe care cetățenii le întrețin cu alte state membre, cu alte culturi sociale și cu diferite țări, accentuează sentimentul diversității, promovând în același timp sentimentul unei perspective comune. Mobilitatea cetățenilor, asigurată de dezvoltarea turismului în regiunile europene, este cheia de boltă a noțiunii de cetățenie europeană;

7.

observă că dezvoltarea turismului se află în legătură directă cu sectoare ca mediul și cultura. În privința celui dintâi, este importantă promovarea unor politici ce urmăresc o dezvoltare turistică durabilă și viabilă, care să pună în valoare și deci să protejeze mediul. În cel de-al doilea caz, turismul permite obținerea de rezultate de pe urma producției culturale contemporane, ca și exploatarea bogăției patrimoniului cultural european;

8.

subliniază faptul că turismul reprezintă o sursă stabilă de locuri de muncă la nivel regional, contribuind la încurajarea și stimularea ocupării forței de muncă și furnizând un aport substanțial la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de le Lisabona în materie de ocupare a forței de muncă;

9.

recunoaște faptul că industria turistică se confruntă cu o serie de provocări, cea mai importantă dintre acestea fiind criza economică. În acest context, este urgentă stimularea industriei turistice și a spiritului antreprenorial, mai ales deoarece turismul capătă o dimensiune socială în domeniul ocupării forței de muncă și în cel al coeziunii sociale și regionale;

10.

subliniază faptul că dezvoltarea turistică trebuie să fie viabilă, pentru a nu se irosi resursele naturale și a nu se provoca daune mediului. Turismul trebuie să respecte bogăția naturală a regiunii și să o exploateze printr-o dezvoltare turistică durabilă și neagresivă, în vederea conservării și revalorizării mediului, păstrării lui pentru generațiile viitoare și creării condițiilor apariției unor noi locuri de muncă;

11.

remarcă faptul că planurile în materie de amenajare a teritoriului sub aspect turistic la nivel regional reprezintă un instrument care permite să se ajungă la un echilibru ideal între dezvoltarea spiritului antreprenorial și exploatarea mediului, evitându-se astfel irosirea resurselor naturale și de energie ale fiecărei regiuni. În anumite regiuni au fost deja stabilite plafoane pentru numărul unităților hoteliere, propunându-se dezbaterea acestei măsuri în cadrul unui schimb de bune practici. În acest context, Comitetul recomandă impunerea unor criterii concrete de evaluare a nivelului la care trebuie stabilit acest plafon, ținând cont de obiectivele regionale în materie de dezvoltare, de nevoile sociale și de crearea de noi locuri de muncă;

12.

constată că, în domeniul turismului, concurența prezintă trei aspecte. În primul rând, există concurența externă, între destinațiile turistice din Uniunea Europeană și cele din exterior. Există apoi o concurență internă, între diferitele destinații din Europa. În sfârșit, cea de-a treia este cea din interiorul unei țări, între destinațiile turistice naționale. Fiecare dintre aceste forme de concurență are caracteristici precise și trebuie să facă obiectul unei abordări diferite;

13.

observă că o altă provocare cu care industria turistică se confruntă la nivel regional este reprezentată de caracterul sezonier al turismului. Având în vedere natura problemei, soluția nu trebuie căutată la nivel național, ci regional, deoarece aspectul sezonier este legat de caracteristici sociale și regionale precise, care au o influență directă asupra fluxurilor turistice. Prin contrast, la scară națională este posibilă o dezvoltare și o diversificare a produsului turistic sub mai multe aspecte, în funcție de anotimp;

14.

recunoaște faptul că turismul constituie în principal o industrie care furnizează servicii, caracterizată de o concurență serioasă, precum și cerințe ridicate în materie de calitate, din partea clienților. Prin urmare, mâna de lucru angajată în această industrie va trebui să fie de înaltă calitate și să aibă o pregătire corespunzătoare;

15.

subliniază nevoia consolidării întreprinderilor care operează în domeniul turismului, astfel încât acestea să poată atrage o mână de lucru calificată și care deține o pregătire la nivel înalt. Astfel, produsul turistic va genera un dinamism sporit la nivelul întregii Europe, permițând o îmbunătățire considerabilă a serviciilor oferite vizitatorilor și mărind atractivitatea destinațiilor turistice europene;

16.

subliniază necesitatea consolidării întreprinderilor mici și mijlocii, pe baza principiului Think Small First („Să gândim mai întâi la scară mică”), care figurează în Small Business Act. Sectorul turismului este constituit în mare măsură din IMM-uri. Cadrul legislativ care le reglementează funcționarea va trebui așadar să devină mai favorabil, impunându-se de asemenea adoptarea unor măsuri directe care să vizeze menținerea locurilor de muncă actuale, precum și crearea de noi oportunități de angajare;

17.

remarcă faptul că o consolidare a industriei turistice trebuie să aibă loc în contextul unei politici mai cuprinzătoare a Uniunii în materie de dezvoltare, cu luarea în considerare a principalelor priorități și instrumente ale UE în acest domeniu;

18.

propune întreprinderea unor acțiuni publice și private menite să promoveze o mai bună conectivitate (atât aeriană, cât și maritimă) între regiunile europene, sporind astfel mobilitatea cetățenilor Uniunii;

19.

subliniază faptul că, în perspectiva unei dezvoltări viabile și durabile, exploatarea și protecția mediului constituie unul dintre cei doi piloni principali ai dezvoltării;

20.

atrage atenția asupra faptului că celălalt pilon este reprezentat de consolidarea dimensiunii sociale a turismului, în contextul protejării locurilor de muncă și al necesității de a repartiza veniturile din turism la scara întregii societăți;

21.

în acest sens, propune adoptarea de inițiative menite să sporească gradul de ocupare a locurilor de muncă în domeniul turismului, prin programe de pregătire a lucrătorilor, lansarea de inițiative care să conecteze turismul și mediul și să promoveze o dezvoltare turistică durabilă, promovarea introducerii noilor tehnologii în produsul turistic regional, prin punerea acestora în relație cu cultura și serviciile curente, încurajarea punerii în rețea a destinațiilor turistice europene, în vederea protejării mediului, punerii în valoare a produselor locale și îmbunătățirii serviciilor furnizate, precum și susținerea practicilor antreprenoriale care contribuie la progresul social general și la repartizarea pe scară mai largă a profitului la nivel local;

22.

observă că practicile existente și acțiunile comunitare actuale de tipul proiectului-pilot pentru turism social în Europa și al „destinațiilor de excelență” (EDEN) ar trebui consolidate și ar trebui să capete un aspect mai sectorial. În acest sens, Comitetul își exprimă satisfacția în privința practicii de identificare în fiecare an a mai multor categorii, reluate în anul următor, astfel încât schimbarea de conținut să nu afecteze continuitatea de la un an la altul; de asemenea, solicită Comisiei Europene să adopte măsuri de încurajare a colaborării transfrontaliere și interregionale dintre autoritățile locale și regionale, în vederea promovării unor produse turistice comune;

23.

insistă asupra necesității susținerii unor forme alternative de turism, în vederea exploatării tuturor posibilităților existente, creării de noi servicii și promovării de noi produse;

24.

propune configurarea unui model european de dezvoltare turistică durabilă, pe baza unui program care va integra cultura în produsul turistic, va proteja mediul, va promova competitivitatea ofertei turistice europene, va îmbunătăți conectarea atât pe cale aeriană cât și pe cale maritimă a regiunilor, va stimula spiritul antreprenorial și va introduce noi tehnologii;

25.

propune întărirea rolului CEDEFOP în asigurarea legăturii cu autoritățile regionale și să i se solicite acestuia să continue identificarea cerințelor sectorului turistic în materie de competențe, pe baza nevoilor și aspirațiilor regiunilor, atât pentru creșterea posibilităților de angajare, cât și pentru îmbunătățirea calității serviciilor prestate;

26.

propune să se tragă învățăminte din experiența europeană a „planurilor locale de acțiune pentru ocuparea forței de muncă”, după modelul celor 89 de „pacte-pilot teritoriale pentru ocuparea forței de muncă” și să se elaboreze planuri la nivel regional, cu colaborarea autorităților locale și regionale, a reprezentanților sectoarelor hotelier, cultural și de divertisment, a reprezentanților lucrătorilor din aceste sectoare și a factorilor sociali interesați din turismul european alternativ, astfel încât la nivelul regiunilor să se elaboreze o politică coerentă de sprijinire a ocupării forței de muncă în sectorul turismului. Se recomandă ca acțiunile cuprinse în aceste planuri să figureze printre inițiativele eligibile în vederea finanțării din fonduri structurale;

27.

propune să se ia măsuri pentru reducerea provizorie a taxelor aeroporturilor regionale, astfel încât să se stimuleze traficul și să se întărească legăturile directe cu principalele surse ale fluxurilor turistice.