EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009IP0074

Raportul anual (2007) privind aspectele principale și opțiunile de bază ale politicii externe și de securitate comună (PESC) Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale și opțiunile de bază ale politicii externe și de securitate comune (PESC) în 2007, prezentat Parlamentului European în temeiul secțiunii G punctul 43 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 (2008/2241(INI))

JO C 76E, 25.3.2010, p. 54–60 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

25.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 76/54


Joi, 19 februarie 2009
Raportul anual (2007) privind aspectele principale și opțiunile de bază ale politicii externe și de securitate comună (PESC)

P6_TA(2009)0074

Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale și opțiunile de bază ale politicii externe și de securitate comune (PESC) în 2007, prezentat Parlamentului European în temeiul secțiunii G punctul 43 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 (2008/2241(INI))

2010/C 76 E/12

Parlamentul European,

având în vedere articolul 21 din Tratatul UE,

având în vedere Raportul anual (2007) al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale și opțiunile de bază ale politicii externe și de securitate comune (PESC), prezentat Parlamentului European în temeiul secțiunii G punctul 43 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu si Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (1),

având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) adoptată de Consiliul European din 12 si 13 decembrie 2003,

având în vedere rezoluțiile sale din 14 aprilie 2005 (2), 2 februarie 2006 (3), 23 mai 2007 (4) și 5 iunie 2008 (5) privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte și opțiunile fundamentale în domeniul PESC,

având în vedere articolul 112 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru bugete (A6-0019/2009),

A.

întrucât o definire clară a intereselor comune ale UE este esențială în vederea îndeplinirii obiectivelor acțiunii externe a UE și, în special, ale PESC;

B.

întrucât, ori de câte ori UE a transmis un mesaj comun, autoritatea sa a fost remarcabilă, a obținut rezultate concrete și a exercitat o influență considerabilă asupra evenimentelor, influență proporțională cu puterea sa economică;

C.

întrucât PESC, bazată în prezent pe o gamă largă de instrumente operaționale consolidate, a intrat într-o nouă etapă, caracterizată printr-un accent mai pronunțat asupra gândirii strategice și a acțiunii bazate pe priorități clare;

D.

întrucât, pentru a crește eficiența și coerența acțiunii sale pe scena mondială, UE are nevoie în primul rând de instrumentele de politică externă prevăzute de Tratatul de la Lisabona; întrucât, pe lângă aceasta, trebuie utilizate toate posibilitățile practice oferite de tratatele actuale, cu o voință politică comună puternică, pentru a crește coerența instituțională în acțiunea externă a UE;

E.

întrucât Consiliul și Comisia au adoptat deja inițiative care au drept scop promovarea unei mai mari sinergii și coerențe reciproce; întrucât Parlamentul ar trebui, prin urmare, să depună eforturi similare pentru a evita fragmentarea internă în domeniul relațiilor externe,

Principii

1.

reiterează faptul că PESC trebuie să fie susținută și ghidată de valorile apărate de UE și de statele membre, în special democrația, statul de drept și respectul pentru demnitatea ființei umane, pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și pentru promovarea păcii și a unui multilateralism eficace;

2.

subliniază faptul că UE trebuie să utilizeze PESC pentru apărarea intereselor comune ale cetățenilor săi, inclusiv dreptul acestora de a trăi în pace și securitate, într-un mediu curat, și de a avea un acces diversificat la resurse vitale precum energia;

3.

crede cu tărie că UE poate avea o influență doar dacă se exprimă unitar, dacă dispune de instrumentele adecvate, dacă își consolidează cooperarea cu ONU și dacă beneficiază de o legitimitate democratică puternică, rezultată în urma unui control informat, atât din partea Parlamentului European, cât și din partea parlamentelor naționale, acționând la nivelurile respective și în conformitate cu mandatele proprii fiecăruia; consideră, în această privință, că membrii comisiilor pentru afaceri externe și apărare din parlamentele naționale ale statelor membre ar trebui invitați de către Parlamentul European să se întrunească cu regularitate pentru a examina, pe baza unor instrumente și metodologii adecvate, principalele evoluții în ceea ce privește PESC; consideră că sunt necesare noi eforturi pentru a face cunoscută PESC cetățenilor Uniunii Europene;

4.

consideră, de asemenea, că structura și organizarea PE ar trebui revizuită pentru a utiliza în comun și a exploata mai bine toată expertiza în domeniul PESC astfel încât să ofere o contribuție mai eficientă și mai coerentă la dezvoltarea unei PESC mai strategică și mai democrată;

Aspecte bugetare

5.

regretă faptul că bugetul PESC este de departe insuficient și amintește că, pentru a avea credibilitate și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE, PESC trebuie să beneficieze de resurse pe măsura obiectivelor și scopurilor sale specifice;

6.

salută organizarea periodică a unor reuniuni de consultare în domeniul PESC între Parlament și Președinția Consiliului, în conformitate cu dispozițiile Acordului interinstituțional menționat mai sus; subliniază, cu toate acestea, faptul că aceste reuniuni ar trebui să fie înțelese și ca o oportunitate de a realiza un schimb de opinii privind necesitățile viitoare, acțiunile preconizate în domeniul PESC și strategiile pe termen mediu și lung ale UE în țările terțe;

7.

consideră că ar fi binevenite mai multe informații din partea Consiliului cu privire la activitățile finanțate din bugetul Consiliului sau prin intermediul mecanismului ATHENA și, în special, modul în care aceste credite completează fondurile pentru activitățile PESC în cadrul bugetului UE;

8.

solicită ca bugetul pentru PESC să fie complet transparent pentru autoritatea bugetară și de descărcare; își reafirmă preocuparea în legătură cu practica reportării creditelor neutilizate de la capitolul PESC și solicită Comisiei să informeze Parlamentul în timp util cu privire la transferurile interne, având în vedere mai ales faptul că majoritatea acestor misiuni PESC, fără a mai aminti Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (UEMM Georgia) sau Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX Kosovo), au un caracter politic foarte sensibil și abordează crize foarte mediatizate;

Raportul anual 2007 al Consiliului privind PESC

9.

constată cu satisfacție că, pentru prima oară, raportul Consiliului se referă sistematic la rezoluțiile adoptate de Parlament; regretă, cu toate acestea, că Consiliul nu inițiază un dialog consistent cu privire la opiniile Parlamentului și nici nu se referă la aceste rezoluții în documentele operaționale de tipul acțiunilor comune și al pozițiilor comune;

10.

consideră că, în loc să se limiteze la a prezenta o listă exhaustivă a activităților desfășurate, raportul anual al Consiliului ar trebui să constituie o ocazie de a stabili un dialog cu Parlamentul, cu scopul de a elabora o abordare mai strategică a PESC, bazată pe identificarea principalelor provocări și pe stabilirea priorităților și obiectivelor pentru acțiunile viitoare;

11.

recomandă, de aceea, Consiliului să reconsidere principiile generale și forma specifică a raportului pentru a include o evaluare aprofundată a politicii UE față de țările terțe sau blocurile regionale și a reacției UE la crizele umanitare și de securitate, precum și propuneri pentru acțiunile viitoare;

O nouă agendă transatlantică

12.

consideră că, în lunile care urmează, UE va avea șansa unică să elaboreze o nouă agendă transatlantică împreună cu noua administrație SUA, care să includă chestiuni strategice de interes comun, precum o nouă ordine globală, mai cuprinzătoare și mai eficientă, bazată pe organizații multilaterale mai puternice, criza financiară, crearea unui nou set de instituții euro-atlantice, instituirea unei piețe transatlantice aprofundate și cuprinzătoare, măsuri de contracarare a schimbărilor climatice, securitatea energetică, promovarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, situația din Iran, Irak și Afganistan, lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, neproliferarea și dezarmarea nucleară și Obiectivele de dezvoltare ale mileniului;

Aspecte orizontale al PESC

13.

consideră că PESC trebuie să continue să se axeze pe promovarea drepturilor omului, a păcii și securității în vecinătatea Europei și la nivel global, pe sprijinirea multilateralismului și respectarea dreptului internațional, lupta împotriva terorismului, neproliferarea armelor de distrugere în masă și dezarmarea, schimbările climatice și securitatea energetică, acestea constituind cele mai mari provocări pentru planetă și fiind direct legate de preocupările cetățenilor europeni;

14.

în legătură cu răpirea și uciderea ostaticilor de către teroriști islamici, subliniază necesitatea unei cooperări și coordonări sporite a politicilor antiterorism între statele membre UE, SUA și NATO, având drept scop în special îmbunătățirea eficienței operațiunilor de salvare derulate pentru a salva viețile ostaticilor;

15.

solicită Consiliului să urmeze cu hotărâre recomandările Parlamentului în privința dezvoltării unei politici europene comune externe în materie de energie, în special prin promovarea coeziunii UE în negocierile cu furnizorii de energie și cu țările de tranzit și prin apărarea intereselor comune ale UE, creând o diplomație eficientă în domeniul energiei și mecanisme mai eficiente de reacție în situații de criză, și asigurând diversificarea surselor de energie, utilizarea durabilă a energiei și dezvoltarea unor surse de energie regenerabile;

16.

salută faptul că actuala revizuire a SES ia în considerare noile provocări în materie de securitate, precum securitatea energetică, schimbările climatice și securitatea cibernetică și vizează îmbunătățirea calității implementării strategiei ca atare; ia act, în acest context, de dezbaterea inițiată de Consiliu, de Parlamentul European și parlamentele naționale ale statelor membre privind viitorul securității europene; subliniază că scopul acestor discuții între UE, Rusia, SUA și statele și nemembre ale UE ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa nu trebuie să fie o arhitectură complet nouă, ci o construcție bazată pe realizările și valorile UE, astfel cum sunt exprimate la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană și încorporate în Actul final de la Helsinki și în Carta de la Paris;

17.

consideră, de asemenea, că războiul din Georgia confirmă necesitatea creării, în cadrul revizuirii SES, a unei diplomații preventive a UE, însoțită de instrumente adecvate de prevenire a crizelor, în special Instrumentul de stabilitate, de planuri de urgență și de finanțări garantate pe termen lung și utilizării la maximum a capacităților și experienței UE în managementul dezastrelor și al crizelor;

Principalele preocupări ale UE în ceea ce privește securitatea

Balcanii de Vest

18.

reamintește că consolidarea situației ulterioare clarificării statutului Kosovo este esențială pentru stabilitatea din regiunea Balcanilor de Vest; salută, așadar, consensul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de Securitate ONU din 26 noiembrie 2008 cu privire la desfășurarea EULEX în Kosovo și solicită Consiliului ca, în cooperare cu Misiunea administrativă interimară a ONU în Kosovo (MAIKONU), să asigure relații de lucru clare și o tranziție fără dificultăți între cele două misiuni în domeniul statului de drept; solicită ca EULEX să obțină rezultate rapide în domeniul luptei împotriva crimei organizate și a urmăririi penale a celor acuzați de crime de război; de asemenea, își exprimă sprijinul pentru activitatea Reprezentantului Special al UE în Kosovo și îl încurajează să continue aplicarea mandatului și să promoveze un spirit de cooperare pragmatică între autoritățile de la Priștina și cele de la Belgrad, pentru binele comunităților sârbe din Kosovo;

19.

reafirmă că obiectivul UE în Bosnia și Herțegovina (BH) rămâne crearea unui stat stabil, pașnic și multietnic, pe un drum fără întoarcere către aderarea la UE; încurajează liderii politici din BH să implementeze acordul încheiat pe 8 noiembrie 2008, pentru a aborda rapid obiectivele și condițiile restante stabilite la Consiliul pentru instaurarea păcii cu privire la trecerea de la biroul Înaltului Reprezentant la biroul Reprezentantului Special al UE până la mijlocul anului 2009; își exprimă îngrijorarea față de posibila dezangajare prematură a comunității internaționale în BH; consideră, de fapt, că implicarea internațională poate lua sfârșit numai cu acordul deplin al autorităților BH și în momentul în care Bosnia și Herțegovina devine un stat stabil, cu instituții funcționale;

Parteneriatul estic

20.

își reafirmă convingerea că trebuie crescute stimulentele pentru țările partenere în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în vederea implementării reformelor și consideră că recenta criză din Caucazul de Sud a demonstrat cu claritate necesitatea unei prezențe mai puternice a UE în vecinătatea estică; susține, de aceea, abordarea Comisiei din comunicarea sa din 3 decembrie 2008 privind parteneriatul estic (COM(2008)0823), care vizează instaurarea unei zone comerciale cu adevărat libere, îndepărtarea treptată a tuturor obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor (incluzând, în cele din urmă, eliminarea vizelor) și cooperarea în privința tuturor aspectelor securității, în special a securității energetice; consideră că parteneriatul estic și cooperarea de la Marea Neagră ar trebui să se sprijine reciproc, creând astfel o zonă de pace, securitate, stabilitate și de respectare a integrității teritoriale; consideră că parteneriatul ar trebui însoțit de o dublare a asistenței financiare a UE și de o puternică dimensiune politică, care să integreze EURONEST, Adunarea parlamentară mixtă propusă, compusă din deputați în Parlamentul European și din membri ai parlamentelor din vecinătate;

21.

susține decizia Consiliului de a relua tratativele cu autoritățile din Belarus, continuând, în același timp, dialogul cu toate forțele democratice din țară, cu condiția ca autoritățile din această țară să răspundă pozitiv acestei oferte și să realizeze progrese vizibile în ceea ce privește respectarea valorilor democrației, statului de drept, drepturilor omului și libertăților fundamentale; consideră că, pornind de la această premisă, ar trebui dezvoltată o cooperare treptată, bazată pe respectarea unor condiții stricte, implicând progresiv Belarus în parteneriatul estic; îndeamnă Consiliul și Comisia să ia efectiv și fără întârziere măsuri pentru a facilita procedurile de acordare a vizelor pentru cetățenii din Belarus, printre care și reducerea cheltuielilor aferente intrării lor în Spațiul Schengen;

Georgia

22.

felicită președinția franceză pentru faptul că EU a jucat un rol central în încheierea războiului din Georgia; solicită UE, și în special Reprezentantului său special pentru criza din Georgia, să se conformeze principiului integrității teritoriale a Georgiei și al respectului pentru minorități, și să încerce să găsească o formulă care să ofere modalități eficiente de reîntoarcere în siguranță a persoanelor strămutate intern și a refugiaților, precum și o monitorizare adecvată a securității în regiune;

23.

îndeamnă Consiliul să insiste asupra implementării integrale a acordului de încetare a focului și să se asigure că observatorii UE beneficiază de un acces neîngrădit la toate zonele afectate de conflict, în conformitate cu mandatul UEMM; consideră că este foarte important să fie informat cu regularitate și pe deplin cu privire la rapoartele redactate de UEMM;

24.

consideră că UE ar trebui să monitorizeze îndeaproape și să se angajeze să contribuie la soluționarea altor conflicte potențiale din această zonă a vecinătății UE, inclusiv prin stabilirea de contacte și deschiderea unor canale de comunicare cu toți actorii regionali relevanți; subliniază, în această privință, că ar trebui instituită o colaborare strânsă cu Turcia;

Rusia

25.

consideră că parteneriatul UE cu Rusia trebuie să se bazeze pe o strategie coerentă și pe un angajament clar al ambelor părți de a respecta pe deplin, în acțiunile lor, dreptul internațional și acordurile bilaterale și multilaterale; urmând concluziile Președinției Consiliului European din 1 septembrie și 15-16 octombrie 2008, subliniază că Rusia trebuie să-și respecte angajamentele luate în cadrul acordurilor din 12 august și 8 septembrie 2008; își exprimă, de aceea, convingerea că acordul Rusiei de a permite observatorilor internaționali să monitorizeze situația din Osetia de Sud și Abhazia și respectarea deplină a termenilor planului în 6 puncte sunt necesare pentru normalizarea relațiilor UE - Rusia; consideră, de asemenea, că nici un parteneriat strategic nu este posibil dacă nu sunt cu adevărat împărtășite și respectate valorile democrației, drepturile omului și statul de drept; solicită Consiliului să acorde acestor valori un rol central în cadrul negocierilor în curs pentru un nou Acord de parteneriat și cooperare cu Rusia;

Orientul Mijlociu

26.

regretă deteriorarea situației din Orientul Mijlociu și tributul greu de vieți omenești plătit în conflictul armat din Fâșia Gaza, în corelație cu lipsa unor progrese substanțiale în procesul de pace; atrage atenția că a expirat termenul stabilit la Conferința de la Annapolis din 2007 și își exprimă convingerea că o cooperare transatlantică consolidată poate aduce o valoare adăugată Procesului de la Annapolis; consideră că UE trebuie să aibă un rol marcant și vizibil în regiune, pe măsura resurselor financiare alocate, în special în ceea ce privește soluționarea crizei umanitare dramatice din Fâșia Gaza; solicită Consiliului ca, în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1860 (2009), să depună în continuare eforturi în vederea încetării definitive a focului în Fâșia Gaza pentru a permite începerea negocierilor de pace între popoarele israelian și palestinian, în coordonare cu alți actori regionali; recomandă Consiliului să țină seama de toate modalitățile de promovare a unei păci de durată în regiune, inclusiv privind desfășurarea unei misiuni PESA (Politica europeană de securitate și apărare);

27.

salută intenția Consiliului de a reînnoi mandatul Misiunii de poliție a UE în Teritoriile palestiniene și consideră că este încă necesară o asistență mai consistentă în vederea instituirii supremația legii și a ameliorării capacității forțelor de ordine; în plus, ia act de decizia Consiliului de a extinde mandatul misiunii UE de asistență la frontieră în Rafah, precum și de hotărârea și gradul său de pregătire pentru a reactiva această misiune; consideră că această hotărâre ar trebui să aibă drept consecință inițiative concrete de reinstituire a libertății de circulație în teritoriile palestiniene;

Uniunea pentru Mediterana

28.

își exprimă satisfacția cu privire la progresele realizate la Summit-ul ministerial Euro-Mediteranean de la Marsilia din 3 si 4 noiembrie 2008 în direcția stabilirii cadrului instituțional al Uniunii pentru Mediterana; consideră că obiectivele de respectare a drepturilor omului, pace și securitate în regiunea mediteraneană nu pot fi urmărite în mod izolat; subliniază că dialogul politic și cultural, relațiile economice, gestionarea fluxurilor migratorii, politicile privind mediul și securitatea, inclusiv combaterea terorismului, trebuie să constituie un capitol consistent al agendei euro-mediteraneene; solicită Consiliului și Comisiei să acorde un rol semnificativ și adecvat Turciei în cadrul Uniunii pentru Mediterana; consideră că este esențial ca Adunarea parlamentară euro-mediteraneană să fie integrată în structura Uniunii pentru Mediterana, pentru a-i conferi o dimensiune parlamentară;

Orientul Mijlociu extins

29.

consideră că UE ar trebui să-și întărească angajamentul față de Irak și, în cooperare cu guvernul irakian și cu ONU, să sprijine procesul de dezvoltare a unor instituții democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului, precum și să sprijine procesul de reconciliere nu doar în interiorul Irakului, ci și între acesta și statele vecine; salută extinderea Misiunii integrate a UE privind statul de drept în Irak (EUJUST LEX) și progresele făcute în pregătirea primului acord comercial și de cooperare din istorie dintre UE și Irak;

30.

solicită UE să dezvolte relații mai eficiente și mai cuprinzătoare cu Iranul, care ar trebui să cuprindă, pe lângă abordarea chestiunii nucleare, și cooperarea în domeniul comerțului și energiei, stabilitatea regională și, nu în ultimul rând, buna guvernare și respectarea drepturilor omului;

31.

consideră că UE ar trebui să promoveze o altă abordare cu privire la situația din Afganistan și să se coordoneze cu noua administrație SUA pentru a deschide calea negocierilor dintre guvernul afgan și acele elemente doritoare să accepte Constituția și să respingă violența; observă că asistența ar trebui să se concentreze mai mult asupra statului de drept, bunei guvernări, furnizării serviciilor de bază (o atenție deosebită fiind acordată sănătății), dezvoltării economice și rurale, inclusiv prin promovarea unor alternative reale la producția de opium;

32.

este îngrijorat de deteriorarea securității în Afganistan; reafirmă necesitatea stringentă de a depăși obstacolele instituționale și de a îmbunătăți cooperarea dintre UE și NATO pentru a facilita funcționarea Misiunii de poliție a UE în Afganistan (EUPOL); consideră că UE și SUA ar trebui să-și coordoneze mai bine inițiativele în domeniul reformei politice; salută angajamentul statelor membre de a crește personalul EUPOL și solicită desfășurarea rapidă a acestuia; este convins că succesul operațiunii este de o mare importanță pentru viitorul alianței transatlantice și că, ținând seama de acest lucru, toate statele membre ar trebui să se angajeze mai ferm pentru stabilitate în Afganistan;

Africa

33.

solicită Consiliului să includă pe agenda privind Africa o gamă mai largă de politici decât cele prezente și să facă din aceasta o prioritate a acțiunii externe a UE;

34.

consideră că sprijinul acordat de UE Organizației Națiunilor Unite în Ciadul de est continuă să fie important, ca parte a unei soluții la nivel regional pentru situația din Darfur; observă că, așa cum a fost prevăzut, misiunea Forța Uniunii Europene în Ciad (EUFOR Ciad) va dispărea treptat, transferând operațiunile către o misiune condusă de ONU; solicită Consiliului să faciliteze această tranziție și să examineze, în mod coordonat, modalitățile prin care UE ar putea ajuta Departamentul pentru operațiunile de menținere a păcii, actualmente depășit de situație, în desfășurarea misiunii ONU;

35.

este extrem de îngrijorat de situația umanitară dezastroasă din Somalia; solicită UE să examineze modalitățile prin care ar putea ajuta ONU, în strânsă coordonare cu Uniunea Africană, să facă față cu promptitudine provocărilor la adresa securității, politice și umanitare; atrage atenția asupra amenințărilor din ce în ce mai grave de piraterie în largul coastei somaleze și salută, în această privință, decizia UE de a lansa o operațiune maritimă PESA;

36.

este îngrijorat de escaladarea violenței și a conflictului în Republica Democratică Congo (RDC), care ar putea provoca o criză umanitară de proporții; solicită tuturor părților, inclusiv trupelor guvernamentale, să înceteze violențele nediferențiate și încălcările drepturilor omului care afectează populația civilă, să se reangajeze în negocierile de pace lansate la Goma și Nairobi și să-și însușească programul adoptat de Adunarea Națională a RDC; consideră că angajamentul UE în RDC trebuie să depășească stadiul asistenței tehnice oferite de Misiunea UE de reformă a sectorului securității (EUSEC RD Congo) și Misiunea UE de Poliție (EUPOL RD Congo), și trebuie să conducă la un sprijin vizibil al misiunii ONU de menținere a păcii, care s-a dovedit până acum incapabilă să oprească violențele;

Asia

37.

salută reducerea semnificativă a tensiunilor în regiunea Strâmtorii Taiwan și dialogul în curs între Beijing și Taipei cu privire la interacțiunile bilaterale, precum și participarea fructuoasă a Taiwanului în organizațiile internaționale; susține cu tărie declarația Consiliului din 19 septembrie 2008, care reiterează sprijinul pentru participarea Taiwanului la forurile multilaterale specializate și statutul său de observator în cazurile în care cel de membru nu a putut fi acordat;

38.

ia act de faptul că relațiile economice UE - China au cunoscut un progres continuu și că au crescut în număr și în amploare contactele interpersonale; rămâne însă serios îngrijorat de lipsa de disponibilitate din partea autorităților chineze în ceea ce privește contracararea numeroaselor încălcări ale drepturilor omului și garantarea unor drepturi și libertăți fundamentale pentru populație; în acest context, își exprimă profunda dezamăgire cu privire la motivele invocate de autoritățile chineze pentru a amâna cea de-a 11-a reuniune la nivel înalt UE - China; ia act de faptul că o nouă reuniune la nivel înalt UE-China este planificată pentru prima jumătate a anului 2009 și speră, cu această ocazie, că se pot face progrese în toate domeniile de cooperare;

39.

își exprimă regretul cu privire la decizia autorităților chineze de a încheia discuțiile cu reprezentanții lui Dalai Lama și le reamintește promisiunile făcute după tragicele evenimente din martie 2008, înaintea Jocurilor Olimpice; invită încă o dată Consiliul să numească un reprezentant special pentru problema Tibetului, care să urmărească îndeaproape situația și să faciliteze restabilirea dialogului dintre părți;

America Latină

40.

reamintește propunerile făcute în rezoluțiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global și o strategie comună pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină (6), reiterate ulterior în rezoluțiile din 27 aprilie 2006 (7) și 24 aprilie 2008 (8), adoptate în perspectiva summit-urilor UE - ALC (America Latină și Caraibe) de la Viena și respectiv Lima, în vederea adoptării unei Carte euro-latino-americane pentru pace și securitate, care, bazându-se pe Carta ONU, să permită acțiuni și inițiative comune politice, strategice și în domeniul securității; solicită Consiliului și Comisiei să ia măsuri active pentru a realiza acest obiectiv ambițios;

41.

salută eforturile depuse pentru încheierea unor acorduri de asociere biregionale cu America Latină, primele urmând să fie încheiate de UE;

*

* *

42.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al NATO, Președintelui în exercițiu al OSCE, Președintelui Adunării parlamentare a OSCE, Președintelui Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.


(1)  JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(2)  JO C 33 E, 9.2.2006, p. 573.

(3)  JO C 288 E, 25.11.2006, p. 59.

(4)  JO C 102 E, 24.4.2008, p. 309.

(5)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0254.

(6)  JO C 140 E, 13.6.2002, p. 569.

(7)  JO C 296 E, 6.12.2006, p. 123.

(8)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0177.


Top