Avizul Comitetului Regiunilor privind contribuţia la dezvoltarea durabilă: rolul comerţului echitabil şi al sistemelor neguvernamentale de asigurare a durabilităţii comerciale

(2010/C 175/03)

I.   OBSERVAŢII GENERALE

COMITETUL REGIUNILOR

1.   salută în mod expres Comunicarea Comisiei din 5 mai 2009 intitulată „Contribuind la dezvoltarea durabilă: rolul comerţului echitabil şi al sistemelor neguvernamentale de asigurare a durabilităţii comerciale”. În această comunicare, Comisia Europeană examinează situaţia actuală a comerţului echitabil şi a altor sisteme neguvernamentale (adică private) de asigurare a durabilităţii comerciale;

2.   constată că, în ultimii ani, piaţa produselor provenite din comerţ echitabil a cunoscut o creştere rapidă. Consumatorii UE cumpără astăzi produse certificate „comerţ echitabil” în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă de 70 de ori mai mult decât în 1999, an în care Comisia a prezentat prima ei comunicare pe această temă;

3.   consideră că este indispensabilă o definiţie clară a comerţului echitabil pentru a se evita confruntarea consumatorilor bine intenţionaţi cu o serie de etichete şi certificări care pretind, toate, că reprezintă doar produse realizate în condiţii corecte şi ireproşabile din punct de vedere etic, diferite de cele ale comerţului tradiţional. În Comunicarea Comisiei din 5 mai 2009 se face referire la criteriile comerţului echitabil, astfel cum sunt definite de mişcarea comerţului echitabil şi menţionate în Rezoluţia Parlamentului European privind comerţul echitabil şi dezvoltarea din 6 iunie 2006. Se utilizează noţiunea de „comerţ echitabil” în conformitate cu standardele stabilite de organisme internaţionale de standardizare şi de evaluare a conformităţii, membre ale ISEAL, şi aplicate de organizaţiile de comerţ echitabil;

4.   ia la cunoştinţă cu interes faptul că gradul de cunoaştere al etichetelor „comerţ echitabil” s-a situat în 2008 în Regatul Unit la peste 70 % (faţă de 12 % în anul 2000) şi în 2005 în Franţa la 74 % (faţă de 9 % în anul 2000). În Germania, în cadrul unui studiu din 2009 a 407 firme şi organizaţii fără scop lucrativ, eticheta „comerţ echitabil” ocupă primul loc ca marcă durabilă;

5.   îşi exprimă bucuria că, la sfârşitul anului 2007, vânzările mondiale de produse certificate „comerţ echitabil” au depăşit 2,3 miliarde de euro (acestea se află însă evident sub volumul vânzărilor de alimente produse în mod ecologic şi reprezintă mai puţin de 1 % din comerţul total). Europa este bastionul comerţului echitabil cu 60-70 % din vânzările mondiale. În acest context, se observă diferenţe mari între piaţa care creşte cel mai rapid, adică Suedia, şi noile state membre, în care conceptul este încă relativ necunoscut.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Trăsăturile comerţului echitabil

6.   evidenţiază că una dintre trăsăturile specifice ale comerţului echitabil şi a altor sisteme de asigurare a durabilităţii rezidă în faptul că este vorba în mod esenţial de un mecanism voluntar şi dinamic care se dezvoltă odată cu sensibilizarea şi cerinţele societăţii şi ale consumatorului;

7.   subliniază opinia Comisiei conform căreia stabilirea unor criterii de ierarhizare sau reglementare pentru sistemele private de asigurare a durabilităţii comerciale nu ar servi obiectivelor dezvoltării durabile. Mai degrabă, aceasta ar îngrădi elementul dinamic al iniţiativelor private în acest domeniu şi ar putea sta în calea dezvoltării comerţului echitabil;

8.   solicită ca etichetele „comerţ echitabil” să asigure în deplină transparenţă publică că fiecare etapă a lanţului de producţie satisface criteriile stabilite;

9.   constată că dezvoltarea durabilă poate fi sprijinită prin concepte care combină elemente din domeniul ecologic, social şi economic. Pentru buna funcţionare a unei pieţe este important ca producătorii şi consumatorii să aibă acces la informaţii fiabile despre aceste concepte. Utile sunt etichetele şi certificările independente, în care consumatorul să poate avea încredere şi care să fie supravegheate de organisme independente;

Achiziţiile publice

10.   salută în mod expres directivele UE privind achiziţiile publice din 2004. Acestea reprezintă baza a numeroase legi privind achiziţiile publice din statele membre şi permit utilizarea unor criterii sociale şi de mediu la realizarea achiziţiilor;

11.   constată că autorităţile publice cheltuiesc fonduri în valoare de 16 % din PIB-ul Uniunii Europene şi, de aceea, reprezintă o piaţă-cheie strategică. Luarea în considerare a dezvoltării durabile şi a comerţului echitabil la efectuarea achiziţiilor publice permite autorităţilor locale şi regionale să contribuie decisiv nu doar la rentabilitatea şi eficienţa serviciilor lor pe termen mediu şi lung, ci şi la dreptatea socială şi dezvoltarea durabilă;

12.   subliniază că produsele provenite din comerţul echitabil oferă consumatorilor, dar şi autorităţilor care efectuează achiziţii publice, posibilitatea de a contribui prin puterea lor de cumpărare la asigurarea coerenţei între obiectivele politicii comerciale şi obiectivele politicii de dezvoltare;

13.   accentuează faptul că autorităţile locale şi regionale sunt răspunzătoare de o parte însemnată a cheltuielilor pentru achiziţiile publice. Pe baza acestui rol important, ele trebuie implicate în sprijinirea măsurilor privind dezvoltarea durabilă şi comerţul echitabil în întreaga Europă. Autorităţile teritoriale trebuie să ia în considerare nu doar aspectele economice, tehnice sau juridice ale comerţului echitabil, ci şi cele politice;

14.   a constatat în trecut că dispoziţiile în vigoare referitoare la achiziţiile publice sunt deja destul de complicate şi că multe autorităţi teritoriale au dificultăţi deosebite privind aplicarea adecvată a acestora. De aceea, Comitetul solicită Comisiei ca în viitor să stabilească linii directoare clare şi detaliate pentru achiziţiile publice sociale care pot fi utilizate de autorităţile locale şi regionale la acordarea contractelor publice pentru produsele din comerţul echitabil;

15.   a luat la cunoştinţă cu interes că, pentru a veni în sprijinul autorităţilor contractante la punerea în aplicare a unui sistem de achiziţii publice durabile, Comisia a adoptat recent o comunicare privind achiziţiile publice ecologice (menită să vină în completarea ghidului Comisiei privind achiziţiile publice ecologice) şi pregăteşte în prezent publicarea unui ghid paralel privind achiziţiile publice sociale. Împreună, acestea constituie un ghid cuprinzător pentru achiziţiile publice durabile (ecosociale);

16.   salută anunţul referitor la apariţia unui al doilea ghid şi, având în vedere evoluţia rapidă în acest domeniu, solicită Comisiei să asigure publicare rapidă a acestuia;

17.   propune să acţioneze el însuşi ca multiplicator la răspândirea unor linii directoare corespunzătoare, făcând apel la propria reţea de contacte şi, totodată, să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a întreprinde un schimb de informaţii între autorităţile locale şi regionale. Autorităţile teritoriale (în special cele care au cerinţe comparabile) pot crea propriile reţele de cele mai bune practici pentru a aborda problematica produselor din comerţul echitabil;

18.   pune întrebarea dacă un nou proiect s-ar putea dovedi util pentru informarea reciprocă. Comisia European şi CoR creează în prezent o „bursă a cooperării descentralizate” pentru a facilita şi coordona elaborarea măsurilor de cooperare descentralizată între autorităţile locale şi regionale din UE şi partenerii lor din ţările în curs de dezvoltare. Bursa cooperării va fi un serviciu online care va avea rolul de a crea o legătură între nevoile şi cerinţele de sprijin şi ofertele şi manifestările de interes corespunzătoare. Membrii CoR sunt rugaţi să utilizeze acest instrument electronic (prevăzut pentru 2010), pentru a comunica date relevante. Prin acesta se uşurează substanţial schimbul de informaţii între autorităţile locale şi regionale europene care colaborează în vederea dezvoltării şi se permite armonizarea proiectelor autorităţilor teritoriale din UE şi din ţările în curs de dezvoltare;

19.   în acest context, proiectele de cooperare descentralizată ar putea contribui la dezvoltarea produselor din cadrul comerțului echitabil, sintetiza studiile de impact şi sprijini micii producători din sud;

20.   pe lângă promovarea achiziţiilor publice echitabile, menţionează beneficiile potenţiale ale promovării achiziţiilor private în conformitate cu standardele comerţului echitabil. De aceea, încurajează autorităţile locale şi regionale să creeze stimulente pentru întreprinderi în favoarea achiziţiilor în conformitate cu standardele comerţului echitabil, cum ar fi întrecerile inspirate din concursurile existente precum „Capitala comerţului echitabil” sau „Oraşele comerţului echitabil”;

Sprijinul Comisiei

21.   salută angajamentul Comisiei faţă de comerţul echitabil şi alte sisteme de asigurare a durabilităţii comerciale, dată fiind contribuţia lor potenţială la dezvoltarea durabilă, precum şi disponibilitatea sa de a sprijini astfel de concepte şi în viitor;

22.   consideră că este indispensabil un echilibru corect între dorinţa de comerţ, investiţii şi creştere economică ca parte a unei agende bazate pe liberalizare şi globalizare, pe de o parte, şi respectarea principiilor dezvoltării durabile, a necesităţii condiţiilor comerciale transparente şi corecte şi a unei recunoaşteri clare de către ţările industrializate mai bogate a problemelor urgente ale ţărilor mai puţin dezvoltate în cadrul negocierilor comerciale, pe de altă parte. Diferite organizaţii de comerţ echitabil sunt convinse că schimburile comerciale pot fi un instrument foarte eficient pentru promovarea dezvoltării durabile şi pentru reducerea sărăciei, dacă sunt realizate corect şi cu răspundere. Îndeplinirea acestor obiective necesită totuşi o schimbare fundamentală în configurarea politicii comerciale. Abordarea actuală dominantă, bazată pe piaţă, nu va putea elimina dezechilibrul existent în ceea ce priveşte forţa de negociere a concernelor multinaţionale şi a micilor producători. Doar implicarea sistematică a micilor producători marginalizaţi din ţările sărace în configurarea politicii comerciale poate contribui la eliminarea nedreptăţilor care rezultă din sistemul comercial actual;

23.   ia notă cu satisfacţie de sprijinul financiar oferit de Comisie pentru comerţul echitabil şi alte activităţi de comerţ durabile, în principal prin instrumentele ei de colaborare în vederea dezvoltării. Între 2007 şi 2008 au fost puşi la dispoziţie 19,466 milioane de euro pentru diferite acţiuni, care au inclus în principal măsuri de sensibilizare în Uniunea Europeană. În 2008 şi 2009 au fost puse la dispoziţie fonduri suplimentare de câte 1 milion de euro;

24.   solicită însă Comisiei, având în vedere evoluţia rapidă din domeniul comerţului echitabil din unele state membre, să examineze dacă nu ar trebui puse la dispoziţie fonduri suplimentare pentru statele membre care nu sunt încă atât de implicate;

25.   sprijină intenţia Comisiei de a iniţia analize ale consecinţelor şi de a depune eforturi pentru îmbunătăţirea transparenţei pieţei şi, în plus, de a acorda o atenţie sporită evaluării dificultăţilor privind transpunerea conceptelor şi obţinerea certificărilor. Aceasta ar putea fi susţinută în continuare prin măsuri comparabile din partea statelor membre UE, cum ar fi finanţarea studiilor privind efectul comerţului echitabil;

Angajamentul autorităţilor teritoriale în politica de dezvoltare

26.   salută în mod expres recunoaşterea rolului important al autorităţilor locale şi regionale pentru politica comercială privind produsele din comerţul echitabil. În acest sens, angajamentul autorităţilor teritoriale în politica de dezvoltare nu reprezintă un lucru nou. Multe regiuni şi autorităţi locale şi regionale europene derulează de mulţi ani proiecte privind comerţul echitabil cu partenerii lor din ţările în curs de dezvoltare. Parteneriatele trebuie să se bazeze pe încrederea reciprocă a partenerilor şi pe transparenţă în relaţiile dintre ei. Contractele încheiate sub emblema comerţului echitabil trebuie să respecte principiile tratamentului egal, al recunoaşterii reciproce şi al proporţionalităţii;

27.   constată în plus că, în contextul descentralizării, autorităţile locale şi regionale abordează din ce în ce mai profesional comerţul echitabil. Autorităţile locale şi regionale posedă cunoştinţe valoroase în domeniile care sunt de importanţă esenţială pentru ţările în curs de dezvoltare şi pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. De aceea, ele trebuie considerate drept actori importanţi ai unei politici de comerţ echitabil;

28.   salută dorinţa Comisiei de a menţine în întreaga UE caracterul neguvernamental al comerţului echitabil şi al altor sisteme similare de asigurare a durabilităţii comerciale. Reglementarea de către sectorul public ar putea afecta dezvoltarea sau funcţionarea sistemelor private dinamice;

29.   consideră totuşi că în domeniul achiziţiilor publice sunt necesare anumite standarde legale pentru licitaţii pentru a oferi furnizorilor de produse din comerţul echitabil şansa de a concura;

Activităţile de sensibilizare

30.   îşi exprimă satisfacţia faţă de dezvoltarea comerţului echitabil şi disponibilitatea din ce în ce mai mare a localităţilor şi regiunilor din Europa de a introduce criterii ecosociale în cadrul procedurilor de achiziţii publice. Această disponibilitate devine şi mai importantă în actuala criză financiară şi economică. La începuturile comerţului echitabil în anii '70, critica faţă de structurile inechitabile ale comerţului mondial se afla în centrul atenţiei. Lansat iniţial ca o activitate de sensibilizare, comerţul echitabil se evidenţiază astăzi, înainte de toate din punct de vedere strict al politicii comerciale, prin creşteri ale vânzărilor;

31.   reaminteşte că structurile descentralizate responsabile de activităţile de sensibilizare, ca partener important în comerţul echitabil, precum şi organizaţiile consumatorilor, ar trebui implicate sistematic în procesul de stabilire a obiectivelor politicii de dezvoltare. În acest context ar trebui încurajată confruntarea cu structurile comerţului mondial inechitabil, în special ale politicii comerciale şi agrare europene, privind posibilităţile personale de acţiune pentru a cumpăra „echitabil”. Activitatea de sensibilizare rămâne un instrument de combatere a sărăciei, subdezvoltării, exploatării, foametei şi distrugerii mediului;

32.   constată cu satisfacţie că autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană, aflându-se la nivelul cel mai apropiat de cetăţeni în domeniul comerţului echitabil şi al achiziţiilor echitabile, s-au afirmat şi şi-au confirmat rolul. Oraşele şi universităţile comerţului echitabil au coborât în mod evident pragul înlesnind coparticiparea a multor mii de oameni şi au creat posibilităţi concrete de a acţiona în favoarea comerţului echitabil. Oraşe ale comerţului echitabil există în Marea Britanie din 2001, iar din 2008 şi în Germania. De altfel, Marea Britanie deţine locul doi la nivel mondial în consumul de produse din comerţul echitabil pe cap de locuitor. Există peste 700 de oraşe ale comerţului echitabil în 12 state membre ale UE şi mulţi alţi candidaţi la titlul de oraş al comerţului echitabil;

33.   atrage atenţia asupra necesităţii sporirii puterii consumatorului prin activităţi de informare şi sensibilizare prin participarea presei locale şi naţionale şi, din ce în ce mai mult, şi prin mijloace electronice. Colaborarea cu organizaţiile de protecţie a drepturilor consumatorilor deschide calea către exploatarea unor potenţiale suplimentare;

34.   salută recentele iniţiative ale Oficiului de promovare a comerţului echitabil (Fair Trade Advocacy Office) de stimulare a membrilor Parlamentului European să-şi asume angajamentul de a susţine comerţul echitabil în vederea sprijinirii producătorilor marginalizaţi şi lucrătorilor săraci din ţările din sud. Comitetul consideră că astfel de iniţiative ar putea fi extinse la alte niveluri de guvernare;

35.   subliniază că provocarea globalizării a ajuns de mult la nivelul localităţilor şi regiunilor din Europa. Pentru a se putea reacţiona la aceasta, la faţa locului, în mod corespunzător şi cu atenţia orientată spre viitor este nevoie în continuare de formarea continuă, profesionalizarea şi interconectarea actorilor locali, regionali şi naţionali. Aceste activităţi se află în Europa încă într-o fază incipientă şi necesită urgent o dezvoltare sistematică;

Sprijinirea localităţilor şi regiunilor

36.   observă cu interes că, de exemplu, Germania a creat din 2001 un serviciu pentru „Localităţi într-o singură lume” care colaborează între timp cu 2 600 de localităţi germane şi, adesea, şi cu partenerii acestora din lume (inclusiv cu oraşele înfrăţite). Susţinut de guvernul federal, de cele mai multe landuri, de asociaţiile organizaţiilor locale şi de asociaţia organizaţiilor neguvernamentale, acest serviciu a contribuit în mod esenţial la intensificarea angajamentului localităţilor germane în politica de dezvoltare pentru promovarea comerţului echitabil şi a achiziţiilor ecosociale;

37.   recomandă autorităţilor locale şi regionale să se conecteze într-o reţea, pentru a mări printr-un sprijin sistematic potenţialul de a face faţă provocărilor globale din ce în ce mai mari şi pentru a asigura o dezvoltare durabilă în vederea combaterii sărăciei şi a distrugerii mediului şi să faciliteze în special schimbul între statele membre vechi şi noi ale UE. Schimbul de informaţii trebuie încurajat prin intermediul portalului CoR de cooperare descentralizată, pentru împărtăşirea experienţelor şi crearea unor evaluări comparative, în vederea sprijinirii ţărilor din Sudul şi Estul Europei să elaboreze idei cu privire la susţinerea comerţului echitabil în contextul strategiilor lor de dezvoltare durabilă şi de adaptare la schimbările climatice;

38.   consideră că fondurile de 19 milioane de euro menţionate în comunicare şi mărirea planificată cu 1 milion pentru consolidarea comerţului echitabil reprezintă un început remarcabil, însă menţionează că, în viitor, având în vedere amploarea problemei, dar şi şansele care apar pentru consolidarea potenţialelor existente, va fi nevoie de fonduri suplimentare;

39.   menţionează că autorităţile locale şi regionale pot contribui, de asemenea, în mod direct la succesul comerţului echitabil, prin:

Elaborarea unei Strategii europene a comerţului echitabil

40.   propune elaborarea unei Strategii europene comune a comerţului echitabil pentru autorităţile locale şi regionale, pentru sprijinirea comerţului echitabil şi a achiziţiilor ecosociale, însoţită de un program de acţiune care să îndeplinească criteriile ecologice şi sociale. O astfel de strategie ar putea fi elaborată în urma pregătirilor naţionale şi interregionale prin seminare şi conferinţe cu participarea părţilor interesate din viaţa politică, din structurile de stat, din organizaţiile neguvernamentale şi din sectorul privat;

41.   consideră că această strategie ar putea fi adoptată într-o conferinţă organizată de CoR sau de Preşedinţia în funcţie şi ar putea fi dezbătută şi prezentată la Bruxelles în cadrul manifestării „Zilele porţilor deschise” (Open Days), organizată de CoR şi care se bucură de o mare audienţă;

42.   intenţionează prin acest proces, având în vedere criza financiară şi economică şi catastrofele climatice ameninţătoare, să privească şi în direcţia actorilor-cheie din ţările din sud, să-i implice şi pe aceştia şi să menţină trează conştiinţa consecinţelor globalizării. Consolidarea structurilor comerţului echitabil şi achiziţiile ecosociale la nivel local şi regional sunt, în acest scop, la fel de importante ca şi o interconectare mai solidă cu partenerii ţărilor producătoare;

43.   menţionează că efectele în ansamblu pozitive ale comerţului echitabil şi ale achiziţiilor ecosociale se concentrează în principal pe produsele agrare ale micilor producători din aşa numitele ţări în curs de dezvoltare. În viitor, se are în vedere o lărgire a paletei produselor şi serviciilor din comerţul echitabil, prin preluarea experienţelor şi criteriilor, precum şi prin dezvoltarea lor în continuare pentru consolidarea securităţii juridice. Trebuie avută în vedere şi sprijinită dezvoltarea în continuare a legăturii dintre producători şi consumatorii finali. Această paletă de produse lărgită are în vedere produsele manufacturiere şi industriale din toate ţările, precum şi oferirea de servicii din comerţul echitabil, precum „turismul echitabil”. Dezvoltarea în continuare a structurilor înseamnă în primul rând evaluarea respectării criteriilor ecosociale şi a standardelor minime ale OIM, precum şi abordarea chestiunilor privind transporturile şi vânzările;

44.   atrage atenţia că abordările de până acum ale acestei teme nu au luat în considerare în mod corespunzător directivele Comisiei din 2008 privind consolidarea drepturilor persoanelor cu handicap. Experienţele parteneriatelor internaţionale dintre localităţi se dovedesc încurajatoare în ceea ce priveşte implicarea sporită a persoanelor cu handicap în comerţul echitabil şi în achiziţiile ecosociale. Comitetul propune abordarea şi aprofundarea acestei teme în strategia propusă, precum şi în cadrul pregătirilor naţionale şi interregionale;

45.   este conştient că, în Europa, comerţul echitabil reprezintă mai puţin de 1 % din volumul comercial total. Dimpotrivă, ţările avansate cu cote de mai mult de 10 % precum Elveţia, Anglia, ţările scandinave, Ţările de Jos, Austria şi Luxemburg reprezintă o încurajare exemplară la acţiuni intensificate în special în Europa de Sud şi de Est. Cooperarea, deseori excelentă, dintre organizaţiile neguvernamentale, localităţi şi actorii economici locali a dus, împreună cu partenerii din sud, la crearea unor modele impresionante, responsabile pentru întreaga Europă. Acestea reprezintă un stimulent pentru toate localităţile şi regiunile din Europa pentru a se putea aduce totodată o contribuţie importantă la îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM) până în 2015.