52008PC0396

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 25.6.2008

COM(2008) 396 final

2008/0130 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind statutul societăţii private europene

(prezentată de Comisie) {SEC(2008) 2098}{SEC(2008) 2099}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Context

În comunicarea sa privind piaţa unică pentru Europa secolului XXI[1], Comisia subliniază necesitatea continuării îmbunătăţirii condiţiilor-cadru pentru întreprinderi pe piaţa unică.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă mai mult de 99% din întreprinderile Uniunii Europene, însă numai 8% din ele participă la comerţul transfrontalier şi numai 5% au filiale sau asociaţii în participaţiune în străinătate. Cu toate că în ultimii ani a devenit mai uşor de înfiinţat o întreprindere în UE, este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a se îmbunătăţi accesul IMM-urilor la piaţa unică, a li se facilita creşterea şi a li se permite exploatarea totală a potenţialului lor de afaceri.

Statutul societăţii private europene (Societas Privata Europaea) face parte dintr-un pachet de măsuri menite să sprijine IMM-urile, denumit „Legea privind întreprinderile mici pentru Europa”. Obiectivul acesteia este de facilita activităţile IMM-urilor pe piaţa unică şi, prin urmare, de a îmbunătăţi performanţa acestora pe piaţă. SPE-ul este una dintre iniţiativele prioritare ale programului de lucru al Comisiei pentru 2008[2].

2. Obiectivele propunerii

Această iniţiativă creează o nouă formă juridică menită să consolideze competitivitatea IMM-urilor prin facilitarea stabilirii şi funcţionării acestora pe piaţa unică. În acelaşi timp, statutul ar putea fi benefic şi pentru societăţile şi grupurile mai mari.

Propunerea de statut pentru SPE-uri este adaptată nevoilor specifice ale IMM-urilor. Aceasta permite întreprinzătorilor să creeze un SPE în conformitate cu dispoziţii identice, simple şi flexibile, ale dreptului societăţilor comerciale din toate statele membre.

Propunerea vizează, de asemenea, reducerea costurilor de conformare aferente creării şi funcţionării întreprinderilor datorate disparităţilor care există între normele naţionale în materie de constituire şi funcţionare a societăţilor.

Propunerea nu reglementează aspecte legate de dreptul muncii, legislaţia fiscală, contabilitate sau insolvenţa SPE-ului. Nu vizează nici alte drepturi şi obligaţii contractuale ale SPE-ului sau pe cele ale acţionarilor săi decât pe cele care derivă din actul constitutiv al SPE-ului. Aceste aspecte vor fi reglementate în continuare de legislaţia naţională şi instrumentele de legislaţie comunitară existente, după caz.

Alegerea SPE-ului ca formă juridică pentru desfăşurarea activităţilor comerciale în UE nu ar trebui să aibă nicio consecinţă pe plan fiscal. În consecinţă, este important să se garanteze faptul că SPE-ul beneficiază de acelaşi tratament fiscal ca formele juridice naţionale. În acest scop, Comisia Europeană intenţionează să iniţieze discuţii cu statele membre în toamna anului 2008 în vederea prezentării unei propuneri de extindere a sferei de aplicare a directivei privind societăţile-mamă şi filialele (90/435/CEE)[3], directiva privind fuziunile (90/434/CEE)[4] şi directiva privind dobânzile şi redevenţele (2003/49/CE)[5]. Obiectivul Comisiei este de a garanta că aceste măsuri sunt aplicate şi că aduc beneficii SPE-urilor de la începutul activităţii acestora.

3. Temeiul juridic

Prezenta propunere se bazează pe articolul 308 din Tratatul CE. Această dispoziţie constituie temeiul juridic pentru acţiunile UE menite să atingă unul dintre obiectivele Comunităţii în absenţa unui temei juridic specific în Tratatul CE. Articolul 308 este temeiul juridic al formelor existente de societăţi europene: societatea europeană, Grupul european de interes economic şi societatea cooperativă europeană.

4. Subsidiaritate şi proporţionalitate

Propunerea vizează să permită accesul IMM-urilor la piaţa unică, oferindu-le un instrument care le facilitează extinderea activităţilor în alte state membre. Cu toate acestea, propunerea nu condiţionează crearea unui SPE de o cerinţă transfrontalieră (de exemplu, acţionari din state membre diferite sau dovada unei activităţi transfrontaliere). În practică, întreprinzătorii creează în general întreprinderi în propriul stat membru înainte de a se extinde în alte ţări. În consecinţă, o cerinţă transfrontalieră iniţială ar reduce în mod semnificativ potenţialul instrumentului. În plus, o astfel de cerinţă ar putea fi eludată cu uşurinţă, iar monitorizarea şi controlarea respectării ei ar constitui o sarcină excesivă pentru statele membre.

Este necesară o acţiune la nivelul UE care să permită IMM-urilor să utilizeze aceeaşi formă de societate în toată UE. Acest obiectiv nu poate fi realizat numai de către statele membre. Chiar dacă statele membre s-ar angaja să facă dreptul societăţilor comerciale mai favorabil întreprinderilor, IMM-urile s-ar confrunta în continuare cu o varietate de 27 de regimuri naţionale.

Oferind IMM-urilor o formă juridică uniformă şi sigură din punct de vedere juridic şi în acelaşi timp flexibilă, SPE-ul ar constitui instrumentul cel mai eficace şi direct pentru atingerea obiectivului prezentat mai sus. O soluţie alternativă pentru atingerea aceluiaşi obiectiv ar reprezenta-o armonizarea cel puţin a dispoziţiilor principale ale legislaţiilor naţionale privind societăţile aplicabile societăţilor cu răspundere limitată. Această soluţie ar conduce la o intruziune semnificativă şi probabil disproporţionată în legislaţiile statelor membre. Spre deosebire de armonizare, prezenta propunere nu are decât o incidenţă foarte limitată asupra legislaţiei naţionale. Ea oferă IMM-urilor o formă alternativă de societate care ar exista în paralel cu formele naţionale de societate.

Crearea unei noi forme juridice europene necesită existenţa unui instrument juridic direct aplicabil, şi anume un regulament. Nici o recomandare, nici o directivă nu ar permite crearea unui regim uniform care să fie aplicabil în toate statele membre.

5. Consultarea părţilor interesate

Statutul societăţii private europene a fost conceput iniţial de mediile de afaceri şi cercurile universitare în anii 1990 şi, ulterior, a obţinut sprijinul mai larg al organizaţiilor industriale şi al Comitetul Economic şi Social European[6]. Figura printre măsurile posibile ale planului de acţiune 2003-2009 privind modernizarea dreptului societăţilor comerciale şi consolidarea guvernării corporative[7]. Consultarea publică din 2006 privind priorităţile viitoare ale Comisiei în materie de drept al societăţilor şi guvernare corporativă a confirmat acest sprijin[8].

În iunie 2006, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a organizat o audiere publică privind SPE-ul şi a elaborat un raport din proprie iniţiativă şi o rezoluţie care invita Comisia să prezinte o propunere privind SPE înainte de sfârşitul anului 2007[9]. Parlamentul şi-a reconfirmat sprijinul şi angajamentul ferm faţă de această iniţiativă într-o rezoluţie din 25 octombrie 2007[10]. Având în vedere interesul său profund pentru propunere, Parlamentul ar trebui asociat îndeaproape încă de la început la activităţile privind SPE-ul.

În iulie 2007, Direcţia Generală Piaţa internă şi servicii a lansat o consultare publică specifică privind SPE. În plus, Grupul de consultare a întreprinderilor europene a efectuat un sondaj la nivelul întreprinderilor din cele 27 de state membre[11].

La 10 martie 2008, Comisia a organizat o conferinţă pe tema SPE.

Grupul consultativ al Comisiei Europene privind guvernarea corporativă şi dreptul societăţilor comerciale[12] a furnizat informaţii privind evaluarea impactului şi recomandări privind fondul statutului SPE. Grupul redactează, de asemenea, exemple de dispoziţii ale actului constitutiv al unui SPE, care vor fi puse la dispoziţie în vederea facilitării înţelegerii proiectului de statut.

6. Evaluarea impactului

Anchete[13] şi consultări publice recente arată că, în ciuda potenţialului lor ridicat, IMM-urile se confruntă cu obstacole juridice şi administrative care le îngreunează dezvoltarea pe piaţa unică. Deşi toate societăţile care doresc să se extindă în străinătate se confruntă cu obstacole juridice şi administrative, acestea sunt proporţional mai mari pentru societăţile mai mici, ale căror resurse financiare şi umane sunt mai limitate.

Dificultăţile cu care se confruntă întreprinderile ca urmare a diversităţii formelor de societate sunt în principal costurile de conformare aferente constituirii unei societăţi (de exemplu, cerinţa de capital minim obligatoriu, taxele de înregistrare şi notariale, costurile aferente consultanţei juridice din partea experţilor) şi dificultăţile şi costurile de conformare aferente funcţionării unei societăţi , din cauza cărora funcţionarea curentă a filialelor străine este mai costisitoare în comparaţie cu filialele naţionale.

Dezvoltarea transfrontalieră a IMM-urilor este restricţionată de lipsa de încredere în anumite forme de societate străine care există în alte state membre. Această problemă apare în special pentru formele de societate mai puţin cunoscute.

Evaluarea impactului analizează patru opţiuni politice de nivel înalt:

- Lipsa unei acţiuni şi utilizarea legislaţiei şi jurisprudenţei existente: în ciuda eforturilor de accelerare şi facilitare a constituirii de societăţi în întreaga UE, IMM-urile se confruntă în continuare cu 27 de legislaţii naţionale privind societăţile.

- Armonizarea legislaţiilor naţionale ale statelor membre privind societăţile: pentru reducerea semnificativă a costurilor de constituire şi funcţionare ale unei societăţi în statele membre, ar fi necesar un nivel ridicat de armonizare al regimurilor naţionale. Cu toate acestea, este posibil ca principalele modificări ale legislaţiei naţionale pe care le-ar implica această abordare să nu fie proporţionale cu obiectivul propunerii.

- Îmbunătăţirea statutului societăţii europene (SE) şi adaptarea acestuia la nevoile IMM-urilor: pentru ca statutul SE să fie accesibil IMM-urilor ar fi necesare modificări semnificative. Această opţiune ar implica o reformulare şi o renegociere complete ale regulamentului privind SE înainte ca acesta să fie evaluat în 2008/2009.

- Propunerea unui statut SPE pentru IMM-uri: crearea unei noi forme juridice europene orientate către IMM-uri constituie cea mai bună soluţie la problemele prezentate mai sus, oferind o formă de societate cu norme uniforme de constituire în întreaga UE şi flexibilitate în ceea ce priveşte organizarea internă, economisind astfel costurile. Acest lucru ar oferi, de asemenea, IMM-urilor o etichetă europeană, facilitând astfel activităţile comerciale transfrontaliere.

7. Explicarea propunerii

Capitolul I: Dispoziţii generale

Dispoziţiile generale definesc principalele caracteristici ale SPE-urilor . SPE-urile sunt societăţi care au personalitate juridică şi capital social. Acestea sunt societăţi cu răspundere limitată, şi anume acţionarii acestora nu pot fi responsabili pentru o sumă mai mare decât capitalul subscris. Întrucât SPE-urile sunt societăţi private, acţiunile acestora nu pot fi oferite publicului sau tranzacţionate public.

Nu există restricţii cu privire la constituirea SPE-urilor . Acestea pot fi înfiinţate de unul sau mai mulţi fondatori, persoane fizice şi/sau societăţi în temeiul articolului 48 din Tratatul CE. În plus, un SE, o societate cooperativă europeană, un Grup european de interes economic sau alt SPE pot, de asemenea, lua parte la constituirea unui SPE.

În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al statutului şi interfaţa acestuia cu legislaţia naţională, regulamentul prevede că:

1. Un SPE este reglementat în primul rând de dispoziţiile obligatorii ale regulamentului aplicabile direct. Aceste norme facilitează constituirea şi asigură uniformitatea necesară a SPE-urilor în UE.

2. Regulamentul impune ca o serie de aspecte, în special organizarea internă a SPE-urilor, să fie reglementate în actul constitutiv (anexa I). Pentru a asigura flexibilitatea, acţionarii sunt liberi să decidă cum vor reglementa aceste chestiuni, sub rezerva respectării normelor regulamentului.

3. În ceea ce priveşte aspectele prevăzute în statut, legislaţia naţională privind societăţile nu se aplică decât în cazurile menţionate în regulament. Dispoziţiile care trebuie sau pot să fie incluse în actul constitutiv în temeiul anexei I nu fac obiectul legislaţiei naţionale.

Dispoziţiile regulamentului şi elementele care trebuie prevăzute în actul constitutiv, enumerate în anexa I, definesc sfera de aplicare a normelor UE. Propunerea nu conţine nicio dispoziţie care s-ar aplica din oficiu în cazurile în care actul nu acoperă aspectele enumerate în anexa I. Cu toate acestea, legislaţia naţională trebuie să fixeze sancţiunile aplicabile unor astfel de omisiuni sau altor încălcări ale regulamentului.

Legislaţia naţională reglementează aspectele care nu fac obiectul regulamentului sau al actului constitutiv al SPE-ului, conform anexei I. Aceasta se aplică, în special, aspectelor care nu sunt menţionate la anexa I sau domeniilor care nu intră sub incidenţa dreptului societăţilor ca atare (de exemplu, dreptul muncii, legislaţia privind insolvenţa sau legislaţia fiscală). Legislaţia relevantă aplicabilă este cea a statului membru în care se află sediul social al SPE-ului, care se aplică societăţilor cu răspundere limitată. Statele membre notifică Comisiei numele formei de societate corespunzătoare.

Capitolul II: Constituire

Regulamentul nu restricţionează modul de constituire al SPE-urilor. Acestea pot fi înfiinţate ex nihilo , în conformitate cu dispoziţiile regulamentului. De asemenea, pot fi înfiinţate prin transformarea sau divizarea unei societăţi existente sau prin fuzionarea unor societăţi existente. Orice formă de societate existentă în legislaţia naţională (privată sau publică, cu sau fără personalitate juridică) poate deveni SPE, în conformitate cu dispoziţiile relevante de drept naţional. Un SE sau un alt SPE pot participa, de asemenea, la constituirea unui SPE.

Denumirea unei societăţi private europene trebuie să fie urmată de abrevierea „SPE”. Este necesar ca sediul social şi administraţia centrală sau sediul principal al SPE-ului să se afle pe teritoriul statelor membre. Cu toate acestea, în conformitate cu hotărârea Centros[14] a Curţii Europene de Justiţie, sediul social şi administraţia centrală sau sediul principal ale SPE-ului se pot afla pe teritoriul unor state membre diferite. Acţionarii pot, de asemenea, hotărî să transfere sediul social al societăţii în alt stat membru.

Regulamentul nu prevede o procedură de înregistrare specială pentru SPE, dar se bazează pe dispoziţiile primei directive în materie de drept al societăţilor (68/151/CEE), fixând, în acelaşi timp, o serie de cerinţe pentru a facilita crearea unui SPE şi a reduce costul acesteia. În primul rând, trebuie să existe posibilitatea de a solicita înregistrarea unui SPE pe cale electronică. În al doilea rând, regulamentul conţine o listă exhaustivă a documentelor şi informaţiile pe care statele membre ar putea să le solicite în vederea înregistrării unui SPE. La registru se depun, de asemenea, modificările aduse documentelor şi informaţiilor.

În cele din urmă, propunerea prevede o singură verificare a legalităţii, şi anume, fie verificarea legalităţii documentelor şi informaţiilor unui SPE de către un organism administrativ sau judiciar, fie certificarea de către un notar, la momentul înregistrării SPE-ului. Fondatorii SPE-ului nu sunt obligaţi să îndeplinească ambele condiţii.

Capitolul III: Acţiuni

Regulamentul acordă acţionarilor un nivel ridicat de libertate în ceea ce priveşte determinarea aspectelor legate de acţiuni , în special a drepturilor şi obligaţiilor aferente acţiunilor. Un SPE poate emite acţiuni obişnuite sau prioritare. Se aplică restricţii numai în cazul în care acest lucru este necesar în interesul părţilor terţe sau al acţionarilor minoritari.

Toate participările trebuie înregistrate în lista acţionarilor elaborată şi păstrată de organul de conducere al SPE-ului. Această listă reprezintă dovada participărilor, cu excepţia cazului în care se dovedeşte contrariul. Lista poate fi consultată, la cerere, de acţionari sau de părţile terţe.

Condiţiile transferului de acţiuni trebuie reglementate în actul constitutiv. Decizia privind orice nouă restricţie sau interdicţie impusă transferurilor trebuie să fie aprobată cu majoritate calificată (articolul 27). În plus, pentru ca interesele acţionarilor minoritari să fie protejate, decizia respectivă trebuie aprobată de fiecare acţionar afectat de restricţia sau interdicţia în cauză.

Regulamentul nu prevede dreptul acţionarilor de a-i obliga pe acţionarii minoritari să îşi vândă acţiunile („squeeze-out”) şi nici nu obligă acţionarii majoritari sau SPE-ul să cumpere acţiuni de la acţionarii minoritari ( dreptul de răscumpărare – „sell-out”). Aceste dispoziţii pot fi adoptate în actul constitutiv. Cu toate acestea, regulamentul permite atât excluderea, cât şi retragerea unui acţionar în anumite condiţii.

Capitolul IV: Capital

Pentru a facilita creările de întreprinderi, regulamentul fixează capitalul minim obligatoriu la 1 EUR. Propunerea se îndepărtează de abordarea tradiţională care consideră că un capital minim obligatoriu ridicat reprezintă un mijloc de protecţie a creditorilor. Există studii care arată că, în prezent, creditorii acordă mai multă importanţă altor aspecte decât capitalul, care sunt mai pertinente în ceea ce priveşte solvabilitatea, precum fluxul de numerar. Acţionarii care conduc societăţi mici oferă, adesea, garanţii personale creditorilor lor (de exemplu, băncilor), iar furnizorii utilizează, de asemenea, alte metode de asigurare a creanţelor, de exemplu prevăzând ca proprietatea mărfurilor să fie transferată numai după efectuarea plăţii. Mai mult, în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, societăţile au nevoi de capital diferite; în consecinţă, este imposibil de stabilit valoarea adecvată a capitalului pentru toate societăţile. Acţionarii unei societăţi sunt cei mai bine plasaţi pentru a defini nevoile de capital ale întreprinderii lor.

Regulamentul nu restricţionează dreptul acţionarilor fondatori de a decide tipul aportului de capital adus în momentul creării SPE-ului sau al creşterii capitalului. În consecinţă, actul constitutiv trebuie să prevadă dacă fondatorii aduc aport în numerar sau în natură. Aceştia au libertatea de a decide ce bunuri, drepturi, servicii etc. acceptă drept aport de capital şi momentul în care acesta trebuie plătit sau adus. De asemenea, actul trebuie să precizeze dacă este sau nu necesară evaluarea aportului în natură de către un expert. Acţionarii sunt responsabili pentru aportul lor, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale.

Regulamentul conţine norme uniforme privind distribuirile din activul SPE-ului (de exemplu, dividende, achiziţionarea propriilor acţiuni ale SPE-ului, apariţia unei datorii) către acţionari. Distribuirile se pot face numai după ce SPE-ul satisface un test al bilanţului, şi anume că, după distribuire, activul SPE acoperă în totalitate pasivul acestuia. Propunerea nu defineşte „activ” şi „pasiv”, în această privinţă aplicându-se dispoziţiile contabile relevante [şi anume, a patra directivă (78/660/CEE) sau Regulamentul (CE) nr. 1606/2002].

Având în vedere că pregătirea unui test de solvabilitate privind distribuirile există în prezent numai în câteva state membre, ea nu devine obligatorie pentru SPE-uri în baza propunerii. Cu toate acestea, propunerea permite în mod explicit acţionarilor să prevadă un test de solvabilitate în act, pe lângă testul bilanţului impus de regulament. În cazul în care acţionarii solicită organul de conducere să semneze un certificat de solvabilitate înainte de distribuire, ei trebuie să definească cerinţele asociate (de exemplu, motivele şi criteriile), iar certificatul trebuie publicat.

Propunerea nu interzice ca SPE-ul să îşi achiziţioneze propriile acţiuni în anumite condiţii pentru a proteja activul societăţii. Înainte să achiziţioneze propriile acţiuni, SPE-ul trebuie să se supună unui test al bilanţului şi, dacă actul constitutiv prevede acest lucru, unui test de solvabilitate. Decizia referitoare la achiziţionare este luată de acţionari. Drepturile nepecuniare aferente acţiunilor respective (în special, dreptul de vot şi cel de preemţiune) vor fi suspendate. În actul constitutiv se pot prevedea condiţii şi restricţii suplimentare.

Capitolul V: Organizarea SPE

Acţionarii SPE-ului dispun de un nivel ridicat de libertate în ceea ce priveşte stabilirea organizării interne a SPE-ului, sub rezerva dispoziţiilor regulamentului. Articolul 27 prevede o listă neexhaustivă a deciziilor care trebuie luate de acţionari . Actul constitutiv trebuie să stabilească majoritatea necesară şi cvorumul pentru vot, sub rezerva articolului 27, care prevede că unele dintre aceste decizii necesită o majoritate calificată (şi anume, cel puţin 2/3 din drepturile de vot ale SPE-ului, dar actul constitutiv poate prevedea o majoritate mai mare, de exemplu, 3/4).

Nu există nicio obligaţie de a organiza reuniuni generale reale. Metoda acţionarilor de luare a deciziilor va fi prevăzută în actul constitutiv. Acţionarii au drepturi de informare extinse în ceea ce priveşte afacerile SPE-ului. Dreptul acestora de a contesta hotărârilor colective este supus legislaţiei naţionale.

Regulamentul conferă acţionarilor minoritari două drepturi specifice: dreptul de a solicita o rezoluţie a asociaţilor şi dreptul de a cere instanţei competente sau autorităţii administrative să numească un expert independent (în special, un auditor independent).

Toate deciziile care nu figurează în regulament sau în actul constitutiv sunt de competenţa organului de conducere al SPE-ului care este responsabil de funcţionarea societăţii. Actul stabileşte structura de gestionare a SPE-ului (unul sau mai mulţi directori, sistem de administraţie unitar sau dual). Cu toate acestea, dacă participarea angajaţilor se aplică SPE-ului, structura de administraţie aleasă trebuie să permită exercitarea acestui drept.

Acţionarii SPE-ului decid în ceea ce priveşte numirea sau demiterea directorilor. Actul de constituire trebuie să fixeze durata mandatelor directorilor şi orice criteriu de eligibilitate. Regulamentul interzice ca orice persoană decăzută din dreptul de a deveni director în orice stat membru să devină director al SPE-ului.

Regulamentul impune directorilor obligaţia de a acţiona în interesul superior al societăţii. În consecinţă, obligaţiile directorilor sunt obligaţii faţă de SPE, care este singurul care poate controla dacă acestea au fost respectate. Regulamentul nu acordă acţionarilor sau creditorilor dreptul de a acţiona direct în justiţie membrii organul de conducere.

Regulamentul impune directorilor un nivel general de atenţie şi competenţe care sunt necesare, în mod rezonabil, pentru exercitarea activităţii economice. Interpretarea acestei dispoziţii poate fi dezvoltată de instanţele naţionale. În timp ce regulamentul defineşte, de asemenea, cele mai importante obligaţii specifice ale directorilor (de exemplu, propunerea de distribuiri), actul poate stabili obligaţii suplimentare. Directorii sunt obligaţi să evite orice conflict de interese, real sau potenţial. Cu toate acestea, actul constitutiv poate autoriza anumite situaţii care implică astfel de conflicte.

Regulamentul stabileşte responsabilitatea directorilor pentru orice pierdere sau pagubă suferită de SPE ca urmare a încălcării obligaţiilor care le revin în temeiul regulamentului, al actului constitutiv sau al unei rezoluţii a acţionarilor. Cu toate acestea, alte aspecte ale responsabilităţii, de exemplu consecinţele încălcării obligaţiilor sau ale nerespectării principiului judecăţii de afaceri („business judgement rule”), sunt reglementate de legislaţia naţională.

Capitolul VI: Participarea angajaţilor

Participarea angajaţilor există în societăţile mici numai în câteva state membre (de exemplu, Suedia şi Danemarca).

Principiul general, derivat din directiva privind fuziunile transfrontaliere (2005/56/CE), prevede că SPE-ului i se aplică regulile în materie de participare a angajaţilor statului membru pe teritoriul căruia se află sediul său social. În consecinţă, din perspectiva participării angajaţilor, SPE-ul nu va prezenta nici mai multe, nici mai puţine avantaje decât societăţile naţionale comparabile.

Fuziunile transfrontaliere care implică SPE-uri sunt reglementate de directiva privind fuziunile transfrontaliere. Cu toate acestea, în cazul transferului sediului social al unui SPE, sunt necesare reguli speciale.

Capitolul VII: Transferul sediului social al SPE

SPE-ul îşi poate transfera sediul social în alt stat membru, păstrându-şi, în acelaşi timp, personalitatea juridică şi netrebuind să fie dizolvat. Pentru a proteja interesele părţilor terţe, regulamentul nu autorizează transferul sediului social pe parcursul procedurilor de dizolvare, lichidare sau al unor proceduri similare.

Procedura de transfer se inspiră din dispoziţiile regulamentului privind SE referitoare la transferul sediului social.

Regulamentul prevede un regim special în cazul în care un SPE care respectă dreptul de participare a angajaţilor îşi transferă sediul social în alt stat membru în care nu există drepturi de participare a angajaţilor sau nivelul acesteia este foarte scăzut sau care nu conferă angajaţilor din sediile SPE-ului situate în alte state membre beneficiul de a-şi exercita drepturile de participare de care aceştia se bucurau înainte de transfer. În aceste cazuri, dacă cel puţin o treime din numărul membrilor de personal al SPE-ului sunt angajaţi în statul de origine, trebuie să se poarte negocieri între organul de conducere şi reprezentanţii angajaţilor pentru a se ajunge la un acord în privinţa participării angajaţilor. În absenţa unui acord, se menţin modalităţile de participare din statul membru de origine.

Capitolul VIII: Restructurare, dizolvare şi nulitate

Regulamentul trimite la legislaţia naţională în ceea ce priveşte dizolvarea unui SPE sau transformarea acestuia într-o formă naţională de societate. De asemenea, SPE-urile pot fuziona cu alte societăţi sau pot fi divizate în conformitate cu regulile aplicabile societăţilor cu răspundere limitată.

Capitolul IX: Dispoziţii suplimentare şi tranzitorii

Articolul 42 autorizează SPE-urile înregistrate într-un stat membru din afara zonei euro să îşi exprime capitalul şi să îşi întocmească conturile în moneda naţională a statului membru respectiv; cu toate acestea, ele îşi pot exprima capitalul şi/sau întocmi conturile şi în euro.

Capitolul X: Dispoziţii finale

Regulamentul prevede adoptarea anumitor dispoziţii de către statele membre. În special, trebuie adoptate normele de procedură privind înregistrarea, transferul sediului social al SPE-ului, precum şi sancţiuni în caz de încălcare a regulamentului şi a actului constitutiv.

2008/0130 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind statutul societăţii private europene (Text cu relevanţă pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 308,

având în vedere propunerea Comisiei[15],

având în vedere avizul Parlamentului European[16],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[17],

întrucât:

(1) Cadrul juridic în care se desfăşoară activităţile comerciale în Comunitate rămâne, în mare parte, naţional. Prin urmare, societăţile sunt expuse unei mari diversităţi de legislaţii, forme de societate şi regimuri de societate naţionale. Armonizarea legislaţiilor naţionale prin intermediul directivelor adoptate în temeiul articolului 44 din tratat poate soluţiona unele dintre aceste dificultăţi. Cu toate acestea, o astfel de armonizare nu scuteşte persoanele care vor să creeze societăţi de obligaţia de a adopta, în fiecare stat membru, o formă de societate reglementată de legislaţia naţională a statului membru respectiv.

(2) Formele de societate comunitare existente, în special societatea europeană (SE), a cărei formă juridică a fost stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene[18] sunt concepute pentru întreprinderile mari. Cerinţa de capital minim pentru un SE şi restricţiile privind constituirea acestuia fac ca această formă de societate să fie inadecvată pentru numeroase întreprinderi, în special cele de dimensiuni mai mici. Având în vedere problemele cu care se confruntă aceste întreprinderi ca urmare a diversităţii legislaţiilor privind societăţile şi a caracterului inadecvat al SE pentru întreprinderile mici, este indicat să se prevadă o formă de societate europeană concepută în mod special pentru acestea, care să poată fi creată în întreaga Comunitate.

(3) Având în vedere că o societate privată (denumită în continuare „SPE”), care poate fi creată în întreaga Comunitate, se adresează întreprinderilor mici, ar trebui să se prevadă o formă juridică cât mai uniformă posibil în întreaga Comunitate şi să se lase la libertatea contractuală a acţionarilor cât mai multe aspecte posibil, asigurându-se, în acelaşi timp, un nivel ridicat de certitudine juridică pentru acţionari, creditori, angajaţi şi părţi terţe în general. Datorită faptului că trebuie lăsat acţionarilor un nivel ridicat de flexibilitate şi libertate pentru organizarea afacerilor interne ale SPE-ului, caracterul privat al societăţii trebuie să se reflecte, de asemenea, în faptul că acţiunile ei nu pot fi oferite publicului sau negociate pe pieţele de capital, nici admise la tranzacţionare sau cotate pe pieţele reglementate.

(4) Pentru a permite întreprinderilor să profite de toate avantajele pieţei interne, ar trebui să i se permită SPE-ului să îşi stabilească sediul social şi sediul principal în state membre diferite şi să îşi transfere sediul social dintr-un stat membru în altul, fără să fie obligat să îşi transfere şi administraţia centrală sau sediul principal.

(5) Pentru a permite întreprinderilor să crească nivelul eficienţei şi al economiilor, SPE-ul ar trebui să fie disponibil în fiecare stat membru, iar forma acestuia de societate să varieze cât mai puţin posibil.

(6) Pentru a asigura un grad ridicat de uniformitate a SPE-ului, prezentul regulament ar trebui să reglementeze cât mai multe aspecte legate de forma de societate, fie prin norme de fond, fie rezervând unele aspecte actului constitutiv al SPE-ului. În consecinţă, este indicat să se întocmească, sub forma unei anexe, o listă cu aspectele în privinţa cărora acţionarii SPE-ului sunt obligaţi să prevadă norme în actul constitutiv. În privinţa acestor aspecte ar trebui să se aplice numai legislaţia comunitară şi, în consecinţă, acţionarii ar trebui să poată stabili norme de reglementare a acestor aspecte, diferite de normele prevăzute de legislaţia statului membru în care este înregistrat SPE-ul, în ceea ce priveşte formele naţionale de societăţi cu răspundere limitată. Legislaţia naţională ar trebui să se aplice aspectelor prevăzute de prezentul regulament şi tuturor celorlalte aspecte pe care prezentul regulament nu le reglementează, precum insolvenţa, ocuparea forţei de muncă şi fiscalitatea, sau pe care nu le rezervă actului constitutiv.

(7) Pentru ca SPE-ul să fie o formă de societate accesibilă persoanelor fizice sau întreprinderilor mici, ar fi indicat să poată fi creată ex nihilo sau ca rezultat al unei transformări, fuziuni sau divizări a unor societăţi naţionale existente. Crearea unui SPE prin transformarea, fuziunea sau divizarea unor societăţi ar trebui reglementată de legislaţia naţională aplicabilă.

(8) Pentru a reduce costurile şi sarcinile administrative asociate înregistrării societăţii, formalităţile de înregistrare a SPE-ului ar trebui limitate la cerinţele care sunt necesare garantării certitudinii juridice, iar validitatea documentelor înregistrate în momentul creării unui SPE ar trebui să facă obiectul unei singure verificări, efectuate înainte sau după înregistrare. În vederea înregistrării, este indicat să se utilizeze registrele stabilite de Prima Directivă 68/151/CEE a Consiliului din 9 martie 1968 de coordonare, în vederea echivalării, a garanţiilor impuse societăţilor în statele membre, în sensul articolului 58 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaţilor sau terţilor[19].

(9) Întrucât întreprinderile mici presupun adesea un angajament personal şi financiar pe termen lung, acestea ar trebui să îşi poată adapta structura capitalului social şi drepturile aferente acţiunilor la circumstanţele lor specifice. Prin urmare, acţionarii SPE-ului ar trebui să poată determina drepturile aferente acţiunilor lor, procedura de modificare a acestor drepturi, procedura care trebuie urmată în cazul transferului de acţiuni şi orice restricţie în privinţa acestuia.

(10) Pentru a menţine atât funcţionarea SPE-ului, cât şi libertatea acţionarilor, SPE-ul ar trebui să aibă posibilitatea de a se adresa instanţelor pentru expulzarea acţionarilor care îi prejudiciază grav interesele, iar acţionarii SPE-ului al căror interes a fost grav afectat în urma unor evenimente specifice ar trebui să aibă dreptul să se retragă din SPE.

(11) SPE-ul nu ar trebui să facă obiectul unei cerinţe de capital obligatoriu ridicat, deoarece aceasta ar constitui un obstacol pentru crearea de SPE-uri. Cu toate acestea, creditorii ar trebui să fie protejaţi de distribuirile excesive către acţionari, care ar putea afecta capacitatea SPE-ului de a-şi plăti datoriile. În acest scop, ar trebui interzise distribuirile în urma cărora pasivul SPE-ului este superior valorii activului. Cu toate acestea, acţionarii ar trebui să fie liberi, de asemenea, să solicite organului de conducere al SPE-ului să semneze un certificat de solvabilitate.

(12) Întrucât creditorilor trebuie să li se garanteze protecţia în caz de reducere a capitalului SPE-ului, ar trebui prevăzute anumite norme referitoare la data la care aceste reduceri intră în vigoare.

(13) Întrucât întreprinderile mici necesită structuri juridice care pot fi adaptate nevoilor şi dimensiunilor lor şi care pot evolua pe măsură ce activitatea se dezvoltă, acţionarii SPE-ului ar trebui să fie liberi să determine în actul constitutiv organizarea internă care este cea mai adecvată nevoilor lor. SPE-urile pot opta pentru unul sau mai mulţi directori generali şi pentru o structură a consiliului unitară sau duală. Cu toate acestea, ar trebui introduse norme obligatorii care să garanteze protecţia acţionarilor minoritari pentru a garanta tratamentul egal al acţionarilor, în special, anumite rezoluţii esenţiale ar trebui adoptate de o majoritate de nu mai puţin de două treimi din totalul drepturilor de vot aferente acţiunilor emise de SPE. În timp ce se poate introduce o limită privind dreptul de a solicita o rezoluţie sau intervenţia unui expert independent pentru a investiga abuzurile, acest drept nu poate fi condiţionat de deţinerea a peste 5% din drepturile de vot ale SPE-ului, deşi actul constitutiv al SPE-ului poate prevedea un prag inferior.

(14) Autorităţile naţionale competente ar trebui să controleze realizarea şi legalitatea transferului sediului social al SPE-ului în alt stat membru. Ar trebui să se garanteze acţionarilor, creditorilor şi angajaţilor accesul în timp util la propunerea de transfer şi la raportul organului de conducere.

(15) Drepturile de participare ale angajaţilor ar trebui reglementate de legislaţia statului membru pe teritoriul căruia se află sediul social al SPE-ului („stat membru de origine”). SPE-ul nu trebuie utilizat pentru a se eluda aceste drepturi. În cazul în care legislaţia naţională a statului membru în care SPE-ul îşi transferă sediul social nu prevede cel puţin acelaşi nivel de participare a angajaţilor ca statul membru de origine, participarea angajaţilor în societate după transfer ar trebui, în anumite circumstanţe, să fie negociată. În caz de eşec al negocierilor, dispoziţiile care se aplică în societate înainte de transfer ar trebui să se aplice în continuare şi după transfer.

(16) Celelalte drepturi ale angajaţilor decât drepturile de participare ar trebui să rămână sub incidenţa Directivei 94/45/CE a Consiliului din 22 septembrie 1994 privind instituirea unui comitet European de întreprindere sau a unei proceduri de informare şi consultare a lucrătorilor în întreprinderile şi grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară[20], Directivei 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la concedierile colective[21], Directivei 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi sau părţi de întreprinderi sau unităţi[22] şi Directivei 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană[23].

(17) Statele membre ar trebui să prevadă norme privind sancţiunile aplicabile încălcărilor dispoziţiilor prezentului regulament, inclusiv încălcării obligaţiei de reglementare în actul constitutiv al SPE-ului a aspectelor prevăzute în prezentul regulament, precum şi să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Sancţiunile menţionate anterior trebuie să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare.

(18) Tratatul nu prevede, în vederea adoptării prezentului regulament, alte puteri de acţiune decât cele din articolul 308.

(19) Întrucât obiectivele acţiunii propuse nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre în măsura în care implică crearea unei forme de societate cu caracteristici comune în întreaga Comunitate şi, în consecinţă, datorită dimensiunii acţiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii enunţat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul menţionat, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I DISPOZIţII GENERALE

Articolul 1 Obiect

Prezentul regulament stabileşte condiţiile care reglementează stabilirea şi funcţionarea, în Comunitate, a societăţilor care adoptă forma de societate privată europeană cu răspundere limitată (Societas Privata Europaea, denumită în continuare „SPE”).

Articolul 2 Definiţii

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

4. „acţionar” înseamnă acţionarul fondator sau orice altă persoană al cărei nume figurează pe lista de acţionari în conformitate cu articolele 15-16;

5. „distribuire” înseamnă orice avantaj financiar derivat direct sau indirect din SPE de care beneficiază un acţionar, în funcţie de acţiunile pe care le deţine, inclusiv orice transfer de fonduri sau bunuri, precum şi apariţia unei datorii;

6. „director” înseamnă orice director general, orice membru al consiliului de conducere, al consiliului de administraţie sau al organului de supraveghere al unui SPE;

7. „organ de conducere” înseamnă unul sau mai mulţi directori, consiliul de conducere (structură duală) sau consiliul de administraţie (structură unitară), desemnat în actul constitutiv al SPE-ului drept responsabil de conducerea SPE-ului;

8. „organ de supraveghere” înseamnă consiliul de supraveghere (structură duală), desemnat în actul constitutiv al SPE-ului drept responsabil de supravegherea organului de conducere;

9. „stat membru de origine” înseamnă statul membru pe teritoriul căruia se află sediul social al SPE-ului chiar înainte de transferul sediului său social în alt stat membru;

10. „stat membru gazdă” înseamnă statul membru în care se transferă sediul social al SPE-ului.

(2) În sensul alineatului (1) litera (b), distribuirile pot lua forma unei achiziţionări de bunuri, răscumpărări sau alte forme de achiziţionare de acţiuni ori a oricărui alt mijloc.

Articolul 3 Condiţii de stabilire a unui SPE

(1) SPE-ul se conformează următoarelor cerinţe:

11. capitalul său se împarte în acţiuni;

12. un acţionar este răspunzător în limita sumei subscrise sau pe care a convenit să o subscrie;

13. are personalitate juridică;

14. acţiunile sale nu sunt oferite publicului şi nu se tranzacţionează public;

15. poate fi constituit din una sau mai multe persoane fizice şi/sau entităţi juridice, denumite în continuare „acţionari fondatori”.

(2) În sensul alineatului (1) litera (d), se consideră că acţiunile sunt „oferite publicului” atunci când se adresează o comunicare, sub orice formă şi prin orice mijloc, unor persoane şi aceasta prezintă informaţii suficiente privind condiţiile ofertei şi acţiunile care urmează să fie oferite, astfel încât să permită investitorului să decidă cumpărarea sau subscrierea acestor acţiuni, inclusiv când acţiunile sunt vândute prin intermediari financiari.

(3) În sensul alineatului (1) litera (e), „entităţi juridice” înseamnă orice societate în sensul articolului 48 alineatul (2) din tratat, o societate anonimă europeană în sensul Regulamentului (CE) nr. 2001/2157, denumită în continuare „societate europeană”, o societate cooperativă europeană în sensul Regulamentului (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului, un Grup european de interes economic în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2137/85 al Consiliului şi un SPE.

Articolul 4 Norme aplicabile unui SPE

(1) SPE-urile sunt reglementate de prezentul regulament şi, de asemenea, în ceea ce priveşte aspectele enumerate în anexa I, de actul lor constitutiv.

Cu toate acestea, atunci când un aspect nu intră sub incidenţa articolelor prezentului regulament sau a anexei I, SPE-urile sunt reglementate de legislaţia, inclusiv dispoziţiile de punere în aplicare a legislaţiei comunitare, care se aplică societăţilor cu răspundere limitată în statul membru în care se află sediul social al SPE-urilor, denumită în continuare „legislaţie naţională aplicabilă”.

CAPITOLUL II CONSTITUIRE

Articolul 5 Moduri de constituire

(1) Statele membre autorizează constituirea unui SPE în oricare din următoarele moduri:

16. constituirea unui SPE în conformitate cu prezentul regulament;

17. transformarea unei societăți existente;

18. fuziunea unor societăți existente;

19. divizarea unei societăți existente.

(2) Constituirea SPE prin transformarea, fuziunea sau divizarea unor societăți existente este reglementată de legislația națională aplicabilă operațiunii de transformare, fiecăreia dintre societățile care fuzionează sau societății care se divizează. Constituirea prin transformare nu conduce la dizolvarea societății sau la pierderea sau suspendarea personalității juridice a acesteia.

(3) În sensul alineatelor (1) și (2), „societate” înseamnă orice formă de societate care poate fi constituită în conformitate cu legislația statelor membre, o societate europeană și, unde este cazul, un SPE.

Articolul 6 Denumirea societății

Denumirea unei societăți private europene este urmată de abrevierea „SPE”.

Numai o societate privată europeană poate adăuga abrevierea „SPE” după denumirea sa.

Articolul 7 Sediul societății

Un SPE are sediul social și administrația centrală ori sediul principal în Comunitate.

Un SPE nu are obligația de a avea administrația centrală sau sediul principal în statul membru unde are sediul social.

Articolul 8 Actul constitutiv

(1) Un SPE are un act constitutiv care acoperă cel puțin aspectele menționate în prezentul regulament, după cum se prevede în anexa I.

(2) Actul constitutiv al unui SPE este întocmit în formă scrisă și este semnat de către toți acționarii fondatori.

(3) Actul constitutiv și orice modificări aduse acestuia sunt opozabile după cum urmează:

20. în ceea ce privește acționarii, organul de conducere și organul de supraveghere al SPE, dacă există, de la data la care au semnat actul constitutiv sau, în cazul modificărilor, de la data la care acestea au fost adoptate;

21. în ceea ce privește terții, în conformitate cu dispozițiile legislației naționale aplicabile care transpune articolul 3 alineatele (5), (6) și (7) din Directiva 68/151/CEE.

Articolul 9 Înmatriculare

(1) Fiecare SPE este înmatriculat în statul membru în care are sediul social, într-un registru desemnat de legislația națională aplicabilă în conformitate cu articolul 3 din Directiva 68/151/CEE[24].

(2) SPE are personalitate juridică de la data la care este consemnată în registru.

(3) În cazul fuziunii prin absorbție, societatea absorbantă devine SPE în momentul în care se înregistrează fuziunea.

În cazul divizării prin absorbție, societatea beneficiară devine SPE în momentul în care se înregistrează diviziunea.

Articolul 10 Formalități legate de înmatriculare

(1) Cererea de înmatriculare se introduce de către acționarii fondatori ai SPE sau de către orice persoană împuternicită de aceștia. Această cerere se poate face sub formă electronică.

(2) La introducerea cererii de înregistrare a SPE, statele membre nu solicită decât următoarele informații și documente:

22. denumirea SPE și adresa sediului său social;

23. numele, adresa și orice altă informație necesară pentru identificarea persoanelor care sunt autorizate să reprezinte SPE față de terți și în justiție sau care participă la administrarea, supravegherea sau controlul SPE;

24. capitalul social al SPE;

25. categoriile de acțiuni și numărul de acțiuni din fiecare categorie;

26. numărul total de acțiuni;

27. valoarea nominală sau echivalentul contabil al acțiunilor;

28. actul constitutiv al SPE;

29. în cazul în care SPE s-a format ca urmare a transformării, fuziunii sau divizării unor societăți, decizia de transformare, fuziune sau diviziune care a condus la constituirea SPE.

(3) Documentele și informațiile menționate la alineatul (2) se prezintă în limba solicitată de legislația națională aplicabilă.

(4) Înmatricularea SPE poate face obiectul unei singure cerințe din următoarele:

30. controlul efectuat de un organism administrativ sau judiciar privind legalitatea documentelor și informațiilor privind SPE;

31. certificarea documentelor și informațiilor privind SPE.

(5) SPE depune la registru orice modificare a informațiilor sau documentelor menționate la alineatul (2) literele (a) – (g) în termen de 14 zile calendaristice de la data la care a avut loc modificarea. După fiecare modificare a actului constitutiv, SPE depune la registru textul complet și modificat la zi.

(6) Înmatricularea unui SPE se publică.

Articolul 11 Publicare

(1) Publicarea obligatorie, în temeiul prezentului regulament, a documentelor și informațiilor privind un SPE se efectuează în conformitate cu legislația națională aplicabilă de punere în aplicare a articolului 3 din Directiva 68/151/CEE.

(2) Scrisorile și bonurile de comandă ale unui SPE, pe suport de hârtie sau electronic, precum și site-ul internet al acesteia, dacă există, menționează următoarele informații:

32. informațiile necesare pentru identificarea în registrul menționat la articolul 9, cu numărul de înmatriculare al SPE în acest registru;

33. denumirea SPE, adresa sediului social și, dacă este cazul, faptul că societatea comercială este în lichidare.

Articolul 12 Responsabilitatea pentru actele efectuate înainte de momentul înmatriculării SPE

Dacă au fost efectuate acte în numele SPE înainte de înmatricularea acesteia, SPE își poate asuma obligațiile care decurg din asemenea acte, după înmatriculare. În cazul în care SPE nu își asumă aceste obligații, persoanele care le-au îndeplinit sunt responsabile solidar și nelimitat pentru acțiunile în cauză.

Articolul 13 Sucursale

Sucursalele unui SPE sunt reglementate de legislația statului membru unde este situată sucursala, inclusiv de dispozițiile relevante de punere în aplicare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului[25].

CAPITOLUL III ACţIUNI

Articolul 14

Acțiuni

(1) Acțiunile SPE se înscriu pe lista acționarilor.

(2) Acțiunile care conferă aceleași drepturi și obligații constituie o categorie.

(3) Sub rezerva dispozițiilor articolului 27, adoptarea unui amendament la actul constitutiv al SPE care aduce modificări drepturilor aferente unei categorii de acțiuni (inclusiv orice modificare a procedurii de modificare a drepturilor aferente unei categorii de acțiuni) necesită acordul unei majorități de cel puțin două-treimi din drepturile de vot aferente acțiunilor emise în acea categorie.

(4) În cazul în care o acțiune este deținută de mai multe persoane, acestea sunt considerate ca un acționar unic în ceea ce privește SPE. Aceștia își exercită drepturile printr-un reprezentant comun, care, în absența unei notificări contrare către SPE, este persoana al cărui nume este menționat primul pe lista acționarilor pentru acea acțiune. Aceștia sunt responsabili solidar și nelimitat pentru obligațiile aferente acțiunii.

Articolul 15

Lista acționarilor

(1) Organul de conducere al SPE alcătuiește lista acționarilor. Lista cuprinde cel puțin următoarele informații:

34. numele și adresa fiecărui acționar;

35. numărul de acțiuni deținute de acționarul în cauză, valoarea lor nominală sau echivalentul contabil;

36. atunci când o acțiune este deținută de mai mult de o persoană, numele și adresele acționarilor în comun și al reprezentantului comun;

37. data achiziționării acțiunilor;

38. cuantumul fiecărui aport în numerar, dacă există, plătit sau care urmează să fie plătit de către acționarul în cauză;

39. valoarea și tipul fiecărui aport în natură, dacă există, adus sau care urmează să fie adus de către acționarul în cauză;

40. data la care un acționar a încetat să mai fie un membru al SPE.

(2) În lipsa probei contrare, lista acționarilor constituie probă a autenticității datelor enumerate la alineatul (1) literele (a) – (g).

(3) Lista acționarilor și modificările aduse acesteia sunt ținute de organul de conducere și pot fi verificate, la cerere, de acționari sau terți.

Articolul 16

Cesionarea de acțiuni

(1) Sub rezerva dispozițiilor articolului 27, decizia de introducere sau modificare a unei dispoziții de limitare sau interzicere a cesionării de acțiuni poate fi adoptată numai cu consimțământul tuturor acționarilor afectați de limitarea sau interzicerea în cauză.

(2) Toate acordurile privind cesionările de acțiuni se încheie în formă scrisă.

(3) La primirea unei notificări a unei cesionări, organul de conducere introduce acționarul pe lista menționată la articolul 15, fără întârzieri nejustificate, cu condiția ca cesionarea să fi fost executată în conformitate cu prezentul regulament și cu dispozițiile actului constitutiv al SPE și ca acționarul să depună dovezi pertinente privind deținerea legală a acțiunii.

(4) Sub rezerva alineatului (3), orice cesionare de acțiuni devine efectivă după cum urmează:

41. în ceea ce privește SPE, de la data la care acționarul notifică SPE cesionarea;

42. în ceea ce privește terții, de la data la care acționarul este introdus pe lista menționată la articolul 15.

(5) O cesionare de acțiuni este validă doar dacă aceasta respectă dispozițiile prezentului regulament și ale actului constitutiv. Se aplică dispozițiile legislației naționale aplicabile privind protecția persoanelor de bună credință care achiziționează acțiuni.

Articolul 17

Excluderea unui acționar

(1) Pe baza unei decizii a acționarilor și la cererea SPE, instanța competentă poate hotărî excluderea unui acționar în cazul în care acesta a cauzat prejudicii serioase intereselor SPE sau în cazul în care menținerea acționarului ca membru al SPE este în detrimentul bunei funcționări a societății. Cererea se depune la instanță în termen de 60 de zile calendaristice de la data deciziei acționarilor.

(2. Instanța decide dacă dreptul de vot și alte drepturi nepecuniare ale acționarului în cauză trebuie suspendate ca măsură provizorie până la adoptarea hotărârii finale.

(3. Dacă instanța decide excluderea unui acționar, aceasta hotărăște dacă acțiunile pe care acesta le deținea vor fi dobândite de alți acționari și/sau de către SPE precum și în ceea ce privește plata prețului acestor acțiuni.

Articolul 18

Retragerea unui acționar

(1) Un acționar are dreptul de a se retrage din SPE dacă activitatea acesteia se desfășoară sau s-a desfășurat într-un mod care a cauzat prejudicii serioase intereselor acționarului, ca urmare a unuia sau mai multor din următoarele cazuri:

43. SPE a fost privat de o parte semnificativă a patrimoniului său;

44. sediul social al SPE a fost transferat în alt stat membru;

45. activitatea SPE s-a schimbat în mod substanțial;

46. nu s-au distribuit dividende pe parcursul a cel puțin 3 ani, chiar dacă situația financiară a SPE ar fi permis o astfel de distribuire.

(2) Acționarul înaintează SPE cererea de retragere în scris, menționând motivele retragerii.

(3) La primirea cererii menționate la articolul (2), organul de conducere al SPE solicită acționarilor, fără întârzieri nejustificate, luarea unei decizii privind achiziționarea acțiunilor deținute de acesta de către ceilalți acționari sau de către SPE însuși.

(4) În cazul în care acționarii SPE nu adoptă decizia menționată la alineatul (3) sau nu acceptă motivele de retragere ale acționarului în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea cererii menționate la alineatul (2), organul de conducere notifică acest lucru acționarului, fără întârzieri nejustificate.

(5) În cazul unei neînțelegeri în privința prețului acțiunilor, valoarea acestora este determinată de un expert independent numit de părți sau, în lipsa unui acord între acestea, de instanța sau autoritatea administrativă competentă.

(6) La cererea acționarului, instanța competentă, dacă estimează că interesele acționarului au fost prejudiciate în mod grav, poate obliga ceilalți acționari sau SPE însuși la achiziționarea acțiunilor deținute de acționarul în cauză, precum și la plata prețului acțiunilor.

Cererea se introduce la instanță fie în termen de 60 de zile calendaristice de la decizia acționarilor menționată la alineatul (3), fie, dacă nu a fost adoptată o decizie, în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care acționarul a depus cererea de retragere din SPE, în interiorul termenului de 60 de zile calendaristice de expirare a acelei perioade.

CAPITOLUL IV CAPITAL

Articolul 19

Capitalul social

(1) Fără a aduce atingere articolului 42, capitalul SPE se exprimă în euro.

(2) Capitalul SPE este subscris integral.

(3) Acțiunile SPE nu trebuie să fie achitate integral la emitere.

(4) Capitalul SPE este de cel puțin 1 EUR.

Articolul 20

Aportul de capital

(1) Acționarii trebuie să verse aportul convenit în numerar sau să ofere aportul convenit în natură, în conformitate cu actul constitutiv al SPE.

(2) Cu excepția cazului în care are loc o reducere a capitalului social, acționarii nu pot fi exonerați de obligația de a plăti sau a aduce aportul convenit.

(3) Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), răspunderea acționarilor privind aportul plătit sau adus este reglementată de legislația națională aplicabilă.

Articolul 21

Repartizarea dividendelor

(1) Fără a aduce atingere articolului 24, SPE, pe baza unei propuneri din partea organului de conducere, poate efectua o repartizare a dividendelor către acționari cu condiția ca, după repartizare, activul SPE să acopere, în întregime, pasivul acesteia. SPE nu este autorizat să repartizeze acele rezerve a căror distribuire este interzisă prin actul constitutiv.

(2) Dacă actul constitutiv impune această cerință, organul de conducere al SPE, pe lângă îndeplinirea condițiilor de la alineatul (1), semnează o declarație, denumită în continuare „certificat de solvabilitate”, înaintea efectuării repartizării, care să ateste faptul că SPE este capabil să își plătească datoriile la scadență, în condiții normale de desfășurare a activităților economice, în termen de un an de la data repartizării. Acționarii primesc certificatul de solvabilitate înainte de luarea deciziei privind repartizarea menționată la articolul 27.

Certificatul de solvabilitate se publică.

Articolul 22

Recuperarea dividendelor

Acționarii care au primit dividende repartizate cu încălcarea articolul 21 trebuie să le restituie către SPE, cu condiția ca SPE să dovedească faptul că acționarul în cauză a știut, sau, ținând seama de circumstanțe, ar fi trebuit să fie cunoască neregulile.

Articolul 23

Acțiunile proprii

(1) SPE nu subscrie, direct sau indirect, propriile acțiuni.

(2) În cazul în care SPE achiziționează propriile acțiuni, dispozițiile articolelor 21 și 22 se aplică mutatis mutandis . SPE nu poate achiziționa acțiuni decât dacă le achită în întregime. SPE deține întotdeauna cel puțin o acțiune emisă.

(3) Dreptul de vot și alte drepturi nepecuniare aferente propriilor acțiuni ale SPE se suspendă, în timp ce SPE este deținătorul înregistrat al propriilor acțiuni.

(4) În cazul în care SPE își anulează propriile acțiuni, capitalul social se reduce corespunzător.

(5) Acțiunile achiziționate de către SPE nerespectând prezentul regulament sau actul constitutiv sunt vândute sau anulate în termen de un an de la data achiziționării lor.

(6) Sub rezerva alineatului (5) și a actului constitutiv al SPE, anularea acțiunilor este reglementată de legislația națională aplicabilă.

(7) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis tuturor acțiunilor achiziționate de către o persoană în nume propriu, dar din partea SPE.

Articolul 24

Reducerea de capital

(1) În cazul reducerii capitalului social al SPE, dispozițiile articolelor 21 și 22 se aplică mutatis mutandis .

(2) După publicarea deciziei acționarilor de a reduce capitalul SPE, creditorii ale căror creanțe precedă publicarea deciziei au dreptul să se adrese instanței competente pentru a obține din partea SPE garanțiile adecvate.

Cererea se depune în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării deciziei.

(3) Instanța poate obliga SPE să ofere garanții doar dacă creditorul demonstrează în mod credibil faptul că, din cauza reducerii de capital, satisfacerea creanței sale este în pericol și că nu au fost obținute garanții adecvate din partea SPE.

(4) O reducere de capital produce efecte după cum urmează:

47. în cazul în care SPE nu are creditori la data când este adoptată decizia, de la data adoptării;

48. în cazul în care SPE are creditori la data la care este adoptată decizia și niciun creditor nu a depus cerere în 30 de zile calendaristice de la data publicării deciziei acționarilor, după 31 de zile calendaristice de la data publicării;

49. în cazul în care SPE are creditori la momentul în care a fost adoptată decizia și a fost depusă o cerere de către un creditor în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării deciziei acționarilor, de la data la care SPE a îndeplinit obligațiile impuse de instanța competentă privind oferirea de garanții adecvate sau, dacă această dată este anterioară, data la care instanța a hotărât, în legătură cu toate cererile, că SPE nu trebuie să ofere garanții.

(5) Dacă scopul reducerii de capital este de a compensa pierderile suferite de SPE, suma redusă poate fi folosită doar în acest scop și nu se distribuie acționarilor.

(6) Reducerea de capital se publică.

(7) În cazul reducerii de capital, se asigură tratamentul egal al acționarilor de pe aceeași poziție.

Articolul 25 Conturi

(1) SPE se supune cerințelor legislației naționale aplicabile în materie de elaborare, depunere, auditare și publicare a conturilor.

(2) Organismul de conducere este responsabil de contabilitatea SPE. Contabilitatea SPE este reglementată de legislația națională aplicabilă.

CAPITOLUL V ORGANIZAREA SPE

Articolul 26 Dispoziții generale

(1) SPE are un organ de conducere care este responsabil de gestionarea activității SPE. Organul de conducere poate exercita toate atribuțiile SPE care nu sunt exercitate de acționari în conformitate cu cerințele prezentului regulament sau ale actului constitutiv.

(2) Acționarii stabilesc organizarea SPE, sub rezerva prezentului regulament.

Articolul 27 Deciziile acționarilor

(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), cel puțin următoarele aspecte se adoptă prin decizia acționarilor printr-o majoritate definită în actul constitutiv al SPE:

50. modificarea drepturilor aferente acțiunilor;

51. excluderea unui acționar;

52. retragerea unui acționar;

53. aprobarea conturilor anuale;

54. repartizarea dividendelor către acționari;

55. achiziționarea propriilor acțiuni;

56. răscumpărarea acțiunilor;

57. majorarea capitalului social;

58. reducerea capitalului social;

59. numirea și demiterea directorilor și a mandatului acestora;

60. în cazul în care SPE are un auditor, numirea și demiterea acestuia;

61. transferul sediului social al SPE într-un alt stat membru;

62. transformarea SPE;

63. fuziuni și divizări;

64. dizolvarea;

65. modificările actului constitutiv în alte cazuri decât cele menționate la literele (a) – (o).

(2) Deciziile privind aspectele enumerate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (i) (l), (m) (n), (o) și (p) se adoptă cu majoritate calificată.

În sensul primului paragraf, majoritatea calificată nu poate fi inferioară a două-treimi din totalul drepturilor de vot aferent acțiunilor emise de SPE.

(3) Adoptarea deciziilor nu necesită convocarea unei adunări generale. Consiliul de conducere pune la dispoziția tuturor acționarilor propunerile de decizii împreună cu informații suficiente pentru a le oferi posibilitatea să adopte o decizie în cunoștință de cauză. Adoptarea deciziilor se consemnează în scris. Copii ale deciziilor se trimit fiecărui acționar.

(4) Deciziile acționarilor respectă dispozițiile prezentului regulament și ale actului constitutiv al SPE.

Dreptul acționarilor de a ataca deciziile este reglementat de legislația națională aplicabilă.

(5) Dacă SPE are doar un acționar unic, acesta exercită drepturile și îndeplinește obligațiile acționarilor SPE stabilite în prezentul regulament și în actul constitutiv al SPE.

(6) Deciziile privind aspectele menționate la alineatul (1) se publică.

(7) Deciziile sunt opozabile după cum urmează:

66. în ceea ce privește acționarii, organul de conducere al SPE și organul de supraveghere al acesteia, dacă există, de la data la care acestea au fost adoptate;

67. în ceea ce privește terții, în conformitate cu dispozițiile legislației naționale aplicabile de punere în aplicare a articolului 3 alineatele (5), (6) și (7) din Directiva 68/151/CEE.

Articolul 28

Dreptul acționarilor de a fi informați

(1) Acționarii au dreptul de a fi informați corespunzător și de a adresa întrebări organismului de conducere în ceea ce privește deciziile, conturile anuale și orice alt aspect legat de activitatea SPE.

(2) Organul de conducere poate refuza accesul la informații doar în cazul în care acest lucru ar cauza prejudicii serioase intereselor economice ale SPE.

Articolul 29

Dreptul de a cere adoptarea unei decizii și dreptul de a cere un expert independent

(1) Acționarii care dețin 5% din drepturile de vot aferente acțiunilor SPE au dreptul de a solicita organului de conducere introducerea unei propuneri de decizie a acționarilor.

Solicitarea trebuie să menționeze motivele și să indice aspectele care ar trebui să facă obiectul unei astfel de decizii.

Dacă solicitarea este respinsă sau dacă organul de conducere nu introduce o propunere în termen de 14 zile calendaristice de la primirea cererii, acționarii respectivi pot înainta o propunere de decizie acționarilor privind aspectele în cauză.

(2) În cazul în care există o suspiciune de încălcare gravă a legislației sau a actului constitutiv al SPE, acționarii care dețin 5% din drepturile de vot aferente acțiunilor SPE au dreptul de a cere instanței sau autorității administrative competente să numească un expert independent pentru a investiga și a înainta acționarilor un raport privind concluziile investigației.

Expertului i se va permite accesul la documentele și înscrisurile SPE și va avea dreptul să ceară informații de la organul de conducere.

(3) Actul constitutiv poate acorda drepturile menționate la alineatele (1) și (2) unor acționari individuali sau acționarilor care dețin mai puțin de 5% din drepturile de vot aferente acțiunilor SPE.

Articolul 30

Directori

(1) Numai o persoană fizică poate fi director al unui SPE.

(2) Persoana care desfășoară activitatea de director fără a fi fost numit oficial în această funcție este considerat director în ceea ce privește sarcinile și răspunderea la care este supus un director.

(3) Persoana care este exclusă de la exercitarea funcțiilor de director al unei societăți în conformitate cu legislația națională, prin decizia judecătorească sau administrativă a unui stat membru, nu poate deveni sau activa ca director al unui SPE.

(4) Excluderea unei persoane de la exercitarea funcției de director al unui SPE este reglementată de legislația națională aplicabilă.

Articolul 31

Sarcinile generale și răspunderea directorilor

(1) Directorul are obligația de a acționa în interesul superior al SPE. Acesta acționează cu atenția și competențele care sunt necesare, în mod rezonabil, pentru exercitarea activității economice.

(2) Directorii sunt responsabili față de SPE în ceea ce privește obligațiile acestora.

(3) Sub rezerva actului constitutiv al SPE, directorul evită orice situație care ar putea fi considerată, în mod rezonabil, ca putând da naștere unui conflict real sau potențial între interesele sale personale și cele ale SPE sau între obligațiile sale față de SPE și îndatoririle sale față de orice altă persoană fizică sau juridică.

(4) Directorul SPE este responsabil față de societate cu privire la orice acțiune sau inacțiune care încalcă îndatoririle sale rezultând din prezentul regulament, actul constitutiv al SPE sau decizia acționarilor și care antrenează pierderi sau pagube în detrimentul SPE. În cazul în care o astfel de încălcare a fost săvârșită de mai mulți directori, aceștia sunt responsabili în solidar.

(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament, răspunderea directorilor este reglementată de legislația națională aplicabilă.

Articolul 32

Tranzacții cu părți afiliate

Tranzacțiile cu părți afiliate sunt reglementate de dispozițiile legislației naționale aplicabile de punere în aplicare a Directivelor 78/660/CEE[26] și 83/349/CEE[27] ale Consiliului.

Articolul 33

Reprezentarea SPE față de terți

(1) În relațiile cu terții, SPE este reprezentat de unul sau mai mulți directori. Actele efectuate de directori sunt obligatorii pentru SPE chiar dacă acestea nu se încadrează în obiectul de activitate al SPE.

(2) Actul constitutiv al SPE poate să prevadă faptul că directorii își exercită solidar mandatul general de reprezentare. Nicio altă limitare a mandatului de reprezentare al directorilor, survenită în temeiul actului constitutiv, al deciziei acționarilor sau al deciziei organismului de conducere sau de control, dacă există, nu poate fi opozabilă terților, chiar dacă a fost publicată.

(3) Directorii pot delega dreptul de reprezentare al SPE în conformitate cu dispozițiile actului constitutiv.

CAPITOLUL VI PARTICIPAREA ANGAJAţILOR

Articolul 34 Dispoziții generale

(1) SPE i se aplică regulile în materie de participare a angajaților, dacă este cazul, aplicabile în statul membru în care își are sediul social, sub rezerva dispozițiilor prezentului articol.

(2) În cazul transferului sediului social al unui SPE, se aplică articolul 38.

(3) În cazul unei fuziuni transfrontaliere dintre un SPE și un SPE sau o altă societate înregistrată în alt stat membru, se aplică dispozițiile legislației statelor membre de punere în aplicare a Directivei 2005/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului[28].

CAPITOLUL VII TRANSFERUL SEDIULUI SOCIAL AL SPE

Articolul 35 Dispoziții generale

(1) Sediul social al unui SPE poate fi transferat într-un alt stat membru în conformitate cu prezentul capitol.

Transferul sediului social al unui SPE nu trebuie să aibă drept consecință dizolvarea SPE, întreruperea sau pierderea personalității juridice a SPE sau afectarea drepturilor și obligațiilor în temeiul oricărui contract încheiat de SPE existentă înainte de efectuarea transferului.

(2) Alineatul (1) nu se aplică SPE-urilor împotriva cărora a fost inițiată o procedură de dizolvare, lichidare, insolvență sau suspendare a plăților sau care au făcut obiectul măsurilor preventive adoptate de autoritățile competente în vederea evitării lansării unor astfel de proceduri.

(3) Transferul produce efecte de la data înmatriculării SPE în statul membru gazdă. De la această dată, aspectele vizate de articolul 4 alineatul (2), în legătură cu SPE, sunt reglementate de legislația statului membru gazdă.

(4) În scopul procedurilor judiciare sau administrative începute înainte de transferul sediului social, SPE se consideră, după înmatricularea menționată la alineatul (3), ca având sediul social în statul membru de origine.

Articolul 36 Procedura de transfer

(1) Organul de conducere al unui SPE care preconizează un transfer întocmește o propunere de transfer, care include cel puțin următoarele informații:

68. denumirea SPE și adresa sediului său social în statul membru de origine;

69. denumirea SPE și adresa propusă pentru sediului său social în statul membru gazdă;

70. propunerea de act constitutiv pentru SPE în statul membru gazdă;

71. calendarul propus pentru transfer;

72. data de la care se propune ca tranzacțiile SPE trebuie considerate din punct de vedere contabil ca efectuate în statul membru gazdă;

73. consecințele transferului pentru angajaţi și măsurile propuse în acest sens;

74. dacă este cazul, informații detaliate privind transferul administrației centrale sau a locului principal de desfășurare a activității SPE.

(2) Cel puțin o lună înainte de adoptarea deciziei acționarilor menționată la alineatul (4), organismul de conducere al SPE:

75. depune propunerea de transfer acționarilor și reprezentanților angajaţilor sau, în cazul în care nu există astfel de reprezentanți, angajaţilor SPE, pentru a fi examinată și o pune la dispoziția creditorilor pentru verificare;

76. publică propunerea de transfer.

(3) Organul de conducere al SPE întocmește un raport adresat acționarilor explicând și justificând aspectele juridice și economice ale transferului propus și menționând consecințele transferului pentru acționari, creditori și angajaţi. Raportul, împreună cu propunerea de transfer, se înaintează acționarilor și reprezentanților angajaţilor sau, în cazul în care nu există astfel de reprezentanți, angajaţilor înșiși.

În cazul în care organul de conducere primește la timp avizul reprezentanților angajaţilor în ceea ce privește transferul, acest aviz se transmite acționarilor.

(4) Propunerea de transfer se depune spre aprobare acționarilor, în conformitate cu dispozițiile actului constitutiv al SPE privind modificarea acestuia.

(5) În cazul în care SPE este supus unui regim de participare a angajaţilor, acționarii își pot rezerva dreptul de a condiționa efectuarea transferului de ratificarea expresă a modalităților de participare a angajaţilor în statul membru gazdă.

(6) Protecția unei minorități a acționarilor care se opun transferului și a creditorilor SPE este reglementată de legislația statului membru de origine.

Articolul 37 Controlul legalității transferului

(1) Fiecare stat membru desemnează o autoritate competentă pentru controlul legalității transferului prin verificarea respectării procedurii de transfer menționate la articolul 36.

(2) Autoritatea competentă a statului membru de origine verifică, fără întârzieri nejustificate, dacă cerințele articolului 36 sunt îndeplinite și, în caz afirmativ, emite un certificat care să ateste faptul că toate formalitățile necesare în conformitate cu procedura de transfer au fost efectuate în statul membru de origine.

(3) În termen de o lună de la primirea certificatului menționat la alineatul (2), SPE prezintă autorității competente din statul membru gazdă următoarele documente:

77. certificatul prevăzut la alineatul (2);

78. propunerea de act constitutiv pentru SPE în statul membru gazdă, astfel cum a fost aprobată de acționari;

79. propunerea de transfer, astfel cum a fost aprobată de acționari.

Aceste documente sunt considerate suficiente pentru a permite înmatricularea SPE în statul membru gazdă.

(4) Autoritatea competentă din statul membru gazdă verifică, în termen de 14 zile calendaristice de la primirea documentelor menționate la alineatul (3), dacă sunt îndeplinite condițiile de formă si de fond pentru transferul sediului social și, în caz afirmativ, ia măsurile necesare pentru înmatricularea SPE.

(5) Autoritatea competentă din statul membru gazdă poate refuza înmatricularea SPE doar dacă SPE nu îndeplinește toate condițiile de fond sau de formă în conformitate cu prezentul capitol. SPE este înmatriculat atunci când îndeplinește toate cerințele din prezentul capitol.

(6) Folosind formularul de notificare din anexa II, autoritatea competentă a statului membru gazdă notifică, fără întârzieri nejustificate, autoritatea competentă responsabilă de radierea SPE din registrul statului membru de origine cu privire la înmatricularea SPE în statul membru gazdă.

Radierea din registru se efectuează de îndată ce notificarea a fost primită și nu înainte de acest moment.

(7) Înmatriculările din statul membru gazdă și radierile din statul membru de origine se publică.

Articolul 38 Modalități de participare a angajaților

(1) De la data înmatriculării, SPE este supusă dispozițiilor în vigoare în statul membru gazdă, dacă există, privind modalitățile de participare a angajaţilor.

(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care angajaţii SPE din statul membru de origine reprezintă cel puțin o treime din numărul total de angajaţi ai SPE, inclusiv sucursale sau filiale ale SPE din orice stat membru, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

80. legislația statului membru gazdă nu prevede cel puțin același nivel de participare cu cel existent în statul membru de origine înainte de înmatricularea în statul membru gazdă. Nivelul de participare a angajaţilor se măsoară în funcție de proporția reprezentanților angajaţilor în organul de conducere sau de supraveghere sau în comitetele acestora sau în grupul de conducere care gestionează unitățile de profit ale societății, sub rezerva existenței unei reprezentări a angajaţilor;

81. legislația statului membru gazdă nu conferă angajaţilor din sediile SPE situate în alte state membre acelaşi beneficiu de a-și exercita drepturile de participare de care acești angajaţi se bucurau înainte de transfer.

(3) În cazul în care una din condițiile stabilite la alineatul (2) literele (a) sau (b) este îndeplinită, organismul de administrare al SPE ia de îndată măsurile necesare, după publicarea propunerii de transfer, de a lansa negocieri cu reprezentanții angajaţilor SPE, în vederea încheierii unui acord privind modalitățile de participare a angajaţilor.

(4) Acordul dintre organul de conducere al SPE și reprezentanții angajaţilor cuprinde:

82. domeniul de aplicare al acordului;

83. în cazul în care, în timpul negocierilor, părțile decid să stabilească modalitățile de participare la SPE în urma transferului, fondul acestor dispoziții, inclusiv, dacă este cazul, numărul de membri din organul de administrație sau de supraveghere al societății, pe care lucrătorii au dreptul să-i aleagă, numească, recomande sau conteste, procedurile privind modul în care acești membri pot fi aleși, numiți, recomandați sau contestați, precum și drepturile lor;

84. data intrării în vigoare a acordului și durata sa, precum și orice situație în care acordul trebuie renegociat și procedura de renegociere.

(5) Negocierile sunt limitate la o perioadă de șase luni. Părțile pot conveni să extindă negocierile după această perioadă pentru încă șase luni. De altfel, negocierile sunt reglementate de legislația statului membru de origine.

(6) În absența unui acord, se mențin modalitățile de participare din statul membru de origine.

CAPITOLUL VIII RESTRUCTURARE, DIZOLVARE şI NULITATE

Articolul 39

Restructurare

Transformarea, fuziunea și divizarea SPE sunt reglementate de legislația națională aplicabilă.

Articolul 40

Dizolvare

(1) SPE se dizolvă în următoarele cazuri:

85. la expirarea perioadei pentru care a fost înființat;

86. prin decizia acționarilor;

87. în cazurile prevăzute de legea națională aplicabilă.

(2) Procedura de dizolvare este reglementată de legislația națională aplicabilă.

(3) Lichidarea, insolvența, suspendarea plăților și alte proceduri similare sunt reglementate de legea națională aplicabilă și de Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului[29].

(4) Dizolvarea SPE se publică.

Articolul 41 Nulitate

Nulitatea SPE este reglementată de dispozițiile legislației naționale aplicabile de punere în aplicare a articolului 11 alineatul (1) din Directiva 68/151/CEE, literele (a), (b), (c) și (e), cu excepția mențiunilor de la litera (c) referitoare la obiectul de activitate al societății, precum și de dispozițiile articolului 11 alineatul (2) și articolului 12 din directivă.

CAPITOLUL IX DISPOZIţII SUPLIMENTARE şI TRANZITORII

Articolul 42

Folosirea monedei naționale

(1) În statele membre în care se nu aplică a treia fază a uniunii economice și monetare (UEM) pot solicita SPE-urilor care au sediul social pe teritoriul lor să își exprime capitalul în moneda națională. Un SPE își poate exprima capitalul și în euro. Cursul de schimb dintre moneda națională și euro este acela din ultima zi a lunii anterioare înmatriculării SPE.

(2) Un SPE își poate pregăti și publica conturile anuale și, dacă este cazul, conturile consolidate în euro în statele membre în care nu se aplică a treia fază a uniunii economice și monetare (UEM). Cu toate acestea, aceste state membre pot solicita SPE-urilor să își pregătească și să publice conturile anuale, și dacă este cazul, conturile consolidate și în moneda națională, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

CAPITOLUL X DISPOZIţII FINALE

Articolul 43

Punerea în aplicare efectivă

Statele membre iau toate dispozițiile adecvate pentru asigurarea punerii în aplicare efective a prezentului regulament.

Articolul 44

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor care se aplică în caz de nerespectare a dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie efective, proporționale și disuasive. Statele membre notifică Comisiei aceste dispoziții până cel târziu la 1 iulie 2010 și îi comunică fără întârziere orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 45

Notificarea societăților cu răspundere limitată

Statele membre notifică Comisiei forma societăților cu răspundere limitată menționate la articolul 4 alineatul (2) până la data de 1 iulie 2010 cel mai târziu.

Comisia publică informațiile în cauză în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 46

Obligațiile autorităților responsabile de registre

(1) Autoritățile responsabile de registrele menționate la articolul 9 alineatul (1) notifică Comisiei, înainte de data de 31 martie a fiecărui an, denumirea, sediul social și numărul de înmatriculare al SPE-urilor înregistrate și radiate din registru în decursul anului precedent, precum și numărul total de SPE-uri înmatriculate.

(2) Autoritățile menționate la alineatul (1) cooperează pentru a asigura faptul că documentele și informațiile privind SPE-urile enumerate la articolul 10 alineatul (2) sunt disponibile și prin intermediul registrelor tuturor statelor membre.

Articolul 47

Revizuire

Comisia reexaminează aplicarea prezentului regulament până cel târziu 30 iunie 2015.

Articolul 48

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Se aplică de la 1 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXA I

Actul constitutiv al SPE reglementează cel puțin următoarele:

Capitolul II - Constituirea

- denumirea SPE;

- numele și adresa acționarilor fondatori ai SPE și valoarea nominală sau echivalentul contabil al acțiunilor deținute de aceștia;

- capitalul inițial al SPE.

Capitolul III - Acțiunile

- dacă se permite subdivizarea, consolidarea sau redenominalizarea acțiunilor și în ce condiții;

- drepturi pecuniare și nepecuniare, precum și obligațiile aferente acțiunilor (categoriilor de acțiuni), în special;

- (a) participarea la activele și profitul companiei, dacă există;

- (b) voturile aferente acțiunilor, dacă există;

- procedura de încheiere a unui acord privind orice modificare a drepturilor și obligațiilor aferente acțiunilor (categoriilor de acțiuni), și, sub rezerva articolului 14 alineatul (3), majoritatea necesară a drepturilor de vot;

- dacă există un drept de preemțiune fie la emiterea, fie la cesionarea acțiunilor și cerințele aplicabile;

- dacă cesionarea acțiunilor face obiectul unei restricții sau interdicții, detalii privind restricția sau interdicția, în special forma, termenul, procedura aplicabilă și normele aplicabile în caz de deces sau dizolvarea unui acționar;

- dacă cesionarea de acțiuni trebuie aprobată de către SPE sau de către acționari sau sunt oferite alte drepturi în beneficiul acționarilor sau al SPE la cesionarea acțiunilor (de exemplu dreptul de preemțiune), data limită până la care cel care efectuează cesionarea trebuie notificat în legătură cu decizia;

- dacă, în plus față de articolul 17, acționarii au dreptul să ceară altor acționari să își vândă acțiunile și orice cerințe aplicabile;

- dacă, în plus față de articolul 18, acționarii au dreptul să își vândă acțiunile altor acționari sau SPE, care la rândul lor sunt obligați să le cumpere și cerințele aplicabile.

Capitolul IV - Capitalul

- exercițiul financiar al SPE și modalitățile în care acesta poate fi schimbat;

- dacă SPE are obligația să își constituie rezerve și, în caz afirmativ, circumstanțele în care acestea sunt constituite și dacă pot fi distribuite;

- dacă aporturile în natură trebuie evaluate de un expert independent și orice formalități care trebuie respectate;

- momentul la care se efectuează plata aportului în numerar sau se aduce aportul în natură și orice condiții legate de aceste operațiuni;

- dacă SPE poate oferi asistență financiară, în special dacă poate transfera fonduri, efectua împrumuturi sau oferi garanții, în scopul achiziționării de către terți a acțiunilor sale;

- dacă se pot plăti avansuri de dividende și orice cerinţe aplicabile;

- dacă organul de conducere trebuie să semneze un certificat de solvabilitate înainte de efectuarea unei distribuiri și cerințele aplicabile;

- procedura pe care SPE trebuie să o urmeze pentru recuperarea sumelor distribuite ilegal în cazul repartizării ilegale a dividendelor;

- dacă este permisă achiziționarea propriilor acțiuni și, în caz afirmativ, procedura de urmat, inclusiv condițiile în care pot fi deținute, cesionate sau anulate acțiunile;

- procedura de majorare, reducere sau modificare, în alt mod, a capitalului social și orice cerințe aplicabile.

Capitolul V - Organizarea SPE

- modul de adoptare a deciziilor acționarilor;

- majoritatea necesară pentru adoptarea deciziilor acționarilor, sub rezerva dispozițiilor prezentului regulament;

- deciziile care trebuie adoptate de acționari, în plus față de cele enumerate la articolul 27 alineatul (1), cvorumul și majoritatea necesară a drepturilor de vot;

- sub rezerva articolelor 21, 27 și 29, regulile privind propunerea de decizii;

- termenul și modalitatea în care acționarii trebuie notificați în legătură cu propunerile de decizii ale acționarilor și în legătură cu adunările generale ale acționarilor, dacă actul constitutiv prevede aceste adunări generale;

- modul în care acționarii obțin textul propunerilor de decizii ale acționarilor și orice alt document pregătitor în legătură cu adoptarea unei decizii;

- modalitatea în care sunt puse la dispoziția acționarilor copii ale rezoluțiilor adoptate;

- în cazul în care actul constitutiv prevede adoptarea unora sau tuturor deciziilor la adunarea generală, modalitatea de convocare a acesteia, metodele de lucru și regulile de vot prin reprezentare;

- procedura și termenele limită în care SPE trebuie să răspundă cererilor de informare din partea acționarilor, să acorde accesul la documentele SPE și să notifice deciziile care au fost adoptate de acționari;

- dacă organul de conducere al SPE este compus din mai mulți directori generali, un consiliu de administrație (structură duală) sau un consiliu administrativ (structură unitară)

- dacă există consiliu administrativ (structură unitară), compoziția și organizarea acestuia;

- dacă există un consiliu de administrație (structură duală), compoziția și organizarea acestuia;

- dacă există un consiliu de administrație (structură duală) sau unul sau mai mulți directori generali, dacă SPE are un organ de supraveghere și, în caz afirmativ, compoziția și organizarea acestuia, precum și relațiile cu organul de conducere;

- criteriile de eligibilitate a directorilor;

- procedura de numire și demitere a directorilor;

- în cazul în care SPE are un auditor și actul constitutiv prevede ca SPE să aibă un auditor, procedura de numire, demitere și demisie a acestuia;

- orice alte îndatoriri specifice ale directorilor, altele decât cele menționate în prezentul regulament;

- dacă situațiile care presupun un conflict de interese real sau potențial al unui director pot fi autorizate și, în caz afirmativ, o indicare a persoanei care poate autoriza acest conflict, precum și cerințele aplicabile și procedurile de autorizare a unui astfel de conflict;

- dacă trebuie autorizate tranzacțiile cu părți afiliate, astfel cum sunt menționate la articolul 32 și cerințele aplicabile;

- regulile privind reprezentarea SPE de către organul de conducere, în special dacă directorii au dreptul de a reprezenta SPE în solidar sau separat și orice mandatare a acestui drept;

- regulile privind delegarea oricărui mandat de reprezentare către altă persoană.

ANEXA II

FORMULAR DE NOTIFICARE PRIVIND ÎNREGISTRAREA TRANSFERULUI SEDIULUI SOCIAL AL UNUI SPE

NOTIFICARE

privind înregistrarea transferului sediului social al unei societăți private europene (SPE)

[Denumirea și adresa noului registru/autorității competente]

prin prezenta, informează

[Denumirea și adresa fostului registru/fostei autorității competente]

înregistrarea următorului transfer de sediu social al unui SPE:

[Denumirea SPE]

[Noul sediu social al SPE]

[Noul număr de înregistrare]

[Data înregistrării transferului]

În conformitate cu Regulamentul… privind statutul unei societăți private europene, următorul SPE trebuie radiat din fostul registru de la data primirii prezentei notificări:

[Denumirea SPE]

[Fostul sediu social al SPE]

[Fostul număr de înregistrare]

Completat la data de…, […]

[Semnătura]

[1] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” – COM(2007) 724, 20.11.2007.

[2] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor: „Programul legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2008” – COM(2007) 640.

[3] Directiva 90/435/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre (JO L 225, 22.9.1990, p. 6).

[4] Directiva 90/434/CEE a Consiliului din 23 iulie 1990 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, scindărilor, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre (JO L 225, 20.8.1990, p. 1).

[5] Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor reprezentând dobânzi sau drepturi de autor efectuate între societăţi asociate din diferite state membre (JO L 157, 26.6.2003, p. 49).

[6] Avizul Comitetului Economic şi Social privind „Accesul IMM-urilor la statutul de societate europeană” (JO C 125, 27.5.2002, p. 19).

[7] COM(2003) 284.

[8] http://ec.europa.eu/internal_market/company/consultation/index_en.htm

[9] Raportul Parlamentului European conţinând recomandări către Comisie privind statutul societăţii private europene [2006/2013 (INI)], A6-0434/2006 final.

[10] Rezoluţia Parlamentului European privind cea de a 14-a directivă în materie de drept al societăţilor şi societatea privată europeană (B6-0399/07).

[11] Consultare: http://ec.europa.eu/internal_market/company/epc/index_en.htmEBTP: http://ec.europa.eu/yourvoice/ebtp/consultations/2007_en.htm

[12] http://ec.europa.eu/internal_market/company/advisory/index_en.htm

[13] Sondaj al Observatorului European al IMM-urilor (Flash EB N° 196) realizat de Gallup Organisation Hungary la cererea DG Întreprinderi şi Industrie, sondaj prezentat cu ocazia Zilei de acţiune pentru IMM-uri organizate de BusinessEurope la 21 noiembrie 2007.http://www.businesseurope.eu/Content/Default.asp?PageId=496

[14] C-212/97.

[15] JO C , , p. .

[16] JO C , , p. .

[17] JO C , , p. .

[18] JO L 294, 10.11.2001, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

[19] JO L 65, 14.3.1968, p. 8. Directivă modificată ultima dată prin Directiva (CE) 2006/99/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 137).

[20] JO L 254, 30.9.1994, p. 64. Directivă modificată ultima dată prin Directiva (CE) 2006/109/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 416).

[21] JO L 225, 12.8.1998, p. 16.

[22] JO L 82, 22.3.2001, p. 16.

[23] JO L 80, 23.3.2002, p. 29.

[24] JO L 65, 14.3.1968, p. 8.

[25] JO L 395, 30.12.1989, p. 36.

[26] JO L 222, 14.8.1978, p. 11.

[27] JO L 193, 18.7.1983, p. 1.

[28] JO L 310, 25.11.2005, p. 1.

[29] JO L 160, 30.6.2000, p. 1.