52008PC0324

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 4.6.2008

COM(2008) 324 final

2008/0112 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind conservarea resurselor halieutice prin măsuri tehnice

(prezentată de Comisie) {SEC(2008)1977}{SEC(2008)1978}

EXPUNERE DE MOTIVE

1) Contextul propunerii

- Motivele și obiectivele propunerii

Această propunere urmărește simplificarea cadrului legislativ actual privind conservarea resurselor halieutice prin măsuri tehnice, prin înlocuirea:

- Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine[1].

- Regulamentului (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului din 17 noiembrie 2000 privind instituirea unor măsuri tehnice suplimentare destinate reconstituirii rezervelor de cod în Marea Irlandei (diviziunea ICES VII a)[2].

Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului stabilește condițiile actuale de pescuit în apele comunitare, cu excepția Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane, în ceea ce privește măsurile tehnice pentru conservarea resurselor halieutice prin protecția puietului de organisme marine. Măsurile tehnice stabilesc dimensiunile ochiului de plasă și alte aspecte privind structura uneltelor de pescuit, perioadele de timp și zonele geografice în care sunt interzise sau restricționate anumite tipuri de pescuit, precum și dimensiunile minime de debarcare ale organismelor marine.

Pe parcursul reformei din 2002 a politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia și Consiliul au convenit punerea progresivă în aplicare de planuri, pe termen lung, de refacere și gestiune a resurselor halieutice de interes comunitar. Asemenea planuri au fost stabilite pentru majoritatea rezervelor de cod din apele comunitare, pentru două rezerve de merluciu, două rezerve de langustină, două rezerve de limbă de mare precum și pentru rezerve de cambulă și limbă-de-mare din Marea Nordului, stabilirea acestora impunând modificarea sau înăsprirea condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 850/98.

În plus, Regulamentul (CE) nr. 850/98 a făcut obiectul a 10 regulamente de modificare care nu sunt neapărat legate de planurile pe termen lung.

Este necesar ca toate aceste condiții revizuite să fie incluse într-un set cuprinzător de măsuri tehnice. Prin acest pachet de măsuri tehnice se urmărește atingerea unui spectru larg de obiective. Un obiectiv cheie îl reprezintă protecția puietului de pește, iar o parte importantă a acestor măsuri este destinată limitării capturii acestora, de exemplu, prin măsuri de îmbunătățire a selectivității uneltelor de pescuit sau prin stabilirea unor zone interzise/perioade de prohibiție. Alte măsuri urmăresc protejarea unor anumite specii sau ecosisteme prin limitarea efortului de pescuit, de exemplu prin stabilirea perioadelor de prohibiție. Necesitatea de a reduce returnarea în mare a organismelor marine se reflectă, de asemenea, prin adoptarea de măsuri tehnice corespunzătoare.

Mai mult, măsurile tehnice ar trebui să fie adaptate avându-se în vedere instituirea Consiliilor consultative regionale (CCR-uri) prin Decizia Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a Consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului[3]. Trebuie stabilit un echilibru între măsurile cu aplicabilitate generală în toate domeniile și măsurile cu aplicabilitate specifică pe regiuni ce corespund zonelor aferente Consiliilor consultative regionale (CCR-uri) sau în apele din largul coastelor departamentelor franceze ale Guyanei, ale insulelor Martinica, Guadelupa și Réunion, aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Franței.

În consecință se propune un regulament al Consiliului în temeiul articolului 37 al Tratatului CE, care să includă toate măsurile permanente comune pentru toate zonele, de exemplu principiile directoare. Măsurile aplicabile în fiecare din zonele aferente Consiliilor consultative regionale sau în apele din largul coastelor departamentelor franceze ale Guyanei, ale insulelor Martinica, Guadelupa și Réunion, aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Franței, adică aspecte pur tehnice cu caracter regional, trebuie să fie puse în aplicare prin regulamente distincte ale Comisiei, adoptate conform procedurii Comitetul de gestiune, în temeiul regulamentului Consiliului.

Având în vedere procedura și planificarea calendaristică această abordare impune ca regulamentul consiliului să fie adoptat înaintea regulamentelor regionale ale Comisiei.

Context general

În iunie 2004, la inițiativa Președinției irlandeze, Comisia a prezentat o Comunicare către Parlamentul European și Consiliu: „Promovarea metodelor ecologice de pescuit: rolul măsurilor tehnice de conservare”[4]. Drept urmare, la 21 iunie 2004, Consiliul a adoptat concluzii în care invită Comisia să prezinte o nouă propunere privind măsurile tehnice care să fie aplicate în apele Oceanului Atlantic și care să înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine[5].

Planul de acțiune 2006 – 2008 pentru simplificarea și îmbunătățirea politicii comune în domeniul pescuitului[6] (Planul de acțiune) stabilește că trebuie să se acorde prioritate simplificării legislației privind măsurile de conservare a resurselor halieutice prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine, care în prezent sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 850/98, după consultarea statelor membre și a reprezentanților sectorului pescuitului.

Simplificarea reprezintă unul din obiectivele cheie ale propunerii de regulament, având în vedere reacțiile din partea Consiliului, Parlamentului European, Comitetului Economic și Social, precum și din partea actorilor interesați [Comitetul de gestionare a sectorului pescuitului și acvaculturii (CGSPA) și CCR-urile], cu privire la Planul de acțiune.

Pe baza unui document neoficial privind măsurile tehnice viitoare aplicabile în apele Oceanului Atlantic, Comisia a procedat la consultarea, în cursul anului 2006, a CCR-urilor implicate[7], precum și a CGSPA, în septembrie 2005.

Obiectivul acestei propuneri nu este acela de revizuire a obiectivelor urmărite prin măsurile tehnice de conservare, de exemplu prin trecerea la dimensiuni mult mai mari ale ochiului de plasă. Deși Comisia consideră că pescuitul durabil, în special în cazul activităților de pescuit al peștilor demersali, presupune o creștere substanțială a selectivității uneltelor de pescuit, prioritatea o reprezintă stabilirea unui nou set de norme mai simple și mai clare. Îmbunătățirea selectivității se va realiza treptat, prin modificări viitoare la aceste norme, în paralel cu îmbunătățirea la nivel general a conservării resurselor halieutice ale Comunității, care urmează a se realiza prin alte elemente ale politicii de conservare, cum ar fi planurile multianuale.

Toate dispozițiile trebuie să fie simple, ușor de înțeles și controlabile și trebuie să aibă un efect pozitiv asupra conservării speciilor, asupra protecției habitatelor marine și asupra reducerii practicilor de returnare.

Propunerea se aplică pescuitului în scopuri comerciale și de agrement în toate apele europene cu excepția Mării Mediterane, Mării Baltice, Mării Negre, precum și pescuitului din rezervele de pești mari migratori din toate apele, pentru care există norme specifice. Ea va regrupa majoritatea măsurilor tehnice din diversele regulamente comunitare care se aplică pentru Oceanul Atlantic și Marea Nordului, cu toate că unele măsuri care în prezent se regăsesc în regulamente distincte vor rămâne distincte[8].

Armonizare/regionalizare

Comisia consideră că o abordare regională ar trebui să fie favorizată, din moment ce aceasta ar permite într-o mai mare măsură implicarea părților interesate în acest proces. Implicarea părților interesate este esențială deoarece ea conduce la o mai mare adeziune la măsurile adoptate asigurându-se astfel o probabilitatea mai ridicată de respectare a acestora. O asemenea regionalizare nu înseamnă re-naționalizarea măsurilor tehnice.

Regulamentul nu va afecta echilibrul dintre responsabilitățile ce revin Comunității și cele care revin statelor membre astfel cum sunt ele definite în Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului.

Principii cu caracter orientativ / norme tehnice sau regionale

Propunerea de regulament al Consiliului se concentrează asupra măsurilor cu caracter permanent. Ea conține, de asemenea, procedurile de urmat în cazul măsurilor despre care se presupune că vor evolua rapid, precum și în cazul măsurilor foarte tehnice. Pentru acestea din urmă, regulamentul ar trebui să încurajeze aplicarea procedurii comitetului pentru adoptarea de noi norme. Această abordare urmărește să răspundă preocupării statelor membre de a se reduce sau elimina măsurile tehnice intermediare din regulamentul anual privind TAC și cotele, avându-se în vedere totodată faptul că aplicarea măsurilor tehnice este de cele mai multe ori legată de o situație de urgență.

Evaluare

O prioritate comună a statelor membre, a Parlamentului European și a părților interesate o reprezintă necesitatea de a se evalua consecințele măsurilor tehnice, înainte și după punerea lor în aplicare. Eficacitatea a numeroase măsuri luate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/98 nu a fost evaluată niciodată, iar acele măsuri au rămas în vigoare indiferent de valoarea lor adăugată în ceea ce privește conservarea.

Un principiu de bază va fi acela că măsurile luate în temeiul acestui regulament vor trebui să fie evaluate după o anumită perioadă de timp pentru a se reexamina necesitatea lor. Un alt principiu director va fi acela că atunci când se vor propune noi măsuri substanțiale (cum ar fi creșterea semnificativă a dimensiunilor ochiului de plasă), Comisia va realiza, dacă datele disponibile îi vor permite, o evaluare prealabilă a posibilelor efecte.

- Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului și modificările ulterioare.

Regulamentul (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului.

- Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Propunerea vine în sprijinul obiectivelor PCP.

2) Consultarea părților interesate și evaluarea impactului

- Consultarea părților interesate

În vederea consultării părților interesate, serviciile Comisiei au elaborat două documente neoficiale care prezintă intențiile Comisiei în ceea ce privește revizuirea, codificarea și simplificarea Regulamentului (CE) nr. 850/98. Prezenta propunere are la bază numeroase consultări cu statele membre precum și cu reprezentanții părților interesate din CCR pentru Marea Nordului, CCR pentru apele de nord-vest și CCR pentru apele de sud-vest.

La nivelul părților consultate a existat un acord general asupra necesității simplificării și armonizării, dar și asupra necesității de a se ține seama de caracteristicile regionale ale activităților de pescuit, asupra unei abordări care aibă la bază activitățile de pescuit, precum și asupra regrupării tuturor măsurilor tehnice într-un singur regulament. Mai mult a existat o cerere puternică pentru clarificare precum și în ceea ce privește necesitatea de a se îmbunătăți selectivitatea uneltelor de pescuit pentru pescuitul cu traule de fund. Prezenta propunere ține seama de toate aceste observații.

Obținerea și utilizarea expertizei

Comitetul științific tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a furnizat consultanță în ceea ce privește zonele interzise[9] și influența principalilor factori ce afectează selectivitatea mătcii năvodului[10]. Experți în domeniul tehnologiei uneltelor de pescuit s-au întâlnit în cadrul Acordului bilateral în domeniul pescuitului dintre UE și Norvegia pentru a discuta selectivitatea în apele Mării Nordului[11].

A fost avut în vedere raportul Grupului de lucru ICES - FAO pentru tehnologia în domeniul pescuitului și comportamentul peștilor (WGFTFB) cu privire la regulamentele UE referitoare la măsurile tehnice[12].

O reuniune de experți privind măsurile tehnice, la care au participat producătorii de plase, s-a desfășurat la Bruxelles pe 3 iulie 2007.

Evaluarea impactului

Comisia a desfășurat o evaluare a impactului propunerii, în urma căreia a rezultat un raport care poate fi consultat pe site-ul DG Afaceri Maritime și Pescuit din cadrul Comisiei Europene.

Simplificarea reprezintă un obiectiv cheie al noii propuneri de regulament. Obiectivele operaționale specifice sunt:

- regruparea tuturor condițiilor revizuite și a modificărilor acestora într-un pachet cuprinzător de măsuri tehnice care să fie ușor de înțeles, controlat și aplicat;

- stabilirea unui echilibru între măsurile cu aplicabilitate generală în toate domeniile și măsurile specifice aplicabile la nivel de regiuni ce corespund zonelor aferente Consiliilor consultative regionale.

Modificarea extinsă și în substanță a legislației în cauză nu face obiectul prezentei propuneri, aceasta constând în schimbarea modului de abordare legislativă și în consecință se pare că impactul la nivel de mediu, social și economic este modest.

În raportul de evaluare a impactului au fost avute în vedere următoarele opțiuni, iar propunerea corespunde celei de-a treia opțiuni.

- Opțiunea „status quo”: această abordare constă în a nu se întreprinde nici un demers special în acest moment în vederea simplificării sau modificării legislației privind măsurile tehnice pentru Oceanul Atlantic și Marea Nordului și în a se continua cu gestionarea pescuitului așa cum se realizează ea în prezent. Această opțiune fusese deja dezbătută în cadrul Consiliului care a concluzionat că este necesară o nouă propunere și care a solicitat Comisiei să propună, după consultarea părților interesate, un nou regulament privind măsurile tehnice de conservare.

- Opțiunea „doar simplificare”: această opțiune constă în simplificarea măsurilor tehnice și armonizarea lor fără a se lua în considerare aspectele regionale sau alte aspecte specifice. Neadaptarea măsurilor la nevoile specifice locale și abordarea de tipul de jos în sus nu ar aduce nici o îmbunătățire în ceea ce privește eficacitatea măsurilor tehnice. O propunere care nu promovează metode mai ecologice de pescuit, cum ar fi politica returnărilor în mare, contravine Planului de acțiune pe 2006 - 2008 al Comisiei pentru îmbunătățirea PCP. Din acest motiv această opțiune a fost descalificată de la început și nu a constituit obiectul unei analize mai în detaliu.

- Opțiunea „ simplificare și regionalizare”: această opțiune propune un nou pachet legislativ, care nu doar simplifică normele complexe actuale, dar și introduce dispoziții specifice pentru fiecare „zonă a unui CCR”, care reflectă diferențele regionale. Un asemenea pachet legislativ se dorește a fi un răspuns la solicitarea Consiliului de a se revizui normele privind măsurile tehnice în vederea simplificării și adoptării unei abordări ce are în vedere într-o măsură mai mare caracteristicile regionale, pentru îmbunătățirea eficacității acestora. Se propune un pachet coerent, cuprinzător și echilibrat în ceea ce privește ponderea măsurilor general aplicabile pentru toate zonele și a celor specifice pentru zonele aferente CCR-urilor, mai exact un regulament cadru al Consiliului cu conține principii și dispoziții generale, precum și regulamente complementare ale Comisiei ce conțin norme tehnice specifice pentru fiecare „zonă a unui CCR”. O astfel de revizuire este compatibilă cu Planul de acțiune al Comisiei pe 2006 – 2008 în vederea simplificării și îmbunătățirii PCP.

3) Elementele juridice ale propunerii

- Rezumatul acțiunii propuse

Înlocuirea și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului.

- Temeiul juridic

Articolul 37 din Tratatul CE.

- Principiul subsidiarității

Propunerea intră în sfera de aplicare a PCP, care ține de competența exclusivă a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

- Principiul proporționalității

Conform articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului[13], PCP trebuie să asigure o exploatare a resurselor acvatice vii într-un mod care să ofere condiții economice, de mediu și sociale durabile. În acest scop, Comunitatea adoptă o abordare preventivă atunci când ia măsuri menite să protejeze și să conserve resursele acvatice vii, să asigure exploatarea durabilă a acestora și să reducă impactul activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine.

Conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, în vederea realizării acestui obiectiv, Consiliul adoptă măsuri comunitare de reglementare a accesului la ape și resurse, precum și a exercitării durabile a activității de pescuit.

Articolul 4 alineatul (2) paragraful (g) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 stabilește, de asemenea, că aceste măsuri pot include, în special, măsuri pentru fiecare populație piscicolă sau grup de populații piscicole în vederea limitării mortalității prin pescuit și a impactului activităților de pescuit asupra mediului, prin adoptarea de măsuri tehnice.

Având în vedere faptul că măsura servește obiectivelor PCP, se apreciază că aceasta respectă principiul proporționalității.

- Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus: regulament al Consiliului

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următoarele motive: propunerea presupune înlocuirea și abrogarea unui regulament al Consiliului.

4) Implicații bugetare

Propunerea nu are implicații asupra bugetului comunitar.

2008/0112 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind conservarea resurselor halieutice prin măsuri tehnice

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei[14],

având în vedere avizul Parlamentului European[15],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[16],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[17],

întrucât:

(1) Regulamentul (CE) nr. 850/98[18] stabilește anumite măsuri tehnice pentru conservarea resurselor de pescuit.

(2) În concluziile sale din iunie 2004 destinate promovării unor metode de pescuit mai ecologice, Consiliul a recomandat ca măsurile tehnice pentru Oceanul Atlantic și pentru Marea Nordului să fie revizuite în vederea simplificării și luării în considerare a caracteristicilor regionale. Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte, după consultarea părților interesate din domeniu, o propunere simplificată de măsuri tehnice.

(3) În Comunicarea din iunie 2004[19], Comisia a propus modalități prin care Comunitatea poate promova în continuare utilizarea metodelor de pescuit ecologice, în special prin măsuri tehnice de conservare, având în vedere totodată necesitatea de a se stabili un echilibru între obiectivele de mediu și cele economice. Utilizarea unor asemenea metode de pescuit ar trebui luată în considerare.

(4) În aprilie 2006 Consiliul a aprobat un Plan de acțiune al Comisiei privind simplificarea legislației comunitare. În lumina concluziilor acestui plan de acțiune, toate măsurile tehnice dispersate în diverse regulamente, inclusiv Regulamentul anual privind oportunitățile de pescuit și planurile de refacere a unor anumite rezerve de pește, ar trebui integrate într-un regulament unic.

(5) Prezentul regulament ar trebui să stabilească măsurile tehnice pentru Atlanticul de nord-est, Atlanticul de centru-est și apele din largul coastelor departamentelor franceze ale Guyanei, ale insulelor Martinica, Guadelupa și Réunion aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Franței, având în vedere faptul că măsurile tehnice pentru Marea Baltică și pentru Marea Mediterană sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98[20] și în Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice din Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94[21].

(6) Măsurile tehnice ar trebui să fie adaptate, în contextul noii politici comune în domeniul pescuitului adoptată în 2002, în special în ceea ce privește stabilirea Consiliilor consultative regionale (CCR-urile) prin Decizia Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a Consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului[22], precum și luarea în considerare a aspectelor legate de mediu, cum ar fi protecția habitatelor marine și reducerea returnărilor în mare.

(7) Este necesar să se stabilească un echilibru între adaptarea măsurilor tehnice de conservare la diversitatea tipurilor de pescuit și necesitatea unor norme omogene ușor de aplicat, precum și între măsurile generale cu aplicabilitate în toate zonele și măsurile specifice aplicabile pe regiuni ce corespund zonelor aferente Consiliilor consultative regionale (CCR-urile).

(8) Articolul 174 din tratat stabilește principiul conform căruia toate măsurile comunitare trebuie să includă cerințe de protecție a mediului înconjurător, în special în lumina principiului precauției.

(9) Trebuie continuată punerea în aplicare a angajamentului privind dezvoltarea de practici de pescuit nedistructive, conform recomandărilor Summitului Mondial privind Dezvoltarea Durabilă de la Johannesburg din 2002.

(10) Măsurile prevăzute în cadrul acestui regulament trebuie să fie evaluate după un anumit timp, pentru a se aprecia utilitatea și eficacitatea lor.

(11) În Directiva 92/43/CE, Consiliul a stabilit măsurile de conservare a habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice. Unele din speciile de organisme marine care intră sub incidența prezentului regulament sunt protejate prin dispozițiile respectivei directive.

(12) Pentru a se asigura protecția resurselor biologice marine și o exploatare echilibrată a resurselor halieutice, atât în interesul pescarilor, cât și al consumatorilor, trebuie dispuse măsuri tehnice de conservare, precizându-se, inter alia, dimensiunile ochiului de plasă și combinațiile corespunzătoare ale acestora pentru prinderea anumitor specii, precum și alte caracteristici ale uneltelor de pescuit, precum și limitarea activităților de pescuit la anumite zone și perioade și utilizarea anumitor unelte și instalații de pescuit;

(13) Trebuie stabilit modul în care urmează să fie măsurată dimensiunea organismelor marine.

(14) Pentru a nu împiedica cercetările științifice, repopulările sau transplantările artificiale, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice operațiunilor care pot fi necesare în vederea desfășurării unor astfel de activități;

(15) O navă trebuie să se deplaseze imediat într-o altă zonă atunci când cotele maximale de capturi secundare sunt depășite.

(16) Trebuie stabilite dimensiunile și timpul de scufundare pentru anumite unelte pasive.

(17) În cazul în care conservarea este în mod serios amenințată, Comisia și statele membre ar trebui să fie autorizate să ia măsurile provizorii adecvate care să fie puse în aplicare în timp util.

(18) Pot fi menținute sau adoptate măsurile naționale cu caracter strict local, în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului.

(19) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, care include dispoziții specifice pentru fiecare zonă a unui Consiliu consultativ regional, ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[23].

(20) Având în vedere numărul și domeniul de aplicare al modificărilor ce urmează a fi aduse normelor, Regulamentul (CE) nr. 850/98 ar trebui să fie abrogat și înlocuit cu un nou text,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică:

(a) activității de pescuit pentru păstrarea la bord, transbordarea și descărcarea la țărm a resurselor halieutice atunci când asemenea activități se desfășoară:

(i) în apele comunitare din cadrul zonelor de pescuit și în apele menționate la articolul 2;

(ii) de către nave de pescuit comunitare în ape necomunitare din cadrul zonelor de pescuit menționate la articolul 2 alineatul 1;

(iii) de către cetățeni ai statelor membre în apele necomunitare din cadrul zonelor de pescuit menționate la articolul 2 alineatul (1) fără a se aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion;

(b) depozitării, comercializării, prezentării sau oferirii spre vânzare a produselor pescărești capturate în zonele de pescuit și în apele menționate la articolul 2;

(c) importului de produse pescărești capturate în afara zonelor de pescuit și a apelor la care se face referire la articolul 2 sau capturate oriunde de către o navă de pescuit a unei țări terțe în ceea ce privește dispozițiile prevăzute la articolul 4.

Articolul 2

Definirea zonelor de pescuit

1. Prezentul regulament se aplică următoarelor zone de pescuit, acolo unde acestea sunt incluse în una din zonele menționate la articolul 2 alineatul (1) paragrafele (c) (d) (e) și (f) din Decizia 585/2004/CE:

(a) zonele ICES (Consiliul Internațional pentru explorarea apelor maritime) astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CEE) nr. 3880/91[24];

(b) zonele CECAF (partea de est și centrală a Atlanticului sau zona principală FAO de pescuit 34) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (diviziunea insulele Canare și Madeira), astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2597/95[25].

2. Prezentul regulament se aplică apelor din largul coastelor departamentelor franceze ale insulelor Martinica, Guadelupa și Reunion care se află sub jurisdicția sau suveranitatea Franței.

Articolul 3

Alte definiții

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, se aplică următoarele definiții:

(a) „traul” înseamnă unealtă care este tractată de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă în formă de con sau piramidă (corpul traulului) închis la spate printr-o matcă;

(b) „traul cu ramă” desemnează un traul de adâncime la care deschiderea orizontală a plasei este asigurată de o ramă;

(c) „năvod danez” înseamnă o unealtă de pescuit turnantă și tractată, acționată din navă prin intermediul a două frânghii lungi menite să direcționeze peștele către deschiderea năvodului. Unealta alcătuită dintr-o plasă, care este similară unui traul de fund în ceea ce privește forma și dimensiunea, conține două părți laterale lungi, corpul și o pungă (matca);

(d) „unealtă tractată” înseamnă traulere, năvoade daneze și unelte similare al căror corp este în formă de piramidă sau con, închis la spate printr-o pungă (matca) sau care au două părți laterale lungi un corp și o pungă (matca) și care sunt deplasate în apă;

(e) „matca” înseamnă ultimii 8 m din unealta tractată măsurați de la parâmă când diametrul ochiurilor este mai mare sau egal cu 80 mm, precum și ultimii 20 de m din unealta tractată măsurați de la parâmă, când diametrul ochiurilor este mai mic de 80 mm;

(f) „învelitoarea de întărire” este o bucată de plasă de formă cilindrică, care înfășoară complet matca traului și care este prinsă de matcă din loc în loc. Ea are cel puțin aceleași dimensiuni (în lungime și lățime) ca și partea din matcă de care este prinsă;

(g) „ocheț circular” este o frânghie care încercuiește transversal matca sau învelitoarea de întărire și care este atașată de aceasta;

(h) „ochețul de ridicare”este o frânghie sau un cablu care înconjoară circumferința mătcii sau a eventualei învelitori de întărire și este fixată de aceasta din urmă cu ajutorul unor noduri sau inele.

(i) „setcă” înseamnă o plasă realizată dintr-o singură bucată care este menținută vertical în apă de către flotoare și lesturi Aceasta capturează resurse acvatice vii prin încurcare sau prindere în ochiurile plasei.

(j) „setcă cu sirec” înseamnă o plasă alcătuită din două sau mai multe bucăți prinse împreună în paralel de o aceeași ramă;

(k) „timp de scufundare” înseamnă intervalul de timp de la care plasele sunt introduse în apă până la momentul la care plasele sunt complet aduse la bordul navei de pescuit;

(l) „stat membru costier” înseamnă statul membru sub a cărui suveranitate sau jurisdicție se află apele în care se desfășoară operațiunile de pescuit.

CAPITOLUL II

MĂSURI COMUNE PERMANENTE PENTRU TOATE ZONELE

Sec Ţ IUNEA 1

DIMENSIUNEA MINIMă DE DESCăRCARE

Articolul 4

Dimensiunea minimă de descărcare pentru resursele acvatice vii

1. O resursă acvatică vie se consideră a fi subdimensionată dacă dimensiunile sale sunt inferioare celor precizate la anexa I, pentru specia respectivă.

2. Organismele marine subdimensionate nu sunt păstrate la bord, transbordate, descărcate, transportate, depozitate, comercializate, expuse sau oferite spre vânzare, ci sunt returnate imediat în mare.

3. Prin derogare de la paragraful 2 exemplarele subdimensionate de sardine, hamsii, stavrid negru și macrou capturate pentru a fi folosite ca momeală vie pot fi păstrate la bord cu condiția ca acestea să fie vii.

4. Măsurătorile dimensiunilor unui organism marin se efectuează în conformitate cu dispozițiile stabilite la anexa II.

Sec Ţ IUNEA 2

UNELTE DE PESCUIT

Articolul 5

Regula plasei unice

Se interzice deținerea la bordul navei, pe durata unei campanii de pescuit, de combinații de plase cu dimensiuni ale ochiurilor diferite.

Articolul 6

Unelte tractate

1. Nu se utilizează nici un echipament care obstrucționează sau diminuează ochiul în jumătatea inferioară a mătcii.

2. Prin derogare de la paragraful 1 se permite:

(a) atașarea la partea exterioară a mătcii a unei învelitori de întărire, atunci când pescuitul se realizează cu o unealtă tractată ce are dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 80 mm. Dimensiunea ochiului de plasă la învelitoarea de întărire este de cel puțin două ori mai mare decât la matcă;

(b) atașarea în exteriorul mătcii, în orice parte a acesteia, a unui senzor pentru măsurarea volumului capturilor;

(c) atașarea la matcă de ochețe circulare și a unui ocheț de ridicare;

(d) atașarea de flotoare la cele două grandee laterale ale mătcii.

3. Este interzisă utilizarea:

(a) oricărei mătci la care numărul de ochiuri cu dimensiuni egale din jurul oricărei circumferințe a mătcii crește din față către spate. Această interdicție nu se aplică părții mătcii la care este atașat un dispozitiv selectiv autorizat.

(b) orice matcă ale cărei ochiuri au dimensiunea egală sau mai mare de 80 mm, în care ochiurile nu sunt cu patru laturi și la care laturile ochiului nu sunt de lungimi aproximativ egale;

(c) orice matcă la care lungimea totală a jumătății superioare extinse nu este aproximativ egală cu lungimea totală a părții inferioare extinse;

(d) orice unealtă tractată cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm având mai mult de 100 de ochiuri deschise și mai puțin de 40 de ochiuri deschise la orice circumferință a mătcii, cu excepția îmbinărilor și grandeelor;

(e) orice matcă cu ochiuri a căror dimensiune este egală sau mai mare de 80 mm și care nu este alcătuită din:

(i) plasă cu fir unic la care grosimea firului nu depășește 8 mm; sau

(ii) plasă cu fir dublu la care grosimea firului nu depășește 5 mm;

4. Prin derogare de la alineatele (2) punctul (a), (3) punctele (b), (d) și (e), dimensiunea ochiului de 80 mm poate fi înlocuită cu 60 mm atunci când pescuitul se realizează în zonele ICES VIII, IX și X.

Articolul 7

Traule laterale

1. Se interzice utilizarea sau păstrarea la bord a oricărui traul lateral ale cărui ochiuri au dimensiunea mai mică de 120 mm și mai mare sau egală cu 80 mm cu excepția cazului în care întreaga jumătate inferioară a părții anterioare a unei asemenea plase este alcătuită dintr-un panou de material de plasă la care nici un ochi nu are dimensiunea mai mică de 180 mm. Lungimea panoului trebuie să fie mai mare sau egală cu jumătate din lungimea ramei. Acest panou se atașează direct la ramă sau la cel mult trei rânduri de material de plasă cu ochiuri de orice dimensiune, atașate direct la ramă.

2. Se interzice utilizarea sau deținerea la bord a oricărui tip de traul lateral a cărui ramă, sau a oricăror traule la care lungimea totală a ramei măsurată ca sumă a lungimilor corespunzătoare fiecărei rame, depășește 24 m sau care poate fi prelungită până la o lungime de peste 24 m. Lungimea unei rame se consideră a fi distanța dintre extremitățile sale, care include și anexele acesteia.

Articolul 8

Setci și setci cu sirec

1. Vasele comunitare nu pot utiliza setci și setci cu sirec în orice poziție la care adâncimea cartografiată depășește 200 de metri.

2. Timpul de scufundare a setcilor și setcilor cu sirec nu poate depăși 48 de ore.

3. Acolo unde peștele este direcționat utilizându-se setci și setci cu sirec, se interzice utilizarea a mai mult de 50 de km de plasă.

Articolul 9

Dispoziții specifice privind anumite setci

1. Prin derogare de la articolul 8 se permite utilizarea de setci cu dimensiunea ochiului mai mare sau egală cu 120 mm și mai mică decât 150 mm la nord de 48˚ latitudine nordică sau cu dimensiunea ochiului mai mare sau egală cu 100 mm și mai mică de 130 mm la sud de 48˚ latitudine nordică, în ape cu adâncimea cartografiată mai mică de 600 de metri, cu condiția ca partea scufundată a acestora să nu depășească 100 de ochiuri, să aibă o rată de agățare de cel puțin 0,5 și să fie echipate cu flotoare sau dispozitive echivalente de plutire. Plasele trebuie să aibă fiecare maximum 5 mile marine în lungime, iar lungimea totală a tuturor plaselor desfășurate simultan nu poate depăși 25 km per navă. Timpul maxim de scufundare este de 24 de ore.

2. Prin derogare de la articolul 8 este permisă utilizarea setcilor cu o dimensiune a ochiurilor mai mare sau egală cu 250 mm, cu condiția să fie utilizate în ape cu adâncime cartografiată mai mică de 600 metri, partea scufundată a acestora să depășească 15 ochiuri, să aibă o rată de agățare nu mai mică de 0,33 și să nu fie echipate cu flotoare sau dispozitive similare de plutire. Lungimea maximă a fiecărei plase este de 10 km. Lungimea totală a tuturor plaselor utilizate simultan nu poate depăși 100 km per navă. Timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.

3. Cantitatea de rechin deținută la bord de către orice navă care utilizează setcile la care se face referire la alineatul (2) nu poate depăși 5% din greutatea în viu a cantității totale de organisme marine deținute la bord.

Sec Ţ IUNEA 3

MăSURI DE REDUCERE A RETURNăRILOR ÎN MARE

Articolul 10

Deplasarea imediată către o altă zonă atunci când cotele maximale de capturi secundare sunt depășite

1. Atunci când cantitatea de pește subdimensionat depășește 10% din cantitatea totală a capturilor obținute în urma unei lansări, nava se deplasează la o distanță de cel puțin cinci mile marine de orice poziție a lansării anterioare, înainte de a relua pescuitul.

2. Dacă la oricare lansare procentele maxime și/sau minime din speciile vizate, cu excepția exemplarelor subdimensionate din speciile vizate, care se pot prinde utilizând plase cu dimensiuni ale ochiului de plasă cuprinse în intervalul admisibil pentru acele specii și care sunt păstrate la bord, nu respectă valorile prevăzute în normele detaliate, adoptate în conformitate cu articolul 22, nava trebuie să se deplaseze imediat la cel puțin 10 mile marine distanță de orice poziție din care a fost realizată lansarea anterioară, iar pe parcursul lansării următoare să păstreze o distanță minimă de 10 mile marine față de orice poziție de la care a fost realizată lansarea anterioară.

Articolul 11

Restricții privind utilizarea utilajelor automate de sortare

1. Este interzisă deținerea la bordul unei nave de pescuit sau utilizarea de către aceasta a utilajelor capabile să sorteze în mod automat, după dimensiuni, heringul ( Clupea harengus ), macroul ( Scomber scombr us) sau stavridul negru ( Trachurus spp .).

2. Prin derogare de la alineatul (1), se permite deținerea și utilizarea unor asemenea utilaje atunci când:

(a) întreaga captură care poate fi păstrată la bord în mod legal este depozitată în stare congelată, peștele sortat este congelat imediat după sortare și nici o cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și

(b) utilajul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să se împiedice astfel returnarea în mare a organismelor marine.

3. Prin derogare de la alineatul (1), orice navă autorizată să pescuiască în Marea Baltică, Strâmtorile Beltul Mare și Beltul Mic sau Strâmtoarea Sound poate să dețină utilaje automate de sortare pe brațul Kattegat, cu condiția să i se fi eliberat un permis special de pescuit în acest sens. Permisul special de pescuit stabilește speciile, zonele, perioadele și orice alte condiții necesare privind utilizarea și deținerea la bord a utilajelor de sortare.

Sec Ţ IUNEA 4

NORME DE PROTEC Ţ IE A MEDIULUI:

Articolul 12

Practici de pescuit distructive

Sunt interzise capturarea, păstrarea la bord, transbordarea, depozitarea, debarcarea, comercializarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a organismelor marine capturate prin utilizarea de metode care includ utilizarea explozibililor, substanțelor otrăvitoare sau a stupefiantelor, curentului electric sau a oricăror tipuri de proiectile.

Sec Ţ IUNEA 5

OPERAțIUNI EFECTUATE LA BORDUL NAVEI

Articolul 13

Operațiuni de prelucrare

1. Este interzisă desfășurarea la bordul unei nave de pescuit a oricărei operațiuni fizice sau chimice de prelucrare a peștelui în vederea obținerii de produse alimentare din pește, untură de pește, precum și transbordarea capturilor de pește în aceste scopuri.

2. Interdicția stabilită la alineatul (1) nu se aplică următoarelor tipuri de activități:

(a) procesarea sau transbordarea deșeurilor;

(b) producția de surimi și carne de pește la bordul navei.

Sec Ţ IUNEA 6

MăSURI SPECIFICE PENTRU ANUMITE SPECII

Articolul 14

Restricții privind pescuitul crevetelor în vederea protejării peștilor cu corpul plat

1. Este interzisă păstrarea la bord a oricărei cantități de crevete cenușiu ( Crangon spp.) și crevete Esop ( Pandalus montagui) capturat cu plase demersale tractate cu dimensiunea ochiurilor între 16 și 31 mm, cu excepția cazurilor în care o asemenea cantitate nu depășește 5% din masa totală de organisme marine vii aflate la bord.

2. Interdicțiile stabilite la alineatul (1) nu se aplică în cazurile în care:

(a) nava are instalat la bord un dispozitiv în stare de funcționare care separă peștele cu corpul plat de crevetele cenușiu și crevetele Esop imediat după captură; precum și

(b) se utilizează un traul separator sau un traul prevăzut cu o grilă de sortare pentru prinderea crevetelor cenușii și crevetelor Esop, în conformitate cu normele detaliate stabilite de statele membre. Astfel de norme pot fi aplicabile numai plaselor tractate de nave de pescuit.

Articolul 15

Restricții privind pescuitul somonului și păstrăvului de mare

În apele comunitare din cadrul zonei de pescuit menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a), atunci când această zonă de pescuit este inclusă în zonele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (c) - (e) din Decizia 585/2004/CE, somonul și păstrăvul de mare nu se rețin la bord sau nu se transbordează, debarcă, transportă, depozitează, comercializează, expune și oferă spre vânzare ci se returnează imediat în mare, în cazul în care au fost capturați:

(a) în apele situate în afara limitei de 6 mile măsurate de la liniile de bază ale statelor membre, cu excepția brațelor Skagerrak și Kattegat;

(b) în orice parte a brațelor Skagerrak și Kattegat situată în afara limitei de 4 mile măsurate de la liniile de bază ale statelor membre;

(c) în cazul în care au fost capturați cu ajutorul unei unelte de pescuit tractate, de orice tip.

CAPITOLUL III MăSURI NAȚIONALE ȘI REGIONALE

Articolul 16

Măsuri urgente de conservare adoptate de statele membre

1. În cazul în care conservarea anumitor specii sau zone de pescuit este serios amenințată, inclusiv în cazul în care se detectează mari aglomerări de puiet și în cazul în care o întârziere ar produce pagube greu de reparat, un stat membru poate lua măsurile adecvate de conservare în ceea ce privește apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția sa. Statul membru în cauză se asigură că astfel de măsuri nu constituie nici o discriminare la adresa navelor de pescuit ale altor state membre.

2. Măsurile la care se face referire la alineatul (1) sunt valabile pe o perioadă de cel mult 10 zile, întinderea geografică a zonelor de pescuit afectate este delimitată în mod clar, iar măsurile pot afecta doar navele echipate în vederea capturării speciilor în cauză și/sau care sunt autorizate să pescuiască în zonele de pescuit respective.

3. Măsurile la care se face referire la alineatul (1), însoțite de un memorandum explicativ, se aduc la cunoștința Comisiei, a celorlalte state membre și a Consiliilor consultative regionale, de îndată ce sunt adoptate.

Articolul 17

Măsuri adoptate de statele membre aplicabile exclusiv navelor de pescuit aflate sub pavilion propriu

1. În vederea conservării și gestionării rezervelor de pește sau a reducerii efectelor pescuitului asupra eco-sistemului, un stat membru poate adopta măsuri tehnice de conservare a resurselor piscicole care se aplică doar navelor aflate sub pavilion propriu. Aceste măsuri pot:

(a) să vină în completarea măsurilor stabilite în regulamentele comunitare privind pescuitul;

sau

(b) să depășească cerințele minime stabilite în regulamentele comunitare privind pescuitul.

2. Măsurile la care se face referire la alineatul (1) trebuie să fie compatibile cu legislația comunitară.

3. Statul membru în cauză informează, fără întârziere, celelalte state membre și Comisia cu privire la asemenea măsuri.

4. Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile necesare verificării conformității măsurilor cu prevederile alineatului (1).

5. În cazul în care Comisia concluzionează că măsurile nu respectă prevederile alineatului (1) ea adoptă o decizie prin care solicită statului membru retragerea sau modificarea măsurilor.

Articolul 18

Planuri naționale și/sau regionale de reducere sau eliminare a returnărilor în mare

1. Statele membre și/sau un consiliu consultativ regional pot prezenta Comisiei propuneri privind aspecte legate de stabilirea de planuri de reducere sau eliminare a returnărilor în mare și de îmbunătățire a selectivității uneltelor de pescuit. Comisia examinează aceste propuneri și, în termen de trei luni de la data primirii lor, prezintă observațiile sale statului membru și/sau consiliului consultativ regional respectiv, în special în ceea ce privește modul în care planurile vor contribui la reducerea sau eliminarea returnărilor în mare.

2. În cazul în care orice întârziere în reducerea sau eliminarea returnărilor în mare ar determina pagube dificil de remediat, un stat membru poate adopta măsuri de conservare corespunzătoare, nediscriminatorii în ceea ce privește apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția sa, în conformitate cu articolul 16.

CAPITOLUL IV

ACTIVITĂ ȚI EXCEPTATE

Articolul 19

Cercetarea științifică

1. Prezentul regulament nu se aplică activităților de pescuit realizate strict în vederea cercetării științifice cu condiția să fie îndeplinite următoarele:

(a) operațiunile de pescuit trebuie să se desfășoare cu permisiunea și sub autoritatea statului membru de pavilion;

(b) statul membru costier trebuie să fie informat în prealabil în legătură cu operațiunile de pescuit, după caz;

(c) nava care conduce operațiunile de pescuit trebuie să dețină la bord o autorizație eliberată de statul membru de pavilion;

(d) la solicitarea statului membru costier adresată statului membru de pavilion, comandantul navei acceptă prezența la bord a unui observator al statului membru costier, pe durata operațiunilor de pescuit.

2. Organismele marine capturate în scopul menționat la alineatul (1) pot fi comercializate, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiția:

(a) să îndeplinească standardele prevăzute în anexa I la acest regulament și standardele de comercializare adoptate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000[26], sau

(b) să fie vândute direct în alte scopuri decât pentru consum uman.

Articolul 20

Transplantare și repopulare artificială

Dispozițiile prezentului regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul transplantării sau repopulării artificiale a organismelor marine, efectuate cu permisiunea și sub autoritatea unui stat membru. În cazul în care aceste operațiuni de pescuit se desfășoară în apele altui stat membru, Comisia și toate statele membre în cauză sunt anunțate în prealabil.

CAPITOLUL V DISPOZIȚII FINALE

Articolul 21

Evaluarea eficienței măsurilor tehnice

O dată la cinci ani, cu începere de la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia, pe baza avizului Comitetului științific tehnic și economic de pescuit (CSTEP) și după consultarea consiliilor consultative regionale relevante, prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament care conține o evaluare a impactului măsurilor tehnice asupra conservării resurselor halieutice. Pe baza acestui raport, Comisia va propune Consiliului modificările pe care le consideră necesare.

Articolul 22

Norme de aplicare

Normele detaliate de punere în aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002. Aceste norme prevăd în special:

(a) procentele minime și maxime pentru speciile vizate dintre resursele acvatice vii reținute la bord;

(b) dimensiunile admisibile pentru ochiul de plasă pentru fiecare din speciile vizate;

(c) dispoziții privind reducerea sau eliminarea returnărilor în mare și îmbunătățirea selectivității uneltelor de pescuit;

(d) măsuri privind restricționarea activităților de pescuit în anumite perioade și/sau în anumite zone, menționate la articolul 2, pe baza celor mai bune informații științifice disponibile, în vederea protejării habitatelor marine din acele zone;

(e) alte măsuri tehnice de protejare a habitatelor marine sau a resurselor halieutice.

Articolul 23

Procedura de modificare a anexelor

Modificările anexelor prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 24

Abrogare

1. Regulamentele (CE) nr. 850/98 și (CE) nr. 2549/2000 se abrogă prin prezenta.

2. Trimiterile la dispozițiile regulamentului abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 25

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Regulamentul se aplică de la xx xx 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […].

Pentru Consiliu

Președinte

Anexa I

Dimensiunea minimă de descărcare

Pe ște

Cod (Gadus morhua) Cod negru (Pollachius virens) Merluciu (Merluccius merluccius) Cardină (Lepidorhombus spp.) Limbă de mare (Solea spp.) Biban (Dicentrarchus labrax): Macrou (Scomber spp) Stavrid negru (Trachurus spp.). Hering (Clupea harengus) Sardină marocană (Sardina pilchardus) Hamsie (Engraulis encrasicolus) | 35 cm 35 cm 27 cm 20 cm 24 cm 36 cm 20 cm 15 cm 20 cm 11 cm 12 cm |

Crustacee

Langustină (Nephrops norvegicus) Cozi de langustină Păianjen de mare (Maia squinado) Crab comestibil (Cancer pagurus) | 85 mm (lungime totală) 25 mm (lungimea carapacei) 46 mm 120 mm 140 mm |

Moluște

Caracatiță (Octopus vulgaris) Scoica Saint-Jacques (Pecten maximus) | 450 grammes (eviscerată) 100 mm |

Anexa II

Măsurarea dimensiunilor organismelor marine

1. Dimensiunea unui pește se măsoară de la vârful botului la marginea înotătoarei caudale.

2. Dimensiunea unei langustine se măsoară ca lungime a carapacei paralel cu linia mediană, de la spatele ambilor globi oculari până la marginea distală a carapacei, și/sau ca lungime totală de la vârful rostrului până la marginea posterioară a telsonului, exclusiv acul, și/sau în cazul cozilor de langustină, de la capătul anterior al primului segment al cozii existent, până la capătul posterior al ultimului segment al telsonului, exclusiv acul. Coada se măsoară plată, neîntinsă, pe partea dorsală.

3. Dimensiunea unui păianjen de mare sau a unui crab comestibil se măsoară ca lățimea minimă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană anterior-posterior a carapacei.

4. Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară ca partea cea mai lungă a cochiliei.

Anexa III

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 850/98 | Prezentul regulament |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 | Articolul 2 |

Articolul 3 | Articolul 3 |

Articolul 4 alineatul (1) |

Articolul 4 alineatul (2) |

Articolul 4 alineatul (3) |

Articolul 4 alineatul (4) |

Articolul 4 alineatul (5) |

Articolul 4 alineatul (6) |

Articolul 5 |

Articolul 6 alineatul (1) | Articolul 6 alineatul (3) litera (d) |

Articolul 6 alineatul (2) | Articolul 6 alineatul (3) litera (a) |

Articolul 6 alineatul (3) |

Articolul 7 |

Articolul 8 | Articolul 6 alineatul (3) litera (e) |

Articolul 9 | Articolul 6 alineatul (3) litera (b) |

Articolul 10 |

Articolul 11 |

Articolul 12 |

Articolul 13 |

Articolul 14 |

Articolul 15 |

Articolul 16 | Articolul 6 alineatul (1) |

Articolul 17 | Articolul 4 alineatul (1) |

Articolul 18 alineatul (1) | Articolul 4 alineatul (4) |

Articolul 18 alineatul (2) |

Articolul 18 alineatul (3) |

Articolul 18 alineatul (4) |

Articolul 19 alineatul (1) | Articolul 4 alineatul (2) |

Articolul 19 alineatul (2) |

Articolul 19 alineatul (3) | Articolul 4 alineatul (3) |

Articolul 20 |

Articolul 21 |

Articolul 22 |

Articolul 23 |

Articolul 25 | Articolul 14 |

Articolul 26 | Articolul 15 |

Articolul 27 |

Articolul 28 |

Articolul 29 |

Articolul 29a |

Articolul 29b |

Articolul 30 alineatul (1) | Articolul 7 alineatul (2) |

Articolul 30 alineatul (2) |

Articolul 30 alineatul (3) |

Articolul 30 alineatul (4) |

Articolul 30 alineatul (5) |

Articolul 31 | Articolul 12 |

Articolul 32 | Articolul 11 |

Articolul 33 |

Articolul 34 |

Articolul 35 |

Articolul 36 |

Articolul 37 |

Articolul 38 |

Articolul 39 |

Articolul 40 |

Articolul 42 | Articolul 13 |

Articolul 43 | Articolul 19 |

Articolul 44 | Articolul 20 |

Articolul 45 | Articolul 16 |

Articolul 46 | Articolul 17 |

Articolul 47 |

Articolul 48 | Articolul 22 |

Articolul 49 |

Articolul 50 | Articolul 25 |

Anexa I |

Anexa II |

Anexa III |

Anexa IV |

Anexa V |

Anexa VI |

Anexa VII |

Anexa VIII |

Anexa IX |

Anexa X |

Anexa XI |

Anexa XII | Anexa I |

Anexa XIII | Anexa II |

Anexa XIV |

Anexa XV | Anexa III |

[1] JO L 125, 27.04.1998, p. 1.

[2] JO L 292, 21.11.2000, p. 5. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1456/2001 din 16 iulie 2001.

[3] JO L 256, 03.08.2004, p. 17. Decizie modificată prin Decizia Consiliului din 11 iunie 2007 (2007/409/CE).

[4] COM(2004) 438 final.

[5] JO L 125, 27.04.1998, p. 1.

[6] COM(2005) 647 final.

[7] CCR pentru Marea Nordului, CCR pentru apele de nord-vest și CCR pentru apele de sud-vest

[8] Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activitățile de pescuit și de modificare a regulamentului (CE) nr. 88/98. Prezentul regulament nu se aplică doar Mării Nordului, ci și Mării Mediterane și Mării Baltice și prin urmare rămâne distinct.

[9] Reuniunile Grupului de lucru al CSTEP din 19-23 martie 2007 și 15 - 19 martie 2007

[10] Reuniunea Grupului de lucru al CSTEP din 11 - 15 iunie 2007.

[11] 4 - 6 iunie 2007, Aalesund, Norvegia.

[12] Raportul ICES WGFTFB pe 2005 (ICES CM 2005/B:04).

[13] JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[14] JO L […], […], p. […].

[15] JO L […], […], p. […].

[16] JO L […], […], p. […].

[17] JO L […], […], p. […].

[18] JO L 125, 27.4.1998, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2166/2005.

[19] COM(2004) 438 final

[20] JO L 349, 31.12.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 809/2007.

[21] JO L 409, 30.12.2006. 11.

[22] JO L 256, 3.8.2004, p. 17. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2007/409/CE (JO L 155, 15.6.2007, p. 68).

[23] JO L 191, 7.7.1998, p. 10.

[24]

[25]

[26] JO L 17, 21.1.2000, p. 22.