This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52008DC0642
Communication from the Commission - The outermost regions: an asset for Europe
Comunicarea Comisiei - Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa
Comunicarea Comisiei - Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa
/* COM/2008/0642 final */
Comunicarea Comisiei - Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa /* COM/2008/0642 final */
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE | Bruxelles, 17.10.2008 COM(2008) 642 final COMUNICAREA COMISIEI Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa COMUNICAREA COMISIEI Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa 1. INTRODUCERE Globalizarea, schimbările climatice, evoluțiile demografice și fluxurile migratorii, gestionarea durabilă a resurselor naturale de tipul resurselor maritime și produselor agricole reprezintă provocări cu care se confruntă întreaga Europă. Conștientă de vulnerabilitatea și de expunerea deosebită a regiunilor ultraperiferice (RUP) la aceste provocări și în scopul de a alimenta analiza privind evoluția strategiei europene pentru aceste regiuni, Comisia Europeană a lansat, în septembrie 2007, o consultare largă[1] pe lângă instituțiile europene, statele membre, regiunile ultraperiferice, grupuri socioprofesionale, centre de cercetare și universități și a organizat o conferință interinstituțională și partenerială în zilele de 14 și 15 mai 2008, la Bruxelles. Din numeroasele contribuții primite, reiese o voință clară cu privire la punerea în valoare și la aprofundarea dimensiunii ultraperiferice a Uniunii Europene (UE), precum și la apariția unei strategii reînnoite care să marcheze o nouă abordare - RUP ca „regiuni de oportunitate” bogate în potențial de dezvoltare - ținând seamă, totodată, și de caracteristicile lor specifice. Pe baza tuturor acestor considerente, prezenta comunicare: - Oferă un răspuns la solicitarea adresată Comisiei de către șefii de stat și de guvern de a prezenta rezultatele consultării publice, împreună cu propuneri în acest domeniu [Concluziile Consiliului European, decembrie 2007 alineatul (59)]. - Propune o schimbare de abordare pentru dezvoltarea strategiei, deschizând calea unei noi abordări, și formulează recomandări pentru a asigura o utilizare optimă a instrumentelor și posibilităților existente în cadrul financiar actual (2007-2013). 2. EVOLUțIA STRATEGIEI EUROPENE PENTRU RUP UE a recunoscut încă din 1999 realitățile geografice și economice diferite ale RUP față de celelalte regiuni europene: depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief și climă dificile, precum și dependență economică de un număr redus de produse [a se vedea articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE]. Aceste realități constituie dezavantaje în calea dezvoltării durabile și armonioase pe care UE, prin diferitele sale programe și acțiuni, dorește să le minimizeze pentru a promova convergența economică și socială a acestor regiuni[2]. În 2004, UE a definit o strategie bazată pe o abordare integrată cu trei axe: accesibilitatea și reducerea efectelor celorlalte restricții, competitivitatea și inserția regională. Această abordare, dat fiind caracterul permanent al dezavantajelor cu care se confruntă RUP, rămâne valabilă însă necesită o aprofundare pentru a reflecta noile provocări. Astfel, Comisia a recunoscut, în septembrie 2007[3], că este necesar: „să continue efortul pentru adaptarea politicilor comunitare și de sprijin specifice, atunci când este necesar”. Această recunoaștere a specificităților RUP a fost urmată, din 2007, de adoptarea unor noi programe și măsuri în favoarea RUP și ar trebui, astfel, să le permită acestora să înregistreze progrese nete pe cele trei axe ale strategiei. Reducerea deficitului de accesibilitate Programele operaționale ale Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) pentru perioada 2007-2013 continuă efortul de reducere a problemelor de accesibilitate, investind în infrastructurile de transport și telecomunicații și acordând sprijin cheltuielilor de funcționare prin intermediul noii alocații specifice de compensare a costurilor suplimentare. În total, vor fi investite aproape 1 710 milioane euro de la FEDER (adică 36% din totalul fondurilor FEDER alocate RUP) pentru îmbunătățirea accesibilității acestor regiuni. Pe de altă parte, Comisia a aprobat un regim de sprijinire a transportului de mărfuri pentru departamentele franceze de peste mări[4], precum și ajutoare cu caracter social legate de transportul aerian (Guyana[5] și Madeira, similare celor acordate în trecut pentru Guadelupa, Martinica și Réunion). Creșterea competitivității Conform orientărilor care au urmat punerii în aplicare a strategiilor de la Lisabona și de la Göteborg, regiunile ultraperiferice au răspuns provocării privind competitivitatea economică a teritoriului lor prin definirea, pentru perioada 2007-2013, a unei strategii de dezvoltare bazată pe valorizarea potențialului local. În cadrul programelor operaționale realizate de FEDER și de Fondul social european (FSE), acest fapt s-a manifestat în special printr-o concentrare importantă a cheltuielilor pe tematicile de la Lisabona, printr-o voință de a elabora strategii regionale de inovare sau de a consolida dezvoltarea potențialului uman în domeniul cercetării și inovării. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 consolidează și competitivitatea RUP, punând accentul pe menținerea productivității sectorului agricol, sprijinirea sectoarelor în curs de restructurare, formarea continuă, dezvoltarea unor produse de calitate și protecția mediului. În domeniul agricol, propunerea de regulament privind „starea de sănătate”[6], menține excepțiile cu privire la RUP legate de aplicarea decuplării și de modularea plăților directe. De asemenea, este prevăzut transferul unei sume de 24,46 milioane de euro sub formă de plăți directe către regimul POSEI începând cu exercițiul financiar 2010. Pe de altă parte, în cadrul reformei OCP vitivinicole, Comisia a luat în considerare solicitările RUP privind menținerea regimului actual de restructurare a viilor, precum și excluderea din schema de desțelenire. În domeniul distilărilor și utilizării musturilor de struguri concentrate, se menține situația actuală, cu o modificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 247/2006. În domeniul pescuitului, Fondul european pentru pescuit (FEP) ajută comunitățile de pescari să își diversifice economia, să rămână competitive pe piața peștelui proaspăt prin elaborarea unor produse cu valoare adăugată ridicată, precum și să amelioreze nivelul de aprovizionare al piețelor locale prin acvacultură. În octombrie 2007, Comisia și-a prezentat viziunea asupra unei noi politici maritime integrate pentru Uniunea Europeană[7] care, prin consolidarea sinergiilor și coerenței între politicile sectoriale, va fi mai adaptată nevoilor specifice ale RUP. În sfârșit, în materie de ajutoare de stat, mai multe mecanisme vizează în special favorizarea investițiilor productive, crearea de locuri de muncă sau formarea profesională, luând în considerare, totodată, dezavantajele specifice cu care se confruntă RUP[8]. Diferitele regimuri fiscale și vamale speciale[9] aprobate în favoarea RUP vor face posibilă, în continuare, acordarea sprijinului necesar competitivitatea acestor regiuni, în special pentru anumite sectoare sau tipuri de produse. Consolidarea inserției regionale Programele de cooperare teritorială 2007-2013 cofinanțate de FEDER oferă oportunități pentru dezvoltarea planului de acțiune pentru vecinătatea lărgită. Pentru exemplificare, programul „Macaronezia”[10] (MAC) alocă astfel aproape două treimi din bugetul său FEDER pentru cooperarea cu țările terțe. În paralel, în cadrul programelor indicative naționale din cel de-al 10-lea FED, Mauritania, Senegal și Capul Verde au alocat resurse financiare - sau le-ar putea aloca - pentru cooperarea cu RUP. Pe de altă parte, insulele Canare elaborează în prezent un program de cooperare transfrontalieră cu Marocul, cofinanțat prin Instrumentul pentru vecinătatea lărgită (IVG) și FEDER. În sfârșit, RUP din Macaronezia joacă un rol esențial în punerea în aplicare a parteneriatului special între UE și Capul Verde[11]. Dispozițiile specifice în favoarea RUP, incluse în acordurile de parteneriat economic (APE) - facilitarea cooperării cu țările ACP, clauza de salvgardare și de excludere a piețelor locale ale zahărului și bananelor - oferă acestor regiuni o oportunitate de adâncire a integrării lor regionale care ține cont de vulnerabilitatea piețelor respective. 3. DEZBATEREA PUBLICă Dezbaterea publică cu privire la viitorul strategiei europene pentru regiunile ultraperiferice, desfășurată între lunile septembrie 2007 și mai 2008, marchează o etapă importantă în intensificarea dialogului și parteneriatului între Uniunea Europeană, statele membre și regiunile ultraperiferice. Numeroasele contribuții primite, precum și demersurile participative organizate la nivel regional și local, sunt expresia unui nivel înalt de implicare și de interes al tuturor părților în cauză. De asemenea, conferința interinstituțională și partenerială organizată la Bruxelles la 14 și 15 mai 2008 a mobilizat aproape trei sute de participanți care au putut să își exprime punctele de vedere și să facă schimb de opinii pe tema provocărilor și realităților cu care se confruntă regiunile utraperiferice europene. Dincolo de analiza detaliată a rezultatelor acestei consultări[12], acest exercițiu a formulat mai multe mesaje esențiale: Un raport în general satisfăcător al punerii în aplicare a strategiei din 2004 - Recunoașterea unanimă a importanței unei strategii europene integrate și validarea celor trei axe prioritare definite în 2004, și anume: accesibilitate, competitivitate și inserție regională. Necesitatea de a continua acțiunile întreprinse, în special în vederea reducerii deficitului de accesibilitate al RUP și consolidării inserției regionale a acestora. - Recunoașterea progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani datorită aplicării unor măsuri specifice, în special în cadrul politicilor de coeziune, agricolă, de cercetare și de concurență. Adoptarea temelor propuse de comunicarea din 2007 - Confirmarea pertinenței celor patru tematici propuse de comunicarea din septembrie 2007[13] în vederea completării celor trei axe de strategie. Aceste tematici înseamnă/reprezintă provocări majore pentru RUP, atât în ce privește dificultățile de depășit (costul ridicat al adaptării la efectele schimbărilor climatice, impactul exploziei demografice sau al îmbătrânirii populației, consecințele amplificării imigrației ilegale), cât și oportunitățile de dezvoltare care pot fi valorificate (diversificarea agricolă, valorificarea potențialului maritim). Reafirmarea restricțiilor și punerea în valoarea a atuurilor regiunilor ultraperiferice - Reafirmarea caracterului permanent al dezavantajelor cu care se confruntă RUP și solicitarea consolidării instrumentelor existente de compensare a acestor dezavantaje. - Voința de a valorifica pe deplin atuurile și avantajele comparative ale acestor regiuni față de Uniunea Europeană și țările terțe vecine (situație geostrategică unică, potențial specific în materie de energii regenerabile, de observare și de monitorizare a efectelor schimbărilor climatice, de biodiversitate). Datorită acestor caracteristici, ele constituie laboratoare privilegiate de încercare a proiectelor-pilot cu mare valoare adăugată pentru Uniunea Europeană. Sistematizarea studiilor de impact și căutarea unei mai bune sinergii și coerențe a politicilor comunitare pentru regiunile ultraperiferice - Necesitatea de a sistematiza utilizarea studiilor de impact la punerea în aplicare a noilor legislații comunitare, în special în materie de reglementări de mediu, agricole sau privind pescuitul, ori la negocierea unor acorduri comerciale internaționale care au un impact direct asupra economiilor RUP. - Necesitatea de a consolida coerența între diferitele politici comunitare și de a garanta o mai bună recunoaștere și reflectare a realităților de la fața locului. Îmbunătățirea cunoștințelor și datelor statistice privind anumite fenomene - Necesitatea de a dispune de date fiabile, complete și adaptate la contextul specific al RUP pentru a elabora, a pune în aplicare și a evalua în mod eficient impactul efectele politicilor publice. Astfel, există numeroase propuneri de studii privind: mișcările populațiilor și tendințele demografice, efectele migrației asupra coeziunii economice și sociale a regiunilor ultraperiferice, efectele schimbărilor climatice asupra economiei acestor regiuni, efectele liberalizării comerciale asupra agriculturii. Ansamblul acestor contribuții a alimentat analiza Comisiei din cadrul prezentei comunicări și va continua să contribuie la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor comunitare care afectează RUP. 4. SPRE O NOUă ABORDARE: PUNEREA ÎN VALOARE A CARACTERISTICILOR UNICE ALE RUP În era globalizării și a eforturilor de consolidare a competitivității europene, este necesară sprijinirea dezvoltării sectoarelor importante în care RUP dispun de un potențial de specializare și de avantaje competitive puternice. Acestea constituie, de asemenea, un teren propice pentru dezvoltarea unor inițiative de vârf și a unor proiecte-pilot cu o deosebită importanță pentru Europa. Această nouă abordare, bazată pe punerea în valoare a atuurilor RUP ca pârghie de dezvoltare economică, trebuie să conducă la o reînnoire a strategiei care se va baza în special pe sectoarele cu mare valoare adăugată, precum cel agroalimentar, biodiversitatea, energiile regenerabile, astrofizica, sectorul aerospațial, oceanografia, vulcanologia și seismologia, dar și pe rolul important jucat de RUP ca avanposturi ale Uniunii Europene în lume. 4.1. Avanposturi ale Uniunii Europene în lume Întrucât sunt inserate în realități geopolitice și geografice diferite de cele ale Uniunii Europene continentale, RUP reprezintă avanposturi ale UE la interfața cu alte mari grupări economice. Ele oferă, astfel, o dimensiune specială acțiunii externe a Uniunii și participă la dezvoltarea unei adevărate politici de vecinătate extinsă, prin intermediul legăturilor geografice, culturale și istorice cu alte țări și cu alte popoare, în special în Africa și pe continentul american. RUP oferă Uniunii Europene o dimensiune maritimă internațională considerabilă, precum și o legitimitate mai solidă pentru realizarea unei politici de codezvoltare durabilă a oceanelor în trei bazine specifice: Macaronezia, Caraibele și sud-vestul Oceanului Indian. Amplasate pe rute maritime sau în strâmtori, RUP ocupă o poziție importantă pentru schimburile comerciale. De asemenea, ele joacă un rol în materie de guvernanță maritimă pentru supravegherea apelor de coastă (de exemplu, combaterea pescuitului ilegal, a actelor de piraterie sau a traficului de droguri) asigurarea securității transporturilor (de exemplu, gestionarea transportului petrolier în Caraibe). Pe de altă parte, RUP se învecinează cu regiuni care se confruntă cu provocări legate de dezvoltare și cu care UE cooperează în domenii precum combaterea sărăciei, dezvoltarea durabilă, gestiunea fluxurilor migratorii și securitatea regională. Așadar, RUP pot juca rolul unor parteneri privilegiați cu țările terțe vecine, în special în cadrul unor proiecte de consolidare a capacității administrative, formare, educație și sănătate, crearea de IMM-uri, agricultură, pescuit și prevenirea riscurilor naturale. RUP din Atlantic sunt chemate să joace un rol strategic în parteneriatul special pe care UE[14] l-a semnat recent cu Capul Verde. Cooperarea va fi dezvoltată în special pe temele prioritare identificate în planul de acțiune al acestui parteneriat, cum ar fi combaterea traficurilor ilegale (droguri, imigrație clandestină) și cooperarea polițienească. 4.2. Laboratoare privilegiate pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice Caracteristicile geomorfologice și amplasamentul geografic al RUP sunt atuuri primordiale pentru cercetarea științifică, în special pentru studiul și monitorizarea fenomenelor legate de efectele schimbărilor climatice. Prevenirea riscurilor naturale la care sunt expuse RUP în mare măsură constituie o axă de cercetare cu mare valoare adăugată. RUP pot juca un rol de platforme de cooperare tehnologică și științifică prin intermediul monitorizării și observării riscurilor naturale în zonele lor respective. În domeniul energetic, RUP se confruntă cu o provocare dublă: reducerea dependenței de sursele de energie fosilă și valorificarea oportunităților din mediul lor natural pentru dezvoltarea unor practici și tehnici care pot fi exportate și replicate. Unele proiecte-pilot în curs de realizare sau de pregătire elaborează soluții inovatoare și originale bazate pe energii regenerabile. Dincolo de beneficiile economice și de mediu, ele constituie o adevărată vitrină a tehnologiei europene. Proiectul NRJRUP vizează favorizarea schimburilor de bune practici și transferul de tehnologie între RUP, precum și definirea unei politici de dezvoltare a energiilor regenerabile pe baza exploatării resurselor maritime. Proiectul GERRI , pe insula Réunion, vizează realizarea autonomiei energetice a insulei la (orizontul anului) până în 2030. Centrala electrică cu destinații multiple ( Aproveitamento de fins múltiplos dos Socorridos ) de pe insula Madeira contribuie în mare măsură la producția de energie electrică a insulei, reducând dependența sistemului hidroelectric de variațiile sezoniere. În domeniul sanitar, tulburările climatice sporesc, în prezent, expunerea la bolile tropicale și vulnerabilitatea față de acestea. Apariția unor boli noi necesită realizarea unor centre avansate de cercetare și monitorizare microbiologică în regiunile de endemie, pentru o diagnosticare rapidă și fiabilă a factorilor patogeni și pentru o evaluare a riscurilor de apariție și de răspândire. RUP au deja, și vor putea dezvolta în continuare, infrastructurile de cercetare care vor asigura consolidarea securității sanitare a întregii regiuni, precum și a Europei continentale. Creat în urma epidemiei de Chikungunya din 2007, Centrul de cercetare și de monitorizare a bolilor emergente în Oceanul Indian (CRVOI) vizează dezvoltarea unei cercetări multidisciplinare în domeniul bolilor infecțioase emergente, în special cele cu potențial epidemic, în serviciul priorităților sanitare din regiunea Oceanului Indian. 4.3. Biodiversitatea remarcabilă și bogăția ecosistemelor marine În materie de biodiversitate, RUP adăpostesc varietăți remarcabile, mult mai numeroase decât cele din întreaga Europă continentală. Această bogăție stă la baza unor activități economice de tipul pescuitului sau turismului și constituie un suport pentru numeroase servicii ecologice, cum ar fi purificarea apelor, reînnoirea resurselor halieutice, protecția solurilor împotriva eroziunii sau protecția coastelor împotriva catastrofelor naturale și schimbărilor climatice. Acest patrimoniu reprezintă un potențial de descoperiri și de inovare în domeniul cercetării farmaceutice sau agronomice. RUP dispun, de asemenea, de resurse halieutice bogate și relativ prezervate: zonele de pe fundul mării reprezintă adevărate laboratoare vii de biodiversitate și permit o politică de dezvoltare durabilă a pescuitului. RUP constituie și un teren de cercetare privilegiat pentru dezvoltarea biotehnologiilor, în special pe baza exploatării resurselor marine specifice de tipul izvoarelor hidrotermale de adâncime sau a ecosistemelor tropicale. Secția de oceanografie și de pescuit a universității din Azore a creat un pol de excelență pentru studiul și analiza resurselor oceanelor. Unul dintre proiectele realizate vizează îmbunătățirea cunoștințelor despre zonele adânci ale oceanelor și dezvoltarea unor tehnologii de facilitare a accesului la apele de adâncime. 4.4. Portaluri științifice în zona lor geografică Prin dezvoltarea unor tehnologii informaționale și comunicaționale de vârf pe teritoriul lor, RUP își asigură mijloacele necesare pentru a deveni platforme de diseminare tehnologică și adevărate portaluri științifice în mediul lor respectiv. Proiectul SEAS[15] din Guyana urmărește obținerea unor date, prin satelit, de observare a mediului Amazonului și al Caraibelor. Realizare unică în Europa și în America de Sud, această platformă tehnologică permite obținerea datelor necesare pentru monitorizarea resurselor și gestionarea bazinului amazonian (7 milioane de km2) și contribuie la inițiativa de Monitorizare Globală pentru Mediu și Securitate . Din 2005, Guadelupa a realizat o rețea de cabluri numerice subacvatice cu debit ridicat ( Global Cable Network ) cu originea în Porto Rico și deservind 14 insule din Caraibele orientale până la Trinidad și Tobago. Această infrastructură importantă care se întinde pe 2 100 km a permis o creștere considerabilă a capacității pentru operatorii de telecomunicații și, pentru utilizatori, oferte cu prețuri foarte competitive. Beneficiind de o calitate excelentă a vizibilității cerului pentru astronomie, Centrul de astrofizică din Canare este o infrastructură de cercetare recunoscută la nivel mondial, care adăpostește telescoapele și instalațiile astrofizice cele mai avansate din Uniunea Europeană. Punerea în funcțiune viitoare a Marelui Telescop din Canare (GTC), unic în lume, va permite cercetării astrofizice europene să aibă acces la noi proiecte cu un conținut tehnologic ridicat. 4.5. Produse agricole de înaltă calitate Originalitatea produselor agricole din RUP și calitatea lor merită să fie mai larg cunoscute. Într-adevăr, dezvoltarea economică a RUP trece, de asemenea, prin exportul unor produse atractive prin calitatea și particularitatea lor: de exemplu, romul AOC din Martinica, ananasul Victoria din Réunion sau pepenele din Antile, vinul de Madeira, brânzeturile și ceaiul din Azore, vinurile și brânzeturile AOC din insulele Canare sau florile și plantele ornamentale provenite din toate RUP. Polul de cercetare agricolă și de mediu din Martinica (PRAM) vizează dezvoltarea unei agriculturi diversificate și durabile și studierea unor posibilități noi de comercializare, în special prin valorificarea varietăților locale de fructe care sunt insuficient exploatate, îmbunătățirea genetică a varietăților și realizarea unor sisteme de producție durabile. După cum reiese din toate exemplele de mai sus, RUP aplică deja soluții inovatoare și originale care le permit să își valorifice atuurile. Această experiență trebuie consolidată pentru a le permite să își dinamizeze economia și să joace un rol nou în cadrul Uniunii Europene. 5. PROPUNERI PENTRU VIITOR Fără a trage concluzii privind evoluția viitorului cadru politic general al Uniunii, în special perspectivele financiare post-2013, și pentru a concretiza noua abordare, Comisia propune asigurarea unei mai bune utilizări a instrumentelor comunitare existente, precum și o serie de acțiuni care ar putea fi puse în practică în cadrul bugetar actual. 5.1. Exploatarea instrumentelor comunitare existente În context bugetar, RUP vor beneficia de investiții comunitare în valoare de 7,8 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013 (FEDER, FSE, FEADER, FEP, POSEI). În consecință, trebuie valorificate toate aceste instrumente și flexibilitatea prevăzută de regulamente pentru introducerea unor noi priorități, de exemplu cu ocazia analizei strategice de la jumătatea perioadei pe baza rapoartelor naționale din 2009 și raportului Comisiei din 2010. Serviciile Comisiei vor continua să lucreze împreună cu BEI și FEI pentru a favoriza punerea în aplicare a inițiativelor JEREMIE și JESSICA în aceste regiuni. RUP se vor putea implica și în inițiativa „Regiunile, actorii schimbării economice” precum și în mecanismul de procedură rapidă al acesteia, pus în aplicare prin segmentul interregional al obiectivului de cooperare teritorială și programul de dezvoltare urbană durabilă (Urbact II). Întrucât favorizează crearea unor rețele de actori regionali și de proiecte-pilot care pot fi integrate, în cele din urmă, în programele de convergență și de competitivitate, această inițiativă cuprinde teme prioritare deosebit de relevante pentru RUP, cum ar fi „punerea în valoare a zonelor de coastă” și „valorificarea mărilor și oceanelor”. În materie de educație și formare, Comisia încurajează dezvoltarea unor competențe și tehnici noi care vor fi deosebit de utile oamenilor pentru a putea face față provocărilor secolului XXI. Această adaptare a capitalului uman va trebui fundamentată, în special, pe participarea sporită la programele de schimburi între universități, crearea unor competențe esențiale prin intermediul formării de-a lungul întregii vieți[16] și consolidarea cooperării între sistemele de formare și de educație din Europa. În sfârșit, RUP trebuie să fie capabile să profite de oportunitățile oferite în cadrul programelor comunitare existente în domenii precum cercetarea, transporturile, energia, inovarea, tehnologia informațiilor și comunicațiile, educația sau cultura, printr-o participare activă la cererile de propuneri corespunzătoare. 5.2. Confruntarea cu noile provocări, aprofundarea cunoștințelor, consolidarea parteneriatului Mai concret, luând în considerare tematicile analizate în cursul dezbaterii publice, Comisia propune acțiunile următoare: 1. Schimbările climatice 2. Lansarea unui studiu de impact economic al adaptării la schimbările climatice în zonele de coastă. Acest studiu va fi realizat pentru întreaga Uniune Europeană, însă va cuprinde o analiză specifică pentru RUP. Studiul ar trebui să încurajeze schimbul sistematic de bune practici cu privire la costul și planificarea adaptării în regiunile de coastă. 3. Încurajarea punerii în aplicare a unei politici de gestionare integrată a riscurilor în zonele de coastă (scufundări, eroziune a zonelor de coastă, reducerea vulnerabilității populațiilor și bunurilor afectate de riscuri) și a unui mecanism de monitorizare și alertă în contextul securității și protecției civile. 4. Elaborarea unei scheme voluntare de conservare a naturii, bazată pe experiența oferită de Natura 2000. 5. Elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri de combatere a speciilor invadatoare. 6. Recunoașterea vulnerabilității regiunilor ultraperiferice în contextul Cărții albe privind adaptarea la schimbările climatice. 7. Evoluția demografică și fluxurile migratorii 8. Lansarea unui studiu de impact pentru a analiza mai bine consecințele, pozitive sau mai puțin pozitive, ale migrației și evoluției demografice asupra teritoriului, pieței muncii, serviciilor publice, educației și sănătății în RUP. Acest studiu ar putea permite stabilirea unui „raport privind migrația” pentru fiecare regiune. În cadrul evaluării intermediare a recentului program general „ Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii 2007-2013 ” , Comisia va evalua dacă sunt necesare noi măsuri, printre care și necesitatea și fezabilitatea punerii în aplicare a unui „fond european de ajustare la migrație”. 9. În materie de demografie, Comisia invită statele membre și autoritățile regionale ale RUP să realizeze și, după caz, să consolideze măsurile de analiză vizând integrarea factorului de evoluție demografică în definirea politicilor sale, în special cu privire la educație, formare și locuri de muncă, precum și la procesul de programare a fondurilor structurale. De asemenea, Comisia invită institutele naționale de statistică să își continue colaborarea cu EUROSTAT. 10. Agricultură 11. Încurajarea în continuare a utilizării tuturor posibilităților oferite de regimul POSEI în toate aspectele care privesc structurarea și repartizarea fondurilor bugetare alocate pentru fiecare RUP, numărul producțiilor care trebuie susținute, precum și monitorizarea problemelor de mediu legate de poluări specifice. 12. Încurajarea utilizării diferitelor ajutoare pentru stabilirea și pentru investițiile tinerilor agricultori, care pot fi modulate în cadrul programului de dezvoltare rurală în cauză, pentru a lua în considerare necesitățile regionale specifice. 13. Valorificarea tuturor oportunităților oferite de programele comunitare de promovare a produselor[17] și includerea în acestea a mai multor produse va contribui, fără îndoială, la creșterea posibilităților de comercializare și la stabilizarea filierelor agricole și agroalimentare performante. 14. Politica maritimă 15. Adaptarea Politicii maritime europene integrate și a diferitelor acțiuni sectoriale prevăzute în planul de acțiune al acesteia la specificitățile RUP. 16. Aprofundarea cunoștințelor despre chestiunile maritime și legate de mediul marin și despre valoarea serviciilor furnizate prin ecosistemele marine în RUP, prin intermediul unei analize specifice în cadrul proiectului privind datele socioeconomice maritime realizat de EUROSTAT, precum și prin Rețeaua europeană de observare a datelor din mediul marin (EMODNET). Informațiile obținute vor permite realizarea unei analize detaliate a RUP în „Atlasul mării” care va fi publicat de Comisie în 2009. 17. Crearea unor rețele dedicate cercetării și punerea în valoarea a rolului RUP de observatoare privilegiate ale mediului marin pentru Europa în cadrul noii Strategii de cercetare marină și maritimă[18]. Sprijinirea, în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), a cercetării privind cunoașterea, prezervarea și gestionarea ecosistemelor marine. 18. Încurajarea RUP să joace un rol strategic în materie de guvernanță și monitorizare maritimă în regiunile lor respective, în special prin dezvoltarea propriei politici maritime regionale integrate și a propriilor planuri de amenajare a spațiului maritim, precum și prin acțiuni de cooperare cu țările terțe realizate în cadrul programelor comunitare de cooperare teritorială sau al planului regional de monitorizare a pescuitului în sud-vestul Oceanului Indian. 19. Încurajarea legăturilor maritime între RUP și țările terțe vecine în vederea consolidării schimburilor economice și culturale, modificând, cel târziu cu ocazia primei revizuiri, actualele orientări comunitare privind ajutoarele de stat pentru transportul maritim, pentru a autoriza ajutoarele inițiere a unor astfel de legături. Ca alternativă, RUP pot recurge, pentru astfel de legături, la contracte de serviciu public conforme criteriilor de jurisprudență „Altmark”[19]. 20. Consolidarea parteneriatului 21. La adoptarea noilor legislații comunitare, trebuie consolidată analiza consecințelor acestora asupra RUP, din motive de coerență. În acest cadru, lucrările Grupului interservicii RUP al Comisiei ar putea fi, în funcție de necesități, însoțite de grupuri de acțiune ad hoc pe problematici specifice. 22. Lansarea unui studiu socioeconomic pe tema factorilor de creștere din RUP, care va pune accentul pe sectoarele de creștere precum cele identificate în prezenta comunicare, va identifica și principalele restricții pentru dezvoltarea acestor regiuni și va deschide căi de rezolvare a restricțiilor respective. 23. Înscrierea analizei privind evoluția strategiei pentru RUP, precum și obținerea contribuției deplină a acestora, în cadrul proceselor și acțiunilor aflate în curs de desfășurare, cum ar fi: Cartea verde privind coeziunea teritorială; viitorul politicii de coeziune după 2013; reforma bugetului Uniunii; integrarea regională pentru dezvoltarea țărilor ACP; Cartea verde privind relațiile viitoare dintre UE și TTPM sau evoluția politicii maritime europene. 24. În cadrul APE, RUP sunt invitate să participe în mod constructiv la procesul de punere în aplicare și de finalizare a acestor acorduri. În special, ele trebuie să valorifice oportunitățile oferite de consolidarea cooperării regionale pentru comerțul cu bunuri și servicii, dar și în alte domenii precum serviciile, proprietatea intelectuală și piețele publice. Aceste domenii, în care RUP dispun de avantaje comparative, sunt cele unde se va dezvolta cu precădere o complementaritate reală între economiile acestor regiuni și cele din țările ACP. În acest context, este important să fie sprijinite acțiunile care vizează consolidarea capacității RUP de a urma în mod simultan fluxurile comerciale care le privesc și politica comercială a UE. 25. Organizarea, împreună cu RUP, a unor sesiuni de informare care să vizeze mai buna explicare a instrumentelor și politicilor comunitare (PC7, divulgarea posibilităților de cooperare elaborate de FED și de FEDER etc.). 26. Organizarea, împreună cu statele membre și RUP, a unui Forum al Europei ultraperiferice, care să aibă loc la intervale de doi ani (comunicarea în rețea a celor mai bune practici, recompense pentru inițiativele care au dezvoltat sectoare de creștere, campanii de sensibilizare specifice privind provocările cu care se confruntă RUP etc.). 6. CONCLUZIA Prin prezenta comunicare, Comisia dă curs solicitării Consiliului European din decembrie 2007, luând în considerare opiniile exprimate de părțile interesate cu ocazia consultării publice. În fața provocărilor mondiale – criza energetică, criza alimentară, schimbările climatice, presiunea demografică și fluxurile migratorii, urgența unei mai bune gestionări a oceanelor, contribuția RUP trebuie să fie pusă în valoare. Aceste regiuni sunt adevărate laboratoare de idei în care toate aceste provocări și fenomene pot fi circumscrise, analizate și modelizate. Experiența lor se dovedește a fi importantă pentru zona lor geografică și pentru restul teritoriului Uniunii. Acestea sunt potențialele, aflate la baza noii abordări, care vor trebui exploatate în viitor. Acest lucru, însă, nu trebuie să însemne renunțarea la monitorizarea atentă a evoluției politicilor sectoriale europene în cadrul cărora vor trebui să fie utilizate toate posibilitățile existente. Noua abordare trebuie să suscite noi proiecte purtătoare de valoare adăugată și de dezvoltare durabilă care trebuie să se finalizeze, pe termen mai lung, printr-o strategie europeană reînnoită în beneficiul RUP. [1] Consultare lansată prin comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” COM(2007)507 final. [2] De la ultimele extinderi ale UE, RUP în ansamblul lor nu mai fac parte din grupul regiunilor celor mai sărace. Cu toate acestea, comparativ cu media comunitară din 2005 (EU-27=100), Guyana (PIB/h 50,5), insula Réunion (PIB/h 61,6) și chiar Azorele (PIB/h 66,7) și, într-o mai mică măsură, Guadelupa (PIB/h 70,6) și Martinica (PIB/h 75,6) se află în continuare printre regiunile cel mai puțin prospere din UE-27. Insulele Canare (PIB/h 93,7) și Madeira (PIB/h94,9) se apropie de media comunitară. [3] Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” COM(2007)507 final din 12 septembrie 2007. [4] Ajutorul de stat N199/2007 privind sprijinirea transportului de mărfuri în departamentele franceze de peste mări. [5] Ajutorul de stat N 912/2006 privind ajutoare individuale cu caracter social pentru serviciile aeriene interne din Guyana și pentru transporturile aeriene din regiunea autonomă Madeira. [6] COM(2008)306 final din 20.5.2008. [7] Comunicarea Comisiei intitulată „O politică maritimă integrată pentru UE” COM(2007)575 final, Cartea Albastră, SEC(2007) 12/78/2 plan de acțiune. [8] De exemplu: Ajutorul de stat NN 22/2008 privind măsuri de ajutor în cadrul AIEM pentru insulele Canare. Decizia 2008/417/CE din 3.6.2008 privind accizele aplicate pentru berea produsă în Madeira. Ajutorul de stat N421/2006, autorizarea unui regim de ajutor de stat sub forma unei cote reduse de impozitare pentru întreprinderile înregistrate în zona liberă Madeira. [9] De exemplu: Decizia 2008/439/CE a Consiliului din 9.6.2008 privind modificarea regimului de taxe de andocare cu privire la unele produse noi din Guyana. Regulamentul (CE) nr. 645/2008 al Consiliului din 8.7.2008 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare comunitare autonome la importul anumitor produse pescărești în Insulele Canare. [10] Programul Macaronezia vizează spațiul de cooperare teritorială transnațională care cuprinde insulele Canare, Madeira și Azore. [11] Comunicarea Comisiei din 24.10.2007 privind viitorul relațiilor între UE și Republica Capul Verde COM(2007) 641 final. [12] Totalitatea contribuțiilor și sinteza concluziilor procesului de consultare publică se află pe site-ul următor: http://ec.europa.eu/regional_policy/consultation/rup/contri_fr.htm. [13] Schimbările climatice, evoluția demografică și fluxurile migratorii, agricultura și politica maritimă. [14] Comunicarea Comisiei din 24.10.2007 privind viitorul relațiilor între UE și Republica Capul Verde COM(2007) 641 final. [15] Polul SEAS Guyana: supravegherea mediului amazonian prin satelit. [16] Recomandare privind competențele-cheie pentru învățarea continuă, JO L 394, 30.12.2006. [17] Program de promovare a simbolului grafic al RUP (Regulamentul nr. 247/2006 al Consiliului) și anexa I la Regulamentul nr. 501/2008 al Comisiei – buget indicativ anual: 1 milion de euro împreună cu măsuri de promovare a produselor prevăzute în dispozițiile POSEI. [18] COM(2008)534 „O strategie europeană de cercetare marină și maritimă. Un cadru coerent al spațiului european de cercetare în sprijinul utilizării durabile a mărilor și oceanelor”. [19] Hotărârea Curții de Justiție – JO C226/1 din 20/9/2003.