31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/1

—

consideră că dialogul intercultural reprezintă un instrument-cheie pentru promovarea înțelegerii diversității culturale și pentru consolidarea și unirea popoarelor într-o Europă multilingvă și multiculturală;

—

este convins că dialogul dintre diferite religii și viziuni asupra lumii constituie unul dintre instrumentele esențiale pentru un dialog intercultural durabil;

—

prin urmare, solicită Parlamentului European să promoveze o Cartă europeană a dialogului intercultural și sugerează Comisiei Europene și statelor membre să organizeze o Platformă europeană permanentă pentru dialogul intercultural, cu implicarea autorităților locale și regionale, în vederea inițierii unui dialog sistematic, începând de la nivelul orașelor și al regiunilor;

—

consideră că autoritățile locale și regionale dispun de competențe importante în ceea ce privește promovarea dialogului intercultural;

—

consideră că autoritățile locale ar trebui să instituie un dialog deschis cu diferitele grupuri sau segmente ale societății și apoi să promoveze și să susțină comunicarea între aceste grupuri, să organizeze întâlniri și să educe cetățenii prin intermediul conferințelor, festivalurilor, expozițiilor și altor forme de activitate;

—

semnalează că, în numeroase state membre, autoritățile locale și regionale răspund de legislația care privește politica de integrare și de punerea în aplicare a acesteia, astfel încât ele joacă un rol esențial în integrarea imigranților;

—

consideră că dialogul intercultural este indispensabil unei bune integrări. Aflându-se cel mai aproape de cetățeni, autoritățile locale și regionale sunt în măsură să stimuleze recunoașterea reciprocă și o participare mai activă la dialogul intercultural.

Raportor

:

Dl Milan BELICA (SK/PPE), președintele Regiunii Autonome Nitra

1.

consideră că principiul esențial care stă la baza procesului de integrare europeană este acela al respectului și promovării diversității culturale. În acest sens, dialogul intercultural reprezintă un instrument-cheie pentru promovarea înțelegerii diversității culturale și pentru consolidarea și unirea popoarelor într-o Europă multilingvă și multiculturală;

2.

subliniază că noțiunea de dialog intercultural, alături de aceea de coeziune socială și teritorială, poate contribui la insuflarea valorilor de bază ale vieții private, sociale și civice, cum ar fi solidaritatea, responsabilitatea, toleranța, respectul, valorile tradiționale, eforturile în direcția progresului social și înțelegerea diversității sociale și culturale. Această noțiune poate, de asemenea, să promoveze capacitatea de comunicare între persoane și grupuri provenind din contexte culturale diferite și capacitatea de a conviețui în solidaritate;

3.

subliniază că accesul egal la cultură și libertatea de expresie culturală constituie trăsături esențiale ale bazei de valori și premiselor europene pentru dialogul intercultural și ale integrării;

4.

subliniază că, pentru a promova dialogul intercultural în mod eficient, este necesară cooperarea la nivel local și regional, cu implicarea factorilor de decizie locali și regionali, a partenerilor sociali, a instituțiilor de educație și de formare, a ONG-urilor, a tinerilor, a organizațiilor sportive și culturale, precum și a structurilor reprezentând imigranții și a altor parteneri relevanți la nivelul cetățenilor. Asociațiile religioase și cele laice reprezintă, de asemenea, parteneri importanți în acest dialog, contribuind la crearea interesului pentru înțelegerea și toleranța reciprocă, cu condiția ca ele să transmită într-adevăr aceste valori;

5.

este convins că dialogul dintre diferite religii și viziuni asupra lumii constituie unul dintre instrumentele esențiale pentru un dialog intercultural durabil. Organizațiile cu diferite convingeri reprezintă deseori actori fundamentali în societatea noastră, iar la nivel local și regional, autoritățile publice și religioase sunt în măsură să elaboreze împreună metode de lucru pentru promovarea înțelegerii reciproce și consolidarea dialogului intercultural. Sprijinirea metodelor și activităților elaborate la nivel local și regional poate conduce, de asemenea, la promovarea principiului înțelegerii reciproce;

6.

prin urmare, solicită Parlamentului European să promoveze o Cartă europeană a dialogului intercultural și sugerează Comisiei Europene și statelor membre să organizeze o Platformă europeană permanentă pentru dialogul intercultural, cu implicarea autorităților locale și regionale, în vederea inițierii unui dialog sistematic, începând de la nivelul orașelor și al regiunilor;

7.

consideră că autoritățile locale și regionale dispun de competențe importante în ceea ce privește promovarea dialogului intercultural. Acestea au o responsabilitate majoră în modelarea și susținerea mari diversități culturale europene. Ele au un rol esențial în difuzarea și punerea în aplicare a celor mai bune practici și în schimburile de experiență privind dialogul intercultural, în special prin coordonarea de rețele locale și regionale multidimensionale care implică toți actorii relevanți;

8.

consideră că, datorită poziției lor, autoritățile locale și regionale ar putea sensibiliza publicul cu privire la situația complexă actuală și la coexistența a diverse identități culturale și credințe. Prin urmare, este important ca autoritățile să înțeleagă pe deplin diferitele grupuri, activitatea acestora și influența lor în cadrul societății. În consecință, este necesară identificarea unui număr cât mai mare de părți interesate în dialogul multicultural și includerea acestora în structuri, în vederea unui schimb direct și intensiv cu respectivele autorități locale și regionale;

9.

observă că numeroase inițiative interculturale sunt gestionate la nivel local și/sau regional. Având în vedere apropierea lor de cetățeni, autoritățile locale și regionale se bucură de o poziție strategică, fiind în măsură să răspundă, în parteneriat cu alți actori la nivel local, nevoilor și cerințelor specifice ale diferitelor grupuri culturale de pe teritoriul lor și să promoveze dialogul intercultural;

10.

consideră că autoritățile locale ar trebui să instituie un dialog deschis cu diferitele grupuri sau segmente ale societății și apoi să promoveze și să susțină comunicarea între aceste grupuri, să organizeze întâlniri și să educe cetățenii prin intermediul conferințelor, festivalurilor, expozițiilor și altor forme de activitate. Autoritățile locale și regionale ar trebui să inițieze un dialog deschis, în care să aibă un rol imparțial, respectând libertatea și drepturile persoanei și ale grupurilor; ulterior, acestea ar putea oferi „servicii de consiliere” (informare, proiecte), acționând ca intermediari;

11.

consideră că imigranții ar trebui să aibă posibilitatea de a vota în alegerile locale, regionale și în alegerile parlamentare europene;

12.

prin urmare, încurajează autoritățile și grupurile politice relevante să le încurajeze participarea, pentru a le facilita integrarea în societate;

13.

consideră că dialogul intercultural este indispensabil unei bune integrări. Aflându-se cel mai aproape de cetățeni, autoritățile locale și regionale sunt în măsură să stimuleze recunoașterea reciprocă și o participare mai activă la dialogul intercultural;

14.

recomandă ca Uniunea Europeană, în limita competențelor de care dispune, să asigure cadre și condiții prealabile clare pentru o bună integrare, dar recunoaște, în același timp, că politica de imigrare și de integrare reprezintă o competență națională și că trebuie respectat principiul subsidiarității;

15.

subliniază necesitatea creării și sprijinirii unor structuri (de tip ghișeu unic) de gestionare a problemelor practice cu care se confruntă imigranții (pe lângă problemele birocratice obișnuite), care să le ofere acestora informații utile, în special celor nou-veniți;

16.

semnalează că, în numeroase state membre, autoritățile locale și regionale răspund de legislația care privește politica de integrare și de punerea în aplicare a acesteia, astfel încât ele joacă un rol esențial în integrarea imigranților. După cum se menționează la punctul 14, la elaborarea de cadre europene comune trebuie să se țină seama de diferențele dintre sistemele naționale, de poziția geografică a fiecăruia dintre statele membre, de obiceiurile existente, precum și de caracteristicile istorice și culturale. Aceasta presupune, de asemenea, ca autoritățile locale și regionale să aplice un model bazat pe integrare, care să fie adaptat circumstanțelor lor specifice;

17.

subliniază că, prin modul în care își îndeplinesc responsabilitățile în materie de politică de integrare, autoritățile locale și regionale sunt adesea implicate în determinarea eficienței și a eficacității unui număr de aspecte din acest domeniu;

18.

solicită să se pună la dispoziție resurse corespunzătoare pentru măsuri de integrare la nivel local și regional, și, în același timp, să se studieze programele existente. Autoritățile locale și regionale ar trebui să fie asistate în gestionarea procesului de integrare. Asistența acordată ar putea lua forma informării și a finanțării, precum și a dezvoltării de bune practici. Prin urmare, se recomandă să se includă direcții de acțiune și măsuri care să permită finanțarea de proiecte și măsuri la nivel local și regional în vederea integrării imigranților;

19.

atrage atenția asupra amplorii imigrației în Uniunea Europeană. În aceste circumstanțe, cooperarea și dialogul în sfera culturală trebuie să se dezvolte, astfel încât să se garanteze că diferențele culturale nu provoacă dezacorduri, ci devin un instrument de dezvoltare, de consolidare a toleranței și de unire a popoarelor într-o Europă multiculturală, bazată pe respect reciproc și solidaritate;

20.

solicită intensificarea eforturilor pentru elaborarea unei politici comune europene de gestionare a problemei imigrației fără forme legale. Multe dintre aspectele juridice ale imigrației fără forme legale sunt în afara sferei de competențe a autorităților locale, însă consecințele sociale ale acestui fenomen sunt resimțite cel mai puternic la nivel local și regional. Ar trebui găsite căi și făcute mai multe eforturi pentru consultarea regiunilor și a nivelului local la elaborarea de politici comune în acest domeniu și pentru abordarea problemelor specifice legate de migrația fără forme legale în contextul dialogului intercultural;

21.

consideră că autoritățile locale și regionale joacă un rol important în ceea ce privește politica de imigrație, deoarece multe dintre serviciile care au un rol important pentru o bună integrare, cum ar fi locuințele, îngrijirea medicală, educația, programele de achiziționare a competențelor și de învățare a limbilor etc. sunt furnizate de către autoritățile locale și regionale și, prin urmare, ele sunt primele interesate de rezolvarea acestor probleme;

22.

subliniază faptul că procesul de integrare se desfășoară, uneori, de-a lungul a mai multe generații — mai ales la nivel local — și, prin urmare, consideră esențial ca autoritățile locale și regionale să ofere posibilitatea unei integrări efective, în sensul structural, social, economic și cultural al cuvântului. Concret, ca o condiție prealabilă absolut necesară, ele trebuie să contribuie la un tratament nediscriminatoriu aplicat nou-veniților, la respectarea drepturilor și la accesul la resurse, la locuri de muncă și la servicii de care trebuie să beneficieze aceștia, astfel încât să poată participa pe deplin la societatea europeană. Accesul la piața normală a forței de muncă, reglementat de statele membre, este esențial;

23.

recomandă studierea posibilității de a crea un sistem de rețele ale autorităților locale și regionale în fiecare stat membru, care să sporească cooperarea pentru a gestiona în mod eficient fluxurile de migrație și pentru a realiza o integrare conștientă a refugiaților, prin derularea de proiecte locale promovate de către aceste autorități locale.

24.

atrage atenția asupra Anului European al Dialogului Intercultural 2008 care, prin promovarea înțelegerii pentru culturi diferite, reprezintă un impuls important către integrarea persoanelor care provin din familii de migranți. Comisia ar trebui să examineze dacă o „Zi Europeană pentru Integrare și Toleranță Interculturală”, care să aibă loc anual, poate mări gradul de sensibilizare a publicului și poate evidenția îmbogățirea prin diversitate culturală;

25.

recomandă crearea de condiții pentru integrarea familiilor de imigranți în rândul familiilor și comunităților locale, prin implementarea unor programe integrate, elaborate cu participarea activă a imigranților, care să implice reabilitarea locuințelor și reamenajarea urbană, oferta de servicii, îmbunătățirea calității mediului și combaterea excluziunii sociale. Subliniază necesitatea realizării unui studiu mai aprofundat pentru a colecta experiențele înregistrate în toate statele membre în ultimii ani în ceea ce privește capacitatea de a oferi locuințe imigranților, acordând o atenție specială celor care prevăd implementarea unor programe de recalificare în cartierele în care există un număr considerabil de imigranți;

26.

încurajează autoritățile locale și regionale să utilizeze sursele de finanțare UE existente pentru a ajuta imigranții, solicitanții de azil și refugiații să-și găsească un loc de muncă, să aibă acces la serviciile sociale, la sistemul de sănătate și la locuințe. Autoritățile locale și regionale ar trebui să asigure calitatea și cantitatea serviciilor publice, precum și programe de educație și de formare și calitatea vieții în orașe, printr-o planificare urbană eficientă și o politică adecvată în materie de locuințe, care să evite degradarea zonelor urbane, și prin programe eficiente de reabilitare a zonelor urbane degradate;

27.

atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unor proiecte destinate primirii și integrării lor, precum și a unui loc de muncă stabil, imigranții pot deveni victimele exploatării și criminalității, precum și, de bună voie sau nu, chiar infractori, fapt ce poate antrena probleme din punct de vedere al securității și al coeziunii sociale;

28.

sugerează că statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale și cu toți partenerii economici și sociali, ar trebui să facă eforturi pentru a îmbunătăți accesul imigranților la muncă, în cadrul competențelor naționale în acest domeniu, și pentru a combate discriminarea pe piața forței de muncă. Statele membre ar trebui să informeze imigranții cu privire la posibilitățile existente și să îi încurajeze să se pregătească în vederea obținerii unui loc de muncă, prin programe, eventual specifice, de formare continuă;

29.

apreciază că dezvoltarea conștiinței apartenenței începe din mediul școlar și că programele de primire și integrare se pot elabora ca parte organică a învățământului preșcolar, școlar și universitar din statele membre;

30.

consideră că autoritățile locale și regionale ar trebui să scoată în evidență rolul și importanța educației ca mijloc important de sensibilizare a populației cu privire la diversitate;

31.

solicită să se acorde o mai mare atenție potențialului cultural, lingvistic și intelectual al imigranților, care joacă un rol important pentru Uniunea Europeană într-o lume în curs de globalizare;

32.

subliniază necesitatea de a sprijini o predare care să se axeze asupra înțelegerii reciproce. În acest scop, programa școlară ar trebui adaptată, astfel încât să reflecte mediul multicultural al UE și principiul de susținere activă a dialogului multicultural;

33.

pune un accent deosebit asupra predării limbilor străine și asupra dezvoltării bazelor multilingvismului la vârsta preșcolară. Subliniază importanța stăpânirii limbii din țara-gazdă și din regiunea de reședință; din aceste motive, sugerează elaborarea unor măsuri adecvate de sprijinire și asigurarea unor posibilități de formare, atât în cadrul școlii, cât și — pentru imigranții din alte grupuri de vârstă — în afara cadrului școlar;

34.

recunoaște, de asemenea, necesitatea încurajării dialogului dintre comunități, asociații religioase, precum și alți actori culturali. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să cunoască și să înțeleagă mai bine atât statele membre ale UE, cât și țările care nu sunt state membre ale UE, inclusiv istoria și cultura acestora. Atât imigranții, cât și populația locală trebuie să primească o educație pozitivă cu privire la Europa: aceștia trebuie să descopere valorile și istoria comune, interacțiunea dintre culturi și similitudinea drepturilor și îndatoririlor sociale și politice;

35.

sugerează ca autoritățile locale și regionale să se angajeze să stimuleze conștiința interculturală în rândul personalului lor și al altor furnizori de servicii publice și să promoveze o reprezentare echitabilă a emigranților și a minorităților naționale în rândul personalului acestor instituții;

36.

consideră că autoritățile locale și regionale pot juca un rol esențial în crearea unui mediu care să le permită studenților străini să stabilească legături cu orașul în care studiază, chiar dacă se află acolo doar pentru scurt timp;

37.

solicită autorităților locale și regionale să organizeze campanii de informare la nivel local și regional, în strânsă cooperare cu mass-media locală, precum și cu organizațiile și asociațiile care reprezintă diferite interese culturale, adresându-se în special grupurilor „defavorizate”, astfel încât acestea să beneficieze la maximum de orice șansă care li se oferă;

38.

consideră că mass-media locală joacă un rol important în a oferi informații cât mai obiective posibil cu privire la situația și realitatea societăților multiculturale din Europa, dezvoltând astfel, pe de o parte, adaptabilitatea populației țării-gazdă (sporirea conștiinței și a cunoașterii interculturale, acceptarea imigrației) și încurajând, pe de altă parte, imigranții să se integreze și să respecte culturile, tradițiile, obiceiurile și limbile țării-gazdă și ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene, pe de altă parte;

39.

sugerează organizarea de activități descentralizate, care să se adreseze părților interesate la nivel local și regional, și promovarea unei acoperiri adecvate în mass-media regională. Autoritățile locale și regionale ar trebui să accentueze rolul esențial al mass-mediei în ceea ce privește promovarea egalității și a înțelegerii reciproce și să continue să creeze condițiile necesare pentru stimularea dialogului cultural;

40.

subliniază necesitatea de a promova crearea de noi spații (diferite medii digitale, cafenele speciale, activități în parcuri și piețe) destinate dialogului intercultural și propune ca în orașe să fie susținute dezbaterile, dialogurile, predarea limbilor, cursurile de naturalizare, planurile de ocupare a forței de muncă, cursurile în materie de egalitate a șanselor și programele de combatere a discriminării etc.; propune, de asemenea, schimbul sistematic de experiență și monitorizarea acesteia și adoptarea unor noi abordări menite să gestioneze atât succesele, cât și eșecurile la nivel local.