19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 325/56

—

solicită ca, în ceea ce privește parteneriatul, autoritățile locale și regionale să nu fie incluse în aceeași categorie cu societatea civilă și partenerii economici și sociali, întrucât autoritățile locale și regionale constituie organe alese, care au o responsabilitate directă față de cetățenii UE;

—

subliniază că, în absența unei metodologii comune la nivel european în ceea ce privește recurgerea la parteneriate în vederea elaborării, executării, monitorizării și evaluării documentelor de programare și de planificare în materie de amenajare teritorială, nu este posibil să se evalueze în ce măsură un parteneriat a fost realmente integrat în proces sau a fost invocat numai de formă și nici să se estimeze impactul efectiv al acestuia;

—

recomandă Comisiei Europene și Parlamentului European să evalueze posibilitățile de utilizare a capacităților autorităților locale și/sau regionale de supraveghere a punerii în aplicare a programelor operaționale și a cheltuielilor efectuate din fondurile structurale sau de coeziune, pentru a controla cheltuielile angajate și rezultatele obținute;

—

este convins că rolul Comitetului Regiunilor în procesul de elaborare, punere în aplicare și monitorizare a politicilor comunitare ar trebui consolidat printr-o participare activă a membrilor Comitetului la dialogul cu cetățenii și organizațiile neguvernamentale de la nivel local și regional;

—

se angajează să planifice și să lanseze inițiative menite să popularizeze bunele practici în materie de parteneriate pentru definirea, în statele membre, a priorităților politice.

Raportor

:

dl Vladimir KISSIOV (BG-PPE), membru al Consiliului Municipal din Sofia

1.

este pe deplin favorabil inițiativei de examinare și analizare a guvernanței și parteneriatului la nivel național și regional în cadrul procesului de elaborare și punere în aplicare a documentelor de programare și planificare în materie de dezvoltare teritorială;

2.

salută eforturile depuse de statele membre și de autoritățile locale și regionale în vederea stabilirii și punerii sistematice în practică a parteneriatelor între instituțiile de stat sau regionale și locale și reprezentanții societății civile, partenerii sociali și întreprinderi în cursul pregătirii documentelor de programare necesare elaborării și punerii în aplicare a politicilor de planificare și de dezvoltare regională;

3.

își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în statele membre, guvernele depun eforturi în vederea promovării dialogului cu autoritățile locale, pentru a determina nu numai obiectivele, prioritățile și resursele dezvoltării teritoriale, ci și modalitățile de punere în aplicare a acesteia, în cadrul politicilor europene și naționale;

4.

subliniază rolul central al orașelor și regiunilor în elaborarea de documente strategice, realizarea programelor și monitorizarea și punerea în aplicare a politicilor UE;

5.

solicită ca, în ceea ce privește parteneriatul, autoritățile locale și regionale să nu fie în continuare incluse în aceeași categorie cu societatea civilă și partenerii economici și sociali, întrucât autoritățile locale și regionale constituie organe alese, care au o responsabilitate directă față de cetățenii UE. Prin urmare, parteneriatul între autoritățile naționale ale statelor membre, instituțiile europene și autoritățile teritoriale se situează la un nivel calitativ diferit de cel oferit de alte forme de parteneriat. Rolul autorităților locale și regionale, alese de către cetățeni și înzestrate cu funcții de autoritate publică trebuie să fie clar bazate pe regulamente și documente generale;

6.

își exprimă convingerea cu privire la posibilitatea punerii în practică a principiilor unei bune guvernanțe în domeniul politicii regionale și locale printr-o participare mai susținută a reprezentanților societății civile și a partenerilor economici și sociali;

7.

promovează o viziune globală asupra guvernanței în ceea ce privește politica structurală, în cadrul sistemului pe mai multe niveluri al UE;

8.

consideră că, pentru a asigura o bună guvernanță în materie de politică regională, este imperios necesar să se acorde prioritate unei abordări integrate a instrumentelor politice, să se prevadă o participare activă a tuturor părților interesate și să se insiste pe punerea în aplicare eficientă și efectivă, bazată pe o integrare pe orizontală și pe verticală a diferitelor instrumente, astfel încât să se poată obține rezultate clare și măsurabile;

9.

apreciază rolul jucat de politica structurală europeană ca instrument eficient de însoțire a proceselor de descentralizare administrativă în diferitele state membre, în dezvoltarea proceselor de gestionare regionale bazate pe planificare și indicatori, care contribuie în mod remarcabil la îmbunătățirea inițiativelor publice la nivel local și regional;

10.

consideră că modelul actual de guvernanță al politicii structurale constituie o bună bază de pornire pentru orientările viitoare;

11.

subliniază că, în absența unei metodologii comune la nivel european în ceea ce privește recurgerea la parteneriate în vederea elaborării, executării, monitorizării și evaluării documentelor de programare și de planificare în materie de amenajare teritorială, nu este posibil să se evalueze în ce măsură un parteneriat a fost realmente integrat în proces sau a fost invocat numai de formă și nici să se estimeze impactul efectiv al acestuia;

12.

consideră ca fiind o reușită consolidarea parteneriatului în vederea dezvoltării unei politici mai durabile de integrare mai strânsă și mai aprofundată, atât în plan vertical, cât și în plan orizontal, a guvernanței și a parteneriatului la nivel național, regional și local;

13.

consideră că eforturile depuse de guvernele noilor state membre pentru aplicarea principiilor de bună guvernanță în elaborarea și punerea în aplicare a documentelor de programare reprezintă un progres al democrației;

14.

consideră că autoritățile naționale și regionale și autoritățile administrative ar trebui să elaboreze și să adopte, în vederea punerii în aplicare a parteneriatului în domeniul politicii regionale în ceea ce privește documentele de programare și de planificare, o metodologie care să definească cu claritate funcționarea și cadrul minim al respectivului parteneriat pentru toate etapele acestuia (pregătire, executare, monitorizare și evaluare). În acest context, trebuie să se țină seama de cele două niveluri de parteneriat diferite calitativ:

Partenerii implicați se deosebesc în funcție de domeniile de aplicare, specialitatea, competențele și contribuția lor potențială. În plus, metodologia trebuie să ia în considerare faptul că există grade variabile de descentralizare în interiorul fiecărui stat membru al UE și să verifice în ce măsură autoritățile teritoriale sunt îndrituite să gestioneze anumite programe operaționale;

15.

consideră că, oferind modele de bune practici, statele membre mai vechi, în special cele puternic descentralizate, au contribuit substanțial la îmbunătățirea bunei guvernanțe și a sistemului de parteneriate la nivel național, regional și local, precum și la planificarea proiectelor în materie de politică regională și ar putea, prin urmare, să împărtășească și altor țări aceste bune practici;

16.

afirmă că asocierea rețelelor de parteneri la elaborarea și punerea în practică a politicilor de dezvoltare regională oferă diferitelor părți interesate vaste posibilități de manifestare a interesului acestora și de ridicare a nivelului de încredere a cetățenilor în propriul guvern. Cu toate acestea, este indispensabil ca partenerii respectivi să posede un mandat care să le dea dreptul să intervină, precum competența și capacitățile necesare, iar participarea acestora trebuie să constituie o contribuție reală. În plus, aceștia trebuie să dispună de mijloace financiare suficiente pentru a putea participa la dezbateri în mod activ. Aceste resurse financiare ar putea să facă parte integrantă din asistența tehnică și să acopere, de asemenea, cheltuielile inerente realizării de studii întemeiate și cercetării la nivel european, național și local;

17.

având în vedere că numeroase programe operaționale nu prevăd o asemenea măsură, invită Comisia Europeană să autorizeze și să încurajeze autoritățile teritoriale, asociațiile naționale și supranaționale ale acestora și celelalte părți interesate să utilizeze mijloacele consacrate asistenței tehnice în cadrul perioadei de programare actuale. Acești actori vor putea realiza astfel, la scară locală, regională, națională și europeană, studii și analize, în vederea identificării nevoilor și priorităților unei noi politici de coeziune;

18.

are convingerea că este din ce în ce mai important să se consolideze parteneriatul în materie de guvernare și planificare la toate nivelurile politicii UE din domeniul dezvoltării locale și regionale: elaborare, punere în practică, monitorizare și evaluare;

19.

consideră că strategia de comunicare a UE ar trebui să acorde un rol mai important guvernanței și parteneriatului în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicii comunitare în materie de dezvoltare teritorială;

20.

solicită insistent Parlamentului European și Comisiei Europene să utilizeze mai mult metoda deschisă de coordonare la elaborarea politicilor europene, astfel încât la acest proces să participe cât mai multe părți interesate, în special autoritățile locale și regionale, având în vedere că o parte semnificativă a politicilor comunitare sunt puse în practică la acest nivel. Solicită Comisiei să promoveze desemnarea ca autorități de gestionare a programelor operative a acelor autorități locale sau regionale care doresc și dețin competențele necesare pentru a gestiona programe de dezvoltare regionale europene;

21.

solicită cu insistență stabilirea unei legături între, pe de o parte, problemele legate de guvernanță și de parteneriat la nivel național și regional în procesul de elaborare de documente privind strategia și programarea la nivel național, regional și local și, pe de altă parte, analizarea și lansarea inițiativelor menite să răspundă diverselor provocări, precum schimbările climatice, transportul urban, evoluția științelor vieții și a biotehnologiilor, dezvoltarea activităților de cercetare științifică și de inovare din UE și din alte regiuni;

22.

consideră că, în perspectiva pregătirii noii politici de coeziune economică, socială și teritorială, mai ales pentru regiunile cu dezavantaje naturale sau demografice grave și permanente, va fi foarte important în primul rând să se asigure, cât mai curând posibil, asocierea atât a autorităților teritoriale și a asociațiilor naționale și supranaționale ale acestora, cât și a partenerilor economici și sociali și a societății civile, la formularea pozițiilor și priorităților naționale și la elaborarea documentelor, garantându-se totodată luarea în considerare a punctelor de vedere exprimate de acestea;

23.

consideră utilă continuarea studiului detaliat al practicilor și experiențelor statelor membre în materie de parteneriat pentru stabilirea priorităților de dezvoltare la nivel local, regional, național și supranațional. Evaluările vor sprijini introducerea unor modalități mai simple și mai eficiente de comunicare între partenerii de la nivel local și regional;

24.

consideră că, date fiind diferitele grade de descentralizare din statele membre, există diferențe atât în organizarea procesului de consultare, cât și în modalitățile de gestionare a planificării proiectelor;

25.

recunoaște că, în cursul următoarei perioade de planificare, participanții la procesul de guvernanță și la parteneriatul la nivel național și regional din statele membre trebuie să fie înzestrați, în vederea consultării partenerilor și a organizațiilor societății civile, cu instrumente eficiente și verificate pe teren, precum ghiduri în materie de bune practici, de parteneriate public-privat și de cooperare cu partenerii societății civile în coordonarea activităților legate de planificarea viitoare a dezvoltării la nivel local și regional;

26.

recomandă, în conformitate cu obiectivele Strategiei de la Lisabona, menită să instaureze economia bazată pe cunoaștere, adoptarea de măsuri urmărind implicarea universităților, centrelor de cercetare, institutelor științifice și centrelor tehnologice în procesul de elaborare a pozițiilor naționale pentru noua perioadă de programare, nu numai la nivel național, ci și la nivel regional și local;

27.

consideră că este imperativ ca, în cadrul eforturilor globale de consolidare a capacităților administrative, să se acorde prioritate introducerii de măsuri orientate, menite să asigure participarea tinerilor, încă de la început, la elaborarea, discutarea și programarea politicilor de dezvoltare teritorială, ceea ce ar aveau un impact profund și pe termen lung asupra realizării politicilor europene și ar încuraja tinerii să participe activ la viața socială;

28.

recunoaște necesitatea continuării procesului de îmbunătățire a parteneriatului activ (la inițiativa autorităților locale și regionale și a organizațiilor neguvernamentale) în cadrul procesului de guvernanță. Consideră că, în acest sens, statele membre ar trebui să întreprindă acțiuni adecvate, adaptate la realităților proprii, pentru a încuraja comunitățile de parteneri să se organizeze în mod autonom, astfel încât să sporească participarea, responsabilitatea și interesul reprezentanților societății civile;

29.

recomandă Comisiei Europene și Parlamentului European să evalueze posibilitățile de utilizare a capacităților autorităților locale și/sau regionale de supraveghere a punerii în aplicare a programelor operaționale și a cheltuielilor efectuate din fonduri structurale sau de coeziune, pentru a controla cheltuielile angajate și rezultatele obținute; această măsură va contribui la simplificarea procedurilor și la reducerea costurilor;

30.

consideră indispensabilă dezvoltarea instrumentelor instituționale de punere în aplicare a abordărilor pe verticală și pe orizontală. Acest obiectiv ar putea fi realizat prin platforme, gestionare regională a politicilor și mese rotunde, ceea ce ar facilita comunicarea în cadrul rețelelor sectoriale la nivel politic și administrativ;

31.

consideră că trebuie luat în considerare și, în același timp, încurajat rolul pe care îl joacă grupările europene de cooperare teritorială în materie de guvernanță a politicii regionale. Aceste entități noi sunt nu numai un instrument de gestionare a fondurilor comunitare, ci, mai ales, o modalitate de participare a societății civile din regiuni învecinate la serviciul comun și orizontal;

32.

consideră că, în cursul evaluărilor parteneriatului din domeniul guvernanței și din cel al planificării proiectelor, criteriile de calitate ar trebui să ocupe un loc din ce în ce mai important în raport cu criteriile de cantitate; așadar, este esențial ca, în cadrul procesului de guvernanță, partenerii autorităților centrale, regional și locale să nu fie evaluați în același mod, ci să fie împărțiți în categorii în funcție de capacitățile și contribuția potențială a acestora;

33.

având în vedere dificultatea garantării unui impact public al politicilor regionale, este esențial să se dezvolte interfețele necesare la diferite niveluri pentru a conecta aceste politici de diferitele sectoare implicate;

34.

una dintre misiunile principale ale autorităților locale, regionale și centrale trebuie să fie consolidarea și îmbunătățirea constantă a capacităților administrative; ar trebui ca evaluarea anuală a capacităților administrative să devină, din simplă formalitate, o analiză a rezultatelor obținute, care să fie comunicată cetățenilor și să constituie baza dezvoltării ulterioare a capacităților;

35.

este convins că rolul Comitetului Regiunilor în procesul de elaborare, punere în aplicare și monitorizare a politicilor comunitare ar trebui consolidat printr-o participare activă a membrilor Comitetului, ca reprezentanți ai intereselor autorităților locale în cadrul dialogului cu cetățenii și organizațiile neguvernamentale de la nivel local și regional. Aceasta este o condiție esențială pentru o planificare reușită a dezvoltării teritoriale, precum și pentru consolidarea și extinderea capacităților de administrare și de comunicare la nivel local și regional, în vederea acoperirii deficitului administrativ, deseori menționat în documentele UE ca un obstacol în calea dezvoltării;

36.

va elabora anual recomandări pentru îmbunătățirea parteneriatului în materie de guvernanță la nivel local și regional, recomandări care vor fi supuse dezbaterii în cadrul întâlnirilor anuale la nivel înalt;

37.

va susține inițiative lansate de statele membre, Parlamentul European și Comisia Europeană în vederea aplicării principiului cooperării cu autoritățile locale și regionale nu numai în faza de monitorizare a punerii în aplicare a politicilor, cât mai ales în faza de elaborare a acestora;

38.

consideră că ar fi util să se lanseze inițiative care să sprijine, să încurajeze și să dezvolte parteneriatele cu ONG-urile și angajatorii la nivelurile de bază ale guvernanței, în special în cadrul planificării activităților și al aplicării de măsuri concrete. Autoritățile locale trebuie să se implice în comunicare, întrucât ele sunt cel mai bine plasate pentru a explica cetățenilor rolul Uniunii Europene în viața de zi cu zi a tuturor;

39.

se angajează să planifice și să lanseze inițiative menite să popularizeze bunele practici în materie de parteneriate legate de definirea, în statele membre, a priorităților politice la nivel local, regional, național și supranațional;

40.

va lua măsurile necesare pentru o utilizare eficientă a mecanismelor destinate coordonării și punerii în aplicare a politicilor europene, naționale și regionale ale grupărilor europene de cooperare teritorială, ca modalitate de cooperare internațională descentralizată, care poate fi de asemenea utilizată în vederea implicării mai eficiente în guvernare a diferitelor grupuri de parteneri.