P6_TC1-COD(2008)0015

Poziția Parlamentului European adoptată în prima lectură la 17 decembrie 2008 în vederea adoptării Directivei 2009/…/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a directivelor 2000/60/EC, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament și Consiliu, poziția Parlamentului în primă lectură corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2009/31/CE.)

ANEXĂ

DECLARAȚII ALE COMISIEI

Declarația Comisiei referitoare la ultimele evoluții înregistrate în implementarea tehnologiilor CSC

Începând cu 2010, Comisia va întocmi rapoarte periodice referitoare la ultimele evoluții în implementarea tehnologiilor CSC, în cadrul activităților sale legate de coordonarea rețelei de proiecte de demonstrație CSC. Aceste rapoarte vor include informații privind progresele înregistrate în instalarea centralelor demonstrative CSC, evoluția tehnologiilor CSC, estimări ale costurilor și dezvoltarea infrastructurii de transport și stocare a CO2.

Declarația Comisiei privind proiectele de decizii de autorizare și proiectele de decizii de transfer de responsabilitate prevăzute la articolul 10 alineatul (1) și la articolul 18 alineatul (2) din directivă

Comisia va publica toate avizele privind proiectele de decizii de autorizare prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din directivă și proiectele de decizii de transfer de responsabilitate prevăzute la articolul 18 alineatul (2). Versiunea publicată a acestor avize nu va conține însă informații a căror confidențialitate este garantată în temeiul excepțiilor de la accesul publicului la informații prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43), respectiv de Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 referitor la aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13).

Declarația Comisiei privind oportunitatea includerii dioxidului de carbon printre substanțele desemnate cu praguri corespunzătoare într-o versiune revizuită a directivei Seveso

CO2 este o substanță comună și în prezent nu este clasificat drept substanță periculoasă. Transportul și siturile de stocare a CO2 nu sunt incluse așadar în Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase Directiva Seveso). Pe baza unei analize preliminare de către Comisie a informațiilor disponibile, în cazul transportului de CO2, atât dovezile empirice, cât și cele obținute cu ajutorul modelelor în privința transportului prin conducte par să indice faptul că riscurile prezentate nu sunt mai ridicate decât cele aferente transportului prin conducte al gazelor naturale. Acest lucru este valabil și în cazul transportului maritim de CO2, în comparație cu transportul maritim de gaz natural lichefiat sau de gaz petrolier lichefiat. Există de asemenea indicii că riscul de accidente pe care îl prezintă un sit de stocare de CO2, fie din cauza incidentelor în timpul injectării, fie din cauza eventualelor scurgeri ulterioare, este, cel mai probabil, unul nesemnificativ. Cu toate acestea, oportunitatea includerii CO2 printre substanțele desemnate din directiva Seveso va fi examinată mai detaliat cu ocazia revizuirii propuse a directivei, care este prevăzută pentru sfârșitul lui 2009 — începutul lui 2010. În cazul în care în urma evaluării se constată un risc potențial de accidente, Comisia va formula propuneri pentru includerea CO2 printre substanțele desemnate cu praguri corespunzătoare în Directiva Seveso revizuită. Într-un astfel de caz, Comisia va propune, de asemenea, modificarea Anexei III la Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (directiva privind răspunderea de mediu) pentru a garanta că toate instalațiile Seveso care manipulează CO2 supercritic sunt acoperite de această directivă.

Declarația Comisiei privind sechestrarea minerală a CO2:

Sechestrarea minerală a CO2 (fixarea CO2 sub formă de carbonați anorganici) este o tehnologie potențială de reducere a schimbărilor climatice care ar putea fi utilizată, în principiu, de aceleași categorii de instalații industriale care utilizează stocarea geologică a CO2. Ea este însă în prezent în curs de dezvoltare. Pe lângă penalizarea energetică (1) asociată captării de CO2, în prezent există o penalizare energetică substanțială asociată procesului de carbonatare minerală în sine, care trebuie analizată înainte de planificarea unei aplicări comerciale a tehnologiei. Ca și în cazul stocării geologice, trebuie instituite și controalele necesare pentru a garanta siguranța pentru mediu a tehnologiei. Aceste controale vor fi, cel mai probabil, foarte diferite de cele aplicabile în cazul stocării geologice, date fiind diferențele fundamentale dintre cele două tehnologii. În lumina acestor considerații, Comisia va urmări îndeaproape progresele tehnice înregistrate în domeniul sechestrării minerale, pentru a putea elabora un cadru juridic care să permită sechestrarea minerală în condiții de siguranță pentru mediu și recunoașterea acesteia în cadrul sistemului de comercializare a emisiilor, în momentul în care această tehnologie va atinge un stadiu de dezvoltare corespunzător. Date fiind interesul statelor membre pentru această tehnologie și ritmul evoluției tehnologice, o primă evaluare va putea fi efectuată cel mai probabil în 2014, sau mai devreme dacă circumstanțele o permit.

(1)  Termenul „penalizare energetică” exprimă faptul că o centrală care efectuează captarea sau mineralizarea CO2 utilizează o parte din energia sa în cadrul acestor procese și, prin urmare, are nevoie de mai multă energie decât o centrală care realizează o producție echivalentă fără captare/mineralizare.