EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52007SC1321

Document de lucru al serviciilor Comisiei - Document de însoţire pentru Comunicarea Comisiei - Plan de acţiune privind logistica transportului de marfă - Sinteza analizei de impact {COM(2007) 607 final} {SEC(2007) 1320}

/* /2007/1321 final */

52007SC1321

Document de lucru al serviciilor Comisiei - Document de însoţire pentru Comunicarea Comisiei - Plan de acţiune privind logistica transportului de marfă - Sinteza analizei de impact {COM(2007) 607 final} {SEC(2007) 1320} /* /2007/1321 final */


[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 18.10.2007

SEC(2007) 1321

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Document de însoţire pentru COMUNICAREA COMISIEI Plan de acţiune privind logistica transportului de marfă SINTEZA ANALIZEI DE IMPACT {COM(2007) 607 final}{SEC(2007) 1320}

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Sinteza analizei de impact privind un plan de acţiune pentru logistica transportului de marfă

DG emitentă: Direcţia Generală Energie şi Transport

Introducere

Există o serie de factori care exercită presiune asupra costurilor aferente transporturilor din cadrul serviciilor de logistică din Europa, ameninţând viabilitatea practicilor aferente sectoarelor logisticii şi transportului de marfă.

Având în vedere ponderea crescândă pe care logistica o deţine în cadrul economiei, aceste tendinţe pot avea repercusiuni semnificative asupra competitivităţii europene.

Evoluţia sectorului logisticii prezintă un al doilea aspect îngrijorător, şi anume impactul asupra mediului, în special contribuţia logisticii la emisiile de gaze cu efect de seră. În timp ce, în cazul multor sectoare economice, rezultatele privind protecţia mediului se îmbunătăţesc, emisiile de CO2 produse de industria transporturilor, din care o treime se datorează transportului de marfă, sunt în creştere şi ar putea afecta atingerea obiectivelor UE în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În mod evident, această tendinţă nu este viabilă şi trebuie ţinută sub control.

Atât tendinţa economică, cât şi cea privind protecţia mediului necesită mobilizarea resurselor de eficienţă neutilizate din domeniul logisticii în scopul unei organizări mai raţionale şi eficiente a operaţiunilor de transport de marfă. Această necesitate se manifestă cu atât mai acut în contextul actual, caracterizat prin estimări de creştere a transportului de marfă şi prin evoluţia preţurilor la combustibilii fosili.

aspecte procedurale şi consultarea părţilor interesate

De la adoptarea, în iunie 2006, a Comunicării privind logistica transportului de marfă, Comisia a încurajat părţile interesate să îşi exprime opiniile cu privire la modul în care domeniile de acţiune descrise în comunicare ar trebui integrate într-un plan de acţiune privind logistica. Printre acţiunile puse în aplicare s-au numărat: un seminar cu participarea unor experţi, organizat în octombrie 2006 în colaborare cu preşedinţia finlandeză a Consiliului UE; lansarea, în decembrie 2006, a unei invitaţii adresate întreprinderilor şi altor părţi interesate de a identifica şi notifica obstacolele care afectează prestarea eficientă de servicii logistice; diverse evenimente organizate în jurul unor subiecte specifice de interes, precum European Intermodal Loading Unit (EILU – Unitatea europeană de încărcare intermodală), aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sectorul logisticii, un sondaj pe bază de chestionar lansat în martie 2007 şi, în sfârşit, o conferinţă publică organizată la începutul lunii mai 2007, în colaborare cu preşedinţia germană a Consiliului UE.

Aceste consultări au confirmat faptul că reprezentanţii acestui sector consideră deosebit de importantă recunoaşterea politică a importanţei logisticii. De asemenea, percepţia comună este că eficienţa şi caracterul durabil al sectorului logisticii nu pot fi considerate inerente. În ceea ce priveşte măsurile propuse, părerile respondenţilor au fost în general favorabile, existând, totuşi, câteva diferenţe de opinie. Astfel, industria în ansamblu acordă o importanţă deosebită exigenţelor în materie de infrastructură a transportului, reducerii costurilor aferente formalităţilor administrative de punere în conformitate, precum şi necesităţii sporirii eficienţei transportului feroviar de marfă. Pe larg, sunt adoptate şi măsuri destinate să faciliteze adoptarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi măsuri de sprijinire a formării profesionale în domeniul logisticii. În schimb, nu există unanimitate cu privire la propunerile de introducere a unor sisteme de recunoaştere a calităţii şi a unor sisteme de răspundere multimodale sau privind reanalizarea limitelor aplicabile dimensiunilor vehiculelor.

obiective incluse în planul de acţiune pentru logistica transportului de marfă

Obiectivul general al planului de acţiune privind logistica este mobilizarea resurselor de eficienţă neutilizate din domeniul logisticii în scopul unei organizări mai raţionale şi eficiente a operaţiunilor de transport de marfă. Această necesitate se manifestă cu atât mai acut în contextul actual, caracterizat printr-o creştere previzionată a transportului de marfă şi prin evoluţia preţurilor la combustibilii fosili. Prin intermediul măsurilor propuse, planul de acţiune privind logistica aplică principiul comodalităţii, şi anume îmbunătăţirea fiecărui mod de transport şi depăşirea obstacolelor din calea interoperabilităţii între moduri pentru a contribui la mobilizarea rezervelor de capacităţi din cadrul sistemelor europene de transport în scopul realizării unei creşteri durabile.

Mai precis, planul de acţiune va contribui la

- optimizarea utilizării infrastructurii transporturilor, inclusiv prin gestionarea vehiculelor şi niveluri de încărcare, precum şi prin evidenţierea investiţiilor în infrastructură care ar fi avantajoase pentru marfă;

- o mai bună gestionare transfrontalieră a fluxurilor de marfă şi a exigenţelor administrative aferente în materie de raportare;

- o mai bună integrare a modurilor de transport şi reducerea costurilor de fricţiune care afectează transportul intermodal;

- accentuarea criteriilor de calitate în cadrul alegerii modului de transport;

- creşterea nivelurilor de competenţă, mobilitate şi atractivitate a profesiilor din sectorul logistic.

Posibilităţi de acţiune

Având în vedere provocările cu care se confruntă industria logistică, s-a considerat că, pentru a ieşi din situaţia actuală (de continuare a practicilor actuale) sunt necesare o combinaţie de măsuri şi o gamă de instrumente. Acestea au fost clasificate într-o serie de sub-opţiuni referitoare la domeniile aferente transportului electronic de marfă şi sistemelor inteligente de transport (ITS), calităţii durabile, simplificării, dimensiunilor vehiculelor şi transportului urban. Mediile urbane şi coridoarele de transport de mare densitate constituie domenii prioritare pentru punerea în aplicare a acestor măsuri. În total, au fost identificate aproximativ 30 de măsuri care ar trebui întreprinse la nivelul UE pentru a garanta caracterul durabil şi eficienţa continuă a logisticii transportului de marfă în Europa.

impact preconizat

Analiza de impact a luat în considerare posibilele consecinţe economice, sociale şi de mediu ale propunerilor, în special contribuţia acestora la atenuarea problemelor identificate la început.

În ceea ce priveşte dimensiunea economică, analiza a recurs la conceptul de costuri logistice totale, care vizează măsurarea costurilor în materie de logistică ale unei societăţi, exprimate în factori legaţi de transport şi luând în calcul şi costurile în amonte, precum contractarea de servicii de transport, şi costurile auxiliare aferente necesităţii de a asigura stocuri de siguranţă şi de depozit. Această analiză microeconomică a fost completată printr-o tentativă de evaluare a repercusiunilor asupra economiei în general, în privinţa efectelor asupra PIB.

Efectele asupra mediului au fost evaluate în principal în raport cu impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, considerate cea mai mare provocare pentru sectorul transporturilor. Cu toate acestea, în special în mediile urbane, emisiile de substanţe poluante continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare.

Dimensiunea socială analizată se referă în primul rând la persoanele angajate în sectorul logisticii şi în sectoarele economice conexe. Astfel, s-a acordat o atenţie deosebită unor aspecte precum formarea şi mobilitatea, cu toate că analiza de impact şi-a propus să abordeze şi efectele potenţiale ale măsurilor propuse asupra societăţii în general, în special în ceea ce priveşte calitatea vieţii în mediile urbane.

Avantaje la nivel microeconomic

Este de aşteptat ca, prin stabilirea bazelor pentru descrierea serviciilor electronice de logistică, pentru o mai bună previzionare şi monitorizare a traseului mărfii, prin niveluri mai ridicate de încărcare, precum şi prin o utilizare mai eficientă a vehiculelor, acţiunile din cadrul sub-opţiunii transport electronic de marfă/ITS să determine reducerea costurilor aferente contractării de servicii de transport, inventarierii şi depozitării, precum şi a costurilor cu transportul propriu-zis.

Măsurile incluse la rubrica „Calitate durabilă şi eficienţă” ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra componentelor costurilor de logistică, determinând îmbunătăţirea formării în domeniul logisticii, permiţând expeditorilor să aplice criterii privind calitatea operatorilor de transport selectaţi şi contribuind la îmbunătăţirea rezultatelor şi a eficienţei platformelor de transbordare, care se vor putea compara cu alţi operatori din domeniu.

Simplificarea lanţurilor logistice va contribui la realizarea unor economii semnificative datorită reducerii poverii administrative şi atenuării costurilor generate de nesiguranţa juridică în materie de răspundere, prezentă în cadrul lanţurilor de transport multimodal.

Înaintea formulării unor concluzii privind repercusiunile economice ale dimensiunilor vehiculelor se impune analizarea în detaliu a impactului acestora. În ceea ce priveşte elaborarea unor standarde privind unităţile de transport intermodal de marfă, se poate presupune că acestea vor reduce costurile aferente încărcării, descărcării şi transbordării mărfii şi vor îmbunătăţi productivitatea terminalelor. Mai mult, acestea vor duce la scăderea costurilor transporturilor prin îmbunătăţirea nivelurilor de încărcare în raport cu containerele ISO şi cu caroseriile mobile.

Acordarea unei importanţe sporite îmbunătăţirii eficienţei transporturilor în mediile urbane şi coridoarelor destinate transportului de marfă pe distanţe lungi ar trebui să determine reducerea costurilor cu transporturile şi a distanţelor în cazul livrărilor de marfă în mediu urban.

Tabelul următor sintetizează efectele preconizate, directe şi indirecte, ale opţiunilor de reducere a costurilor logistice totale.

Comenzi şi comunicare | Costuri cu inventarierea, depozitarea şi gestiunea riscurilor | Încărcare, descărcare şi transbordare | Transport |

Transport electronic de marfă/ITS | + | + | + |

Calitate durabilă | + | + | + |

Simplificare | + | + | + |

Dimensiunile vehiculelor şi unităţi de încărcare | + | + |

Transport urban | + |

Coridoare verzi | + | + | + | + |

În evaluarea subiectivă a operatorilor logistici şi a expeditorilor apare o diferenţiere evidentă în funcţie de eficienţa fiecărei opţiuni (a se vedea tabelul de mai jos). Trebuie subliniat faptul că valorile absolute indicate exprimă avantajele percepute, nu cele măsurate. În plus, analiza acestor rezultate ar trebui să ţină seama de tendinţa generală favorabilă politicilor cu efect imediat în raport cu măsurile care vizează obiective pe termen lung.

Avantajele percepute ale acţiunilor propuse [1]

Economii financiare estimate | Economii de timp estimate |

Transport electronic de marfă/ITS | 8% | 10% |

Calitate durabilă | 10% | 12% |

Simplificare | 4% | 5% |

Dimensiunile vehiculelor şi unităţi de încărcare | 11% | 9% |

Transport urban | 14% | 14% |

Avantaje la nivel macroeconomic

Analiza de impact a prezentat o ipoteză optimistă şi una realistă, care corespund întregii game a efectelor estimate ale planului de acţiune. Din motive de concizie, este prezentată numai ipoteza realistă.

Conform ipotezei realiste, planul de acţiune va determina o creştere a nivelului productivităţii sectorului logistic cu cel puţin 3% în cazul transportului terestru, cu 5% în cazul serviciilor auxiliare de transport şi cu 3% în cazul comunicaţiilor. De asemenea, planul de acţiune va avea ca efect scăderea costurilor logistice cu 2% şi reducerea timpilor de transport pentru marfă cu 3%, precum şi o creştere de 3% a nivelurilor de încărcare. Aceste cifre se bazează pe evaluări specializate ale efectelor globale estimate ca urmare a măsurilor propuse în planul de acţiune privind logistica.

Pe baza modelului de calcul ASTRA, s-a calculat că aceste schimbări vor determina o creştere a ratelor anuale medii de creştere a PIB-ului din UE-27 cu 0,04% în raport cu ipoteza de continuare a practicilor actuale. Această creştere relativ scăzută va reprezenta, totuşi, o creştere suplimentară de câteva miliarde de euro pe an.

[pic]

Impactul asupra mediului

În timp ce, în cazul multor sectoare economice, rezultatele privind protecţia mediului se îmbunătăţesc, emisiile de CO produse de industria transporturilor, din care o treime se datorează transportului de marfă, sunt în creştere şi ar putea afecta atingerea obiectivelor UE în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Seria de măsuri propuse va contribui la abordarea acestor aspecte prin reducerea activităţilor inutile de transport, printr-o mai bună integrare a modurilor de transport şi sporirea caracterului atractiv al celor ecologice, precum şi prin facilitarea luării în considerare a criteriilor calitative (inclusiv impactul asupra mediului) în alegerea modului de transport de către client. Noţiunea de „transport verde” şi prioritatea acordată transportului urban vor contribui la aplicarea unor noi tehnologii ecologice în sectoarele unde impactul acestora va fi cel mai semnificativ.

Mai precis, planul de acţiune privind logistica prezintă următoarele avantaje pentru mediu

- o alegere mai eficientă a itinerariului, în special în cazul transportului rutier, va reduce nivelul emisiilor de CO2 prin eliminarea congestiilor de trafic şi printr-o îmbunătăţire a nivelurilor de încărcare;

- monitorizarea electronică a traseului mărfii determină o mai bună previzionare a livrărilor, contribuie la evitarea mişcărilor inutile de marfă şi a soluţiilor de aprovizionare de ultim moment, foarte solicitante, în cazul activităţilor de producţie sau de distribuţie uşor afectate de întreruperi;

- utilizarea unităţilor de încărcare multimodale va îmbunătăţi interoperabilitatea diferitelor moduri de transport şi va facilita trecerea la modurile mai puţin poluante;

- simplificarea administrativă şi juridică va reduce costurile transportului multimodal de marfă, sporindu-i, astfel, caracterul atractiv;

- diseminarea de bune practici şi îmbunătăţirile aduse formării profesionale a logisticienilor vor garanta faptul că deciziile din domeniul transportului de marfă sunt luate în deplină cunoştinţă de cauză, ţinându-se seama de toate opţiunile alternative şi de repercusiunile sociale, economice şi de mediu ale acestora.

În situaţiile în care există alternative modale atractive, este de aşteptat apariţia unor efecte semnificative asupra rezultatelor în materie de mediu ale logisticii transportului de marfă. Aceasta leagă astfel reuşita planului de acţiune privind logistica de alte iniţiative strategice din domeniul transporturilor, în special de promovarea unei reţele feroviare cu prioritate pentru transportul de marfă şi a „autostrăzilor mării”. Punerea în aplicare a acestora şi sporirea rolului acordat transportului de marfă în cadrul finanţării RTE-T vor crea condiţiile necesare operatorilor de transport şi logisticienilor pentru a oferi servicii care sunt atât eficiente din punct de vedere economic, cât şi durabile din punct de vedere al impactului asupra mediului. Mai mult, internalizarea costurilor externe, care fac în prezent obiectul unor activităţi de creare a metodologiei, ar putea da un nou impuls în ceea ce priveşte utilizarea modurilor de transport ecologice.

Impactul la nivel social

Planul de acţiune privind logistica va avea efecte asupra persoanelor angajate în acest sector, precum şi asupra celor afectate într-o oarecare măsură de efectele sectorului în cauză (zgomot, evacuări, emisii, congestie).

Iniţiativa propusă în cadrul planului de acţiune, de creare a unui sistem de certificare pentru logisticieni, va îmbunătăţi nivelurile de formare profesională şi va crea noi oportunităţi de carieră pentru angajaţii sectorului. Introducerea unor noi tehnologii, în special în domeniul TI, va conduce la creşterea nevoii de specialişti în cadrul sectorului şi va spori valoarea competenţelor personalului.

În ceea ce priveşte publicul larg, se estimează că, pe termen lung, efectul măsurilor incluse în planul de acţiune asupra mediilor sociale va fi pozitiv, în special datorită măsurilor de promovare a bunelor practici în mediul urban. Cu toate acestea, un rol esenţial va fi jucat de evoluţia tehnologiilor transporturilor, iar iniţiativele precum promovarea „coridoarelor verzi” ar trebui să prevadă şi modalităţi de sporire a compatibilităţii dintre transportul de marfă şi noţiunile noastre privind calitatea vieţii.

Costuri administrative

Cu excepţia ghişeului administrativ unic, care va necesita investiţii suplimentare în capacităţile TI existente la nivel naţional, punerea în aplicare a planului de acţiune privind logistica va genera costuri administrative reduse, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru autorităţile publice. În ceea ce priveşte autorităţile publice, se estimează că principalele elemente de cost vor fi legate de activităţile de elaborare a unor noi standarde, de introducerea unui sistem de certificare a calificărilor şi de posibila adaptare a programelor naţionale de formare, de punerea în aplicare a procedurii de evaluare comparativă şi măsurare a rezultatelor, precum şi de funcţionarea centrelor de promovare a transportului multimodal. În cazul întreprinderilor, principalele elemente de cost sunt adaptarea la noile standarde şi conformarea cu noile exigenţe în materie de certificare şi evaluare comparativă.

Concluzii

O acţiune comunitară în domeniul logisticii este perfect justificată şi generează aşteptări mari. Factorii de decizie politică ar trebui să faciliteze includerea cerinţei privind eficienţa serviciilor logistice (ca factor esenţial al competitivităţii europene) în cadrul practicilor vizând asigurarea durabilităţii sectorului.

Deşi există diferenţe clare între efectele scontate ale diferitelor opţiuni luate în considerare, se recomandă luarea unor acţiuni combinate, datorită sinergiilor care pot fi dezvoltate între acestea şi caracteristicilor logisticii transportului de marfă, care este afectată de evoluţiile înregistrate în numeroase domenii tehnologice şi de reglementare.

În mod direct sau indirect, combinaţia de acţiuni propuse în prezent ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra costurilor logistice totale ale întreprinderilor, reducând costurile cu comenzile şi cu comunicarea, costurile aferente depozitării şi gestionării riscurilor, costurile cu transbordarea şi chiar costurile cu transportul propriu-zis. Unele din aceste acţiuni se află în fază pregătitoare. Acestea nu vor produce efecte imediate asupra eficienţei serviciilor de logistică din cadrul UE, dar constituie etape necesare ale procesului de îmbunătăţire a cadrului logisticii.

Întreprinderile mici şi mijlocii vor avea, în primul rând, de câştigat, întrucât standardizarea (în cadrul sistemelor de informare şi al tehnologiilor vehiculelor), precum şi simplificarea administrativă le vor permite să îşi reducă în mod semnificativ costurile de funcţionare. Consolidarea ponderii rolului deţinut de calitate în cadrul deciziilor în materie de logistică a transportului de marfă va oferi noi posibilităţi de piaţă.

Este de aşteptat ca măsurile propuse să aibă efecte benefice asupra mediului prin reducerea activităţilor inutile de transport, printr-o mai bună integrare a modurilor de transport şi sporirea caracterului atractiv al celor ecologice, precum şi prin facilitarea luării în considerare a criteriilor calitative (inclusiv impactul asupra mediului) în alegerea modului de transport de către client.

Seria de acţiuni va avea şi un impact social pozitiv, prin faptul că va conduce la îmbunătăţirea calităţii formării şi la creşterea oportunităţilor în materie de mobilitate. Pentru societate în general, o logistică mai eficientă a transportului de marfă va contribui la garantarea calităţii vieţii pe care noi toţi, în calitate de consumatori, o aşteptăm, şi va determina reducerea efectelor negative ale acestei activităţi asupra mediilor noastre de viaţă.

revizie internă

Conform angajamentului luat, de realizare a unor analize de impact riguroase şi de calitate, Comisia a instituit un comitet de analiză de impact, însărcinat cu susţinerea şi monitorizarea calităţii analizelor de impact individuale pregătite de serviciile sale. Comitetul a revizuit prezentul document şi a emis un aviz la 23 iulie 2007. În lumina observaţiilor primite, analiza de impact a fost revizuită în ansamblu şi textul acesteia a fost scurtat.

Schimbările aduse au vizat prezentarea problemelor şi a obiectivelor planului de acţiune, cărora li s-au adus precizări, contextul politic, care este reflectat mai în detaliu, impactul de mediu şi social scontat, care a fost accentuat, în timp ce explicaţii suplimentare au fost introduse în ceea ce priveşte prezentarea modelului macroeconomic.

[1] Pentru metodologia aplicată la realizarea sondajului, consultaţi documentul „Preparatory Study for an Impact Assessment on a EU Freight Logistics Action Plan, Stakeholders’ demand for policy measures”, aprilie 2007.

Top