52007SC1190

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 19.9.2007

SEC(2007) 1190

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Anexă la COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR privind O nouă strategie în materie de sănătate animală pentru Uniunea Europeană (2007-2013) desfăşurată sub deviza „Prevenirea este mai eficientă decât vindecarea” REZUMATUL EVALUăRII IMPACTULUI O nouă strategie de sănătate animală (2007-2013)

{COM(2007) 539 final} {SEC(2007) 1189}

REZUMAT O nouă strategie de sănătate animală (2007-2013)

Politica comunitară de sănătate animală (PCSA) a parcurs o cale lungă de la începutul anilor 1960, când a fost iniţiată. Adoptarea normelor comune, la nivelul UE, pentru comercializarea animalelor şi a produselor de origine animală a jucat un rol esenţial în garantarea unor standarde adecvate de siguranţă şi sănătate, contribuind la dezvoltarea schimburilor intracomunitare şi la îmbunătăţirea sănătăţii animale în general. PCSA a evoluat ulterior ca rezultat al apariţiei succesive, în ultimii ani, a unor crize majore şi focare de boli.

În 2004, DG SANCO a întreprins o evaluare menită să aprecieze performanţa PCSA în ultimul deceniu. În timpul perioadei de evaluare, au fost identificate o serie de aspecte care sunt prezentate pe scurt în prezentul document. Această iniţiativă vizează abordarea acestor aspecte, precum şi a noilor provocări cu care se confruntă PCSA în zilele noastre.

Printre principalele probleme identificate la evaluare se numără deosebita complexitate a actualei PCSA, lipsa unei strategii globale şi, în special, atenţia insuficientă acordată prevenirii bolilor. Aceste aspecte au creat, la rândul lor, dificultăţi suplimentare, cum este lipsa de consecvenţă şi coerenţă cu alte politici conexe. Alte probleme care au fost constatate în cadrul procesului de evaluare constau în necesitatea unei comunicări mai bune şi a implicării părţilor interesate în procesul de decizie, precum şi necesitatea clarificării rolurilor şi responsabilităţilor. De asemenea, au fost evidenţiate problemele legate de cadrul financiar existent şi de punerea în aplicare a unor controale la importurile în statele membre. În sfârşit, s-a recunoscut faptul că evaluarea performanţei PCSA au fost prea limitată.

Obiectivele globale ale PCSA sunt de a asigura un nivel înalt de sănătate publică, contribuind totodată la creşterea economică şi la competitivitate, şi de a promova bunele practici de agricultură, care împiedică transmiterea bolilor animalelor, respectă standardele de bunăstare a animalelor şi contribuie la dezvoltarea durabilă. Pentru a atinge aceste obiective globale, au fost stabilite obiective specifice pentru PCSA. În primul rând, UE ar trebui să îşi concentreze intervenţiile asupra bolilor animalelor cu relevanţă mare la nivel comunitar şi, în acest scop, să analizeze şi să clasifice riscurile biologice şi chimice, să stabilească priorităţi, obiective cuantificabile şi indicatori de performanţă, precum şi partea resurselor care trebuie alocată pentru ameninţările identificate. În al doilea rând, este necesar să se ajungă la o transparenţă şi eficacitate sporită a măsurilor de prevenire şi de combatere a bolilor, prin definirea unui cadru de reglementare unic şi mai clar, stabilirea unor reguli şi mecanisme menite să faciliteze comerţul internaţional, asigurând totodată un nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice şi animale, stimulând măsurile de prevenire a riscurilor în cadrul exploataţiilor şi încurajând sectorul agricol să îşi asume mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte prevenirea bolilor, o mai bună supraveghere şi pregătire pentru situaţiile de criză. UE va stimula inovarea, ştiinţa şi cercetarea pentru a oferi instrumente mai bune pentru combaterea bolilor animalelor. Iniţiativa vizează să contribuie, de asemenea, la obiectivele generale ale UE, în special cele legate de o mai bună legiferare şi de strategia de la Lisabona.

Pentru a aborda problemele identificate în cadrul evaluării, prezentul document trece în revistă trei opţiuni importante. Evaluarea impactului nu detaliază diferitele subopţiuni care au fost luate în considerare pentru fiecare aspect specific, întrucât această analiză a fost făcută deja în contextul evaluării şi este inclusă în raportul final al evaluării. Cele trei opţiuni mari conţin subopţiunile preferate pentru fiecare aspect specific. Prima abordare identificată a fost opţiunea conform căreia situaţia rămâne neschimbată şi care se bazează pe continuarea PCSA existente. A doua opţiune este aceea de a introduce o nouă strategie „blândă” de sănătate animală. Această strategie s-ar baza pe instrumente de reglementare mai puţin restrictive şi ar viza îmbunătăţirea comunicării, a cooperării şi a asistenţei tehnice acordate ţărilor terţe. De asemenea, această strategie ar avea drept scop să sprijine ştiinţa şi cercetarea şi ar aborda problema aplicării măsurilor la nivelul statelor membre. Ultima opţiune examinată este de a introduce o strategie de sănătate animală cu multiple faţete. Această strategie s-ar baza pe acţiunile descrise în cea de-a doua opţiune, dar ar include, de asemenea, elemente juridice suplimentare şi, în special, introducerea unui nou cadru legislativ orizontal, crearea eventuală a unui sistem armonizat de împărţire a costurilor, elaborarea unei strategii de export la nivelul UE şi punerea în aplicare a unor mijloace electronice de identificare şi certificare a animalelor.

Consecinţele de ordin social, economic şi ecologic ale celor trei opţiuni au fost analizate în prezentul document. În această etapă, analiza a fost în principal cantitativă, din cauza caracterului general al iniţiativei şi, de asemenea, având în vedere faptul că se preconizează studii suplimentare pentru a examina în detaliu consecinţele (în special în termeni de costuri şi avantaje) ale celor mai importante acţiuni prevăzute. Anexa II prezintă detalii ale diferitor studii preconizate. În orice caz, orice propunere legislativă nouă va trebui să facă obiectul unei evaluări specifice a impactului înainte să fie prezentată.

În urma acestei analize, concluzia generală a fost că opţiunea 3 este cea mai bună soluţie pentru a aborda problemele identificate în evaluare, precum şi noile provocări cu care se confruntă PCSA, deoarece opţiunea 2, în ciuda impactului său pozitiv, nu ar rezolva în totalitate problemele identificate.