52007PC0323

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.6.2007

COM(2007) 323 final

2007/0109 (CNS)

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

privind rezultatele ajutoarelor autorizate în Finlanda pentru anumite cantităţi de seminţe şi anumite cantităţi de seminţe de cereale

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1947/2005 în ceea ce priveşte ajutoarele naţionale acordate de Finlanda pentru seminţe şi seminţe de cereale

(prezentată de Comisie) {SEC(2007) 799}

CUPRINS

1. INTRODUCERE 3

2. SISTEMUL DE AJUTOARE NAţIONALE PENTRU PRODUCţIA DE SEMINţE 3

2.1. Ajutoare pentru seminţele de cereale 3

2.2. Ajutoare pentru seminţele de graminee/trifoi 4

2.2.1. Producţie 4

2.2.2. Punere în aplicare 5

2.2.3. Modificarea ajutorului 5

2.2.4. Diferenţierea ajutorului în funcţie de regiune 5

2.2.5. Soiurile de seminţe din fiecare specie eligibilă pentru ajutoare (anexa V) 6

2.2.6. Trifoi roşu ( Trifolium pratense L. ) – anexa VI, tabelul 1 6

2.2.7. Timoftică ( Phleum pratense L. ) – anexa VI, tabelul 2 6

2.2.8. Păiuş de livadă ( Festuca pratensis huds. ) – anexa VI, tabelul 3 7

2.2.9. Golomoz ( Dactilis glomerata L. ) – anexa VI, tabelul 4 7

2.2.10. Raigras ( Lolium perene L. ) – anexa VI, tabelul 5 7

3. IMPORTURILE DE SEMINţE ÎN FINLANDA 8

3.1. Importurile de seminţe de cereale – anexa VII, tabelele 1 şi 2 8

3.2. Importurile de seminţe de graminee/trifoi – anexa VII, tabelul 3 8

4. ALTE SISTEME DE AJUTOR ÎN FINLANDA 8

5. ASPECTE ALE PRODUCţIE DE SEMINţE DE GRAMINEE/TRIFOI ÎN FINLANDA şI ÎN UE-15 9

6. SISTEMUL DE PLăţI UNICE 10

7. REZUMAT şI OBSERVAţII 10

7.1. Temei juridic 10

7.2. Punerea în aplicare a sistemului 10

7.3. Alte sisteme de ajutor 10

7.4. Sistemul de plăţi unice 10

7.5. Multiplicarea în alte ţări 11

7.6. Producţia de seminţe de cereale 11

7.7. Importuri în Finlanda 11

8. PROPUNERE 11

Notă: | Anexele la care se face trimitere în prezentul raport pot fi găsite într-un document de lucru al Comisiei care însoţeşte acest raport. (http://ec.europa.eu/agriculture/markets/seeds/index_en.htm) |

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

privind rezultatele ajutoarelor autorizate în Finlanda pentru anumite cantităţi de seminţe şi anumite cantităţi de seminţe de cereale

INTRODUCERE

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2358/71[1], Decizia 2001/60/CE a Comisiei din 9 ianuarie 2001 [2] a autorizat Finlanda să acorde ajutoare pentru seminţele de cereale până la 31 decembrie 2005 (a se vedea anexa I), iar Decizia 2001/61/CE a Comisiei din 9 ianuarie 2001 [3] a autorizat Finlanda să acorde ajutoare pentru seminţele de trifoi roşu, timoftică, păiuş de livadă, golomoz şi raigras până la 31 decembrie 2005 (a se vedea anexa II).

În temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 al Consiliului, Comisia trebuie să transmită Consiliului, înainte de 1 ianuarie 2006 şi pe baza informaţiilor furnizate în timp util de către Finlanda, un raport privind rezultatele ajutoarelor autorizate pentru anumite cantităţi de seminţe şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale, însoţit de propunerile necesare.

Prezentul raport se bazează pe informaţiile furnizate periodic de autorităţile finlandeze.

SISTEMUL DE AJUTOARE NAţIONALE PENTRU PRODUCţIA DE SEMINţE

Ambele autorizaţii acoperă exclusiv soiurile de cereale şi soiurile de graminee/trifoi enumerate în catalogul finlandez şi care, cu excepţia unor mici cantităţi cultivate în regiunile de la graniţa Finlandei, se cultivă exclusiv în statul membru în cauză.

Autorizaţia privind ajutoarele pentru seminţe de cereale stabileşte o limită maximă a cantităţii eligibile la 100 000 de tone şi un nivel maxim al ajutorului de 2,523 EUR per 100 de kilograme, reprezentând o sumă maximă de 2 523 MEUR (a se vedea anexa I).

În cazul ajutoarelor pentru producţia de seminţe de graminee/trifoi, autorizaţia stabileşte per specie o limită maximă a ajutorului la hectar şi per suprafaţă eligibilă, reprezentând o sumă maximă de 1 814 MEUR (a se vedea anexa II).

Ajutoare pentru seminţele de cereale

În perioada 2000–2005, producţia de seminţe de cereale a crescut cu 23%, de la 57 309 tone la 70 531 de tone.

În cursul aceleiaşi perioade, producţia de seminţe de orz a crescut cu 62%, cea de grâu de primăvară cu 163%, iar cea de grâu de toamnă cu 70%. Pe de altă parte, producţia de seminţe de ovăz a scăzut cu 32%, iar cea de secară cu 10%.

Tabelul 1 conţine informaţiile primite de la autorităţile finlandeze. Tabelul acoperă perioada 2000–2005.

Tabelul 1 Producţia de seminţe certificate de cereale (în tone) în Finlanda, în perioada 2000–2005

Deşi nivelul ajutorului este stabilit per 100 kg, media estimată per hectar pentru perioada 2000–2005 este de aproximativ 68 €/ha, iar tendinţa este ascendentă, după cum reiese din tabelul 2.

Tabelul 2 Estimare a nivelului ajutorului pentru seminţele de cereale per hectar, pe baza productivităţii medii istorice şi a unui nivel al ajutorului de 2,523 EUR per 100 kg

În cursul perioadei 2000–2005, productivitatea medie în cazul seminţelor de cereale a crescut cu 44%, iar nivelul ajutorului per hectar a evoluat în consecinţă în mod similar.

Soiurile de seminţe de cereale care au beneficiat de ajutoare naţionale în perioada 2000–2005 sunt indicate în anexa III. Din listă reiese în mod clar că numărul soiurilor, în special în cazul orzului, a crescut considerabil.

Ajutoare pentru seminţele de graminee/trifoi

Producţie

Producţie de seminţe de graminee/trifoi în perioada 2000–2005 a scăzut de la un maxim de 4 685 de tone în 2001 la 1 654 de tone în 2004, scăderea fiind cauzată în principal de variaţiile climatice. Cu toate acestea, după cum reiese din tabelul 3, producţia obţinută în 2004 s-a situat sub media celor şase ani (3 163 de tone). Timoftica este cea mai importantă specie.

Tabelul 3 Producţia de seminţe certificate de graminee/trifoi (în tone) în Finlanda, în perioada 2000–2005

Specie | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | variaţie % 2000/2005 |

Trifoi roşu | 53 | 125 | 68 | 62 | 4 | 52 | –2% |

Timoftică | 2 151 | 3 781 | 3 541 | 2 594 | 1 319 | 1 908 | –11% |

Păiuş de livadă | 423 | 732 | 468 | 454 | 318 | 700 | 66% |

Golomoz | 6 | 3 | 0 | 2 | 0 | 0 |

Raigras | 45 | 44 | 31 | 38 | 13 | 43 | –6% |

Total | 2 678 | 4 685 | 4 108 | 3 150 | 1 654 | 2 703 | 1% |

Sursă: informaţii comunicate de Finlanda. |

Punere în aplicare

În perioada 2000–2005, autorităţile finlandeze au introdus, din proprie iniţiativă, anumite ajustări ale sistemului de acordare a ajutoarelor, şi anume modificarea nivelului ajutorului per hectar în cazul depăşirii suprafeţei maxime autorizate, precum şi o diferenţiere a nivelului ajutorului per regiune.

Modificarea ajutorului

În perioada 2000–2005 au existat mai multe cazuri în care suprafaţa aprobată de Finlanda şi pe care se produceau seminţe a depăşit suprafaţa maximă indicată în Decizia 2001/61/CE a Comisiei.

Au fost aplicate două metode de distribuie a ajutoarelor în acest caz.

Mai întâi, în perioada 2000–2002, a fost calculată un plafon prin înmulţirea suprafeţei maxime cu nivelul maxim al ajutorului per hectar, astfel cum a fost definit de decizia Comisiei. Plafonul respectiv a fost apoi împărţit la suprafaţa naţională aprobată, care depăşea suprafaţa maximă autorizată, rezultând astfel un nivel redus al ajutorului per hectar.

În 2003 a fost introdus conceptul de coeficient de ajutor unitar, definit ca „raportul dintre o unitate eligibilă pentru ajutor şi obiectul unei cereri de ajutor, pentru care ajutorul este plătit.”

Atunci când suprafaţa naţională maximă a fost depăşită, suprafaţa eligibilă pentru ajutor a fost calculată utilizând coeficientul de ajutor unitar şi reducând în mod linear suprafaţă aprobată a tuturor solicitanţilor.

În practică, utilizarea unui coeficient de ajutor unitar mai mic de unu determină, la nivelul fermierului, acordarea unui ajutor doar pentru o parte din fiecare hectar care face obiectul unei cereri.

Diferenţierea ajutorului în funcţie de regiune

În 2004 şi 2005, nivelul ajutoarelor acordate producătorilor de seminţe a variat în funcţie de regiune (a se vedea anexa IV). Nivelul ajutorului a fost structurat pe două categorii: o categorie pentru regiunile A şi B situate în sudul Finlandei şi o altă categorie pentru regiunile C1-C4 situate în nordul ţării.

Motivul stabilirii unei diferenţieri în funcţie de regiune a fost evitarea unor eventuale supracompensări ca urmare a introducerii unor plăţi naţionale suplimentare pentru sistemul de agromediu aplicabil numai în regiunile A şi B.

Soiurile de seminţe din fiecare specie eligibilă pentru ajutoare (anexa V)

În perioada 2000–2005, lista soiurilor de seminţe din fiecare specie care beneficiază de ajutoare naţionale autorizate s-a mărit considerabil, în special pentru timoftică şi trifoi roşu.

Anexa VI indică, pentru perioada 2000–2005, evoluţia speciilor care au beneficiat de ajutor, detalii privind producţia, suprafaţa aprobată după inspecţie, productivitatea, suprafaţa care corespunde nivelului maxim al ajutorului şi nivelul ajutorului per hectar. Observaţiile din următoarele paragrafe sunt formulate pe baza unei analize a acestor date. Această analiză face trimitere la nivelul mediu al productivităţii pentru UE-15, care poate fi găsit în tabelul 1 din anexa VIII.

Trifoi roşu ( Trifolium pratense L. ) – anexa VI, tabelul 1

În perioada 2000–2005 a existat o fluctuaţie semnificativă a cantităţii totale de trifoi roşu cultivat în Finlanda, de la 125 de tone în 2001 la 4 tone în 2004. Scăderea a fost cauzată în principal de o reducere dramatică a productivităţii (de la 188 la 10 kg/ha) şi într-o măsură mult mai mică de reducerea suprafeţelor.

Productivitatea medie în UE-15 în perioada 2000–2005 a variat de la 260 kg/ha în 2004 la 380 kg/ha în 2000.

În plus, suprafaţa aprobată după inspecţie a depăşit de două ori suprafaţa maximă autorizată, în 2001 şi 2002, şi a condus la un nivel redus al ajutorului per hectar.

Timoftică ( Phleum pratense L. ) – anexa VI, tabelul 2

Producţia de timoftică a fluctuat, de asemenea, în perioada 2000–2005, de la 3 781 de tone în 2001 la 1 319 tone în 2004. Atât variaţia productivităţii, cât şi cea a suprafeţelor au condus la diferenţe în volumul produs. Productivitatea a oscilat între 527 kg/ha în 2001 şi 236 kg/ha în 2004.

În medie, productivitatea medie obţinută în UE-15 în perioada 2000–2005 a variat între 280 kg/ha şi 530 kg/ha. Productivitatea înregistrată la timoftică în Finlanda este comparabilă cu media obţinută în UE-15 în perioada respectivă.

Pe lângă aceasta, suprafaţa aprobată după inspecţie pentru cultivarea de timoftică a depăşit suprafaţa maximă autorizată prin Decizia 2001/61/CE a Comisiei în cursul perioadei complete, în special în anii 2001, 2002 şi 2003, când suprafaţa maximă autorizată a fost depăşită cu peste 40%.

Depăşirea suprafeţei maxime autorizate a condus la o reducere a ajutorului per hectar în perioada 2000–2002. Începând cu 2003 s-a folosit un coeficient de ajutor unitar, care a fost de 0,70 în 2003, de 0,89 în 2004 şi de 0,97 în 2005.

Păiuş de livadă ( Festuca pratensis huds. ) – anexa VI, tabelul 3

Producţia de păiuş de livadă a evoluat de la un nivel maxim de 732 de tone în 2001 la 318 tone în 2004.

Nivelurile de productivitate din perioada 2000–2005 au înregistrat fluctuaţii, variind de la 444 kg/ha în 2001 la 200 kg/ha în 2004.

Productivitatea medie în UE-15 în perioada 2000–2005 a oscilat între 530 kg/ha şi 750 kg/ha.

În plus, suprafaţa aprobată după inspecţie a depăşit suprafaţa maximă autorizată în fiecare an, o depăşire substanţială de 44% fiind înregistrată în 2003.

În perioada 2000–2002 aceasta a condus la un nivel redus al ajutorului. Coeficientul de ajutor unitar aplicat a fost de 0,68 în 2003, de 0,75 în 2004 şi de 0,74 în 2005.

Golomoz ( Dactilis glomerata L. ) – anexa VI, tabelul 4

Producţia a oscilat între 6 tone în 2000 şi zero tone în 2004 şi 2005.

Nivelul productivităţii de seminţe de golomoz a variat de la 339 kg/ha în 2003 la 23 kg/ha în 2002.

În perioada 2000–2005, productivitatea medie în UE-15 a oscilat între 790 kg/ha şi 1 020 kg/ha.

În perioada 2000–2003, suprafaţa aprobată după inspecţie pentru producţia de seminţe de golomoz nu a depăşit suprafaţa maximă indicată în Decizia 2001/61/CE a Comisiei, iar în 2004 şi 2005 nu au existat suprafeţe aprobate. În consecinţă, nivelul ajutorului per hectar nu s-a modificat în perioada 2000–2003.

Există o evidentă diminuare a interesului pentru producţia de seminţe de golomoz.

Raigras ( Lolium perene L. ) – anexa VI, tabelul 5

Producţia a variat de la 45 de tone în 2000 la 13 tone în 2004.

Productivitatea înregistrată la seminţele de raigras în Finlanda a oscilat între 651 kg/ha în 2000 şi 180 kg/ha în 2004.

Productivitatea medie în UE-15 în perioada 2000–2005 a variat între 1 090 kg/ha şi 1 510 kg/ha.

Pentru perioada 2000–2005, suprafaţa aprobată după inspecţie a rămas în limitele suprafeţei maxime indicate de decizia Comisiei. Ajutorul acordat per hectar nu s-a modificat şi a atins nivelul maxim.

IMPORTURILE DE SEMINţE ÎN FINLANDA

Importurile de seminţe de cereale – anexa VII, tabelele 1 şi 2

Importurile de seminţe de cereale au crescut de la 39 de tone în 2000 la 118 tone în 2004, dar au scăzut la 5 tone în 2005 (anexa VII, tabelul 1).

În 2000, procentul de import/producţie a fost de 0,007%, iar în 2005 acest procent a avut o valoare şi mai mică.

Cantitatea totală de seminţe de cereale disponibilă pe piaţa finlandeză, asigurată de producţia internă şi de importuri (nu au fost exportate seminţe de cereale), a fost de 57 347 de tone în 2000 şi de 70 536 de tone în 2005 (anexa VII, tabelul 2).

Importurile de seminţe de cereale în Finlanda au înregistrat o oarecare creştere într-un anumit segment al perioadei acoperite, observându-se o creştere temporară în 2003; cu toate acestea, chiar şi în 2003, importurile au reprezentat doar o mică parte din cantitatea totală de seminţe de cereale disponibilă pe piaţa finlandeză.

Importurile de seminţe de graminee/trifoi – anexa VII, tabelul 3

Importurile de seminţe de graminee/trifoi au scăzut considerabil în perioada 2000–2005. Cantitatea totală a scăzut cu 79%, de la 712 tone în 2000 la 152 de tone în 2005. În 2002 s-a înregistrat un minim de 142 de tone. Scăderea a fost cauzată în principal de o reducere a importurilor de seminţe de timoftică şi de păiuş de livadă.

Producţia de seminţe certificate de graminee în Finlanda în perioada 2000–2005 a fost de 2 678 de tone în 2000 şi de 2 703 tone în 2005. Partea reprezentată de importuri a fost de 27%, 5% şi respectiv 6% din producţia internă de seminţe de graminee/trifoi în 2000, 2003 şi 2005.

Din datele conţinute în tabelul 4 din anexa VII, în special din cele privind importurile din 2004, reiese că importurile au compensat parţial scăderea înregistrată de producţia locală în cursul aceluiaşi an. În aceste condiţii, se poate deduce că seminţele destinate pieţei finlandeze pot fi produse în afara Finlandei.

În cele din urmă, faptul că producţia naţională de seminţe de graminee/trifoi poate fi înlocuită de importuri atunci când înregistrează un nivel redus arată că producţia naţională se află în concurenţă cu importurile pe aceleaşi pieţe.

ALTE SISTEME DE AJUTOR ÎN FINLANDA

Sisteme de ajutor bazate pe Actul de aderare

În conformitate cu articolul 142 din Actul de aderare, pentru Finlanda şi Suedia a fost creat un sistem de ajutoare naţionale pe termen lung, date fiind condiţiile climatice speciale (ajutorul nordic). În Finlanda, acest sistem se aplică în regiunile C1-C4 (a se vedea anexa IV), iar nivelul ajutoarelor respective creşte pe măsură ce se avansează spre nord. Ajutoarele se plătesc per cap de animal, per hectar sau ca primă de abatorizare în regiunile C3 şi C4.

În conformitate cu articolul 141 din Actul de aderare, există un sistem de ajutor care permite acordarea unor ajutoare tranzitorii şi descrescătoare în regiunile A şi B (a se vedea anexa IV) pentru sectorul horticol şi zootehnic. Sistemul constă într-un ajutor pentru investiţii cu un nivel mai ridicat faţă de cel normal, precum şi de un ajutor de venit.

Alte sisteme de ajutor

Pe lângă sistemele menţionate anterior, în Finlanda a existat şi un sistem naţional de ajutor de agromediu. Decizia privind ajutorul vizat la articolul 141 autorizează un ajutor de agromediu suplimentar, sub forma unor stimulente financiare în valoare de până la 130% din plata de bază. Stimulentele financiare completau plăţile pentru agromediu cofinanţate şi variau în funcţie de cultură.

În ultimul rând, un sistem naţional pentru zonele cele mai defavorizate a fost aprobat în martie 2005. Acest sistem permite acordarea unei plăţi de bază şi, în anumite cazuri, a unei plăţi suplimentare pentru suprafeţele eligibile pentru plata compensatorie cofinanţată. Aceste plăţi se adaugă plăţilor compensatorii cofinanţate.

Anexa XI conţine o scurtă prezentare generală a sprijinului financiar pe care un producător îl poate primi în 2005 prin diverse programe, în completarea ajutoarelor naţionale pentru producţia de seminţe de graminee/trifoi şi de cereale.

ASPECTE ALE PRODUCţIE DE SEMINţE DE GRAMINEE/TRIFOI ÎN FINLANDA şI ÎN UE-15

Anexa VIII conţine o prezentare generală privind producţia, preţurile medii şi productivitatea medie înregistrate în UE-15 în perioada 2000–2005. Anexa respectivă include şi o comparaţie cu datele din Finlanda.

Din această prezentare reiese că:

- productivitatea înregistrată în Finlanda la seminţe se situează în principal sub media obţinută în UE-15, cu excepţia nivelului productivităţii la seminţele de timoftică, acesta fiind, în medie, similar (anexa VIII, tabelul 1);

- preţurile medii în Finlanda sunt în general superioare celor din UE-15, în special în cazul trifoiului roşu (anexa VIII, tabelul 2);

- încasările de pe piaţa finlandeză provenite din producţia de seminţe sunt, în general, mai mici decât media înregistrată în UE-15 (anexa VIII, tabelul 3);

- nivelul mediu al ajutoarelor acordate per hectar în Finlanda pentru producţia de seminţe, inclusiv ajutoarele UE şi cele naţionale pentru perioada 2000–2004, depăşesc cu mult media UE-15, o excepţie fiind cazul golomozului (anexa VIII, tabelul 6);

- încasările totale finlandeze (inclusiv încasările pieţei şi ajutoarele) pentru producţia de seminţe, înregistrate în perioada 2000–2004 per hectar, depăşesc în majoritatea anilor media UE-15 în cazul trifoiului roşu şi al timofticii, dar sunt inferioare mediei UE-15 pentru păiuşul de livadă şi raigras; datele din Finlanda pentru păiuşul de livadă sunt insuficiente pentru realizarea unei comparaţii cu cifrele obţinute în UE-15 (anexa VIII, tabelul 7).

SISTEMUL DE PLăţI UNICE

De la începutul lui 2006 Finlanda aplică sistemul de plăţi unice, utilizând un model regional, hibrid şi dinamic. Finlanda este împărţită în trei regiuni, iar aproximativ 80% din sprijinul acordat în cadrul PAC este transferat în plata regională în rate fixe. În acelaşi timp, anumite plăţi rămân cuplate şi sunt plătite sub formă de completare la plăţile în rate fixe. Obiectivul este acela de a se ajunge la o plată în rate fixe în toate sectoarele până în 2016, reducând gradual nivelul plăţilor complementare.

Toate ajutoarele pentru culturi arabile şi ajutoarele comunitare pentru seminţe sunt decuplate în întregime, cu excepţia producţiei de seminţe de timoftică ( Phleum pratense L. ), în cazul căreia ajutoarele rămân cuplate, în conformitate cu articolul 99 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului. Menţinerea ajutoarelor cuplate în cazul producţiei de seminţe de timoftică va garanta aproape sigur un nivel ridicat în continuare al producţiei de acest tip în Finlanda.

REZUMAT şI OBSERVAţII

Temei juridic

Dispoziţia conţinută de regulamentul de bază, introdusă prin intermediul Actului de aderare şi care permite Finlandei să acorde ajutoare naţionale, pare să fie de natură tranzitorie, dat fiind că textul permite Comisiei să trimită Consiliului nu numai un raport, ci şi „propunerile necesare” privind sistemul naţional de ajutor.

Punerea în aplicare a sistemului

Finlanda este autorizată să acorde ajutoare cultivatorilor în limitele suprafeţelor şi sumelor stabilite prin Deciziile 2001/60/CE şi 2001/61/CE.

În 2000–2002, ajutoarele par a fi fost distribuite pentru suprafaţa totală de producţie, care a depăşit în unele cazuri suprafaţa autorizată, conducând la un nivel redus al ajutoarelor. După 2002, a fost utilizată metoda coeficientului de ajutor unitar.

Alte sisteme de ajutor

Majoritatea sistemelor enumerate în capitolul 4, cu excepţia sistemului bazat pe articolul 141 din Actul de aderare, au ca principal obiectiv oferirea unei compensări pentru condiţiile climatice dificile cu care se confruntă fermierii finlandezi.

Prin urmare, motivul introducerii multora dintre aceste sisteme este acelaşi cu motivul introducerii ajutoarelor naţionale pentru producţia de seminţe, iar natura cumulativă a sistemelor de ajutor create din cauza condiţiilor climatice este evidentă. Deoarece sistemele de ajutor au acelaşi obiectiv, este necesară o reexaminare a relaţiei dintre sistemul naţional de ajutor pentru seminţe şi seminţe de cereale (existent deja de 12 ani) şi alte sisteme de ajutor.

Sistemul de plăţi unice

Finlanda a optat pentru aplicarea de la 1 ianuarie 2006 a unui model regional, hibrid şi dinamic, decuplând ajutoarele comunitare pentru culturi arabile şi pentru sectorul seminţelor, cu excepţia seminţelor de timoftică, în cazul cărora ajutoarele vor rămâne cuplate. Continuarea pe termen nelimitat a sistemului naţional de ajutor pentru producţia de seminţe şi de seminţe de cereale ar însemna o recuplare permanentă a ajutoarelor pentru acest sector şi ar putea anula avantajele reformei din 2003. Acest lucru ar putea avea, de asemenea, consecinţe la nivelul OMC.

În plus, seminţele de timoftică sunt multiplicate în Finlanda în condiţii aproape optime şi suficient de concurenţiale. Menţinerea ajutoarelor cuplate în cazul producţiei de seminţe de timoftică va garanta în mod aproape sigur un nivel ridicat în continuare al producţiei de acest tip în Finlanda.

Multiplicarea în alte ţări

Având în vedere creşterea importurilor de seminţe de graminee/trifoi în cursul anului 2004, an în care producţia locală a înregistrat o scădere dramatică, precum şi creşterea importurilor de seminţe de cereale în 2003, pare posibilă multiplicarea în afara Finlandei a seminţelor de graminee/trifoi şi de cereale, destinate pieţei finlandeze caracterizate de condiţii climatice specifice.

Producţia de seminţe de cereale

Producţia de seminţe de cereale a înregistrat o tendinţă ascendentă în perioada2000–2005. În plus, productivitatea medie în cazul seminţelor de cereale a crescut cu 44%, iar nivelul ajutorului per hectar a evoluat în consecinţă în mod similar.

De asemenea, numărul soiurilor care beneficiază de ajutoare naţionale a crescut substanţial în cursul perioadei 2000–2005.

Importuri în Finlanda

În perioada 2000–2005, cantitatea de cereale importate a avut un nivel foarte scăzut. Volumul importurilor a înregistrat o oarecare creştere în această perioadă, dar a atins un nivel foarte scăzut în 2005.

În perioada 2000–2005, cantităţile importate de seminţe de graminee/trifoi au scăzut cu 79%, situându-se la un nivel echivalent cu 6% din producţia internă.

Faptul că producţia naţională poate fi înlocuită de importuri atunci când înregistrează un nivel redus arată că producţia naţională se află în concurenţă cu importurile pe aceleaşi pieţe.

Prin urmare, nu se poate exclude ideea că ajutoarele naţionale pentru producţia de seminţe şi de seminţe de cereale constituie un obstacol pentru importuri, având în vedere că producţia finlandeză de seminţe devine în mod artificial competitivă în raport cu importurile din alte state membre.

PROPUNERE

Se anexează o propunere de regulament al Consiliului, bazată pe rezultatele prezentului raport.

Măsurile propuse nu au impact asupra bugetului general al Comunităţilor Europene.

EXPUNERE DE MOTIVE

În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 al Consiliului, Comisia transmite Consiliului un raport privind rezultatele ajutoarelor naţionale autorizate pentru anumite cantităţi de seminţe şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale, însoţit de propunerile necesare.

Constatările privind rezultatele ajutoarelor acordate în Finlanda pentru producţia de seminţe şi seminţe de cereale sunt formulate în raportul „privind rezultatele ajutoarelor autorizate pentru anumite cantităţi de seminţe şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale”. Raportul descrie evoluţiile înregistrate în Finlanda în sectorul seminţelor şi seminţelor de cereale în perioada 2000–2005.

Ţinând seama în special de existenţa altor programe de ajutor care oferă fermierilor finlandezi o compensare pentru condiţiile climatice în care îşi desfăşoară activitatea, de necesitatea de a evita dubla compensare şi de posibila denaturare a concurenţei de către sistemul naţional de ajutor, se propune ca, începând cu 2011, să fie eliminată posibilitatea Finlandei de a acorda ajutoare naţionale pentru seminţe şi seminţe de cereale, cu excepţia seminţelor de timoftică, în cazul cărora ajutorul a fost suspendat din 2006. Articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul seminţelor şi de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 2358/71 şi (CEE) nr. 1674/72 se modifică în consecinţă.

2007/0109 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1947/2005 în ceea ce priveşte ajutoarele naţionale acordate de Finlanda pentru seminţe şi seminţe de cereale

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 36 şi articolul 37 alineatul (2) paragraful al treilea,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European[4],

întrucât:

1. În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 din 23 noiembrie 2005 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul seminţelor şi de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 2358/71 şi (CEE) nr. 1674/72[5], Finlanda poate, sub rezerva autorizării de către Comisie, să acorde ajutoare pentru anumite cantităţi de seminţe şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale produse în Finlanda, din cauza condiţiilor climatice specifice.

2. Pe baza informaţiilor comunicate de Finlanda Comisiei, Comisia a trimis Consiliului un raport[6], în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005. Raportul arată că producătorii de seminţe şi de seminţe de cereale din Finlanda au acces la alte sisteme de ajutor de care beneficiază şi care compensează fermierii finlandezi pentru condiţiile climatice în care îşi desfăşoară activitatea.

3. De asemenea, raportul arată că volumul producţiei de seminţe de cereale din Finlanda a cunoscut o tendinţă ascendentă şi că importurile de seminţe de cereale au un volum redus în comparaţie cu cantităţile produse pe plan naţional. În plus, raportul arată că, atunci când producţia naţională de seminţe a scăzut, importurile au crescut şi invers, ceea ce demonstrează că înlocuirea producţiei naţionale de seminţe cu importuri este posibilă şi că ajutoarele naţionale finlandeze pot denatura concurenţa cu produsele importate.

4. Seminţele de timoftică sunt multiplicate în Finlanda în condiţii aproape optime şi suficient de concurenţiale. Menţinerea ajutoarelor cuplate pentru producţia de timoftică constituie un stimulent pentru producţia de seminţe de timoftică în Finlanda. Prin urmare, acordarea de ajutoare naţionale pentru producţia de seminţe de timoftică ar trebui să înceteze.

5. Ţinând seama de motivele expuse anterior şi pentru buna funcţionare a pieţei unice, este necesară suspendarea posibilităţii ca Finlanda să acorde ajutoare naţionale pentru producţia de seminţe şi de seminţe de cereale. Cu toate acestea, pentru a oferi fermierilor finlandezi posibilitatea de se pregăti pentru o situaţie în care ajutorul naţional nu mai este disponibil, este necesar să se acorde un ajutor pentru producţia de seminţe şi de seminţe de cereale, cu excepţia seminţelor de timoftică, pentru o perioadă finală şi tranzitorie, urmată de eliminarea acestui ajutor.

6. În vederea unei examinării intermediare a sistemului naţional de ajutor, Finlanda ar trebui să furnizeze un raport detaliat privind rezultatele ajutoarelor naţionale acordate.

7. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 ar trebui modificat în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1947/2005, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

„2. Sub rezerva autorizării de către Comisie, Finlanda poate să acorde ajutoare pentru anumite cantităţi de seminţe, cu excepţia seminţelor de timoftică ( Phleum pratense L. ), şi pentru anumite cantităţi de seminţe de cereale produse doar în Finlanda, până la recolta din 2010 inclusiv.

Până la data de 31 decembrie 2008, Finlanda transmite Comisiei un raport detaliat privind rezultatele ajutoarelor autorizate.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, …

Pentru Consiliu

Preşedintele

[1] JO L 246, 5.11.1971, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1). Regulament abrogat şi înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 1947/2005. JO L 312, 29.11.2005, p 3.

[2] JO L 21, 23.1.2001, p. 17.

[3] JO L 21, 23.1.2001, p. 18.

[4] JO C …, …, p. ….

[5] JO L 312, 29.11.2005, p. 3.

[6] COM(2007) ….