52007DC0606

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 18.10.2007

COM(2007) 606 final

COMUNICAREA COMISIEI

Agenda UE privind transportul de marfă: Sporirea eficienţei, integrării şi caracterului durabil al transportului de marfă în Europa {SEC(2007) 1351} {SEC(2007) 1367}

COMUNICAREA COMISIEI

Agenda UE privind transportul de marfă:Sporirea eficienţei, integrării şi caracterului durabil al transportului de marfă în Europa

CONTEXTUL şI NECESITATEA DE A ACţIONA

Transportul de marfă, de la materii prime la produse finite, este esenţial pentru activitatea economică şi pentru calitatea vieţii în UE. Acesta permite diviziunea muncii, crearea de economii de scară şi dispune de avantaje comparative. Prin urmare, transportul de marfă este esenţial pentru competitivitatea europeană.

Bine organizat, transportul de marfă garantează activităţi durabile şi cu consum redus de energie şi determină sporirea coeziunii, întrucât asigură întreprinderilor din UE, inclusiv regiunilor periferice, un acces mai bun la piaţa internă şi la avantajele oferite de aceasta.

Revizuirea intermediară a Cărţii albe din 2001 a Comisiei Europene preconizează o creştere de 50% a activităţilor de transport de marfă din UE-25 (exprimată în tone-km) în perioada 2000-2020. Cu toate acestea, transportul de marfă prezintă numeroase aspecte strategice care trebuie abordate în scopul de a-i garanta eficienţa şi caracterul durabil:

- congestiile din anumite părţi ale sistemului european de transporturi afectează costurile şi timpii de transport şi determină creşterea consumului de combustibil;

- transportul de marfă trebuie să contribuie la eforturile depuse în vederea atingerii obiectivelor UE în materie de schimbări climatice[1] şi a reducerii emisiilor poluante şi a zgomotului;

- transportul de marfă este în mare măsură dependent de combustibilii fosili, care provin în mare parte din import;

- se impune continuarea consolidării siguranţei şi securităţii transporturilor.

- există semnale conform cărora sectoarele industriale conexe transporturilor şi logisticii se confruntă cu dificultăţi în a atrage personal calificat.

În cazul în care nu vor fi luate măsuri de atenuare a acestei situaţii, lucrurile se vor agrava în condiţiile creşterii preconizate a transportului de marfă.

Cu toate acestea, pe lângă provocările care trebuie abordate, există şi oportunităţi care nu trebuie ignorate:

- extinderile succesive au sporit caracterul eterogen al UE, iar noua piaţă continentală necesită punerea în aplicare rapidă, în cadrul Uniunii, a tehnicilor logistice şi a bunelor practici actualizate;

- logistica transportului de marfă a devenit o piaţă globală din ce în ce mai integrată şi mai concentrată, în cadrul căreia câteva societăţi europene s-au afirmat ca lideri mondiali;

- merită luate în considerare perspectivele de consolidare a relaţiilor comerciale cu ţările din afara UE. Acesta este motivul pentru care iniţiativele politice propuse ţin seama în egală măsură de nevoia de a eficientiza operaţiunile de transport, în special cu ţările vecine;

- progresele rapide înregistrate în sectorul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) revoluţionează modurile în care poate fi organizată logistica transportului de marfă.

Reacţia Politică

Pentru a face faţă acestor provocări, Comisia Europeană lansează o serie de iniţiative strategice, în conformitate cu revizuirea intermediară[2], realizată anul trecut, a Cărţii albe din 2001 privind transporturile. Aceste măsuri reprezintă rezultatul unei consultări ample a părţilor interesate, în cursul căreia au fost organizate 13 seminarii şi conferinţe, s-a înregistrat participarea la 30 de evenimente externe şi 160 de contribuţii scrise. În plus, Comisiei i-au fost transmise peste 500 de rapoarte privind blocajele care afectează sectorul logisticii.

Revizuirea Cărţii albe indică schimbarea cadrului general din 2001, caracterizată prin accelerarea globalizării producţiei, nesiguranţa aprovizionării cu energie, creşterea nivelului de încălzire globală şi dimensiunea continentală a UE după extinderea spre Europa Centrală şi de Est. În lumina acestor schimbări, se recomandă lărgirea sferei de aplicare şi diversificarea instrumentelor politicii din domeniul transporturilor, pentru a face faţă noilor provocări. Este accentuată, în special, necesitatea îmbunătăţirii eficienţei diferitelor moduri de transport, utilizate fie individual, fie în diverse combinaţii (comodalitate). Obiectivul actualului pachet de măsuri este de a contribui la atingerea acestui obiectiv.

Iniţiativele strategice prezentate includ:

- Planul de acţiune privind logistica transportului de marfă [3] prezintă o serie de acţiuni destinate să promoveze gestionarea traficului şi a transportului de marfă, calitatea durabilă şi eficienţa, simplificarea procedurilor administrative, revizuirea standardelor de încărcare şi analizarea, în scopul unei eventuale revizuiri, a Directivei 96/53/CE privind dimensiunile şi greutatea vehiculelor (luând în considerare în permanenţă consecinţele asupra celorlalte moduri de transport);

- Comunicarea privind o reţea feroviară cu prioritate pentru transportul de marfă [4] va contribui la creşterea competitivităţii transportului feroviar, în special prin asigurarea unor timpi de tranzit mai scurţi şi prin sporirea fiabilităţii şi a capacităţii de reacţie a sectorului în raport cu exigenţele clienţilor;

- Comunicarea privind o politică portuară europeană [5] va oferi o viziune şi o gamă de instrumente necesare creşterii randamentului porturilor, ca elemente importante ale sistemului european de transport, contribuind la capacitatea acestora de a atrage noi investiţii, de a iniţia un dialog stabil între toate părţile interesate şi de a-şi îmbunătăţi imaginea. Această comunicare pune în aplicare comunicarea adoptată recent privind o politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană[6], care prevede o abordare globală, intersectorială în domeniul afacerilor maritime;

precum şi

- Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Către un spaţiu maritim european fără bariere” [7] va lansa un proces de consultare privind autorizarea transportului maritim pe distanţe scurte de a beneficia pe deplin de piaţa internă prin facilitarea şi simplificarea procedurilor administrative şi documentare, ceea ce va situa transportul maritim de marfă pe picior de egalitate cu celelalte moduri de transport;

- Documentul de lucru privind „autostrăzile mării” [8] prezintă progresele înregistrate în dezvoltarea „autostrăzilor mării” şi sugerează noi elemente de sporire a calităţii.

Sinergii

Iniţiativele strategice descrise mai sus se susţin reciproc şi formează o agendă politică privind îmbunătăţirea eficienţei transportului de marfă în Europa. Împreună, acestea vor contribui la eficientizarea şi sporirea caracterului durabil al transportului de marfă din UE. Cu toate că fiecare dintre iniţiative abordează aspecte specifice domeniului de aplicare, aceasta se realizează printr-o abordare comună caracterizată prin:

- punerea accentului pe coridoare , precum şi pe conectarea lanţurilor de transport către/din ţările învecinate şi din cele de peste mări;

- promovarea unor tehnologii şi practici inovatoare în materie de gestionare a infrastructurii, a mijloacelor de transport (precum vehicule, vagoane şi nave) şi a marfă;

- simplificarea şi facilitarea lanţurilor de transport de marfă şi a procedurilor administrative conexe; şi

- sporirea calităţii .

Abordarea orientată pe utilizarea coridoarelor

Prin exploatarea economiilor de scară, coridoarele oferă oportunităţi unice din punct de vedere tehnic şi economic de optimizare a utilizării diferitelor moduri de transport. Este esenţial ca diversele moduri de transport, precum şi coridoarele în sine să fie combinate în cadrul unui serviciu continuu omogen, prin utilizarea, după caz, a unor terminale bine concepute. Aceasta reprezintă o condiţie prealabilă pentru a permite mărfii o trecere uşoară, fiabilă şi rentabilă între moduri. Comunicarea privind o politică portuară şi cea privind o reţea feroviară cu prioritate pentru transportul de marfă abordează, prin urmare, disponibilitatea şi accesibilitatea platformelor de transbordare, în timp ce planul de acţiune privind logistica transportului de marfă se axează pe calitatea şi eficienţa mişcărilor de marfă, precum şi pe garantarea faptului că informaţiile aferente transportului de marfă circulă cu uşurinţă între diferitele moduri de transport.

Pentru a spori caracterul durabil al transportului de marfă, sunt necesare eforturi în vederea reducerii la minim a consumului de energie, a zgomotului, a emisiilor poluante şi a celor de gaze cu efect de seră generate de acest tip de transport.

În acest scop, planul de acţiune privind logistica introduce noţiunea de „coridoare verzi”, şi anume coridoare destinate transportului de marfă, caracterizate printr-un impact redus asupra mediului uman şi natural. Transportul feroviar şi transportul pe apă constituie elemente esenţiale ale acestor coridoare verzi.

Gestionarea infrastructurii, a mijloacelor de transport şi a mărfii

Infrastructurile de transport actuale trebuie să poată fi în măsură să facă faţă previziunilor de creştere considerabilă a transportului de marfă pentru următorii ani. Un element al strategiei de realizare a acestui obiectiv îl reprezintă reţeaua transeuropeană de transport (RTE-T), lucrările în curs pentru realizarea acesteia incluzând dezvoltarea mai multor coridoare transnaţionale cu importanţă strategică. Un alt element va fi reprezentat de utilizarea eficientă a infrastructurii disponibile, inclusiv utilizarea sistemelor informatice în scopul îmbunătăţirii gestionării traficului şi a mărfii transportate. Eforturile în curs în acest sens sunt reprezentate de: Sistemul european de management al traficului feroviar (European Rail Traffic Management System – ERTMS), Aplicaţiile telematice pentru transportul de marfă (Telematic Applications for Freight – TAF) în sectorul feroviar, Serviciile de informare fluvială (River Information Services – RIS) pentru transportul pe căi navigabile interioare, precum şi SafeSeaNet, Sistemul de Informare privind Managementul Traficului de. Nave (Vessel Traffic Management and Information Systems - VTMIS), Sistemul de identificare automată (Automatic Identification System –AIS) şi Sistemul de identificare şi de urmărire a navelor la mare distanţă (Long-range Identification and Tracking – LRIT) pentru transportul maritim. Planul de acţiune privind logistica indică faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea sistemelor inteligente de transport (ITS) în cadrul transportului rutier, în scopul de a realiza şi interoperabilitatea acestora. Planul prevede, de asemenea, luarea unor măsuri privind integrarea monitorizării şi a trasării şi, pe termen lung, stabilirea unor trasee multimodale pentru marfă. În acest sens, Comisia pregăteşte în prezent o amplă iniţiativă privind ITS în 2008, pe baza unei foi de parcurs detaliate privind dezvoltarea şi desfăşurarea ITS în Europa, care cuprinde principalele aplicaţii tehnologice pertinente pentru logistica transporturilor. Desfăşurarea sistemelor europene de navigaţie prin satelit, precum EGNOS sau Galileo reprezintă elementul esenţial al unei astfel de strategii.

Transportul de marfă are şi o componentă urbană. Distribuţia mărfii în mediul urban necesită existenţa unor interfeţe eficiente între livrările interurbane pe distanţe lungi şi distribuţia către destinatarii finali pe distanţe mai scurte. Acest aspect este abordat în cadrul Cărţii verzi a Comisiei privind mobilitatea urbană, care va determina luarea unor măsuri viitoare în acest domeniu.

O a doua condiţie esenţială pentru o utilizare mai eficientă a infrastructurii transporturilor o reprezintă înlăturarea barierelor operaţionale şi comerciale care blochează accesul la aceasta. Acest aspect este abordat în cadrul Comunicării privind o reţea feroviară cu prioritate pentru transportul de marfă, întrucât absenţa coordonării în ceea ce priveşte repartizarea traseelor sporeşte în mod inutil complexitatea formalităţilor aferente traficului transfrontalier şi numărul obstacolelor fizice cu care se confruntă operaţiunile de trafic feroviar, generând întârzieri inutile.

Simplificare

De-a lungul timpului, serviciile şi reglementările au evoluat în funcţie de modul de transport şi, adesea, de ţară, ceea ce a determinat apariţia unor serii diferite de norme privind documentaţia, răspunderea sau alte exigenţe şi proceduri administrative.

În esenţă, măsurile privind simplificarea cadrului administrativ al transportului de marfă vizează lanţurile de transport multimodal. Planul de acţiune privind logistica transportului de marfă evidenţiază importanţa creării unui ghişeu unic pentru formalităţile administrative aferente transportului de marfă, abordând în acelaşi timp şi aspectul documentaţiei şi răspunderii în cadrul transportului multimodal. În paralel, Comunicarea privind o reţea feroviară orientată spre transportul de marfă abordează problema armonizării normelor aplicabile în cadrul coridoarelor feroviare.

Complexitatea administrativă şi cea în materie de documentaţie aferentă transportului maritim pe distanţe scurte reprezintă un caz special. Aceasta se datorează, în parte, caracteristicilor specifice transportului maritim, dar şi faptului că se consideră că o navă care navighează între două porturi din UE părăseşte teritoriul vamal comunitar la portul de plecare şi reintră pe acest teritoriu la portul de destinaţie. Toate acestea implică derularea mai multor proceduri. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind crearea unui spaţiu maritim european fără bariere analizează acest aspect.

Calitatea transportului de marfă

Este necesară îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente transportului de marfă, în special în cazul în care se doreşte sporirea caracterului atractiv al alternativelor modale. În primul rând ar trebui depuse eforturi pentru îmbunătăţirea rezultatelor economice ale transportului feroviar, precum şi pentru o mai bună integrare a modurilor de transport pe apă în cadrul lanţului logistic din domeniul transporturilor. Planul de acţiune privind logistica transportului de marfă sugerează modalităţi de îmbunătăţire a rezultatelor lanţurilor logistice şi pune în principal accentul pe nivelurile de servicii în cadrul nodurilor de transbordare multimodale.

Rolul Comisiei Europene

Pentru a spori eficienţa şi caracterul durabil al transportului de marfă, autorităţile trebuie să instituie condiţiile-cadru corespunzătoare şi să favorizeze tendinţa orientată spre comodalitate şi durabilitate. Aceasta include adoptarea măsurilor legislative adecvate, emiterea de mandate de standardizare tehnică, furnizarea unui sprijin politic şi financiar şi susţinerea promovării de bune practici. Prin intermediul agendei din 2007 privind transportul de marfă, formată din Planul de acţiune privind logistica transportului de marfă, Comunicarea privind o reţea feroviară cu prioritate pentru transportul de marfă, Comunicarea privind o politică portuară europeană şi din Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, „Către un spaţiu maritim european fără bariere” şi privind crearea „autostrăzilor mării”, Comisia Europeană abordează măsurile care trebuie luate la nivelul UE.

Eforturile depuse la nivelul UE pentru promovarea coridoarelor de transport, a unei mai bune gestionări a traficului şi a mărfii, a simplificării şi calităţii sunt cu atât mai necesare în lumina caracterului transnaţional al coridoarelor, a ponderii crescânde pe care transportul transfrontalier de marfă o dobândeşte pe măsură ce piaţa internă se dezvoltă, precum şi datorită oportunităţilor de creştere economică şi comerţ care se prezintă dincolo de frontierele externe ale UE. Mai mult, în cadrul unui sector care se bazează într-o foarte mare măsură pe inovare, absenţa unei abordări comunitare ar duce la fragmentarea pieţelor şi ar împiedica introducerea unor noi tehnologii sau soluţii inovatoare, în special pentru IMM-uri. În sfârşit, preocupările privind protecţia mediului generate de transportul de marfă necesită eforturi concertate.

Continuarea procesului

Adoptarea simultană a unor iniţiative care vizează transportul de marfă reprezintă o dovadă a ponderii semnificative deţinute de acesta în cadrul viabilităţii şi competitivităţii economiilor din Europa. Propunerile din aceste iniţiative sunt rezultatul unui lung proces de consultare, care a determinat lansarea dialogului social european cu privire la porturi şi care ar putea promova un dialog social intensiv şi la nivel local şi regional.

Seria de iniţiative strategice prezentate în acest document descrie calea spre realizarea unei politici europene a transportului de marfă fondate pe principiul comodalităţii, al sistemelor inteligente de transport (ITS), al coridoarelor verzi şi al orientării spre utilizator:

- comodalitatea implică îmbunătăţirea eficienţei, a interoperabilităţii şi a interconectivităţii transportului feroviar, maritim, aerian, rutier şi a celui pe căi navigabile interioare, precum şi a nodurilor de transport aferente, în scopul de a obţine integrarea completă a acestora în cadrul unui serviciu continuu omogen;

- sistemele inteligente de transport oferă o posibilitate de ameliorare a gestionării transportului şi a încărcăturii şi de sporire a gradului de utilizare a infrastructurii disponibile;

- conceptul de coridoare verzi permite consolidarea obiectivului de integrare a preocupărilor de mediu, precum şi a celor în materie de siguranţă şi securitate în cadrul operaţiunilor de proiectare şi de exploatare a infrastructurii reţelei transeuropene de transport;

- în sfârşit, exigenţele utilizatorilor trebuie să devină obiectivul prioritar pe viitor.

Aceste principii vor sta la baza punerii în aplicare a măsurilor şi iniţiativelor propuse în prezent de Comisia Europeană.

[1] Concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles, 8-9 martie 2007.

[2] „Pentru o Europă în mişcare: Mobilitate durabilă pentru continentul nostru” COM(2006) 314 final.

[3] COM(2007) 607 final.

[4] COM(2007) 608 final.

[5] COM(2007) 616 final.

[6] COM(2007) 575 final.

[7] SEC(2007) 1351.

[8] SEC(2007) 1367.