52007DC0554

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 25.9.2007

COM(2007) 554 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raport privind punerea în aplicare a planului de acţiune „Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice” {SEC(2007)1222}

CUPRINS

1. Introducere 5

2. Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice 5

3. Rezultatele planului de acţiune - creşterea importanţei politicilor privind limbile străine la nivel european şi naţional 7

4. Principalele rezultate 8

5. Punerea în aplicare a planului de acţiune în domeniile strategice 10

5.1. Domeniul strategic 1: Învăţarea continuă a limbilor străine 10

Austria: Comitetul pentru limbă 11

Bulgaria: Reforma naţională 11

Finlanda: Politicile în domeniul învăţării limbilor străine în Finlanda 11

Ungaria: Programul limbi internaţionale 11

Luxemburg: Revizuirea modului de predare a limbilor străine 11

Regatul Unit: Învăţarea limbilor străine la toate vârstele 11

5.1.1. „Limba maternă plus alte două limbi străine”: începând de la o vârstă fragedă 12

5.1.2. Învăţarea limbilor străine în învăţământul secundar şi profesional 12

Estonia, Franţa, Germania, Lituania, Slovenia şi Spania: Secţiuni europene / instruire bilingvă 13

Grecia: O abordare complexă a limbilor străine 13

Germania, Ţările de Jos, Franţa, Finlanda şi Austria: CertiLingua, „marca de excelenţă europeană a competenţelor multilingvistice, europene şi internaţionale” 13

5.1.3. Promovarea învăţării bazate pe conţinut a unei limbi străine (CLIL) 13

5.1.4. Învăţarea limbilor străine în învăţământul superior 14

Belgia, Republica Cehă, România: Educaţia universitară multidisciplinară 14

5.1.5. Învăţarea limbilor străine de către adulţi 15

Belgium, Czech Republic: Language Vouchers and language resources in the Internet 15

Belgia, Republica Cehă: Vouchere şi resurse lingvistice pe internet 15

Irlanda, Slovenia şi Spania: Oportunităţi de învăţare a limbilor străine de către adulţi 15

5.1.6. Învăţarea limbilor străine de către persoane cu nevoi speciale 15

Austria şi Estonia: Limbajul semnelor recunoscut ca limbă a minorităţilor 16

5.1.7. Numărul de limbi străine 16

Austria, Franţa, Germania, Grecia: Predarea limbilor vecinilor 16

5.2. Domeniul strategic 2: Un învăţământ mai bun în domeniul limbilor străine 16

5.2.1. Şcoala care favorizează limbile străine 16

Finlanda: Limbile noilor veniţi ca limbi de predare 17

Italia: Iniţiativa „Vorbind limba lumii” 17

5.2.2. Clasa de limbi străine 17

5.2.3. Formarea profesorilor de limbi străine 17

Austria, Republica Cehă, Germania şi Polonia: Dublă formare profesională a profesorilor de limbi străine 17

Luxemburg: Formarea profesorilor poligloţi 17

5.2.4. Oferta de profesori de limbi străine 18

Estonia, Polonia şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est: Recalificarea profesorilor de limbi străine 18

România: Formare profesională post-universitară la distanţă pentru profesorii din zonele rurale 18

5.2.5. Evaluarea competenţelor lingvistice 19

Mai multe ţări: Folosirea nivelurilor CEFR pentru definirea nivelului lingvistic 19

Ţările de Jos: Profilul de competenţă lingvistică 19

Franţa, Italia şi Luxemburg: Certificarea lingvistică externă 19

5.3. Domeniul strategic 3: Crearea unui mediu favorabil limbilor străine 20

5.3.1. O abordare a diversităţii lingvistice bazată pe integrare 20

Finlanda/Norvegia/Suedia: Şcoli bilingve în zone de frontieră 20

Italia/Austria/Slovenia: Proiectul Cromo 20

Slovacia, ţările dunărene: Promovarea limbilor şi culturilor ţărilor vecine 21

Suedia: Educaţia multiculturală în unităţile preşcolare 21

Regatul Unit: Educarea părinţilor în scopul adoptării bilingvismului familial 21

5.3.2. Crearea de comunităţi favorabile limbilor străine 21

5.3.3. Îmbunătăţirea ofertei şi a nivelului de participare la învăţarea limbilor străine 21

5.4. Un cadru pentru progres 22

5.4.1. Decizii bazate pe o mai bună informare 22

5.4.2. Un schimb mai eficient de informaţii între profesionişti 23

5.4.3. Proceduri clare în vederea continuării planului de acţiune 23

6. Concluzii 23

1. INTRODUCERE

Limbile se află în centrul proiectului european: ele reflectă diferitele noastre culturi şi, în acelaşi timp, ne oferă cheia pentru înţelegerea lor. Comisia Europeană are un rol evident în a sprijini şi a asista statele membre în acţiunea lor de promovare a multilingvismului: cetăţenii care vorbesc mai multe limbi se pot bucura pe deplin de beneficiile liberei circulaţii în cadrul Uniunii Europene şi se pot integra mai uşor într-o altă ţară pentru a studia sau pentru a munci. Competenţa lingvistică este foarte căutată de către întreprinderi, iar bunele competenţe lingvistice ale persoanelor fac ca acestea să fie angajate mai uşor. Limbile sunt unelte esenţiale de comunicare: cunoaşterea mai multor limbi deschide uşi către alte culturi şi îmbunătăţeşte înţelegerea interculturală, atât în interiorul Europei, cât şi cu restul lumii.

Multilingvismul ca portofoliu de sine stătător la nivel european reprezintă recunoaşterea faptului că limbile străine sunt importante pentru cetăţeni şi că există o necesitate de a acţiona la cel mai înalt nivel politic pentru a centraliza resursele în vederea promovării multilingvismului.

Promovarea multilingvismului este o responsabilitate împărtăşită de Comisie şi de statele membre, care au întreprins deja paşi semnificativi în direcţia adaptării politicilor lor educaţionale pentru înzestrarea elevilor, la toate nivelurile, cu competenţe lingvistice mai bune. Acest fapt reprezintă un rezultat important care demonstrează că statele membre şi Comisia acţionează împreună pentru realizarea obiectivelor comune.

Prezentul raport scoate în evidenţă principalele rezultate ale punerii în aplicare a planului de acţiune „Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice 2004-2006”, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Acesta evidenţiază actualele tendinţe din reforma sistemelor educaţionale pentru o mai bună promovare a învăţării limbilor străine, face un bilanţ a ceea ce s-a realizat în ultimii trei ani şi oferă o bază pentru acţiunile următoare în planul politicii multilingvismului.

2. PROMOVAREA ÎNVăţăRII LIMBILOR STRăINE şI A DIVERSITăţII LINGVISTICE

Comisia Europeană are un angajament pe termen lung în vederea promovării învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice. Primul program cuprinzător de promovare a predării şi învăţării limbilor, Lingua, a intrat în vigoare în anul 1989 şi de atunci limbile străine s-au aflat în centrul programelor europene din domeniile educaţiei şi formării profesionale.

La sfârşitul Anului european al limbilor, în 2001, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au adoptat rezoluţii prin care invitau Comisia Europeană să întreprindă acţiuni ulterioare în vederea promovării limbilor. În 2002, şefii de stat şi de guvern reuniţi la Barcelona şi-au asumat un angajament politic de a îmbunătăţi perfecţionarea competenţelor fundamentale, în special prin învăţarea a două limbi străine de către toată lumea, începând de la o vârstă foarte fragedă. În 2003, Parlamentul European a adoptat un raport de iniţiativă care invita Comisia să susţină mai mult limbile regionale şi limbile mai puţin folosite în contextul extinderii şi al diversităţii culturale[1].

Planul de acţiune „Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice”[2] a constituit răspunsul Comisiei către Consiliu şi Parlament şi a luat în considerare reacţiile din cadrul amplei consultări care a avut loc între 2002 şi 2003. În acea vreme, ceea ce acum se numeşte „Strategia de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă” se afla în prima ei fază. Îmbunătăţirea învăţării limbilor străine a fost inclusă ca un obiectiv specific al componentei de educaţie şi formare a Strategiei de la Lisabona[3], „Educaţie şi formare 2010”. Agenda ei pe termen lung de antrenare a politicilor europene spre obiective comune şi metoda deschisă de coordonare, care dă posibilitatea unui parteneriat strâns cu statele membre, a stimulat cooperarea în politicile privind limbile străine.

În primul rând, comunicarea în limbi străine se află printre cele opt competenţe principale ale învăţării continue în Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006[4]. În al doilea rând, s-a desfăşurat o cooperare fructuoasă cu statele membre prin Grupul de lucru pentru limbi străine, care reuneşte oficialităţi importante, responsabile pentru politicile din domeniul limbilor în statele membre. Grupul se întâlneşte regulat pentru a schimba informaţii şi bune practici. Prin angajamentul său, acesta a contribuit la continuarea planului de acţiune la nivel naţional.

La nivelul Comisiei, importanţa tot mai mare a politicilor din domeniul limbilor a fost reflectată prin menţionarea explicită a multilingvismului în portofoliul comisarului Figel, în 2005. Aceasta a condus la definirea unei strategii pentru multilingvism, care să cuprindă atât acţiune internă, cât şi acţiune externă, stabilită în comunicarea Comisiei „ O nouă strategie cadru pentru multilingvism”[5] . În paralel, Comisia a început dezvoltarea unui indicator al competenţei lingvistice, cum a fost denumit de Consiliul de la Barcelona, pentru a stabili nivelul de competenţă al celor care studiază în două limbi străine, la sfârşitul educaţiei lor iniţiale[6]. În consecinţă, când comisarul Orban şi-a început mandatul, în ianuarie 2007, multilingvismul a devenit un portofoliu de sine stătător. În prezent, acesta îşi extinde raza de acţiune dincolo de învăţarea continuă, în special în domeniile limbilor şi al afacerilor, contribuind la Anul dialogului intercultural 2008.

3. REZULTATELE PLANULUI DE ACţIUNE - CREşTEREA IMPORTANţEI POLITICILOR PRIVIND LIMBILE STRăINE LA NIVEL EUROPEAN şI NAţIONAL

Planul de acţiune stabileşte principalele obiective care trebuie urmărite în trei domenii strategice: 1. Învăţarea continuă a limbilor străine, 2. Îmbunătăţirea predării limbilor străine, 3. Crearea unui mediu favorabil limbilor străine. Capitolul patru, „Un cadru pentru progres”, vizează dezvoltarea generală a politicii privind limbile străine atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

Planul de acţiune prezintă 47 de propuneri concrete de acţiune din partea Comisiei, într-un interval de timp prestabilit (2004-2006), care va necesita o revizuire în 2007. De asemenea, statele membre au fost invitate să acţioneze în direcţia realizării obiectivelor, recunoscând în acelaşi timp faptul că va fi greu să le atingă în trei ani.

În general, Comisia şi statele membre au făcut progrese semnificative în punerea în aplicare a acţiunilor prezentate în planul de acţiune . Ca urmare a tuturor acestor iniţiative, promovarea învăţării limbilor străine, a diversităţii lingvistice şi a multilingvismului în ansamblu a dobândit o importanţă politică mai mare .

La nivelul Comisiei, punerea în aplicare a planului de acţiune s-a focalizat pe chestiuni de multilingvism şi s-a manifestat printr-un efort susţinut pentru promovarea limbilor străine în programele de educaţie şi de formare profesională.

În ceea ce priveşte politicile, acesta a oferit un cadru pentru discuţii şi cooperare cu statele membre privind aspectele strategice, permiţând un schimb concentrat de bune practici şi acţiuni stimulative în direcţia atingerii unor rezultate concrete. Studiile, conferinţele, seminariile şi iniţiativele de informare propuse prin planul de acţiune şi realizate de către Comisie au constituit obiectul discuţiilor dintre factorii de decizie politică şi profesionişti şi au contribuit la sensibilizarea privind probleme esenţiale din domeniul limbilor şi la susţinerea definirii politicilor şi a calităţii în predarea limbilor străine.

La nivelul programului, planul de acţiune solicită utilizarea strategică a programelor de educaţie şi formare profesională, astfel încât să se profite cât mai mult de sprijinul acordat pentru promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice. Stabilirea priorităţilor şi apelul pentru acţiuni specifice de informare au condus la rezultate remarcabile: programele Socrates şi Leonardo au investit aproape 150 milioane de euro în acţiuni cu obiective specifice de învăţare a limbilor străine în perioada 2004-2006, o creştere de 66 % în comparaţie cu perioada 2000-2002.

La nivel naţional, planul de acţiune a fost considerat drept cadru pentru acţiune. Tendinţa de reformare a sistemelor educaţionale pentru a respecta principiul „limba maternă plus alte două limbi străine”, enunţat la Barcelona, era deja evidentă în mai multe state membre, deşi unele au comunicat că planul de acţiune le-a influenţat decizia de a lansa reforme. Principalul impact al planului de acţiune la nivel naţional a fost acela de a orienta şi sprijini politicile naţionale pentru a acţiona în domeniile strategice stabilite prin planul de acţiune şi conform liniilor directoare cuprinse în acesta. După trei ani, imaginea de ansamblu a politicilor naţionale privind limbile străine apare mai consecventă pretutindeni: există un consens general privind problemele de bază, cum ar fi importanţa limbilor străine ca şi competenţă principală din perspectiva învăţării continue, necesitatea predării a două limbi străine elevilor în perioada de început a educaţiei lor şi necesitatea asigurării calităţii în predarea limbilor străine şi a unei evaluări transparente. Deşi ţările nu au pornit de pe aceeaşi poziţie şi nici nu au acţionat cu aceeaşi viteză, reformele s-au concentrat în principal asupra următoarelor domenii:

- revizuirea întregului sistem educaţional din perspectiva învăţării continue a limbilor străine;

- introducerea învăţării timpurii a limbilor în învăţământul primar şi, uneori, în cel preşcolar;

- introducerea unor CLIL[7] (învăţare bazată pe conţinut a unei limbi străine) în programă;

- creşterea ofertei de limbi străine la nivelul învăţământului secundar;

- creşterea investiţiilor în formarea profesorilor de limbi străine;

- revizuirea programei, a examenelor şi a certificatelor pentru a le alinia cu Cadrul european comun de referinţă pentru limbi;

- folosirea programelor europene şi a instrumentelor dezvoltate de Comisie şi de Consiliul Europei în vederea revizuirii sistemelor educaţionale naţionale, dezvoltarea de materiale şi teste de limbă adecvate, promovarea formării profesionale a profesorilor de limbi în străinătate şi cooperarea la nivel european în şcoli.

4. PRINCIPALELE REZULTATE

Planul de acţiune a solicitat realizarea a 47 de acţiuni pentru punerea în aplicare a obiectivelor politicilor la nivelul Comisiei, ţinând cont de competenţele Comisiei şi de bugetul disponibil. Comisia le-a realizat aproape pe toate. Dintre cele 47 de acţiuni, 41 vor fi terminate până la sfârşitul anului 2007 (33 au fost deja terminate şi alte 8 vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2007), 5 vor fi puse în aplicare prin programul de învăţare continuă (LLP) (2007-2013). O acţiune a fost anulată, dar a fost preluată parţial în cadrul altei acţiuni.

Punerea în aplicare a planului de acţiune a condus, în termeni concreţi, la:

- reconstruirea paginilor de internet dedicate limbilor pe site-ul internet Europa (I.4.1[8]), ca portal cu informaţii şi resurse privind limbile, orientat către adulţii care învaţă o limbă străină şi către profesorii de limbi străine, alături de iniţiative de informare realizate la nivel naţional în vederea promovării învăţării limbilor şi a mobilităţii în străinătate (II.3.1 şi III.3.2). Necesitatea larg recunoscută de a spori gradul de conştientizare a avantajelor învăţării limbilor străine în rândul publicului larg a dus la crearea unui buget anual pentru campanii de informare privind limbile în cadrul programului de învăţare continuă (IV.3.1).

- 13 studii la scară europeană (10 încheiate şi 3 aproape terminate) pentru a stabili contextul, a identifica precedentele şi a înregistra bunele practici şi metodologii inovatoare privind trăsăturile specifice ale limbilor. Printre acestea se numără studiile inovatoare „ Profilul european pentru formarea profesorilor de limbi străine în Europa” (II.3.2); „ Nevoi educaţionale speciale în Europa — predarea şi învăţarea limbilor străine ” (I.5.1), „ Lingo: 50 de metode pentru motivarea celor care învaţă limbi străine” (IV.1.2) şi „ Efectul asupra economiei europene al insuficienţei competenţelor lingvistice în întreprinderi” (IV.1.3). Ultimul studiu reprezintă primul pas spre extinderea politicii multilingvismului pentru a acoperi nevoile mediului de afaceri. La 21 septembrie 2007, o conferinţă privind mediul de afaceri, limbile şi competenţele interculturale va aborda chestiunea limbilor străine ca forţă competitivă a Europei.

- 6 conferinţe şi seminarii europene pe tema limbilor străine . Printre acestea se numără Conferinţa europeană privind învăţarea bazată pe conţinut a unei limbi străine (CLIL) din 2005 (I.2.6), în cursul preşedinţiei Luxemburgului, unde, pentru prima dată, CLIL a fost supusă atenţiei factorilor de decizie europeni, precum şi Conferinţa europeană privind limbile regionale şi ale minorităţilor în sistemele de educaţie (III.1.1), care a reunit părţi interesate din toată Europa pentru a face un schimb de practici privind modul în care limbile regionale şi ale minorităţilor ar putea fi predate cu succes noilor generaţii.

- 17 acţiuni la nivelul programului, în vederea îmbunătăţirii promovării învăţării limbilor străine prin programele europene. Programele Socrate şi Leonardo au fost principalele programe implicate, dar şi-au adus contribuţia şi programele de înfrăţire între localităţi, de învăţământ on-line, de cultură, de tineret, precum şi programele-cadru de cercetare, unde priorităţile pentru activităţi având ca obiectiv limbile străine au fost incluse odată cu sporirea sprijinului acordat învăţării unei limbi, anterior mobilităţii. 13 dintre aceste acţiuni au fost realizate cu succes, două sunt aproape încheiate şi două au progresat mult spre finalizarea lor. În plus, aceste acţiuni vor avea un efect durabil, deoarece noua generaţie de programe pentru 2007-2013 (Programul de învăţare continuă, Cultură, Tineret în Acţiune, Europa pentru cetăţeni şi al şaptelea Program-cadru pentru activităţi de cercetare) va pune mai mult accent pe promovarea învăţării limbilor străine şi pe diversitatea lingvistică .

- ultimul, dar nu şi cel de pe urmă rezultat este faptul că necesitatea larg recunoscută de a spori gradul de conştientizare a avantajelor învăţării limbilor în rândul publicului larg a dus la crearea unui buget anual pentru campanii de informare privind limbile în cadrul programului de învăţare continuă (LLP) (IV.3.1).

În comparaţie cu perioada 2000-2002, programele Socrates şi Leonardo au investit cu 66% mai mult în acţiuni având un obiectiv specific învăţării unei limbi străine: cota din buget a crescut de la 30 de milioane euro la aproape 50 de milioane euro pe an în perioada 2004-2006.

În perioada 2004-2006, programele Socrates şi Leonardo au susţinut:

- 2951 de proiecte de învăţare a limbilor străine în şcoală (cu o creştere de 84% în comparaţie cu perioada 2000-2002);

- 3957 de alocaţii de studii lingvistice (o creştere cu 62%);

- 9434 de studenţi Erasmus care au urmat cursurile intensive de pregătire lingvistică (o creştere cu 160%);

- 300 de parteneriate pentru învăţarea şi formarea adulţilor (o creştere cu 689%);

- 765 de subvenţii pentru formarea continuă la locul de muncă pentru profesorii de limbi străine din învăţământul pentru adulţi (acţiune nouă);

- 1820 de subvenţii pentru formarea continuă la locul de muncă pentru profesorii de limbi străine din învăţământul profesional (o creştere cu 143%);

- 41 de proiecte Lingua pentru dezvoltarea unor instrumente noi de învăţare sau testare a limbilor străine (o creştere cu 24%);

- 39 de proiecte Lingua pentru promovarea conştientizării beneficiilor învăţării limbilor străine şi pentru a aduce mai aproape de cetăţeni oportunităţile de învăţare a limbilor străine (o creştere cu 160%).

Aceste rezultate sunt încurajatoare. În orice caz, anumite părţi ale programelor s-ar putea derula mai bine: de exemplu, numărul proiectelor de limbi străine care dezvoltă materiale de formare profesională pentru profesorii de limbi străine din cadrul acţiunilor Comenius, Grundtvig şi Leonardo nu a crescut semnificativ în afara acestora, de asemenea nici numărul elevilor implicaţi în programe şcolare lingvistice sau numărul profesorilor de limbi străine care primesc o bursă de formare profesională. Un studiu recent a relevat faptul că participanţii la proiectele Comenius şi-au îmbunătăţit competenţele lingvistice, însă mai ales în limba engleză, în detrimentul celorlalte limbi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru bursele Comenius pentru formarea continuă la locul de muncă, care au fost acordate în principal pentru formarea profesională în limba engleză, ceea ce nu reflectă politica de promovare a diversităţii lingvistice şi a creşterii evantaiului de limbi pentru care există ofertă.

Informaţiile privind iniţiativele întreprinse la nivel naţional sunt bazate pe rapoartele naţionale trimise Comisiei de către statele membre privind continuarea planului de acţiune la sfârşitul anului 2006 (IV.1.1). 20 de state membre (Austria, Belgia – comunitatea vorbitoare de limbă olandeză, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia şi Regatul Unit) au realizat un raport complet privind punerea în aplicare la nivel naţional a planului de acţiune, iar alte câteva state au transmis informaţii parţiale (Cipru, Germania, Luxemburg, România). Aceste surse au fost analizate în cadrul Comisiei de un consultant extern, care a elaborat un raport prin care se evidenţiază principalele tendinţe ale politicii în statele membre, împreună cu o selecţie a bunelor practici. Raportul său independent a fost discutat de Grupul de lucru pentru limbi străine, care a contribuit cu informaţii suplimentare. Selecţia bunelor practici expusă în prezentul document se bazează pe lucrarea de faţă. Aceasta este ilustrativă, nu exhaustivă: face trimitere la amploarea şi tipul acţiunilor întreprinse la nivel naţional.

5. PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI DE ACţIUNE ÎN DOMENIILE STRATEGICE

Următoarele patru secţiuni, care urmează structura planului de acţiune (trei domenii strategice plus cadrul pentru progres), oferă o descriere detaliată a rezultatelor fiecărei acţiuni din cele 47, care sunt citate între paranteze în text. Un document de lucru al serviciilor Comisiei complementar prezintă tabelele care arată statutul acţiunilor şi enumeră rezultatele, sursele de informare şi adresele de internet relevante.

5.1. Domeniul strategic 1: Învăţarea continuă a limbilor străine

Planul de acţiune a plasat învăţarea limbilor în cadrul perspectivei învăţării continue şi a necesitat o acţiune adecvată pentru punerea în aplicare a unei asemenea abordări. La nivel naţional, anumite ţări şi-au reformat sistemele conform acestor linii directoare, prin stabilirea unei continuităţi între diferitele niveluri de educaţie şi prin stabilirea unor sisteme de evaluare pentru a analiza competenţele parţiale şi a permite reintegrarea în învăţământ într-o fază ulterioară.

Austria: Comitetul pentru limbă

În prezent, Austria utilizează profilul de ţară al Consiliului Europei pentru a evalua politica sa de predare şi învăţare a unei limbi, înainte de a lua măsuri de reformă. O Comisie pentru limbă, formată din părţile interesate, inclusiv parteneri sociali, analizează toate problemele legate de multilingvism şi coordonează punerea în aplicare a obiectivelor de la Lisabona şi a altor iniţiative europene din domeniul limbilor străine, cum ar fi planul de acţiune.

Bulgaria: Reforma naţională

Învăţarea limbilor străine constituie parte integrantă din ultima reformă naţională în educaţie, adoptată de Parlament în 2006. Scopul său este de a schimba structura sistemului educaţional, prin introducerea predării a două limbi străine în toate şcolile şi a unui an de învăţare intensivă a limbilor străine pentru toţi elevii din clasa a VIII-a.

Finlanda: Politicile în domeniul învăţării limbilor străine în Finlanda

Guvernul sprijină un proiect de examinare a principiilor fundamentale şi a obiectivelor politicilor de educaţie lingvistică din punctul de vedere al multilingvismului, al învăţării continue şi al integrării europene. În momentul de faţă, sunt luate în considerare recomandările finale în vederea îmbunătăţirii sistemului educaţional[9] .

Ungaria: Programul limbi internaţionale

Guvernul a lansat sub denumirea de „Programul limbi internaţionale“ o amplă strategie pentru dezvoltarea predării şi învăţării limbilor străine. Măsurile includ: extrafinanţarea pentru proiectele şcolare care abordează diverse aspecte ale predării şi învăţării limbilor străine: introducerea unui an de învăţare intensivă a limbilor străine la sfârşitul şcolarizării obligatorii, unde cel puţin 40% din programa şcolară este dedicată limbilor străine; o nouă examinare la finalizarea studiilor, precum şi mai multe linii directoare şi recomandări.

Luxemburg : Revizuirea modului de predare a limbilor străine

În perioada 2005-2006, Luxemburg şi-a evaluat politica lingvistică prin utilizarea profilului de ţară al Consiliului Europei. Ministrul Educaţiei şi Formării Profesionale a elaborat atunci un plan naţional de acţiune 2007-2009, „Plan de réajustement de l’enseignement des langues”, ce cuprinde 66 de puncte de acţiune care acoperă toate aspectele predării limbilor străine şi ale evaluării de la grădiniţă până la terminarea liceului, în acelaşi timp luând în considerare limbile comunităţilor migrante.

Regatul Unit: Învăţarea limbilor străine la toate vârstele

Încă din 2003, în Anglia există o strategie naţională privind limbile străine. Strategia adoptă învăţarea limbilor străine la toate vârstele şi nivelurile, de la copii până la adulţi şi în universităţi. Are trei obiective centrale: îmbunătăţirea predării şi învăţării limbilor; introducerea unui sistem de recunoaştere; creşterea numărului de persoane care studiază limbi străine în învăţământul superior şi de perfecţionare şi în programele de formare cu caracter practic.

La nivel comunitar, programele din domeniul educaţiei şi formării profesionale şi-au intensificat sprijinul pentru pregătirea lingvistică a persoanelor care participă la activităţi de mobilitate (I.0.1): nivelul pregătirii lingvistice s-a dublat în cadrul acţiunii Comenius (formarea profesională a profesorilor); în cadrul acţiunii Erasmus, numărul studenţilor care au participat la cursurile intensive de limbi străine a crescut cu aproape 40%; iar programul Leonardo a cheltuit 15,6 milioane euro pentru sprijinirea pregătirii lingvistice şi culturale a 175 000 de cursanţi, studenţi şi tineri muncitori care se stabilesc peste hotare, o creştere cu 77 % comparativ cu perioada 2000-2002. În cadrul programului de învăţare continuă (LLP), sprijinul pentru pregătirea lingvistică s-a extins la toate tipurile de mobilitate.

5.1.1. „Limba maternă plus alte două limbi străine”: începând de la o vârstă fragedă

În ultimii patru ani, majoritatea statelor membre şi-au reformat sistemul de învăţământ primar (şi, în unele cazuri, cel preşcolar), în scopul începerii mai devreme a predării unei limbi străine. Tendinţa este aceea de a începe mai devreme învăţarea unei a doua limbi (indiferent dacă este vorba de o limbă străină sau o limbă minoritară sau o limbă cu un statut semioficial), în general, în primii trei ani de învăţământ primar.

Problema fundamentală întâlnită în punerea în aplicare a acestor reforme este lipsa de profesori de limbi străine instruiţi corespunzător, atât învăţători, cât şi profesori specializaţi. În unele ţări, această tendinţă este completată de începerea studierii unei a doua limbi străine (în ultimii ani ai învăţământului primar sau la începutul învăţământului secundar). Asemenea proceduri ar trebui încurajate şi puse în aplicare la o scară mai largă.

În vederea introducerii învăţării timpurii a limbilor străine, Comisia a finanţat un studiu despre „Principiile pedagogice fundamentale care stau la baza predării limbilor străine persoanelor foarte tinere” (I.1.1). Studiul a confirmat rolul central al profesorilor în învăţarea timpurie a limbilor străine şi a recomandat difuzarea constatărilor cercetării către profesionişti, dezvoltarea metodologiilor şi a instrumentelor de examinare şi evaluarea competenţelor copiilor şi acordarea unui sprijin pentru începerea învăţării unei a doua limbi străine în şcoala primară.

În ceea ce priveşte informaţiile şi activităţile conexe, Comisia a redactat o broşură pentru părinţi referitoare la beneficiile învăţării limbilor străine şi va avea ca public-ţintă părinţii, ca o prioritate în campania de informare sprijinită de LLP (I.1.2). Comisia a sprijinit, de asemenea, un seminar pentru profesionişti în vederea prezentării rezultatelor studiului sus-menţionat. În scopul încurajării cooperării între organizaţiile care activează în domeniu, învăţarea limbilor străine de la o vârstă fragedă va constitui o prioritate pentru reţelele Comenius şi Activitatea principală „Limbi Străine” în 2007 (I.1.3).

Programele Socrates au sprijinit învăţarea limbilor străine de la o vârstă fragedă şi formarea profesorilor prin finanţarea a 11 proiecte Lingua (I.1.4) şi prin acordarea a aproape 4 000 de alocaţii de studii lingvistice (o creştere cu 13%), alocându-se de asemenea un anumit număr şcolilor primare şi grădiniţelor (I.1.5). În baza LLP, şcolile primare şi din sistemul preşcolar au fost încurajate să găzduiască pe viitor un asistent lingvistic.

5.1.2. Învăţarea limbilor străine în învăţământul secundar şi profesional

Planul de acţiune a invitat statele membre să îşi asume angajamentul de a acorda elevilor oportunitatea de a studia cel puţin două limbi străine, punând accent pe abilitatea efectivă de comunicare, abilitatea de a învăţa limbi străine şi competenţele interculturale.

Estonia, Franţa, Germania, Lituania, Slovenia şi Spania: Secţiuni europene / instruire bilingvă

Unele ţări au introdus „Secţiunile europene“, în cadrul cărora sunt predate mai multe limbi străine, de asemenea prin intermediul CLIL, fiind acordată o atenţie specială cooperării europene şi educaţiei interculturale. Adesea, asemenea iniţiative constituie scheme pilot în vederea transformării lor în parte a integrării educaţionale.

Grecia: O abordare complexă a limbilor străine

Ca rezultat al reformei programelor şcolare primare şi secundare, predarea limbilor străine are o dimensiune orizontală care implică o colaborare mai intensă între predarea limbii materne şi a altor materii. O atenţie specială este acordată sensibilizării cu privire la diversitatea lingvistică şi culturală şi dezvoltării competenţelor interculturale.

Germania, Ţările de Jos, Franţa, Finlanda şi Austria: CertiLingua, „marca de excelenţă europeană a competenţelor multilingvistice, europene şi internaţionale”

Certilingua se doreşte a fi un supliment al certificatelor de absolvire care va indica nivelul excelenţei în competenţele multilingvistice, europene şi internaţionale pe care le atinge un elev care învaţă cel puţin două limbi străine. Şcolile care eliberează Certilingua pun la dispoziţie cel puţin o materie prin intermediul CLIL şi urmăresc dezvoltarea competenţelor interculturale ale elevilor prin intermediul unor proiecte la nivel european şi internaţional. Iniţiativa Certilingua derivă din cooperarea transfrontalieră între şcolile germane şi olandeze şi se extinde gradual şi la alte ţări. Urmăreşte creşterea transparenţei competenţelor lingvistice şi interculturale obţinute de către elevi prin asigurarea unei mărci de excelenţă a calităţii recunoscute în diverse ţări[10].

Comisia a sprijinit eforturile statelor membre prin creşterea posibilităţilor şcolilor din diverse ţări de a învăţa limbi străine împreună şi de a dezvolta pe viitor competenţe interculturale şi comprehensiune multilingvistică.

A crescut numărul proiectelor şcolare lingvistice Comenius, reprezentând 19% din bugetul alocat proiectelor şcolare Comenius (deşi planul de acţiune a recomandat o ţintă de 25%). Mai departe, în perioada 2004-2006, au fost sprijinite 2 951 de proiecte comune lingvistice, implicând 53 118 de elevi şi 8 853 de profesori care au luat parte la schimburile între clase (I.2.1). În momentul de faţă, LLP urmăreşte atingerea ţintei recomandate de planul de acţiune.

Până la sfârşitul anului 2007, va fi finalizat un studiu al competenţelor lingvistice şi interculturale relevante pentru fiecare etapă de educaţie sau formare profesională (I.2.2). Acesta va oferi sugestii privind modalităţile de îmbunătăţire a metodei actuale de predare a limbilor străine în scopul dezvoltării competenţelor interculturale şi privind modalitatea de a include obiectivele adecvate competenţelor interculturale ale elevilor, în învăţământul primar şi secundar. Comenius a finanţat 14 proiecte şi 2 reţele pentru dezvoltarea materialelor de formare profesională şi a modulelor de promovare a abordărilor de comprehensiune multilingvistică (I.2.3).

5.1.3. Promovarea învăţării bazate pe conţinut a unei limbi străine (CLIL)

CLIL este utilizată din ce în ce mai mult în sălile de clasă europene, fiind considerată o metodă efectivă de îmbunătăţire a competenţelor comunicaţionale şi de motivare a elevilor.

Dezvoltarea viitoare a materialelor didactice CLIL a fost sprijinită prin 4 proiecte Lingua (I.2.4) şi au avut prioritate proiectele şcolare de lucru Comenius privind abordările CLIL (I.2.5). LLP continuă să acorde prioritate parteneriatelor şcolare care promovează învăţarea limbilor străine de la o vârstă fragedă, comprehensiunea multilingvistică şi CLIL.

În colaborare cu preşedinţia din Luxemburg, în martie 2005 a avut loc la Luxemburg un simpozion european privind „Schimbarea sălii de clasă europene – Potenţialul educaţiei plurilingvistice” (I.2.6), care a trimis concluziile sale Consiliului pentru Educaţie din mai 2005. Simpozionul a reiterat necesitatea asigurării faptului că elevii şi studenţii vor putea beneficia de CLIL la diferite niveluri ale educaţiei şcolare. S-a accentuat, de asemenea, faptul că profesorii ar trebui să beneficieze de formare profesională specială în CLIL.

În 2006, reţeaua Eurydice a publicat un studiu despre „Învăţarea bazată pe conţinut a unei limbi străine (CLIL) în şcolile din Europa” (I.2.7), stabilind principalele caracteristici ale predării CLIL în ţările europene. Cu toate că interesul privind abordarea CLIL este în creştere, doar o mică parte a elevilor şi studenţilor sunt implicaţi, situaţia variind foarte mult de la ţară la ţară. Studiul a arătat că, dacă abordarea CLIL va fi generalizată, atunci aceasta va trebui sprijinită în majoritatea statelor printr-un efort semnificativ în domeniul formării profesionale a profesorilor. Un alt domeniu care va trebui consolidat în viitor este evaluarea. Deoarece CLIL se află încă la început în majoritatea ţărilor, evaluarea practicilor CLIL nu este larg răspândită.

5.1.4. Învăţarea limbilor străine în învăţământul superior

Planul de acţiune a solicitat o politică coerentă a limbilor străine ce urmează să fie stabilită de către fiecare universitate, sprijinirea învăţării limbilor străine pentru toţi studenţii şi oferirea posibilităţii de a studia în străinătate.

Belgia, Republica Cehă, România: Educaţia universitară multidisciplinară

În Belgia (comunitate vorbitoare de limba olandeză), Republica Cehă şi România, unele universităţi oferă un program universitar în ştiinţe naturale, istorie sau geografie cu pregătire secundară în limbi străine, în unele cazuri ducând la o dublă specializare. Această combinare a diferitelor discipline intensifică competenţele lingvistice şi poate pregăti viitori profesori CLIL.

Comisia a mărit numărul cursurilor intensive de limbă Erasmus (EILC) disponibil să acopere 6,4% din studenţii care merg în străinătate (cu toate că ţinta stabilită de planul de acţiune era de 10%) (I.3.1). Acest procentaj variază foarte mult de la ţară la ţară. Universităţile slovene şi turceşti au atras un interes considerabil pentru cursurile intensive de limbă Erasmus, implicând mai mult de 35% din studenţii străini, în timp ce universităţile cehe, estoniene, finlandeze, germane, ungare şi norvegiene au avut o rată de participare de aproximativ 10%. În concluzie, aproape 10 000 studenţi au beneficiat în perioada 2004-2006 de cursurile intensive de limbă Erasmus. Abordarea CILSE a fost intensificată mai departe în cadrul LLP, chiar dacă este nevoie de mai multă acţiune la nivelul universităţilor în vederea promovării limbii ţării-gazdă ca limbă străină pentru studenţii străini.

Referitor la cooperarea internaţională între instituţiile de învăţământ superior, programul Erasmus Mundus sprijină programele reunite de master în diverse state membre în care studenţii din afara UE pot învăţa cel puţin două limbi europene. În perioada 2004-2006, 2 325 de studenţi din afara UE au primit sprijin pentru studierea a 57 de domenii diferite de master, inclusiv 3 mastere lingvistice sau în domeniul limbilor străine. Programul Tempus sprijină cooperarea între universităţile UE şi 26 de ţări partenere din Balcanii de Vest, Europa de Est, Asia Centrală, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, în vederea facilitării modernizării universitare, a învăţării reciproce între regiuni şi popoare şi a înţelegerii interculturale. Formarea profesională lingvistică face de obicei parte din asemenea proiecte, iar în perioada 2004-2006 două astfel de proiecte au avut drept ţintă cooperarea în domeniul predării limbilor străine. Programele de cooperare cu SUA, Canada, Japonia, Australia şi Noua Zeelandă au sprijinit, de asemenea, 6 proiecte pentru dezvoltarea programelor şcolare lingvistice.

5.1.5. Învăţarea limbilor străine de către adulţi

Planul de acţiune a solicitat o abordare accesibilă a limbilor străine pentru adulţi, de exemplu formarea profesională la locul de muncă, cursuri de educare a adulţilor sau învăţare informală legată de activităţi culturale.

Belgium, Czech Republic: Language Vouchers and language resources in the Internet

Belgia, Republica Cehă: Vouchere şi resurse lingvistice pe internet

Frecventarea cursurilor de limbă nu este doar o chestiune de motivaţie şi timp suficient, dar şi de resurse economice. Pentru a încuraja învăţarea continuă a limbilor străine, Belgia şi Republica Cehă introduc sisteme de „vouchere”, care sunt co-finanţate de stat, angajatori şi utilizatori şi despre care s-a raportat că au crescut în mod semnificativ cererea pentru cursuri de limbi străine în rândul adulţilor.

Site-urile internet reprezintă o cale pentru promovarea învăţării limbilor străine în rândul adulţilor. În Belgia, „Word wat je wil”[11] este o bază de date care conţine, printre altele, toate cursurile de limbi străine oficiale şi particulare. În Republica Cehă, o „Poartă naţională de acces spre limbile străine” este momentan în curs de dezvoltare. Acest site va oferi cursuri de limbi străine on-line, gratuite, conforme cu CEFR.

Irlanda, Slovenia şi Spania: Oportunităţi de învăţare a limbilor străine de către adulţi

În Irlanda şi Slovenia a existat un nivel crescut al cererii de oportunităţi de învăţare a limbilor străine printre persoanele adulte şi au existat multe iniţiative locale pentru îndeplinirea acestei cereri prin intermediul bibliotecilor, a asociaţiilor culturale, a cluburilor de limbi străine şi a educaţiei pentru adulţi.

Şcolile de limbi străine pentru adulţi au fost o caracteristică a sistemului educaţional spaniol timp de mulţi ani, atât la nivel regional cât şi la nivel naţional. Acestea oferă, în colaborare, 20 de limbi străine diferite, la nivel de bază sau intermediar, conform CEFR şi s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere financiar.

Pentru a încuraja mai mulţi adulţi să înveţe limbi străine, Comisia dezvoltă un portal web (I.4.1) care oferă acces facil la resursele informaţionale şi îndrumare pentru publicul larg şi pentru profesioniştii din domeniul limbilor străine.

5.1.6. Învăţarea limbilor străine de către persoane cu nevoi speciale

Predarea limbilor străine începe acum mai devreme şi este inclusă în programa de bază a învăţământului obligatoriu în majoritatea statelor membre, dar ea trebuie să ia în considerare şi elevii cu nevoi speciale. Comisia a finanţat un studiu privind „Nevoile educaţionale speciale în Europa, predarea şi învăţarea limbilor străine” (I.5.1), care a concluzionat că nu exista dovada excluderii elevilor cu nevoi speciale din sistemul de învăţare a limbilor străine şi a evidenţiat faptul că învăţarea limbilor străine a depăşit performanţa de comunicare şi a îmbunătăţit dezvoltarea personală şi educaţională, incluzând, de asemenea, valorile cetăţeniei europene. Studiul a avut în vedere metodele de predare şi a recomandat susţinerea elevilor cu nevoi speciale prin planuri educaţionale individuale şi predare în echipă (profesori de limbi străine şi profesori pentru persoanele cu nevoi speciale) şi furnizarea unei formări profesionale adecvate a profesorilor, ca parte a integrării formării profesionale pentru viitorii profesori.

Austria şi Estonia: Limbajul semnelor recunoscut ca limbă a minorităţilor

În aceste două ţări, limbajul semnelor a fost recent recunoscut ca o limbă a minorităţilor/oficială. Recunoaşterea oficială a fost urmată de programe de cercetare, de sprijinirea unui centru al calificării profesionale şi de lansarea unor cursuri pentru instruirea profesorilor în limbajul semnelor.

5.1.7. Numărul de limbi străine

Statele membre au fost invitate să predea cât mai multe limbi străine, la toate nivelurile educaţionale. Numărul de limbi străine disponibile este distribuit în mod inegal. Pe de o parte, unele state membre oferă un număr foarte limitat de limbi străine (în principal engleză, împreună cu puţine alte limbi străine din programa specifică a zonelor de frontieră sau pentru comunităţile migratoare). Pe de altă parte, statele membre care oferă libera alegere a limbilor străine au dificultăţi în punerea în aplicare a acestei politici în şcoli. Familiile nu sunt de multe ori conştiente de beneficiile învăţării a mai mult de o singură limbă străină. Reformele privind programele şcolare care au avut drept scop creşterea numărului de limbi străine disponibile ar trebui să fie sprijinite prin informaţii adecvate.

Austria, Franţa, Germania, Grecia: Predarea limbilor vecinilor

În 2003, provincia Austria inferioară (Austria) a lansat un plan numit „Sprachoffensive”, care a avut drept scop predarea limbii cehe, slovace şi maghiare pentru 13 000 de studenţi. Un „Centru de competenţe” regional a fost, de asemenea, creat pentru a oferi expertiză lingvistică şi îndrumare şcolilor şi societăţilor care lucrează în străinătate.

Franţa a reuşit să crească cu 10% numărul studenţilor care aleg germana prin desfăşurarea de campanii de informare şi înfiinţarea de clase bilingve. Acest exemplu indică posibilitatea schimbării de atitudine în cazul aplicării măsurilor adecvate.

În Tracia, o programă bilingvă greacă/turcă era deja disponibilă pentru minoritatea turcă, dar în perioada 2006-2007 a fost introdus un program pilot pentru predarea limbii turce în anumite colegii integratoare, avându-se în vedere intensificarea contactelor transfrontaliere.

5.2. Domeniul strategic 2: Un învăţământ mai bun în domeniul limbilor străine

5.2.1. Şcoala care favorizează limbile străine

Şcolile şi instituţiile educaţionale au fost invitate să adopte o abordare holistică a predării limbilor, stabilind legături între predarea limbii materne, a limbii de predare, în cazurile în care aceasta era diferită, a limbilor străine şi a limbilor comunităţilor migratoare. Comisia a promovat această abordare prin sprijinirea proiectelor şcolare Comenius în acest domeniu (II.1.1)

Finlanda: Limbile noilor veniţi ca limbi de predare

Sistemul educaţional finlandez sprijină menţinerea şi dezvoltarea limbilor materne ale imigranţilor pentru a asigura un bilingvism funcţional. În 2003, se oferea instruirea în 52 de limbi. Rusa, somaleza şi albaneza erau cele mai larg predate limbi ca limbi materne ale imigranţilor.

Italia: Iniţiativa „Vorbind limba lumii”

Această iniţiativă are ca scop promovarea conceptului de şcoală care favorizează limbile străine prin intermediul mai multor activităţi civice care implică profesori şi şcoli colaboratoare. Planul de acţiune a fost folosit ca bază pentru discuţii şi inspiraţie.

5.2.2. Clasa de limbi străine

Pentru a sprijini metodele inovatoare de predare şi învăţare a limbilor străine, produsele lingvistice dezvoltate în cadrul programelor Socrates şi Leonardo (II.2.2) au fost difuzate prin diverse iniţiative, iar această difuzare va continua în cadrul LLP. Iniţiativa de înfrăţire on-line, care permite şcolilor să lucreze împreună prin intermediul internetului, a consolidat abilităţile lingvistice şi a promovat, într-o oarecare măsură, comprehensiunea multilingvistică şi folosirea limbii şcolii partenere (II.2.3).

5.2.3. Formarea profesorilor de limbi străine

Statele membre acordă o atenţie sporită formării profesorilor, în special ca mijloace de asigurare a predării eficiente a limbilor străine la nivel primar şi prin CLIL. Deşi în multe state membre, profesorii de limbi străine nu sunt obligaţi să petreacă o perioadă de timp în străinătate, în ţara a cărei limbă o predau, această nevoie este larg recunoscută în rândul practicanţilor şi a formatorilor de cadre didactice, care se folosesc de schemele de mobilitate oferite de programele educaţionale europene (Erasmus, Comenius, Leonardo) pentru a-şi îmbunătăţi competenţele lingvistice.

Austria, Republica Cehă, Germania şi Polonia: Dublă formare profesională a profesorilor de limbi străine

În aceste ţări, formarea profesională iniţială a cadrelor didactice furnizează absolvenţi cu dublă specializare, de exemplu limbi străine plus o altă specializare. Acest sistem îmbunătăţeşte competenţele lingvistice ale profesorilor şi ajută la pregătirea viitorilor profesori CLIL.

Luxemburg : Formarea profesorilor poligloţi

Profesorii din învăţământul primar sunt instruiţi astfel încât să fie capabili să predea în cele 3 limbi naţionale: luxemburgheza, germana şi franceza, precum şi să predea discipline care nu ţin de domeniul lingvistic într-una dintre aceste limbi. Profesorii de limbi străine din învăţământul secundar trebuie să studieze cel puţin timp de doi ani într-o ţară în care se vorbeşte limba lor ţintă. Profesorii din învăţământul secundar care predau alte discipline decât limbile străine trebuie să fie capabili să predea în germană şi franceză.

Pentru a lărgi accesul la schemele de predare a limbilor din cadrul programelor Socrates şi Leonardo, Comisia a invitat agenţiile naţionale să lanseze campanii de informare privind mobilitatea profesorilor de limbi străine şi a formatorilor acestora (II.3.1). Un proiect special de difuzare a fost dedicat promovării asistenţei în domeniul lingvistic. Ca rezultat, procentul din buget dedicat alocaţiilor de studii lingvistice a crescut la 26% în 2006, depăşind ţinta de 25% stabilită în planul de acţiune. În cadrul LLP, asistenţa nu se limitează numai la limbile străine, ci este deschisă tuturor disciplinelor, punându-se în special accent pe CLIL. În ceea ce priveşte formarea continuă la locul de muncă, un procent de 65% din numărul total de solicitări se referea la limbile străine. Între 2004 şi 2006, mai mult de 15 000 de profesori de limbi străine au avut parte de formare profesională în străinătate prin intermediul programului Comenius, 765 de profesori de limbi străine pentru adulţi prin programul Grundtvig şi 1820 de profesori din învăţământul profesional prin intermediul programului Leonardo.

Comisia a finanţat, de asemenea, un studiu realizat în scopul definirii unui cadru de referinţă pentru un profil european pentru formarea profesorilor de limbi străine (II.3.2). Studiul a prevăzut cerinţele de bază în vederea creării unui profil comun, solicitând în particular formarea profesională specifică a profesorilor de limbi străine la un nivel educaţional mai înalt, cu o perioadă obligatorie de formare într-o altă ţară şi formare adecvată în metodologie şi competenţe interculturale. Studiul este momentan examinat de către Reţeaua europeană de inspectori în domeniul limbilor străine (IV.2.1), iar concluziile sale vor fi dezbătute şi difuzate cu ocazia unui simpozion (II.4.2).

5.2.4. Oferta de profesori de limbi străine

Profesorii de limbi străine şi, de fapt, toţi profesorii în general se confruntă încă cu bariere semnificative în calea predării în străinătate. Cu toate acestea, un anumit grad de flexibilitate există. Câteva experimente foarte promiţătoare au fost întreprinse în regiunile de frontieră, distribuind profesori peste graniţă sau prin intermediul programelor de schimb de experienţă. Comisia a finanţat un studiu privind „Detectarea şi înlăturarea obstacolelor în calea mobilităţii profesorilor de limbi străine” (II.4.1), care a raportat instrumentele care facilitează mobilitatea profesorilor de limbi străine şi principalele obstacole întâlnite. Acesta a recomandat să se stabilească o strategie de mobilitate la nivel european pentru profesorii de limbi străine, pentru a încuraja schimburile bilaterale şi multilaterale, să se sprijine schimburile viitorilor profesori şi a tinerilor profesori în special, să se încurajeze recunoaşterea calificărilor dobândite prin intermediul mobilităţii, să se organizeze ateliere şi vizite de lucru la faţa locului în străinătate, ca formă de instruire profesională a profesorilor, şi să se înfiinţeze un sistem de echivalare pentru a confrunta cererea şi oferta între ţări şi instituţii.

Estonia, Polonia şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est: Recalificarea profesorilor de limbi străine

În ultimii zece ani, Polonia şi Estonia, împreună cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est, au înfiinţat scheme de formare profesională a profesorilor pentru recalificarea / reformarea profesorilor de limbi străine care erau în surplus, în special din limba rusă în limba engleză. Măsuri suplimentare s-au luat pentru a recalifica profesorii de limbi străine care nu au diplome adecvate. Aceste acţiuni demonstrează că tehnic este posibil să se lărgească evantaiul de limbi străine din programa şcolară, dacă sunt luate deciziile politice necesare şi dacă acestea corespund cererii.

România: Formare profesională post-universitară la distanţă pentru profesorii din zonele rurale

Un proiect sprijinit de Guvernul României şi de Banca Mondială are ca scop îmbunătăţirea formării profesionale a profesorilor care locuiesc în zonele rurale. Patru universităţi au pus în aplicare cursuri de calificare post-universitară la distanţă în franceză şi engleză, dezvoltate de o echipă multidisciplinară şi deschisă tuturor profesorilor care doresc să predea limbi străine. Aceste cursuri furnizează o calificare oficială şi sunt integrate cu alte scheme de formare profesională a profesorilor la distanţă. În 2007, două sute de profesori de limbă engleză şi franceză îşi vor obţine diplomele de recalificare profesională.

5.2.5. Evaluarea competenţelor lingvistice

A existat o tendinţă clară către reforma programelor naţionale pentru a le alinia la Cadrul european comun de referinţă pentru limbi (CEFR), mai ales în învăţământul secundar, iar examinările finale au fost revizuite în consecinţă. Profesorii de la toate nivelurile de educaţie folosesc tot mai mult portofoliul european de limbi ca un ajutor în predare, cu toate că materialele didactice nu sunt de mult ori potrivite acestei abordări. Dimensiunea schimbărilor aduse în ora de limbi străine prin folosirea CEFR a fost discutată în cadrul unui Forum politic organizat de Consiliul Europei în februarie 2007, cu participarea Comisiei (II.6.4).

Mai multe ţări: Folosirea nivelurilor CEFR pentru definirea nivelului lingvistic

Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, România, Spania şi Regatul Unit vor începe, au început sau plănuiesc să dezvolte procesul de reformă a programelor şcolare şi a celor care se referă la examinările de absolvire a studiilor în limbi străine, conform nivelurilor CEFR. Acest lucru permite evaluarea obiectivă a competenţelor lingvistice, fiindcă CEFR acoperă competenţele de comunicare în toate limbile.

Ţările de Jos: Profilul de competenţă lingvistică

În sistemul educaţional olandez, CEFR stabileşte tot mai mult standardele pentru definirea competenţelor lingvistice. Programele de formare profesională superioară şi învăţământul profesional (MBO) l-au adoptat, de asemenea, pentru a defini profilurile de competenţă. Portofoliile europene ale limbilor (PEL) au dezvoltat şi validat aproape toate tipurile de şcoli. Un PEL electronic este momentan dezvoltat pentru un public-ţintă larg, pentru oricine învaţă limbi străine.

Franţa, Italia şi Luxemburg: Certificarea lingvistică externă

Pentru a face şi mai transparent nivelul de competenţe lingvistice dobândite de elevi la finalizarea învăţământului secundar, sistemul educaţional francez dezvoltă certificarea lingvistică în colaborare cu instituţiile care promovează limbile ţărilor partenere. Un proiect similar în Italia, „Lingue 2000”, permite acum elevilor să obţină certificarea externă furnizată de instituţii străine acreditate.

În Luxemburg, elevii din ultimii doi ani de şcoală secundară pot să-şi evalueze competenţele lingvistice cu ajutorul instituţiilor străine acreditate. Acest lucru cuprinde limbile predate la şcoală, precum şi cele care nu fac parte din programa şcolară. Această certificare va face parte din notele finale ale elevilor.

Aşa cum a fost cerut de Consiliul European de la Barcelona, Comisia lucrează la dezvoltarea unui studiu european de evaluare a competenţelor lingvistice (II.6.1), care va fi pus în aplicare prima dată în 2010, pentru a obţine informaţii comparabile privind nivelul de competenţe dobândite în două limbi străine, la sfârşitul şcolarizării obligatorii în Europa.

Comisia Europeană a folosit de asemenea CEFR pentru a îmbunătăţi transparenţa, informarea şi îndrumarea în cadrul politicilor de formare profesională. Un paşaport lingvistic european, bazat pe CEFR şi făcând parte din portofoliul european al limbilor a fost inclus în Europass, un cadru unic pentru calificări (II.6.2). Începând cu februarie 2005, aproape 50 000 de paşapoarte au fost generate on-line, cu peste 181 806 modele descărcate pentru a fi completate off-line. CV-ul Europass, care include o secţiune pentru limbi, este încă şi mai popular: până acum, mai mult de un milion de CV-uri au fost generate on-line şi aproape 1,7 milioane au fost descărcate.

Pentru a colecta şi a face disponibilă informaţia asupra utilizării certificatelor lingvistice şi asupra naturii şi calităţii lor, Comisia a finanţat un studiu privind o „Inventariere a certificării lingvistice în Europa” (II.6.3). Pe baza constatărilor, autorii au recomandat Comisiei să lucreze cu părţile interesate relevante pentru a îmbunătăţi calitatea dezvoltării şi a validării testelor de către furnizori, să stabilească standarde de calitate şi un cod de practică pentru certificatele lingvistice în Europa, şi să sprijine colaborarea între furnizorii de certificate din diferite ţări şi cu instituţii de educaţie generală.

5.3. Domeniul strategic 3: Crearea unui mediu favorabil limbilor străine

5.3.1. O abordare a diversităţii lingvistice bazată pe integrare

Pentru prima dată la nivelul Comisiei, planul de acţiune a stabilit o viziune pentru politicile lingvistice care depăşeşte predarea limbilor străine şi include toate limbile vorbite în Europa, fie că sunt limbi oficiale, regionale sau ale minorităţilor sau limbi vorbite de comunităţile imigrante. Pentru a reuni părţile interesate din învăţământ din zonele în care se folosesc limbile regionale şi ale minorităţilor şi pentru a le ajuta să schimbe între ele bune practici, s-a organizat în 2006 o conferinţă europeană privind „Limbile regionale şi ale minorităţilor în sistemele educaţionale” (III.1.1). Situaţia limbilor regionale şi ale minorităţilor în ţările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 a fost studiată de Raportul Euromosaic (III.1.2). O actualizare pentru România şi Bulgaria este în curs.

Această nouă abordare a limbilor şi a diversităţii lingvistice este pe deplin reflectată în LLP, în care toate limbile sunt eligibile pentru finanţare, inclusiv limbile regionale şi ale minorităţilor (III.1.3). Comisia a făcut un efort deosebit prin conferinţe europene, seminarii locale şi întâlniri comune, pentru a asigura faptul că părţile interesate în limbile regionale şi ale minorităţilor sunt bine informate cu privire la accesarea programelor de integrare, mai ales LLP.

În perioada 2004-2006, programul Cultura 2000 a sprijinit 150 de proiecte de traducere în scopul promovării diversităţii culturale şi lingvistice în Europa. Promovarea diversităţii culturale şi lingvistice este de asemenea piatra de temelie a noului Program Cultura pentru perioada 2007-2013.

Această viziune bazată pe integrare este aliniată la Carta europeană a limbilor regionale şi ale minorităţilor, care a fost ratificată de către 22 de membri ai Consiliului Europei, printre care 14 state membre ale UE. Ca regulă generală, statele membre furnizează instruire parţială sau totală în limbile minorităţilor recunoscute. Practici promiţătoare au fost raportate cu privire la promovarea expunerii sau imersiunii în diferite limbi locale, mai ales pentru copii.

Finlanda/Norvegia/Suedia: Şcoli bilingve în zone de frontieră

O reţea de oraşe înfrăţite sprijină învăţarea limbilor prin cooperarea şcolilor vorbitoare de limbă finlandeză, norvegiană şi suedeză de-a lungul frontierelor. Anumite şcoli au dezvoltat o programă şcolară comună şi promovează, de asemenea, predarea limbilor vecine prin CLIL şi schimbul de profesori.

Italia/Austria/Slovenia: Proiectul Cromo

Cromo este un proiect transfrontalier (2005-2007) finanţat de autorităţile naţionale din Austria, Italia şi Slovenia. Acesta contribuie la construirea de legături între comunităţile de frontieră în Friuli-Venezia-Giulia (Italia), Carinthia (Austria) şi Slovenia, prin dezvoltarea de instrumente comune sub forma unei anexe la Portofoliul european al limbilor, în vederea sprijinirii elevilor de liceu în dezvoltarea competenţelor lingvistice, metacognitive şi interculturale pentru încurajarea dialogului intercultural.

Slovacia, ţările dunărene: Promovarea limbilor şi culturilor ţărilor vecine

Asociaţia internaţională „Dunărea” aduce la masa tratativelor agenţiile de turism din ţările situate de-a lungul Dunării. În fiecare an, asociaţia planifică o temă comună de acţiune în scopul promovării culturii şi limbii fiecărei ţări.

Suedia: Educaţia multiculturală în unităţile preşcolare

În martie 2005, un nou obiectiv a fost introdus în programa învăţământului preşcolar, în vederea sprijinirii copiilor având altă limbă maternă decât suedeza, pentru consolidarea dezvoltării lingvistice şi a identităţii acestora. Proiectul de lege al guvernului ce propune modificarea a subliniat, de asemenea, nevoia de personal bilingv şi cultural, precum şi intensificarea sprijinului pentru producerea materialului didactic în alte limbi decât suedeza.

Regatul Unit: Educarea părinţilor în scopul adoptării bilingvismului familial

În Ţara Galilor, a fost lansat un program numit Twk (Creştere) pentru a revitaliza folosirea limbii galeze. Campania sa de informarea vizează sectorul de sănătate, maternităţile, părinţii şi viitorii părinţi privind avantajele bilingvismului şi încurajează folosirea limbii galeze acasă, cu copii. O altă trăsătură a campaniei de informare încurajează folosirea limbii galeze la locul de muncă: Felicitările Saint Dwynen şi insignele „Lucrez în galeză” au rolul de a identifica vorbitorii de limbă galeză la locul de muncă şi de a încuraja folosirea limbii galeze în abordarea acestora.

5.3.2. Crearea de comunităţi favorabile limbilor străine

În conformitate cu recomandările planului de acţiune, proiectele de înfrăţire a oraşelor au sprijinit învăţarea neoficială a limbilor străine şi diversitatea lingvistică într-o proporţie considerabilă (III.2.1). Trei dintre cele mai bune unsprezece practici selectate la decernarea Premiilor Golden Stars 2006 au inclus activităţi de promovare a diversităţii lingvistice şi culturale. În cadrul programului „Europa pentru cetăţeni 2007-2013”, diversitatea lingvistică şi culturală constituie una dintre caracteristicile orizontale ale tuturor acţiunilor pe întreaga durată a programului.

În sectorul media, a fost lansat de către Comisie (Direcţia Generală pentru Societatea Informaţională - Programul Media), la începutul anului 2007, un studiu privind nevoile şi practicile industriei audiovizuale în dublări şi subtitrări (III.2.2). Până la sfârşitul anului 2007, studiul va analiza piaţa europeană şi va formula recomandări privind promovarea diversităţii lingvistice şi facilitarea circulaţiei producţiilor audiovizuale între ţările europene.

5.3.3. Îmbunătăţirea ofertei şi a nivelului de participare la învăţarea limbilor străine

Planul de acţiune a atras după sine acele acţiuni ale programului Socrates ce vizează adulţii, în vederea promovării învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice. Drept răspuns, acţiunea Grundtvig (III.3.1) a sprijinit 14 proiecte şi 2 reţele de dezvoltare a instrumentelor de formare profesională şi cursuri pentru profesorii de limbi străine. Şase dintre acestea s-au concentrat pe comunităţile migratoare şi etnice. În total, 300 de parteneriate de învăţare au promovat limbile străine în educaţia adulţilor, 105 dintre acestea concentrându-se pe comunităţile migratoare şi etnice (33% din numărul total de parteneriate).

În cadrul LLP, una dintre priorităţile proiectelor multilaterale Grundtvig este „Dezvoltarea oportunităţilor de învăţare ale adulţilor destinate migranţilor în ceea ce priveşte integrarea lingvistică, socială şi culturală.”

Eticheta lingvistică europeană (European Language Label)(III.3.2) a fost consolidată odată cu noile activităţi ce au ca scop motivarea adulţilor de a învăţa limbi străine (un premiu pentru Profesorul european de limbi străine / Studentul anului şi campanii de informare privind învăţarea limbilor străine, în special Ziua europeană a limbilor). Aceste activităţi au fost iniţiate în 2005 şi 2006 şi în prezent sunt activităţi normale în programul de învăţare continuă.

Un sondaj privind diversitatea în asigurarea predării limbilor străine (III.3.3) în UE de-a lungul anilor 1999-2005 va fi finalizat până la sfârşitul anului 2007. În urma acestui studiu, se va determina dacă au existat schimbări în ceea ce priveşte numărul de limbi predate şi numărul de elevi care studiază aceste limbi şi se vor identifica tendinţele.

5.4. Un cadru pentru progres

5.4.1. Decizii bazate pe o mai bună informare

Această secţiune are în vedere acţiunile de asigurare a schimbului de informaţii şi bune practici între Comisie şi statele membre şi de trasare a noi zone politice.

În vederea schimbului de bune practici şi a discutării chestiunilor lingvistice pentru acţiuni comune, a fost înfiinţat un Grup de lucru pentru limbi străine, în scopul aplicării planului de acţiune şi al sprijinirii Comisiei în atingerea obiectivelor de Educaţie şi formare profesională 2010, trăsătură educaţională a Strategiei de la Lisabona (IV.1.1).

Un studiu privind modalităţile de motivare a cetăţenilor de a învăţa limbi străine (IV.1.2) a dus la apariţia publicaţiei „Lingo!”, care prezintă bunele practicile din sectorul motivaţional. Studiul a subliniat aspecte motivaţionale esenţiale, precum sprijinirea reţelelor de promovare a limbilor la toate nivelurile, acordarea unei atenţii sporite învăţării de către adulţi, în special în cadre non-formale şi informale, folosind tehnici media şi cu caracter comercial pentru a atrage atenţia asupra limbilor.

Un alt studiu privind costurile absenţei multilingvismului (IV.1.3a) a fost abandonat ca atare, însă a fost parţial reluat într-un studiu mai elaborat privind „Efectele asupra economiei europene ale insuficienţei competenţelor lingvistice în întreprinderi” (IV.1.3.b), care a identificat faptul că lipsa competenţelor lingvistice a cauzat pierderi semnificative în afaceri şi a recomandat sprijin în sectorul afacerilor pentru îmbunătăţirea gestionării competenţelor lingvistice, prin dezvoltarea aptitudinilor lingvistice disponibile în cadrul întreprinderilor, asigurarea de formare profesională pentru angajaţi şi oportunităţi de schimburi de experienţă pentru studenţii sau angajaţii străini, precum şi prin participarea la schimburile internaţionale între întreprinderi. Legăturile dintre afaceri şi educaţie ar trebui de asemenea îmbunătăţite, iar competenţele lingvistice existente ale copiilor lucrătorilor migranţi ar trebui valorificate şi dezvoltate, împreună cu limba naţională a ţării gazdă.

Chestiunile legate de multilingvism în cercetare au fost reluate de două proiecte finanţate prin cel de-al şaselea Program-cadru de cercetare (IV.1.4). Cel de-al şaptelea Program-cadru de cercetare sprijină, de asemenea, diversitatea lingvistică în zona dedicată ştiinţelor socio-economice şi umane.

Reţeaua europeană Eurydice a publicat în 2005 un volum privind „ Datele cheie legate de predarea limbilor în şcolile europene ” (IV.1.5), care a asigurat o bază pentru stabilirea nivelului ofertei lingvistice în 2003. Un al doilea volum ce acoperă perioada 2004-2006 va fi publicat în a doua jumătate a anului 2008, pentru a permite comparaţii statistice şi analiza tendinţelor.

Detalii privind modul în care programele din domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului, media şi cel al culturii au promovat limbile în perioada 2004-2006 (IV.1.6) sunt prezentate în secţiuni relevante ale prezentului document. În plus, ar trebui luat în considerare faptul că Programul pentru tineret a implicat aproximativ 1 000 000 de tineri şi a sprijinit schimbul a aproximativ 6 000 de lucrători voluntari. Pregătirea lingvistică a fost sprijinită şi chiar obligatorie pentru Serviciul voluntar european. Mai mult, unul dintre obiectivele generale ale noului Program Tineret în Acţiune (2007-2013) îl constituie recunoaşterea diversităţii culturale, multiculturale şi lingvistice în Europa şi promovarea învăţării informale a limbilor.

5.4.2. Un schimb mai eficient de informaţii între profesionişti

În vederea promovării schimbului de bune practici pentru îmbunătăţirea calităţii predării limbilor, o Reţea europeană de inspectori în domeniul predării limbilor străine şi formării în limbi străine (ELIN) a fost stabilită în 2006 (IV.2.1). Până în prezent, reţeaua s-a axat pe trei aspecte: sprijinul conducerii şcolare pentru predarea limbilor străine, formarea profesională iniţială şi formarea continuă la locul de muncă a profesorilor şi impactul sistemelor şi metodelor de inspecţie. Programul Arion, care sprijină vizitele de studiu ale părţilor interesate din domeniul educaţional, a organizat 36 de vizite de studiu privind predarea limbilor, implicând aproximativ 400 de participanţi, inclusiv profesori de limbi străine, directori de şcoli şi factori de decizie politică, precum şi un număr însemnat de inspectori lingvistici (II.3.3). Programul Arion continuă în cadrul programului de învăţare continuă şi în viitor va fi acordată o atenţie particulară activităţilor cu orientări lingvistice.

5.4.3. Proceduri clare în vederea continuării planului de acţiune

În scopul asigurării impactului durabil, obiectivele planului de acţiune au fost preluate de Programul de învăţare continuă 2007-2013 (LLP) (IV.3.1). Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice constituie un obiectiv general al LLP, care este reflectat în priorităţile programelor specifice ce se adresează şcolilor (Comenius), universităţilor (Erasmus), formării profesionale (Leonardo) şi educaţiei pentru adulţi (Grundtvig). Programele specifice sunt completate de o activitate transversală în domeniul limbilor (Activitatea principală 2 „Limbi străine”). Toate limbile sunt eligibile: limbile oficiale, regionale, ale minorităţilor, limbile migranţilor şi limbile principalilor parteneri comerciali.

6. CONCLUZII

Rezultatele planului de acţiune sunt încurajatoare. În general, Comisia a finalizat la timp obiectivele propuse. Statele membre au făcut eforturi pentru a atinge un număr considerabil de obiective stabilite în planul de acţiune. Alte sarcini stabilite în planul de acţiune presupun un angajament pe termen lung, la care nu se poate trasa un termen limită. Cu toate că tendinţele generale sunt pozitive, situaţia variază de la ţară la ţară, având în vedere că punctul de plecare şi abordarea iniţială a politicii au fost diferite în fiecare stat membru. Eforturile sporite din partea tuturor părţilor interesate vor sprijini aceste tendinţe şi vor consolida reformele lansate în statele membre.

Întrucât multe dintre recomandările planului de acţiune au fost preluate la nivel naţional, un număr limitat va necesita eforturi suplimentare în vederea obţinerii impactului dorit - în special pentru a extinde predarea limbilor pe toate căile educaţionale (inclusiv educaţia profesională), pentru a spori varietatea limbilor predate, pentru a promova şcolile cu orientări lingvistice, pentru a exploata potenţialul educaţiei în rândul adulţilor şi a învăţării informale şi pentru a creşte motivaţia în vederea învăţării limbilor.

Comisia va continua să sprijine statele membre în eforturile acestora de a îmbunătăţi calitatea în predarea limbilor, de a extinde numărul limbilor străine predate şi de a promova şcoli cu orientări lingvistice. În ceea ce priveşte învăţarea, sunt necesare acţiuni suplimentare în vederea sporirii conştientizării importanţei de a învăţa mai multe limbi, împreună cu iniţiativele de motivare a studenţilor şi a adulţilor de a-şi însuşi limbile străine şi prin intermediul învăţării informale. Majoritatea acţiunilor recomandate de planul de acţiune au vizat învăţământul primar şi formarea profesorilor în cauză. În prezent, se poate pune accentul pe învăţarea limbilor în rândul adulţilor, extinderea sferei de părţi interesate în vederea includerii sectorului de afaceri, formarea profesională continuă şi învăţarea informală a limbilor prin intermediul mijloacelor media şi al activităţilor culturale.

Programele europene în domeniul educaţiei, culturii, tineretului şi societăţii civile, în special Programul de învăţare continuă, constituie instrumente solide care completează politicile naţionale, prin adăugarea dimensiunii europene în activităţile de învăţare. Sprijinul acestora pentru multilingvism a fost consolidat în noua generaţie de programe pentru perioada 2007-2013, prin fixarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice drept obiectiv general şi prin creşterea bugetului alocat acţiunilor lingvistice. Comisia va urmări punerea în aplicare a acestora, astfel încât să asigure utilizarea strategică în acele zone în care sunt necesare activităţi suplimentare. În acelaşi timp, Comisa va sprijini dezvoltarea unui Indicator al competenţei lingvistice pentru a asigura statelor membre o bază comparativă pentru alegerile politice ale acestora. Noile posibilităţi vor fi explorate pentru a promova multilingvismul prin intermediul altor politici, precum cele sociale şi regionale. Acţiunile viitoare ar trebui să implice din ce în ce mai mult toate părţile interesate şi să conducă la un parteneriat pentru multilingvism pe termen lung.

Comisia revizuieşte în prezent abordarea sa faţă de multilingvism pentru a sprijini statele membre în temeiul Strategiei de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi pentru conformitatea cu sugestiile făcute de Parlamentul European în timpul audierilor Comisarului Orban. Procesul de definitivare a politicii va implica o gamă variată de părţi interesate prin intermediul unei consultări on-line. Aceasta va fi realizată prin intermediul unui strâns parteneriat cu alte instituţii europene şi cu statele membre, care vor dezbate noile dezvoltări în politica multilingvismului în cadrul unei conferinţe ministeriale, în februarie 2008. Constatările prezentului document, împreună cu alte reacţii, cum ar fi recomandările din partea Grupului la nivel înalt pentru multilingvism vor contribui la această dezbatere. Acest proces de consultare va duce la o nouă Comunicare din partea Comisiei – planificată pentru septembrie 2008 – ce stabileşte o abordare mai extinsă pentru politica multilingvismului.

[1] A5-0271/2003 final din 14.7.2003: Report from the European Parliament with recommendations to the Commission on European regional and lesser-used languages — the languages of minorities in the EU — in the context of enlargement and cultural diversity [ Raportul Parlamentului European cu recomandări pentru Comisie privind limbile regionale şi limbile mai puţin folosite – limbile minorităţilor din UE – în contextul extinderii şi al diversităţii culturale. ].

[2] COM(2003) 449 final din 24.7.2003: Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, Promoting Language Learning and Linguistic Diversity: An Action Plan 2004-2006 [Promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice: un plan de acţiune 2004-2006].

[3] JO C 142, 14.6.2002 p. 1. Consiliu, Detailed work programme on the follow-up of the objectives of education and training systems in Europa [ Program detaliat de lucru privind continuarea obiectivelor sistemelor de educaţie şi formare în Europa ].

[4] 2006/962/CE.

[5] COM(2005) 596 final din 22.11.2005.

[6] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Indicatorul european al competenţei lingvistice . Bruxelles, 1.8.2005 COM(2005) 356 final.Comunicarea Comisiei către Consiliu, Cadru pentru sondajul european privind competenţele lingvistice . Bruxelles, 13.4.2007 COM(2007) 184 final.

[7] CLIL implică predarea unei materii într-o limbă străină, acordând aceeaşi importanţă dezvoltării ambelor competenţe, atât în ceea ce priveşte limba, cât şi materia respectivă.

[8] Această referinţă şi următoarele se referă la numerotarea originală a acţiunilor din planul de acţiune. Acestea identifică toate acţiunile atât din text, cât şi din anexe.

[9] http://www.jyu.fi/hum/laitokset/solki/tutkimus/projektit/kiepo/

[10] http://www.learn-line.nrw.de/angebote/certilingua/

[11] http://www.wordwatjewil.be