52007DC0295

RO

Bruxelles, 6.6.2007

COM(2007) 295 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Posibilităţile de pescuit pentru 2008

Declaraţie de politică a Comisiei Europene

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Posibilităţile de pescuit pentru 2008

Declaraţie de politică a Comisiei Europene

CUPRINS

1. Introducere (...)3

2. Starea de fapt (...)4

2.1. Reforma PCP (...)4

2.2. Avizele ştiinţifice şi deciziile privind TAC în perioada 2003-2007 (...)5

2.3. Aspecte economice (...)6

2.4. Efortul de pescuit (...)7

2.5. Rezultate (...)9

3. Calea de urmat (...)9

3.1. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile pentru care nu există nicio previziune cantitativă în raport cu limitele de precauţie (...)10

3.1.1. Stocurile pentru care se furnizează un aviz de către agenţiile ştiinţifice (...)10

3.1.2. Stocurile pentru care nu există avize ştiinţifice (...)11

3.2. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile aflate în afara limitelor biologice de siguranţă (...)11

3.3. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile de cod incluse în planul de refacere a codului (...)12

3.4. Posibilităţile de pescuit şi gestionarea efortului (...)13

4. Măsuri tehnice (...)13

5. Alte aspecte (...)14

6. Concluzie (...)14

1. Introducere

Comunicarea Comisiei nr. COM(2006)246, intitulată „Îmbunătăţirea consultării pentru gestionarea pescuitului comunitar”, a stabilit o nouă metodă de lucru pentru luarea deciziilor privind posibilităţile anuale de pescuit. În cadrul acestei abordări, Comisia îşi prezintă intenţiile privind posibilităţile de pescuit pentru anul 2008. Ca în trecut, posibilităţile de pescuit din Oceanul Atlantic de Nord-Est şi din Marea Baltică sunt principalele subiecte ale prezentei declaraţii de politică.

Comisia îşi reafirmă angajamentul faţă de gestionarea bazată pe planurile pe termen lung. Vor fi elaborate planuri noi, iar planurile existente vor fi puse în aplicare şi revizuite. Pentru stocurile care nu fac obiectul planurilor pe termen lung, sunt elaborate norme generice. De asemenea, Comisia a prezentat în 2006 o comunicare intitulată „Aplicarea principiului durabilităţii în activităţile de pescuit din Uniunea Europeană prin intermediul randamentului maxim durabil” [1] şi, pe parcursul anului 2007, va consulta părţile interesate şi va solicita avizul ştiinţific privind gestionarea activităţilor de pescuit, astfel încât acestea să obţină o reducere a costurilor, o creştere a capturilor şi o îmbunătăţire a veniturilor. Această abordare va sta la baza elaborării viitoarelor planuri pe termen lung.

Pe măsură ce sunt elaborate planuri pe termen lung cu obiective privind randamentul maxim durabil (RMD), posibilităţile de pescuit trebuie să permită menţinerea stocurilor în limitele biologice de siguranţă, apropierea de aceste limite sau încadrarea în aceste limite a stocurilor aflate în afara limitelor biologice de siguranţă (deşi acest lucru se poate realiza progresiv). În orice caz, posibilităţile de pescuit nu trebuie să conducă la o deteriorare a situaţiei prin îndepărtarea de aceste limite de siguranţă. De asemenea, posibilităţile de pescuit nu trebuie să fie stabilite astfel încât să conducă la o îndepărtare de obiectivele privind RMD.

În plus, Comisia îşi reafirmă angajamentul faţă de consultarea părţilor interesate şi a statelor membre privind stabilirea posibilităţilor de pescuit. Această consultare va trebui să vizeze metodele pe termen lung şi normele care vor trebui utilizate şi va include o examinare a efectelor probabile ale strategiei propuse, inclusiv pe plan socio-economic. În 2006, prima declaraţie de politică a fost publicată prea târziu pentru ca un adevărat proces de consultare să aibă loc înainte de Consiliul din decembrie. Cu toate acestea, normele şi orientările stabilite în comunicarea respectivă au fost utilizate de Comisie pentru elaborarea propunerilor sale. Multe dintre cifrele rezultate erau acceptabile pentru statele membre reunite în Consiliu. În 2007, declaraţia de politică este prezentată mult mai devreme, iar Comisia se aşteaptă ca părţile interesate şi statele membre să se angajeze într-o dezbatere constructivă privind metodele care permit fixarea posibilităţilor de pescuit pe baza unor fundamente ştiinţifice riguroase şi având în vedere consecinţele economice şi sociale.

În prezent, Comisia primeşte avize ştiinţifice privind efectele pe termen lung ale punerii în aplicare a normelor din declaraţia de politică. Strategia sa poate fi modificată ca urmare a avizelor primite, precum şi a contribuţiilor din partea statelor membre şi a părţilor interesate. Cu toate acestea, în vederea elaborării propunerii, Comisia intenţionează să menţină abordările pe termen lung care au fost convenite, cu excepţia cazului în care avizele ştiinţifice furnizate pentru anul 2008 oferă noi elemente semnificative şi neprevăzute.

Normele din declaraţia de politică ar trebui să fie conforme cu celelalte politici comunitare, precum planul de acţiune privind biodiversitatea pescuitului şi strategia propusă pentru mediul marin. În timp ce aceasta din urmă este încă în curs de dezbatere, toate aceste abordări ar trebui să permită îndeplinirea unor obiective similare.

2. Starea de fapt

2.1. Reforma PCP

În cadrul pregătirii reformei din 2002 a politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia a stabilit [2] că numeroase stocuri se aflau în afara limitelor biologice de siguranţă, erau exploatate excesiv sau cuprindeau cantităţi reduse de peşte adult. Aceasta s-a datorat într-o mare măsură stabilirii unor limite anuale de captură superioare celor propuse pe baza avizelor ştiinţifice şi definirii unor obiective prea puţin ambiţioase în planurile de gestionare a flotelor. Acest fapt a fost înrăutăţit prin aplicarea deficientă a normelor şi a condus la o situaţie precară a sectorului şi la o scădere a profitabilităţii. Părţile interesate nu au fost suficient de implicate în gestionarea politicii comune în domeniul pescuitului. Utilizarea numai a capturilor totale admisibile (TAC-uri) ca instrument de conservare a fost insuficientă, din cauza aruncării înapoi în mare a capturilor, a respingerii selective (high-grading) şi a nerespectării dispoziţiilor. De asemenea, au fost exprimate îngrijorări în legătură cu avizele ştiinţifice privind ecosistemele, colectarea datelor şi eşantionarea, precum şi în legătură cu adecvarea resurselor ştiinţifice, acordarea unui rol mai important ştiinţei în domeniul public şi îmbunătăţirea capacităţii de analiză în sprijinul procesului de luare a deciziilor. Dimensiunile economice şi sociale au fost considerate din ce în ce mai mult drept o sursă de îngrijorare.

În cadrul reformei din anul 2002 au fost efectuate modificări substanţiale. Au fost create comitete consultative regionale. Comisia a intensificat consultările cu părţile interesate, a inclus în propunerile sale elemente substanţiale din avizele furnizate de acestea şi a acordat o mai mare atenţie consecinţelor sociale şi economice. Mai multe stocuri au fost incluse în planurile pe termen lung. Gestionarea efortului, ca instrument de conservare suplimentar, a fost utilizată pe scară mai largă. Au fost depuse eforturi semnificative pentru îmbunătăţirea controlului şi a aplicării normelor. Comisia a integrat o cerinţă fundamentală a părţilor interesate în politica sa privind TAC şi cotele: limitarea la 15% a variaţiilor TAC-urilor. O atenţie deosebită a fost acordată opiniilor statelor membre reunite în Consiliu, iar o posibilitate de pescuit a fost foarte rar adoptată în Consiliu fără acordul statului membru în cauză. Unele state membre au adus îmbunătăţiri semnificative în cadrul sistemelor lor de control şi punere în aplicare.

2.2. Avizele ştiinţifice şi deciziile privind TAC în perioada 2003-2007

Înainte de a lua în considerare deciziile pentru anul 2008, ar fi utilă prezentarea pe scurt a evoluţiilor recente ale politicii. Măsurile de gestionare pe termen lung pentru merluciul nordic, sola din Golful Gasconiei, eglefinul din Marea Nordului, macrou şi cod negru au adus avantaje sectorului şi au sporit ordinea în gestionarea stocurilor. Stocul de merluciu nordic pare să se fi refăcut şi să fi revenit în limitele biologice de siguranţă; a fost posibilă creşterea TAC-urilor pentru sola din Golful Gasconiei şi din partea de vest a Canalului Mânecii, în timp ce s-a redus în continuare mortalitatea datorată pescuitului. Cu toate acestea, măsurile de refacere şi planul de refacere pentru cod nu au adus îmbunătăţirile preconizate.

Comisia a trecut în revistă avizele ştiinţifice şi deciziile începând din 2002 (tabelul 1):

Tabelul 1. Sinteza avizelor ştiinţifice şi a deciziilor privind TAC începând din 2002 [3]

(...PICT...)

Acest tabel ilustrează câteva tendinţe recente. De exemplu, cercetătorii ştiinţifici abandonează treptat furnizarea de avize bazate pe previziuni pe termen scurt.

Numărul de previziuni s-a diminuat de la 40 la 29, deşi cercetătorii ştiinţifici au oferit aproximativ acelaşi număr de avize privind capturile. Acest fapt s-ar putea datora fie deteriorării datelor, fie unei mai bune cunoaşteri a limitelor acestor date. Cercetătorii ştiinţifici au adoptat principii mai simple pentru furnizarea avizelor, precum cel conform căruia nu este indicat să se crească exploatarea unui stoc în cazul în care nu se cunoaşte dacă o asemenea creştere este durabilă. Această metodă este în conformitate cu abordarea preventivă înscrisă în obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului şi constituie un fundament adecvat pentru propunerile privind TAC.

Se pare că numărul de stocuri aflate în pericol nici nu a scăzut, nici nu a crescut. Aproximativ patru cincimi din stocuri rămân în afara limitelor biologice de siguranţă cunoscute. Numărul stocurilor pentru care se recomandă o captură zero este în general stabil, situându-se la aproximativ 13 [4]. Deciziile privind TAC au instituit în medie un nivel al capturilor anuale semnificativ mai mare decât cel recomandat de cercetătorii ştiinţifici, deşi procentajul variază de la un stoc la altul. Acest fapt a condus la o scădere foarte mică a impactului pescuitului. Numai trei stocuri supuse TAC-urilor (eglefinul din Marea Nordului, codul negru din Marea Nordului şi speciile de cardină din Golful Gasconiei) sunt exploatate în conformitate cu angajamentele asumate în materie de RMD la Summitul mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă, care a avut loc la Johannesburg în anul 2002. Prin continuarea stabilirii TAC-urilor la niveluri mult mai ridicate decât cele recomandate, activităţile de pescuit sunt supuse unui risc substanţial, cu atât mai mult cu cât aceste TAC-uri sunt depăşite într-o mare măsură, din cauza unei aplicări deficiente a normelor.

2.3. Aspecte economice

Şi aspectele economice ale activităţilor de pescuit au evoluat. Mai multe produse piscicole au înregistrat o creştere a preţurilor nominale în 2006. Preţurile unor specii importante rămân similare sau inferioare şi prezintă o volatilitate pe termen scurt considerabilă pe pieţele europene. Alţi factori, precum structura costurilor fiecărei flote, au influenţat substanţial performanţele economice din această perioadă.

Performanţele economice ale activităţilor de pescuit din Europa variază în funcţie de flotă, ţară şi regiune şi depind de echilibrul economic net care rezultă din evoluţia preţurilor, a debarcărilor şi a costurilor de funcţionare (în special, costurile pentru combustibil), a costurilor fixe şi a productivităţii economice generale. Aceste diferenţe economice se explică prin diferenţele existente în cazul intensităţii de capital, a structurii economice, a activităţii şi a tendinţelor pieţelor locale de peşte.

Flota de pescuit cu traul, care are un consum mare de combustibil, a traversat cea mai puternică degradare a situaţiei economice din ultimii ani, din cauza creşterii costurilor pentru combustibil, în timp ce navele care folosesc metode mai puţin consumatoare de combustibil au cunoscut o îmbunătăţire relativă a situaţiei contabile.

Conform celor mai recente date economice, unele flote europene îşi recâştigă productivitatea. Corelată cu o evoluţie mai favorabilă a preţurilor pe anumite pieţe, această reluare a productivităţii ar putea fi încurajatoare şi ar putea întări speranţele pentru îmbunătăţirea rezultatelor economice generale. Pentru a evalua diferitele tendinţe proprii fiecărei flote, ţări şi regiuni, este necesară evaluarea mai detaliată a tuturor acestor elemente.

2.4. Efortul de pescuit

De la realizarea reformei, s-au stabilit restricţii ale efortului de pescuit pentru apele occidentale [5], pentru speciile de adâncime [6] şi pentru stocurile în curs de refacere [7].

În conformitate cu datele furnizate CSTEP de către statele membre, efortul global de pescuit desfăşurat în 2005 a scăzut în raport cu anul 2000 la aproximativ 15% în Kattegat, la aproximativ 20% în Marea Nordului, Skagerrak şi în partea de est a Canalului Mânecii, la aproximativ 35% în vestul Scoţiei, precum şi în Marea Irlandei. Au existat schimbări ale tipului de unelte de pescuit utilizate, cu o diminuare a efortului desfăşurat cu ajutorul unor traule cu ochiuri mari (peste 100 mm) şi o creştere a efortului desfăşurat cu ajutorul unor traule cu ochiuri mai mici (70-99 mm) (Tabelul 2).

Tabelul 2. Efortul desfăşurat (kW*zile pe mare) în funcţie de grupa de unelte de pescuit. Rândul de sus: în stânga, Kattegat; în dreapta, Marea Nordului şi Skagerrak. Rândul de jos: în stânga, Marea Irlandei; în dreapta, vestul Scoţiei. Sursa: CSTEP.

(...PICT...)

(...PICT...)

(...PICT...)

(...PICT...)

În ciuda acestor tendinţe în scădere ale efortului total de pescuit, s-a înregistrat o creştere a efortului desfăşurat cu ajutorul uneltelor cu ochiuri mai mici (70-89 mm). Este posibil ca această creştere să fi provocat capturarea unei cantităţi sporite de cod mic. În prezent se caută obţinerea unor avize ştiinţifice privind acest aspect.

Este posibil ca scăderea efortului arătată mai sus să nu fie direct corelată cu reducerile numărului de zile pe mare din anexa II la regulamentul privind posibilităţile de pescuit. Aceste diminuări au început cu mult înainte de introducerea limitelor privind numărul de zile pe mare şi nu s-a înregistrat nicio modificare a ratei de scădere de la introducerea sistemului. De asemenea, conform datelor furnizate de statele membre, numai 72% din efortul de pescuit permis a fost într-adevăr desfăşurat în 2006, ceea ce poate indica faptul că, în medie, sistemul nu a restricţionat activitatea flotei.

Aceasta dovedeşte existenţa în continuare a unei contribuţii insuficiente a limitelor privind numărul de zile pe mare la refacerea stocurilor. În plus, sistemul s-a dovedit dificil de gestionat atât de către statele membre, cât şi de către Comisie. A fost criticat ca fiind extrem de complicat, lipsit de transparenţă şi dificil de monitorizat. De asemenea, există o anumită suprapunere cu alte sisteme de gestionare a efortului.

Cu toate acestea, sistemul de gestionare a efortului a condus la o mai bună înţelegere a funcţionării flotelor de pescuit, ceea ce în anumite cazuri a stimulat utilizarea unor dispozitive mai selective şi poate servi drept bază pentru viitoare îmbunătăţiri.

2.5. Rezultate

În ansamblu, începând din 2002:

· stocurile nu prezintă o tendinţă de refacere sau de creştere în limitele biologice de siguranţă; în schimb, sectorul continuă să se afle într-o situaţie cu risc ridicat. Se înregistrează o agravare a situaţiei stocurilor de specii demersale şi o îmbunătăţire a situaţiei stocurilor de specii pelagice mici;

· în timp ce rezultatele economice s-au deteriorat în ultimii ani, o anumită îmbunătăţire a productivităţii şi creşterea preţurilor la unele specii ar putea fi semne încurajatoare;

· sistemul bazat pe numărul de zile pe mare nu are de multe ori niciun efect restrictiv asupra efortului global desfăşurat: complicaţiile şi costurile înregistrate în materie de gestionare par disproporţionale.

3. Calea de urmat

Este evident că stadiul conservării stocurilor europene nu s-a îmbunătăţit în măsura în care este necesar. Pentru a aduce stocurile în limitele biologice de siguranţă şi pentru a îmbunătăţi perspectivele economice pe termen lung, trebuie depuse în continuare eforturi susţinute atât în materie de TAC, cât şi în ceea ce priveşte gestionarea efortului. Normele privind gestionarea efortului trebuie simplificate şi eficacitatea acestora trebuie sporită în vederea controlului activităţilor de pescuit. Aceste îmbunătăţiri trebuie realizate printr-o abordare bazată pe cooperare, consultarea cu părţile interesate şi o mai bună respectare a normelor privind posibilităţile de pescuit rămânând esenţiale.

De asemenea, prin această abordare trebuie să se garanteze că măsurile care urmează să fie adoptate de Consiliu pot lua în considerare în mod corespunzător situaţiile specifice sectorului pescuitului din diverse părţi ale Uniunii Europene.

În orice caz şi pentru a respecta principiile politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia solicită ca prin propunerea sa privind posibilităţile de pescuit şi gestionarea stocurilor să se ajungă la o reducere a numărului de stocuri aflate în afara limitelor de precauţie. În cazul în care mortalitatea datorată pescuitului depăşeşte limitele de precauţie, posibilităţile de pescuit trebuie stabilite astfel încât să se reducă rata acestei mortalităţi la un nivel apropiat de aceste limite. Comisia va recomanda cu insistenţă Consiliului să adopte decizii care nu ar conduce la o creştere a numărului de stocuri aflate în afara limitelor biologice de siguranţă.

Este necesară elaborarea unor noi planuri de refacere şi de gestionare pe termen lung şi revizuirea celor existente, după caz, pentru stocurile de peşte care trebuie aduse sau menţinute în limitele biologice de siguranţă. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a garanta că avizele ştiinţifice sunt disponibile la timp şi reprezintă o bază ştiinţifică fiabilă pentru deciziile care vor fi adoptate în cadrul PCP.

Comisia se angajează să îmbunătăţească evaluarea impactului socio-economic al deciziilor care vor fi adoptate. Consultarea cu părţile interesate trebuie să contribuie la aceste evaluări. De asemenea, Comisia va solicita avize ştiinţifice privind aspectele socio-economice pentru a-şi susţine propunerile finale.

Pentru 2008, Comisia intenţionează să pregătească două propuneri de regulamente privind posibilităţile de pescuit: prima, pentru stocurile din Marea Baltică, va fi prezentată în septembrie 2007, iar cealaltă, pentru stocurile din alte zone, va fi depusă în noiembrie 2007.

Nu se prevede nicio nouă propunere privind stocurile de adâncime, întrucât Regulamentul (CE) nr. 2015/2006 al Consiliului privind posibilităţile de pescuit pentru speciile de adâncime cuprinde anul 2008.

Comisia a stabilit deja principiile referitoare la propunerile privind posibilităţile de pescuit în comunicarea sa precedentă privind declaraţia de politică. Aceste principii şi norme aplicate pentru pregătirea propunerii privind posibilităţile de pescuit pentru 2007 rămân valabile şi pentru anul 2008. Cu toate acestea, există câteva aspecte suplimentare care trebuie abordate cu părţile interesate şi cu statele membre. Acestea sunt prezentate mai jos.

3.1. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile pentru care nu există nicio previziune cantitativă în raport cu limitele de precauţie

3.1.1. Stocurile pentru care se furnizează un aviz de către agenţiile ştiinţifice

Agenţiile ştiinţifice acordă avize într-un mod mai puţin cantitativ, folosind criterii de precauţie, cu ajutorul unor fraze precum „efortul ar trebui redus substanţial”, fără o cuantificare precisă. Avizele formulate astfel vor fi fost furnizate după luarea în considerare a tendinţelor bazate pe datele existente şi pe rezultatele exerciţiilor de modelare, chiar dacă este posibil ca acestea să nu fi fost prezentate. Aceste avize trebuie tratate cu tot atâta seriozitate ca avizele furnizate în cazul în care rezultatele unui model matematic sunt prezentate directorilor. A se proceda altfel ar însemna să se creeze o constrângere neraţională asupra avizelor furnizate de cercetătorii ştiinţifici: nu ar fi adecvat să se solicite cercetătorilor ştiinţifici să prezinte un model matematic pentru ca avizul lor să fie tratat cu seriozitate. În plus, observaţiile demne de interes, dar necuantificate privind starea unui stoc de peşte trebuie transpuse în măsuri practice. Având în vedere aceste elemente, Comisia consideră că trebuie aplicate următoarele orientări:

a) în cazul în care există un aviz din partea CSTEP pentru limitarea capturilor la un anumit nivel, acesta trebuie tratat în acelaşi mod, indiferent dacă este însoţit de un tabel de previziuni privind capturile – regula care constă în apropierea nivelului TAC de nivelul recomandat al capturilor, procedând treptat până la maxim 15% pe an, trebuie respectată având în vedere necesitatea unui anumit tip de activitate de pescuit, precum şi aspectele sociale şi economice relevante;

b) în cazul în care există un aviz de reducere a efortului, trebuie să se solicite CSTEP să măsoare nivelul de efort şi să recomande nivelul de efort corespunzător, iar pe măsură ce se realizează aceste studii, TAC-urile trebuie reduse până la 15%;

c) în cazul în care există o indicaţie necantitativă privind creşterea dimensiunilor stocurilor graţie unei bune recrutări, trebuie să se aplice o creştere cu 15% a TAC; în caz contrar, dacă există o indicaţie necuantificată privind o ameninţare puternică a unui stoc sau diminuarea acestuia din cauza unei recrutări greşite, trebuie să se aplice o scădere a TAC cu până la 15%, având în vedere necesitatea unui anumit tip de activitate de pescuit, precum şi aspectele sociale şi economice relevante;

d) în cazul în care există o indicaţie extrem de clară, dar necuantificată privind existenţa unui stoc epuizat şi se furnizează un aviz care recomandă un nivel zero de captură sau diminuarea capturilor la cel mai redus nivel posibil, Comisia va propune o reducere la un nivel care să fie compatibil cu problematica activităţilor de pescuit mixte şi cu aspectele sociale şi economice relevante. În cazul în care stocul face obiectul unui plan de refacere, având în vedere datele ştiinţifice existente, se va propune cea mai bună apropiere posibilă în raport cu normele din planul de refacere. În orice caz, reducerea propusă nu va fi inferioară celei care rezultă din principiile generale evidenţiate anterior.

Comisia intenţionează să se asigure că niciun nivel propus pentru TAC nu va afecta exploatarea durabilă a stocului în cauză. Comisia invită părţile interesate şi statele membre să îmbunătăţească datele privind stocurile pe care le exploatează, precum şi datele privind performanţele economice şi să comenteze privind punerea în aplicare a avizelor ştiinţifice în conformitate cu orientările menţionate anterior.

3.1.2. Stocurile pentru care nu există avize ştiinţifice

Pentru un anumit număr de stocuri, nu sunt disponibile nici avize, nici informaţii biologice din partea CSTEP. În aceste cazuri, se poate aplica abordarea precaută, astfel cum a fost inclusă în politica comună în domeniul pescuitului [8], fără a se face trimitere la un aviz ştiinţific. Astfel, principiul director poate fi următorul: nu trebuie prevăzută nicio extindere a activităţii de pescuit, întrucât nu există date ştiinţifice care arată că o asemenea extindere ar fi durabilă. În cazul în care în prezent TAC-urile depăşesc substanţial capturile reale recente, trebuie realizată o adaptare înspre nivelul capturilor reale, la o rată de 15% pe an.

3.2. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile aflate în afara limitelor biologice de siguranţă

Experienţa recentă (a se vedea punctul 2.5) arată că deciziile privind posibilităţile de pescuit adoptate după consultarea părţilor interesate nu au condus în general la o îmbunătăţire a stării stocurilor în raport cu punctele de referinţă de precauţie. Sectorul pescuitului este în continuare serios ameninţat în ceea ce priveşte situaţia unui număr mare de stocuri.

Limita de 15% aplicabilă reducerilor TAC-urilor s-ar putea dovedi problematică în aceste cazuri. De exemplu, această limită nu ar fi împiedicat diminuarea stocurilor de cod din vestul Scoţiei.

Aceste stocuri se aflau în afara limitelor biologice de siguranţă din 1985 şi, prin urmare, dimensiunea stocurilor a scăzut cu aproximativ 10% pe an. În cazul în care TAC-urile ar fi scăzut cu 15% în fiecare an pe durata acestei perioade, mortalitatea datorată pescuitului s-ar fi redus cu numai 5% pe an. Această reducere este prea lentă pentru a asigura o refacere în siguranţă a unui stoc. În asemenea cazuri, sunt probabil necesare reduceri mai mari de 15% pe an pentru a înregistra îmbunătăţiri semnificative în activităţile de pescuit.

Pentru a readuce aceste stocuri în limitele de siguranţă, posibilităţile de pescuit trebuie stabilite la un nivel care să permită reducerea mortalităţii datorate pescuitului, ceea ce ar putea însemna o reducere a TAC-urilor cu peste 15%. În timp ce în declaraţia de politică pentru 2007 s-a considerat oportun să nu se propună posibilităţi de pescuit care ar conduce la o deteriorare accentuată a stării stocurilor, ar putea fi necesară adoptarea unei abordări mai favorabile, care să constea în încadrarea stocurilor în limitele biologice de siguranţă într-un ritm relativ susţinut.

Comisia invită părţile interesate să îşi prezinte avizul privind metodele de reducere a riscurilor pe termen lung prin metode alternative pentru stabilirea posibilităţilor de pescuit, în special prin refacerea mai rapidă a stocurilor aflate în afara limitelor biologice de siguranţă, prin reducerea numărului de stocuri aflate în afara limitelor biologice de siguranţă şi prin reducerea ratelor de mortalitate datorată pescuitului în cazul în care acestea depăşesc ratele de precauţie.

3.3. Stabilirea TAC-urilor pentru stocurile de cod incluse în planul de refacere a codului

Pentru 2008, Comisia va propune posibilităţile de pescuit pentru stocurile de cod, în conformitate cu dispoziţiile din planul de refacere în cazul în care CSTEP poate calcula dimensiunea stocurilor şi mortalitatea datorată pescuitului pentru a evalua aplicarea directă a planului.

Începând din 2006, nu s-a înregistrat nicio reducere notabilă a mortalităţii la cod în majoritatea zonelor şi nicio refacere semnificativă a stocurilor. Măsurile de gestionare din 2007 au fost similare celor instituite începând din 2004 şi este probabil ca această situaţie să continue şi în 2007. Măsurile de conservare a codului vor fi revizuite în 2007. Chiar dacă până în 2008 nu va fi propus un nou regulament privind refacerea stocurilor de cod, concluziile desprinse din procesul de revizuire vor fi luate în considerare la elaborarea propunerilor privind posibilităţile de pescuit referitoare la cod pentru 2008.

Vor fi propuse măsuri de conservare pentru codul din Marea Celtică, acestea fiind comparabile şi proporţionale cu cele aplicabile celorlalte stocuri de cod sub rezerva includerii acestui stoc în regulamentul privind refacerea stocurilor de cod.

Pe baza rezultatelor simpozionului privind refacerea stocurilor de cod care a avut loc la Edinburgh (martie 2007), se va desfăşura un exerciţiu de consultare specifică pe această temă. Concluziile desprinse vor fi utilizate la elaborarea propunerii privind posibilităţile de pescuit pentru 2008 în cadrul planului existent, precum şi al reviziei viitoare.

3.4. Posibilităţile de pescuit şi gestionarea efortului

Comisia va propune modificări ale nivelurilor de efort admisibile în conformitate cu planurile de gestionare şi de refacere pe termen lung în vigoare.

În 2007 Comisia va lansa o dezbatere pentru a analiza, împreună cu toate părţile interesate şi statele membre participante, modalităţile de simplificare, îmbunătăţire şi consolidare a sistemelor existente de gestionare a efortului. Aceasta va începe cu o discuţie privind definirea indicatorilor de efort şi ai capacităţii de pescuit [COM (2007)39], luând în considerare simpozionul privind refacerea stocurilor de cod. Pe baza rezultatelor obţinute, Comisia va putea stabili norme care să reglementeze sistemele existente de gestionare a efortului. Rezultatul va fi o îmbunătăţire a capacităţii de asigurare a respectării normelor şi a eficienţei, ceea ce va contribui la refacerea stocurilor de cod. De asemenea, dezbaterea va sta la baza eventualelor propuneri care vor fi efectuate în 2007 în vederea stabilirii unor măsuri tranzitorii aplicabile în 2008.

Părţile interesate şi statele membre sunt invitate să participe activ la această dezbatere.

4. Măsuri tehnice

Numărul de măsuri tehnice incluse în regulamentele anuale privind posibilităţile de pescuit va fi redus printr-un transfer în alte trei regulamente.

O propunere privind măsurile de conservare şi punere în aplicare în zona NAFO trebuie adoptată de Consiliu în mai 2007. În prezent, măsurile tehnice pentru activităţile de pescuit din apele Oceanului Atlantic sunt în curs de revizuire, iar în toamna anului 2007 va fi prezentată o propunere de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului. De asemenea, Comisia va propune un regulament privind măsurile tehnice recomandate de Comisia internaţională pentru conservarea tonului de Atlantic (CICTA) în prima jumătate a anului 2007.

O revizuire a măsurilor privind setcile de adâncime va fi efectuată în cadrul revizuirii generale a măsurilor tehnice. Măsuri tranzitorii ar putea fi propuse în anexa III pentru 2008.

Comisia va discuta cu părţile interesate şi statele membre punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a activităţilor de pescuit din Marea Mediterană. În cazul unui acord privind utilitatea adoptării rapide a unor măsuri, Comisia poate propune aceste măsuri în anexa III.

O comunicare diferită abordează în profunzime problema reducerii capturilor aruncate în mare [9]. În acest caz, în anexa III ar putea fi propuse şi câteva măsuri iniţiale de reducere a capturilor aruncate înapoi în mare.

5. Alte aspecte

Statele membre s-au angajat să furnizeze date privind capturile de câine de mare în 2007. Pe baza acestor date, Comisia va propune unul sau mai multe TAC-uri şi cote pentru statele membre pentru a proteja acest stoc epuizat.

Comisia va elabora în 2007 un plan pe termen lung pentru stocul de merluciu nordic, care va include un studiu de impact şi consultările cu părţile interesate. Planul pe termen lung trebuie să fie compatibil cu decizia privind randamentul maxim durabil adoptată la Summitul mondial privind dezvoltarea durabilă care a avut loc în anul 2002.

În ceea ce priveşte rechinul scrumbiilor, după consultarea statelor membre, Comisia va propune în 2007 o recomandare Consiliului internaţional pentru conservarea tonului de Atlantic. Se vor propune măsuri aferente în cadrul posibilităţilor de pescuit pentru 2008.

6. Concluzie

Părţile interesate şi statele membre sunt invitate să examineze în detaliu aspectele prezentate. Pentru ca rezultatele consultărilor să poată fi utilizate la timp, Comisia solicită finalizarea contribuţiilor până la 31 iulie 2007.

[1] Pentru punerea în aplicare a obligaţiilor asumate de Comunitate la Summitul mondial privind dezvoltarea durabilă din 2002; COM(2006) 360

[2] Carte verde privind viitorul politicii comune în domeniul pescuitului. Luxemburg, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene, 2001. ISBN 92-894-0904-5. 47 pp.

[3] Baza tehnică a acestui tabel este disponibilă, la cerere, la serviciile Comisiei.

[4] Cu excepţia stocurilor pentru care în 2002 s-a recomandat închiderea pe baza unei activităţi de pescuit mixte şi fără a avea în vedere noile avize emise în 2006 privind stocurile epuizate de elasmobrahi

[5] Regulamentul (CE) nr. 1954/2003

[6] Regulamentul (CE) nr. 2340/2002 şi adaptările ulterioare

[7] Prezentare în regulamentele anuale privind TAC şi cotele începând din 2003 şi, pentru 2007, în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 41/2007

[8] Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

[9] O politică de reducere a capturilor accidentale nedorite şi de eliminare a aruncării înapoi în mare a capturilor în activităţile de pescuit din Europa COM (2007) 136 final.

--------------------------------------------------