5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 172/7

—

consideră că strategia pentru RUP rămâne de actualitate și că nu numai că nu a fost epuizată, ci trebuie chiar continuată, aprofundată și actualizată;

—

observă că temele identificate de Comisie ca reprezentând provocări atât pentru viitorul UE, cât și pentru cel al RUP — schimbările climatice, evoluția demografică și gestionarea fluxurilor migratoare, politica maritimă și agricultura — constituie teme de o importanță majoră și prioritare în cadrul agendei europene și mondiale, având un impact semnificativ asupra diferitelor teritorii ale UE;

—

reamintește, însă, că strategia comunitară în favoarea RUP identificată de Comisie în comunicarea sa din mai 2004 se baza pe o abordare globală și coerentă, menită să integreze în toate politicile comunitare cele trei obiective ale acestei strategii: îmbunătățirea accesibilității interne și externe, consolidarea competitivității rețelei economice locale și integrarea regională a RUP în contextul geografic local;

—

solicită Comisiei să ia în considerare particularitățile RUP în cadrul viitoarei evaluări a „stării de sănătate” a PAC și al viitoarelor reforme care se vor elabora, menținându-se atât derogările de la aplicarea decuplării și modulării de care beneficiază acestea, cât și nivelul corespunzător al alocării bugetare de sprijinire a agriculturii lor;

—

solicită Comisiei să adopte, de urgență, măsuri destinate să contracareze efectele negative ale includerii transportului aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie, pentru a ține seama de situația specifică a RUP.

Raportor

:

Dl Paulino RIVERO BAUTE, președintele Regiunii Autonome a Insulelor Canare (ES/ALDE)

1.

Cele șapte regiuni ultraperiferice (RUP) — Insulele Azore, Insulele Canare, Guadelupa, Guyana, Madeira, Martinica și Réunion — fac parte din Uniunea Europeană și se bucură de drepturi depline, caracterizându-se în același timp printr-o situație unică și originală, diferită de cea a altor teritorii comunitare.

2.

Această situație se caracterizează prin acumularea unei serii de factori permanenți, în special depărtarea extrem de mare, suprafața redusă și slaba diversificare a rețelei de producție, care se află la originea izolării și a vulnerabilității acestor regiuni, după cum se recunoaște în articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE.

3.

Aceasta se traduce prin costuri suplimentare și dificultăți deosebite, care constituie obstacole în calea procesului de creștere, convergență și durabilitate economică ale acestor regiuni și împiedică participarea lor deplină la dinamica pieței interne, limitează șansele locuitorilor și reduce competitivitatea întreprinderilor acestora.

4.

Regiunile ultraperiferice reprezintă, de asemenea, un atu pentru Uniunea Europeană. Având în vedere situația lor geografică, acestea pot deveni platforme strategice în dezvoltarea rolului pe care Uniunea Europeană aspiră să și-l asume la nivel mondial.

5.

Aceste caracteristici justifică pe deplin o abordare specială în ceea ce privește aplicarea politicilor comunitare, în scopul de a răspunde necesităților specifice ale acestor regiuni și de a stimula capacitatea acestora de dezvoltare endogenă.

6.

Prin urmare, este necesar să se răspundă pozitiv la apelurile lansate de regiunile ultraperiferice și de autoritățile naționale ale acestora în vederea consolidării, îmbogățirii, aprofundării și actualizării strategiei globale și coerente pentru RUP, astfel încât aceasta să se traducă printr-o autentică politică comunitară în favoarea regiunilor ultraperiferice.

7.

salută faptul că, încă din 1986, Comisia Europeană a luat inițiativa de a stabili un cadru corespunzător pentru aplicarea dreptului comunitar și a politicilor comune acestor regiuni pe baza Programelor de opțiuni specifice depărtării și insularității (POSEI);

8.

reamintește că adoptarea unui articol specific din tratat, articolul 299, alineatul (2), adaptat realității regionale celei mai extreme a Uniunii, a răspuns unei serii de obiective concrete, și anume:

9.

reamintește, în acest sens, satisfacția pe care și-a exprimat-o cu privire la aprobarea raportului Comisiei Europene din 14 martie 2000 privind măsurile destinate aplicării alineatului (2) al articolului 299 din tratat, care urma să reprezinte un „salt calitativ” în abordarea comunitară a RUP și să constituie punctul de plecare al unei noi etape decisive pentru definirea unei strategii globale și coerente în vederea dezvoltării durabile a acestor regiuni;

10.

reamintește că în concluziile Consiliului European de la Sevilla din iunie 2002 s-a subliniat necesitatea aprofundării aplicării alineatului (2) al articolului 299 din tratat și a prezentării de propuneri corespunzătoare pentru a lua în considerare necesitățile specifice ale RUP în diversele politici comune, în special cea a transporturilor, precum și în cadrul reformei unora dintre acestea, în special a politicii regionale; subliniază, de asemenea, cu această ocazie angajamentul Comisiei de a prezenta un nou raport privind aceste regiuni, bazat pe o perspectivă globală și coerentă a particularităților legate de situația acestora și a mijloacelor de a aborda aceste particularități;

11.

reamintește, prin urmare, satisfacția sa în ceea ce privește adoptarea Comunicării Comisiei Europene „Stabilirea unor legături mai strânse cu regiunile ultraperiferice” la 26 mai 2004, și a raportului Comisiei „Un parteneriat consolidat pentru regiunile ultraperiferice: bilanț și perspective” la 6 august 2004. Ia notă de recunoașterea situației unice a RUP, care justifică pe deplin o abordare specifică în cadrul diverselor politici comunitare, chiar dacă aceasta nu aduce decât un răspuns parțial, și, prin urmare, insuficient la mandatul Consiliului European de la Sevilla și la necesitățile exprimate de regiuni și de statele acestora;

12.

salută, prin urmare, dorința Comisiei de a prezenta bilanțul strategiei sale în favoarea regiunilor ultraperiferice, precum și perspectivele sale de viitor cu privire la această strategie prin intermediul Comunicării „Strategie pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” (COM(2007) 507 final) și al documentului de lucru anexat care evaluează strategia pentru RUP (SEC(2007) 1112);

13.

consideră că această strategie rămâne de actualitate și că nu numai că nu a fost epuizată, ci trebuie chiar continuată, aprofundată și actualizată, după cum demonstrează consolidarea articolului 299 în Tratatul de la Lisabona recent adoptat;

14.

felicită, în primul rând, Comisia pentru noua sa comunicare, care confirmă interesul său față de situația RUP, subliniind necesitatea de a recunoaște caracterul specific al acestor regiuni și mizând pe atenția deosebită care va trebui în continuare acordată acestor regiuni pe viitor;

15.

felicită Comisia pentru că recunoaște, pe de o parte, necesitatea ca particularitățile RUP să fie luate în considerare în cadrul diferitelor politici comunitare, iar pe de altă parte, valoarea adăugată, precum și posibilitățile pe care aceste regiuni le oferă Uniunii Europene în contextul mondial;

16.

constată că bilanțul măsurilor vizând punerea în aplicare a strategiei din 2004 este pozitiv și că principalele politici pentru dezvoltarea RUP au fost revizuite și redefinite într-un mod în general satisfăcător;

17.

insistă supra faptului că handicapurile cu care se confruntă RUP sunt permanente și comune tuturor acestor regiuni, independent de nivelul de venituri al acestora, și reamintește că problematica ultraperiferiei nu se limitează la o chestiune de venit, ci constituie o situație structurală complexă care afectează profund cetățenii și competitivitatea întreprinderilor din aceste regiuni;

18.

felicită Comisia pentru dorința manifestată de a aprofunda fiecare dintre axele strategiei comunitare în favoarea acestor regiuni, prin realizarea de acțiuni complementare, precum și pentru dorința de a actualiza și dezvolta această strategie, adaptând-o la provocările mondiale viitoare. Solicită Comisiei să asigure coerența necesară la elaborarea propunerilor sale în aceste domenii;

19.

consideră că măsurile propuse de Comisie pe termen scurt în ceea ce privește reducerea deficitului de accesibilitate și sporirea competitivității RUP sunt, în general, destul de vagi, sau se limitează la a formula orientări pentru o utilizare mai eficientă a resurselor deja alocate acestor regiuni;

20.

constată că, în ceea ce privește integrarea regională, aceste măsuri sunt mai concrete și mai interesante, dar insuficiente, și ar trebui să fie completate cu altele care să contribuie la realizarea efectivă a obiectivului de integrare regională a RUP în contextul lor geografic;

21.

reamintește că RUP se confruntă cu o dublă provocare: integrarea pe piața internă și integrarea în contextul geografic învecinat. Mai mult, poziția geostrategică a acestor regiuni constituie un enorm potențial pentru UE și face ca acestea să reprezinte platforme privilegiate de lansare a acțiunii exterioare a UE în zonele învecinate;

22.

felicită Comisia pentru inițierea lucrărilor în vederea materializării Planului de acțiune pentru vecinătatea extinsă lansat în comunicarea sa din 2004. Constată, însă, că trebuie să se realizeze în continuare eforturi, în special în ceea ce privește o mai bună coordonare a FEDR și a FED, pentru ca îndeplinirea practică a obiectivului de integrare regională a RUP în contextul geografic al acestora să devină efectivă;

23.

felicită Comisia pentru informațiile puse la dispoziția RUP în cadrul pregătirii Acordurilor de parteneriat economic încheiate de UE cu țările ACP. Constată, cu toate acestea, că în stadiul actual al negocierilor, aceste acorduri implică pericole imediate pentru RUP și că posibilitățile pe care le oferă sunt pe termen lung și, mai mult decât atât, nesigure;

24.

regretă că Comisia nu a inclus propuneri concrete de acțiune în vederea stimulării investițiilor IMM-urilor din RUP în exterior, după cum anunțase că o va face, ceea ar contribui la o mai bună integrare a acestor regiuni în contextul lor geografic;

25.

observă că temele identificate de Comisie ca reprezentând provocări atât pentru viitorul UE, cât și pentru cel al RUP și cu privire la care aceasta a lansat o dezbatere în comunicarea sa privind schimbările climatice, evoluția demografică și gestionarea fluxurilor migratoare, politica maritimă și agricultura, constituie teme de o importanță majoră și prioritare în cadrul agendei europene și mondiale, având un impact semnificativ asupra diferitelor teritorii ale UE;

26.

subliniază că acest impact poate fi și mai important în cazul RUP, care, având în vedere particularitățile lor, sunt deosebit de fragile și de vulnerabile;

27.

reamintește, însă, că strategia comunitară în favoarea RUP identificată de Comisie în comunicarea sa din mai 2004 se baza pe o abordare globală și coerentă, menită să integreze în toate politicile comunitare cele trei obiective ale acestei strategii: îmbunătățirea accesibilității interne și externe, consolidarea competitivității rețelei economice locale și integrarea regională a RUP în contextul geografic local;

28.

salută și susține constatarea Comisiei conform căreia intervenția comunitară în favoarea RUP tinde să urmeze din ce în ce mai mult o abordare orizontală a strategiei, și conform căreia, pentru dezvoltarea acestor regiuni și pentru integrarea acestora pe piața internă, este necesară contribuția ansamblului de politici comunitare;

29.

insistă asupra relevanței și actualității celor trei axe strategice mai sus menționate, care continuă să fie axele principale ale strategiei comunitare în favoarea RUP, și asupra faptului că evoluția diverselor politici comunitare trebuie să fie însoțită de o integrare și o adaptare la conjunctura existentă;

30.

consideră că apariția acestor noi provocări și priorități pe agenda europeană, precum și revizuirea anumitor politici esențiale, cum ar fi politica agricolă comună, impune realizarea unei evaluări a impactului pe care acestea îl pot avea asupra celor trei axe ale strategiei comunitare în favoarea RUP, pentru a dispune de o analiză specifică permițând integrarea particularităților RUP în reflecția globală asupra modului în care UE trebuie să răspundă la aceste provocări;

31.

subliniază necesitatea ca Comisia să recurgă la această metodă de evaluare a impactului celor patru teme identificate asupra celor trei axe ale strategiei și regretă, de exemplu, că Comisia nu a luat suficient în considerare acest impact asupra transportului aerian, o temă esențială și indispensabilă pentru RUP, și că aceasta nu a propus o abordare mai specifică pentru aceste regiuni în cadrul propunerii sale de directivă privind includerea transportului aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie;

32.

consideră că RUP au o contribuție importantă de adus în ceea ce privește aceste patru teme care le privesc în mod special, având în vedere realitatea specifică ce le caracterizează;

33.

reamintește dimensiunea maritimă excepțională a RUP, care oferă UE posibilități inegalabile în materie de inovare, cercetare, mediu și biodiversitate;

34.

subliniază, încă o dată, necesitatea abordării globale a accentuării fenomenului migrației, care afectează în special RUP, în calitatea lor de frontiere active ale Uniunii Europene. Reamintește, în acest sens, concluziile conferinței privind „Rolul regiunilor și orașelor în gestionarea fluxurilor migratoare”, care a avut loc la 30 octombrie 2007 la Adeje (Tenerife, Spania), și în special necesitatea unei mai mari implicări a autorităților naționale și europene în gestionarea acestui fenomen, în repartizarea sarcinii financiare și în evaluarea impactului acestuia asupra coeziunii economice și sociale a RUP;

35.

își exprimă convingerea, în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratoare, că este esențial să se consolideze dialogul și cooperarea cu țările de origine și de tranzit; reamintește, de asemenea, că autoritățile locale și regionale ale RUP trebuie să joace un rol important în promovarea acestei cooperări, dat fiind că acestea vor putea reprezenta platforme de cooperare cu țările terțe învecinate; în acest scop, vor trebui utilizate programele Comisiei Europene. Comitetul salută, în special, inițiativa pilot de programare comună pentru cooperarea teritorială dintre regiunile ultraperiferice și țările terțe învecinate;

36.

consideră că trebuie acționat asupra cauzelor imigrației ilegale prin intermediul reglementării unei politici eficiente de imigrație legală, al luptei împotriva economiei ilegale și al abordării la sursă a problemei fluxului de imigranți minori neînsoțiți prin promovarea educației și a integrării profesionale;

37.

este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea abordării provocărilor majore determinate de presiunea demografică în teritorii mici și fragmentate și subliniază necesitatea de a lansa, cât mai curând posibil, studii care să analizeze consecințele pentru amenajarea teritoriului, piața forței de muncă, necesitățile în materie de educație și de formare și serviciile publice din aceste regiuni, și de a propune măsurile adecvate, acolo unde este cazul;

38.

este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că lupta împotriva schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora reprezintă o provocare majoră pentru RUP, având în vedere situația geografică și vulnerabilitatea acestor regiuni, și solicită ca măsurile specifice care ar putea fi adoptate în acest domeniu să fie concrete și efective, pentru a se evita un impact negativ asupra accesibilității, economiei și cetățenilor RUP;

39.

este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că agricultura reprezintă un factor esențial al economiei RUP, care suferă de handicapuri geografice și climatice. Prin urmare, consideră că este esențială elaborarea unei strategii de viitor pentru dezvoltarea sectorului agrar în aceste regiuni, astfel încât ele să facă față provocărilor determinate de concurența sporită la nivel mondial;

40.

consideră că, dat fiind faptul că politica de coeziune economică și socială este instrumentul principal pe care se bazează strategia comunitară în favoarea RUP, este deosebit de important să se analizeze posibilul impact al temelor lansate spre dezbatere asupra coeziunii economice și sociale din aceste regiuni;

41.

consideră că rezultatele acestei evaluări ar putea reprezenta o contribuție la revizuirea politicii comunitare de coeziune după 2013. Consideră, de asemenea, că acestea ar putea contribui la Cartea verde privind coeziunea teritorială pe care Comisia intenționează să o adopte în 2008;

42.

consideră, în consecință, că noua etapă în dezvoltarea strategiei comunitare în favoarea RUP pe care Comisia o va lansa la sfârșitul procesului de consultare nu va trebui să se limiteze la temele lansate spre dezbatere, ci va trebui să le încorporeze în strategia sa, pentru a-i asigura continuitatea, a o dezvolta și a o actualiza;

43.

consideră că parteneriatul dintre RUP, statele respective ale acestora și Comisie trebuie să continue să joace un rol esențial în dezvoltarea strategiei comunitare pe termen lung în favoarea acestor regiuni;

44.

își exprimă convingerea fermă că RUP necesită, în continuare, sprijinul tuturor politicilor comunitare pentru a-și spori competitivitatea și a-și menține procesul de convergență în termeni de dezvoltare economică și de egalitate de șanse a cetățenilor acestora față de celelalte regiuni europene;

45.

în sfârșit, își exprimă sprijinul față de Consiliul European, care își reafirmă și reînnoiește angajamentul politic la cel mai înalt nivel în favoarea RUP și subliniază necesitatea de a avansa rapid pe calea aprofundării strategiei comunitare în favoarea acestor regiuni;

46.

solicită Comisiei să aprofundeze în continuare strategia din 2004 în favoarea RUP, punând în practică măsurile anunțate în comunicarea sa și favorizând o mai mare coerență și o mai bună coordonare între diferitele politici comunitare, pentru ca noua etapă a acestei strategii să fie într-adevăr globală și coerentă;

47.

solicită Comisiei să realizeze un studiu intermediar care să permită măsurarea impactului asupra dezvoltării economice a RUP care au abandonat obiectivul de „convergență”, pe de o parte, și a impactului utilizării fondurilor europene asupra procesului de convergență reală a celorlalte RUP, pe de altă parte;

48.

solicită Comisiei ca, după evaluarea impactului reformelor POSEI, prevăzut pentru 2009, să propună măsuri corespunzătoare pentru a garanta un sprijin adecvat sectoarelor tradiționale ale RUP, care sunt esențiale pentru viabilitatea economică a acestor regiuni;

49.

solicită Comisiei să ia în considerare particularitățile RUP în cadrul viitoarei evaluări a „stării de sănătate” a PAC și al viitoarelor reforme care se vor elabora, menținându-se atât derogările de la aplicarea decuplării și modulării de care beneficiază acestea, cât și nivelul corespunzător al alocării bugetare de sprijinire a agriculturii lor;

50.

solicită Comisiei ca, în contextul amenințărilor serioase pe care le implică liberalizarea progresivă a importurilor în Uniunea Europeană, să acorde o mai mare protecție produselor agricole din regiunile ultraperiferice, prin adoptarea de măsuri adecvate care să împiedice destabilizarea agriculturii acestor regiuni în urma unei mai mari deschideri a pieței comunitare;

51.

solicită Comisiei ca, pentru următoarele perioade de programare, să elaboreze politici specifice de dezvoltare rurală pentru RUP și să prevadă resursele bugetare corespunzătoare;

52.

solicită Comisiei să ia în considerare, fără întârziere, particularitățile RUP în cadrul inițiativelor în curs în ceea ce privește cele patru teme lansate spre dezbatere în comunicare;

53.

reamintește că regiunile ultraperiferice conferă în mod clar Uniunii Europene o dimensiune maritimă mondială, constituind în același timp adevărate laboratoare naturale pentru studiul științelor marine. Prin urmare, consideră că este necesar ca în aceste regiuni să se ia rapid măsuri prioritare menite să protejeze și să valorifice acest potențial;

54.

solicită Comisiei să adopte, de urgență, măsuri destinate să contracareze efectele negative ale includerii transportului aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie, pentru a ține seama de situația specifică a RUP;

55.

insistă asupra faptului că, în absența altor alternative, RUP sunt total dependente de transportul aerian, atât în ceea ce privește legăturile cu exteriorul, cât și legăturile dintre diferitele insule, și că valoarea totală a emisiilor de CO2 pe rutele care deservesc RUP este nesemnificativă în comparație cu totalul emisiilor Uniunii Europene;

56.

solicită Comisiei să abordeze în mod separat problematica evoluției demografice și cea a gestionării fluxurilor migratoare. Subliniază că este vorba de două problematici distincte și complexe care afectează foarte puternic RUP, motiv pentru care necesită atenție maximă, atât una, cât și cealaltă;

57.

solicită o intervenție urgentă și specifică pentru a se îmbunătăți situația tragică determinată de sosirea de imigranți minori neînsoțiți și, prin urmare, solicită autorităților naționale și europene să își asume responsabilitatea care le revine în ceea ce privește gestionarea acestui fenomen și repartizarea sarcinii financiare corespunzătoare;

58.

solicită Comisiei să realizeze o evaluare a impactului celor patru teme lansate spre discuție asupra celor trei axe ale strategiei comunitare în favoarea RUP;

59.

solicită Comisiei să evalueze dacă aceste patru teme pot avea un impact asupra coeziunii economice și sociale a RUP, luând în considerare faptul că politica de coeziune economică și socială este principalul instrument pe care se bazează strategia comunitară în favoarea RUP.