25.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 105/11

—

subliniază contribuția economică importantă pe care activitatea de voluntariat o aduce la economiile locale, regionale, naționale și la cea comunitară, prin: (a) resursele umane suplimentare care desfășoară activități sociale și economice și (b) crearea de capital social și a unei mai bune calități a vieții, care se poate dovedi foarte importantă pentru investiții și crearea de locuri de muncă;

—

evidențiază faptul că activitatea de voluntariat nu trebuie percepută în nici un domeniu ca un înlocuitor sau o alternativă la angajarea de personal;

—

încurajează colectarea de către statele membre a unor date statistice precise privind implicarea voluntară chiar și la nivel local și regional, în vederea lansării unor inițiative corespunzătoare la ambele niveluri;

—

consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție chestiunilor legate de absența unui statut juridic al activității de voluntariat, în special în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile, și recomandă ca acesteia să i se acorde, acolo unde se consideră oportun, un statut juridic clar definit și compatibil în toate statele membre, în ceea ce privește deplasările transfrontaliere în scopul prestării unei astfel de activități;

—

consideră că voluntariatul comportă o importantă dimensiune europeană și, prin urmare, ar dori să existe o abordare politică mai coerentă și mai cuprinzătoare, în special:

Raportor

:

Dl Declan MCDONNELL (IE/ALDE), membru al Consiliului municipal al orașului Galway și al Autorității regionale pentru vestul Irlandei

1.

consideră că activitatea de voluntariat, în înțelesul acestui aviz, prezintă trei caracteristici definitorii, și anume faptul că nu este îndeplinită în schimbul unei recompense financiare, este întreprinsă din proprie voință și în beneficiul altei persoane decât voluntarul sau familia acestuia. Aceste caracteristici acoperă un spectru larg de activități de voluntariat, de la cele formale la cele informale, de la cele pe termen scurt la cele pe termen lung, de la cele cu fracțiune de normă la cele cu normă întreagă (de exemplu serviciul de voluntariat);

2.

recunoaște faptul că activitatea de voluntariat reprezintă un element-cheie al cetățeniei active și al democrației la toate nivelurile, în sensul în care toți cei angajați în activități de voluntariat contribuie în mod direct sau indirect la îmbunătățirea societății în general, la nivel local, regional și național;

3.

recunoaște faptul că grupurile excluse social sunt cel mai puțin susceptibile să practice activitatea de voluntariat și că un obiectiv important constă în a încuraja aceste grupuri să se implice în voluntariat și în a le oferi percepția că este nevoie de ele pentru această activitate;

4.

recunoaște rolul pe care activitatea de voluntariat îl joacă la nivel mondial în evoluția țărilor în curs de dezvoltare, ca și contribuția considerabilă pe care aceasta o are la reducerea în acest mod a sărăciei și la promovarea dialogului, la nivel global;

5.

recunoaște rolul pe care activitatea de voluntariat îl poate juca, la nivel local, regional și mondial, în confruntarea cu problemele schimbărilor climatice și în domeniul protecției civile, în asigurarea incluziunii sociale, a dezvoltării cooperării, a unei mai bune integrări a persoanelor cu handicap și a imigranților;

6.

subliniază contribuția economică importantă pe care activitatea de voluntariat o aduce la economiile locale, regionale, naționale și la cea comunitară, prin: (a) resursele umane suplimentare care desfășoară activități sociale și economice (1) și (b) crearea de capital social și a unei mai bune calități a vieții, care se poate dovedi foarte importantă pentru investiții și crearea de locuri de muncă. Cercetările arată că există o corelație directă între capitalul social și nivelul de dezvoltare al regiunilor europene (2). Acceptă pe deplin faptul că acest capital poate fi perceput și ca având „un efect benefic și de consolidare asupra creșterii economice, și reciproc, ca și asupra altor sectoare esențiale, cum ar fi controlul social și incluziunea socială, sănătatea, guvernanța, instituțiile, responsabilizarea democratică” (3);

7.

evidențiază beneficiile activității de voluntariat pentru creșterea capacității de inserție profesională a unei persoane (4), prin participarea la un program de voluntariat și de serviciu voluntar. De asemenea, CoR consideră că celor mai vulnerabile grupuri sociale (imigranții, minoritățile, șomerii, persoanele fără adăpost, dependenții de droguri, cei care au abandonat școala) li se oferă astfel posibilitatea de a-și schimba viața, de a se implica în mod activ în societate (prin capacitățile și competențele dobândite) și de a obține locuri de muncă mai bine plătite, sau de a se reintegra în universul școlar. Prin intermediul acestei șanse, persoane provenind din toate mediile contribuie împreună la binele comun și creează coeziune socială, diversitate și respect;

8.

evidențiază valoarea adăugată pe care activitatea de voluntariat o poate procura activităților de asistență socială (de exemplu, proiecte ce vizează apropierea de persoanele cu handicap, care nu poate fi obținută întotdeauna prin intermediul serviciilor plătite);

9.

subliniază rolul activității de voluntariat în furnizarea de răspunsuri noi și inovatoare la problemele sociale care apar, ca și în testarea furnizării de noi servicii și oportunități de angajare;

10.

evidențiază, cu toate acestea, faptul că activitatea de voluntariat nu trebuie percepută în nici un domeniu ca un înlocuitor sau o alternativă la angajarea de personal;

11.

subliniază efectele pozitive ale activității de voluntariat asupra sănătății unei persoane, ca și potențialele reduceri ale cheltuielilor serviciilor de sănătate la nivel local, regional și național, pe care activitatea de voluntariat le poate înlesni. Cercetările au arătat că activitatea de voluntariat poate avea un efect deosebit de benefic asupra sănătății persoanelor vârstnice (5). Aceste beneficii de sănătate pot fi înregistrate la orice vârstă, de la tinerețe până la vârsta pensionării, și pot avea un rol de prevenire a maladiilor fizice și mentale;

12.

remarcă rolul esențial pe care activitatea de voluntariat îl poate avea în privința învățării pe tot parcursul vieții, permițând persoanelor să capete noi abilități, care contribuie la evoluția lor personală, socială și culturală, și conduc la creșterea și îmbunătățirea capacității acestora de inserție profesională într-un mediu economic aflat în continuă schimbare; susține în mod special introducerea activităților de voluntariat în școli, pentru a insufla valorile implicate de acesta;

13.

subliniază rolul pe care activitatea de voluntariat îl joacă în sprijinirea inițiativelor de dezvoltare locală și în facilitarea punerii cu succes în aplicare a mai multor inițiative cu finanțare comunitară, cum ar fi programul LEADER. Acest tip de activitate acționează ca o contrapondere la efectele negative ale globalizării și contribuie la o dezvoltare economică locală durabilă;

14.

încurajează o colaborare mai strânsă între autoritățile publice și organizațiile de voluntari pentru dezvoltarea unor politici publice relevante, pentru a garanta că această politică răspunde mai bine nevoilor sectorului de voluntariat;

15.

evidențiază necesitatea soluționării imediate a problemei ce constă în lipsa unor statistici complete și precise la nivel comunitar sau național privind contribuția economică a activității de voluntariat. În consecință, Comitetul Regiunilor salută angajamentul Belgiei, Franței, Republicii Cehe, Italiei și Slovaciei de a pune în aplicare prevederile manualului ONU privind instituțiile nonprofit în sistemul conturilor naționale;

16.

încurajează colectarea de către statele membre a unor date statistice precise privind implicarea voluntară chiar și la nivel local și regional, în vederea lansării unor inițiative corespunzătoare la ambele niveluri;

17.

invită Comisia Europeană să creeze un sistem de colectare mai sistematică a datelor privind voluntarii și serviciile oferite de aceștia, și susține includerea activității de voluntariat într-o categorie specifică a statisticilor Eurostat, în scopul unei evaluări corecte a valorii economice a acestei activități;

18.

recomandă efectuarea unei cercetări comparate privind activitatea de voluntariat pe tot teritoriul UE, în vederea obținerii de date referitoare la tendințele de dezvoltare, la aria de acoperire a acesteia și la caracteristicile sale la nivel național, regional și local. Aceasta va permite identificarea cu claritate a unor similitudini și diferențe culturale în ceea ce privește activitatea de voluntariat și infrastructura acesteia;

19.

recomandă efectuarea unei cercetări la nivel comunitar, în scopul identificării celor mai bune practici în promovarea și sprijinirea activității de voluntariat pe baze regionale și locale. În funcție de rezultatele cercetării, zonele cu o experiență mai veche în materie de voluntariat ar putea ajuta alte regiuni și localități să lanseze noi inițiative;

20.

consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție chestiunilor legate de absența unui statut juridic al activității de voluntariat, în special în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile, și recomandă ca acesteia să i se acorde, acolo unde se consideră oportun, un statut juridic clar definit și compatibil în toate statele membre, în ceea ce privește deplasările transfrontaliere în scopul prestării unei astfel de activități;

21.

subliniază faptul că, de regulă, obstacolele în calea prestării activității de voluntariat, ca de exemplu lipsa asigurării sau suprimarea unor drepturi cum ar fi cele de securitate socială, nu ar trebui să apară, și că trebuie adoptate cadre juridice adecvate care să garanteze acest lucru;

22.

recomandă ca autoritățile locale și regionale să sprijine eforturile de dezvoltare a unei infrastructuri de susținere și înlesnire a activității de voluntariat, garantându-se totodată respectarea autonomiei sectorului voluntariatului. De exemplu, existența unor centre locale de voluntariat sau a altor infrastructuri corespunzătoare poate ajuta la promovarea activității voluntare, la furnizarea de informații privind posibilitățile de voluntariat și la „profesionalizarea” practicilor de gestionare a activității de voluntariat în cadrul organizațiilor care lucrează cu voluntari;

23.

observă faptul că există deja sisteme prin care se emit, de o manieră descentralizată, certificate de competență care atestă calificările, cunoștințele și experiențele dobândite în cadrul voluntariatului (6), și remarcă posibilitatea corelării acestor sisteme cu cel al CV-ului EUROPASS, pentru sprijinirea recunoașterii, la nivelul UE, a activității relevante în domeniul voluntariatului, în vederea angajării;

24.

remarcă de asemenea posibilitatea decernării unor premii comunitare organizațiilor de voluntariat și de afaceri, în vederea prezentării unor exemple de bune practici și de excelență în ceea ce privește promovarea și încurajarea activității de voluntariat. Această decernare ar putea avea loc anual, în scopul încurajării unei dezbateri comunitare pe teme ca gestionarea și sprijinirea activității de voluntariat;

25.

în ceea ce privește activitățile de voluntariat destinate copiilor și adulților vulnerabili, subliniază faptul că, în lipsa unui proces de certificare a bunelor moravuri (police clearance) care să fie coordonat la nivel comunitar, persoanele migrante nu pot respecta cerințele stabilite de statele membre și de organizațiile care lucrează cu voluntari, în vederea protejării copiilor și adulților vulnerabili împotriva unor posibile abuzuri;

26.

salută eforturile depuse de unele direcții generale (în special Direcția Generală Educație și Cultură) în vederea adoptării unei abordări mai flexibile, în sensul utilizării activității de voluntariat ca o modalitate de a completa finanțarea comunitară a unor proiecte, și subliniază faptul că activitatea de voluntariat ar trebui să fie mai bine acceptată ca echivalent al cofinanțării în alte programe cu finanțare comunitară, în condițiile în care costul acestei activități poate fi evaluat corespunzător. Aceasta ar însemna într-un fel un pas înainte către recunoașterea directă a valorii pe care apelul la voluntari îl are pentru organizațiile de voluntariat;

27.

recunoaște importanța promovării și sprijinirii celor mai bune practici de gestionare a activității voluntarilor în cadrul organizațiilor care apelează la voluntari. Cercetările arată că aplicarea unor astfel de bune practici poate conduce la utilizarea în mai mare măsură a activității de voluntariat în cadrul unei organizații și la un grad mai ridicat de permanentizare a voluntarilor care lucrează deja în cadrul acestora (7);

28.

încurajează organizațiile care apelează la voluntari să utilizeze competențele și energiile acestora într-un mod strategic, pe baza unor politici și de o manieră planificată, pentru stimularea eficienței organizatorice și înregistrarea unor experiențe marcante în activitatea de voluntariat;

29.

remarcă rolul-cheie pe care activitatea de voluntariat îl poate avea în evoluția individuală. Aceasta oferă o nouă perspectivă asupra societății și poate avea ca rezultat creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a unei persoane, permițându-i acesteia să joace un rol mai pregnant într-o societate mai amplă; activitatea de voluntariat are o importanță mare pe plan local și regional, ca și pentru dezvoltarea economică, socială și culturală;

30.

recunoaște importanța pe care activitatea de voluntariat o poate avea în procesul de integrare la nivel local, regional și național, a comunităților noi și a celor excluse istoric. Activitatea de voluntariat permite persoanelor și grupurilor să întâlnească, în cadrul unui mediu pozitiv și de sprijin reciproc, alte persoane și grupuri, cu experiențe de viață diferite;

31.

avertizează în privința pericolului reprezentat de concentrarea sprijinului comunitar pentru activitatea de voluntariat pe segmentul reprezentat de tineri și subliniază faptul că acest tip de activitate este unul în care toate segmentele societății pot juca un rol important și care să le aducă satisfacții;

32.

în consecință, luând în considerare îmbătrânirea populației, invită Uniunea Europeană să încurajeze persoanele vârstnice să se implice în activități de voluntariat, având în vedere: (a) calificările și competențele dobândite de-a lungul vieții și (b) beneficiile de sănătate dovedite ale activității de voluntariat. Un exemplu excelent în acest sens îl reprezintă asociațiile pensionarilor activi din Irlanda;

33.

recunoaște faptul că activitatea de voluntariat joacă un rol activ în eliminarea izolării sociale în cazul persoanelor și grupurilor prin intermediul: (a) furnizării de sprijin social pentru copiii și adulții vulnerabili și (b) al faptului că voluntarul însuși își poate crea noi rețele de contact, ieșind astfel din propria sa izolare;

34.

ia notă de faptul că activitatea de voluntariat și proiectele specifice pot juca un rol important în promovarea și încurajarea dialogului dintre generații și a înțelegerii reciproce în societatea actuală, aflată într-o evoluție rapidă (8);

35.

solicită instituirea unei inițiative de finanțare în cadrul programului de înfrățire dintre orașe, în vederea lansării unor proiecte de schimb de voluntari, în scopul consolidării rețelelor comunitare la nivel local și regional și a cetățeniei active;

36.

subliniază faptul că activitatea de voluntariat reprezintă un element-cheie în promovarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a salariaților din Uniunea Europeană, prin încurajarea desfășurării de activități și a creării de rețele de contacte extraprofesionale;

37.

recomandă promovarea activității de voluntariat în cadrul organismelor publice de la nivel local și regional, prin încurajarea desfășurării de activități voluntare de către personalul propriu sau prin lansarea unor inițiative și parteneriate de voluntariat (9);

38.

sprijină dezvoltarea de legături durabile între întreprinderi și organizațiile locale de voluntariat, în scopul promovării responsabilității sociale a întreprinderilor, care se bazează atât pe resurse umane, cât și pe asistență financiară din partea întreprinderilor. Acest lucru poate fi realizat împreună cu IMM-urile locale, precum și cu organizațiile reprezentative ale întreprinderilor regionale și locale, prin determinarea promovării de către conducerea întreprinderii a activității de voluntariat în rândul angajaților;

39.

consideră că voluntariatul comportă o importantă dimensiune europeană și, prin urmare, ar dori să existe o abordare politică mai coerentă și mai cuprinzătoare, în special:

40.

recomandă Comisiei să lanseze programe concrete de acțiune care să permită derularea unor proiecte europene transnaționale de voluntariat ce implică întreaga populație a Uniunii, și nu doar pe cea tânără;

41.

recomandă declararea anului 2012 ca An european al cetățeniei active prin activități de voluntariat, în scopul punerii accentului pe promovarea activității de voluntariat și lansarea unor inițiative care să abordeze chestiunile prezentate în acest aviz;

42.

recunoaște faptul că, datorită naturii orizontale a activității de voluntariat în cadrul politicilor comunitare și a importanței acesteia în raport cu activitățile comunitare în diverse sectoare, se impune o mai bună coordonare a politicilor și activităților existente, în vederea rezolvării cu succes a problemelor ridicate în acest aviz;

43.

încurajează Parlamentul European să fie mai proactiv în gestionarea naturii orizontale a activității de voluntariat. Pe lângă aceasta, un punct unic de contact pe lângă Comisia Europeană ar putea contribui la dezvoltarea potențialului pe care activitatea de voluntariat îl prezintă în diferite domenii strategice, dincolo de temele cetățeniei și tineretului;

44.

se angajează să contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor prezentate în acest aviz, în parteneriat cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, acolo unde este cazul.