15.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/15

—

îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile la cel mai înalt nivel politic pentru a impulsiona coaliția internațională împotriva schimbărilor climatice, deoarece problemele legate de schimbările climatice pot fi rezolvate numai cu contribuția tuturor țărilor (principale);

—

este de părere că statelor membre care au posibilități limitate de producere a energiei din surse regenerabile ar trebui să li se dea posibilitatea să-și îndeplinească obiectivul privind energia regenerabilă prin schimburi comerciale fie în cadrul unui sistem de certificare pentru energie „ecologică” la nivelul UE, fie prin contracte bilaterale cu alte state care beneficiază de o ofertă mai diversificată de energie regenerabilă. Scopul este reducerea costurilor generale de îndeplinire a obiectivelor privind energia regenerabilă;

—

recomandă prevederea de resurse și măsuri suplimentare pe lângă utilizarea Fondurilor Structurale europene ca instrumente utile de sprijinire prin intermediul politicilor de adaptare și a măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice, precum economisirea energiei și utilizarea energiei regenerabile în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

—

subliniază importanța flexibilității la nivel regional pentru îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică și de creștere a ponderii energiei regenerabile, având în vedere că flexibilitatea la nivel regional reduce costurile generale asociate politicii în domeniul climei. Cu toate acestea, obiectivele ar trebui să fie obligatorii la nivelul UE;

—

este de acord cu opinia Comisiei conform căreia sectorul aviației ar trebui inclus în Sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (ETS), deoarece această industrie este o sursă din ce în ce mai importantă de gaze cu efect de seră și invită insistent Comisia să ia în considerare toate efectele pe care această industrie le are asupra schimbărilor climatice;

—

va încuraja dezvoltarea unei rețele permanente de autorități locale și regionale ambițioase, dornice să îmbunătățească schimbul de informații și să creeze o platformă pentru dezvoltarea de noi idei în scopul reducerii eficiente a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Raportor

:

Dna Lenie DWARSHUIS-VAN DE BEEK, membru al Consiliului executiv al provinciei Zuid-Holland (NL/ALDE)

1.

este de părere că un mediu sănătos este o condiție de bază pentru desfășurarea activităților umane și, de aceea, consideră că protecția mediului este de o importanță vitală pentru bunăstarea oamenilor;

2.

consideră că o politică de protecție a mediului și în domeniul climei bine concepută contribuie cu siguranță la dezvoltarea economică;

3.

este de părere că amenințarea schimbărilor climatice dramatice, produse de emisiile de gaze cu efect de seră, reprezintă o problemă urgentă care ar trebui abordată cu maximum de hotărâre, în primul rând de către generația actuală;

4.

este de acord cu afirmația conform căreia schimbările climatice vor avea un efect semnificativ asupra bunăstării oamenilor, de exemplu victime ale stresului provocat de căldură, provocând probleme de sănătate, pagube aduse biodiversității, productivitate agricolă scăzută în unele regiuni, oportunități turistice reduse, cât și pagube produse de niveluri ridicate ale mării și condiții climatice extreme, care pot provoca migrări masive pe motive de mediu către regiunile dezvoltate cele mai apropiate;

5.

este de părere că politica în domeniul climei va avea numeroase efecte secundare pozitive, deoarece aceasta va avea ca rezultat îmbunătățirea calității aerului (datorită emisiilor mai reduse de SO2, particule și NOx), asigurarea aprovizionării cu energie (datorită dependenței scăzute de importurile de combustibili fosili) și fertilitatea solului (datorită pierderii mai reduse de materie organică);

6.

este întru totul de acord cu opinia Comisiei conform căreia costul măsurilor politice pentru reducerea schimbărilor climatice va fi cu mult mai redus decât costurile estimate ale schimbărilor climatice și că, de aceea, politica în domeniul climei este o politică extrem de eficientă;

7.

sprijină declarațiile cuprinse în Protocolul de la Kyoto privind importanța terenurilor agricole ca rezervoare de carbon. Creșterea conținutului de carbon organic și stocarea substanțelor organice în soluri contribuie substanțial la îmbunătățirea echilibrului emisiilor de CO2 al statelor. Gestionarea terenurilor orientată spre protecția solurilor permite și reducerea emisiilor de alte gaze nocive pentru climă, precum protoxidul de azot, metanul etc. Nu este vorba doar de menținerea capacității de stocare, ci mai ales de utilizarea acesteia. Solul trebuie să-și îndeplinească funcția actuală de rezervor de carbon pentru a influența pozitiv echilibrul emisiilor de CO2 și pentru a produce alte efecte benefice, precum creșterea fertilității terenurilor și îmbunătățirea capacității de stocare a apei. Utilizarea compostului ca parte a gestionării terenurilor și restituirea regională a substanțelor organice prin intermediul compostului și a reziduurilor de recoltă constituie obiective importante în vederea îmbunătățirii echilibrului de emisii de CO2;

8.

îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile la cel mai înalt nivel politic pentru a impulsiona coaliția internațională împotriva schimbărilor climatice, deoarece problemele legate de schimbările climatice pot fi rezolvate numai cu contribuția tuturor țărilor (mari);

9.

solicită Comisiei să elaboreze, înainte de summitul ONU dedicat climei, care se va desfășura la Copenhaga în 2009, o foaie de parcurs a principalelor inițiative privind schimbările climatice, precum și o strategie clară privind participarea autorităților locale și regionale;

10.

recunoaște că vulnerabilitatea regiunilor Europei la schimbările climatice variază semnificativ, în principal din cauza diferențelor de condiții naturale și de densitate a populației;

11.

de asemenea, recunoaște că existența opțiunilor rentabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră variază mult de la o regiune la alta, în principal din cauza diferențelor de condiții naturale și structură economică;

12.

de aceea, regretă că Comisia nu acordă o mai mare importanță distribuției regionale a costurilor provenite din lipsa de acțiune și a beneficiilor în urma acțiunilor și invită Comisia să efectueze o analiză detaliată a dimensiunii regionale a costurilor și beneficiilor asociate cu schimbările climatice și politica în domeniul climei;

13.

recomandă alocarea de resurse și adoptarea de măsuri suplimentare pe lângă utilizarea Fondurilor Structurale europene, ca instrumente utile de sprijinire prin intermediul politicilor de adaptare și a măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice, precum economisirea energiei și utilizarea energiei regenerabile în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel ar crește sprijinul acordat politicii europene în domeniul climei;

14.

solicită Comisiei să aloce mai multe resurse financiare în cadrul revizuirii intermediare a bugetului pe anul 2008 pentru măsurile de reducere a schimbărilor climatice, deoarece obiectivele ambițioase stabilite în materie de protecție a mediului pot fi atinse numai dacă se alocă mai multe fonduri publice;

15.

este de acord cu Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European că Uniunea Europeană ar trebui să urmărească obiective unilaterale ambițioase, având în vedere că este nevoie cineva să preia conducerea pentru a crea o coaliție mondială împotriva schimbărilor climatice. De aceea, salută obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu cel puțin 20 % până în 2020 în comparație cu nivelul anului 1990, indiferent de politicile din alte regiuni;

16.

îndeamnă Comisia să formuleze și obiective intermediare pentru emisiile de CO2, de exemplu pentru anii 2013 sau 2015, pentru a avansa, ca și pentru a permite analiza și controlul punerii în aplicare a măsurilor pentru reducerea schimbărilor climatice;

17.

susține obiectivele de îmbunătățire a eficienței energetice cu cel puțin 20 % până în anul 2020 și de creștere a ponderii energiei regenerabile la cel puțin 20 % până în anul 2020. Aceste obiective s-ar putea dovedi instrumente eficiente în eforturile de a îndeplini obiectivul general de reducere a emisiilor. Aceste obiective nu pot fi realizate doar prin noile tehnologii dezvoltate; este necesară și schimbarea progresivă a mentalității producătorilor (de exemplu prin dezvoltarea de produse eficiente din punct de vedere energetic și atrăgătoare pentru consumatori), ca și a consumatorilor;

18.

subliniază importanța flexibilității la nivel regional pentru îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică și de creștere a ponderii energiei regenerabile, având în vedere că flexibilitatea la nivel regional reduce costurile generale asociate politicii în domeniul climei. Cu toate acestea, obiectivele ar trebui să fie obligatorii la nivelul UE;

19.

este de acord cu punctul de vedere al Comisiei conform căruia Sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (European Emissions Trading Scheme — ETS) ar trebui să joace un rol central, deoarece este un instrument potențial rentabil de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

20.

invită insistent Comisia să administreze eficient numărul de permise acordate, deoarece ETS va funcționa eficient dacă limita maximă (adică numărul total de permise de emisii) va fi cu mult sub nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră;

21.

subliniază că numărul total de permise care urmează a fi acordate în cadrul ETS ar trebui redus în conformitate cu obiectivele de emisii stabilite de Comisie pentru anul 2020, astfel încât să se evite exercitarea unei presiuni prea mari legate de reducerea emisiilor asupra sectoarelor care nu participă la ETS, precum consumatorii casnici și micii consumatori;

22.

se declară în favoarea vânzării parțiale la licitație a permiselor, în special a celor pentru sectoarele industriale protejate, deoarece astfel se vor oferi stimulente pentru reducerea emisiilor, ceea ce va duce la creșterea eficienței ETS. De asemenea, această abordare corespunde mai îndeaproape principiului „poluatorul plătește”. În același timp, aceasta ar reprezenta o povară economică mai redusă pentru întreprinderile participante decât în cazul în care toate permisele ar fi scoase la licitație;

23.

este de părere că licitația și acordarea gratuită (bazată pe benchmarks) a celeilalte părți (principale) a permiselor de emisii ar trebui să fie de competența statelor membre, cu condiția ca procedurile de acordare din cadrul UE să fie armonizate, astfel încât să se evite denaturările concurenței între statele membre și să se îmbunătățească eficiența sistemului; într-un viitor sistem de comercializare, pentru sectoarele specifice ale economiei cu parametri europeni de referință comparabili, ar trebui să se ia în considerare posibilitatea alocării, respectiv a stabilirii unui obiectiv la nivel European în afara obiectivului național de reducere, cu alocarea egală a cotelor de emisii per unitate de producție tuturor participanților pe piață;

24.

solicită Comisiei să reflecteze dacă este necesară utilizarea mijloacelor corespunzătoare, precum Fondurile Structurale, pentru a acorda compensații regiunilor ultraperiferice, dacă acestea vor fi afectate destul de puternic de includerea sectorului aviației în ETS;

25.

salută toate eforturile de a coordona sistemul de comercializare a cotelor de emisie cu abordările comparabile din țări terțe. Denaturările concurenței în favoarea producătorilor din state care nu au un sistem comparabil de comercializare a cotelor de emisii ar trebui împiedicate prin măsuri corespunzătoare, precum taxele compensatorii;

26.

salută propunerea de a aplica ETS și altor tipuri de gaze și sectoare, deoarece astfel se vor îmbunătăți atât eficacitatea, cât și eficiența sistemului;

27.

invită insistent Comisia să analizeze atent posibilitatea de a face accesibil ETS sectoarelor mici, dar cu consum ridicat de energie, deoarece aceasta ar duce probabil la diminuarea costurilor de reducere a emisiilor;

28.

este de acord cu opinia Comisiei conform căreia sectorul aviației ar trebui inclus în ETS, deoarece această industrie este o sursă din ce în ce mai importantă de gaze cu efect de seră și invită insistent Comisia să ia în considerare toate efectele pe care această industrie le are asupra schimbărilor climatice;

29.

solicită Comisiei să țină seama de caracteristicile specifice ale sectorului aviației la alocarea cotelor de emisii și să aibă în special în vedere că emisiile provenite din sectorul aviației (atât carbon, cât și hidrogen) au un impact mai mare asupra schimbărilor climatice decât activitățile de la sol;

30.

își exprimă cu tărie dezacordul față de propunerea de scutire a zborurilor oficiale, deoarece guvernele ar trebui să fie un model de sprijinire a acestei politici;

31.

în opinia sa, captarea și stocarea carbonului (CSC) ar trebui introduse în sistemul european de comercializare a cotelor de emisii numai cu respectarea unor condiții stricte de monitorizare și siguranță. Înainte de aceasta, este necesar să se dovedească prin intermediul centralelor de experimentare în ce măsură și/sau cu ce costuri ar putea contribui aceste tehnologii la evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

32.

îndeamnă Comisia să dezvolte sisteme cu ajutorul cărora statele membre și regiunile își pot îndeplini eficient obiectivele legate de energia regenerabilă și eficiența energetică;

33.

este de părere că statelor membre, care au posibilități limitate de producere a energiei din surse regenerabile, ar trebui să li se dea posibilitatea să-și îndeplinească obiectivul privind energia regenerabilă prin schimburi comerciale fie în cadrul unui sistem de certificare pentru energie „ecologică” la nivelul UE, fie prin contracte bilaterale cu alte state care beneficiază de o ofertă mai diversificată de energie regenerabilă; Scopul este reducerea costurilor generale ale îndeplinirii obiectivelor privind energia regenerabilă;

34.

solicită Comisiei să stabilească obiectivul global pentru eficiența energetică (adică intensitatea energetică a întregii economii), ținând seama de diferențele regionale ale structurii sectoriale. Astfel, statele membre și regiunile ar dispune de flexibilitatea necesară îndeplinirii obiectivului, utilizând o gamă mai largă de măsuri, inclusiv măsuri care vizează consumul energetic al instalațiilor și structura industrială a economiei (regionale);

35.

salută intenția Comisiei de a reduce nivelul mediu al emisiilor autoturismelor noi vândute în UE la 120 g CO2/km până în 2012 și invită Comisia să depună toate eforturile pentru a sprijini cercetarea în acest sector, astfel încât până în 2020 să se poată atinge o valoare de 95 g CO2/km;

36.

solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită principiului subsidiarității atunci când se creează noi instrumente politice. Autoritățile locale și regionale se află în poziția potrivită pentru a lua măsuri eficiente în domeniul transportului public, infrastructurii rutiere și energetice, politicii de amenajare a teritoriului, eficienței energetice și al comunicării cu cetățenii;

37.

este convins că măsurile luate la nivel regional și local sunt indispensabile pentru o politică europeană eficientă în domeniul climei;

38.

este de părere că autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol important în adaptarea la schimbările climatice. La momentul oportun, CoR va elabora un aviz pe această temă;

39.

observă că autoritățile regionale și locale contribuie deja în diferite moduri la politica europeană în domeniul climei, și anume:

40.

își va asuma propria răspundere prin încurajarea susținută a punerii în aplicare la nivel regional și local a acestui tip de măsuri, prin trei tipuri de acțiuni:

41.

invită Comisia să organizeze o conferință pe tema politicii regionale și locale în domeniul climei pentru a disemina cele mai bune practici în rândul regiunilor europene și pentru a discuta modul în care Comisia poate susține în mod eficient politicile regionale și locale în domeniul climei;

42.

va încuraja dezvoltarea unei rețele permanente de autorități locale și regionale ambițioase, dornice să îmbunătățească schimbul de informații și să creeze o platformă pentru dezvoltarea de noi idei, în scopul reducerii eficiente a emisiilor de gaze cu efect de seră;

43.

se oferă să participe activ la procesul de elaborare a politicii europene în domeniul climei.