30.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 146/53

—

salută inițiativa Comisiei de promovare a transparenței. Instituțiile UE trebuie să depună eforturi deosebite în materie de transparență pentru a fi în continuare responsabile, democratice, eficiente și întotdeauna aproape de nevoile cetățeanului; amintește, în acest context, că dacă UE dorește într-adevăr o sporire a legitimității sale democratice, aceasta presupune, de asemenea, o implicare mai susținută a autorităților regionale și locale în procesul legislativ și decizional;

—

regretă totuși că nu se evocă dimensiunea locală și regională în această inițiativă și invită Comisia să acorde mai multă atenție acestui aspect;

—

subliniază că UE reprezintă un parteneriat instituțional la niveluri multiple, în cadrul căruia autoritățile regionale și locale sunt implicate în politica europeană la nivel național și european;

—

consideră că este necesar să se accentueze încă o dată nevoia de diferențiere, pe de o parte, între consultarea de către instituțiile europene a autorităților regionale și locale alese și, pe de altă parte, grupurile de presiune ce reprezintă interesele specifice;

—

salută dialogul continuu și sistematic inițiat de Comisia Europeană cu autoritățile locale și regionale și asociațiile lor europene și naționale în sectoare pentru care acestora le revine responsabilitatea transpunerii și punerii în aplicare; cu toate acestea, consideră că organizarea dialogului poate fi îmbunătățită;

—

salută transparența îmbunătățită care se va produce prin înregistrarea grupurilor de presiune;

—

nu consideră, totuși, că un acord bazat pe o înregistrare voluntară poate garanta un cadru adecvat pentru asigurarea unei bune transparențe;

—

are convingerea că pentru înregistrările ulterioare este importantă asigurarea unei proceduri eficiente și simple. Registrul va fi administrat de Comisia Europeană;

—

susține eforturile Comisiei cu privire la sporirea transparenței în utilizarea fondurilor UE și încurajează statele membre să gestioneze fondurile UE conform principiului de „gestionare comună”. Respectarea principiului transparenței în materie de finanțare comunitară este în interesul tuturor beneficiarilor.

1)

întrucât transparența reprezintă unul dintre elementele-cheie pentru o democrație cu guvernare la niveluri multiple;

2)

întrucât este necesară respectarea mai îndeaproape a principiilor de solidaritate, proporționalitate și proximitate, în scopul întocmirii unei legislații europene simple și clare, ușor accesibile pentru cetățenii Europei;

3)

întrucât este necesară implicarea deplină a autorităților regionale și locale în dezbaterile cheie din agenda europeană, sub patronajul CoR;

4)

întrucât, în condițiile în care autoritățile regionale și locale sunt corect implicate în pregătirea actelor legislative, acestea pot juca un rol esențial în transpunerea și realizarea la nivelul acestora;

1.1

salută inițiativa Comisiei de promovare a transparenței. Lansarea inițiativei europene în materie de transparență reprezintă o etapă importantă pentru Comisie în promovarea transparenței în activitățile instituțiilor UE. Pentru a se menține responsabile și democratice, instituțiile UE trebuie să facă dovada unei transparențe deosebite, eficiente și întotdeauna pregătite să răspundă solicitărilor opiniei publice; amintește, în acest context, că dacă UE dorește într-adevăr o sporire a legitimității sale democratice, aceasta trebuie, de asemenea, să implice mai mult autoritățile regionale și locale în procesul legislativ și decizional;

1.2

consideră că prin inițiativa europeană în materie de transparență, Comisia Europeană a inițiat o dezbatere necesară și consideră că este necesară organizarea acestei dezbateri în prezent, în faza de reflexie și discuții despre viitorul Europei, deoarece forțele decizionale trebuie să se asigure și să demonstreze că UE funcționează de manieră democratică și eficientă. Garantarea transparenței reprezintă un mod decisiv de apropiere a cetățenilor Europei;

1.3

regretă totuși că nu se evocă dimensiunea locală și regională în această inițiativă și invită Comisia să acorde mai multă atenție acestui aspect; amintește declarația Comisiei din Cartea albă a guvernării europene (2001) cu privire la garantarea luării în considerare a cunoștințelor și condițiilor regionale și locale, în cadrul întocmirii propunerilor politice;

1.4

salută decizia luată în perioada președinției finlandeze a Consiliului, din al doilea semestru al anului 2006, cu privire la îmbunătățirea transparenței în lucrările Consiliului. O evoluție pozitivă este constituită de hotărârea Consiliului de deschidere din cadrul proceselor decizionale și de facilitare a accesului la documentele sale; consideră totuși că acesta reprezintă primul pas în direcția corectă și invită Consiliul la o transparență mai mare față de opinia publică, cu privire la procedurile sale. Aceasta este calea prin care cetățenii vor putea urmări procesul decizional;

1.5

consideră că termenul „lobbying necorespunzător” ar trebui definit cât mai clar posibil, astfel încât activitățile celor care fac lobby să poată fi monitorizate, iar abaterile să poată fi sancționate;

1.6

consideră că scopul transparenței trebuie să fie acela de apropiere a Uniunii Europene de cetățenii săi; în vederea promovării transparenței și reducerii distanței dintre instituțiile europene și cetățeni, CoR consideră că este extrem de importantă încurajarea unor astfel de măsuri precum cele prezentate în Planul D pentru democrație, dialog și dezbatere, care încearcă să facă cunoscute activitățile și competențele Uniunii în rândurile cetățenilor europeni și, în special, în rândurile tinerilor, așa cum intenționează Forumului tineretului.

2.1

subliniază că UE reprezintă un parteneriat instituțional la niveluri multiple, în cadrul căruia autoritățile regionale și locale sunt implicate în politica europeană la nivel statal și european. Cea mai bună metodă de asigurare că o nouă legislație UE este relevantă și realizabilă este reprezentată de consultarea autorităților regionale și locale cu privire la aceste teme, promovând dialogul și forumurile pentru participare și luarea deciziilor. Aceste autorități sunt responsabile pentru aplicarea și transpunerea politicii UE și contribuie în mod esențial la asigurarea transparenței;

2.2

recunoaște, totuși, că nu doar Uniunii Europene îi revine sarcina de garantare a transparenței. Atât statele membre, cât și CoR și toate nivelurile de guvernare reprezentate de acesta ar trebui să ofere un exemplu pozitiv prin furnizarea de prestații administrative eficiente și democratice. În consecință, autoritățile regionale și locale ale statelor membre vor garanta transparența în cadrul propriei administrații.

3.1

consideră că este necesar să se accentueze nevoia de diferențiere, pe de o parte, între consultarea de către instituțiile europene a autorităților regionale și locale alese și asociațiile acestora și, pe de altă parte, grupurile de presiune ce reprezintă interesele specifice; subliniază faptul că CoR face parte din guvernarea europeană alături de autoritățile regionale și locale reprezentate de acesta și trebuie să participe direct la toate inițiativele Comisiei Europene privind îmbunătățirea transparenței în procesele decizionale din cadrul Uniunii Europene;

3.2

invită Comisia Europeană ca la fiecare propunere cu sau fără caracter legislativ să anexeze o listă a ședințelor organizate și documentelor de poziție primite în vederea elaborării propunerii respective;

3.3

subliniază că dialogul structurat dintre Comisie și asociațiile autorităților locale și regionale, dezvoltat pe baza Cărții albe pentru guvernare europeană, reprezintă un pas important în vederea implicării efective a autorităților locale și regionale; salută această evoluție și subliniază că dorește să joace un rol central în acest domeniu;

3.4

salută dialogul continuu și sistematic inițiat de Comisia Europeană cu autoritățile locale și regionale și asociațiile acestora europene și naționale în sectoare pentru care acestora le revine responsabilitatea transpunerii și utilizării. Este importantă dezvoltarea continuă a acestui dialog pentru ca ambele părți implicate să poată profita pe deplin. În acest context este esențială consolidarea dialogului în cadrul realizării propunerilor legislative ce fac referire la autoritățile regionale și locale;

3.5

cu toate acestea consideră că organizarea dialogului poate fi îmbunătățită și propune următoarele:

3.6

invită Comisia la îmbunătățirea instrumentelor existente ce permit exprimarea de reacții cu privire la avizele sale, ceea ce constituie un răspuns concret la cererea de consultare a Comisiei și la propunerile concrete care au în vedere interesele regionale și locale. În plus, Comisia va trebui cel puțin să explice sau să clarifice motivele pentru care nu ia în considerare recomandările CoR;

3.7

consideră că introducerea în anul 2002 a normelor minime pentru consultare a oferit noi posibilități pentru o consultare extinsă a părților interesate și pentru analiza de impact aprofundată, anterior propunerilor legislative. Aceste norme acordă o importanță deosebită autorităților locale și regionale, fapt confirmat în acordul cu privire la cooperarea între Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană. Astfel este importantă consultarea la momentul oportun și posibilitatea reală ca părțile interesate să reacționeze cu privire la propunerile legislative;

3.8

ar dori să vadă alte forme de consultare directă și prelegislativă a regiunilor și orașelor, care se dezvoltă împreună cu dialogul structurat cu asociațiile autorităților locale și regionale, sub egida Comitetului, astfel încât opiniile părților interesate să se facă auzite constant pe durata elaborării legislației propuse; semnalează că, în acest context, consultările au fost prevăzute a fi parte componentă a inițiativei Comisiei din 2002, menită să stabilească normele minime de consultare, iar în acest context, CoR a fost invitat să joace un rol proactiv, prin organizarea de consultări în numele Comisiei (4);

3.9

regretă că nu se acordă suficientă atenție dimensiunii teritoriale în Cartea verde a Inițiativei europene în materie de transparență, precum și în noua strategie a analizei de impact; astfel invită Comisia să integreze consultarea autorităților locale și regionale în toate activitățile cu privire la guvernanța pe mai multe niveluri și să extindă metoda consultării, pe care o aplică deja cu succes pentru politica de coeziune, la toate politicile cu impact la nivel regional și local;

3.10

consideră că analizele de impact joacă un rol esențial în reducerea sarcinilor administrative de la nivelul autorităților locale și regionale, datorită legislației comunitare, după cum se precizează în proiectul de aviz cu privire la o mai bună legiferare (CdR 121/2005);

3.11

reiterează opinia conform căreia evaluările preliminare, alături de analizarea obiectivelor politice ale unei propuneri legislative și de definire a celor mai adecvate instrumente politice, trebuie să cuprindă și evaluări de impact a actelor legislative, în termeni financiari, la nivel local și regional.

4.1

salută transparența îmbunătățită ca urmare a înregistrării grupurilor de presiune. CoR și membrii acestuia, ca parte a sistemului instituțional al UE, reprezintă o țintă a grupurilor de presiune și consideră că un sistem de înregistrare sau de acreditare ar putea îmbunătăți transparența proceselor politice ale UE;

4.2

subliniază că, datorită legitimității lor democratice, autoritățile locale și regionale și asociațiile acestora se deosebesc de grupurile de presiune comerciale sau de cele cu interese specifice. Autoritățile locale și regionale constituie un element din structura europeană de guvernare. Această deosebire trebuie luată în considerare la orice înregistrare. Autoritățile locale și regionale nu vor fi înregistrate ca organizații de lobby, fapt care ar putea face ca distincția dintre rolul acestora și rolul celorlalte organizații de pe listă să nu mai fie clară;

4.3

nu consideră, totuși, că un acord bazat pe o înregistrare voluntară poate garanta o bună transparență. Acordurile voluntare nu vor pune capăt, totuși, speculațiilor publicului și nici neîncrederii în consultările dintre instituții și părțile private implicate. Înregistrarea va fi obligatorie pentru accesul grupurilor de presiune la toate instituțiile UE, după cum se desfășoară deja la Parlamentul European;

4.4

are convingerea că pentru înregistrările ulterioare este importantă asigurarea unei proceduri eficiente și simple. Registrul va fi administrat de Comisia Europeană. Pentru înregistrarea la toate instituțiile UE ar trebui să existe un singur punct de contact, iar înregistrarea să fie solicitată pentru organizații în întregimea lor, nu pentru persoane. Comitetul dispune deja de informații cu privire la autoritățile regionale și locale și asociațiile reprezentate de acestea, astfel încât autoritățile locale și regionale sau asociațiile acestora nu trebuie să se înregistreze individual. Prin urmare, CoR va putea furniza aceste informații Comisiei pentru ca acestea să se înregistreze la punctul corespunzător din registru;

4.5

consideră că este necesară menționarea naturii, frecvenței și domeniului solicitat al informațiilor ce trebuie furnizate de organizațiile de lobby.

5.1

susține eforturile Comisiei cu privire la sporirea transparenței în utilizarea finanțărilor UE și încurajează statele membre să utilizeze fondurile UE în cadrul unei „gestiuni repartizate”, precum proiectele fondurilor structurale destinate ameliorării schimbului de practici optime. Respectarea transparenței privind finanțarea comunitară este în interesul tuturor beneficiarilor;

5.2

salută inițiativa Comisiei de creare a unei pagini de Internet ce permite accesul la informații cu privire la identitatea beneficiarilor proiectelor și programelor. În vederea furnizării informațiilor similare pentru toți cetățenii statelor membre EU, așadar transparente, informațiile necesare vor fi publicate centralizat de Comisia Europeană. De asemenea, este în interesul cetățenilor UE să li se prezinte lecțiile învățate și inițiativele cu un „chip uman”;

5.3

salută propunerea din Cartea verde cu privire la crearea unor proceduri comune pentru întreaga UE, pentru a face cunoscută publicului utilizarea finanțărilor UE.

6.1

își exprimă satisfacția deoarece în 2001 Comisia a făcut posibil accesul la documentele nepublicate ale instituțiilor și organelor UE, prin intermediul unui registru sau la cerere și subliniază ca în 2002 a urmat un Cod de bună conduită administrativă, ce definește regulile pentru accesul public la documente. Ambele inițiative reprezintă progrese esențiale în domeniul politicii de transparență a Comisiei Europene;

6.2

așteaptă cu interes revizia prevăzută a regulamentului 1049 și intenționează să ia parte la acest proces.