30.9.2016

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 265/1

---

Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în ultima versiune a documentului de situație al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 44 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) — Dispoziții uniforme privind omologarea sistemelor de reținere pentru copiii pasageri în autovehicule („Sisteme de reținere pentru copii”) [2016/1722]

Include toate textele valabile până la:

Suplimentul 10 la seria 04 de amendamente – Data intrării în vigoare: 18 iunie 2016

CUPRINS

REGULAMENT

1.

Domeniul de aplicare

2.

Definiții

3.

Cerere de omologare

4.

Marcaje

5.

Omologare

6.

Specificații generale

7.

Specificații particulare

8.

Descrierea încercărilor

9.

Rapoarte de încercare pentru omologarea de tip și calificarea producției

10.

Modificările și extinderea omologării de tip a unui sistem de reținere pentru copii

11.

Calificarea producției

12.

Conformitatea producției și încercări de rutină

13.

Sancțiuni în cazul neconformității producției

14.

Încetarea definitivă a producției

15.

Instrucțiuni

16.

Numele și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip

17.

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

1

Comunicare

2

Exemple de mărci de omologare

3

Schema aparaturii pentru încercarea de rezistență la praf

4

Încercarea la coroziune

5

Încercarea la abraziune și microalunecare

6

Descrierea căruciorului

7

Curba de decelerare sau de accelerare a căruciorului ca funcție de timp

8

Descrierea manechinelor

9

Încercarea la impactul frontal cu o barieră

10

Procedura de încercare la impactul din spate

11

Ancoraje suplimentare necesare pentru atașarea la autovehicule a sistemelor de reținere pentru copii din categoria semiuniversală

12

Scaun

13

Centura de siguranță standard

14

Organigrama procedurii de omologare de tip (diagrama ISO 9002:2000)

15

Note explicative

16

Controlul conformității producției

17

Încercarea materialului de absorbție a energiei

18

Metoda de definire a zonei de impact a capului la dispozitivele cu spătar și la dispozitivele orientate cu spatele la direcția de mers prin definirea mărimii minime a aripilor laterale

19

Descrierea condiționării dispozitivelor de reglare montate direct pe sistemele de reținere pentru copii

20

Dispozitivul tipic de încercare a rezistenței la tracțiune a unei catarame

21

Instalația pentru încercarea dinamică de impact

22

Încercarea la blocarea părții inferioare a trunchiului

23

Dispozitive de aplicare a sarcinii

1.   DOMENIUL DE APLICARE

1.1.   Prezentul regulament se aplică sistemelor de reținere pentru copii adecvate pentru montarea în autovehicule cu trei sau mai multe roți și care nu sunt destinate utilizării pentru scaunele rabatabile (pliante) sau pentru scaunele orientate lateral.

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.

Sistem de reținere pentru copii („sistem de reținere”) reprezintă un ansamblu de componente care poate conține o combinație de curele sau componente flexibile cu cataramă de siguranță, dispozitive de reglare, dispozitive de prindere și, în anumite cazuri, un dispozitiv suplimentar, de exemplu, un coșuleț pentru sugari (carry-cot), un scaun pentru sugari (infant carrier), un scaun suplimentar și/sau un scut de protecție la impact care poate fi montat pe autovehicul. Acest dispozitiv este conceput astfel încât să diminueze riscul de rănire a utilizatorului în caz de coliziune sau de decelerare bruscă a vehiculului, prin limitarea mobilității corpului utilizatorului. „ISOFIX” înseamnă un sistem cu ajutorul căruia sistemele de reținere pentru copii se atașează la autovehicul. Acesta dispune de două ancoraje rigide, de două dispozitive de atașare rigide aferente amplasate pe sistemul de reținere pentru copii și de un dispozitiv care permite limitarea rotația sistemului de reținere pentru copii în jurul axei transversale. 2.1.1.   Sistemele de reținere pentru copii se clasifică în cinci „grupe de masă”: 2.1.1.1. grupa 0 pentru copii cu masa mai mică de 10 kg; 2.1.1.2. grupa 0+ pentru copii cu masa mai mică de 13 kg; 2.1.1.3. grupa I pentru copii cu masa între 9 și 18 kg; 2.1.1.4. grupa II pentru copii cu masa între 15 și 25 kg; 2.1.1.5. grupa III pentru copii cu masa între 22 și 36 kg. 2.1.1.6. Sistemele ISOFIX de reținere pentru copii se împart în șapte clase de mărime ISOFIX, astfel cum sunt descrise în apendicele 2 din anexa 17 la Regulamentul nr. 16: A – ISO/F3: SRC (sistem de reținere pentru copii) de înălțime standard, pentru copii de vârstă mică, orientat cu fața spre direcția de mers B – ISO/F2: SRC de înălțime redusă, pentru copii de vârstă mică, orientat cu fața spre direcția de mers B1 – ISO/F2X: SRC de înălțime redusă, pentru copii de vârstă mică, orientat cu fața spre direcția de mers C – ISO/R3: SRC de mărime standard, pentru copii de vârstă mică, orientat cu spatele spre direcția de mers D – ISO/R2: SRC de mărime redusă, pentru copii de vârstă mică, orientat cu spatele spre direcția de mers E – ISO/R1: SRC orientat cu spatele spre direcția de mers, pentru sugari F – ISO/L1: SRC pentru poziția cu fața spre lateral stânga (coșuleț pentru sugari) G – ISO/L2: SRC pentru poziția cu fața spre lateral dreapta (scaun pentru sugari) Grupa de masă   Categoria de mărime ISOFIX 0 – până la 10 kg F ISO/L1 G ISO/L2 E ISO/R1 0+ – până la 13 kg C ISO/R3 D ISO/R2 E ISO/R1 I – 9 până la 18 kg A ISO/F3 B ISO/F2 B1 ISO/F2X C ISO/R3 D ISO/R2 2.1.2.   Sistemele de reținere pentru copii se clasifică în patru „categorii”: 2.1.2.1. Categoria „universal” pentru utilizarea prevăzută la punctele 6.1.1, 6.1.3.1 și 6.1.3.2 pe majoritatea locurilor pe scaun ale vehiculelor și, în special, pe cele care au fost evaluate în conformitate cu Regulamentul nr. 16 ca fiind compatibile cu o astfel de categorie de sisteme de reținere pentru copii; 2.1.2.2. Categoria „restrâns” pentru utilizarea prevăzută la punctele 6.1.1 și 6.1.3.1 pe locuri pe scaun desemnate pentru anumite tipuri de vehicule, astfel cum este indicat fie de producătorul de sisteme de reținere pentru copii, fie de producătorul de vehicule; 2.1.2.3. Categoria „semiuniversal” pentru utilizarea prevăzută la punctele 6.1.1 și 6.1.3.2; 2.1.2.4. Categoria „vehicul specific” pentru utilizare: 2.1.2.4.1. fie pe tipuri de vehicule specifice, în conformitate cu punctele 6.1.2 și 6.1.3.3; fie 2.1.2.4.2. ca sistem „integrat” de reținere pentru copii. 2.1.3.   Sistemul de retenție al sistemelor de reținere pentru copii se poate împărți în două clase:   o clasă integrată, în cazul în care retenția copilului în sistemul de reținere se realizează independent de orice mijloace direct conectate la vehicul;   o clasă neintegrată, în cazul în care menținerea copilului în sistemul de reținere depinde de orice mijloace direct conectate la vehicul. 2.1.3.1.   „Dispozitiv parțial de reținere” înseamnă un dispozitiv (de exemplu, o pernă de înălțare) care, atunci când este folosit împreună cu o centură de siguranță pentru adulți care trece în jurul corpului copilului sau reține dispozitivul în care este așezat copilul, formează un sistem complet de reținere pentru copii. 2.1.3.2.   „Pernă de înălțare” înseamnă o pernă rigidă, care poate fi folosită împreună cu o centură de siguranță pentru adulți.

2.2.	„Scaun de siguranță pentru copii” înseamnă un sistem de reținere pentru copii care include un scaun în care este ținut copilul.

2.3.	„Centură” înseamnă un sistem de reținere pentru copii care cuprinde o combinație de curele cu cataramă de siguranță, dispozitive de reglare și dispozitive de prindere.

2.4.

„Scaun” înseamnă o structură care reprezintă o parte componentă a sistemului de reținere pentru copii și este destinată amplasării copilului în poziție așezat. 2.4.1.   „Coșuleț pentru sugari” înseamnă un sistem de reținere pentru copii destinat amplasării și fixării copilului în poziția culcat pe spate sau pe burtă, coloana vertebrală a copilului fiind perpendiculară pe planul median longitudinal al vehiculului. Acesta este conceput astfel încât, în caz de impact, să distribuie forțele de reținere pe suprafața capului și a corpului copilului, cu excepția membrelor. 2.4.2.   „Sistem de reținere pentru coșulețul pentru sugari” înseamnă un dispozitiv folosit pentru a fixa coșulețul pentru sugari pe structura vehiculului. 2.4.3.   „Scaun pentru sugari” înseamnă un sistem de reținere destinat amplasării copilului în poziția semiculcat, orientat cu spatele la direcția de mers. Acesta este conceput astfel încât, în caz de coliziune frontală, să distribuie forțele de fixare pe suprafața capului și corpului copilului, cu excepția membrelor.

2.5.	„Suport pentru scaun” înseamnă componenta sistemului de reținere pentru copii cu ajutorul căreia scaunul poate fi ridicat.

2.6.	„Suport pentru copii” înseamnă componenta sistemului de reținere pentru copii cu ajutorul căreia copilul poate fi ridicat în sistemul de reținere.

2.7.

„Scut de protecție la impact” înseamnă un dispozitiv fixat în fața copilului și conceput să distribuie forțele de reținere pe cea mai mare parte a suprafeței înălțimii corpului copilului, în caz de impact frontal. În ceea ce privește punctul 2.1.3, acestea sunt împărțite în două categorii: Clasa A : Integrală Clasa B : Neintegrală.

2.8.

„Curea” înseamnă o componentă flexibilă concepută să transmită forțele. 2.8.1.   „Curea subabdominală” înseamnă o curea care, fie sub forma unei centuri complete, fie sub forma unei componente a unei astfel de centuri, trece peste partea frontală și fixează, direct sau indirect, regiunea pelviană a copilului. 2.8.2.   „Centură de prindere a umărului” înseamnă partea centurii care fixează torsul superior al copilului. 2.8.3.   „Curea petrecută printre coapse” este o curea (sau curele bifurcate, în cazul în care este alcătuită din cel puțin două chingi) prinsă de sistemul de reținere pentru copii și de cureaua subabdominală care este poziționată astfel încât să treacă printre coapsele copilului; aceasta este concepută astfel încât, în condiții normale de utilizare, să împiedice alunecarea copilului pe sub cureaua subabdominală, iar în caz de impact să împiedice deplasarea centurii subabdominale de pe bazin. 2.8.4.   „Curea de reținere a copilului” înseamnă o curea care face parte din elementele centurii și care fixează numai corpul copilului. 2.8.5.   „Curea de prindere a sistemului de reținere pentru copii” înseamnă o curea care atașează sistemul de reținere pentru copii de structura vehiculului și care poate fi o parte integrantă a dispozitivului de reținere a scaunelor vehiculului. 2.8.6.   „Centură de tip ham” înseamnă un ansamblu de curele care cuprinde o curea subabdominală, centuri de prindere a umărului și, în cazul în care este montată, o curea petrecută printre coapse. 2.8.7.   „Centură în formă de Y” înseamnă o centură în care ansamblul de curele este alcătuit dintr-o curea care se trece printre picioarele copilului și din câte o curea pentru fiecare umăr. 2.8.8.   „Curea de ghidare” înseamnă o curea care fixează cureaua diagonală a centurii de siguranță pentru adulți într-o poziție adecvată pentru copil. În cazul acesteia, poziția eficace în care cureaua diagonală își schimbă direcția poate fi reglată cu ajutorul unui dispozitiv care se poate deplasa de-a lungul centurii pentru a localiza umărul utilizatorului, fiind apoi blocată în această poziție. Această curea de ghidare nu este concepută pentru a suporta o parte semnificativă a încărcăturii dinamice.

2.9.

„Cataramă” înseamnă un dispozitiv de deblocare rapidă care permite menținerea copilului în sistemul de reținere sau prinderea sistemului de reținere la structura autoturismului și care poate fi deschis rapid. Catarama poate include dispozitivul de reglare. 2.9.1.   „Buton de deblocare a cataramei integrat” înseamnă un buton de deblocare a cataramei astfel conceput încât să nu fie posibilă deschiderea cataramei cu ajutorul unei sfere cu diametrul de 40 mm. 2.9.2.   „Buton de deblocare a cataramei neintegrat” înseamnă un buton de deblocare a cataramei astfel conceput încât să fie posibilă deschiderea cataramei cu ajutorul unei sfere cu diametrul de 40 mm.

2.10.

„Dispozitiv de reglare” înseamnă un dispozitiv care permite reglarea sistemului de reținere sau a dispozitivelor de prindere ale acestuia în funcție de corpul utilizatorului, de configurația vehiculului sau de ambele. Dispozitivul de reglare poate fie să facă parte din cataramă, fie să fie un retractor sau orice altă parte a centurii de siguranță. 2.10.1.   „Dispozitiv de reglare rapidă” înseamnă un dispozitiv de reglare care poate fi acționat cu o mână printr-o singură mișcare ușoară. 2.10.2.   „Dispozitiv de reglare montat direct pe sistemul de reținere pentru copii” înseamnă un dispozitiv de reglare pentru întregul echipament care se montează direct pe sistemul de reținere pentru copii, deosebindu-se prin această montare directă de cazul dispozitivului care este susținut direct de chingile la care a fost proiectat să se ajusteze.

2.11.

„Dispozitive de prindere” înseamnă părți ale sistemului de reținere pentru copii, inclusiv componente de siguranță, care permit fixarea fermă a sistemului de reținere pentru copii la structura vehiculului, fie direct, fie cu ajutorul scaunului vehiculului. 2.11.1.   „Picior de sprijin” înseamnă un dispozitiv de prindere permanentă a sistemului de reținere pentru copii care creează un traseu al sarcinii de compresiune între sistemul de reținere pentru copii și structura vehiculului pentru a evita efectele pernei scaunului în timpul decelerării; piciorul de sprijin poate fi reglabil.

2.12.

„Dispozitiv de absorbție a energiei” înseamnă un dispozitiv destinat dispersării energiei separat sau împreună cu cureaua și care face parte din sistemul de reținere pentru copii.

2.13.

„Retractor” înseamnă un dispozitiv care adăpostește parțial sau integral cureaua unui sistem de reținere pentru copii. Termenul acoperă următoarele dispozitive: 2.13.1. „retractor cu blocare automată” înseamnă un retractor care permite derularea centurii pe lungimea dorită și care, atunci când catarama este închisă, reglează automat lungimea centurii la corpul utilizatorului. Derularea în continuare a curelei nu se poate realiza fără intervenția voluntară a utilizatorului; 2.13.2. „retractor cu blocare de urgență”, un retractor care, în condiții normale de conducere, nu limitează libertatea de mișcare a utilizatorului. Retractorul cuprinde un dispozitiv de reglare pe lungime care ajustează automat cureaua la conformația fizică a utilizatorului și un mecanism de închidere acționat în cazuri de urgență de către: 2.13.2.1. o decelerare a vehiculului, o derulare a curelei retractorului sau orice alt mijloc automat (sensibilitate unică); sau de către 2.13.2.2. o combinație a oricărora dintre acești factori (sensibilitate multiplă).

2.14.

„Ancoraje de reținere” înseamnă părțile din structura vehiculului sau a scaunelor acestuia de care sunt fixate dispozitivele de prindere a sistemului de reținere pentru copii. 2.14.1.   „Ancoraj suplimentar” înseamnă o parte din structura vehiculului sau a scaunelor acestuia sau orice altă parte a vehiculului de care se fixează sistemul de reținere pentru copii și care este prevăzută în plus față de ancorajele omologate în conformitate cu Regulamentul nr. 14. Acesta include planșeul căruciorului astfel cum este descris în anexa 6 sau alte caracteristici structurale ale vehiculului specific (vehiculelor specifice) când sunt susținute de un picior de sprijin. 2.14.2.   „Ancoraj inferior ISOFIX” înseamnă o bară orizontală cilindrică rigidă, cu diametrul de 6 mm, care depășește structura vehiculului sau a scaunului, permițând astfel atașarea unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii cu dispozitive de prindere ISOFIX. 2.14.3.   „Sistem de ancoraje ISOFIX” înseamnă un sistem alcătuit din două ancoraje inferioare ISOFIX care îndeplinesc cerințele Regulamentului nr. 14, conceput pentru fixarea unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii împreună cu un dispozitiv antirotație. 2.14.4.   „Dispozitiv antirotație” (a) Un dispozitiv antirotație pentru un sistem ISOFIX universal de reținere pentru copii constă în ancorajul superior ISOFIX. (b) Un dispozitiv antirotație pentru un sistem ISOFIX semiuniversal de reținere pentru copii constă într-o curea superioară, din tabloul de bord al vehiculului sau într-un picior de sprijin menit să limiteze rotirea sistemului de reținere în cazul unui impact frontal. (c) Pentru sistemele ISOFIX universale și semiuniversale de reținere pentru copii, scaunul vehiculului ca atare nu constituie un dispozitiv antirotație. 2.14.5.   „Ancoraj superior ISOFIX” înseamnă o componentă care îndeplinește cerințele Regulamentului nr. 14, de exemplu o bară, situată într-o zonă definită și concepută pentru a permite cuplarea conectorului curelei superioare ISOFIX și pentru a transmite forța sa de reținere asupra structurii vehiculului.

2.15.

„Orientat cu fața la direcția de mers” înseamnă orientat în direcția normală de deplasare a vehiculului.

2.16.

„Orientat cu spatele la direcția de mers” înseamnă orientat în direcția opusă direcției normale de deplasare a vehiculului.

2.17.

„Poziție înclinată” înseamnă o poziție specială a scaunului care îi permite copilului să se lase pe spate.

2.18.

„Poziția întins/culcat pe spate/culcat pe burtă” înseamnă o poziție în care cel puțin capul și corpul copilului, cu excepția membrelor, se află pe o suprafață orizontală atunci când copilul se odihnește în sistemul de reținere.

2.19.

„Tip de sistem de reținere pentru copii” înseamnă sisteme de reținere care nu se deosebesc în privința unor aspecte esențiale, precum: 2.19.1. categoria și grupa (grupele) de masă pentru care urmează să fie utilizat sistemul de reținere, precum poziția și orientarea (astfel cum au fost stabilite la punctele 2.15 și 2.16) în care acesta este menit să fie utilizat; 2.19.2. geometria sistemului de reținere pentru copii; 2.19.3. dimensiunile, masa, materialul și culoarea: (a) scaunului; (b) căptușelii, precum și ale (c) scutului de protecție la impact; 2.19.4. materialul, țesătura, dimensiunile și culoarea curelelor; 2.19.5. componentele rigide (cataramă, dispozitive de prindere etc.).

2.20.

„Scaunul vehiculului” înseamnă o structură care poate sau nu să facă parte integrantă din structura vehiculului, inclusiv tapițeria, și care este concepută pentru a fi ocupată de o singură persoană adultă. În această privință: 2.20.1. „grup de scaune ale vehiculului” înseamnă fie o banchetă, fie un grup de scaune individuale, dar alăturate (adică fixate astfel încât ancorajele frontale ale unui scaun să fie pe aceeași linie cu ancorajele frontale sau posterioare ale altui scaun sau pe dreapta care trece printre aceste ancoraje), fiecare scaun putând fi ocupat de una sau mai multe persoane adulte în poziția așezat; 2.20.2. „banchetă a vehiculului” înseamnă o structură tapițată, concepută pentru a fi ocupată de cel puțin o persoană adultă în poziția așezat; 2.20.3. „scaune din față ale vehiculului” înseamnă grupul de scaune situate în partea din față a compartimentului de pasageri, adică fără alte scaune aflate direct în fața lor; 2.20.4. „scaune din spate ale vehiculului” înseamnă scaune fixe, orientate cu fața la direcția de mers, situate în spatele altui grup de scaune ale vehiculului; 2.20.5. „poziție ISOFIX” înseamnă un sistem care permite instalarea: (a) unui sistem ISOFIX universal de reținere pentru copii orientat cu fața spre direcția de mers, astfel cum este stabilit în prezentul regulament; sau (b) a unui sistem ISOFIX semiuniversal de reținere pentru copii orientat cu fața la direcția de mers, astfel cum este stabilit în prezentul regulament; sau (c) a unui sistem ISOFIX semiuniversal de reținere pentru copii orientat cu spatele la direcția de mers, astfel cum este stabilit în prezentul regulament; sau (d) a unui sistem ISOFIX semiuniversal de reținere pentru copii orientat spre lateral, astfel cum este stabilit în prezentul regulament; sau (e) a unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii pentru vehicule specifice, astfel cum este stabilit în prezentul regulament.

2.21.

„Sistem de reglare” înseamnă dispozitivul complet prin care scaunul vehiculului sau părțile sale pot fi ajustate la conformația fizică a ocupantului adult al scaunului; în special, acest dispozitiv poate permite: 2.21.1. deplasarea longitudinală; și/sau 2.21.2. deplasarea verticală; și/sau 2.21.3. deplasarea unghiulară.

2.22.

„Ancoraj al scaunului vehiculului” înseamnă sistemul, inclusiv părțile afectate ale structurii vehiculului, prin care scaunul adultului este fixat integral la structura vehiculului.

2.23.

„Tip de scaun” înseamnă o categorie de scaune pentru adulți care nu se deosebesc în privința unor aspecte esențiale, precum: 2.23.1. forma, dimensiunile și materialele structurii scaunului; 2.23.2. tipurile și dimensiunile dispozitivului de blocare a scaunului și a sistemelor de blocare; precum și 2.23.3. tipul și dimensiunile ancorajului centurii de siguranță pentru adulți pe scaun, ale ancorajului scaunului și ale părților afectate ale structurii vehiculului.

2.24.

„Sistem de deplasare” înseamnă un dispozitiv care permite deplasarea unghiulară sau longitudinală a scaunului adultului sau a uneia dintre componentele sale, fără a avea o poziție intermediară fixă, pentru a facilita urcarea și coborârea pasagerilor și încărcarea și descărcarea obiectelor.

2.25.

„Sistem de blocare” înseamnă un dispozitiv care asigură menținerea în poziția de utilizare a scaunului adultului și a componentelor acestuia.

2.26.

„Dispozitiv de blocare” înseamnă un dispozitiv care blochează și previne deplasarea unei secțiuni a chingii unei centuri de siguranță pentru adulți în raport cu o altă secțiune a chingii aceleiași centuri. Astfel de dispozitive pot acționa fie asupra secțiunii diagonale, fie asupra secțiunii transversale sau pot fixa împreună secțiunea transversală și secțiunea diagonală ale centurii pentru adulți. Termenul acoperă următoarele clase: 2.26.1. „dispozitiv din clasa A” înseamnă un dispozitiv care îl împiedică pe copil să tragă chinga din retractor prin partea transversală a centurii, atunci când centura pentru adulți este utilizată la fixarea directă a copilului; 2.26.2. „dispozitiv din clasa B” înseamnă un dispozitiv care permite reținerea unei tensiuni aplicate în partea transversală a unei centuri de siguranță pentru adulți, în cazul în care se utilizează o centură pentru adulți la fixarea sistemului de reținere pentru copii. Dispozitivul este conceput pentru a împiedica alunecarea prin dispozitiv a chingii din retractor, fapt care ar duce la eliberarea tensiunii și ar scoate sistemul de reținere din poziția optimă.

2.27.

„Sistem de reținere pentru copii cu nevoi speciale” înseamnă un sistem de reținere conceput pentru copiii cu nevoi speciale ca urmare a unui handicap fizic sau mintal; în special, acest dispozitiv poate permite montarea unor dispozitive de reținere suplimentare pentru oricare parte a corpului copilului, dar el trebuie să cuprindă minimum un mijloc principal de reținere care să îndeplinească cerințele prezentului regulament.

2.28.

„Dispozitiv de prindere ISOFIX” înseamnă unul dintre cele două elemente de cuplare, îndeplinind cerințele de la punctul 6.3.2 din prezentul regulament, care se află în prelungirea structurii sistemului ISOFIX de reținere pentru copii și care este compatibil cu un ancoraj inferior ISOFIX.

2.29.

„Sistem ISOFIX de reținere pentru copii” înseamnă un sistem de reținere pentru copii care trebuie prins de un sistem ISOFIX de ancoraje și care îndeplinește cerințele Regulamentului nr. 14.

2.30.

„Joncțiune pernă-spătar” înseamnă zona apropiată de intersecția suprafeței pernei scaunului vehiculului și a suprafeței spătarului.

2.31.

„Gabarit al scaunului vehiculului (GSV)” înseamnă un gabarit, în conformitate cu clasele de dimensiuni ISOFIX stabilite la punctul 2.1.1.6, ale cărui dimensiuni sunt prezentate în figurile 1-6 din apendicele 2 al anexei 17 la Regulamentul nr. 16 și care este utilizat de producătorii de sisteme de reținere pentru copii pentru a determina dimensiunile adecvate ale sistemului ISOFIX de reținere pentru copii și amplasarea dispozitivelor de prindere ISOFIX ale acestuia.

2.32.

„Conector superior ISOFIX” înseamnă un dispozitiv conceput pentru a fi fixat la un ancoraj superior ISOFIX.

2.33.

„Cârlig superior ISOFIX” înseamnă un conector superior ISOFIX utilizat de obicei pentru atașarea curelei superioare ISOFIX la ancorajele superioare ISOFIX, astfel cum se descrie în figura 3 din Regulamentul nr. 14.

2.34.

„Curea superioară ISOFIX” înseamnă o curea (sau un dispozitiv echivalent) care se extinde de la capătul superior al unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii până la ancorajul superior ISOFIX și care este dotată cu un dispozitiv de reglare, un dispozitiv de eliberare a tensiunii și un conector superior ISOFIX.

2.35.

„Dispozitiv de prindere superior ISOFIX” înseamnă un dispozitiv pentru fixarea curelei superioare ISOFIX la sistemul ISOFIX de reținere pentru copii.

2.36.

„Dispozitiv de eliberare a tensiunii” înseamnă un sistem care permite deblocarea dispozitivului care se reglează și menține tensiunea în cureaua superioară ISOFIX.

2.37.

„Ghidaj al chingii centurii de siguranță pentru adulți” înseamnă un dispozitiv cu ajutorul căruia centura pentru adulți trece prin traseul său corect, fapt care permite deplasarea liberă a chingii.

2.38.

„Încercare de omologare de tip” înseamnă o încercare care determină măsura în care un tip de sistem de reținere pentru copii prezentat pentru omologare poate îndeplini cerințele.

2.39.

„Încercare de calificare a producției” înseamnă o încercare care determină dacă producătorul are capacitatea să fabrice sisteme de reținere pentru copii conforme celor prezentate pentru omologarea de tip.

2.40.

„Încercare de rutină”, înseamnă încercarea unui număr de sisteme de reținere pentru copii selectate dintr-un singur lot, pentru a verifica măsura în care acestea îndeplinesc cerințele.

2.41.

„Sistem de deplasare a sistemului de reținere pentru copii” înseamnă un dispozitiv care permite sistemului de reținere pentru copii sau uneia dintre componentele acestuia să fie deplasat(ă) unghiular sau longitudinal.

2.42.

„Sistem de blocare a sistemului de reținere pentru copii” înseamnă un dispozitiv care asigură menținerea în poziția de utilizare a sistemului de reținere pentru copii și a componentelor acestuia.

2.43.

„Dispozitiv de limitare a sarcinii” înseamnă un dispozitiv care se poate defecta sau care se poate bloca în anumite condiții de sarcină. Dispozitivul trebuie să fie conceput în mod explicit pentru aceste condiții, iar comportamentul său trebuie să fie reproductibil și documentat în mod obiectiv în documentația tehnică.

3.   CERERE DE OMOLOGARE

3.1.   Cererea de omologare de tip a unui sistem de reținere pentru copii trebuie prezentată de către titularul mărcii comerciale sau de către reprezentantul acreditat al acestuia și trebuie să respecte schema omologării de tip descrisă în anexa 14.

3.2.   Cererea de omologare, referitoare la fiecare tip de sistem de reținere pentru copii, trebuie să fie însoțită de:

3.2.1.

o descriere tehnică a sistemului de reținere pentru copii, indicând curelele și alte materiale folosite, însoțită de comportamentul previzibil și reproductibil al dispozitivelor de limitare a sarcinii. Această descriere trebuie însoțită de desene ale părților componente ale sistemului de reținere pentru copii și, în cazul retractoarelor, de instrucțiunile de utilizare a acestora și a senzorilor lor, declarația privind toxicitatea (punctul 6.1.5) și inflamabilitatea (punctul 6.1.6). Desenele trebuie să indice poziția prevăzută a numărului de omologare și a simbolului (simbolurilor) suplimentar(e) în funcție de cercul mărcii de omologare. Descrierea trebuie să includă culoarea modelului prezentat pentru omologare;

3.2.2.

patru eșantioane ale sistemului de reținere pentru copii;

3.2.3.

10 metri din fiecare tip de curea utilizată pentru sistemul de reținere; precum și

3.2.4.

eșantioane suplimentare, furnizate la cererea serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercării;

3.2.5.

instrucțiuni și detalii privind ambalarea, în conformitate cu punctul 15 de mai jos;

3.2.6.

în cazul coșulețelor pentru sugari, dacă sistemul de reținere al acestora poate fi folosit în combinație cu mai multe tipuri de coșulețe pentru sugari, producătorul sistemului de reținere trebuie să furnizeze o listă a acestora din urmă.

3.3.   În cazul în care o centură de siguranță pentru adulți este folosită drept sistem de reținere pentru copii, cererea trebuie să indice categoria centurii de siguranță care trebuie folosită, de exemplu centuri subabdominale statice.

3.4.   Autoritatea de omologare de tip a unei părți contractante trebuie să verifice, înainte de acordarea omologării de tip, existența unor dispoziții și proceduri satisfăcătoare pentru asigurarea unui control efectiv, astfel încât sistemele de reținere pentru copii, echipamentul sau componentele aflate în producție să fie conforme cu tipul omologat.

4.   MARCAJE

4.1.   Eșantioanele de sisteme de reținere pentru copii prezentate în vederea omologării în conformitate cu dispozițiile de la punctele 3.2.2 și 3.2.3 de mai sus trebuie marcate cu denumirea, inițialele sau marca comercială ale producătorului, în mod clar și indelebil.

4.2.   Una dintre părțile fabricate din material plastic ale sistemului de reținere pentru copii (cum ar fi carcasa, scutul de protecție la impact, husa etc.), cu excepția centurii (centurilor) sau a hamului, trebuie să indice în mod clar (și indelebil) anul producției.

4.3.   În cazul în care sistemul de reținere trebuie folosit în combinație cu o centură de siguranță pentru adulți, traseul corect al chingilor trebuie menționat în mod clar printr-un desen atașat în mod permanent la sistemul de reținere. Dacă sistemul de reținere se fixează cu centura de siguranță pentru adulți, traseele chingilor trebuie marcate în mod clar pe produs printr-o codificare prin culori. Atunci când dispozitivul este instalat cu fața la direcția de mers, se folosește culoarea roșie pentru traseul centurii de siguranță, iar atunci când acesta este instalat cu spatele la direcția de mers, se folosește culoarea albastră. Dispozitivele care pot fi instalate cu spatele și cu fața la direcția de mers fără a schimba traseul centurii (de exemplu, sistem cu posibilitate de rotire). Aceleași culori se folosesc, de asemenea, pe etichetele de pe dispozitivul care ilustrează metodele de utilizare.

Există o diferență clară între traseele prevăzute pentru secțiunea transversală a centurii de siguranță și, respectiv, secțiunea diagonală a centurii de siguranță. Diferențierea între secțiunile centurii de siguranță se face cu ajutorul unor specificații precum codificarea prin culori, texte, forme etc.

În orice ilustrație a traseului centurii indicată pe produs, orientarea sistemului de reținere pentru copii față de vehicul trebuie precizată în mod clar. Diagramele reprezentând traseul centurii în care nu se indică scaunul vehiculului nu sunt acceptate.

Marcajul definit la prezentul punct trebuie să fie vizibil atunci când sistemul de reținere este amplasat în vehicul. Pentru sistemele de reținere din grupa 0, acest marcaj trebuie să fie vizibil inclusiv atunci când copilul este instalat în sistemul de reținere.

4.4.   Pe suprafața interioară vizibilă (incluzând aripa laterală de lângă capul copilului) în zona aproximativă în care se odihnește capul copilului în cadrul sistemului de reținere pentru copii, sistemele de reținere pentru copii orientate cu spatele la direcția de mers trebuie să aibă următoarea etichetă atașată în mod permanent (informațiile prezentate sunt cele minime).

Dimensiunile minime ale etichetei: 60 × 120 mm.

Eticheta trebuie cusută pe întreg perimetrul husei și/sau trebuie lipită permanent pe întreaga suprafață posterioară a husei. Se acceptă orice altă formă de fixare permanentă a etichetei care face imposibilă detașarea sau mascarea acesteia. Etichetele fixate într-o singură parte sunt în mod expres interzise.

În cazul în care secțiuni ale sistemului de reținere sau alte accesorii furnizate de producătorul sistemului de reținere pentru copii pot masca eticheta, este necesară o etichetă suplimentară. O etichetă de avertizare trebuie să fie mereu vizibilă în toate situațiile în care sistemul de reținere este gata de utilizare în orice configurație.

4.5.   În cazul în care sistemele de reținere pentru copii pot fi folosite atât cu fața, cât și cu spatele la direcția de mers, se include mențiunea:

4.6.   În cazul în care sistemul de reținere pentru copii dispune de trasee alternative pentru centura de siguranță, punctele alternative de contact sub sarcină dintre sistemul de reținere pentru copii și centura de siguranță pentru adulți trebuie marcate permanent. Acest marcaj indică faptul că este vorba de traseul alternativ al centurii și el trebuie să se conformeze cerințelor de codificare de mai sus pentru scaunele orientate cu fața și cu spatele la direcția de mers.

4.7.   În cazul în care sistemul de reținere pentru copii oferă puncte alternative de contact sub sarcină, marcajul prevăzut la punctul 4.3 trebuie să includă o specificație referitoare la faptul că traseul alternativ al centurii este descris în instrucțiuni.

4.8.   Marcajul ISOFIX

În cazul în care produsul include dispozitive de prindere ISOFIX, informațiile următoare trebuie să fie vizibile în mod permanent pentru persoana care instalează sistemul de reținere în vehicul:

Sigla ISO – ISOFIX urmată de litera (literele) corespunzătoare pentru clasa (clasele) de dimensiuni ISOFIX în care se încadrează produsul. Cel puțin un simbol constând într-un cerc cu diametrul de minimum 13 mm și conținând o pictogramă, pictograma trebuind să fie în contrast cu fondul cercului. Pictograma trebuie să fie vizibilă în mod clar fie cu ajutorul unor culori contrastante, fie printr-o reliefare adecvată, turnată sau gofrată.

Informațiile următoare pot fi transmise prin pictograme și/sau text. Marcajul trebuie să indice:

(a)	etapele esențiale relevante necesare pentru a pregăti scaunul de instalare. De exemplu, metoda extinderii sistemului de cuplare ISOFIX trebuie să fie explicată;

(b)	poziția, funcția și interpretarea fiecărui indicator trebuie să fie explicate;

(c)	poziția și, dacă este necesar, traseul curelelor superioare sau alte mijloace de limitare a rotației scaunului care trebuie acționate de către utilizator, trebuie indicate prin intermediul unuia dintre următoarele simboluri, după caz;

(d)	trebuie să se indice reglarea dispozitivelor de cuplare ISOFIX și a curelei superioare sau alte mijloace de limitare a rotației scaunului care trebuie acționate de către utilizator;

(e)	marcajul trebuie să fie fixat permanent și vizibil pentru utilizatorul care instalează scaunul;

(f)	dacă este cazul, trebuie să se facă referire la instrucțiunile de utilizare a sistemului de reținere pentru copii și la amplasarea documentului în cauză, prin intermediul simbolului de mai jos.

5.   OMOLOGARE

5.1.   Fiecare eșantion prezentat în conformitate cu punctele 3.2.2 și 3.2.3 de mai sus trebuie să îndeplinească integral specificațiile de la punctele 6-8 din prezentul regulament înainte ca omologarea să poată fi acordată.

5.2.   Se atribuie un număr de omologare fiecărui tip omologat. Primele sale două cifre (în momentul de față 04 corespunzând seriei 04 de modificări care au intrat în vigoare la 12 septembrie 1995) indică seriile de modificări cuprinzând cele mai recente modificări tehnice majore aduse la regulament în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr de omologare unui alt tip de sistem de reținere pentru copii care intră sub incidența prezentului regulament.

5.3.   Notificarea privind omologarea, extinderea sau refuzul omologării unui tip de sistem de reținere pentru copii în temeiul prezentului regulament trebuie comunicată părților la acord care pun în aplicare prezentul regulament prin intermediul unui formular în conformitate cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

5.4.   Pe lângă marcajele prescrise la punctul 4 de mai sus, următoarele detalii specifice trebuie înscrise, într-un loc adecvat, pe fiecare sistem de reținere pentru copii conform unui tip omologat în temeiul prezentului regulament:

5.4.1.

o marcă de omologare internațională formată din următoarele elemente: 5.4.1.1. un cerc în interiorul căruia se află litera „E”, urmată de numărul de identificare al țării care a acordat omologarea (1); 5.4.1.2. un număr de omologare;

5.4.2.

următoarele simboluri suplimentare: 5.4.2.1. cuvântul (cuvintele) „universal”, „restrâns”, „semiuniversal” sau „vehicul specific”, în funcție de categoria sistemului de reținere; 5.4.2.2. intervalul de masă pentru care a fost prevăzut sistemul de reținere, și anume, 0-10 kg; 0-13 kg; 9-18 kg; 15-25 kg; 22-36 kg; 0-18 kg; 9-25 kg; 15-36 kg; 0-25 kg; 9-36 kg; 0-36 kg; 5.4.2.3. simbolul „Y”, în cazul unui dispozitiv care conține o curea petrecută printre coapse în conformitate cu cerințele suplimentului 3 la seria 02 de amendamente la prezentul regulament; 5.4.2.4. simbolul „S” în cazul unui „sistem de reținere pentru copii cu nevoi speciale”.

5.5.   În anexa 2 la prezentul regulament este prezentat un exemplu de amplasare a mărcii de omologare.

5.6.   Detaliile menționate la punctul 5.4 de mai sus trebuie să fie în mod clar lizibile și indelebile și pot fi înscrise cu ajutorul unei etichete sau prin marcaj direct. Eticheta sau marcajul trebuie să fie rezistente la uzură.

5.7.   Etichetele menționate la punctul 5.6 de mai sus pot fi furnizate fie de autoritatea care a acordat omologarea, fie, sub rezerva autorizării de către autoritatea respectivă, de către producător.

6.   SPECIFICAȚII GENERALE

6.1.   Poziționarea și fixarea pe vehicul

6.1.1.   Se permite utilizarea pe scaunele din față și din spate a sistemelor de reținere pentru copii din categoriile „universal”, „semiuniversal” și „restrâns”, în cazul în care aceste sisteme sunt montate în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

6.1.2.   Se permite utilizarea sistemelor de reținere pentru copii din categoria „vehicul specific” pe toate scaunele, precum și în compartimentul de bagaje, dacă aceste sisteme sunt montate în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În cazul unui sistem orientat cu spatele la direcția de mers, acesta trebuie să fie proiectat astfel încât să nu poată fi utilizat fără tetieră când sistemul de reținere este gata de utilizare. Acest dispozitiv trebuie definit printr-o linie perpendiculară pe spătarul scaunului care trece prin linia de la nivelul ochilor, punctul de intersecție fiind cu cel puțin 40 mm sub punctul de pornire al razei acestei tetiere.

6.1.3.   În funcție de categoria căreia îi aparține, sistemul de reținere pentru copii trebuie fixat pe structura vehiculului sau pe structura scaunului.

Configurații posibile pentru omologare

Tabel al grupurilor/categoriilor

Categoria grupului		Universal (2)		Semiuniversal (3)		Restrâns		Vehicul specific
		SRC	SRC ISOFIX	SRC	SRC ISOFIX	SRC	SRC ISOFIX	SRC	SRC ISOFIX
0	Coșuleț pentru sugari	A	Nu se aplică	A	A	A	NA	A	A
	Orientare cu spatele la direcția de mers	A	NA	A	A	A	NA	A	A
0+	Orientare cu spatele la direcția de mers	A	NA	A	A	A	NA	A	A
I	Orientare cu spatele la direcția de mers	A	NA	A	A	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (integral)	A	A	A	A	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (neintegral)	NA	NA	NA	NA	NA	NA	NA	NA
	Orientare cu fața la direcția de mers (neintegral – a se vedea punctul 6.1.12)	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
II	Orientare cu spatele la direcția de mers	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (integral)	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (neintegral)	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
III	Orientare cu spatele la direcția de mers	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (integral)	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
	Orientare cu fața la direcția de mers (neintegral)	A	NA	A	NA	A	NA	A	A
unde: SRC: Sistem de reținere pentru copii. A: Se aplică. NA: Nu se aplică.

6.1.3.1.   Pentru categoriile „universal” și „restrâns”, prin intermediul unei centuri de siguranță pentru adulți (cu sau fără retractor) care îndeplinește cerințele Regulamentului nr. 16 (sau echivalent), montată pe ancorajele care îndeplinesc cerințele Regulamentului nr. 14 (sau echivalent).

6.1.3.2.   Pentru sistemele ISOFIX de reținere pentru copii din categoria „universal”, prin intermediul unor dispozitive de prindere ISOFIX și al curelei superioare ISOFIX, care îndeplinesc cerințele prezentului regulament, montate pe sistemul de ancoraje ISOFIX și pe ancorajul superior ISOFIX care îndeplinesc cerințele Regulamentului nr. 14.

6.1.3.3.   Pentru categoria „semiuniversal”: prin intermediul ancorajelor inferioare prevăzute în Regulamentul nr. 14 și al unor ancoraje suplimentare, care respectă recomandarea din anexa 11 la prezentul regulament.

6.1.3.4.   Pentru sistemele ISOFIX de reținere pentru copii din categoria „semiuniversal”, prin intermediul unor dispozitive de prindere ISOFIX și al unei curele superioare ISOFIX sau al unui picior de sprijin sau al tabloului de bord, care îndeplinesc cerințele prezentului regulament, montate pe sistemul de ancoraje ISOFIX și/sau pe ancorajul superior ISOFIX, care îndeplinesc cerințele Regulamentului nr. 14.

6.1.3.5.   Pentru categoria „vehicul specific”: prin intermediul ancorajelor proiectate de producătorul vehiculului sau de producătorul sistemului de reținere pentru copii.

6.1.3.6.   În cazul în care curelele de reținere a copiilor sau cureaua de prindere a sistemului de reținere pentru copii utilizează ancoraje pentru centuri de care sunt deja prinse una sau mai multe centuri de siguranță pentru adulți, serviciul tehnic trebuie să verifice dacă:

poziția efectivă de ancorare pentru adulți este identică sau echivalentă cu poziția omologată în conformitate cu Regulamentul nr. 14;

niciunul din cele două dispozitive nu împiedică buna funcționare a celuilalt;

cataramele sistemului pentru adulți și ale sistemului suplimentar nu sunt interschimbabile.

În cazul dispozitivelor de reținere pentru copii care utilizează bare sau dispozitive suplimentare fixate de ancorajele omologate în conformitate cu Regulamentul nr. 14, care fac ca amplasamentul ancorajului efectiv să nu mai facă obiectul Regulamentului nr. 14, se aplică următoarele reguli:

astfel de dispozitive vor fi omologate doar în calitate de dispozitive din categoriile „semiuniversal” sau „vehicul specific”;

serviciul tehnic trebuie să aplice cerințele din anexa 11 la prezentul regulament în ceea ce privește bara și dispozitivele de prindere;

bara trebuie să fie inclusă în încercarea dinamică, aplicând sarcina în poziția mediană și pe suprafața cea mai largă, în cazul în care bara este reglabilă;

poziția și funcționarea efective ale ancorajelor oricărei centuri pentru adulți de care se fixează bara nu trebuie să fie afectate.

6.1.3.7.   Sistemele de reținere care folosesc un picior de sprijin sunt omologate doar pentru categoria „semiuniversal” sau „vehicul specific”, aplicându-se cerințele din anexa 11 la prezentul regulament. Producătorul sistemelor de reținere pentru copii trebuie să țină seama de condițiile de funcționare corectă a piciorului de sprijin în fiecare vehicul și să pună la dispoziție aceste informații.

6.1.4.   O pernă de înălțare trebuie reținută folosind o centură de siguranță pentru adulți, încercarea precizată la punctul 8.1.4 sau mijloace separate.

6.1.5.   Producătorul sistemului de reținere pentru copii trebuie să declare în scris că toxicitatea materialelor folosite la fabricarea sistemelor de reținere și care sunt accesibile copilului aflat în sistemul de reținere este în conformitate cu părțile corespunzătoare ale standardului EN 71:2009, partea 3. Încercările care confirmă validitatea declarației pot fi efectuate la discreția autorității responsabile cu încercările. Acest punct nu se aplică dispozitivelor de reținere din grupele II și III.

6.1.6.   Producătorul sistemului de reținere pentru copii trebuie să declare în scris că toxicitatea materialelor folosite la fabricarea sistemelor de reținere este în conformitate cu părțile corespunzătoare ale standardului EN 71:2009, partea 2. Încercările care confirmă validitatea declarației pot fi efectuate la discreția autorității responsabile cu încercările.

6.1.7.   În cazul sistemelor de reținere pentru copii orientate cu spatele la direcția de mers, susținute de tabloul de bord, în vederea omologării pe baza prezentului regulament se consideră că tabloul de bord este suficient de rigid.

6.1.8.   Pentru sistemele de reținere pentru copii din categoria „universal”, cu excepția sistemelor ISOFIX de reținere pentru copii universale, punctul principal de contact sub sarcină trebuie să fie situat între sistemul de reținere pentru copii și centura de siguranță pentru adulți. Acest punct nu trebuie să se afle la mai puțin de 150 mm de axa Cr, atunci când măsurarea se face cu sistemul de reținere pentru copii și cu bancul de încercare dinamică instalate în conformitate cu anexa 21 la prezentul regulament, fără un manechin. Această condiție se aplică tuturor configurațiilor de reglare. Sunt permise trasee alternative suplimentare ale centurilor. În cazul existenței unui traseu alternativ al centurii, producătorul trebuie să facă o trimitere specifică la traseul alternativ în instrucțiunile de utilizare, în conformitate cu cerințele de la punctul 15. În cazul în care sistemul de reținere este supus încercărilor utilizând (un) astfel de traseu (trasee) alternativ (alternative), el trebuie să respecte toate cerințele din regulament, cu excepția celor de la prezentul punct.

6.1.9.   Dacă centura pentru adulți este necesară pentru a fixa un sistem de reținere din categoria „universal”, lungimea maximă care trebuie folosită pe bancul de încercare dinamică este definită în anexa 13 la prezentul regulament.

Pentru a verifica respectarea acestei cerințe, sistemul de reținere pentru copii se montează pe bancul de încercare dinamică folosind centura de siguranță standard corespunzătoare descrisă în anexa 13. Manechinul se montează doar dacă sistemul de reținere este conceput astfel încât instalarea unui manechin să necesite folosirea unei porțiuni mai mari din lungimea centurii. După instalarea sistemului de reținere pentru copii, nu trebuie să existe tensiuni în centură, în afară de cea exercitată de retractorul standard, dacă este montat. Dacă se utilizează o centură echipată cu un retractor, această condiție trebuie îndeplinită în condițiile în care în bobina retractorului rămâne o porțiune de cel puțin 150 mm din centură.

6.1.10.   Sistemele de reținere pentru copii din grupele 0 și 0+ nu trebuie utilizate cu fața la direcția de mers.

6.1.11.   Sistemele de reținere pentru copii din grupele 0 și 0+, cu excepția coșulețelor pentru sugari, astfel cum sunt definite la punctul 2.4.1, fac parte din clasa integrală.

6.1.12.   Sistemele de reținere pentru copii din grupa I fac parte din clasa integrală, cu excepția situației în care sunt echipate cu un scut pentru protecția la impact din clasa B, astfel cum se precizează la punctul 2.7 din prezentul regulament.

6.2.   Configurație

6.2.1.   Sistemul de reținere trebuie să aibă o configurație proiectată astfel încât:

6.2.1.1.

Sistemul de reținere să ofere protecția necesară indiferent de poziția în care este instalat; în cazul „sistemului de reținere pentru copii cu nevoi speciale”, modalitatea principală de reținere trebuie să ofere protecția necesară indiferent de poziția în care este instalat sistemul, fără utilizarea unor dispozitive de reținere suplimentare.

6.2.1.2.

Copilul să fie instalat pe scaun și scos în afara scaunului cât mai ușor și mai rapid; în cazul unui sistem de reținere pentru copii în care copilul este reținut cu ajutorul unei centuri de tip ham sau al unei centuri în formă de Y, fără retractor, fiecare centură de prindere a umărului și fiecare curea subabdominală trebuie să se poată deplasa una în raport cu cealaltă în timpul procedurii descrise la punctul 7.2.1.4. În aceste cazuri, ansamblul de centuri al sistemului de reținere pentru copii poate fi proiectat cu două sau mai multe racorduri. În cazul „sistemelor de reținere pentru copii cu nevoi speciale”, se admite că dispozitivele de reținere suplimentare vor limita viteza cu care un copil poate fi instalat pe scaun sau scos în afara scaunului. Cu toate acestea, dispozitivele suplimentare sunt proiectate pentru a se desface cât mai rapid posibil.

6.2.1.3.

Dacă se poate schimba înclinația sistemului de reținere, această schimbare nu trebuie să necesite reglarea manuală a curelelor. Este nevoie de acționare manuală pentru a schimba înclinația sistemului de reținere.

6.2.1.4.

Sistemele de reținere din grupele 0, 0+ și I mențin copilul astfel poziționat încât să-i ofere protecția necesară chiar și în timpul somnului.

6.2.1.5.

Pentru toate sistemele de reținere din grupa I orientate cu fața la direcția de mers, care includ un sistem integral de centuri de tip ham pentru a preveni riscul de alunecare pe sub centură, fie din cauza impactului, fie din cauza unor mișcări agitate ale copilului, este necesară o curea petrecută printre picioare.

6.2.2.   În cazul grupelor I, II și III, toate sistemele de reținere care utilizează o „curea subabdominală” trebuie să ghideze pozitiv „cureaua subabdominală” pentru a se asigura că sarcinile transmise de „cureaua subabdominală” se transmit prin bazin. Ansamblul nu trebuie să supună părțile moi ale corpului copilului (abdomen, coapse etc.) unor tensiuni excesive.

6.2.2.1.   În cazul în care cureaua petrecută printre picioare este atașată și dacă ea se află în poziția cea mai lungă (dacă este reglabilă), cureaua subabdominală nu trebuie să poată fi reglată deasupra bazinului, nici în cazul manechinului celui mai mic, nici în cazul celei mai mari dintre grupele de masă reglementate de omologare. În cazul tuturor sistemelor de reținere orientate cu fața la direcția de mers, cureaua subabdominală nu trebuie să poată fi reglată deasupra bazinului, nici în cazul manechinului celui mai mic, nici în cazul manechinului celui mai mare din grupele de masă reglementate de omologare.

6.2.2.2.   În timpul încercării dinamice prevăzute la punctul 8.1.3, cureaua subabdominală nu trebuie să treacă în întregime dincolo de structura pelviană a manechinului în cursul perioadei premergătoare deplasării orizontale maxime a capului. Trebuie să se efectueze o evaluare utilizând imagini video de mare viteză.

6.2.3.   Toate curelele sistemului de reținere trebuie să fie astfel așezate încât să nu cauzeze utilizatorului disconfort în timpul utilizării normale și să nu prezinte o configurație periculoasă. Distanța dintre curelele diagonale din zona gâtului trebuie să fie cel puțin egală cu lățimea gâtului manechinului corespunzător.

6.2.4.   Proiectarea dispozitivului trebuie să fie astfel încât creștetul capului copilului să nu suporte sarcini de compresie în caz de coliziune.

6.2.4.1.   Centurile în formă de Y pot fi folosite numai pentru sistemele de reținere pentru copii orientate cu spatele la direcția de mers și spre lateral (coșulețe pentru sugari).

6.2.5.   Sistemul de reținere pentru copii trebuie proiectat și instalat astfel încât:

6.2.5.1.

să reducă la minimum pericolul de rănire cu margini ascuțite sau proeminențe (astfel cum sunt definite în Regulamentul nr. 21, de exemplu) a copilului sau a celorlalți pasageri ai vehiculului;

6.2.5.2.

să nu prezinte margini ascuțite sau proeminențe care pot agăța husele scaunelor sau hainele pasagerilor;

6.2.5.3.

să nu supună părțile moi ale corpului copilului (abdomen, coapse etc.) forțelor de inerție suplimentare pe care le generează;

6.2.5.4.

să se garanteze că, în punctele de contact cu centurile, părțile rigide nu prezintă margini ascuțite susceptibile să uzeze centurile.

6.2.6.   Orice piesă fabricată pentru a fi amovibilă astfel încât să faciliteze prinderea și desprinderea componentelor trebuie să fie proiectată astfel încât să se evite pe cât posibil riscul de asamblare și utilizare incorecte. „Sistemele de reținere pentru copii cu nevoi speciale” pot dispune de dispozitive de reținere suplimentare; acestea trebuie să fie proiectate în așa fel încât să se evite riscul de asamblare incorectă și să se garanteze că metodele de desfacere și modul lor de funcționare pot fi observate imediat de o persoană care acordă primul ajutor, în caz de urgență.

6.2.7.   În cazul în care sistemul de reținere pentru copii prevăzut pentru grupa I, grupa II și grupele I și II combinate include un spătar, înălțimea internă a acestuia din urmă, determinată în conformitate cu schema din anexa 12, nu trebuie să fie mai mică de 500 mm.

6.2.8.   Se pot folosi numai retractoare cu blocare automată sau retractoare cu blocare de urgență.

6.2.9.   În cazul dispozitivelor destinate utilizării în grupa I, nu trebuie să fie posibil ca un copil, după instalarea în scaun, să poată slăbi cu ușurință partea sistemului care reține bazinul; în acest scop, se aplică dispozițiile de la punctul 7.2.5 (dispozitive de blocare); orice dispozitiv proiectat în scopul precizat mai sus trebuie să fie atașat permanent la sistemul de reținere pentru copii.

6.2.10.   Un sistem de reținere pentru copii poate fi proiectat pentru a fi utilizat de mai multe grupe de masă și/sau de mai mulți copii, cu condiția să poată îndeplini cerințele stabilite pentru fiecare grupă în cauză. Un sistem de reținere pentru copii din categoria „universal” trebuie să îndeplinească cerințele acestei categorii pentru toate grupele de masă pentru care a fost omologat.

6.2.11.   Sisteme de reținere pentru copii cu retractor

În cazul unui sistem de reținere pentru copii care include un retractor, retractorul trebuie să îndeplinească cerințele de la punctul 7.2.3 de mai jos.

6.2.12.   În cazul pernelor de înălțare, trebuie să se verifice ușurința cu care curelele și clema unei centuri de siguranță pentru adulți trec prin punctele de fixare. Acest lucru este valabil în special în cazul pernelor de înălțare proiectate pentru scaunele din față ale autovehiculelor, care pot avea profiluri lungi, semirigide. Catarama fixă nu trebuie să poată trece prin punctele de fixare ale pernelor de înălțare sau să permită atașarea centurii într-un mod complet diferit față de căruciorul de încercare.

6.2.13.   Dacă sistemul de reținere pentru copii este proiectat pentru mai mulți copii, fiecare sistem de reținere trebuie să fie complet independent în ceea ce privește transferul de sarcină și reglările.

6.2.14.   Sistemele de reținere pentru copii care includ elemente gonflabile trebuie să fie proiectate astfel încât condițiile de utilizare (presiune, temperatură, umiditate) să nu aibă nicio influență asupra respectării integrale de către acestea a cerințelor prezentului regulament.

6.3.   Specificații privind sistemele de reținere ISOFIX

6.3.1.   Caracteristici generale

6.3.1.1.   Dimensiuni

Dimensiunile maxime pentru lățimea, înălțimea și profunzimea sistemului ISOFIX de reținere pentru copii și amplasamentele sistemului de ancoraje ISOFIX de care trebuie fixate dispozitivele de prindere ale acestuia sunt definite pentru producătorul sistemului ISOFIX de reținere pentru copii de gabaritul scaunului vehiculului (GSV), definit la punctul 2.31 din prezentul regulament.

6.3.1.2.   Masa

Masa unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii din categoriile universal și semiuniversal și din grupele de masă 0, 0+ sau 1 nu trebuie să depășească 15 kg.

6.3.2.   Dispozitivele de prindere ISOFIX

6.3.2.1.   Tip

Dispozitivele de prindere ISOFIX pot fi în conformitate cu exemplele prezentate în figura 0 (a) de mai jos sau cu alte modele adecvate care fac parte dintr-un mecanism rigid prevăzut cu posibilitatea de reglare, natura acestora fiind determinată de producătorul sistemului ISOFIX de reținere pentru copii.

Figura 0 (a)

Textul imaginii

6.3.2.2.   Dimensiuni

Dimensiunile părții sistemului ISOFIX de reținere pentru copii care se anclanșează în sistemul de ancoraje ISOFIX nu trebuie să depășească dimensiunile maxime reprezentate în figura 0 (b).

Figura 0 (b)

6.3.2.3.   Indicator de cuplare parțială

Sistemul ISOFIX de reținere pentru copii trebuie să includă modalități care să indice clar că ambele dispozitive de prindere ISOFIX sunt complet cuplate pe ancorajele inferioare ISOFIX corespunzătoare. Aceste modalități de indicare pot fi acustice, tactile sau vizuale sau o combinație de două sau mai multe dintre acestea. În cazul unui indicator vizual, acesta trebuie să fie vizibil în toate condițiile normale de iluminare.

6.3.3.   Specificații pentru cureaua superioară a sistemului ISOFIX de reținere pentru copii

6.3.3.1.   Conector superior

Conectorul superior trebuie să fie un cârlig superior ISOFIX, astfel cum este indicat în figura 0 (c), sau dispozitive similare conforme reprezentării din figura 0 (c).

6.3.3.2.   Caracteristici ale curelei superioare ISOFIX

Cureaua superioară ISOFIX este susținută de chingi (sau de un sistem echivalent) și are un dispozitiv de reglare și eliberare a tensiunii.

6.3.3.2.1.   Lungimea curelei superioare ISOFIX

Lungimea curelei superioare a sistemului ISOFIX de reținere pentru copii trebuie să fie de cel puțin 2 000 mm.

6.3.3.2.2.   Indicator de tensiune

Cureaua superioară ISOFIX sau scaunul pentru copii ISOFIX trebuie să fie echipat cu un dispozitiv care să indice dacă centura este tensionată. Dispozitivul poate fi o componentă a dispozitivului de reglare și de eliberare a tensiunii.

6.3.3.2.3.   Dimensiuni

Dimensiunile de cuplare pentru cârligele superioare ISOFIX sunt indicate în figura 0 (c).

Figura 0 (c)

Dimensiunile conectorului superior ISOFIX (de tip cârlig)

Textul imaginii

Textul imaginii

6.3.4.   Dispoziții privind reglarea

Dispozitivele de prindere ISOFIX sau chiar sistemul ISOFIX de reținere pentru copii trebuie să fie reglabile pentru a putea fi instalate în toate amplasamentele ancorajelor ISOFIX descrise în Regulamentul nr. 14.

6.4.   Verificarea marcajelor

6.4.1.   Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare trebuie să verifice dacă marcajul este conform cu cerințele de la punctul 4.

6.5.   Verificarea instrucțiunilor de instalare și a instrucțiunilor de utilizare

6.5.1.   Serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare trebuie să verifice dacă instrucțiunile de instalare și de utilizare sunt conforme cu punctul 15.

7.   SPECIFICAȚII TIPICE

7.1.   Dispoziții aplicabile sistemului de reținere în ansamblu

7.1.1.   Rezistența la coroziune

7.1.1.1.   Un sistem de reținere pentru copii complet sau componentele acestuia care pot fi afectate de coroziune trebuie supuse încercării de rezistență la coroziune indicate la punctul 8.1.1 de mai jos.

7.1.1.2.   După încercarea de rezistență la coroziune descrisă la punctele 8.1.1.1 și 8.1.1.2, un observator calificat care examinează piesele cu ochiul liber nu trebuie să poată identifica nicio deteriorare care ar putea împiedica buna funcționare a sistemului de reținere pentru copii și nicio coroziune semnificativă.

7.1.2.   Absorbția de energie

7.1.2.1.   Pentru toate dispozitivele cu spătare, zonele definite în anexa 18 la prezentul regulament, atunci când sunt supuse încercării în conformitate cu anexa 17, trebuie să atingă o accelerație maximă mai mică de 60 g. Această cerință se aplică, de asemenea, zonelor scuturilor de protecție la impact din zona de lovire a capului.

7.1.2.2.   În cazul sistemelor de reținere pentru copii prevăzute cu tetiere reglabile permanente atașate mecanic, în cazul cărora înălțimea centurii de siguranță pentru adulți sau a centurii de tip ham pentru copii este controlată direct de tetiera reglabilă, nu este necesar să se prevadă absorbția energiei în zone precum cele definite în anexa 18, care nu sunt susceptibile să fie lovite de capul manechinului, și anume în spatele tetierei.

7.1.3.   Răsturnare

7.1.3.1.   Sistemul de reținere pentru copii trebuie supus încercării în conformitate cu prevederile de la punctul 8.1.2; manechinul nu trebuie să fie ejectat din dispozitiv în niciun moment al încercări; în plus, atunci când scaunul de încercare este în poziția răsturnat, capul manechinului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 300 mm față de poziția originală în direcție verticală în raport cu scaunul de încercare.

7.1.4.   Încercarea dinamică

7.1.4.1.   Generalități. Sistemul de reținere pentru copii trebuie supus unei încercări dinamice în conformitate cu punctul 8.1.3 de mai jos.

7.1.4.1.1.   Sistemele de reținere pentru copii din categoriile „universal”, „restrâns” și „semiuniversal” trebuie supuse încercării pe căruciorul de încercare cu ajutorul scaunului de încercare prevăzut la punctul 6 și în conformitate cu punctul 8.1.3.1.

7.1.4.1.2.   Sistemele de reținere pentru copii din categoria „vehicul specific” trebuie supuse încercării pentru fiecare model de vehicul pentru care este prevăzută utilizarea sistemului de reținere pentru copii. Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor poate reduce numărul modelelor de vehicule supuse încercărilor dacă ele nu diferă mult în privința aspectelor enumerate la punctul 7.1.4.1.2.3. Sistemul de reținere pentru copii poate fi supus încercărilor conform uneia dintre următoarele modalități:

7.1.4.1.2.1.

Pe un vehicul complet, în conformitate cu punctul 8.1.3.3;

7.1.4.1.2.2.

Pe caroseria unui vehicul montată pe căruciorul de încercare, în conformitate cu punctul 8.1.3.2; sau

7.1.4.1.2.3.

Pe un număr suficient de mare de componente ale caroseriei vehiculului pentru a fi reprezentativ pentru structura vehiculului și pentru suprafețele de impact. În cazul în care sistemul de reținere pentru copii este destinat utilizării pe bancheta din spate, aceste componente trebuie să includă spătarul scaunului din față, bancheta, podeaua, stâlpul central și cel posterior și plafonul. În cazul în care sistemul de reținere este destinat utilizării pe scaunul din față, componentele trebuie să includă tabloul de bord, stâlpii frontali, parbrizul, orice manete sau mânere instalate în podea sau pe o consolă, scaunul din față, podeaua și plafonul. În plus, în cazul în care sistemul de reținere pentru copii este destinat utilizării împreună cu centura de siguranță pentru adulți, componentele trebuie să includă centura (centurile) corespunzătoare. Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercării poate permite excluderea unor elemente în cazul în care acestea sunt considerate inutile. Încercarea trebuie să se efectueze în conformitate cu punctul 8.1.3.2.

7.1.4.1.3.   Încercarea dinamică se efectuează pe sisteme de reținere pentru copii care nu au fost anterior supuse unei sarcini.

7.1.4.1.4.   În cursul încercărilor dinamice, nicio componentă a sistemului de reținere pentru copii care contribuie efectiv la menținerea copilului în poziția corespunzătoare nu trebuie să se defecteze și nicio cataramă și niciun dispozitiv de blocare sau de deplasare sau un picior de sprijin nu trebuie să se defecteze, să se desfacă sau să cadă, cu excepția cazului în care este identificat ca fiind un dispozitiv de limitare a sarcinii. Orice dispozitiv de limitare a sarcinii trebuie identificat în mod clar în specificațiile tehnice ale producătorului, astfel cum sunt definite la punctul 3.2.1 din prezentul regulament.

7.1.4.1.5.   În cazul sistemelor de reținere de tip „neintegral”, centura de siguranță utilizată este centura standard, iar consolele ei de ancorare sunt cele prevăzute în anexa 13 la prezentul regulament. Această dispoziție nu se aplică omologărilor sistemelor de reținere din categoria „vehicul specific”, pentru care trebuie utilizată centura de siguranță a vehiculului.

7.1.4.1.6.   În cazul în care se instalează un sistem de reținere pentru copii din categoria „vehicul specific” în spațiul din spatele ultimelor scaune pentru adulți orientate cu fața la direcția de mers (de exemplu, în compartimentul de bagaje), trebuie efectuată o încercare cu cel(e) mai mare (mari) manechin(e) pe un vehicul complet, în conformitate cu punctul 8.1.3.3.3. Celelalte încercări, inclusiv cele de conformitate a producției, se pot efectua cu respectarea prevederilor de la punctul 8.1.3.2, în cazul în care producătorul dorește acest lucru.

7.1.4.1.7.   În cazul unui „sistem de reținere pentru copii cu nevoi speciale”, fiecare încercare dinamică prevăzută în prezentul regulament pentru fiecare grupă de masă trebuie efectuată de două ori: prima oară, utilizând modalitatea principală de reținere, iar a doua oară, utilizând toate dispozitivele sistemului de reținere disponibile. În cursul acestor încercări, se acordă o atenție deosebită cerințelor prevăzute la punctele 6.2.3 și 6.2.4.

7.1.4.1.8.   În cursul încercărilor dinamice, centura de siguranță standard utilizată pentru instalarea sistemului de reținere pentru copii integral nu trebuie să se desfacă din vreun ghidaj sau din vreun dispozitiv de blocare utilizat la efectuarea încercării.

În cursul încercărilor dinamice, centura de siguranță standard utilizată pentru instalarea sistemului de reținere pentru copii neintegral nu trebuie să se desfacă din vreun ghidaj sau din vreun dispozitiv de blocare utilizat la efectuarea încercării; cu toate acestea, pentru porțiunea de la nivelul umărului a centurii de siguranță standard, acest fapt trebuie evaluat până la momentul în care se atinge punctul deplasării orizontale maxime a capului manechinului. În plus, în cursul încercării dinamice a unui sistem de reținere pentru copii neintegral, limita de deplasare acceptabilă a centurii diagonale este stabilită astfel încât marginea de jos a porțiunii de la nivelul umărului a centurii de siguranță standard să nu poată fi situată mai jos decât cotul manechinului în punctul deplasării orizontale maxime a capului manechinului.

7.1.4.1.9.   Un sistem de reținere pentru copii cu picior de sprijin trebuie supus încercării după cum urmează:

(a)

în cazul categoriei semiuniversale, încercările la impact frontal trebuie efectuate cu piciorul de sprijin reglat atât pe lungimea minimă cât și pe lungimea maximă, compatibil cu poziția podelei căruciorului. Încercările la impact spate trebuie efectuate în poziția cea mai nefavorabilă selectată de serviciul tehnic. Pe parcursul încercărilor, piciorul de sprijin trebuie să se sprijine pe suprafața podelei căruciorului, astfel cum este descris în figura 2 din apendicele 3 al anexei 6. În cazul în care există un spațiu liber între lungimea cea mai mică a piciorului și poziția cea mai înaltă a podelei căruciorului, piciorul trebuie reglat la 140 mm sub axa Cr. În cazul în care lungimea maximă a piciorului este mai mare decât spațiul utilizabil al podelei în poziția sa cea mai de jos, piciorul trebuie reglat în această poziție, adică la 280 mm sub axa Cr. În cazul unui picior de sprijin cu pași reglabili, lungimea piciorului de sprijin trebuie reglată până la următoarea poziție reglabilă, pentru a se garanta că piciorul de sprijin se află în contact cu podeaua;

(b)	în cazul picioarelor de sprijin care depășesc planul de simetrie, serviciul tehnic trebuie să aleagă cazul cel mai nefavorabil pentru încercare;

(c)	în cazul categoriei „vehicul specific”, piciorul de sprijin trebuie reglat astfel cum este specificat de producătorul sistemului de reținere pentru copii.

7.1.4.1.10.   În cazul unui sistem de reținere pentru copii care utilizează un sistem de ancoraje ISOFIX și, eventual, un dispozitiv antirotație, încercarea dinamică trebuie efectuată:

7.1.4.1.10.1.

pentru SRC ISOFIX din clasele de dimensiune A, B și B1: 7.1.4.1.10.1.1. cu dispozitivul antirotație în funcțiune; și 7.1.4.1.10.1.2. fără dispozitivul antirotație în funcțiune. Dacă dispozitivul antirotație este un picior de sprijin și dacă el poate fi complet încastrat în baza sau în carcasa sistemului de reținere pentru copii, încercarea se efectuează cu dispozitivul aflat în poziție rabatată sau, respectiv, cu piciorul de sprijin îndepărtat. Dacă dispozitivul antirotație nu poate fi complet încastrat în bază, încercarea se efectuează cu dispozitivul desfășurat pe lungimea sa cea mai scurtă și cu podeaua căruciorului în poziția cea mai joasă. Această cerință nu se aplică atunci când un picior de sprijin permanent și nereglabil este folosit ca dispozitiv antirotație;

7.1.4.1.10.2.

pentru sistemul ISOFIX de reținere pentru copii din alte clase de dimensiuni cu dispozitivul antirotație în funcțiune.

7.1.4.2.   Accelerația pieptului (4)

7.1.4.2.1.   Accelerația rezultantă a pieptului nu trebuie să depășească 55 g, cu excepția perioadelor a căror durată cumulată nu depășește 3 ms.

7.1.4.2.2.   Componenta verticală a accelerației de la abdomen spre cap nu trebuie să depășească 30 g, cu excepția perioadelor a căror durată cumulată nu depășește 3 ms.

7.1.4.3.   Perforarea abdomenului (5)

7.1.4.3.1.   În cursul verificării descrise la punctul 5.3 din apendicele 1 al anexei 8 nu trebuie să existe semne vizibile de perforare a masticului în regiunea abdominală, cauzate de vreo parte a dispozitivului de reținere.

7.1.4.4.   Deplasarea manechinului

7.1.4.4.1.   Sisteme de reținere din categoriile „universal”, „restrâns” și „semiuniversal”:

7.1.4.4.1.1.

Sisteme de reținere pentru copii orientate cu fața la direcția de mers: capul manechinului nu trebuie să depășească planele BA și DA, astfel cum sunt definite în figura 1 de mai jos, cu excepția cazului utilizării celui mai mare manechin P10 pe perne de înălțare, caz în care valoarea față de planul DA este de 840 mm. Figura 1 Dispunere pentru încercarea unui dispozitiv orientat cu fața la direcția de mers

7.1.4.4.1.2.

Sisteme de reținere pentru copii orientate cu spatele la direcția de mers: 7.1.4.4.1.2.1.   Sisteme de reținere pentru copii susținute de tabloul de bord: capul manechinului nu trebuie să depășească planele AB, AD și DCr, astfel cum sunt definite în figura 2 de mai jos. Această poziție trebuie evaluată într-un interval maxim de 300 ms sau până la imobilizarea definitivă a manechinului, dacă această imobilizare are loc înainte. Figura 2 Dispunere pentru încercarea unui dispozitiv orientat cu spatele la direcția de mers Textul imaginii Tub de oţel 500 × 100 × 90 7.1.4.4.1.2.2.   Sisteme de reținere pentru copii din grupa 0 nesusținute de tabloul de bord și coșulețe pentru sugari: capul manechinului nu trebuie să depășească planele AB, AD și DE, astfel cum sunt definite în figura 3 de mai jos. Această poziție trebuie evaluată într-un interval maxim de 300 ms sau până la imobilizarea definitivă a manechinului, dacă această imobilizare are loc înainte. Figura 3 Dispunere pentru încercarea sistemelor de reținere pentru copii din grupa 0, nesusținute de tabloul de bord 7.1.4.4.1.2.3.   Alte sisteme de reținere pentru copii decât cele din grupa 0, nesusținute de tabloul de bord:   Capul manechinului nu trebuie să depășească planele FD, FG și DE, astfel cum se indică în figura 4 mai jos și nu trebuie să existe niciun contact direct între capul manechinului și bară. Acest lucru se evaluează într-un interval maxim de 300 ms sau până la imobilizarea definitivă a manechinului, dacă această imobilizare are loc în mai puțin de 300 ms.   În cazul în care sistemul de reținere pentru copii intră în contact cu bara cu diametrul de 100 mm și sunt îndeplinite toate criteriile de performanță, trebuie efectuată încă o încercare dinamică (impact frontal) cu manechinul cel mai greu proiectat pentru un astfel de sistem de reținere pentru copii și fără utilizarea barei cu diametrul de 100 mm; pentru această încercare, toate criteriile, cu excepția deplasării spre înainte, trebuie să fie îndeplinite. Figura 4 Dispunere pentru încercarea dispozitivelor orientate cu spatele la direcția de mers, cu excepția celor din grupa 0, nesusținute de tabloul de bord Textul imaginii Tub de oţel 500 × Ø 100 × Ø 90

7.1.4.4.2.   Sisteme de reținere pentru copii din categoria „vehicul specific”: atunci când încercarea se efectuează într-un vehicul complet sau pe caroseria unui vehicul, capul nu trebuie să intre în contact cu vreo componentă a vehiculului. Cu toate acestea, dacă are loc contactul, viteza impactului nu trebuie să depășească 24 km/h, iar partea care intră în contact trebuie să îndeplinească cerințele corespunzătoare încercării de absorbție a energiei stabilite în anexa 4 la Regulamentul nr. 21. În cazul încercărilor efectuate pe vehicule complete, trebuie să existe posibilitatea ca, la finalul încercării, manechinele să poată fi scoase din sistemul de reținere pentru copii fără a se folosi instrumente speciale.

7.1.5.   Rezistența la temperatură

7.1.5.1.   Ansamblurile de catarame, retractoarele, dispozitivele de reglare și dispozitivele de blocare sensibile la temperatură trebuie supuse încercării la temperatură prevăzută la punctul 8.2.8 de mai jos.

7.1.5.2.   După încercarea de temperatură prevăzută la punctul 8.2.8.1, un observator calificat care examinează piesele cu ochiul liber nu trebuie să poată identifica nicio deteriorare care ar putea împiedica buna funcționare a sistemului de reținere pentru copii.

7.2.   Dispoziții aplicabile componentelor individuale ale sistemului de reținere

7.2.1.   Catarama

7.2.1.1.   Catarama trebuie proiectată astfel încât să excludă orice posibilitate de utilizare incorectă. Aceasta înseamnă, printre altele, că ea nu trebuie să poată rămâne în poziție semiînchisă; nu trebuie ca, din greșeală, să se poată inversa componentele cataramei atunci când aceasta este în curs de blocare; catarama trebuie să se blocheze numai atunci când toate componentele sunt anclanșate. În orice situație în care catarama este în contact cu copilul, ea nu trebuie să fie mai îngustă decât lățimea minimă a curelei, astfel cum se prevede la punctul 7.2.4.1.1 de mai jos. Acest punct nu se aplică ansamblurilor de centuri omologate în conformitate cu Regulamentul nr. 16 al CEE sau cu orice standard echivalent în vigoare. În cazul unui „sistem de reținere pentru copii cu nevoi speciale”, numai catarama mijlocului de reținere principal trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 7.2.1.1-7.2.1.9.

7.2.1.2.   Catarama, chiar și atunci când nu este supusă unei tensiuni, trebuie să rămână închisă, indiferent de poziția sa. Ea trebuie să fie ușor de manevrat și de apucat. Ea trebuie să poată fi deschisă apăsând fie pe un buton, fie pe un dispozitiv similar. Suprafața asupra căreia trebuie aplicată această presiune trebuie să aibă, în poziția de deschidere efectivă și atunci când este proiectată în plan perpendicular pe direcția inițială de mișcare a butonului: pentru dispozitivele încastrate, o suprafață minimă de 4,5 cm2 și o lățime minimă de 15 mm; pentru dispozitivele neîncastrate, o suprafață minimă de 2,5 cm2 și o lățime minimă de 10 mm. Lățimea trebuie să fie cea mai mică dintre cele două dimensiuni care alcătuiesc suprafața prescrisă și trebuie măsurată perpendicular pe direcția de mișcare a butonului de deblocare.

7.2.1.3.   Suprafața de deblocare a cataramei trebuie să fie de culoare roșie. Nicio altă parte a cataramei nu trebuie să fie de culoare roșie.

7.2.1.4.   Copilul trebuie să poată fi eliberat din sistemul de reținere printr-o singură acționare a unei singure catarame. În cazul grupelor 0 și 0+, copilul poate fi scos împreună cu dispozitive precum scaunul pentru sugari/coșulețul pentru sugari/sistemele de reținere pentru coșulețul pentru sugari dacă sistemul de reținere pentru copii poate fi desfăcut acționând cel mult două catarame.

7.2.1.4.1.   Prinderea cu o clemă a curelelor diagonale ale unei centuri de tip ham este considerată ca nefiind conformă cu cerința privind utilizarea unei singure acționări prevăzute la punctul 7.2.1.4 de mai sus.

7.2.1.5.   Pentru grupele II și III, catarama trebuie amplasată astfel încât copilul de pe scaun să poată ajunge la ea. În plus, pentru toate grupele, ea trebuie amplasată astfel încât scopul și modul ei de funcționare să poată fi observate imediat de o persoană care acordă primul ajutor în caz de urgență.

7.2.1.6.   Deschiderea cataramei trebuie să permită scoaterea copilului în mod independent față de „scaun”, de „suportul scaunului” sau de „scutul de protecție la impact”, în cazul în care este montat, iar dacă dispozitivul include o curea petrecută printre picioare, aceasta trebuie desfăcută prin acționarea aceleiași catarame.

7.2.1.7.   Catarama trebuie să reziste la cerințele de efectuare a încercării de temperatură prevăzute la punctul 8.2.8.1, precum și la o acționare repetată, și trebuie să fie supusă, înainte de încercarea dinamică prevăzută la punctul 8.1.3, la o încercare constând în 5 000 ± 5 cicluri de deschidere și de închidere în condiții normale de utilizare.

7.2.1.8.   Catarama trebuie supusă următoarelor încercări de deschidere:

7.2.1.8.1.

Încercare sub sarcină 7.2.1.8.1.1.   Pentru această încercare trebuie utilizat un sistem de reținere pentru copii care a fost în prealabil supus încercării dinamice prevăzute la punctul 8.1.3 de mai jos. 7.2.1.8.1.2.   Forța necesară pentru deschiderea cataramei în cazul încercării prevăzute la punctul 8.2.1.1 nu trebuie să depășească 80 N.

7.2.1.8.2.

Încercare fără sarcină 7.2.1.8.2.1.   Pentru această încercare trebuie utilizată o cataramă care nu a fost în prealabil supusă unei sarcini. Forța necesară pentru deschiderea cataramei atunci când nu este supusă unei sarcini trebuie să fie cuprinsă între 40 N și 80 N în cazul încercărilor prevăzute la punctul 8.2.1.2 de mai jos.

7.2.1.9.   Rezistență

7.2.1.9.1.   În cursul încercării efectuate în conformitate cu punctul 8.2.1.3.2, nicio parte din cataramă sau din curelele ori dispozitivele de reglare adiacente nu trebuie să se rupă sau să se desprindă.

7.2.1.9.2.   O cataramă a unei centuri de tip ham din grupele 0 și 0+ trebuie să reziste unei forțe de 4 000 N.

7.2.1.9.3.   O cataramă a unei centuri de tip ham din grupa de masă I și din grupele superioare trebuie să reziste la o tensiune de 10 000 N.

7.2.1.9.4.   Autoritatea de omologare de tip poate acorda o exonerare de la obligația de efectuare a încercării de rezistență a cataramei dacă informațiile deja disponibile sunt suficiente pentru a nu mai fi necesară încercarea.

7.2.2.   Dispozitivul de reglare

7.2.2.1.   Intervalul de reglare trebuie să fie suficient de mare pentru a permite reglarea corectă a sistemului de reținere pentru copii la toate manechinele din grupa de masă căreia îi este destinat dispozitivul și pentru a permite instalarea satisfăcătoare pe toate modelele de vehicule specificate.

7.2.2.2.   Toate dispozitivele de reglare trebuie să fie de tipul „cu reglare rapidă”, cu excepția dispozitivelor utilizate numai la instalarea inițială a sistemului de reținere în vehicul, care pot fi diferite de tipul „cu reglare rapidă”.

7.2.2.3.   Dispozitivele de tipul „cu reglare rapidă” trebuie să fie ușor accesibile atunci când sistemul de reținere pentru copii este instalat corect, iar copilul sau manechinul se află în poziția prevăzută.

7.2.2.4.   Un dispozitiv de tipul „cu reglare rapidă” trebuie să poată fi reglat cu ușurință în funcție de statura copilului. În special, într-o încercare efectuată în conformitate cu punctul 8.2.2.1, forța necesară acționării unui dispozitiv de reglare manuală nu trebuie să depășească 50 N.

7.2.2.5.   Două eșantioane de dispozitive de reglare din cadrul sistemelor de reținere pentru copii trebuie supuse încercării în conformitate cu cerințele de efectuare a încercării de temperatură prevăzute la punctele 8.2.8.1 și 8.2.3 de mai jos.

7.2.2.5.1.   Derularea curelei nu trebuie să depășească 25 mm pentru un dispozitiv de reglare sau 40 mm pentru toate dispozitivele de reglare.

7.2.2.6.   Dispozitivul nu trebuie să se rupă sau să se desprindă atunci când este supus încercării în conformitate cu punctul 8.2.2.1 de mai jos.

7.2.2.7.   Un dispozitiv de reglare montat direct pe sistemul de reținere pentru copii trebuie să reziste la o acționare repetată și, înainte de încercarea dinamică prevăzută la punctul 8.1.3, trebuie să fie supus unei încercări constând în 5 000 ± 5 cicluri, în conformitate cu punctul 8.2.7.

7.2.3.   Retractoare

7.2.3.1.   Retractoare cu blocare automată

7.2.3.1.1.   Cureaua unei centuri de siguranță echipate cu un retractor cu blocare automată nu trebuie să se deruleze mai mult de 30 mm între pozițiile de blocare ale retractorului. După o mișcare spre înapoi a utilizatorului, centura trebuie fie să rămână în poziția ei inițială, fie să revină automat la această poziție ca urmare a mișcării spre înainte a utilizatorului.

7.2.3.1.2.   În cazul în care retractorul face parte dintr-o centură subabdominală, forța de retractare a centurii nu trebuie să fie mai mică de 7 N, măsurată pe lungimea liberă dintre manechin și retractor în conformitate cu punctul 8.2.4.1 de mai jos. Dacă retractorul face parte dintr-un sistem de reținere pentru piept, forța de retractare a centurii nu trebuie să fie mai mică de 2 N sau mai mare de 7 N atunci când este măsurată într-o manieră similară. În cazul în care cureaua trece printr-un ghidaj sau printr-o pulie, forța de retractare trebuie măsurată pe lungimea liberă dintre manechin și ghidaj sau pulie. Dacă ansamblul cuprinde un mecanism cu acționare manuală sau automată care împiedică cureaua să se retracteze complet, acest mecanism nu trebuie să fie în funcțiune în momentul efectuării acestor măsurători.

7.2.3.1.3.   Centura trebuie derulată și lăsată să se retragă în retractor de mai multe ori în condițiile descrise la punctul 8.2.4.2 de mai jos, până când se realizează o serie de 5 000 de cicluri. Retractorul trebuie apoi supus cerințelor de efectuare a încercării de temperatură prevăzute la punctul 8.2.8.1 și încercării de coroziune descrise la punctul 8.1.1, precum și încercării de rezistență la praf descrise la punctul 8.2.4.5. Acesta trebuie apoi să facă față cu succes unei alte serii de 5 000 de cicluri de derulare și retractare. După încercările menționate, retractorul trebuie să funcționeze în continuare corect și să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 7.2.3.1.1 și 7.2.3.1.2 de mai sus.

7.2.3.2.   Retractoare cu blocare de urgență

7.2.3.2.1.   Un retractor cu blocare de urgență trebuie să îndeplinească următoarele condiții, după ce este supus încercării conform dispozițiilor de la punctul 8.2.4.3:

7.2.3.2.1.1.

Trebuie să fie blocat la o decelerare a vehiculului de 0,45 g.

7.2.3.2.1.2.

Nu trebuie să se blocheze la o accelerație a curelei mai mică de 0,8 g, măsurată pe axa de derulare a curelei.

7.2.3.2.1.3.

Nu trebuie să se blocheze dacă senzorul este înclinat în orice direcție cu cel mult 12° față de poziția de instalare indicată de producător.

7.2.3.2.1.4.

Trebuie să se blocheze dacă senzorul este înclinat în orice direcție cu peste 27° față de poziția de instalare indicată de producător.

7.2.3.2.2.   Dacă acționarea unui retractor depinde de un semnal extern sau de o sursă de curent, retractorul trebuie proiectat astfel încât să se blocheze automat în caz de cădere sau de întrerupere a semnalului ori a sursei de curent în cauză.

7.2.3.2.3.   Un retractor cu blocare de urgență cu sensibilitate multiplă trebuie să îndeplinească cerințele stabilite anterior. În plus, în cazul în care unul dintre factorii de sensibilitate se referă la derularea curelei, blocarea trebuie să se fi produs la o accelerație a curelei de 1,5 g, măsurată pe axa de derulare a curelei.

7.2.3.2.4.   În încercările indicate la punctele 7.2.3.2.1.1 și 7.2.3.2.3 de mai sus, lungimea curelei derulate înainte ca retractorul să se blocheze nu trebuie să depășească 50 mm, măsurată de la lungimea de derulare prevăzută la punctul 8.2.4.3.1. În încercarea prevăzută la punctul 7.2.3.2.1.2 de mai sus, blocarea nu trebuie să aibă loc pe parcursul primilor 50 mm ai centurii derulate, pornind de la lungimea de derulare prevăzută la punctul 8.2.4.3.1 de mai jos.

7.2.3.2.5.   În cazul în care retractorul face parte dintr-o centură subabdominală, forța de retractare a centurii nu trebuie să fie mai mică de 7 N, măsurată pe lungimea liberă dintre manechin și retractor, conform punctului 8.2.4.1. Dacă retractorul face parte dintr-un sistem de reținere pentru piept, forța de retractare a centurii nu trebuie să fie mai mică de 2 N sau mai mare de 7 N, măsurată într-un mod similar. În cazul în care cureaua trece printr-un ghidaj sau printr-o pulie, forța de retractare trebuie măsurată pe lungimea liberă dintre manechin și ghidaj sau pulie. Dacă ansamblul cuprinde un mecanism cu acționare manuală sau automată care împiedică cureaua să se retracteze complet, acest mecanism nu trebuie să fie în funcțiune în momentul efectuării acestor măsurători.

7.2.3.2.6.   Cureaua trebuie derulată și lăsată să se retragă în retractor de mai multe ori în condițiile prevăzute la punctul 8.2.4.2, până când se realizează o serie de 40 000 de cicluri de derulare și retractare. Retractorul trebuie apoi supus cerințelor de efectuare a încercării de temperatură prevăzute la punctul 8.2.8.1 și încercării de coroziune descrise la punctul 8.1.1, precum și încercării de rezistență la praf descrise la punctul 8.2.4.5. Acesta trebuie apoi facă față cu succes unei alte serii de 5 000 de cicluri de derulare și retractare (totalizând 45 000 de cicluri). După efectuarea încercărilor de mai sus, retractorul trebuie să funcționeze în continuare corect și să îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 7.2.3.2.1 și 7.2.3.2.5 de mai sus.

7.2.4.   Curele

7.2.4.1.   Lățime

7.2.4.1.1.   Lățimea minimă a curelelor sistemelor de reținere pentru copii care intră în contact cu manechinul trebuie să fie de 25 mm pentru grupele 0, 0+ și I, respectiv de 38 mm pentru grupele II și III. Aceste dimensiuni se măsoară în cursul încercării de rezistență a curelei prevăzută la punctul 8.2.5.1, fără a opri mașina și sub o sarcină egală cu 75 % din sarcina de rupere a curelei.

7.2.4.2.   Rezistența după condiționarea la temperatura ambiantă

7.2.4.2.1.   Pe două eșantioane de curele condiționate conform punctului 8.2.5.2.1, sarcina de rupere trebuie determinată în conformitate cu punctul 8.2.5.1.2 de mai jos.

7.2.4.2.2.   Diferența dintre sarcinile de rupere ale celor două eșantioane nu trebuie să depășească 10 % din cea mai mare sarcină de rupere măsurată.

7.2.4.3.   Rezistența după condiționarea specială

7.2.4.3.1.   Pe două curele condiționate conform uneia din dispozițiile de la punctul 8.2.5.2 (cu excepția punctului 8.2.5.2.1), sarcina de rupere a curelei trebuie să fie de cel puțin 75 % din media sarcinilor determinate ca urmare a încercării prevăzute la punctul 8.2.5.1 de mai jos.

7.2.4.3.2.   În plus, sarcina de rupere nu trebuie să fie mai mică de 3,6 kN pentru sistemele de reținere din grupele 0, 0+ și I, de 5 kN pentru cele din grupa II și de 7,2 kN pentru cele din grupa III.

7.2.4.3.3.   Autoritatea de omologare de tip poate renunța la una sau mai multe dintre aceste încercări în cazul în care structura materialului utilizat sau informațiile disponibile fac încercarea (încercările) inutilă (inutile).

7.2.4.3.4.   Procedura de condiționare prin abraziune de tip 1, definită la punctul 8.2.5.2.6, se efectuează numai atunci când rezultatul încercării de microalunecare, definită la punctul 8.2.3 de mai jos, este cu 50 % peste limita prevăzută la punctul 7.2.2.5.1 de mai sus.

7.2.4.4.   Nu trebuie să fie posibilă derularea completă a curelei prin dispozitivele de reglare, catarame sau prin punctele de ancorare.

7.2.5.   Dispozitivul de blocare

7.2.5.1.   Dispozitivul de blocare trebuie atașat în permanență la sistemul de reținere pentru copii.

7.2.5.2.   Dispozitivul de blocare nu trebuie să afecteze durabilitatea centurii de siguranță pentru adulți și trebuie să respecte cerințele de efectuare a încercării de temperatură prevăzute la punctul 8.2.8.1.

7.2.5.3.   Dispozitivul de blocare nu trebuie să împiedice eliberarea rapidă a copilului.

7.2.5.4.   Dispozitive din clasa A.

Chinga nu trebuie să alunece pe o distanță mai mare de 25 mm după încercarea prevăzută la punctul 8.2.6.1 de mai jos.

7.2.5.5.   Dispozitive din clasa B.

Chinga nu trebuie să alunece pe o distanță mai mare de 25 mm după încercarea prevăzută la punctul 8.2.6.2 de mai jos.

7.2.6.   Specificații privind dispozitivele de prindere ISOFIX

„Dispozitivele de prindere ISOFIX” și indicatoarele de cuplare trebuie să reziste la acționări repetate și, înainte de încercarea dinamică prevăzută la punctul 8.1.3, trebuie să fie supuse unei încercări cuprinzând 2 000 ± 5 cicluri de deschidere și de închidere în condiții normale de utilizare.

7.2.7.   Dispozitivele de prindere ISOFIX trebuie să fie prevăzute cu un mecanism de blocare care să respecte cerințele specificate la litera (a) sau (b), după cum urmează:

(a)	eliberarea mecanismului de blocare a scaunului complet necesită două acțiuni consecutive, prima trebuind să fie menținută în timp ce se efectuează cea de a doua; sau

(b)	Forța necesară pentru deschiderea dispozitivului de prindere ISOFIX trebuie să fie de cel puțin 50 N în timpul încercărilor prevăzute la punctul 8.2.9 de mai jos.

8.   DESCRIEREA ÎNCERCĂRILOR (6)

8.1.   Încercări pe ansamblul sistemului de reținere

8.1.1.   Coroziune

8.1.1.1.   Elementele din metal ale sistemului de reținere pentru copii se amplasează într-o cameră de încercare, astfel cum se prevede în anexa 4. În cazul unui sistem de reținere pentru copii care include și un retractor, centura trebuie derulată pe toată lungimea minus 100 ± 3 mm. Cu excepția unor scurte întreruperi care pot fi necesare, de exemplu, pentru verificarea și completarea soluției de sare, încercarea de expunere trebuie să se efectueze timp de 50 ± 0,5 ore.

8.1.1.2.   La încheierea încercării de expunere, elementele din metal ale sistemului de reținere trebuie spălate cu atenție sau înmuiate în apă curgătoare curată, la o temperatură maximă de 38 °C, pentru a îndepărta orice eventuală depunere de sare, după care se lasă la uscat la o temperatură a camerei de 18-25 °C, timp de 24 ± 1 ore înainte de a efectua verificarea în conformitate cu punctul 7.1.1.2 de mai sus.

8.1.2.   Răsturnare

8.1.2.1.   Manechinul trebuie să fie echipat cu oricare dintre dispozitivele de aplicare a sarcinii, după caz și după cum prevede anexa 23. Manechinul se așază în sistemele de reținere montate în conformitate cu prezentul regulament și cu instrucțiunile producătorului, ținând cont și de distanța standard, astfel cum se prevede la punctul 8.1.3.6 de mai jos, aplicat identic pentru toate sistemele.

8.1.2.2.   Sistemul de reținere trebuie fixat pe scaunul de încercare sau pe scaunul vehiculului. Întregul scaun se rotește în jurul unei axe orizontale situate în planul longitudinal median al scaunului cu un unghi de 540° +/– 5° la o viteză de 2-5 grade/secundă și oprit în această poziție. În scopul efectuării prezentei încercări, pe scaunul de încercare descris în anexa 6 pot fi prinse dispozitive destinate pentru a fi utilizate pe vehicule specifice.

8.1.2.3.   În această poziție statică inversată, trebuie să se aplice o masă de patru ori mai mare decât cea a manechinului, vertical spre în jos pe un plan perpendicular pe axa de rotație, în plus față de manechinul care utilizează dispozitivul de aplicare a sarcinii descris în anexa 23. Sarcina trebuie să se aplice progresiv și în mod controlat, la o rată care să nu depășească accelerația gravitațională sau 400 mm/min. Se menține sarcina maximă prevăzută timp de 30 – 0/+ 5 secunde.

8.1.2.4.   Se elimină sarcina cu o viteză care să nu depășească 400 mm/min și se măsoară deplasarea.

8.1.2.5.   Întregul scaun se rotește cu 180° pentru a reveni în poziția inițială.

8.1.2.6.   Acest ciclu de încercare trebuie să fie efectuat din nou prin rotire în direcția inversă. Cu axa de rotație în planul orizontal și la un unghi de 90° față de cel adoptat pentru cele două încercări anterioare, procedura trebuie repetată în ambele direcții de rotație.

8.1.2.7.   Încercările în cauză trebuie efectuate utilizând atât cel mai mic, cât și cel mai mare manechin din grupul sau grupurile cărora le este destinat sistemul de reținere.

Nu este permisă nicio ajustare a manechinului sau a sistemului de reținere pentru copii pe durata întregului ciclu de încercare.

8.1.3.   Încercări dinamice

8.1.3.1.   Încercări pe cărucior și scaunul de încercare

8.1.3.1.1.   Orientare cu fața la direcția de mers

8.1.3.1.1.1.   Căruciorul și scaunul de încercare folosite pentru încercarea dinamică trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în anexa 6 la prezentul regulament, iar procedura de instalare pentru încercarea dinamică de impact trebuie să fie efectuată în conformitate cu anexa 21.

8.1.3.1.1.2.   Căruciorul trebuie să rămână în poziție orizontală pe tot intervalul decelerării sau accelerării.

8.1.3.1.1.3.   Dispozitive de decelerare sau accelerare

Solicitantul trebuie să utilizeze, la alegere, unul dinte următoarele dispozitive:

8.1.3.1.1.3.1.

Dispozitiv de încercare la decelerare: Decelerarea căruciorului trebuie efectuată folosind aparatul prevăzut în anexa 6 la prezentul regulament sau orice alt dispozitiv care produce rezultate echivalente. Acest aparat trebuie să poată obține performanța specificată la punctul 8.1.3.4 și descrisă în continuare:   Procedura de etalonare: Curba de decelerare a căruciorului, în cazul încercărilor sistemelor de reținere pentru copii efectuate în conformitate cu prevederile de la punctul 8.1.3.1, căruciorul fiind încărcat cu mase inerte de cel mult 55 kg pentru a reproduce un sistem de reținere pentru copii ocupat, precum și în cazul încercărilor sistemelor de reținere pentru copii efectuate pe caroseria unui vehicul în conformitate cu prevederile de la punctul 8.1.3.2, căruciorul fiind încărcat cu structura vehiculului și cu mase inerte cântărind de cel mult x ori 55 kg și reproducând un număr de x sisteme de reținere pentru copii ocupate, trebuie să se situeze, în cazul unui impact frontal, în zona hașurată din graficul prezentat în apendicele 1 al anexei 7 la prezentul regulament și, în cazul unui impact din spate, în zona hașurată din graficul prezentat în apendicele 2 al anexei 7 la prezentul regulament. În timpul etalonării dispozitivului de oprire, distanța de oprire trebuie să fie de 650 ± 30 mm, în cazul unui impact frontal, respectiv de 275 ± 20 mm, în cazul unui impact din spate.

8.1.3.1.1.3.2.

Dispozitiv de încercare la accelerare:   Condițiile încercării dinamice:   În caz de impact frontal, căruciorul trebuie propulsat astfel încât, în timpul încercării, variația totală a vitezei sale ΔV să fie de 52 + 0 – 2 km/h, iar curba accelerației să fie în interiorul zonei hașurate din graficul din apendicele 1 al anexei 7 și să se mențină deasupra segmentului definit de coordonatele (5 g, 10 ms) și (9 g, 20 ms). Momentul inițial al impactului (T0) este definit în conformitate cu ISO 17373 pentru un nivel al accelerației de 0,5 g.   În caz de impact din spate, căruciorul trebuie propulsat astfel încât, în timpul încercării, variația totală a vitezei sale ΔV să fie de 32 + 2 – 0 km/h, iar curba accelerației să fie în interiorul zonei hașurate din graficul din apendicele 2 al anexei 7 și să se mențină deasupra segmentului definit de coordonatele (5 g, 5 ms) și (10 g, 10 ms). Momentul inițial al impactului (T0) este definit în conformitate cu ISO 17373 pentru un nivel al accelerației de 0,5 g. Chiar dacă cerințele de mai sus sunt îndeplinite, serviciul tehnic trebuie să folosească un cărucior (echipat cu scaun) având masa mai mare de 380 kg, astfel cum se precizează la punctul 1 din anexa 6. Cu toate acestea, în cazul în care încercările de mai sus au fost efectuate la viteze mai mari și/sau curba accelerației a depășit nivelul superior al zonei hașurate, iar sistemul de reținere pentru copii continuă să îndeplinească cerințele, rezultatele încercării se consideră satisfăcătoare.

8.1.3.1.1.4.   Trebuie efectuate următoarele măsurători:

8.1.3.1.1.4.1.

Viteza căruciorului imediat înainte de impact (numai în cazul săniilor de decelerare, necesară pentru calcularea distanței de oprire),

8.1.3.1.1.4.2.

Distanța de oprire (numai în cazul săniilor de decelerare), care poate fi calculată prin dubla integrare a decelerării înregistrate a saniei,

8.1.3.1.1.4.3.

Deplasarea capului manechinului în plan vertical și orizontal pentru grupele I, II și III, iar pentru grupele 0 și 0+, deplasarea manechinului fără a lua în considerare membrele,

8.1.3.1.1.4.4.

Decelerarea pieptului în trei direcții perpendiculare între ele, cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți,

8.1.3.1.1.4.5.

Orice semne vizibile de perforare a masticului în regiunea abdominală (a se vedea punctul 7.1.4.3.1), cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți,

8.1.3.1.1.4.6.

Accelerarea sau decelerarea căruciorului cel puțin în primele 300 ms.

8.1.3.1.1.5.   După impact, sistemul de reținere pentru copii trebuie inspectat vizual, fără a deschide catarama, pentru a stabili dacă s-a produs vreo defecțiune sau rupere.

8.1.3.1.2.   Orientare cu spatele la direcția de mers

8.1.3.1.2.1.   Scaunul de încercare trebuie rotit la 180 ° Când încercarea are loc în conformitate cu cerințele încercării la impactul din spate.

8.1.3.1.2.2.   La încercarea unui sistem de reținere pentru copii destinat utilizării cu spatele la direcția de mers pe scaunul din față, tabloul de bord al vehiculului trebuie reprezentat de o bară rigidă prinsă de cărucior, astfel încât întreaga energie să fie absorbită de sistemul de reținere pentru copii.

8.1.3.1.2.3.   Condițiile de decelerare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.1.1.3.1.

Condițiile de accelerare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.1.1.3.2.

8.1.3.1.2.4.   Măsurătorile care urmează a fi efectuate trebuie să fie aceleași cu cele stabilite la punctele 8.1.3.1.1.4-8.1.3.1.1.4.6 de mai sus.

8.1.3.2.   Încercare pe cărucior și pe caroseria vehiculului

8.1.3.2.1.   Orientare cu fața la direcția de mers

8.1.3.2.1.1.   Metoda utilizată pentru imobilizarea vehiculului în timpul încercării nu trebuie să aibă ca efect consolidarea ancorajelor scaunelor, a centurilor de siguranță pentru adulți sau a oricăror ancoraje suplimentare necesare pentru a fixa sistemul de reținere pentru copii sau pentru a reduce deformarea normală a structurii. Nu trebuie să existe componente ale vehiculului care, limitând mișcarea manechinului, ar reduce sarcina exercitată pe sistemul de reținere pentru copii în timpul încercării. Componentele eliminate ale structurii pot fi înlocuite cu altele având aceeași rezistență, cu condiția ca ele să nu împiedice mișcarea manechinului.

8.1.3.2.1.2.   Un dispozitiv de imobilizare este considerat satisfăcător dacă nu produce niciun efect asupra unei suprafețe care se întinde pe întreaga lățime a structurii și dacă vehiculul sau structura este blocată sau fixată în partea din față la o distanță de cel puțin 500 mm față de ancorajul sistemului de reținere. În partea din spate, structura trebuie imobilizată la o distanță suficientă în spatele ancorajelor pentru a îndeplini toate cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.2.1.1 de mai sus.

8.1.3.2.1.3.   Scaunul vehiculului și sistemul de reținere pentru copii trebuie montate și amplasate într-o poziție aleasă de serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare pentru a reproduce cele mai nefavorabile condiții cu privire la rezistență, compatibile cu instalarea manechinului în vehicul. Poziția spătarului scaunului vehiculului și a sistemului de reținere pentru copii trebuie precizate în raport. Spătarul scaunului vehiculului, dacă se poate înclina, trebuie blocat în conformitate cu indicațiile producătorului sau, în lipsa oricărei specificații, la un unghi efectiv de înclinare a spătarului cât mai apropiat de 25°.

8.1.3.2.1.4.   Cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute de instrucțiunile de montare și de utilizare, scaunul din față trebuie deplasat în poziția cea mai din față folosită în mod normal pentru sistemele de reținere pentru copii destinate utilizării pe scaunul din față și în poziția cea mai din spate folosită în mod normal pentru sistemele de reținere pentru copii destinate utilizării pe scaunul din spate.

8.1.3.2.1.5.   Condițiile de decelerare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.4 de mai jos. Scaunul de încercare trebuie să fie chiar scaunul vehiculului.

8.1.3.2.1.6.   Trebuie efectuate următoarele măsurători:

8.1.3.2.1.6.1.

Viteza căruciorului imediat înainte de impact (numai în cazul săniilor de decelerare, necesară pentru calcularea distanței de oprire),

8.1.3.2.1.6.2.

Distanța de oprire (numai în cazul săniilor de decelerare), care poate fi calculată prin dubla integrare a decelerării înregistrate a saniei,

8.1.3.2.1.6.3.

Orice contact dintre capul manechinului și interiorul caroseriei;

8.1.3.2.1.6.4.

Decelerarea pieptului în trei direcții perpendiculare între ele, cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți,

8.1.3.2.1.6.5.

Orice semne vizibile de perforare a masticului în regiunea abdominală (a se vedea punctul 7.1.4.3.1), cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți,

8.1.3.2.1.6.6.

Accelerarea sau decelerarea căruciorului și a carcasei vehiculului cel puțin în primele 300 ms.

8.1.3.2.1.7.   După impact, sistemul de reținere pentru copii trebuie inspectat vizual, fără a se deschide catarama, pentru a stabili dacă s-a produs vreo defecțiune.

8.1.3.2.2.   Orientare cu spatele la direcția de mers

8.1.3.2.2.1.   Pentru încercările la impactul din spate, caroseria vehiculului trebuie rotită cu 180° pe căruciorul de încercare.

8.1.3.2.2.2.   Aceleași cerințe ca în cazul impactului frontal.

8.1.3.3.   Încercare cu vehicul complet

8.1.3.3.1.   Condițiile de decelerare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.4 de mai jos.

8.1.3.3.2.   Pentru încercările la impact frontal, procedura este cea stabilită în anexa 9 la prezentul regulament.

8.1.3.3.3.   Pentru încercările la impactul din spate, procedura trebuie să fie cea stabilită în anexa 10 la prezentul regulament.

8.1.3.3.4.   Trebuie efectuate următoarele măsurători:

8.1.3.3.4.1.

Viteza vehiculului/elementului de impact imediat înainte de impact;

8.1.3.3.4.2.

Orice contact între capul manechinului (în cazul grupei 0, manechinul fără a lua în considerare membrele sale) și interiorul vehiculului;

8.1.3.3.4.3.

Accelerarea pieptului în trei direcții perpendiculare între ele, cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți;

8.1.3.3.4.4.

Orice semne vizibile de perforare a masticului în regiunea abdominală (a se vedea punctul 7.1.4.3.1), cu excepția manechinelor reprezentând nou-născuți.

8.1.3.3.5.   Scaunele din față, dacă se pot înclina, trebuie blocate în conformitate cu indicațiile producătorului sau, în lipsa oricărei specificații, la un unghi efectiv de înclinare al spătarului cât mai apropiat de 25°.

8.1.3.3.6.   După impact, sistemul de reținere pentru copii trebuie inspectat vizual, fără a se deschide catarama, pentru a stabili dacă s-a produs vreo defecțiune sau rupere.

8.1.3.4.   Condițiile pentru încercarea dinamică sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

		IMPACT FRONTAL			IMPACT DIN SPATE
Încercare	Sistem de reținere	Viteză (km/h)	Impuls de încercare	Distanța de oprire în timpul încercării (mm)	Viteză (km/h)	Impuls de încercare	Distanța de oprire în timpul încercării (mm)
Cărucior cu scaun de încercare	Orientat cu fața la direcția de mers față și spate scaune de tip universal, semiuniversal și restrâns (*)	50 + 0 –2	1	650 ± 50	—	—	—
	Orientat cu spatele la direcția de mers față și spate scaune de tip universal, semiuniversal și restrâns (**)	50 + 0 – 2	1	650 ± 50	30 + 2 – 0	2	275 ± 25
Caroserie pe cărucior	Orientat cu fața la direcția de mers (*)	50 + 0 – 2	1 sau 3	650 ± 50	—	—	—
	Orientat cu spatele la direcția de mers (**)	50 + 0 – 2	1 sau 3	650 ± 50	30 + 2 – 0	2 sau 4	275 ± 25
Încercare pe vehicul complet la coliziunea cu un obstacol	Orientat cu fața la direcția de mers	50 + 0 – 2	3	nu este specificat	—	—	—
	Orientat cu spatele la direcția de mers	50 + 0 – 2	3	nu este specificat	30 + 2 – 0	4	nu este specificat

8.1.3.5.   Sisteme de reținere pentru copii care presupun utilizarea unor ancoraje suplimentare

8.1.3.5.1.   În cazul unor sisteme de reținere pentru copii destinate utilizării conform specificațiilor de la punctul 2.1.2.3 și care presupun utilizarea unor ancoraje suplimentare, trebuie efectuată o încercare la impact frontal, în conformitate cu punctul 8.1.3.4, după cum urmează:

8.1.3.5.2.   Pentru sistemele care includ curele scurte de prindere în partea superioară, de exemplu cele destinate fixării de copertina portbagajului, configurația ancorajelor superioare pe căruciorul de încercare trebuie să fie cea prevăzută în apendicele 3 al anexei 6.

8.1.3.5.3.   Pentru sistemele care includ curele lungi de prindere în partea superioară, de exemplu cele folosite în lipsa unei copertine a portbagajului, și în cazul în care curelele sunt prinse de podeaua vehiculului, ancorajele de pe căruciorul de încercare trebuie să cele prevăzute în apendicele 3 la anexa 6.

8.1.3.5.4.   Pentru sistemele destinate a fi utilizate în ambele configurații, trebuie efectuate încercările prevăzute la punctele 8.1.3.5.2 și 8.1.3.5.3, cu excepția încercării efectuate în conformitate cu cerințele de la punctul 8.1.3.5.3 de mai sus, când trebuie utilizat doar manechinul mai greu.

8.1.3.5.5.   Pentru dispozitivele montate cu spatele la direcția de mers, configurația ancorajelor inferioare de pe căruciorul de încercare trebuie să fie cele prevăzute în apendicele 3 al anexei 6.

8.1.3.5.6.   Pentru coșulețele pentru sugari care includ curele suplimentare prinse de două centuri de siguranță pentru adulți, în cazul în care forța de compresie se aplică direct prin centura pentru adulți asupra ancorajului inferior al centurii respective, ancorajele de pe căruciorul de încercare trebuie să fie în conformitate cu punctul 7 din apendicele 3 al anexei 6 (A1, B1). Montarea pe scaunul de încercare trebuie realizată în conformitate cu nota 5 din anexa 21. Acest sistem trebuie să funcționeze în mod corect chiar și atunci când centura de siguranță pentru adulți este deblocată și se consideră ca fiind de tip universal în cazul în care corespunde cerințelor de la punctul 6.1.8.

8.1.3.6.   Manechine de încercare

8.1.3.6.1.   Sistemul de reținere pentru copii și manechinele se instalează astfel încât să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 8.1.3.6.3.

8.1.3.6.2.   Sistemul de reținere pentru copii trebuie supus încercării cu ajutorul manechinelor prevăzute în anexa 8 la prezentul regulament.

8.1.3.6.3.   Instalarea manechinului

8.1.3.6.3.1.   Manechinul trebuie așezat astfel încât să se creeze un spațiu între spatele manechinului și sistemul de reținere. În cazul coșulețelor pentru sugari, manechinul trebuie așezat în poziție orizontală, cât mai aproape de linia mediană a coșulețului pentru sugari.

8.1.3.6.3.2.   Se amplasează scaunul pentru copii pe scaunul de încercare.

Se amplasează manechinul pe scaunul pentru copii.

În ceea ce privește dispozitivele de reținere sau curelele care acționează direct pe un retractor sau pe o centură de siguranță cu prindere în trei puncte pentru adulți, în cazul în care nu se utilizează niciun dispozitiv de blocare sau un sistem capabil să împiedice acționarea retractorului:

(a)	Se fixează centura în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

(b)	Se finalizează montarea scaunului pentru copil pe scaunul de încercare în conformitate cu anexa 21 la prezentul regulament.

În ceea ce privește toate celelalte dispozitive de reținere:

(a)

Se amplasează un panou cu balamale sau un dispozitiv flexibil similar cu o grosime de 2,5 cm, o lățime de 6 cm și o lungime egală cu înălțimea umărului (poziția șezut, anexa 8) minus înălțimea centrului șoldului (poziția șezut, în anexa 8, înălțimea popliteului plus jumătate din înălțimea coapsei, în poziția șezut) corespunzătoare dimensiunii manechinului supus încercării, între manechin și spătarul scaunului. Panoul trebuie să urmeze cât mai îndeaproape curbura scaunului, iar capătul său inferior trebuie să fie la înălțimea articulației de la șold a manechinului.

(b)	Se reglează centura în conformitate cu instrucțiunile producătorului, dar la o tensiune mai mare de 250 ± 25 N decât forța de reglare, cu un unghi de deflecție a curelei față de dispozitivul de reglare de 45 ± 5° sau, ca soluție alternativă, cu unghiul stabilit de producător.

(c)	Se finalizează montarea scaunului pentru copil pe scaunul de încercare în conformitate cu anexa 21 la prezentul regulament.

(d)	Se înlătură dispozitivul flexibil.

8.1.3.6.3.3.   Planul longitudinal care trece prin linia mediană a manechinului trebuie reglat la jumătatea distanței dintre cele două ancoraje inferioare ale centurii de siguranță, ținându-se totuși cont de prevederile de la punctul 8.1.3.2.1.3. În cazul sistemelor de reținere pentru copii care sunt supuse încercării cu un manechin reprezentând un copil de 10 ani, planul longitudinal care trece prin linia mediană a manechinului trebuie să fie poziționat la cel mult 80 mm de partea punctului de ancoraj C în raport cu punctul situat la mijlocul distanței dintre cele două ancoraje inferioare ale centurii de siguranță. Valoarea acestei deplasări trebuie stabilită de serviciul tehnic pentru a optimiza poziționarea centurii diagonale la nivelul manechinului.

8.1.3.6.3.4.   În cazul dispozitivelor care presupun utilizarea unei centuri obișnuite, poziționarea curelei diagonale poate fi menținută pe manechin înainte de încercarea dinamică cu ajutorul unei benzi izolatoare ușoare cu o lungime maximă de 250 mm și o lățime maximă de 20 mm. În cazul unor dispozitive orientate cu spatele la direcția de mers, capul poate fi sprijinit de spătarul sistemului de reținere cu ajutorul unei benzi izolatoare suficient de lungi și cu o lățime maximă de 20 mm.

8.1.3.7.   Categoria de manechin care trebuie utilizată:

8.1.3.7.1.

dispozitiv din grupa 0: încercare cu manechinul reprezentând un nou-născut și un manechin de 9 kg;

8.1.3.7.2.

dispozitiv din grupa 0+: încercare cu manechinul reprezentând un nou-născut și un manechin de 11 kg;

8.1.3.7.3.

dispozitiv din grupa I: Încercări cu un manechin de 9 kg și, respectiv, unul de 15 kg;

8.1.3.7.4.

dispozitiv din grupa II: Încercări cu un manechin de 15 kg și, respectiv, unul de 22 kg;

8.1.3.7.5.

dispozitiv din grupa III: Încercările cu un manechin de 22 kg și, respectiv, unul de 32 kg.

8.1.3.7.6.

În cazul în care sistemul de reținere pentru copii este compatibil cu două sau mai multe grupe de masă, încercările trebuie efectuate folosind manechinul cel mai ușor și manechinul cel mai greu menționate anterior pentru fiecare grupă în cauză.

8.1.3.7.7.

În cazul în care sistemul de reținere pentru copii este proiectat pentru doi sau mai mulți copii, trebuie efectuată o încercare folosind manechinul cel mai greu, așezat pe scaun în toate pozițiile. Trebuie efectuată, de asemenea, o a doua încercare folosind manechinul cel mai ușor și manechinul cel mai greu menționate mai sus. Încercările trebuie efectuate folosind scaunul de încercare, astfel cum se indică în figura 3 din apendicele 3 al anexei 6. Laboratorul care efectuează încercările poate, în cazul în care consideră necesar, să adauge o a treia încercare folosind orice combinație de manechine sau de scaune neocupate.

8.1.3.7.8.

În cazul în care un sistem de reținere pentru copii din grupa 0 sau 0+ prezintă configurații diferite în funcție de masa copilului, fiecare configurație trebuie supusă încercării folosind ambele manechine din grupa de masă corespunzătoare.

8.1.3.7.9.

În cazul în care sistemul ISOFIX de reținere pentru copii folosește o curea superioară, trebuie efectuată o încercare cu manechinul cel mai mic, reglând la minimum cureaua superioară (punctul de ancoraj G1). O a doua încercare trebuie efectuată cu manechinul cel mai greu, reglând la maximum cureaua superioară (punctul de ancoraj G2). Se reglează cureaua superioară pentru a obține o tensiune de 50 ± 5 N.

8.1.3.7.10.

Încercarea prevăzută la punctul 7.1.4.1.10.1.2 de mai sus trebuie efectuată folosind doar manechinul cel mai mare pentru care este proiectat sistemul de reținere pentru copii. În cazul în care sunt posibile mai multe configurații ale sistemului de reținere pentru copii (de exemplu, înclinată/verticală), trebuie să se utilizeze pentru această încercare configurația care generează cel mai grav caz de deplasare orizontală a capului.

8.1.4.   Sistem de reținere a pernelor de înălțare

Se plasează o țesătură din bumbac pe suprafața de ședere a bancului de încercare. Se amplasează perna de înălțare pe bancul de încercare, se poziționează blocul trunchiului inferior astfel cum se descrie în figura 1 din anexa 22, pe suprafața de ședere, se fixează și se întinde centura de siguranță cu prindere în trei puncte astfel cum se prevede în anexa 21. Cu ajutorul unei bucăți de chingă lată de 25 mm sau a unei benzi asemănătoare legate în jurul pernei de înălțare, se aplică o tensiune de 250 ± 5 N în direcția săgeții A (a se vedea figura 2 din anexa 22), pe o direcție paralelă cu suprafața bancului de încercare.

8.2.   Încercări pe componente individuale

8.2.1.   Catarama

8.2.1.1.   Încercare de deschidere sub sarcină

8.2.1.1.1.   Pentru această încercare trebuie folosit un sistem de reținere pentru copii care a fost supus în prealabil încercărilor dinamice prevăzute la punctul 8.1.3.

8.2.1.1.2.   Sistemul de reținere pentru copii trebuie scos din căruciorul de încercare sau din vehicul fără a se deschide catarama. Se aplică o tensiune de 200 ± 2 N asupra cataramei. În cazul în care catarama este prinsă de o parte rigidă, trebuie aplicată o forță care să reproducă unghiul format între cataramă și partea rigidă în cauză în timpul încercării dinamice.

8.2.1.1.3.   O sarcină la viteza de 400 ± 20 mm/min trebuie aplicată asupra centrului geometric al butonului de deblocare a cataramei, de-a lungul unei axe fixe care se desfășoară în paralel cu direcția inițială a mișcării butonului; centrul geometric se aplică părții de pe suprafața cataramei asupra căreia se va aplica presiunea de deblocare. Catarama trebuie prinsă de un suport rigid în timpul aplicării forței de deschidere.

8.2.1.1.4.   Forța de deschidere a cataramei trebuie aplicată folosind un dinamometru sau un dispozitiv similar, conform modului și direcției de utilizare normale. Capătul de contact trebuie să fie o emisferă metalică lustruită cu o rază de 2,5 ± 0,1 mm.

8.2.1.1.5.   Trebuie să se măsoare forța de deschidere a cataramei și să se noteze orice defecțiune.

8.2.1.2.   Încercare de deschidere fără sarcină

8.2.1.2.1.   O cataramă care nu a fost supusă în prealabil unei sarcini trebuie montată și poziționată astfel încât să nu fie supusă niciunei sarcini.

8.2.1.2.2.   Metoda de măsurare a forței de deschidere a cataramei trebuie să fie cea prevăzută la punctele 8.2.1.1.3 și 8.2.1.1.4.

8.2.1.2.3.   Trebuie să se măsoare forța de desfacere a cataramei.

8.2.1.3.   Încercarea de rezistență

8.2.1.3.1   Pentru încercarea de rezistență se folosesc două eșantioane. Toate dispozitivele de reglare, cu excepția celor montate direct pe un sistem de reținere pentru copii, fac obiectul acestei încercări.

8.2.1.3.2.   În anexa 20 este prezentat un dispozitiv tipic pentru o încercare de rezistență a cataramei. Catarama se așază pe plăcuța rotundă superioară (A), în alveola prevăzută în acest scop. Toate curelele adiacente au o lungime de cel puțin 250 mm și sunt dispuse în așa fel încât să atârne din plăcuța superioară în funcție de poziția lor pe cataramă. Capetele libere ale curelelor sunt apoi înfășurate în jurul plăcuței rotunde inferioare (B) până când ies prin deschizătura interioară a plăcuței. Toate curelele trebuie să fie în poziție verticală între A și B. Plăcuța rotundă de strângere (C) se strânge ușor pe partea inferioară a plăcuței (B), lăsând totuși cureaua să se miște între plăcuțe. Aplicând o forță mică cu ajutorul mașinii de încercat la tracțiune, curelele sunt tensionate și trase printre plăcuțele (B) și (C) până când toate curelele sunt tensionate în funcție de dispunerea lor. Catarama nu trebuie să atingă plăcuța (A) sau vreo altă componentă a plăcuței (A) în timpul acestei operațiuni și al încercării propriu-zise. (B) și (C) se strâng apoi bine una peste cealaltă, iar forța de tracțiune se mărește la o viteză de 100 ± 20 mm/min până când se ating valorile necesare.

8.2.2.   Dispozitivul de reglare

8.2.2.1.   Ușurința reglării

8.2.2.1.1.   La încercarea unui dispozitiv de reglare manuală, cureaua trebuie culisată prin dispozitivul de reglare printr-o tracțiune normală, ținând cont de condițiile normale de utilizare, la o viteză de 100 ± 20 mm/min și o forță maximă măsurată la cel mai apropiat număr întreg de N după primii 25 ± 5 mm de deplasare a curelei.

8.2.2.1.2.   Încercarea trebuie efectuată în ambele direcții de derulare a curelei prin dispozitiv, cureaua fiind supusă întregului ciclu de derulare de 10 ori înainte de măsurare.

8.2.3.   Încercarea de microalunecare (a se vedea figura 3 din anexa 5)

8.2.3.1.   Componentele sau dispozitivele ce urmează a fi supuse încercării de microalunecare trebuie ținute timp de cel puțin 24 de ore înainte de încercare la o temperatură de 20 ± 5 °C și o umiditate aproximativă de 65 ± 5 %. Încercarea trebuie efectuată la o temperatură cuprinsă între 15 și 30 °C.

8.2.3.2.   Capătul liber al curelei trebuie dispus în aceeași configurație ca atunci când dispozitivul este folosit în vehicul și nu trebuie să fie atașat la nicio altă componentă.

8.2.3.3.   Dispozitivul de reglare trebuie fixat pe o secțiune verticală a curelei care suportă la un capăt o sarcină de 50 ± 0,5 N (ghidată astfel încât să împiedice legănarea sarcinii și răsucirea curelei). Capătul liber al curelei care iese din dispozitivul de reglare trebuie orientat vertical în sus sau în jos, în funcție de poziția sa în vehicul. Celălalt capăt trebuie să treacă peste o rolă deflectoare, a cărei axă orizontală este paralelă cu planul secțiunii de curea care suportă sarcina, secțiunea care trece peste rolă fiind orizontală.

8.2.3.4.   Dispozitivul supus încercării trebuie poziționat astfel încât centrul său, în cea mai înaltă poziție la care poate fi ridicat, să se afle la 300 ± 5 mm față de o masă de sprijin, iar sarcina de 50 N să fie la 100 ± 5 mm față de masa de sprijin respectivă.

8.2.3.5.   Trebuie efectuate 20 ± 2 cicluri de încercare prealabilă, urmate de 1 000 ± 5 cicluri, la o frecvență de 30 ± 10 cicluri pe minut, amplitudinea totală fiind de 300 ± 20 mm sau conform indicațiilor de la punctul 8.2.5.2.6.2. Sarcina de 50 N trebuie aplicată numai pe durata corespunzătoare unei deplasări de 100 ± 20 mm pentru fiecare jumătate de perioadă. Microalunecarea trebuie să se măsoare din poziția constatată la sfârșitul celor 20 de cicluri de încercare prealabilă.

8.2.4.   Retractorul

8.2.4.1.   Forța de retractare

8.2.4.1.1.   Forțele de retractare trebuie măsurate cu centura de siguranță instalată pe un manechin, ca și în cazul încercării dinamice prevăzute la punctul 8.1.3. Tensiunea curelei trebuie să se măsoare la punctul de contact cu manechinul (însă fără a îl atinge), în timp ce cureaua este retractată cu o viteză de 0,6 m/min.

8.2.4.2.   Durabilitatea mecanismului retractorului

8.2.4.2.1.   Cureaua trebuie derulată și lăsată să se retragă în retractor pentru numărul necesar de cicluri cu o frecvență de cel mult 30 de cicluri pe minut. În cazul retractoarelor cu blocare de urgență, la fiecare al cincilea ciclu trebuie aplicat un șoc care să blocheze retractorul. Șocurile se aplică în număr egal la fiecare cinci lungimi diferite de extragere, și anume 90, 80, 75, 70 și 65 % din lungimea totală a curelei pe retractor. Cu toate acestea, în cazul în care lungimea curelei depășește 900 mm, procentajele menționate anterior trebuie raportate la ultima secțiune de 900 mm a curelei care poate fi derulată din retractor.

8.2.4.3.   Blocarea retractoarelor cu blocare de urgență

8.2.4.3.1.   Blocarea retractorului trebuie supusă încercării o singură dată, după ce cureaua a fost derulată pe toată lungimea ei, minus 300 ± 3 mm.

8.2.4.3.2.   În cazul unui retractor activat printr-o deplasare a curelei, derularea trebuie să se facă în direcția în care aceasta are loc în mod obișnuit atunci când retractorul este instalat într-un vehicul.

8.2.4.3.3.   La încercarea sensibilității retractoarelor la accelerările vehiculului, retractoarele trebuie supuse încercării la lungimea de derulare menționată anterior în ambele direcții, de-a lungul celor două axe perpendiculare între ele care sunt orizontale dacă retractoarele urmează a fi instalate într-un vehicul, conform specificațiilor producătorului sistemului de reținere pentru copii. În cazul în care această poziție nu este specificată, autoritatea de încercare trebuie să consulte producătorul sistemului de reținere pentru copii. Una dintre aceste direcții de încercare trebuie selectată de serviciul tehnic care efectuează încercările de omologare, pentru a identifica cele mai nefavorabile condiții pentru declanșarea mecanismului de blocare.

8.2.4.3.4.   Aparatul folosit trebuie să fie proiectat astfel încât să se poată imprima accelerația necesară cu o rată medie de creștere a accelerației de cel puțin 25 g/s (7).

8.2.4.3.5.   Pentru verificarea conformității cu cerințele prevăzute la punctele 7.2.3.2.1.3 și 7.2.3.2.1.4, retractorul trebuie montat pe o masă orizontală, înclinată la o viteză care să nu depășească 2° pe secundă până când se declanșează blocarea. Încercarea se repetă cu înclinări în alte direcții pentru a asigura respectarea cerințelor.

8.2.4.4.   Încercarea la coroziune

8.2.4.4.1.   Încercarea la coroziune este descrisă la punctul 8.1.1 de mai sus.

8.2.4.5.   Încercarea de rezistență la praf

8.2.4.5.1.   Retractorul trebuie amplasat într-o cameră de încercare astfel cum este descris în anexa 3 la prezentul regulament. Direcția de montare a retractorului trebuie să fie aceeași cu cea de montare în vehicul. Camera de încercare trebuie să conțină praf, astfel cum se prevede la punctul 8.2.4.5.2 de mai jos. O secțiune de curea lungă de 500 mm trebuie derulată din retractor și menținută în această poziție, fiind însă supusă la 10 cicluri complete de derulare și retractare timp de unul sau două minute după fiecare agitare a prafului. Timp de cinci ore, praful trebuie agitat la fiecare 20 de minute timp de cinci secunde cu aer comprimat uscat și fără ulei la o presiune manometrică de 5,5 ± 0,5 bar care trece printr-un orificiu cu diametrul de 1,5 ± 0,1 mm.

8.2.4.5.2.   Praful folosit pentru încercarea descrisă la punctul 8.2.4.5.1 trebuie să conțină circa 1 kg de cuarț uscat. Distribuirea particulelor trebuie să aibă loc după cum urmează:

(a)	trecând printr-o deschidere de 150 μm, diametrul firului 104 μm: 99-100 %;

(b)	trecând printr-o deschidere de 105 μm, diametrul firului 64 μm: 76-86 %;

(c)	trecând printr-o deschidere de 75 μm, diametrul firului 52 μm: 60-70 %.

8.2.5.   Încercarea statică pentru curele

8.2.5.1.   Încercarea de rezistență a curelei

8.2.5.1.1.   Fiecare încercare se efectuează pe două eșantioane noi de curea, condiționate astfel cum se prevede la punctul 7.2.4.

8.2.5.1.2.   Fiecare curea trebuie prinsă între clemele unei mașini de încercare a rezistenței la tracțiune. Clemele trebuie să fie proiectate astfel încât să se evite ruperea curelei în dreptul lor sau în apropierea lor. Viteza de deplasare trebuie să fie de 100 ± 20 mm/min. Lungimea liberă a eșantionului dintre clemele mașinii la începutul încercării trebuie să fie de 200 mm ± 40 mm.

8.2.5.1.3.   Tensiunea trebuie mărită până când se rupe cureaua, iar sarcina de rupere trebuie notată.

8.2.5.1.4.   În cazul în care cureaua alunecă sau se rupe în dreptul clemelor sau la mai puțin de 10 mm de oricare dintre cleme, încercarea nu este valabilă și trebuie efectuată o nouă încercare pe un nou eșantion.

8.2.5.2.   Eșantioanele decupate din eșantioanele de curea, astfel cum se prevede la punctul 3.2.3, trebuie condiționate în modul următor:

8.2.5.2.1.   Condiționarea la temperatura ambiantă

8.2.5.2.1.1.   Cureaua se păstrează timp de 24 ± 1 ore la o temperatură de 23 ± 5 °C și o umiditate relativă de 50 ± 10 %. În cazul în care încercarea nu se efectuează imediat după condiționare, cureaua se pune într-un recipient închis ermetic până la începerea încercării. Sarcina de rupere trebuie determinată în cel mult cinci minute după scoaterea curelei din atmosfera de condiționare sau din recipient.

8.2.5.2.2.   Condiționarea la lumină

8.2.5.2.2.1.   Se aplică prevederile recomandării ISO/105-B02(1978). Cureaua trebuie expusă la lumină atât timp cât este necesar pentru a se obține o decolorare a etalonului albastru tip nr. 7 până la un contrast egal cu nivelul 4 pe scara de gri.

8.2.5.2.2.2.   După expunere, cureaua trebuie menținută timp de cel puțin 24 de ore într-o atmosferă în care temperatura este de 23 ± 5 °C și umiditatea relativă de 50 ± 10 %. Sarcina de rupere trebuie determinată în cel mult cinci minute de la scoaterea curelei din instalația de condiționare.

8.2.5.2.3.   Condiționarea la rece

8.2.5.2.3.1.   Cureaua trebuie menținută timp de cel puțin 24 de ore într-o atmosferă în care temperatura este de 23 ± 5 °C și umiditatea relativă de 50 ± 10 %.

8.2.5.2.3.2.   Cureaua trebuie ținută apoi timp de 90 ± 5 minute pe o suprafață plană într-o cameră cu o temperatură scăzută de – 30 ± 5 °C. Aceasta trebuie apoi pliată, iar pe pliu se aplică o masă de 2 ± 0,2 kg răcită în prealabil la – 30 ± 5 °C. După menținerea curelei sub sarcină timp de 30 ± 5 minute în aceeași cameră cu temperatură scăzută, se îndepărtează masa și se măsoară sarcina de rupere în primele cinci minute care urmează momentului scoaterii curelei din camera cu temperatură scăzută.

8.2.5.2.4.   Condiționarea la cald

8.2.5.2.4.1.   Cureaua trebuie păstrată timp de 180 ± 10 minute într-un dulap de încălzire, la o temperatură de 60 ± 5 °C și o umiditate relativă de 65 ± 5 %.

8.2.5.2.4.2.   Sarcina de rupere trebuie determinată într-un interval de cel mult cinci minute de la scoaterea curelei din dulapul de încălzire.

8.2.5.2.5.   Expunerea la apă

8.2.5.2.5.1.   Cureaua se scufundă complet, timp de 180 ± 10 minute, în apă distilată cu adaos neînsemnat de agent de înmuiere, la o temperatură de 20 ± 5 °C. Se poate folosi orice tip de agent de înmuiere compatibil cu fibrele supuse încercării.

8.2.5.2.5.2.   Sarcina de rupere trebuie determinată într-un interval de cel mult 10 minute după scoaterea curelei din apă.

8.2.5.2.6.   Condiționarea la abraziune

8.2.5.2.6.1.   Componentele sau dispozitivele care urmează a fi supuse încercării de microalunecare trebuie să fie păstrate timp de cel puțin 24 de ore înainte de încercare la o temperatură de 23 ± 5 °C și la o umiditate relativă de 50 ± 10 %. Temperatura ambiantă în timpul încercării trebuie să fie cuprinsă între 15 °C și 30 °C.

8.2.5.2.6.2.   Tabelul de mai jos stabilește condițiile generale pentru fiecare încercare:

	Sarcină [N]	Cicluri pe minut	Cicluri (nr.)
Procedura de tip 1	60 ± 0,5	30 ± 10	1 000 ± 5
Procedura de tip 2	10 ± 0,1	30 ± 10	5 000 ± 5

8.2.5.2.6.3.   Condiții speciale de încercare

8.2.5.2.6.3.1.   Procedura de tip 1: pentru cazurile în care cureaua alunecă prin dispozitivul de ghidare rapidă. Se aplică o sarcină de 10 N; dacă este necesar, sarcina poate fi mărită cu incremente de 10 N, astfel încât să se permită alunecarea corectă, însă până la o sarcină de cel mult 60 N. Această sarcină trebuie aplicată vertical și în mod continuu pe curele. Partea curelei poziționată orizontal trebuie să treacă prin dispozitivul de reglare rapidă pe care este montat și trebuie să fie atașată la un dispozitiv, imprimând chingii o mișcare rectilinie alternativă. Dispozitivul de reglare rapidă trebuie amplasat astfel încât cureaua orizontală a chingii să rămână sub tensiune (a se vedea figura 1 din anexa 5). Dispozitivul de reglare rapidă se activează trăgând de curele în direcția corespunzătoare pentru slăbirea centurii de tip ham și se dezactivează trăgând de curele în direcția corespunzătoare pentru a strânge centura de tip ham.

8.2.5.2.6.3.2.   Procedura de tip 2: pentru cazurile în care cureaua își modifică direcția când trece printr-o componentă rigidă. În timpul încercării, chinga trebuie să treacă prin componenta rigidă pentru care este proiectată, iar încercarea trebuie să fie configurată astfel încât să reproducă unghiurile unei instalații reale (tridimensionale); pentru exemple, a se vedea figura 2 din anexa 5. Sarcina de 10 N trebuie aplicată în mod continuu. În cazurile în care cureaua își modifică direcția de cel puțin două ori atunci când trece printr-o componentă rigidă, sarcina de 10 N poate fi mărită cu incremente de 10 N, astfel încât să se permită alunecarea corectă, iar deplasarea curelei prin componenta rigidă să atingă valoarea prescrisă de 300 mm.

8.2.6.   Dispozitivele de blocare

8.2.6.1.   Dispozitivele din clasa A

Sistemul de reținere pentru copii și manechinul cel mai mare pentru care este proiectat sistemul trebuie instalate astfel cum se indică în figura 5 de mai jos. Chinga folosită trebuie să fie conformă cu prevederile din anexa 13 la prezentul regulament. Dispozitivul de blocare trebuie strâns puternic, iar pe curea trebuie să se facă un semn în locul în care aceasta intră în dispozitiv. Dinamometrele trebuie să se fixeze pe curea printr-un inel în D, iar timp de cel puțin 1 secundă trebuie să se aplice o forță egală cu dublul (± 5 %) greutății celui mai greu manechin din grupa I. Poziția inferioară trebuie folosită pentru dispozitivele de blocare aflate în poziția A, iar cea superioară pentru dispozitivele aflate în poziția B. Forța trebuie să se aplice de încă nouă ori. Trebuie să se facă un alt semn în dreptul locului în care cureaua intră în dispozitivul de blocare, măsurându-se apoi distanța dintre cele două semne. În timpul acestei încercări, retractorul trebuie deblocat.

Figura 5

8.2.6.2.   Dispozitive din clasa B.

Sistemul de reținere pentru copii trebuie să se fixeze în mod ferm, iar chinga, astfel cum este specificată în anexa 13 la prezentul regulament, trebuie trecută prin dispozitivul de blocare și prin cadru, urmând traseul descris în instrucțiunile producătorului. Centura trebuie trecută prin echipamentul de încercare, astfel cum se indică în figura 6 de mai jos, și trebuie legată de o masă de 5,25 ± 0,05 kg. Între masă și punctul în care chinga iese din cadru trebuie să existe o lungime liberă a chingii de 650 ± 40 mm. Dispozitivul de blocare trebuie strâns puternic, iar pe curea trebuie făcut un semn în dreptul locului în care acesta intră în dispozitiv. Masa trebuie ridicată și lăsată să cadă liber pe o distanță de 25 ± 1 mm. Procedura trebuie repetată de 100 ± 2 ori cu o frecvență de 60 ± 2 cicluri pe minut, pentru a simula mișcarea intermitentă a sistemului de reținere pentru copii într-un vehicul. Trebuie să se facă un alt semn în dreptul locului în care cureaua intră în dispozitivul de blocare, măsurându-se apoi distanța dintre cele două semne.

Dispozitivul de blocare trebuie să acopere întreaga lățime a chingii în condiția instalată, cu manechinul de 15 kg instalat. Această încercare trebuie efectuată folosind aceleași unghiuri ale chingii ca cele care se formează în mod obișnuit. Capătul liber al centurii subabdominale trebuie fixat. Încercarea trebuie efectuată cu sistemul de reținere pentru copii strâns fixat pe bancul de încercare folosit la încercarea de răsturnare sau la încercarea dinamică. Cureaua de tensionare poate fi fixată de catarama simulată.

Figura 6

Prezentare schematică a încercării pentru dispozitivele de blocare din clasa B

8.2.7.   Încercarea de condiționare pentru dispozitivele de reglare montate direct pe un sistem de reținere pentru copii

Se instalează manechinul cel mai mare căruia îi este destinat sistemul de reținere, ca și cum el ar fi pregătit pentru încercarea dinamică, lăsând centura slăbită astfel cum se precizează la punctul 8.1.3.6. Se trasează o linie de referință pe chingă, în dreptul locului în care chinga intră în dispozitivul de reglare.

Se înlătură manechinul și se așază sistemul de reținere în aparatul de condiționare indicat în figura 1 din anexa 19.

Chinga trebuie supusă unor cicluri de tracțiune pe o distanță totală de cel puțin 150 mm prin dispozitivul de reglare. Mișcarea trebuie să se efectueze astfel încât cel puțin 100 mm din chinga de pe partea liniei de referință situată înspre capătul liber al chingii și restul lungimii de deplasare (circa 50 mm) de pe partea centurii de tip ham integrale să treacă prin dispozitivul de reglare.

În cazul în care lungimea chingii între linia de referință și capătul liber al chingii este insuficientă pentru a permite deplasarea menționată anterior, cursa de 150 mm prin dispozitivul de reglare se obține plecând de la poziția complet extinsă a centurii de tip ham.

Frecvența ciclurilor de tracțiune trebuie să fie de 10 ± 1 cicluri/minut, cu o viteză în punctul „B” de 150 ± 10 mm/sec.

8.2.8.   Încercarea la temperatură

8.2.8.1.   Componentele prevăzute la punctul 7.1.5.1 trebuie să fie expuse la o temperatură ambiantă de cel puțin 80 °C deasupra suprafeței unui recipient cu apă într-un spațiu închis pe o durată continuă de cel puțin 24 de ore, după care ele trebuie răcite într-un mediu a cărui temperatură este de maxim 23 °C. Perioada de răcire trebuie urmată imediat de trei cicluri consecutive de 24 de ore, fiecare ciclu cuprinzând următoarele secvențe consecutive:

(a)	o temperatură ambiantă de cel puțin 100 °C trebuie menținută pe o durată continuă de șase ore, această temperatură fiind obținută în cel mult 80 de minute de la începerea ciclului; apoi

(b)	o temperatură ambiantă care să nu depășească 0 °C trebuie menținută pe o durată continuă de șase ore, această temperatură fiind obținută în cel mult 90 de minute; apoi

(c)	o temperatură ambiantă care să nu depășească 23 °C trebuie menținută pe durata restului ciclului de 24 de ore.

8.2.9.   Scaunul complet sau componenta prevăzută cu dispozitive de prindere ISOFIX (de exemplu, bază ISOFIX), dacă aceasta are un buton de deblocare, trebuie atașat în mod rigid de un banc de încercare în așa fel încât conectorii ISOFIX să fie aliniați vertical, astfel cum se arată în figura 7. O bară cu diametrul de 6 mm și cu lungimea de 350 mm trebuie atașată la conectorii ISOFIX. O masă de 5 kg trebuie atașată la extremitățile barei.

8.2.9.1.   Trebuie să se aplice o forță de deschidere asupra butonului sau a mânerului de deblocare de-a lungul unei axe fixe care este paralelă cu direcția inițială de mișcare a butonului/mânerului; centrul geometric se aplică părții de pe suprafața dispozitivului de prindere ISOFIX asupra căreia urmează să se aplice presiunea de deblocare.

8.2.9.2.   Forța de deschidere a dispozitivului de prindere ISOFIX trebuie aplicată folosind un dinamometru sau un dispozitiv similar, în modul și direcția de utilizare normale, astfel cum se specifică în manualul de utilizare al producătorului. Capătul de contact trebuie să fie o emisferă metalică lustruită, cu o rază de 2,5 ± 0,1 mm pentru un buton de deblocare sau un cârlig metalic lustruit cu o rază de 25 mm.

8.2.9.3.   În cazul în care, din proiectare, sistemul de reținere pentru copii împiedică aplicarea procedurii descrise la punctele 8.2.9.1 și 8.2.9.2, se poate aplica o metodă alternativă cu acordul serviciului tehnic care efectuează încercarea.

8.2.9.4.   Forța de deschidere a dispozitivului de prindere ISOFIX care urmează să fie măsurată trebuie să fie cea necesară pentru deblocarea primului conector.

8.2.9.5.   Încercarea trebuie efectuată pe un scaun nou și repetată pe un scaun care a fost supus procedurii ciclice indicate la punctul 7.2.6.

Figura 7

8.3.   Etalonarea pernei bancului de încercare

8.3.1.   Perna scaunului de încercare trebuie etalonată atunci când este nouă, pentru a stabili valorile inițiale pentru penetrarea la impact și decelerare maximă, și apoi după fiecare 50 de încercări dinamice sau cel puțin o dată pe lună, în funcție de care situație apare mai întâi, sau înainte de fiecare încercare, dacă aparatul de încercare este folosit în mod frecvent.

8.3.2.   Procedurile de etalonare și de măsurare trebuie să corespundă celor prevăzute în ultima variantă a ISO 6487; echipamentul de măsurare trebuie să corespundă specificațiilor aplicabile clasei de frecvență (CFC) 60.

Cu ajutorul dispozitivului de încercare definit în anexa 17 la prezentul regulament, se efectuează trei încercări, la 150 ± 5 mm față de marginea frontală a pernei pe linia mediană și la 150 ± 5 mm de o parte și de alta a liniei mediane.

Se așază dispozitivul în poziție verticală pe o suprafață plană și rigidă. Se lasă în jos masa de impact până când atinge suprafața și se reglează indicatorul de penetrare în poziția zero. Se așază dispozitivul în poziție verticală deasupra punctului de încercare, se ridică masa la o înălțime de 500 ± 5 mm și se lasă să cadă liber pe suprafața scaunului. Se înregistrează gradul de penetrare și curba de decelerare.

8.3.3.   Valorile maxime înregistrate nu trebuie să se abată cu mai mult de 15 % de la valorile inițiale.

8.4.   Înregistrarea comportamentului dinamic

8.4.1.   În vederea analizării comportamentului manechinului și a deplasărilor sale, toate încercările dinamice trebuie înregistrate în condițiile următoare:

8.4.1.1.   Condiții de filmare și înregistrare:

(a)	frecvența trebuie să fie de cel puțin 500 de cadre pe secundă;

(b)	încercarea trebuie înregistrată pe peliculă cinematografică, bandă video ori pe suport de stocare pentru date numerice;

8.4.1.2.   Estimarea incertitudinii:

Laboratoarele de încercare trebuie să dețină și să aplice procedurile de evaluare a incertitudinii de măsurare a deplasării capului manechinului. Incertitudinea de măsurare nu trebuie să depășească ± 25 mm.

Exemple de standarde internaționale pentru astfel de proceduri sunt EA-4/02 al Organismului european de acreditare sau ISO 5725:1994 ori metoda de măsurare a incertitudinii generale (GUM).

8.5.   Procedurile de măsurare trebuie să corespundă celor definite în standardul ISO 6487: 2002. Clasa de frecvență a canalului trebuie stabilită după cum urmează:

Tipul măsurătorii	CFC(FH)	Frecvența de deconectare (FN)
Accelerația căruciorului	60	a se vedea ISO 6487:2002, anexa A
Sarcini asupra centurii	60	a se vedea ISO 6487:2002, anexa A
Accelerația pieptului	180	a se vedea anexa A la ISO 6487:2002
Accelerația capului	1 000	1 650

Frecvența de eșantionare trebuie să fie de cel puțin 10 ori mai mare decât clasa de frecvență a canalului (adică, în instalațiile cu clasa de frecvență a canalului de 1 000, aceasta corespunde unei frecvențe de eșantionare minime de 10 000 de eșantioane/secundă per canal).

9.   RAPOARTE DE ÎNCERCARE PENTRU OMOLOGAREA DE TIP ȘI CALIFICAREA PRODUCȚIEI

9.1.   Raportul de încercare trebuie să cuprindă rezultatele tuturor încercărilor și măsurătorilor, inclusiv următoarele date colectate în timpul încercărilor:

(a)	tipul de dispozitiv folosit pentru încercare (dispozitiv de accelerare sau de decelerare);

(b)	variația totală a vitezei;

(c)	viteza căruciorului imediat înainte de impact, numai în cazul săniilor de decelerare;

(d)	curba de accelerare sau de decelerare pe parcursul tuturor variațiilor de viteză ale căruciorului și pentru cel puțin 300 ms;

(e)	timpul (în ms) în care capul manechinului ajunge la punctul maxim al deplasării pe parcursul efectuării încercării dinamice;

(f)	locul ocupat de cataramă în timpul încercărilor, dacă acesta poate fi modificat; precum și

(g)	orice defecțiune sau ruptură.

9.2.   În cazul în care dispozițiile referitoare la ancoraje, prevăzute în apendicele 3 al anexei 6 la prezentul regulament, nu au fost respectate, procesul verbal trebuie să descrie modul de instalare a sistemului de reținere pentru copii, specificând unghiurile și dimensiunile importante.

9.3.   Dacă sistemul de reținere pentru copii este supus încercării într-un vehicul sau într-o structură a unui vehicul, raportul de încercare trebuie să specifice modul de fixare a structurii vehiculului pe cărucior, poziția sistemului de reținere pentru copii și a scaunului vehiculului, precum și înclinarea spătarului scaunului vehiculului.

9.4.   Raportul de încercare pentru omologarea de tip și calificarea producției trebuie să consemneze verificarea marcajelor și a instrucțiunilor de instalare și utilizare.

10.   MODIFICĂRILE ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII DE TIP A UNUI SISTEM DE REȚINERE PENTRU COPII

10.1.   Orice modificare a unui sistem de reținere pentru copii trebuie notificată autorității de omologare de tip care a omologat sistemul de reținere pentru copii. În acest caz, autoritatea respectivă poate:

10.1.1.

Să considere că este puțin probabil ca modificările aduse să aibă vreun efect advers și că, în orice caz, sistemul de reținere pentru copii respectă în continuare cerințele sau

10.1.2.

Să solicite un raport de încercare suplimentar serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

10.1.3.

Dacă este necesar un raport de încercare suplimentar, se compară deplasarea orizontală a capului cu rezultatul cel mai defavorabil dintre toate rezultatele înregistrate anterior: (a) în cazul în care deplasarea este mai mare, trebuie să se efectueze o nouă încercare de calificare a producției; (b) în cazul în care deplasarea este mai mică, nu trebuie efectuate încercări de calificare a producției.

10.2.   Confirmarea sau refuzul omologării, cu specificarea modificărilor, trebuie comunicată, conform procedurii specificate la punctul 5.3 de mai sus, părților la acord care aplică prezentul regulament.

10.3.   Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și informează ulterior în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11.   CALIFICAREA PRODUCȚIEI

11.1.   Pentru a garanta că sistemul de producție al producătorului corespunde cerințelor, serviciul tehnic care a efectuat încercările pentru omologarea de tip trebuie să realizeze încercări pentru calificarea producției în conformitate cu punctul 11.2.

11.2.   Calificarea producției sistemelor de reținere pentru copii

Producția fiecărui nou tip omologat de sistem de reținere pentru copii din categoriile „universal”, „semiuniversal” și „restrâns” trebuie supusă unor încercări de calificare a producției. În conformitate cu punctul 10.1.3, se pot stipula criterii suplimentare de producție.

În acest scop, se prelevează în mod aleatoriu un eșantion format din cinci sisteme de reținere pentru copii din primul lot de producție de către serviciul tehnic care a efectuat încercările de omologare sau de către serviciul tehnic desemnat de aceeași autoritate de omologare de tip care acordă omologarea, sau de către însăși autoritatea de omologare de tip.

Șase unități de eșantionare pot fi selectate în mod aleatoriu în cazul în care condiția de la punctul 7.1.4.4.1.2.3 de mai sus este selecționată drept condiție de efectuare a încercării descrise la punctul 11.2.1.1).

Primul lot de producție este considerat ca fiind producția primului bloc cuprinzând minimum 50 de sisteme de reținere pentru copii și maximum 5 000 de sisteme de reținere pentru copii.

11.2.1.   Încercări dinamice

11.2.1.1.   Cinci sisteme de reținere pentru copii trebuie supuse încercării dinamice descrise la punctul 8.1.3. Serviciul tehnic care a efectuat încercările de omologare de tip alege condițiile care au produs deplasarea orizontală maximă a capului pe parcursul încercărilor dinamice pentru omologarea de tip, excluzând condițiile menționate la punctul 7.1.4.4.1.2.3 de mai sus, care se referă doar la încercarea fără configurația de bară de 100 mm, și la punctul 7.1.4.1.10.1.2 de mai sus. Toate cele cinci sisteme de reținere pentru copii trebuie supuse încercării în aceleași condiții.

În cazul în care, în cel puțin una dintre cele cinci încercări efectuate, SRC atinge bara, încercarea trebuie să se efectueze în condițiile descrise la punctul 7.1.4.4.1.2.3 de mai sus care se referă la încercarea fără bara de 100 mm. Această încercare suplimentară nu poate fi utilizată pentru calculul descris la punctul 11.2.1.3 litera (a) de mai jos.

11.2.1.2.   Pentru fiecare dintre încercările descrise la punctul 11.2.1.1 trebuie măsurate deplasarea orizontală a capului și accelerațiile pieptului.

(a)	Rezultatele măsurării deplasării orizontale maxime a capului trebuie să respecte următoarele două condiții:   Nicio valoare nu trebuie să depășească 1,05 L; și   X + S nu trebuie să depășească L, unde: L = valoarea limită prevăzută X = media valorilor S = abaterea standard a valorilor.

(b)

Rezultatele măsurării accelerației pieptului trebuie să respecte cerințele de la punctul 7.1.4.2.1; în plus, condiția X + S de la punctul 11.2.1.3 litera (a) trebuie să fie aplicată rezultatelor măsurării accelerației rezultante a pieptului după 3 ms (astfel cum se precizează la punctul 7.1.4.2.1) și trebuie înregistrată doar în scop informativ.

11.2.2.   Verificarea marcajelor

11.2.2.1.   Serviciul tehnic care a efectuat încercările de omologare trebuie să verifice dacă marcajele respectă cerințele menționate la punctul 4.

11.2.3.   Verificarea instrucțiunilor de instalare și a instrucțiunilor de utilizare

11.2.3.1.   Serviciul tehnic care a efectuat încercările de omologare trebuie să verifice dacă instrucțiunile de instalare și instrucțiunile de utilizare respectă cerințele menționate la punctul 15.

12.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI ȘI ÎNCERCĂRI DE RUTINĂ

Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie conforme cu cele stabilite în apendicele 2 din acord, (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu următoarele cerințe:

12.1.   Orice sistem de reținere pentru copii omologat în temeiul prezentului regulament trebuie să fie fabricat astfel încât să fie în conformitate cu tipul omologat, îndeplinind cerințele menționate la punctele 6-8 de mai sus.

12.2.   Trebuie respectate cerințele minime privind conformitatea procedurilor de control al producției prevăzute în anexa 16 la prezentul regulament.

12.3.   Autoritatea care a acordat omologarea de tip poate oricând să verifice metodele de control al conformității producției aplicate în fiecare uzină de producție. Frecvența normală a acestor verificări trebuie să fie de două ori pe an.

13.   SANCȚIUNI ÎN CAZUL NECONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

13.1.   Omologarea acordată unui sistem de reținere pentru copii în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care un sistem de reținere pentru copii având caracteristicile menționate la punctul 5.4 nu satisface condițiile corespunzătoare încercărilor aleatorii descrise la punctul 11 sau nu este în conformitate cu tipul omologat.

13.2.   În cazul în care o parte a acordului care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, partea respectivă este obligată să anunțe neîntârziat celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare în conformitate cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

14.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

14.1.   Dacă titularul omologării încetează definitiv producția unui tip de sistem de reținere pentru copii care face obiectul prezentului regulament, acesta trebuie să informeze în consecință autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea informației respective, autoritatea trebuie să o comunice celorlalte părți ale acordului din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

15.   INSTRUCȚIUNI

15.1.   Fiecare sistem de reținere pentru copii trebuie însoțit de instrucțiuni, în limba țării în care este vândut, referitoare la punctele de mai jos:

15.2.   Instrucțiunile de instalare trebuie să includă elementele următoare:

15.2.1.

în cazul sistemelor de reținere pentru copii din categoria „universal”, eticheta de mai jos trebuie să fie clar vizibilă la punctul de vânzare, înainte de îndepărtarea ambalajului: Aviz Acesta este un sistem de reținere pentru copii din categoria „universal”. Este omologat în temeiul Regulamentului nr. 44, seria 04 de amendamente, pentru utilizare generală în vehicule și se poate instala pe majoritatea scaunelor de vehicule. Montarea corectă este posibilă în cazul în care producătorul a declarat în manualul vehiculului că vehiculul poate accepta un sistem de reținere pentru copii din categoria „universal” pentru acest grup de vârstă. Acest sistem de reținere pentru copii a fost clasificat drept „universal” în condiții mai stricte decât cele care au fost aplicate modelelor anterioare care nu poartă acest aviz. În caz de nelămuriri, consultați producătorul sau vânzătorul sistemului de reținere pentru copii.

15.2.2.

în cazul sistemelor de reținere pentru copii din categoria „restrâns” și „semiuniversal”, informațiile următoare trebuie să fie clar vizibile la punctul de vânzare, înainte de îndepărtarea ambalajului: Acest sistem de reținere pentru copii este clasificat pentru uz „(restrâns/semiuniversal)” și poate fi instalat în pozițiile de ședere ale următoarelor vehicule: AUTOMOBIL FAȚĂ SPATE Exterior Partea centrală (Model) Da Da Nu Acest sistem de reținere pentru copii poate fi montat și în pozițiile de ședere ale altor vehicule. În caz de nelămuriri, consultați producătorul sau vânzătorul sistemului de reținere pentru copii.

15.2.3.

în cazul sistemelor de reținere pentru copii din categoria „vehicul specific”, informațiile privind vehiculul în cauză trebuie să fie clar vizibile la punctul de vânzare, înainte de îndepărtarea ambalajului;

15.2.4.

în cazul în care pentru sistemul în cauză este nevoie de o centură de siguranță pentru adulți, următorul text trebuie să fie de asemenea vizibil la punctul de vânzare, fără a fi necesară îndepărtarea ambalajului: „Acest sistem poate fi folosit doar pe vehicule omologate și echipate cu centuri de siguranță subabdominale/cu prindere în trei puncte/statice/cu retractor, omologate în temeiul Regulamentului CEE-ONU nr. 16 sau al altor standarde echivalente.” (A se tăia mențiunile necorespunzătoare.) În cazul sistemelor de reținere pentru coșulețe pentru sugari trebuie inclusă o listă a coșulețelor pentru care se poate utiliza sistemul respectiv;

15.2.5.

producătorul sistemului de reținere pentru copii trebuie să indice pe ambalaj adresa la care poate scrie clientul pentru a obține informații suplimentare privind fixarea sistemului de reținere pentru copii în automobile specifice;

15.2.6.

metoda de instalare ilustrată în fotografii și/sau desene foarte clare;

15.2.7.

utilizatorul trebuie informat cu privire la faptul că elementele rigide și componentele din plastic ale unui sistem de reținere pentru copii trebuie amplasate și instalate în așa fel încât, în timpul utilizării zilnice a vehiculului, să nu poată fi blocate de vreun scaun mobil sau de vreo portieră a vehiculului;

15.2.8.

utilizatorului i se recomandă să utilizeze coșulețele pentru sugari perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului;

15.2.9.

în cazul unor sisteme de reținere orientate cu spatele la direcția de mers, clientul trebuie sfătuit să nu le utilizeze pe pozițiile de ședere echipate cu airbag frontal. Aceste informații trebuie să fie clar vizibile la punctul de vânzare, fără a fi necesară îndepărtarea ambalajului;

15.2.10.

în cazul „sistemelor de reținere pentru copii cu nevoi speciale”, următoarele informații trebuie să fie clar vizibile la punctul de vânzare, fără a fi necesară îndepărtarea ambalajului: Acest „sistem de reținere pentru copii cu nevoi speciale” este destinat să ofere sprijin suplimentar copiilor care au dificultăți în a sta corect pe scaunele obișnuite. Consultați întotdeauna medicul pentru a vă asigura că acest sistem de reținere este adecvat pentru copilul dumneavoastră.

15.2.11.

în cazul unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii, următoarea etichetă trebuie să fie clar vizibilă la punctul de vânzare, fără a fi necesară îndepărtarea ambalajului: Aviz 1. Acesta este un SISTEM ISOFIX DE REȚINERE PENTRU COPII. Este omologat în temeiul Regulamentului nr. 44, seria 04 de amendamente, pentru utilizare generală pe vehicule echipate cu sisteme de ancoraje ISOFIX. 2. Poate fi instalat pe vehicule care dispun de poziții omologate ca poziții ISOFIX (astfel cum se precizează în manualul de utilizare a vehiculului), în funcție de categoria scaunului pentru copii și a gabaritului. 3. Grupa de masă și clasa de dimensiune ISOFIX pentru care a fost prevăzut acest dispozitiv sunt următoarele: …

15.3.   Instrucțiunile de utilizare trebuie să conțină următoarele elemente:

15.3.1.

grupa de masă și gabaritul pentru care a fost prevăzut acest dispozitiv;

15.3.2.

dacă dispozitivul este utilizat în combinație cu o centură de siguranță pentru adulți, tipul ce va fi utilizat, împreună cu următoarele indicații: Poate fi utilizat numai la vehiculele indicate, echipate cu centuri de siguranță subabdominale/cu prindere în trei puncte/statice/cu retractor, omologate în temeiul Regulamentului CEE nr. 16 sau al altor standarde echivalente. (A se tăia mențiunile necorespunzătoare.);

15.3.3.

metoda de utilizare trebuie ilustrată în fotografii și/sau desene foarte clare. În cazul scaunelor care pot fi utilizate fie cu fața la direcția de mers, fie cu spatele la direcția de mers, trebuie subliniat printr-un avertisment clar că este necesar ca sistemul de reținere să fie orientat cu spatele la direcția de mers, până în momentul în care masa copilului devine mai mare decât o limită specificată sau până când se depășește alt criteriu legat de dimensiuni;

15.3.4.

funcționarea cataramei și a dispozitivelor de reglare trebuie explicată clar;

15.3.5.

se recomandă ca orice curele folosite pentru fixarea sistemului de reținere pe vehicul să fie bine strânse, orice curele folosite pentru reținerea copilului pe scaun să fie reglate la statura copilului, iar curelele să nu fie răsucite;

15.3.6.

trebuie subliniat faptul că este important să se verifice că orice curea subabdominală este fixată cât mai jos, pentru a susține bine bazinul;

15.3.7.

se recomandă ca dispozitivul să fie schimbat dacă a fost supus unor tensiuni violente în caz de accident;

15.3.8.

trebuie furnizate instrucțiuni de curățare;

15.3.9.

utilizatorului trebuie să i se transmită un avertisment general cu privire la pericolul efectuării de modificări sau adăugări la dispozitiv, fără aprobarea autorității de omologare de tip, precum și cu privire la pericolul nerespectării instrucțiunilor de instalare furnizate de producătorul sistemului de reținere pentru copii;

15.3.10.

dacă scaunul nu este prevăzut cu o husă din material textil, se recomandă ca acesta să fie ferit de lumina soarelui, în caz contrar putând deveni prea fierbinte pentru pielea copilului;

15.3.11.

se recomandă ca copiii să nu fie lăsați nesupravegheați într-un sistem de reținere pentru copii;

15.3.12.

se recomandă ca orice bagaj sau alt obiect care ar putea provoca vătămări în caz de coliziune să fie fixat în mod corespunzător;

15.3.13.

se recomandă ca: (a) sistemul de reținere pentru copii să nu fie folosit fără husă; (b) husa scaunului să fie înlocuită numai cu o altă husă recomandată de producător, deoarece husa face parte integrantă din performanța sistemului de reținere;

15.3.14.

trebuie prevăzut un text sau o diagramă care să indice modul de verificare a poziției corecte a cataramei centurii de siguranță pentru adulți față de principalele puncte de contact sub sarcină ale sistemului de reținere. Utilizatorul trebuie sfătuit să contacteze producătorul sistemului de reținere pentru copii în caz de nelămuriri cu privire la acest aspect;

15.3.15.

în cazul în care sistemul de reținere pentru copii dispune de un punct de contact sub sarcină alternativ, modul de utilizare a acestuia trebuie descris în mod clar. Utilizatorul trebuie informat cu privire la modul în care poate verifica dacă acest traseu alternativ este sau nu satisfăcător. Utilizatorul trebuie sfătuit să contacteze producătorul sistemului de reținere pentru copii în caz de nelămuriri cu privire la acest aspect. Utilizatorul trebuie sfătuit în mod clar să înceapă instalarea sistemului de reținere pentru copii în pozițiile așezat din vehiculul clasificat ca „universal” în manualul posesorului autovehiculului, folosind traseul principal al centurii;

15.3.16.

trebuie să se ia măsuri pentru ca instrucțiunile să rămână pe sistemul de reținere pentru copii pe toată durata de viață a acestuia sau în manualul vehiculului în cazul sistemelor de reținere integrate;

15.3.17.

trebuie prevăzute avertismente explicite prin care să se interzică folosirea altor puncte de contact sub sarcină în afara celor descrise în instrucțiuni și marcate pe sistemul de reținere pentru copii;

15.3.18.

în cazul unui sistem ISOFIX de reținere pentru copii, instrucțiunile de utilizare trebuie să menționeze obligația de a citi manualul de utilizare al producătorului automobilului.

16.   NUMELE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

16.1.   Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile pentru efectuarea încercărilor de omologare și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora urmează să le fie trimise fișele care atestă omologarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției, emise în alte țări.

17.   DISPOZIȚII TRANZITORII

17.1.   Începând cu data oficială de intrare în vigoare a seriei 03 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu poate refuza acordarea omologării în baza acestui regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

17.2.   Începând cu 12 luni de la data intrării în vigoare, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai dacă tipul de sistem de reținere pentru copii care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

17.3.   În timpul perioadei de 12 luni care urmează datei intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot continua să acorde omologări de tip acelor tipuri de sisteme de reținere pentru copii care respectă cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 02 de amendamente.

17.4.   În aceeași perioadă de 12 luni, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea de extinderi ale omologărilor acordate în temeiul seriilor precedente de amendamente la prezentul regulament.

17.5.   Începând cu data intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, prevederile anexei 16 la prezentul regulament se aplică, de asemenea, sistemelor de reținere pentru copii care au fost deja omologate de tip în temeiul seriei 02 de amendamente.

17.6.   Începând cu data intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot refuza vânzarea unui tip de sistem de reținere pentru copii care nu respectă cerințele de la punctele 6.2.2 și 6.2.14 din seria 03 de amendamente.

17.7.   Începând cu 36 de luni de la intrarea în vigoare a seriei 03 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot refuza vânzarea sistemelor de reținere pentru copii care nu îndeplinesc cerințele seriei 03 de amendamente la prezentul regulament.

17.8.   Începând cu data intrării în vigoare a suplimentului 2 la seria 03 de amendamente, eticheta prevăzută la punctul 4.5 din prezentul regulament trebuie plasată pe toate sistemele noi de reținere pentru copii fabricate în conformitate cu prezentul regulament.

17.9.   Începând cu data oficială de intrare în vigoare a seriei 04 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu poate refuza acordarea omologării în baza acestui regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente.

17.10.   Începând cu 12 luni de la data intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai dacă sistemul de reținere pentru copii care urmează să fie omologat îndeplinește cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente.

17.11.   În timpul perioadei de 12 luni care urmează datei de intrare în vigoare a seriei 04 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot continua să acorde omologări de tip acelor sisteme de reținere pentru copii care respectă cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

17.12.   În timpul perioadei de 36 de luni care urmează datei intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu pot refuza cererile de extindere a omologării în cazul omologărilor acordate în temeiul seriilor anterioare de amendamente la prezentul regulament.

17.13.   Începând cu 48 de luni de la intrarea în vigoare a seriei 04 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot refuza vânzarea sistemelor de reținere pentru copii care nu îndeplinesc cerințele seriei 04 de amendamente la prezentul regulament.

17.14.   Începând cu șase luni de la data intrării în vigoare a suplimentului 04 la seria 04 de amendamente, omologările acordate, în conformitate cu seriile 03 și 04 de amendamente, pentru sistemele de reținere pentru copii din grupele 0, 0+ și I care nu respectă cerințele de la punctul 6.1.11 sau 6.1.12, își încetează validitatea.

17.15.   Începând cu data intrării în vigoare a suplimentului 04 la seria 04 de amendamente la prezentul regulament, prin derogare de la obligațiile părților contractante pe parcursul perioadei tranzitorii indicate la punctul 17.14 și în baza declarației făcute de Comunitatea Europeană la momentul aderării la Acordul din 1958 (Notificarea depozitarului C.N.60.1998.TREATIES-28), statele membre ale Comunității Europene pot interzice introducerea pe piață a sistemelor de reținere pentru copii care nu îndeplinesc cerințele suplimentului 4 la seria 04 de amendamente la prezentul regulament.

---

(1)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 3, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(2)  SRC ISOFIX universal înseamnă sisteme de reținere orientate cu fața la direcția de mers, destinate utilizării pe vehicule cu poziții echipate cu un sistem de ancoraje ISOFIX și cu un ancoraj superior ISOFIX.

(3)  SRC ISOFIX semiuniversal înseamnă:

—	sisteme de reținere orientate cu fața la direcția de mers dotate cu un picior de sprijin; sau

—	sisteme de reținere orientate cu spatele la direcția de mers, dotate cu un picior de sprijin sau cu o curea superioară, destinate utilizării pe vehiculele echipate cu un sistem de ancoraje ISOFIX și cu un ancoraj superior ISOFIX, dacă este necesar;

—	sau sisteme de reținere orientate cu spatele la direcția de mers și susținute de tabloul de bord al vehiculului, destinate utilizării pe scaunul pentru pasager față echipat cu un sistem de ancoraje ISOFIX;

—	sau un sistem de reținere pentru copii lateral echipat, dacă este cazul, cu un dispozitiv antirotație destinat utilizării pe vehicule având poziții echipate cu un sistem de ancoraje ISOFIX și cu un ancoraj superior ISOFIX, dacă este necesar.

(4)  Limitele accelerației pieptului nu se aplică atunci când se folosește un manechin reprezentând un nou-născut, deoarece acesta nu include instrumente.

(5)  Manechinul reprezentând un nou-născut nu este prevăzut cu nicio inserție abdominală. Prin urmare, pentru a determina gradul de perforare a abdomenului se poate recurge doar la o analiză subiectivă.

(6)  Dacă nu se prevede altfel, toleranțele pentru dimensiuni nu se aplică valorilor limită

Intervalul de dimensiuni (mm)	sub 6	peste 6 și sub 30	peste 30 și sub 120	peste 120 și sub 315	peste 315 și sub 1 000	peste 1 000
Toleranța (mm)	± 0,5	± 1	± 1,5	± 2	± 3	± 4

Toleranțe unghiulare, dacă nu se prevede altfel: ± 1°

(*)  În timpul etalonării, distanța de oprire trebuie să fie de 650 ± 30 mm.

(**)  În timpul etalonării, distanța de oprire trebuie să fie de 275 ± 20 mm.

Notă: Toate sistemele de reținere pentru copii pentru grupele 0 și 0+ trebuie supuse încercării conform condițiilor din secțiunea „Orientat cu spatele la direcția de mers” la impactul frontal și la impactul din spate.

Legendă:

Impuls de încercare nr. 1 – astfel cum se prevede în anexa 7 – impact frontal.

Impuls de încercare nr. 2 – astfel cum se prevede în anexa 7 – impact din spate.

Impuls de încercare nr. 3 – impuls de decelerare a vehiculului supus unui impact frontal.

Impuls de încercare nr. 4 – impuls de decelerare a vehiculului supus unui impact din spate.

(7)  g = 9,81 m/s2.

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---