11/Volumul 86

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

171

---

42006X1227(07)

---

L 375/496

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

Regulamentul nr. 123 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea sistemelor de iluminare frontală adaptivă (AFS) pentru autovehicule

A.   NORME ADMINISTRATIVE

DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică sistemelor de iluminare frontală adaptivă (AFS) pentru autovehicule.

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

1.1.   Definițiile din Regulamentul nr. 48 și din seriile de amendamente ale acestuia, intrate în vigoare la data formulării cererii de omologare, se aplică.

1.2.   „Sistemul de faruri cu iluminare reglabilă pentru curbe” (sau „sistemul”) înseamnă un echipament de iluminat, care furnizează fascicule cu diferite caracteristici pentru o adaptare automată la condiții variate de utilizare a fasciculului asimetric (lumina de întâlnire), iar, după caz, lumina principală (lumina de drum) cu un conținut funcțional minim, astfel cum este indicat la punctul 6.1.1; astfel de sisteme constau dintr-un „sistem de control”, unul sau mai multe „dispozitive de alimentare și de funcționare”, după caz, și „unități de instalare” pentru partea dreaptă și stângă a vehiculului.

1.3.   „Clasa” luminii de întâlnire (C, V, E sau W) se referă la denumirea unei lumini de întâlnire, identificată prin dispoziții speciale în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul nr. 48 (1).

„Modul” de funcționare al farurilor oferit de un sistem se referă la un fascicul luminos în limitele normelor (a se vedea punctele 6.2 și 6.3 din prezentul regulament), fie pentru una din clasele luminii de întâlnire, fie pentru lumina de drum, proiectat și specificat de către producător pentru adaptarea la un anumit vehicul și anumite condiții de ambient.

1.4.1.   „modul de iluminare în viraje” se referă la denumirea unui mod de funcționare a farurilor prin care iluminarea este deplasată lateral sau modificată (pentru a se obține un efect echivalent), proiectat pentru viraje, curbe sau intersecții și identificate prin anumite caracteristici fotometrice proprii;

1.4.2.   „modul de iluminare în viraje categoria 1” înseamnă un mod de iluminare în viraje cu o mișcare pe orizontală a unghiului petei de lumină;

1.4.3.   „modul de iluminare în viraje categoria 2” înseamnă un mod de iluminare în viraje fără o mișcare pe orizontală a unghiului petei de lumină.

1.5.   „Unitatea de iluminare” se referă la o parte a sistemului, emițătoare de lumină, care este formată din componente optice, mecanice și electrice, concepute să asigure, total sau parțial, fasciculul de lumină pentru una sau mai multe dintre funcțiile de iluminare oferite de sistem.

1.6.   „Unitatea de instalare” se referă la o carcasă indivizibilă (corpul lămpii) care conține una sau mai multe dintre unitățile de iluminare.

1.7.   „Partea dreaptă”, respectiv „partea stângă” se referă la totalul combinat de unități de iluminare destinate a fi montate pe acea parte a planului median longitudinal al vehiculului, raportată la direcția de înaintare.

1.8.   „Sistemul de control” se referă la partea/părțile sistemului care recepționează semnale de la vehicul și care controlează funcționarea unităților de iluminare, în mod automat.

1.9.   „Starea neutră” se referă la starea în care se află sistemul atunci când se produce un mod definit al luminii de întâlnire clasa C (lumina de întâlnire, de bază) sau a luminii de drum, după caz, și nu se exercită nici un control AFS.

1.10.   „Semnalul” se referă la semnalul de control AFS, astfel cum a fost definit în Regulamentul nr. 48, sau orice altă mărime de intrare de control suplimentară sau o mărime de ieșire de control de la sistemul vehiculului.

1.11.   „Semnalul generator” se referă la un dispozitiv care poate reproduce unul sau mai multe dintre semnalele încercărilor sistemului.

1.12.   „Dispozitivele de alimentare și de funcționare” se referă la unul sau mai multe componente ale unui sistem care alimentează cu energie una sau mai multe părți ale sistemului, de exemplu, un stabilizator și regulator de tensiune (stabilizatoare și regulatoare de tensiune) pentru una sau mai multe surse luminoase ca, de exemplu, echipamente de control electronic al sursei de lumină.

1.13.   „Axa de referință a sistemului” se referă la linia de intersecție a planului median longitudinal al vehiculului cu planul orizontal prin centrul de referință al unei unități de iluminare prezentată în desenele menționate la punctul 2.2.1 de mai jos.

1.14.   „Dispersorul” se referă la elementul cel mai exterior al unității de instalare, care transmite lumina prin suprafața iluminantă.

1.15.   „Acoperirea” se referă la orice produs sau produse aplicat(e) într-unul sau mai multe straturi pe suprafața externă a unui dispersor.

Sistemele de „tipuri” diferite se referă la sistemele care prezintă diferențe esențiale între ele, aceste diferențe putând consta din următoarele:

1.16.1.   marca de fabricație sau comercială;

1.16.2.   includerea sau eliminarea componentelor ce pot modifica caracteristicile optice/proprietățile fotometrice ale sistemului;

1.16.3.   specializare pentru circulația pe dreapta sau pentru circulația pe stânga, sau posibilitatea de utilizare pentru ambele sisteme de circulație;

1.16.4.   funcția/funcțiile farurilor, mod(uri) și clase produse;

1.16.5.   materialele constitutive ale dispersoarelor și ale eventualei acoperiri;

1.16.6.   caracteristica/caracteristicile semnalului/semnalelor, definite pentru sistem.

1.17.   „Orientarea” se referă la poziționarea fasciculului de lumină sau a unei părți a acestuia pe un ecran de control în conformitate cu criteriile relevante.

1.18.   „Reglarea” se referă la utilizarea mijloacelor oferite de sistem pentru orientarea pe verticală și/sau pe orizontală a fasciculului luminos.

1.19.   „Funcția de schimbare în raport cu circulația” se referă la funcția sau modurile farurilor sau ale părților farurilor sau orice combinație a acestora, are drept scop evitarea luminii orbitoare și asigurarea a unei iluminări suficiente în cazul în care un vehicul echipat cu un sistem proiectat pentru circulația pe o anume parte a carosabilului este temporar utilizat într-o țară cu circulația pe partea opusă.

1.20.   „Funcția de substituire” se referă la orice iluminare frontală și/sau semnalizare luminoasă frontală, fie o funcție referitoare la iluminarea frontală și/sau semnalizarea luminoasă frontală, fie unul dintre moduri sau o combinație a acestora, având drept scop înlocuirea funcției/modului de iluminare frontală în caz de avarie.

2.   CEREREA DE OMOLOGARE A SISTEMULUI

Cererea de omologare este prezentată de către deținătorul mărcii de fabricație sau comerciale sau de către reprezentantul legal acreditat al acestuia.

Este necesar să se precizeze:

funcțiile farurilor care urmează a fi asigurate de către sistem, pentru care se cere omologarea în conformitate cu prezentul regulament;

2.1.1.1.   oricare altă/alte funcție/funcții iluminare frontală și/sau semnalizare luminoasă frontală, asigurate de către orice bec(uri) care sunt grupate, combinate sau reciproc încorporate în unitățile de iluminare ale sistemului, pentru care se cere omologarea; informații suficiente pentru identificarea respectivului/respectivelor bec(uri) și precizarea regulamentului/regulamentelor în conformitate cu care urmează a se obține omologarea (în mod separat);

2.1.2.   dacă lumina de întâlnire este concepută pentru cele două sisteme de circulație sau numai pentru circulația pe dreapta sau respectiv stânga;

în cazul în care sistemul este echipat cu una sau mai multe unități de iluminare reglabilă/reglabile:

2.1.3.1.   poziția/pozițiile de montare a respectivei/respectivelor unități în raport cu solul și planul median longitudinal al vehiculului;

2.1.3.2.   unghiurile maxime superioare și inferioare poziției/pozițiilor normale permise de către dispozitivele de reglare pe verticală;

2.1.4.   categoria, astfel cum este menționat în Regulamentul nr. 37 sau 99, surselor luminoase utilizate ce pot fi sau nu înlocuite;

în cazul în care sistemul este echipat cu una sau mai multe unități de iluminare care nu pot fi înlocuite:

2.1.5.1.   identificarea unității/unităților de iluminare pentru care sursa luminoasă/sursele luminoase nu poate/pot fi înlocuite;

2.1.6.   condițiile de funcționare, de exemplu, diferite tensiuni de intrare în conformitate cu prevederile anexei 9 din prezentul regulament, după caz.

Fiecare cerere de omologare este însoțită de:

2.2.1.   desene în triplu exemplar, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului, prezentând poziția/pozițiile prevăzută/prevăzute pentru numărul/numerele de omologare și simbolurile adiționale cu privire la cercul/cercurile mărcii/mărcilor de omologare și arătând care este geometria poziționării unităților de iluminare pe vehicul în raport cu solul și planul median longitudinal al vehiculului și prezentându-le pe fiecare în secțiune verticală (axială) și elevație frontală, cu detaliile principale ale construcției optice, inclusiv axa/axele de referință și punctul/punctele considerate centru/centre de referință în cazul încercărilor și orice caracteristică optică, a dispersoarelor, după caz;

o descriere tehnică concisă a sistemului precizând:

(a)	funcția/funcțiile de iluminare și modurile oferite de sistem (2);

(b)	unitățile de iluminare care contribuie la fiecare dintre acestea (2) și semnalizatoarele (3) cu caracteristicile relevante pentru funcționarea lor;

(c)	categoriile (2) cerințelor modului de iluminare în viraje care se aplică, după caz;

(d)	seria/seriile de informații suplimentare ale dispozițiilor privind lumina de întâlnire din clasa E, în conformitate cu tabelul 6 din anexa 3 la prezentul regulament, care se aplică, după caz;

(e)	seria/seriile de informații suplimentare ale dispozițiilor privind lumina de întâlnire din clasa E, în conformitate cu tabelul 6 din anexa 3 la prezentul regulament, care se aplică, după caz;

(f)	unitățile de iluminare (3) care asigură, total sau parțial, fasciculul de lumină pentru una sau mai multe dintre petele de lumină pentru fasciculul/fasciculele de întâlnire;

(g)	indicația/indicațiile (2) în conformitate cu prevederile punctului 6.4.6 din prezentul regulament privind punctele 6.22.6.1.2.1 și 6.22.6.1.3 din Regulamentul nr. 48;

(h)	care unități de iluminare sunt concepute pentru a asigura o minimă iluminare pentru fasciculul de întâlnire în conformitate cu punctul 6.2.9.1 din prezentul regulament;

(i)	specificațiile privind montarea și funcționarea în scopul încercării;

(j)	orice alte informații relevante;

conceptul de siguranță astfel cum a fost stabilit în documentație, care, în conformitate cu cerințele serviciului tehnic însărcinat cu încercările de omologare:

(i)	descrie măsurile avute în vedere la construcția sistemului pentru a se asigura respectarea prevederilor punctelor 5.7.3, 5.9, 6.2.6.4 de mai jos și

(ii)	indică instrucțiunile pentru verificarea lor în conformitate cu punctul 6.2.7 de mai jos; și/sau

(iii)

permite accesul la documentația relevantă care demonstrează performanța sistemului privind un coeficient de siguranță suficient și o funcționalitate în deplină siguranță a măsurilor menționate în conformitate cu punctul 2.2.2.1 (i) de mai sus, de exemplu, FMEA („Failure Mode and Effect Analysis”) – analiza defecțiunilor și a efectelor acestora, FTA („Fault Tree Analysis”) – analiza arborelui greșelilor sau orice altă procedură potrivită cu examinarea siguranței sistemului;

2.2.2.2.   marca și tipul dispozitivului/dispozitivelor de alimentare și funcționare, după caz, și în cazul în care nu fac parte dintr-o unitate de instalare;

2.2.3.   două eșantioane ale tipului de sistem, pentru care se cere omologarea, inclusiv dispozitivele de montare, dispozitivele de alimentare și funcționare, precum și generatoarele de semnal, după caz;

pentru încercarea materialului plastic din care sunt realizate dispersoarele:

paisprezece dispersoare;

2.2.4.1.1.   zece dintre aceste dispersoare pot fi înlocuite cu zece eșantioane de material de cel puțin 60 × 80 mm, cu o suprafață exterioară plană sau convexă și o zonă practic plană (cu o rază de curbură minimă de 300 mm), în centru, cu dimensiunea de cel puțin 15 × 15 mm;

2.2.4.1.2.   fiecare dispersor sau eșantion de material trebuie să fie produs prin metodele aplicate în fabricația de serie;

2.2.4.2.   un element de iluminare sau ansamblu optic, după caz, la care pot fi adaptate dispersoare conform indicațiilor producătorului;

2.2.5.   pentru încercarea rezistenței componentelor emițătoare de lumină, confecționate din material plastic, la radiația UV provenind de la sursa/sursele de lumină din interiorul sistemului, care emit radiație UV, de exemplu, sursele de lumină cu descărcare în gaz, în conformitate cu punctul 2.2.4 din anexa 6 la prezentul regulament:

un eșantion din fiecare material relevant care este utilizat în sistem sau un sistem sau o parte/părți ale acestuia, care conțin aceste materiale. Fiecare eșantion de material are aceeași aparență și tratament al suprafeței, după caz, astfel cum se intenționează a fi utilizat în sistemul supus omologării;

2.2.6.   materialele din care sunt realizate dispersoarele și eventualele acoperiri trebuie să fie însoțite de raportul de încercare privind caracteristicile acestor materiale și acoperiri, dacă acestea au fost deja încercate;

2.2.7.   în cazul unui sistem conform punctului 4.1.7 de mai jos, un vehicul reprezentativ pentru vehiculul/vehiculele menționat(e) în conformitate cu 4.1.6 de mai jos.

3.   MARCAJE

3.1.   Unitățile de instalare prezentate la omologare trebuie să poarte marca de fabricație sau comercială a solicitantului.

Ele trebuie să cuprindă pe dispersor ori pe corpul principal locuri de amplasare, de dimensiune suficientă, pentru marca de omologare ori simbolurile suplimentare prevăzute la punctul 4; aceste locuri de amplasare sunt indicate pe desenele menționate la punctul 2.2.1 de mai sus.

3.2.1.   În cazul în care, cu toate acestea, dispersoarele nu pot fi detașate de corpul principal al unității de instalare, este suficientă o singură marcă, în conformitate cu punctul 4.2.5.

3.3.   Unitățile de instalare ori sistemele proiectate pentru a îndeplini cerințele impuse de circulația atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă vor purta marcaje care să indice cele două poziționări ale elementelor optice pe vehicul ori sursa/sursele de lumină ale reflectorului/reflectoarelor; aceste marcaje constau din literele „R/D” pentru circulația pe dreapta și literele „L/G” pentru circulația pe stânga.

3.4.   În cazul unui sistem proiectat pentru a îndeplini cerințele prevăzute la punctul 5.8.2 de mai jos cu ajutorul sau utilizarea suplimentară a unui element amplasată în fața dispersorului unității/unităților de instalare care poate fi mascată, acest element este necesar să fie marcat în mod lizibil. Totuși, atunci când această zonă poate fi identificată direct, delimitarea nu mai este necesară.

4.   OMOLOGAREA

4.1.   Generalități

4.1.1.   În cazul în care toate eșantioanele unui tip de sistem prezentate conform punctului 2 de mai sus îndeplinesc dispozițiile prezentului regulament, omologarea este acordată.

4.1.2.   Atunci când echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate îndeplinesc prescripțiile mai multor regulamente, se poate aplica un marcaj internațional de omologare unic, cu condiția ca fiecare dintre echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate să îndeplinească dispozițiile aplicabile.

4.1.3.   Se atribuie un număr de omologare pentru fiecare omologare de tip. Primele două cifre (în prezent 00 pentru regulamentul în forma sa originală) indică seria de amendamente corespunzătoare celor mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului la data eliberării omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de sistem conform prezentului regulament.

Notificarea aprobării, extinderii, refuzului sau retragerii omologării sau de oprire definitivă a producției unui tip de sistem în temeiul prezentului regulament se comunică părților Acordului din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare conform modelului din anexa 1 la prezentul regulament, cu indicații în conformitate cu punctul 2.1.3.

4.1.4.1.   În cazul în care unitatea/unitățile de instalare este/sunt echipate cu un reflector ajustabil și în cazul în care această/aceste unitate/unități este/sunt utilizate numai în pozițiile de montare în conformitate cu indicațiile de la punctul 2.1.3, solicitantul se obligă conform aprobării să informeze utilizatorul într-un mod corespunzător asupra poziției/pozițiilor corecte de montare.

4.1.5.   Pe orice unitate de instalare corespunzătoare unui tip omologat conform prezentului regulament, pe amplasamentele vizate la punctul 3.2 de mai sus, este necesar să se aplice, în afara mărcii prevăzute la punctul 3.1, o marcă de omologare astfel cum este descrisă la punctele 4.2 și 4.3 de mai jos.

4.1.6.   Solicitantul are obligația de a indica în fișa de comunicare conformă cu modelul de la anexa 1 la prezentul regulament vehiculul/vehiculele pentru care este proiectat sistemul.

În cazul în care se cere omologarea pentru un sistem care nu urmează a fi inclus ca parte a unei omologări de tip a unui vehicul în conformitate cu Regulamentul nr. 48,

4.1.7.1.   solicitantul are obligația de a depune suficiente informații pentru a dovedi capacitatea sistemului de a respecta prevederile de la punctul 6.22 din Regulamentul nr. 48, în cazul în care sunt corect instalate, iar

4.1.7.2.   sistemul trebuie să fie aprobat în conformitate cu Regulamentul nr. 10.

4.2.   Compunerea mărcii de omologare

Marca de omologare este compusă din:

o marcă de omologare internațională care cuprinde:

4.2.1.1.   un cerc în interiorul căruia este amplasată litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (4);

4.2.1.2.   numărul de omologare prevăzut la punctul 4.1.3 de mai sus;

simbolul (simbolurile) suplimentar(e) următor (următoare):

4.2.2.1.   pe un sistem, litera „X” și litera/literele corespunzătoare funcțiilor asigurate de sistem:

„C”	pentru lumina de întâlnire clasa C, plus simbolurile pentru celelalte clase relevante de lumini de întâlnire,
„E”	pentru lumina de întâlnire clasa E,
„V”	pentru lumina de întâlnire clasa V,
„W”	pentru lumina de întâlnire clasa W,
„R”	pentru lumina de drum;

4.2.2.2.   în plus, deasupra fiecărui simbol, o linie orizontală, în cazul în care funcția sau modul de iluminare este asigurat de mai mult de o instalație pentru una dintre părți sau ambele;

4.2.2.3.   în plus simbolul „T”, după simbolul/simbolurile funcției/funcțiilor și/sau clasei/claselor de iluminare proiectate în conformitate cu prevederile corespunzătoare de iluminare în viraje, cu simbolurile mai sus amintite grupate împreună și amplasate cât mai la stânga;

4.2.2.4.   pe o unitate de instalare, litera „X” și litera/literele corespunzătoare funcțiilor asigurate de către unitatea/unitățile de instalare care o includ(e);

4.2.2.5.   în cazul în care unitatea de instalare pentru o anumită parte nu este singura care asigură funcția sau modul de iluminare a unei anumite funcții de iluminare, deasupra simbolului funcției se trage o linie;

4.2.2.6.   pe un sistem sau parte a unui sistem care îndeplinește doar cerințele circulației pe stânga, o săgeată orizontală, îndreptată către dreapta unui observator care privește unitatea de instalare din față, adică înspre partea străzii pe care se circulă;

4.2.2.7.   pe un sistem sau parte a unui sistem care îndeplinește cerințele celor două sensuri de circulație, printr-un reglaj corespunzător al calajului blocului optic sau al sursei de lumină, o săgeată orizontală, cu două vârfuri, unul îndreptat spre stânga, iar celălalt spre dreapta;

4.2.2.8.   pe o unitate de instalare care are în compunere un dispersor din material plastic, se aplică grupul de litere „PL”, alături de simbolurile prevăzute la punctele 4.2.2.3-4.2.2.7 de mai sus;

4.2.2.9.   pe o unitate de instalare care contribuie la îndeplinirea cerințelor prezentului regulament cu privire la lumina de drum, o indicație privind intensitatea luminoasă maximă exprimată prin marcajul de referință astfel cum este definit la punctul 6.3.2.1.3 de mai jos, amplasat lângă cercul care înconjoară litera „E”;

În toate cazurile, modul de operare folosit în timpul procedurii de încercare prevăzut la punctul 1.1.1.1 din anexa 4 și tensiunea (tensiunile) autorizată(e) în conformitate cu punctul 1.1.1.2 din anexa 4, este necesar să fie indicate în certificatul de omologare și în fișa de comunicare transmisă țărilor care sunt părți la acord și care aplică prezentul regulament.

În cazurile corespunzătoare, sistemul sau parte/părțile acestuia este necesar să fie marcate după cum urmează:

4.2.3.1.   pe o unitate de instalare care îndeplinește cerințele prezentului regulament și care este astfel proiectată încât sursa/sursele de lumină a(le) luminii de drum să nu se aprindă simultan cu oricare altă funcție de iluminare alături de care poate fi încorporată: o linie oblică (/) este amplasată după simbolul/simbolurile pentru lumina de drum din marca de omologare;

4.2.3.2.   pe o unitate de instalare care îndeplinește cerințele anexei 4 la prezentul regulament, numai în cazul în care sunt alimentate cu o tensiune de 6 V sau de 12 V, se aplică un simbol compus din cifra 24 barată de o cruce oblică (X) în apropierea suportului duliei sursei/surselor de lumină.

4.2.4.   Cele două cifre ale numărului de omologare (în prezent 00) care indică seria de amendamente ce incorporează cele mai recente amendamente tehnice importante aduse regulamentului la data la care a fost acordată omologarea și, după caz, săgeata corespunzătoare pot figura în apropierea simbolurilor suplimentare menționate mai sus.

4.2.5.   Mărcile și simbolurile menționate la punctele 4.2.1 și 4.2.2 de mai sus este necesar să fie lizibile și de neșters. Pot fi amplasate pe o parte interioară sau exterioară (transparentă sau nu) a unității de instalare care să nu poată fi separată de suprafața/suprafețele iluminantă/iluminante. În orice situație este necesar să fie vizibile atunci când unitatea/unitățile de instalare este/sunt montate pe vehicul. Se permite deplasarea unei părți mobile a vehiculului pentru a se îndeplini prezenta cerință.

4.3.   Amplasarea mărcii de omologare

4.3.1.   Echipamente independente

Anexa 2, figurile 1-10 din prezentul regulament prezintă exemple de dispunere a mărcilor de omologare, împreună cu simbolurile suplimentare menționate mai sus.

Echipamente de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate

Atunci când echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate îndeplinesc cerințele mai multor regulamente, se poate aplica o marcă internațională de omologare unică, formată dintr-un cerc care înconjoară litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea și dintr-un număr de omologare. Această marcă de omologare poate fi plasată oriunde pe echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate, cu condiția:

4.3.2.1.1.   să fie vizibilă conform punctului 4.2.5;

4.3.2.1.2.   ca nici un element al echipamentelor de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate care transmite lumina să nu poată fi îndepărtat fără a determina și îndepărtarea mărcii de omologare.

Simbolul de identificare al fiecărui echipament de iluminat, corespunzător fiecărui regulament conform căruia a fost acordată omologarea, precum și seria de amendamente corespunzătoare celor mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului la data eliberării omologării și, după caz, săgeata corespunzătoare este necesar să fie aplicate:

4.3.2.2.1.   fie pe suprafața iluminantă corespunzătoare;

4.3.2.2.2.   fie în grup, astfel încât fiecare dintre echipamentele grupate, combinate sau reciproc încorporate să poată fi identificat în mod clar (a se vedea exemplele posibile în anexa 2).

4.3.2.3.   Dimensiunile elementelor unei mărci de omologare unice nu trebuie să fie inferioare dimensiunilor minime prevăzute pentru cea mai mică dintre mărcile individuale de un regulament în virtutea căruia a fost acordată omologarea.

4.3.2.4.   Se atribuie un număr de omologare ale pentru fiecare omologare de tip. Aceeași parte la acord nu poate atribui același număr unui alt tip de echipamente de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate vizat de prezentul regulament.

4.3.2.5.   Figurile 11 și 12 din anexa 2 la prezentul regulament prezintă exemple de amplasare a mărcii de omologare pentru echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate, cu toate simbolurile suplimentare menționate mai sus și privind un sistem cu funcțiuni asigurate de mai mult de o unitate de instalare, aflate pe o parte a vehiculului.

4.3.2.6.   În anexa 2, figura 13 din prezentul regulament sunt prezentate exemple de mărci de omologare corespunzătoare sistemului complet.

B.   CERINȚE TEHNICE PENTRU SISTEME SAU PARTEA/PĂRȚILE UNUI SISTEM

În cazul în care nu este altfel specificat, măsurătorile fotometrice se desfășoară conform dispozițiilor stabilite în anexa 9 la prezentul regulament.

5.   SPECIFICAȚII GENERALE

Fiecare eșantion, atunci când se cere omologarea numai pentru circulația pe partea dreaptă, se conformează dispozițiilor stabilite la punctele 6 și 7 de mai jos; cu toate acestea, în cazul în care se cere omologarea pentru circulația pe partea stângă, dispozițiile punctului 6 de mai jos, inclusiv anexele relevante din prezentul regulament, se pun în aplicare cu inversarea dreptei cu stânga și invers.

În mod similar, desemnarea pozițiilor unghiulare și a elementelor este modificată schimbând „R” cu „L” și invers.

5.1.2.   Sistemele sau partea/părțile sale sunt astfel construite încât să-și păstreze caracteristicile fotometrice impuse și să-și mențină buna funcționare atunci când sunt utilizate în mod normal, indiferent de vibrațiile la care pot fi supuse.

Sistemele sau partea/părțile lor sunt prevăzute cu un dispozitiv care să permită reglarea lor pe vehicul conform normelor care le sunt aplicabile.

5.2.1.   Astfel de dispozitive de reglare nu se montează pe sisteme sau partea/părțile lor, cu condiția ca utilizarea lor să fie restrânsă la vehicule pe care amplasarea poate fi ajustată prin alte mijloace sau prin nici un mijloc în conformitate cu descrierea sistemului solicitantului.

Sistemul nu se echipează cu surse de lumină care nu sunt omologate în conformitate cu Regulamentul nr. 37 sau 99.

5.3.1.   În cazul în care sursa se poate înlocui, suportul duliei echipamentului de iluminat este în conformitate cu caracteristicile privind dimensiunile menționate în fișa tehnică din publicația Comisiei Electrotehnice Internaționale nr. 60061-2, astfel cum sunt numite acestea în regulamentul relevant referitor la sursa de lumină;

5.3.2.   În cazul în care sursa de lumină nu poate fi înlocuită, aceasta nu trebuie să fie o parte a unității de iluminare care asigură lumina de întâlnire în starea neutră.

5.4.   Sistemul/sistemele sau partea/părțile acestuia/acestora, proiectat(e) pentru a îndeplini cerințele circulației atât pe dreapta, cât și pe stânga pot fi adaptate pentru circulația pe o anumită parte a drumului fie printr-o montare inițială corespunzătoare în momentul instalării pe vehicul, fie printr-o montare la alegerea utilizatorului. În toate aceste cazuri, sunt posibile doar două poziții de montare diferite și clar distincte, una pentru circulația pe dreapta și una pentru circulația pe stânga, iar deplasarea nepremeditată de la o poziție la alta, precum și existența unor poziții intermediare nu este permisă din proiectare.

5.5.   Se vor efectua încercări suplimentare conform cerințelor din anexa 4 la prezentul regulament pentru a se asigura că performanțele fotometrice nu se modifică excesiv în timpul funcționării farurilor.

5.6.   În cazul în care dispersorul unității de iluminare este realizat din material plastic, încercările se efectuează conform cerințelor din anexa 6 la prezentul regulament.

Pe un sistem sau o parte a/părțile unui sistem, proiectat să asigure alternativ lumina de drum și lumina de întâlnire, toate dispozitivele mecanice, electromecanice sau de alt tip încorporate în unitățile de iluminare pentru trecerea de la o lumină la alta se construiesc astfel încât:

5.7.1.   dispozitivele să fie suficient de rezistente pentru a rezista la 50 000 de operații fără a suferi o distrugere în ciuda vibrațiilor la care pot fi supuse printr-o utilizare obișnuită;

5.7.2.   lumina de întâlnire sau de drum se va obține întotdeauna, fără posibilitatea de a rămâne într-o stare intermediară sau nedefinită; în cazul în care nu este posibil, o astfel de stare trebuie să respecte cerințele punctului 5.7.3 de mai jos;

5.7.3.   în cazul unei defecțiuni, este necesar să fie posibil să se obțină, în mod automat, o lumină de întâlnire ori o stare referitoare la condițiile fotometrice care să asigure valori ce nu depășesc 1,5 lx în zona IIIb, astfel cum sunt definite în anexa 3 la prezentul regulament, și cel puțin 4 lx într-un punct al „segmentului Emax”, prin mijloace cum sunt, de exemplu, stingerea, micșorarea intensității luminii, orientarea unității de iluminare în jos și/sau substituirea funcției;

5.7.4.   utilizatorul nu poate, cu ajutorul uneltelor obișnuite, să schimbe forma sau poziția părților mobile ori să opereze asupra comutatorului.

Sistemele vor asigura mijloace care să le permită să fie utilizate temporar într-o zonă cu circulația din direcție opusă decât cea pentru care se cere omologarea, fără a cauza o orbire nedorită celor ce vin din sens opus. În acest sens sistemul/sistemele sau partea/părțile acestuia/acestora:

5.8.1.   pot asigura o montare la alegerea utilizatorului conform punctului 5.4 de mai sus, fără unelte speciale; sau

asigură mijloace de realizare a funcției de schimbare în raport cu circulația, producând mai puțin de 1,5 lx în zona IIIb pentru cei care circulă din direcția opusă și nu mai puțin de 6 lx la 50 V atunci când este/sunt încercat(e) în conformitate cu punctul 6.2 de mai jos fără nicio ajustare prin comparație cu în raport cu sensul original de deplasare; în cazul în care

5.8.2.1.   ocultarea zonei dispersorului corespunzător în conformitate cu punctul 3.4 de mai sus poate fi una dintre măsuri sau o parte a acesteia.

5.9.   Sistemul este astfel construit încât, în cazul în care o sursă de lumină se defectează, se asigură un semnal de avarie pentru a fi în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului nr. 48.

5.10.   Componenta/componentele la care se montează o sursă de lumină ce poate fi înlocuită este astfel construită încât sursa de lumină să se fixeze cu ușurință, chiar și pe întuneric, și nu poate să fie fixată decât în poziția corectă.

În cazul unui sistem în conformitate cu punctul 4.1.7 de mai sus.

5.11.1.   Sistemul este însoțit de o copie a fișei în conformitate cu punctul 4.1.4 de mai sus și instrucțiunile de instalare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 48.

5.11.2.   Serviciul tehnic responsabil pentru omologarea de tip verifică dacă:

(a)	sistemul poate fi instalat corect conform instrucțiunilor amintite;

(b)

sistemul, în cazul în care este instalat pe vehicul, este în conformitate cu dispozițiile punctului 6.22 din Regulamentul nr. 48; pentru a confirma respectarea dispozițiilor de la punctul 6.22.7.4 din Regulamentul nr. 48, este obligatorie efectuarea unui test de conducere, care se referă la orice situație relevantă referitoare la controlul sistemului pe baza descrierii puse la dispoziție de către solicitant. Se notifică dacă toate modurile sunt activate, în funcțiune sau dezactivate conform descrierii puse la dispoziție de către solicitant; disfuncționalitățile evidente, după caz, sunt atacate (de exemplu, un unghi prea mare sau lumina cu intermitențe).

6.   ILUMINARE

6.1.   Dispoziții generale

6.1.1.   Fiecare sistem asigură lumina de întâlnire clasa C în conformitate cu punctul 6.2.5 de mai jos și una sau mai multe lumini de întâlnire pentru clasa/clasele suplimentare; poate încorpora unul sau mai multe moduri în cadrul fiecărei clase de lumină de întâlnire, precum și funcțiile referitoare la iluminarea frontală conform punctului 6.3 și/sau 2.1.1.1 din prezentul regulament.

6.1.2.   Sistemul asigură modificări automate, astfel încât să se realizeze o bună iluminare a drumului și să nu se cauzeze nicio formă de disconfort, nici conducătorului auto, nici celorlalți participanți la trafic.

6.1.3.   Sistemul este considerat acceptabil în cazul în care îndeplinește cerințele fotometrice menționate la punctele 6.2 și 6.3.

Măsurătorile fotometrice sunt efectuate conform descrierii solicitantului:

6.1.4.1.   în stare neutră, în conformitate cu punctul 1.9;

6.1.4.2.   cu un semnal V, un semnal W, un semnal E, un semnal T în conformitate cu punctul 1.10, oricare dintre acestea care se aplică;

6.1.4.3.   după caz, cu oricare alt semnal în conformitate cu punctul 1.10 și combinațiile acestora, conform specificațiilor solicitantului.

6.2.   Dispoziții privind lumina de întâlnire

Înainte de efectuarea procedurilor de încercare ulterioare, sistemul este fixat în stare neutră, care emite o lumină de întâlnire clasa C.

Pentru fiecare parte a sistemului (a vehiculului), lumina de întâlnire în starea neutră produce cu ajutorul a cel puțin unei singure surse de lumină o „pată de lumină”, astfel cum este definită în anexa 8 la prezentul regulament sau

6.2.1.1.   sistemul asigură și alte mijloace, de exemplu, caracteristici optice sau lumini auxiliare temporare care permit o orientare clară și corectă.

6.2.1.2.   Anexa 8 nu se aplică funcției de schimbare în raport cu circulația, astfel cum este descrisă la punctele 5.8-5.8.2.1 de mai sus.

6.2.2.   Sistemul sau partea/părțile acestuia sunt astfel orientate încât poziția petei de lumină este în conformitate cu cerințele indicate în tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament.

6.2.3.   Atunci când sunt astfel orientate, sistemul sau partea/părțile acestuia, în cazul în care se cere omologarea în exclusivitate pentru lumina de întâlnire, este necesar să fie în conformitate cu cerințele menționate la punctele relevante de mai jos; în cazul în care se intenționează asigurarea unei iluminări suplimentare sau a unor funcții de semnalizare luminoasă care fac obiectul prezentului regulament, se conformează, în plus, cerințelor menționate la punctele corespunzătoare de mai jos, în cazul în care nu se reglează în mod independent.

6.2.4.   În cazul în care sistemul sau partea/părțile acestuia astfel orientate nu îndeplinesc cerințele astfel cum au fost menționate la punctul 6.2.3 de mai sus, alinierea, conform instrucțiunilor producătorului, poate fi schimbată, cu 0,5° la dreapta sau la stânga, iar pe verticală cu 0,2° în sus ori în jos, în raport cu orientarea inițială.

6.2.5.   Atunci când se emite un anume mod de lumină de întâlnire, sistemul îndeplinește cerințele din secțiunea respectivă (C, V, E, W) din partea A a tabelului 1 (valori fotometrice), iar în tabelul 2 (Emax și pozițiile „petei de lumină”) din anexa 3 la prezentul regulament, precum și secțiunea 1 (cerințele „petei de lumină”) din anexa 8 la prezentul regulament.

Se poate emite un mod de iluminare în viraje, cu condiția ca:

6.2.6.1.   sistemul să îndeplinească cerințele corespunzătoare din partea B a tabelului 1 (valori fotometrice) și punctul 2 din tabelul 2 (dispozițiile privind „pata de lumină”) din anexa 3 la prezentul regulament, atunci când se măsoară conform procedurii menționate la anexa 9, corespunzătoare acestei categorii (fie categoria 1, fie categoria 2) de iluminare în viraje, pentru care se cere omologarea;

6.2.6.2.   punctul Emax al iluminării nu se află în afara dreptunghiului cuprins între cea mai înaltă poziție verticală, menționată în tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament pentru clasa luminii de întâlnire luate în considerare, la 2° mai jos de linia H-H și între 45° stânga și 45° dreapta a axei de referință a sistemului;

6.2.6.3.   atunci când semnalul T corespunde celei mai mici raze de bracaj la stânga (sau la dreapta), sistemul asigură cel puțin 3 lx într-unul sau mai multe puncte din zona cuprinsă între linia H-H la 2° mai jos de H-H și între 10 și 45° stânga sau dreapta a axei de referință a sistemului;

6.2.6.4.   în cazul în care se cere omologarea pentru un mod de iluminare în viraje categoria 1, utilizarea sistemului este restricționată la vehicule pentru care dispozițiile sunt astfel respectate încât poziția orizontală a unghiului petei de lumină asigurat de sistem este în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare de la punctul 6.22.7.4.5 (i) din Regulamentul nr. 48;

în cazul în care se cere omologarea pentru un mod de iluminare în viraje categoria 1, sistemul este proiectat astfel încât, în cazul unei avarii care afectează mișcarea laterală sau modificarea iluminării, să poată obține în mod automat condițiile fotometrice care corespund punctului 6.2.5 de mai sus sau o stare referitoare la condițiile fotometrice care să asigure valori ce nu depășesc 1,5 lx în zona IIIb, astfel cum sunt definite în anexa 3 la prezentul regulament, și cel puțin 4 lx într-un punct al „segmentului Emax”;

6.2.6.5.1.   cu toate acestea, nu este necesar în cazul în care pentru pozițiile referitoare la axa de referință a sistemului de maximum 5° la stânga, la 0,3° deasupra liniei H-H, și mai mare de 5° la stânga, la 0,57° deasupra liniei H-H, nu se depășește o valoare de 1 lx.

6.2.7.   Sistemul este verificat pe baza instrucțiunilor corespunzătoare ale producătorului, menționate în conceptul de siguranță conform punctului 2.2.2.1 de mai sus.

6.2.8.   Sistemul sau partea/părțile acestuia, proiectat(e) să îndeplinească atât cerințele circulației pe dreapta cât și pe cele ale circulației pe stânga, este necesar să îndeplinească, pentru fiecare din cele două poziții de montare, conform punctului 5.4 de mai sus, cerințele menționate pentru sistemul de circulație corespunzător.

Sistemul este reglat astfel încât:

6.2.9.1.   toate modurile de lumină de întâlnire menționate să asigure minimum 3 lx la 50 V de fiecare parte a sistemului;

modul/modurile luminii de întâlnire clasa V sunt exceptate de la această cerință;

6.2.9.2.   la patru secunde după aprinderea sistemului, care nu a fost operațional timp de 30 de minute sau mai mult, este necesar să se atingă cel puțin 5 lx la 50 V pentru lumina de întâlnire clasa C;

6.2.9.3.   alte moduri:

atunci când se aplică semnalele de intrare conform punctului 6.1.4.3 din prezentul regulament, cerințele punctului 6.2 este necesar să fie îndeplinite.

6.3.   Dispoziții privind lumina de drum

Înainte de procedurile de încercare ulterioare, sistemul este fixat în starea neutră.

Unitatea/unitățile de iluminare a sistemului se reglează, conform instrucțiunilor producătorului, astfel încât suprafața cu iluminare maximă să fie centrată în punctul de (HV) intersecție al liniilor H-H și V-V.

6.3.1.1.   Oricare unitate/unități de iluminare, care nu este/sunt reglabile în mod independent sau pentru care orientarea a fost efectuată conform măsurătorilor da la punctul 6.2, sunt încercate în poziția lor neschimbată.

Atunci când măsurarea s-a efectuat conform dispozițiilor prevăzute în anexa 9 la prezentul regulament, iluminarea îndeplinește următoarele cerințe.

HV este situat în limita isolux 80 % din lumina de drum.

6.3.2.1.1.   Această valoare maximă (EM) nu este mai mică de 48 lx. Valoarea maximă nu trebuie să depășească 240 lx.

6.3.2.1.2.   Intensitatea maximă (IM) a fiecărei unități de instalare care asigură sau care contribuie la intensitatea maximă a luminii de drum, exprimată în mii de candele se calculează după formula:

6.3.2.1.3.   Marcajul de referință (I′M) al acestei intensități maxime, menționat la punctul 4.2.2.9 de mai sus, se obține din raportul:

Această valoare se rotunjește la valoarea de: 5 - 10 - 12,5 - 17,5 - 20 - 25 - 27,5 - 30 - 37,5 - 40 - 45 - 50.

6.3.2.2.   Pornind din punctul HV, pe orizontal la dreapta și la stânga, iluminarea luminii de drum nu trebuie să fie mai puțin de 24 lx până la 2,6° și nu mai puțin de 6 lx până la 5,2°.

Iluminarea sau o parte a acesteia emisă de către sistem se poate mișca lateral în mod automat (ori se poate modifica pentru a obține un efect echivalent), cu condiția ca:

6.3.3.1.   sistemul să îndeplinească cerințele de la punctele 6.3.2.1.1 și 6.3.2.2 de mai sus cu fiecare unitate de iluminare măsurată conform procedurii corespunzătoare menționate în anexa 9.

Sistemul este reglat astfel încât:

6.3.4.1.   unitatea/unitățile de iluminare pentru părțile dreaptă și stângă să asigure fiecare cel puțin jumătate din valoarea minimă de iluminare pentru lumina de drum, astfel cum este menționat la punctul 6.3.2.2 de mai sus;

6.3.4.2.   la patru secunde după aprinderea sistemului, care nu a fost operațional timp de 30 de minute sau mai mult, este necesar să se atingă cel puțin 42 lx la punctul HV a luminii de drum;

6.3.4.3.   atunci când se aplică semnalele de intrare în conformitate cu punctul 6.1.4.3 din prezentul regulament, cerințele de la punctul 6.3 trebuie să fie îndeplinite.

6.3.5.   În cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele luminii luate în considerare, se permite o reorientare a poziției fasciculului cu o valoare între 0,5° în sus ori în jos și/sau 1° la dreapta ori la stânga, în raport cu orientarea inițială; în poziția revizuită este necesar să fie îndeplinite toate cerințele fotometrice. Prezentele dispoziții nu se aplică unităților de iluminare, astfel cum este menționat la punctul 6.3.1.1 din prezentul regulament.

6.4.   Alte dispoziții

În cazul unui sistem sau al părții/părților acestuia cu unități de iluminare reglabile cerințele de la punctele 6.2 (lumina de întâlnire) și 6.3 (lumina de drum) se aplică pentru fiecare poziție de montare indicată în conformitate cu punctul 2.1.3 (limitele de reglare). Pentru verificare, se aplică următoarea procedură:

6.4.1.   Fiecare poziție indicată este realizată cu ajutorul unui goniometru de încercare în funcție de dreapta care unește centrul sursei luminoase cu punctul HV de pe ecranul de măsurare. Sistemul reglabil sau partea/părțile acestuia este/sunt atunci mutat(e) într-o poziție astfel încât repartiția luminii de pe ecran să corespundă cu instrucțiunile privind orientarea corespunzătoare.

6.4.2.   În cazul în care sistemul reglabil sau partea/părțile acestuia este/sunt fixat(e) conform punctului 6.4.1, dispozitivul sau partea/părțile acestuia îndeplinesc cerințele fotometrice corespunzătoare de la punctele 6.2 și 6.3.

Se efectuează încercări suplimentare după ce reflectorul a fost deplasat vertical față de poziția sa inițială cu ± 2° sau până în poziția sa maximă dacă aceasta reprezintă mai puțin de 2° față de poziția sa inițială, cu ajutorul unui dispozitiv de reglare a farurilor. După reorientarea sistemului reglabil sau partea/părțile acestuia complet (cu ajutorul unui goniometru, de exemplu) în direcția opusă corespunzătoare, fluxul luminos în direcțiile menționate mai jos trebuie să se afle în limitele impuse:

6.4.3.1.   lumina de întâlnire: punctele HV și 75R sau 50R, după caz; lumina de drum: IM și punctul HV (procent din IM).

6.4.4.   În cazul în care solicitantul a indicat mai mult de o poziție de montaj, procedura prevăzută la punctele 6.4.1-6.4.3 se repetată pentru toate celelalte poziții.

6.4.5.   În cazul în care solicitantul nu a cerut poziții de montare, sistemul sau partea/părțile acestuia se orientează conform cerințelor pentru măsurătorile de la punctele 6.2 (lumina de întâlnire) și 6.3 (lumina de drum) având dispozitivul/dispozitivele de reglare corespunzătoare ale sistemului sau părții/părților într-o poziție de mijloc. Încercările suplimentare vizate de punctul 6.4.3 sunt efectuate cu sistemul sau partea/părțile acestuia deplasat(e) în pozițiile sale extreme (în loc de deplasarea de ± 2°), cu ajutorul dispozitivului corespunzător de reglare a dispozitivului/dispozitivelor.

6.4.6.   Se menționează printr-o fișă, conform modelului din anexa 1 la prezentul regulament, care unitate/unități de iluminare asigură o pată de lumină astfel cum este definită în anexa 8 la prezentul regulament, astfel încât să fie proiectată într-o zonă cuprinsă între 6° la stânga și 4° la dreapta, iar în sus de la o linie orizontală poziționată la 0,8° în jos.

6.4.7.   Se specifică, printr-o fișă conform modelului din anexa 1 la prezentul regulament, care mod(uri) de lumină de drum clasa E, după caz, este/sunt în conformitate cu o „serie de informații” conținute de tabelul 6 din anexa 3 la prezentul regulament.

7.   CULOARE

7.1.   Culoarea luminii emise este necesar să fie albă. Exprimată în coordonate tricromatice CIE, lumina emisă de către fiecare parte a sistemului se află între următoarele limite:

limita către albastru	x ≥ 0,310
limita către galben	x ≤ 0,500
limita către verde	y ≤ 0,150 + 0,640 x
limita către verde	y ≤ 0,440
limita către purpuriu	y ≥ 0,050 + 0,750 x
limita către roșu	y ≥ 0, 382

C.   DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE SUPLIMENTARE

8.   MODIFICAREA OMOLOGĂRII DE TIP A SISTEMELOR ȘI PRELUNGIREA VALABILITĂȚII

Orice modificare de tip a sistemului este adusă la cunoștința serviciului administrativ care a acordat omologarea de tip a sistemului. Serviciul menționat poate:

8.1.1.   fie să considere că modificările aduse nu riscă să aibă consecințe negative importante și că în orice situație sistemul îndeplinește încă cerințele;

8.1.2.   fie să solicite un nou raport asupra încercării serviciului tehnic care efectuează încercările.

8.2.   Confirmarea omologării sau refuzul omologării, cu indicarea modificărilor, sunt comunicate părților la acord care aplică prezentul regulament, prin procedura indicată la punctul 4.1.4 de mai sus.

8.3.   Autoritatea competentă care a eliberat prelungirea validității omologării atribuie un număr extinderii respective și informează despre aceasta celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare care respectă modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

9.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile privind conformitatea producției trebuie să fie în conformitate cu cele stabilite în apendicele 2 din acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev. 2), cu respectarea următoarelor cerințe:

9.1.   un sistem omologat în temeiul prezentului regulament este fabricat astfel încât să fie în conformitate cu tipul omologat și să îndeplinească cerințele stabilite la punctele 6 și 7;

9.2.   cerințele minime privind procedurile de control ale conformității producției stabilite în anexa 5 la prezentul regulament este necesar să fie îndeplinite;

9.3.   cerințele minime privind eșantionarea efectuată de un inspector stabilite în anexa 7 la prezentul regulament este necesar să fie îndeplinite;

9.4.   autoritatea care a acordat omologarea de tip poate verifica în orice moment metodele de control ale conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este de una la doi ani;

9.5.   sistemele sau partea/părțile acestora cu defecțiuni evidente nu sunt luate în considerare;

9.6.   nu se ia în considerare marcajul de referință.

10.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

10.1.   Omologarea eliberată pentru un tip de sistem, în conformitate cu prezentul regulament, poate fi retrasă în cazul în care cerințele nu sunt îndeplinite sau în cazul în care o un sisteme sau parte/părțile acestuia care poartă marca de omologare nu este în conformitate cu tipul omologat.

10.2.   În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage omologarea pe care a acordat-o anterior, ea comunică imediat acest fapt celorlalte părți la acord care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare care respectă modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11.   OPRIREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

11.1.   În cazul în care titularul unei omologări încetează definitiv producția unui tip de sistem omologat în conformitate cu prezentul regulament, el informează despre aceasta autoritatea care a acordat omologarea. După primirea comunicatului, autoritatea informează celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-o fișă de comunicare care respectă modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

12.   DENUMIRI ȘI ADRESE ALE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE SERVICIILOR ADMINISTRATIVE

12.1.   Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament au obligația de a comunica Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice însărcinate cu încercările de omologare și ale serviciilor administrative care eliberează omologarea și cărora au obligația de a le transmite fișele de omologare sau de extindere, de refuz sau de retragere a omologării sau de oprire definitivă a producției, emise în celelalte țări.

---

(1)  Numai cu titlu informativ. Dispozițiile referitoare la clasele de lumină de întâlnire corespund condițiilor următoare: C pentru lumina de întâlnire de bază, V pentru utilizare în zone iluminate, de exemplu, localități, E pentru utilizare pe șosele, de exemplu, autostrăzi, W pentru utilizare în condiții vitrege, de exemplu, drumuri umede.

(2)  A se indica într-un formular în conformitate cu modelul de la anexa 1.

(3)  A se indica într-un formular în conformitate cu modelul de la anexa 10.

(4)  1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Iugoslavia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (vacant), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (vacant), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (vacant), 34 pentru Bulgaria, 35-36 (vacant), 37 pentru Turcia, 38-39 (vacant), 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 41 (vacant), 42 pentru Comunitatea Europeană (Omologările sunt eliberate de către statele sale membre utilizând simbolul lor CEE corespunzător), 43 pentru Japonia, 44 (vacant), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud, 48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta și 51 pentru Republica Coreea. Numerele următoare vor fi atribuite celorlalte țări în ordinea cronologică a ratificării Acordului privind adoptarea de condiții tehnice uniforme de omologare pentru vehiculele cu roți, echipamentele și componentele care pot fi montate și/sau sunt utilizate pe vehicule cu roți și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate pe baza acestor condiții și numerele astfel atribuite vor fi comunicate, prin Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite, părților la acord.

---

ANEXA 1

COMUNICARE

[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

---

ANEXA 2

EXEMPLE DE MĂRCI DE OMOLOGARE

Exemplul 1

a ≥ 8 mm (dispersor din sticlă)

a ≥ 5 mm (dispersor din material plastic)

Unitatea de instalare a sistemului, care are aplicată una dintre mărcile de omologare de mai sus, a fost omologată în Țările de Jos (E4) conform prezentului regulament cu numărul de omologare 19 243, îndeplinind cerințele prezentului regulament în forma sa originală (00). Lumina de întâlnire este proiectată numai pentru circulația pe dreapta carosabilului. Literele „CT” (figura 1) arată că este o lumină de întâlnire cu un mod de iluminare în viraje, iar literele „CWR” (figura 2) arată că este o lumină de întâlnire clasa C, o lumină de întâlnire clasa W și o lumină de drum

Cifra 30 indică faptul că intensitatea luminoasă maximă a luminii de drum este între 86 250 și 101 250 candele.

Notă: Numărul de omologare și simbolurile adiționale sunt plasate în apropierea cercului care înconjoară litera „E” și dispuse fie deasupra, fie sub litera „E”, fie la dreapta fie la stânga acestei litere. Cifrele numărului de omologare se dispun de aceeași parte față de litera „E” și sunt orientate în același sens.

Este necesar a se evita folosirea cifrelor romane, pentru a se exclude orice confuzie cu alte simboluri.

Exemplul 2

Unitatea de instalare a sistemului, care poartă marca de omologare prezentată mai sus, îndeplinește cerințele prezentului regulament atât pentru lumina de întâlnire, cât și pentru lumina de drum și este destinată:

Figura 3: lumina de întâlnire clasa C cu lumina de drum clasa E numai pentru traficul pe partea stângă a carosabilului.

Figurile 4a și 4b: lumina de întâlnire clasa C cu lumina de întâlnire clasa V pentru ambele sisteme de circulație cu ajutorul unui reglaj al calajului blocului optic sau al sursei de lumină de pe vehicul și o lumină de drum. Lumina de întâlnire clasa C, lumina de întâlnire clasa V și lumina de drum sunt în conformitate cu dispozițiile privind iluminarea în viraje, indicat astfel prin litera „T”. Linia de deasupra literei „R” arată că funcția luminii de drum este asigurată de mai mult de o singură unitate de instalare pe acea parte a sistemului.

Exemplul 3

Unitate de instalare care poartă marca de omologare de mai sus încorporează un dispersor de plastic care are în componență dispersoare de material plastic și corespunde cerințelor prezentului regulament numai în ceea ce privește fasciculul de întâlnire, fiind conceput:

Figura 5: lumina de întâlnire clasa C cu lumina de drum clasa W pentru ambele sisteme de circulație.

Figura 6: lumina de întâlnire clasa C cu modul de iluminare în viraje numai pentru traficul pe partea dreaptă a carosabilului.

Exemplul 4

Figura 7: unitatea de instalare, care poartă marca de omologare de mai sus, corespunde cerințelor prezentului regulament în ceea ce privește lumina de întâlnire clasa C cu lumina de întâlnire clasa V și concepută numai pentru traficul pe partea stângă a carosabilului.

Figura 8: unitatea de instalare, care poartă marca de omologare de mai sus este o unitate de instalare (separată) a sistemului care corespunde cerințelor prezentului regulament privitor numai la lumina de drum.

Exemplul 5: Identificarea unei unități de instalare care are în compunere un dispersor din material plastic și corespunde cerințelor prezentului regulament

Figura 9: cu privire la lumina de întâlnire clasa C, lumina de întâlnire clasa W, ambele cu: moduri de iluminare în viraje și o lumină de drum și proiectate numai pentru circulația pe partea dreaptă a carosabilului.

Lumina de întâlnire și modurile sale nu funcționează simultan cu lumina de drum dintr-un alt far încorporat reciproc.

Figura 10: cu privire la lumina de întâlnire clasa E, lumina de întâlnire clasa W, proiectate numai pentru circulația pe partea dreaptă a carosabilului. Linia de deasupra literelor „E” și „W” arată că aceste clase de lumină de întâlnire sunt asigurate pe acea parte a sistemului de mai mult de o singură unitate de instalare.

Exemplul 6: Marcaj simplificat pentru echipamentele de iluminat grupate, combinate sau reciproc încorporate, atunci când a fost acordat conform altor regulamente, altele decât prezentul regulament (figura 11) (Liniile verticale și orizontale prezintă schematic forma echipamentului de semnalizare luminoasă. Acestea nu fac parte din marca de omologare).

Aceste două exemple corespund celor două unități de instalare de pe o parte a sistemului, care poartă o marcă de omologare care cuprinde (modelul A și B):

Unitatea de instalare 1

O lampă de poziție față omologată conform seriei 02 de amendamente la Regulamentul nr. 7;

Una sau mai multe unități de iluminare, cu o lumină de întâlnire cu un mod de iluminare în viraje prevăzută să funcționeze cu una sau mai multe unități de instalare pe aceeași parte a sistemului (astfel cum este indicat prin linia de deasupra literei „C”) și o lumină de întâlnire clasa V, ambele proiectate pentru circulația, fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă a carosabilului și o lumină de drum cu o intensitate maximă cuprinsă între 86 250 și 101 250 candele (astfel cum este indicat prin cifra 30), omologate în conformitate cu cerințele prezentului regulament în forma sa originală (00) și care încorporează un dispersor din material plastic;

O lampă de poziție de zi omologată conform seriei 00 de amendamente la Regulamentul nr. 87;

O lampă indicatoare de direcție față din categoria 1a, omologată conform seriei 01 de amendamente la Regulamentul nr. 6.

Unitatea de instalare 3

O lampă de ceață față omologată conform seriei 02 de amendamente la Regulamentul nr. 19 sau o lumină de întâlnire clasa C cu un mod de iluminare în viraje prevăzută să funcționeze cu una sau mai multe unități de instalare pe aceeași parte a sistemului, astfel cum este indicat prin linia de deasupra literei „C”.

Exemplul 7: Amplasarea mărcilor de omologare referitoare la un sistem (figura 12)

Aceste două exemple corespund unui sistem de iluminare frontală adaptivă compusă din două unități de instalare (care asigură aceleași funcțiuni) pe fiecare parte a sistemului (unitățile 1 și 3 pentru partea stângă, precum și unitățile 2 și 4 pentru partea dreaptă).

Unitatea de instalare 1 (sau 2) a sistemului care poartă mărcile de omologare de mai sus care îndeplinesc cerințele prezentului regulament (seria 00 de amendamente) referitoare atât la o lumină de întâlnire clasa C pentru circulația pe partea stângă a carosabilului, cât și la o lumină de drum cu o intensitate luminoasă maximă cuprinsă între 86 250 și 101 250 candele (indicate prin cifra 30), grupate cu o lampă indicatoare de direcție față din categoria 1a, omologată conform seriei 01 de amendamente la Regulamentul nr. 6.

În exemplul 7a: unitatea de instalare 1 (sau 2) a sistemului cuprinde o lumină de întâlnire clasa C cu mod de iluminare în viraje, o lumină de întâlnire clasa W, o lumină de întâlnire clasa V și o lumină de întâlnire clasa E. Linia de deasupra literei „C” arată că funcția luminii întâlnire clasa C este asigurată de două unități de instalare pe acea parte a sistemului.

Unitatea de instalare 3 (sau 4) este proiectată să asigure o a doua parte a luminii de întâlnire clasa C pe acea parte a sistemului, astfel cum este indicat prin linia de deasupra literei „C”.

În exemplul 7b: unitatea de instalare 1 (sau 2) a sistemului este proiectată să asigure o lumină de întâlnire clasa C cu mod de iluminare în viraje, o lumină de întâlnire clasa W și o lumină de întâlnire clasa E. Linia de deasupra literei „W” arată că funcția luminii întâlnire clasa W este asigurată de două unități de instalare pe acea parte a sistemului. Litera „T” la dreapta, după simbolurile enumerate (și la stânga numărului de omologare) arată că fiecare lumină de întâlnire clasa C, lumina de întâlnire clasa W, lumina de întâlnire clasa E și lumina de drum asigură o iluminare în viraje.

Unitatea de instalare 3 (sau 4) este proiectată să asigure o a doua parte a luminii de întâlnire clasa W pe acea parte a sistemului (astfel cum este indicat prin linia de deasupra literei „W”) și lumina de întâlnire clasa V.

Exemplul 8:

Amplasarea mărcilor de omologare referitoare la ambele părți ale unui sistem (figura 13)

Acest exemplu corespunde unui sistem de iluminare frontală adaptivă compusă din două unități de instalare pentru partea stângă a vehiculului și o unitate de instalare pentru partea dreaptă.

Sistemul care poartă mărcile de omologare de mai sus îndeplinesc cerințele prezentului regulament (seria 00 de amendamente) referitoare atât la o lumină de întâlnire pentru circulația pe partea stângă a carosabilului, cât și la o lumină de drum cu o intensitate luminoasă maximă cuprinsă între 86 250 și 101 250 candele (indicate prin cifra 30), grupate cu o lampă indicatoare de direcție față din categoria 1a, omologată conform seriei 01 de amendamente la Regulamentul nr. 6 și o lampă indicatoare de direcție față, omologată conform seriei 02 de amendamente la Regulamentul nr. 7.

Unitatea de instalare 1 a sistemului (partea stângă) este proiectată să contribuie la lumina de întâlnire clasa C și lumina de întâlnire clasa E. Linia de deasupra literei „C” arată că pe acea parte mai mult o singură instalație contribuie la lumina de întâlnire clasa C. Litera „T” la dreapta, după simbolurile enumerate arată că fiecare, lumina de întâlnire clasa C și lumina de întâlnire clasa E asigură o iluminare în viraje.

Unitatea de instalare 3 a sistemului (partea stângă) este proiectată să asigure o a doua parte a luminii de întâlnire clasa C pe acea parte a sistemului (astfel cum este indicat prin linia de deasupra literei „C”) și lumina de întâlnire clasa W.

Unitatea de instalare 2 a sistemului (partea dreaptă) este proiectată să contribuie la lumina de întâlnire clasa C și lumina de întâlnire clasa E, cu sau fără iluminare în viraje, și lumina de întâlnire clasa W.

Notă: În exemplele de mai sus numerele 6, 7 și 8 diferitele unități de instalare ale sistemului poartă același număr de omologare.

---

ANEXA 3

CERINȚE FOTOMETRICE PENTRU LUMINA DE ÎNTÂLNIRE (1)

În sensul prezentei anexe:

„deasupra acesteia” se referă numai la o amplasare deasupra unui punct de referință pe verticală; „sub aceasta” se referă numai la o amplasare sub un punct de referință pe verticală.

Pozițiile unghiulare se exprimă în grade deasupra (U) sau dedesubt (D) raportat la linia H-H respectiv la dreapta (R) sau la stânga (L) raportat la linia V-V.

Figura 1:   Pozițiile unghiulare ale cerințelor fotometrice pentru lumina de întâlnire (indicate pentru circulația pe partea dreaptă a carosabilului)

Tabelul 1

Cerințe fotometrice pentru lumina de întâlnire

Cerințele din tabel exprimate în lux la 25 m			Poziție/grade			Lumină de întâlnire:
			orizontal		vertical	Clasa C		Clasa V		Clasa E		Clasa W
	nr.	Element	la/de la	la	la	min	max	min	max	min	max	min	max
Partea A	1	B50L (5)	L 3,43		U 0,57		0,4		0,4		0,7 (9)		0,7
	2	HV (5)	V		H		0,7		0,7
	3	BR (5)	R 2,5		U 1	0,2	2	0,1	1	0,2	2	0,2	3
	4	Segment BRR (5)	R 8	R 20	U 0,57		4		1		4		6
	5	Segment BLL (5)	L 8	L 20	U 0,57		0,7		1		1		1
	6	P	L 7		H	0,1						0,1
	7	Zona III (astfel cum este menționată în tabelul 3 din prezenta anexă)					0,7		0,7		1		1
	8a	S50, S50LL, S50RR (6)			U 4	0,1 (8)				0,1 (8)		0,1 (8)
	9a	S100, S100LL, S100RR (6)			U 2	0,2 (8)				0,2 (8)		0,2 (8)
	10	50 R	R 1,72		D 0,86			6
	11	75 R	R 1,15		D 0,57	12				18		24
	12	50 V	V		D 0,86	6		6		12		12
	13	50 L	L 3,43		D 0,86	4,2	15	4,2	15	8		8	30
	14	25 LL	L 16		D 1,72	1,4		1		1,4		4
	15	25 RR	R 11		D 1,72	1,4		1		1,4		4
	16	Segmentul 20 și sub el	L 3,5	V	D 2								20 (3)
	17	Segmentul 10 și sub el	L 4,5	R 2,0	D 4		14 (2)		14 (2)		14 (2)		8 (3)
	18	Emax  (4)				20	50	10	50	20	90 (9)	35	80 (3)
Partea B (moduri de iluminare în viraje): Tabelul 1 partea A se aplică, cu toate acestea elementele liniilor nr. 1, 2, 7, 13 și 18 se înlocuiesc cu cele enumerate mai jos.
Partea B	1	B50L (5)	L 3,43		U 0,57		0,6		0,6				0,9
	2	HV (5)					1		1
	7	Zona III (astfel cum este menționată în tabelul 3 din prezenta anexă)					1		1		1		1
	13	50L	L 3,43		D 0,86	2		2		4		4
	18	Emax  (7)				12	50	6	50	12	90 (9)	24	80 (3)

Tabelul 2

Poziție/valoare unghiulară a elementelor luminii de întâlnire, cerințe suplimentare

	Poziția unghiulară/mărimea în grade	Lumina de întâlnire clasa C		Lumina de întâlnire clasa V		Lumina de întâlnire clasa E		Lumina de întâlnire clasa W
nr.	Desemnarea părții luminii și cerințe	orizontal	vertical	orizontal	vertical	orizontal	vertical	orizontal	vertical
2.1.	Emax nu trebuie să fie poziționat în afara dreptunghiului (deasupra „segmentului Emax”)	0,5 L la 3 R	0,3 D la 1,72 D		0,3 D la 1,72 D	0,5 L la 3 R	0,1 D la 1,72 D	0,5 L la 3 R	0,3 D la 1,72 D
2.2.	„pata de lumină” și părțile ei: — Sunt în conformitate cu cerințele punctului 1 din anexa 8 la prezentul regulament și sunt poziționate cu „unghiul petei de lumină” pe linia V-Vși
	— este poziționat cu „partea sa orizontală”		la V = 0,57 D		nu mai sus de 0,57 D nu mai jos de 1,3 D		nu mai sus de 0,57 D (10) nu mai jos de 0,57 D		nu mai sus de 0,23 D nu mai jos de 0,57 D

Tabelul 3

Zonele III ale luminii de întâlnire, definirea punctelor maxime

Poziția unghiulară în grade	Punct maxim nr.	1	2	3	4	5	6	7	8
Zona III a Pentru lumina de întâlnire clasa C sau clasa V	orizontal	8 L	8 L	8 R	8 R	6 R	1,5 R	V-V	4 L
	vertical	1 U	4 U	4 U	2 U	1,5 U	1,5 U	H-H	H-H
Zona III b Pentru lumina de întâlnire clasa W sau clasa E	orizontal	8 L	8 L	8 R	8 R	6 R	1,5 R	0,5 L	4 L
	vertical	1 U	4 U	4 U	2 U	1,5 U	1,5 U	0,34 U	0,34 U

Tabelul 4

Dispoziții suplimentare pentru lumina de întâlnire clasa W, exprimate în lx la 25 m

4.1.	Definiția și cerințele pentru segmentele E, F1, F2 și F3 (care nu sunt prezentate în figura 1 de mai sus)
	Nu se permite mai mult de 0,2 lx: (a) pe un segment E cuprins la 10° U de la L 20 la R 20° și (b) pe trei segmente verticale F1, F2 și F3 în poziții orizontale 10° L, V și 10° R, fiecare cuprins între 10° U și 60° U.
4.2.	Set alternativ/suplimentar de cerințe pentru Emax, segment 20 și segment 10: Se aplică părțile A și B din tabelul 1, cu toate acestea cerințele maxime de la liniile nr. 16, 17 și 18 se înlocuiesc cu cele indicate mai jos.
	În cazul în care, conform specificațiilor solicitantului în conformitate cu punctul 2.2.2 (e) din prezentul regulament, o lumină de întâlnire clasa W este proiectată să producă pe segmentul 20 și mai jos de acesta maximum 10 lx, iar pe segmentul 10 și mai jos de acesta maximum 4 lx, valoarea proiectată pentru Emax a acelei lumini este de maximum 100 lx

Tabelul 5

Cerințe pentru partea superioară și poziția unghiulară a punctelor de măsurare

Desemnarea punctului	S50LL	S50	S50RR	S100LL	S100	S100RR
Poziția unghiulară în grade	4 U/8 L	4 U/V-V	4 U/8 R	2 U/4 L	2 U/V-V	2 U/4 R

Tabelul 6

Dispoziții suplimentare pentru lumina de întâlnire clasa E

Se aplică tabelul nr. 1 partea A sau B și tabelul nr. 2 de mai sus, cu toate acestea liniile nr. 1 și 18 din tabelul nr. 1 și punctul 2.2 din tabelul nr. 2 se înlocuiesc astfel cum este menționat mai jos
Articol	Scop	Linia 1 din tabelul 1 de mai sus, partea A sau B	Linia 18 din tabelul 1 de mai sus, partea A sau B	Punctul 2.2 din tabelul 2 de mai sus
nr.	Set de informații	EB50L în lx la 25 m	Emax în lx la 25 m	Partea plată a petei de lumină în grade
		max		Nu mai sus
6.1.	E1	0,6	80	0,34 D
6.2.	E2	0,5	70	0,45 D
6.3.	E3	0,4	60	0,57 D

Numai cu titlu informativ: Valorile fotometrice pentru lumina de întâlnire din tabelul nr. 1 de mai sus, exprimate în candele

Cerințele din tabel exprimate în cd			Poziție/grade			Lumină de întâlnire:
			orizontal		vertical	Clasa C		Clasa V		Clasa E		Clasa W
	nr.	Element	la/de la	la	la	min	max	min	max	min	max	min	max
Partea A	1	B50L (14)	L 3,43		U 0,57		250		250		438 (18)		438
	2	HV (14)	V		H		438		438
	3	BR (14)	R 2,5		U1	125	1 250	63	625	125	1 250	125	1 875
	4	Segment BRR (14)	R 8	R 20	U 0,57		2 500		625		2 500		3 750
	5	Segment BLL (14)	L 8	L 20	U 0,57		438		625		625		625
	6	P	L 7		H	63						63
	7	Zona III (astfel cum este menționată în tabelul 3 din prezenta anexă)					438		438		625		625
	8a	S50, S50LL, S50RR (15)			U 4	63 (17)				63 (17)		63 (17)
	9a	S100, S100LL, S100RR (15)			U 2	125 (17)				125 (17)		125 (17)
	10	50 R	R 1,72		D 0,86			3 750
	11	75 R	R 1,15		D 0,57	7 500				11 250		15 000
	12	50 V	V		D 0,86	3 750		3 750		7 500		7 500
	13	50 L	L 3,43		D 0,86	2 625	9 375	2 625	9 375	5 000		5 000	18 750
	14	25 LL	L 16		D 1,72	875		625		875		2 500
	15	25 RR	R 11		D 1,72	875		625		875		2 500
	16	Segmentul 20 și sub el	L 3,5	V	D2								12 500
	17	Segmentul 10 și sub el	L 4,5	R 20	D4		8 750 (11)		8 750 (11)		8 750 (11)		5 000 (12)
	18	Emax  (13)				12 500	31 250	6 250	31 250	12 500	56 250 (18)	21 875	50 000 (12)
Partea B (moduri de iluminare în viraje): Se aplică părțile A și B din tabelul 1, cu toate acestea cerințele maxime de la liniile nr. 1, 2, 7, 13 și 18 se înlocuiesc cu cele indicate mai jos
Partea B	1	B50L (14)	L 3,43		U 0,57		375		375				563
	2	HV (14)					625		625
	7	Zona III (astfel cum este menționată în tabelul 3 din prezenta anexă)					625		625		625		625
	13	50L	L 3,43		D 0,86	1 250		1 250		2 500		2 500
	18	Emax  (16)				7 500	31 250	3 750	31 250	7 500	56 250 (18)	15 000	50 000 (12)

---

(1)  Notă: procedura de măsurare conform cerințelor din anexa 9 la prezentul regulament.

(2)  Maximum 18 lx, în cazul în care sistemul este proiectat să asigure și lumina de întâlnire clasa W.

(3)  Cerințele conform dispozițiilor menționate în tabelul 4 de mai jos se aplică suplimentar.

(4)  Cerințele de poziționare conform dispozițiilor menționate în tabelul 2 de mai jos („Segmentul Emax”).

(5)  Contribuția fiecărei părți a sistemului, atunci când este măsurată conform dispozițiilor anexei 9 la prezentul regulament este necesar să fie de minimum 0,1 lx.

(6)  Cerințele de poziționare conform cerințelor menționate în tabelul 5 de mai jos.

(7)  Cerințele de poziționare conform punctului 6.2.6.2 din prezentul regulament.

(8)  O pereche de lămpi de poziție, încorporată în sistem sau ce urmează a fi instalată în sistem, poate fi pusă în funcțiune conform indicațiilor solicitantului.

(9)  Cerințele conform dispozițiilor menționate în tabelul 6 de mai jos se aplică suplimentar.

(10)  Cerințele conform dispozițiilor menționate în tabelul 6 de mai jos se aplică suplimentar.

(11)  Maximum 11 250 cd, în cazul în care sistemul este proiectat să asigure și lumina de întâlnire clasa W.

(12)  Cerințele conform dispozițiilor menționate în tabelul 4 de mai jos se aplică suplimentar.

(13)  Cerințele de poziționare conform dispozițiilor menționate în tabelul 2 de mai jos („Segmentul Emax”).

(14)  Contribuția fiecărei părți a sistemului, atunci când este măsurată conform dispozițiilor anexei 9 la prezentul regulament este necesar să fie de minimum 63 cd.

(15)  Cerințele de poziționare conform cerințelor menționate în tabelul 5 de mai jos.

(16)  Cerințele de poziționare conform punctului 6.2.6.2 din prezentul regulament.

(17)  O pereche de lămpi de poziție, încorporată în sistem sau ce urmează a fi instalată în sistem poate fi pusă în funcțiune conform indicațiilor solicitantului.

(18)  Cerințele conform dispozițiilor menționate în tabelul 6 de mai jos se aplică suplimentar.

---

ANEXA 4

ÎNCERCĂRI PRIVIND STABILITATEA PERFORMANȚEI FOTOMETRICE A SISTEMELOR ÎN STARE DE FUNCȚIONARE

ÎNCERCĂRI ALE SISTEMELOR COMPLETE

După măsurarea valorilor fotometrice conform instrucțiunilor din prezentul regulament, în punctul Emax pentru lumina de drum și în punctele HV, 50V și B50L (sau R), care se aplică luminii de întâlnire, se verifică un sistem complet privind stabilitatea performanței fotometrice a sistemelor în stare de funcționare.

În sensul prezentei anexe:

(a)

„sistem complet” se referă la partea dreaptă sau stângă a unui sistem, inclusiv dispozitivul/dispozitivele de control electronic al sursei de lumină și/sau dispozitivele de alimentare și funcționare și acele părți de caroserie sau lămpi care pot influența dispersia termică. Fiecare unitate de instalare a sistemului și a lămpii/lămpilor, după caz, ale sistemului complet pot fi încercate separat;

(b)	„eșantion de încercare” în textul următor se referă fie la „sistemul complet”, fie la unitatea de instalare supusă încercării;

(c)	expresia „sursa de lumină” se poate referi și la un singur filament al unei lămpi cu incandescență.

Încercarea este efectuată:

(i)	într-o atmosferă lipsită de umiditate și de vânt și la o temperatură ambiantă de 23 °C ± 5 °C, eșantionul de încercare fiind fixat pe un suport reprezentativ pentru montarea corectă pe vehicul.

(ii)	în cazul surselor de lumină ce pot fi schimbate: se folosește o sursă de lumină cu incandescență de serie, care a fost utilizată anterior minimum o oră, sau o sursă de lumină cu descărcare în gaz de serie, care a fost utilizată anterior minimum 15 ore.

Aparatura de măsurare este echivalentă celei care este folosită pentru încercările de omologare a sistemului.

Înainte de procedurile de încercare ulterioare, sistemul sau partea/părțile acestuia este/sunt fixat(e) în starea neutră.

1   ÎNCERCARE DE STABILITATE A PERFORMANȚEI FOTOMETRICE

1.1.   Eșantion de încercare curat

Fiecare eșantion de încercare rămâne în stare de funcționare pentru o perioadă de 12 ore, astfel cum este indicat în punctul 1.1.1 și verificat după cum este precizat în punctul 1.1.2.

1.1.1.   Procedura de încercare

1.1.1.1.   Etapele încercării

(a)

în cazul în care un eșantion de încercare este proiectat să asigure o singură funcțiune de iluminare (lumină de drum sau lumină de întâlnire) și nu mai mult de o singură clasă în cazul luminii de întâlnire, sursa/sursele de lumină corespunzătoare este/sunt aprinse conform timpului (1) specificat la punctul 1.1 de mai sus;

(b)

în cazul în care un eșantion de încercare asigură mai mult de o funcțiune sau clasă de lumină de întâlnire conform prezentului regulament: în cazul în care solicitantul declară că fiecare funcție sau clasă menționată de lumină de întâlnire a eșantionului de încercare are propria/propriile sursă/surse de lumină, aprinse rând pe rând (2), încercarea se efectuează conform acestei condiții, activând (1) modul cu cel mai mare consum de electricitate pentru fiecare funcție sau clasă menționată de lumină de întâlnire a eșantionului de încercare în mod succesiv pentru aceeași durată de timp (egal împărțită) cum este menționat la punctul 1.1. În toate celelalte cazuri (1)  (2), eșantionul de încercare este supus următorului ciclu de încercare pentru fiecare dintre modurile luminii de întâlnire clasa C, luminii de întâlnire clasa V, luminii de întâlnire clasa E și luminii de întâlnire clasa W, indiferent care este asigurat integral sau parțial de către eșantionul de încercare, pentru aceeași durată de timp (egal împărțită) după cum este menționat la punctul 1.1: mai întâi 15 minute, de exemplu, modul luminii de întâlnire clasa C aprins cu modul cu cel mai mare consum de electricitate pentru condiții de drum drept; 5 minute, același mod de lumină de întâlnire ca mai sus și, în plus, toate sursele de lumină (3) ale eșantionului de încercare, care poate fi aprins în același timp, conform declarației solicitantului; după scurgerea perioadei de timp (egal împărțită) cum este menționat la punctul 1.1, ciclul de încercare se efectuează cu o a doua, a treia și a patra clasă de lumină de întâlnire, după caz, în ordinea de mai sus.

(c)

În cazul în care un eșantion de încercare include o altă/alte funcție/funcții grupată/grupate de iluminare, toate funcțiile individuale se aprind simultan pentru o durată menționată la punctele (a) sau (b) de mai sus pentru fiecare dintre funcțiile de iluminare, conform specificațiilor producătorului.

(d)

În cazul în care un eșantion de încercare proiectat pentru a asigura un mod de iluminare în viraje pentru o lumină de întâlnire prin alimentarea unei surse de lumină suplimentară, sursa de lumină mai sus menționată se aprinde simultan timp de un minut și se stinge pentru 9 minute pe durata activării luminii de drum, astfel cum este menționat la punctele (a) sau (b) de mai sus.

1.1.1.2.   Tensiunea de încercare

(a)

În cazul unei/unor surse de lumină cu incandescență exploatate în mod direct în condițiile de tensiune a vehiculului: Tensiunea se ajustează astfel încât să asigure 90 % din tensiunea maximă menționată în Regulamentul nr. 37 pentru sursa/sursele de lumină cu incandescență utilizate. Puterea utilizată trebuie să corespundă întotdeauna valorii prevăzute pentru o sursă de lumină cu incandescență concepută spre a fi utilizată la o tensiune nominală de 12 V, în afara cazului în care solicitantul precizează că eșantionul de încercare poate utiliza o tensiune diferită. În acest caz, încercarea se efectuează cu cea mai puternică sursă de lumină cu incandescență ce poate fi utilizată.

(b)	În cazul surselor de lumină cu descărcare în gaz ce pot fi schimbate: Tensiunea de încercare pentru dispozitivul de control electronic al sursei de lumină este 13,5 ± 0,1 volți pentru tensiunea de 12 V a sistemului vehiculului sau o alta menționată în cererea de omologare.

(c)

În cazul unei/unor surse de lumină cu incandescență exploatate în mod direct în condițiile de tensiune a vehiculului: Toate măsurătorile asupra unităților de iluminare echipate cu surse de lumină care nu pot fi înlocuite (surse de lumină cu incandescență și/sau altele) se fac la 6,75 V, 13,5 V sau 28,0 V sau alte tensiuni în funcție de tensiunea de funcționare a sistemului vehiculului, astfel cum este menționat de către solicitant, după caz.

(d)

În cazul surselor de lumină care pot fi înlocuite sau nu și care funcționează independent de tensiunea de alimentare a vehiculului și controlate în întregime de către sistem sau în cazul surselor de lumină asigurate de un dispozitiv de alimentare și de funcționare, tensiunile de încercare, astfel cum sunt specificate mai sus, se aplică terminalelor de intrare ale dispozitivului. Laboratorul de încercare poate să ceară ca producătorul să îi furnizeze dispozitivul de alimentare și de funcționare sau alimentarea specială solicitată pentru a alimenta această sursă/aceste surse de lumină.

1.1.2.   Rezultatele încercării

1.1.2.1.   Inspecția vizuală

După ce temperatura eșantionului de încercare a revenit la temperatura ambiantă, se curăță dispersorul eșantionului de încercare și dispersorul exterior, dacă există, cu o bucată de bumbac curată și umedă. Apoi, acestea sunt examinate vizual și trebuie să nu se constate nici o distorsiune, deformare, fisură sau schimbare a culorii dispersorului eșantionului de încercare sau a dispersorului exterior, dacă acesta există.

1.1.2.2.   Încercare fotometrică

Pentru a respecta cerințele prezentului regulament, valorile fotometrice se măsoară în următoarele puncte:

Lumina de întâlnire clasa C și alte clase de lumină de întâlnire: 50V, B50L (sau R) și HV, după caz.

Lumina de drum, în condiții de stare neutră: punctul Emax.

Poate fi efectuat un nou reglaj pentru a se ține seama de eventualele deformări ale eșantionului de încercare determinate de căldură (pentru deplasarea liniei de separație lumină-întuneric, a se vedea punctul 2 din prezenta anexă).

Se admite o abatere de 10 %, care include toleranțele asociate procedurii de măsurare fotometrică, între caracteristicile fotometrice și valorile măsurate înaintea încercării.

1.2.   Eșantion de încercare murdar

După realizarea încercării, astfel cum este menționată la punctul 1.1 de mai sus, eșantionul de încercare este în stare de funcționare pe durata unei ore, astfel cum este menționat la punctul 1.1.1 pentru fiecare funcție sau clasă de lumină de întâlnire (4), după pregătirea menționată la punctul 1.2.1 și după ce a fost controlat, astfel cum este menționat la punctul 1.1.2; după fiecare încercare se asigură o perioadă de răcire suficient de lungă.

1.2.1.   Pregătirea eșantionului

1.2.1.   Amestec pentru încercare

1.2.1.1.   Pentru un sistem sau părțile acestuia cu un dispersor exterior din sticlă: Amestecul de apă și poluant care se aplică pe eșantion este alcătuit din:

9 părți (în masă) nisip silicios, a cărui granulație este cuprinsă între 0 și 100 μm conform distribuției menționate la punctul 2.1.3,

1 parte (în masă) praf de cărbune vegetal (lemn de fag) cu granulație cuprinsă între 0 și 100 μm,

0,2 părți (în masă) NaCMC (5),

și

o cantitate corespunzătoare de apă distilată cu conductivitatea de maximum 1 mS/m.

1.2.1.2.   Pentru un sistem sau părțile acestuia cu un dispersor exterior din material plastic: Amestecul de apă și poluant care se aplică pe eșantion este alcătuit din:

9 părți (în masă) nisip silicios, a cărui granulație este cuprinsă între 0 și 100 μm conform distribuției menționate la punctul 2.1.3,

1 parte (în masă) praf de cărbune vegetal (lemn de fag) cu granulație cuprinsă între 0 și 100 μm,

0,2 părți (în masă) NaCMC (5),

5 părți (în masă) de clorură de sodiu (puritate 99 %),

13 părți (în masă) apă distilată cu conductivitatea de maximum 1 mS/m,

și

2 ± 1 părți (în masă) agent activ de suprafață.

1.2.1.3.   Distribuția granulației

Granulația (în mm)	Distribuția granulației în (%)
0 la 5	12 ± 2
5 la 10	12 ± 3
10 la 20	14 ± 3
20 la 40	23 ± 3
40 la 80	30 ± 3
80 la 100	9 ± 3

1.2.1.4.   Amestecul nu trebuie să fie mai vechi de 14 zile.

1.2.1.5.   Aplicarea amestecului de încercare pe eșantion:

Se aplică amestecul de încercare uniform pe toată suprafața iluminantă a eșantionului, apoi se lasă să se usuce. Se repetă această operație până ce valoarea iluminării scade la 15-20 % din valoarea măsurată inițial, în condițiile prevăzute în prezenta anexă, în fiecare din următoarele puncte:

Punctul Emax pentru lumina de drum, în condiții de stare neutră,

50V pentru lumina de întâlnire clasa C și alte clase de lumină de întâlnire.

2   ÎNCERCAREA DE VERIFICARE A DEPLASĂRII VERTICALE A LINIEI DE SEPARAȚIE A PETEI DE LUMINĂ SUB EFECTUL CĂLDURII

Această încercare constă în a verifica dacă deplasarea verticală a liniei de separație a petei de lumină, sub efectul căldurii, nu depășește valoarea prevăzută pentru un sistem sau partea/părțile acestuia cu o lumină de întâlnire clasa C (de bază) în funcționare sau fiecare mod de lumină de întâlnire specificat.

În cazul în care eșantionul constă din mai mult de o singură unitate de iluminare sau mai mult de un ansamblu de unități de iluminare care asigură pata de lumină, fiecare dintre acestea este considerat un eșantion în sensul acestei încercări și se testează separat.

După ce a fost supus încercării conform punctului 1, eșantionul este supus încercării descrise la punctul 2.1, fără a fi demontat de pe suportul său sau reglat în raport cu acesta.

În cazul în care eșantionul are o parte optică mobilă, pentru încercare, se alege poziția cea mai apropiată de unghiul mediu în plan vertical și/sau de poziția inițială în conformitate cu starea neutră.

Încercarea este restrânsă la caracteristicile semnalului de intrare care corespund numai condițiilor de drum drept.

2.1.   Încercarea

Pentru această încercare, tensiunea se reglează conform punctului 1.1.1.2.

Eșantionul funcționează și este testat cu o lumină de întâlnire clasa C, o lumină de întâlnire clasa V, o lumină de întâlnire clasa E și o lumină de întâlnire clasa W, după caz.

Poziția părții orizontale a petei de lumină între V-V și verticala care trece prin punctul B50L (sau R) este verificată după 3 minute (r3) și după 60 minute (r60) de la aprindere.

Măsurarea deplasării liniei de separație lumină-întuneric descrisă mai sus se efectuează prin orice metodă care dă o exactitate suficientă și rezultate reproductibile.

2.2.   Rezultatele încercării

2.2.1.   Rezultatul, exprimat în miliradiani (mrad), este considerat ca acceptabil pentru eșantionul cu lumina de întâlnire, atunci când valoarea absolutăînregistrată pe eșantion este de maximum 1,0 mrad (ΔrI ≤ 1,0 mrad).

2.2.2.   Cu toate acestea, în cazul în care această valoare este mai mare de 1,0 mrad, fără a depăși 1,5 mrad (1,0 mrad < ΔrI ≤ 1,5 mrad), un al doilea eșantion este încercat așa cum se precizează la punctul 2.1, după ce a fost supus de trei ori la rând ciclului descris mai jos pentru a se stabiliza poziția părților mecanice ale eșantionului pe un suport reprezentativ pentru instalarea corectă pe autovehicul:

O oră de funcționare a luminii de întâlnire (tensiunea de alimentare fiind reglată după cum se indică la punctul 1.1.1.2);

Perioadă de oprire de o oră.

Sistemul sau partea acestuia este considerat(ă) ca acceptabil(ă) în cazul în care media valorilor absolute ΔrI măsurate pe primul eșantion și ΔrII măsurate pe cel de-al doilea eșantion este de maximum 1,0 mrad.

---

(1)  Atunci când „eșantionul” supus încercării este grupat și/sau reciproc încorporat cu un echipament de semnalizare, acesta este necesar să fie aprins pe durata încercării. În cazul în care este vorba despre o lampă indicatoare de direcție, aceasta este necesar să se aprindă intermitent, timpul de aprindere fiind aproximativ egal cu cel de stingere.

(2)  În cazul în care sursele de lumină suplimentare se aprind simultan atunci când farul este folosit ca avertizor luminos, acest mod de funcționare nu este considerat ca o utilizare normală simultană a surselor de lumină.

(3)  Toate sursele de lumină ale funcțiilor de iluminare, chiar în cazul în care nu se cere omologarea conform prezentului regulament, se iau în în considerare, cu excepția celor ce intră în competența notei 2 de subsol.

(4)  Lumina de întâlnire clasa W, după caz, nu este luată în considerare pentru unitățile de iluminare care asigură sau contribuie la oricare clasă de lumină de întâlnire sau funcție de iluminare.

(5)  NaCMC reprezintă carboxilmetilceluloza sodică, desemnată în mod obișnuit prin literele CMC. NaCMC folosită în amestecul respectiv este necesar să aibă un grad de substituție (GS) de 0,6-0,7 și o viscozitate de 200-300 cP pentru o soluție de 2 %, la 20 °C.

---

ANEXA 5

CERINȚE MINIME PRIVIND PROCEDURILE DE CONTROL AL CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

1.   GENERALITĂȚI

1.1.   Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, conform cerințelor prezentului regulament, în cazul în care diferențele nu depășesc inevitabilele abateri de fabricație. Această condiție se aplică și culorii.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea cu sistemele de serie nu este contestată în cazul în care, atunci când performanțele fotometrice ale unui sistem oarecare ales la întâmplare și echipat cu sursă de lumină alimentată și, după caz, corectată, astfel cum este menționat la punctele 1 și 2 din anexa 9 la prezentul regulament:

nicio valoare măsurată și corectată conform instrucțiunilor de la punctul 2 din anexa 9 la prezentul regulament nu se abate în mod necorespunzător cu mai mult de 20 % din valoarea menționată în prezentul regulament;

1.2.1.1.   pentru următoarele valori ale luminii de întâlnire și ale modurilor sale, abaterea maximă nefavorabilă poate fi după cum urmează:

valorile maxime la punctul B50L 0,2 lx echivalent 20 % și 0,3 lx echivalent 30 %;

valorile maxime în zonele III, HV și segmentul BLL: 0,3 lx echivalent 20 % și 0,45 lx echivalent 30 %;

valorile maxime pe segmentele E, F1, F2 și F3: 0,2 lx echivalent 20 % și 0,3 lx echivalent 30 %;

valorile minime la BR, P, S 50, S 50LL, S 50RR, S 100, S 100LL, S 100RR și cele cerute de nota 4 la tabelul 1 din anexa 3 din prezentul regulament (B50L, HV, BR, BRR, BLL): jumătate din valoarea cerută echivalentă 20 % și trei sferturi din valoarea cerută echivalentă 30 %;

1.2.1.2.   pentru fasciculul de drum, punctul HV fiind situat în interiorul isolux-ului 0,75 Emax, s-a respectat în cazul caracteristicilor fotometrice o toleranță de + 20 % pentru valorile maxime și de –20 % pentru valorile minime, în oricare punct de măsurare definit la punctul 6.3.2 din prezentul regulament.

1.2.2.   În cazul în care rezultatele încercărilor descrise mai sus nu sunt în conformitate cu cerințele, se poate modifica poziția sistemului, cu condiția ca axa luminii să nu fie deplasată lateral cu mai mult de 0,5° la dreapta sau la stânga și cu mai mult de 0,2° în sus sau în jos, fiecare independent și privind prima orientare.

Prezentele dispoziții nu se aplică unităților de iluminare, astfel cum este menționat la punctul 6.3.1.1 din prezentul regulament.

1.2.3.   În cazul în care încercările descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, încercările se repetă utilizând o altă sursă de lumină standard (etalon) și/sau un alt dispozitiv de alimentare și de funcționare.

1.3.   Pentru a verifica modul de schimbare al poziției verticale a petei de lumină sub efectul căldurii, se aplică metoda de mai jos:

Unul din sistemele eșantionului este supus încercărilor în conformitate cu metoda prevăzută la punctul 2.1 din anexa 4, după ce a fost supus de trei ori la rând ciclului definit la punctul 2.2.2 din anexa 4.

Sistemul este considerat ca acceptabil în cazul în care Δr nu depășește 1,5 mrad.

În cazul în care această valoare este mai mare de 1,5 mrad, fără a depăși 2,0 mrad, este supus încercării al doilea eșantion, după care media valorilor absolute înregistrate pe cele două eșantioane nu trebuie să depășească 1,5 mrad.

1.4.   Coordonatele cromatice, astfel cum sunt definite la punctul 7 din prezentul regulament, este necesar să fie îndeplinite.

2.   CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de sistem, deținătorul omologării are obligația de a efectua cel puțin încercările următoare, cu o frecvență corespunzătoare. Încercările sunt efectuate în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

Orice prelevare de eșantioane care pune în evidență neconformitatea pentru tipul de încercare considerat, va determina o nouă prelevare și o nouă încercare. Producătorul ia toate măsurile pentru a asigura conformitatea producției respective.

2.1.   Natura încercărilor

Încercările de conformitate din prezentul regulament au ca obiect caracteristicile fotometrice și verificarea schimbării poziției verticale a petei de lumină pentru lumina de întâlnire sub efectul căldurii.

2.2.   Metode de încercare

2.2.1.   Încercările sunt efectuate, în general, în conformitate cu metodele menționate în prezentul regulament.

2.2.2.   Pentru orice încercare de conformitate efectuată prin grija sa, cu toate acestea, producătorul poate utiliza metode echivalente cu aprobarea autorității competente responsabilă cu încercările de omologare. Producătorul are obligația de a justifica echivalența metodelor utilizate cu cele pe care le indică prezentul regulament.

2.2.3.   Aplicarea punctelor 2.2.1 și 2.2.2 necesită o etalonare periodică a echipamentelor de încercare și corelarea cu măsurările efectuate de către o autoritate competentă.

2.2.4.   În toate cazurile, metodele de referință sunt cele din prezentul regulament, în special pentru controalele și prelevările administrative.

2.3.   Natura prelevării

Eșantioanele de sisteme este necesar să fie prelevate la întâmplare dintr-un lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un ansamblu de sisteme de același tip, definit după metodele de producție ale producătorului.

Evaluarea se efectuează, în general, asupra lămpilor produse în serie de mai multe uzine. Cu toate acestea, un producător poate grupa cifrele de producție privind același tip de lampă produs de mai multe uzine, cu condiția ca acestea să aplice aceleași criterii de calitate și același management al calității.

2.4.   Caracteristici fotometrice măsurate și înregistrate

Eșantioanele de faruri se supun măsurătorilor fotometrice la punctele menționate în regulament, citirea limitându-se:

la punctele Emax, HV (1), „HL” and „HR” (2) în cazul luminii de drum,

la punctele B50L, HV, după caz, 50V, 75R, după caz, și 25LL, în cazul luminii/luminilor de întâlnire (a se vedea figura 1 din anexa 3).

2.5.   Criterii de acceptabilitate

Producătorul are obligația de a efectua analiza statică a rezultatelor încercărilor și să definească, în acord cu autoritatea competentă, criteriile de acceptabilitate a producției sale pentru a îndeplini specificațiile definite la punctul 9.1 din prezentul regulament privind controlul conformității producției.

Criteriile care guvernează acceptabilitatea sunt stabilite astfel încât, cu un grad de încredere de 95 %, probabilitatea minimă de a trece cu succes o verificare prin sondaj cum este cea descrisă în anexa 7 (prima prelevare) să fie de 0,95.

---

(1)  Atunci când fasciculul de drum este reciproc încorporat cu fasciculul de întâlnire, HV în cazul unui fascicul de drum este necesar să fie același punct de măsurare ca în cazul unui fascicul de întâlnire.

(2)  „HL” și „HR”: punctele de pe linia H-H localizate la 2,6° la stânga și respectiv la dreapta punctului HV.

---

ANEXA 6

CERINȚE PENTRU SISTEMELE CARE AU ÎN COMPUNERE DISPERSOARE DIN MATERIAL PLASTIC: ÎNCERCAREA DISPERSOARELOR SAU A EȘANTIOANELOR DE MATERIALE ȘI SISTEME COMPLETE SAU O PARTE/PĂRȚI A/ALE SISTEMELOR

1.   SPECIFICAȚII GENERALE

1.1.   Eșantioanele furnizate conform punctului 2.2.4 din prezentul regulament este necesar să îndeplinească specificațiile indicate la punctele 2.1-2.5 de mai jos.

1.2.   Cele două eșantioane de sisteme complete sau parte a acestora, furnizate conform punctului 2.2.3 din prezentul regulament și care au în compunere dispersoare din material plastic, este necesar să îndeplinească prescripțiile indicate la punctul 2.6 de mai jos în privința materialului din care sunt realizate dispersoarele.

1.3.   Eșantioanele de dispersoare din materiale plastice sau eșantioanele de materiale sunt supuse încercărilor de omologare o dată cu reflectorul în fața căruia se montează, după caz, dispersoarele, în ordinea cronologică indicată în tabelul A reprodus în apendicele 1 al prezentei anexe.

1.4.   Totuși, în cazul în care producătorul sistemului este în măsură să facă dovada că produsul a trecut deja cu succes încercările prevăzute la punctele 2.1-2.5 de mai jos, sau cele echivalente conform unui alt regulament, aceste încercări nu se execută din nou; numai cele prevăzute în tabelul B din apendicele 1 sunt obligatorii.

1.5.   În cazul în care sistemul sau o parte a acestuia este proiectat numai pentru o instalare pe partea dreaptă sau numai pentru o instalare pe partea stângă, încercările în conformitate cu prezenta anexă se pot executa numai pe un singur eșantion, la alegerea solicitantului.

2.   ÎNCERCĂRI

2.1.   Rezistența la schimbări de temperatură

2.1.1.   Încercări

Trei noi eșantioane (dispersoare) sunt supuse la cinci cicluri de schimbare de temperatură și de umiditate (HR = umiditate relativă), după următorul program:

3 h la 40 °C ± 2 °C și 85-95 % HR;

1 h la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % HR;

15 h la –30 °C ± 2 °C;

1 h la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % HR;

3 h la 80 °C ± 2 °C;

1 h la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % HR;

Înaintea acestei încercări, eșantioanele sunt condiționate timp de cel puțin 4 ore la 23 °C ± 5 °C și 60-75 % HR.

Notă: Perioadele de 1 h la 23 °C ± 5 °C cuprind perioadele de tranziție de la o temperatură la alta, necesare pentru evitarea efectelor șocului termic.

2.1.2.   Măsurări fotometrice

2.1.2.1.   Metodă

Eșantioanele sunt supuse măsurărilor fotometrice înainte și după încercare.

Aceste măsurători sunt efectuate în conformitate cu anexa 9 la prezentul regulament, în următoarele puncte:

B50L și 50V pentru lumina de întâlnire clasa C;

Emax pentru lumina de drum a sistemului.

2.1.2.2.   Rezultatele

Diferențele între valorile fotometrice măsurate înainte și după încercarea pe fiecare dintre eșantioane nu trebuie să depășească 10 %, incluzând toleranțele datorate procedurilor de măsurare fotometrică.

2.2.   Rezistența la agenți atmosferici și la agenți chimici

2.2.1.   Rezistența la agenți atmosferici

Trei noi eșantioane (dispersoare sau eșantioane de material) sunt expuse radiației de la o sursă cu o distribuție a energiei spectrale similare celei unui corp negru la o temperatură cuprinsă între 5 500 K și 6 000 K. Între sursă și eșantioane se amplasează filtre corespunzătoare astfel încât să reducă radiația pe cât posibil cu o lungime de undă mai mică de 295 nm și mai mare de 2 500 nm. Radiația energetică la nivelul eșantioanelor trebuie să fie de 1 200 W/m2 ± 200 W/m2 pentru o perioadă de timp astfel încât energia luminoasă primită de acestea să fie egală cu 4 500 MJ/m2 ± 200 MJ/m2. În incintă, temperatura măsurată pe panoul negru așezat la nivelul eșantioanelor este necesar să fie de 50 °C ± 5 °C. Pentru a se asigura o expunere uniformă, eșantioanele este necesar să se rotească în jurul sursei de radiații cu o viteză între 1 și 5 min-1.

Eșantioanele sunt pulverizate cu apă distilată având o conductivitate inferioară valorii de 1 mS/m la o temperatură de 23 °C ± 5 °C după următorul ciclu:

pulverizare: 5 minute; uscare: 25 minute.

2.2.2.   Rezistența la agenți chimici

În continuarea încercării descrise la punctul 2.2.1 de mai sus și după ce s-a procedat la măsurarea descrisă la punctul 2.2.3.1 de mai jos, suprafața exterioară a acestor trei eșantioane este supusă unui tratament descris la punctul 2.2.2.2 cu amestecul definit la punctul 2.2.2.1 de mai jos.

2.2.2.1.   Amestec pentru încercare

Amestecul pentru încercare este compus din 61,5 % n-heptan, 12,5 % toluen, 7,5 % tetraclorură de etil, 12,5 % triclorură de etilenă și 6 % xilen (procente din volum).

2.2.2.2.   Aplicarea amestecului de încercare

Se impregnează până la saturare o bucată de bumbac (conform standardului internațional ISO 105) cu amestecul definit la punctul 2.2.2.1 și se aplică, după cel mult 10 secunde, timp de 10 minute, pe suprafața exterioară a eșantionului, cu o presiune de 50 N/cm2 ce corespunde unei forțe de 100 N aplicată pe o suprafață de încercare de 14 mm × 14 mm.

În timpul acestei perioade de 10 minute, tamponul de material este din nou impregnat cu amestec astfel încât compoziția lichidului aplicat să rămână în continuare identică cu amestecul de încercare prevăzut.

În timpul aplicării, se admite compensarea presiunii exercitate pe eșantion pentru a preveni fisurile cauzate de această presiune.

2.2.2.3.   Spălare

La sfârșitul aplicării amestecului de încercare, eșantioanele sunt uscate în aer liber și apoi spălate cu soluția descrisă la punctul 2.3 (Rezistența la detergenți) la temperatura de 23 °C ± 5 °C. Eșantioanele sunt apoi clătite cu atenție cu apă distilată care nu conține mai mult de 0,2 % impurități, la 23 °C ± 5 °C, apoi sunt șterse cu o cârpă moale.

2.2.3.   Rezultatele

2.2.3.1.   După încercarea de rezistență la agenți atmosferici, suprafața exterioară a eșantioanelor nu trebuie să prezinte nici o fisură, zgâriere, jupuire, deformare, iar variația medie a transmisiei, măsurată pe cele trei eșantioane urmând procedura descrisă în apendicele 2 din prezenta anexă este necesar să fie mai mică sau egală cu 0,020 (Δtm ≤ 0,020).

2.2.3.2.   După încercarea rezistenței la agenți chimici, eșantioanele nu trebuie să prezinte urme de atac chimic susceptibile de a provoca o variație a difuziei fluxului,, măsurată pe cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 2 din prezenta anexă, a cărei valoare medie trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,020 (Δdm ≤ 0,020).

2.2.4.   Rezistența la radiația sursei de lumină

După caz, se poate efectua următoarea încercare:

Se expun la lumina unei surse de lumină eșantioane plate din fiecare componentă din material plastic, care transmite lumină. Parametrii cum sunt unghiurile și distanțele acestor eșantioane sunt aceleași ca în cadrul sistemului. Aceste eșantioane au același tratament de culoare și al suprafeței, după caz, la fel ca părțile sistemului.

După 1 500 ore de expunere continuă, caracteristicile colorimetrice ale luminii transmise sunt îndeplinite de o nouă sursă de lumină, iar suprafața eșantioanelor este necesar să fie fără fisuri, zgârieturi, cruste sau deformări.

Încercarea rezistenței la razele ultraviolete a materialelor interne la radiația emisă de sursa de lumină nu este necesară în cazul în care sursele de lumină sunt în conformitate cu Regulamentul nr. 37 și/sau sursele de lumină sunt cu descărcare în gaz de tipul celor cu radiație ultravioletă slabă sau au fost luate măsuri de protejare împotriva radiației ultraviolete componentelor relevante ale sistemului, de exemplu, cu ajutorul filtrelor de sticlă.

2.3.   Rezistența la detergenți și la hidrocarburi

2.3.1.   Rezistența la detergenți

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane (dispersoare sau eșantioane de materiale), după ce a fost încălzită la 50 °C ± 5 °C este scufundată timp de 5 minute într-un amestec menținut la 23 °C ± 5 °C și compus din 99 părți apă distilată care nu conține mai mult de 0,02 % impurități și o parte de alchil-aril-sulfonat.

La sfârșitul încercării, eșantioanele sunt uscate la 50 °C ± 5 °C. Suprafața eșantioanelor se curăță cu o cârpă umedă.

2.3.2.   Rezistența la hidrocarburi

Suprafața exterioară a celor trei eșantioane se freacă apoi ușor, timp de un minut, cu o bucată de material din bumbac impregnată cu un amestec compus din 70 % n-heptan și 30 % toluen (procent din volum), apoi uscată în aer liber.

2.3.3.   Rezultatele

După efectuarea succesivă a celor două încercări, variația coeficientului de transmisie, măsurat pe cele trei eșantioane conform procedurii descrise în apendicele 2 din prezenta anexă, au o valoare medie inferioară sau egală cu 0,010 (Δtm < 0,010).

2.4.   Rezistență la deteriorare mecanică

2.4.1.   Metoda de deteriorare mecanică

Suprafața exterioară a trei noi eșantioane (dispersoare) este supusă încercării de deteriorare mecanică uniformă prin metoda descrisă în apendicele 3 din prezenta anexă.

2.4.2.   Rezultatele

După această încercare, variațiile:

coeficientului de transmisie:

și a difuziunii:

se măsoară conform procedurii descrise în apendicele 2 în zona menționată la punctul 2.2.4.1.1 din prezentul regulament. Valoarea lor medie pe cele trei eșantioane este necesar să fie astfel încât:

Δtm ≤ 0,100; Δdm ≤ 0,050.

2.5.   Încercarea de aderență a eventualei acoperiri

2.5.1.   Pregătirea eșantionului

Se incizează o suprafață de 20 mm × 20 mm a acoperirii unui dispersor, cu o lamă de ras sau cu un ac, pentru a se obține o grilă formată din pătrate de aproximativ 2 mm × 2 mm. Presiunea pe lamă sau ac este suficientă pentru a tăia acoperirea.

2.5.2.   Descrierea încercării

Se utilizează o bandă adezivă cu o forță de aderență de 2 N/(cm lățime) ±20 %, măsurată în condițiile standard descrise în apendicele 4 din prezenta anexă. Această bandă adezivă, cu o lățime de minimum 25 mm, se presează pe suprafața pregătită conform prescripțiilor de la punctul 2.5.1, timp de cel puțin 5 minute.

Apoi, extremitatea benzii adezive este supusă unei tensiuni până la echilibrarea forței de aderență pe suprafața considerată, cu o forță perpendiculară pe această suprafață. În acest moment, banda este smulsă cu o viteză constantă de 1,5 m/s ± 0,2 m/s.

2.5.3.   Rezultatele

Nu trebuie să se constate alterări notabile ale părții incizate. Sunt admise alterări la intersecțiile caroiajului sau pe marginea inciziilor, cu condiția ca suprafața alterată să nu depășească 15 % din suprafața incizată.

2.6.   Încercarea sistemului complet care are încorporat un dispersor din material plastic

2.6.1.   Rezistența la deteriorarea mecanică a suprafeței dispersorului

2.6.1.1.   Încercări

Dispersorul eșantionului de sistem nr. 1 este supus încercării descrise la punctul 2.4.1 de mai sus.

2.6.1.2.   Rezultatele

După încercare, rezultatele măsurătorilor efectuate asupra sistemului sau părții acestuia în conformitate cu prezentul regulament nu depășesc cu mai mult de 30 % valorile maxime menționate pentru punctele B50L și HV și nu sunt cu mai mult de 10 % sub valorile minime menționate pentru punctul 75R, după caz.

2.6.2.   Încercarea de aderență a eventualei acoperiri

Dispersorul eșantionului de unitate de instalare nr. 2 este supus încercării descrise la punctul 2.5 de mai sus.

3.   CONTROLUL CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

În privința materialelor utilizate pentru fabricarea dispersoarelor, conformitatea cu prezentul regulament a unităților de instalare dintr-o serie este admisă în cazul în care:

3.1.1.   După încercarea de rezistență la agenți chimici și încercarea de rezistență la detergenți și la hidrocarburi, suprafața exterioară a eșantioanelor nu prezintă nici fisuri, nici exfolieri, nici deformări vizibile cu ochiul liber (a se vedea punctele 2.2.2, 2.3.1 și 2.3.2).

3.1.2.   După ce au fost supuse încercării descrise la punctul 2.6.1.1, valorile fotometrice în punctele de măsurare indicate la punctul 2.6.1.2 se găsesc în limitele prevăzute pentru conformitatea producției din prezentul regulament.

3.2.   Dacă rezultatele încercărilor nu îndeplinesc prescripțiile, încercările sunt repetate pe un alt eșantion de sisteme alese la întâmplare.

ANEXA 6

Apendicele 1

ORDINEA CRONOLOGICĂ A ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE

A.   Încercări pe materiale plastice (dispersoare sau eșantioane de material furnizate în conformitate cu punctul 2.2.4 din prezentul regulament)

Eșantioane

Dispersoare sau eșantioane de material

Dispersoare

Încercări

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

1.1.

Fotometrie limitată (punctul 2.1.2)

X

X

X

1.1.1.

Schimbarea temperaturii (punctul 2.1.1)

X

X

X

1.2.

Fotometrie limitată (punctul 2.1.2)

X

X

X

1.2.1.

Măsurarea transmisiei

X

X

X

X

X

X

X

X

X

1.2.2.

Măsurarea difuziunii

X

X

X

X

X

X

1.3.

Agenți atmosferici (punctul 2.2.1)

X

X

X

1.3.1.

Măsurarea transmisiei

X

X

X

1.4.

Agenți chimici (punctul 2.2.2)

X

X

X

1.4.1.

Măsurarea difuziunii

X

X

X

1.5.

Detergenți (punctul 2.3.1)

X

X

X

1.6.

Hidrocarburi (punctul 2.3.2)

X

X

X

1.6.1.

Măsurarea transmisiei

X

X

X

1.7.

Deteriorarea (punctul 2.4.1)

X

X

X

1.7.1.

Măsurarea transmisiei

X

X

X

1.7.2.

Măsurarea difuziunii

X

X

X

1.8.

Aderența (punctul 2.5)

X

1.9.

Rezistența la radiația sursei de lumină (punctul 2.2.4)

X

B.   Încercări pe sisteme sau o parte/părți ale acestora (furnizate în conformitate cu punctul 2.2.3 din prezentul regulament)

Încercări		Sisteme complete
		Eșantion nr.
		1	2
2.1.	Deteriorarea (punctul 2.6.1.1)	X
2.2.	Fotometria (punctul 2.6.1.2)	X
2.3.	Aderența (punctul 2.6.2)		X

ANEXA 6

Apendicele 2

METODA DE MĂSURARE A DIFUZIEI ȘI TRANSMISIEI LUMINII

1.   APARATURĂ (a se vedea figura 1 de mai jos)

Fasciculul unui colimator K cu semidivergența β/2 = 17,4 × 10–4 rad este diafragmat la 6 mm cu ajutorul diafragmei Dτ, în fața căreia este plasat suportul eșantionului.

O lentilă convergentă acromatică L2, având aberațiile sferice corectate, conjugă diafragma Dτ, cu receptorul R; diametrul lentilei L2 trebuie astfel ales încât să nu diafragmeze lumina difuzată de eșantion într-un con cu semiunghiul la vârf β/2 = 14°.

O diafragmă inelară DD cu unghiurile α0/2 = 1o și αmax/2 = 12° este plasată într-un plan focal imagine al lentilei L2.

Partea centrală netransparentă a diafragmei este necesară pentru a elimina lumina care vine direct de la sursa luminoasă. Este necesar să fie posibilă înlăturarea părții centrale a diafragmei fasciculului luminos astfel încât acesta să revină la poziția sa inițială.

Distanța L2 Dτ, și lungimea focală F2 a lentilei L2 trebuie să fie alese astfel încât imaginea diafragmei Dτ să acopere în întregime receptorul R.

Pentru L2 se recomandă utilizarea unei distanțe focale de aproximativ 80 mm.

Pentru un flux incident inițial adus la 1 precizia absolută a fiecărei citiri trebuie să fie mai mare de 0,001.

2.   MĂSURĂRI

Se execută următoarele măsurări:

Citire	Cu eșantion	Cu partea centrală DD	Cantitatea reprezentată
T1	Nu	Nu	Flux incident la citirea inițială
T2	Da (înainte de încercare)	Nu	Fluxul transmis de noul material într-un câmp de 24°
T3	Da (înainte de încercare)	Nu	Fluxul transmis de noul material într-un câmp de 24°
T4	Da (înainte de încercare)	Da	Flux difuzat de către noul material
T5	Da (înainte de încercare)	Da	Flux difuzat de către noul material

ANEXA 6

Apendicele 3

METODA DE ÎNCERCARE PRIN PULVERIZARE

1.   ECHIPAMENT DE ÎNCERCARE

1.1.   Pistolet

Se utilizează un pistolet de apă, echipat cu o duză care are un diametru de 1,3 mm și care permite un debit al lichidului de 0,24 ± 0,02 l/min, la o presiune de 6,0 bar – 0/+ 0,5 bar.

În aceste condiții de utilizare, trebuie să se obțină un jet cu diametrul de 170 mm ± 50 mm pe suprafața de degradat situată la o distanță de 380 mm ± 10 mm față de duză.

1.2.   Amestec pentru încercare

Amestecul pentru încercare este constituit din:

nisip silicios de duritate 7 pe scara Mohr, cu o granulație cuprinsă între 0 și 0,2 mm și cu o distribuție practic normală, având un factor unghiular de 1,8-2;

apă a cărei duritate nu depășește 205 g/m3, pentru un amestec în proporție de 25 g nisip la un litru de apă.

2.   ÎNCERCARE

Suprafața exterioară a dispersoarelor farurilor este supusă, o dată sau de mai multe ori, acțiunii jetului de nisip produs prin mijloacele și în condițiile descrise mai sus. Acest jet este trimis aproape perpendicular pe suprafața de încercat.

Deteriorarea se verifică cu ajutorul unuia sau mai multor eșantioane de sticlă plasate ca referință în apropierea dispersoarelor de încercat. Proiecția amestecului este continuată până când variația difuziunii pe eșantion sau pe eșantioane, măsurată conform metodei descrise în apendicele 2, este astfel încât:.

Mai multe eșantioane de referință pot fi utilizate pentru a controla dacă întreaga suprafață supusă încercării a fost deteriorată omogen.

ANEXA 6

Apendicele 4

ÎNCERCAREA DE ADERENȚĂ A BENZII ADEZIVE

1.   SCOPUL

Prezenta metodă are drept scop determinarea, în condiții standard, a forței liniare de aderență a unei benzi adezive pe o placă de sticlă.

2.   PRINCIPIU

Măsurarea forței necesare pentru a dezlipi o bandă adezivă de pe o placă de sticlă la un unghi de 90o.

3.   CONDIȚII ATMOSFERICE SPECIFICE

Condițiile ambientale este necesar să fie la 23 ± 5 °C și 65 ± 15 % umiditate relativă.

4.   EPRUVETE

Înaintea încercării, se condiționează ruloul eșantion timp de 24 h în atmosfera specificată (a se vedea punctul 3 de mai sus).

Pentru fiecare rulou, se efectuează încercarea pe 5 epruvete de 400 mm lungime. Epruvetele sunt prelevate din rulouri după ce primele 3 înfășurări au fost îndepărtate.

5.   PROCEDURĂ

Încercarea este efectuată în condițiile ambientale specificate la punctul 3.

Se prelevează cele cinci epruvete derulând radial banda cu o viteză de aproximativ 300 mm/s, apoi acestea sunt aplicate în următoarele 15 s în modul următor:

Se aplică progresiv banda pe placa de sticlă prin frecare longitudinală cu degetul, astfel încât să nu existe nici o bulă de aer între bandă și placa de sticlă, fără a exercita însă o presiune prea mare.

Se lasă ansamblul să stea timp de 10 minute în condițiile ambiante specificate.

Se dezlipește epruveta de placa de sticlă pe o lungime de aproximativ 25 mm, într-un plan perpendicular pe axa epruvetei de încercat.

Se fixează placa și se îndoaie capătul liber al benzii la 90°. Se aplică o forță astfel încât linia de separare dintre bandă și placă să fie perpendiculară cu această forță și perpendiculară pe placă.

Se trage de bandă pentru a o dezlipi de placă cu o viteză de 300 mm/s ± 30 mm/s și se înregistrează forța necesară.

6.   REZULTATE

Cele cinci valori obținute sunt plasate în ordine și valoarea medie se reține ca rezultat al măsurării. Această valoare se exprimă în newtoni pe centimetru de lățime a benzii.

---

ANEXA 7

PRESCRIPȚII MINIME PRIVIND EȘANTIONAREA EFECTUATĂ DE UN INSPECTOR

1.   GENERALITĂȚI

1.1.   Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere mecanic și geometric, conform cerințelor prezentului regulament, în cazul în care diferențele nu depășesc inevitabilele abateri de fabricație. Această condiție se aplică și culorii.

În ceea ce privește performanțele fotometrice, conformitatea cu sistemele de serie nu este contestată în cazul în care, atunci când performanțele fotometrice ale unui sistem oarecare ales la întâmplare și echipat cu sursă de lumină alimentată și, după caz, corectată, astfel cum este menționat la punctele 1 și 2 din anexa 9 la prezentul regulament.

Nici o valoare măsurată nu se abate, în sens defavorabil, cu mai mult de 20 % față de valorile prevăzute de prezentul regulament.

1.2.1.1.   Pentru următoarele valori ale luminii de întâlnire și ale modurilor sale, abaterea maximă nefavorabilă poate fi după cum urmează:

—	valorile maxime la punctul B50L 0,2 lx echivalent 20 % și 0,3 lx echivalent 30 %;

—	valorile maxime în zonele III, HV și segmentul BLL: 0,2 lx echivalent 20 % și 0,45 lx echivalent 30 %;

—	valorile maxime pe segmentele E, F1, F2 și F3: 0,2 lx echivalent 20 % și 0,3 lx echivalent 30 %;

—	valorile minime la BR, P, S50, S50LL, S50RR, S100, S100LL, S100RR și cele cerute de nota 4 la tabelul 1 din anexa 3 din prezentul regulament (B50L, HV, BR, BRR, BLL): jumătate din valoarea cerută este echivalentă 20 % și trei sferturi din valoarea cerută echivalentă 30 %.

1.2.1.2.   În cazul în care, pentru lumina de drum, punctul HV fiind situat în interiorul isolux-ului 0,75 Emax, s-a respectat în cazul caracteristicilor fotometrice o toleranță de + 20 % pentru valorile maxime și de –20 % pentru valorile minime, în oricare punct de măsurare definit la punctul 6.3.2 din prezentul regulament.

1.2.2.   În cazul în care rezultatele încercărilor descrise mai sus nu sunt în conformitate cu cerințele, se poate modifica poziția sistemului, cu condiția ca axa luminii să nu fie deplasată lateral cu mai mult de 0,5° la dreapta sau la stânga și cu mai mult de 0,2° în sus sau în jos. Prezentele dispoziții nu se aplică unităților de iluminare, astfel cum este menționat la punctul 6.3.1.1 din prezentul regulament.

1.2.3.   În cazul în care încercările descrise mai sus nu îndeplinesc cerințele, încercările se repetă utilizând o altă sursă de lumină standard (etalon) și/sau un alt dispozitiv de alimentare și de funcționare.

1.2.4.   Nu se iau în considerare sistemele care prezintă defecte aparente.

1.2.5.   Nu se ia în considerare marcajul de referință.

2.   PRIMA PRELEVARE

La prima prelevare, sunt alese la întâmplare patru sisteme. Litera A se aplică pe prima și pe a treia iar litera B se aplică pe a doua și a patra.

2.1.   Conformitatea nu este contestată

În urma procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea sistemelor de serie nu este contestată în cazul în care abaterile valorilor măsurate pe sisteme, în sens defavorabil, sunt următoarele:

2.1.1.1.   Eșantion A

A1:	un sistem		0 %
	un sistem	nu mai mult de	20 %
A2:	ambele sisteme	mai mult de	0 %
		dar nu mai mult de	20 %
	se trece la eșantionul B

2.1.1.2.   Eșantion B

B1:

ambele sisteme

0 %

2.1.2.   sau dacă, pentru eșantionul A, sunt îndeplinite condițiile de la punctul 1.2.2.

2.2.   Conformitatea este contestată

În urma procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea sistemelor de serie este contestată și producătorul este rugat să-și repună producția în conformitate, în cazul în care abaterile valorilor măsurate pe sisteme sunt următoarele:

2.2.1.1.   Eșantion A

A3:	un sistem	nu mai mult de	20 %
	un sistem	mai mult de	20 %
		dar nu mai mult de	30 %

2.2.1.2.   Eșantion B

B2:	în cazul lui A2
	un sistem	mai mult de	0 %
		dar nu mai mult de	20 %
	un sistem	nu mai mult de	20 %
B3:	în cazul lui A2
	un sistem		0 %
	un sistem	mai mult de	20 %
		dar nu mai mult de	30 %

2.2.2.   sau dacă condițiile de la punctul 1.2.2 nu sunt îndeplinite pentru eșantionul A.

2.3.   Retragerea omologării

Conformitatea este contestată și punctul 10 aplicat dacă la sfârșitul procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, abaterile valorilor măsurate pe sisteme sunt următoarele:

2.3.1.   Eșantion A

A4:	un sistem	nu mai mult de	20 %
	un sistem	mai mult de	30 %
A5:	ambele sisteme	mai mult de	20 %

2.3.2.   Eșantion B

B4:	în cazul lui A2
	un sistem	mai mult de	0 %
		dar nu mai mult de	20 %
	un sistem	mai mult de	20 %
B5:	în cazul lui A2
	ambele sisteme	mai mult de	20 %
B6:	în cazul lui A2
	un sistem		0 %
	un sistem	mai mult de	30 %

2.3.3.   sau, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de la punctul 1.2.2 pentru eșantioanele A și B.

3.   PRELEVARE REPETATĂ

În cazul eșantioanelor A3, B2 și B3 trebuie să se facă o nouă prelevare, alegând al treilea eșantion C compus din două sisteme, alese din stocul produs după punerea în conformitate în cele două luni care urmează notificării.

3.1.   Conformitatea nu este contestată

În urma procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea lămpilor de serie nu este contestată în cazul în care abaterile valorilor măsurate pe sisteme sunt următoarele:

3.1.1.1.   Eșantion C

C1:	un sistem		0 %
	un sistem	nu mai mult de	20 %
C2:	ambele sisteme	mai mult de	0 %
		dar nu mai mult de	20 %
	se trece la eșantionul D

3.1.1.2.   Eșantion D

D1:	în cazul lui C2
	ambele sisteme	0 %

3.1.2.   sau în cazul în care condițiile de la punctul 1.2.2 sunt îndeplinite pentru eșantionul C.

3.2.   Conformitatea este contestată

În urma procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, conformitatea sistemelor de serie este contestată și producătorul este rugat să-și repună producția în conformitate, în cazul în care abaterile valorilor măsurate pe sisteme sunt următoarele:

3.2.1.1.   Eșantion D

D2:	în cazul lui C2
	un sistem	mai mult de	0 %
		dar nu mai mult de	20 %
	un sistem	nu mai mult de	20 %

3.2.1.2.   sau, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de la punctul 1.2.2 pentru eșantionul C.

3.3.   Retragerea omologării

Conformitatea este contestată și punctul 10 aplicat dacă, la sfârșitul procedurii de prelevare indicată în figura 1 din prezenta anexă, abaterile valorilor măsurate pe sisteme sunt următoarele:

3.3.1.   Eșantion C

C3:	un sistem	nu mai mult de	20 %
	un sistem	mai mult de	20 %
C4:	ambele sisteme	mai mult de	20 %

3.3.2.   Eșantion D

D3:	în cazul lui C2
	un sistem		0 %
		nu mai mult de	0 %
	un sistem	mai mult de	20 %

3.3.3.   sau, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de la punctul 1.2.2 pentru eșantioanele C și D.

4.   MODIFICAREA POZIȚIEI VERTICALE A PETEI DE LUMINĂ

Pentru a verifica cum se schimbă poziția verticală a petei de lumină sub efectul căldurii, se aplică metoda de mai jos:

După prelevarea eșantioanelor conform figurii 1 din prezenta anexă, unul dintre sistemele eșantionului A este supus încercărilor în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 2.1 din anexa 4, după ce a fost supus de trei ori la rând ciclului definit la punctul 2.2.2 din anexa 4.

Sistemul este considerat ca acceptabil în cazul în care Δr nu depășește 1,5 mrad.

Dacă această valoare este mai mare de 1,5 mrad, fără a depăși 2 mrad, al doilea sistem din eșantionul A este supus încercării, după care media valorilor absolute înregistrate pentru cele două eșantioane nu trebuie să depășească 1,5 mrad.

Totuși, dacă această valoare de 1,5 mrad nu este respectată pentru eșantionul A, cele două sisteme din eșantionul B sunt supuse aceleiași proceduri, iar valoarea Δr pentru fiecare dintre ele nu trebuie să depășească 1,5 mrad.

Figura 1

---

ANEXA 8

PATA DE LUMINĂ A LUMINII DE ÎNTÂLNIRE ȘI DISPOZIȚII PRIVIND ORIENTAREA (1)

1.   DEFINIȚIA PETEI DE LUMINĂ

„Pata de lumină”, atunci când este proiectată pe un ecran de control, astfel cum este definit în anexa 9 din prezentul regulament este necesar să fie suficient de clară pentru a permite orientarea; este necesar să respecte următoarele cerințe.

1.1.   Forma (a se vedea figura A.8-1)

„Pata de lumină” asigură

—	o „parte plată” orizontală, orientată la stânga, și

—	o „parte ridicată”, la dreapta;

în plus este astfel constituită încât după ce a fost orientată conform dispozițiilor punctelor 2.1-2.5 de mai jos.

1.1.1.   „Partea plată” nu trebuie să devieze vertical mai mult de

—	0,2° în sus ori în jos de la linia mediană orizontală, între 0,5° și 4,5° la stânga liniei V-V, și

—	0,1° în sus ori în jos în limita de două treimi a lungimii menționate.

1.1.2.   „Partea ridicată”

—	are o margine stângă suficient de bine definită, și

—	linia a cărei origini se află la intersecția liniei A cu linia V-V și construită ca o tangentă la marginea menționată are o înclinație către linia H-H de cel puțin 10° și nu depășește 60° (a se vedea figura A.8-1 de mai jos).

2.   PROCEDURA DE ORIENTARE VIZUALĂ

2.1.   Înainte de procedurile de încercare ulterioare, sistemul este fixat în starea neutră.

Instrucțiunile de mai jos se aplică luminilor unităților de iluminare menționate, care sunt specificate de către solicitant pentru a fi orientate.

2.2.   Lumina se poziționează vertical astfel încât „partea plată” a petei de lumină este situată în poziția verticală nominală (linia A) conform cerințelor corespunzătoare menționate în tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament; această dispoziție este necesar să fie îndeplinită, în cazul în care linia mediană orizontală a „părții plate” a petei de lumină este situată pe linia A (a se vedea figura A.8-2 de mai jos).

Fasciculul este poziționat orizontal astfel încât „partea ridicată” să fie situată la dreapta liniei V-V și să o atingă (a se vedea figura A.8-2 de mai jos);

2.3.1.   În cazul în care fasciculul asigură numai o pată de lumină orizontală: nu se aplică nicio cerință specială pentru reglarea pe orizontală, în cazul în care nu este specificat de către solicitant.

2.4.   Orice pată de lumină a unei unități de iluminare proiectată să fie orientată separat conform specificațiilor solicitantului trebuie să respecte cerințele corespunzătoare.

2.5.   Unitățile de iluminare, atunci când sunt orientate utilizând o metodă menționată de către solicitant în conformitate cu dispozițiile punctelor 5.2 și 6.2.1.1 din prezentul regulament: forma și poziția petei de lumină, după caz, respectă cerințele corespunzătoare din tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament.

2.6.   Pentru oricare alt mod de lumină de întâlnire. Forma și poziția petei de lumină, după caz, respectă cerințele corespunzătoare din tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament.

2.7.   O orientare și/sau o procedură de reglare separată conform specificațiilor solicitantului, pe baza dispozițiilor punctelor 2.1-2.6 de mai sus, se aplică unităților de iluminare ce urmează a fi instalate separat.

Figura

Notă: Pata de lumină este prezentată schematic, proiectată pe ecranul de control.

---

(1)  Se completează în mod opțional prin dispoziții generale suplimentare în studiu la GRE.

---

ANEXA 9

DISPOZIȚII PRIVIND MĂSURĂTORILE FOTOMETRICE

1.   DISPOZIȚII GENERALE

1.1.   Sistemul sau partea/părțile acestuia se montează pe un goniometru cu o axă orizontală fixă și o axă mobilă perpendiculară pe axa orizontală fixă.

1.2.   Valorile de iluminare se determină cu ajutorul unui fotoreceptor ce se află într-un pătrat cu latura de 65 mm și amplasat la o distanță de minimum 25 m față de centrul de referință a fiecărei unități de iluminare, perpendicular pe axa de măsurare ce trece prin originea goniometrului;

1.3.   În timpul măsurărilor fotometrice, se evită reflexiile parazite printr-o mascare corespunzătoare.

1.4.   Intensitățile luminoase se măsoară și se specifică sub formă de valori de iluminare, pe un plan perpendicular pe direcția de măsurare și la o distanță nominală de 25 m.

1.5.   Coordonatele unghiulare se specifică în grade pe o sferă cu o axă polară verticală în conformitate cu publicația CEI nr. 70, Viena, 1987, de exemplu, corespunzător unui goniometru cu o axă orizontală („elevație”) în raport cu solul și o a doua axă mobilă („rotație”) perpendiculară în raport cu axa orizontală.

1.6.   Orice altă metodă fotometrică echivalentă este acceptată, în cazul în care este respectată corelarea corespunzătoare.

1.7.   Este necesar să se evite orice deviere a centrului de referință a fiecărei unități de iluminare în raport cu axele de rotație ale goniometrului. Această situație se pune în aplicare în special în ceea ce privește direcția verticală și unitățile de iluminare care produc o pată de lumină.

Se utilizează un ecran de control amplasat la o distanță mai mică decât cea corespunzătoare unui fotoreceptor.

Cerințele fotometrice pentru fiecare punct de măsurare în parte (poziția unghiulară) a funcției sau a modului de iluminare, astfel cum este specificat în prezentul regulament se pun în aplicare pentru jumătate din suma valorilor măsurate corespunzătoare obținute de la toate unitățile de iluminare ale sistemului referitoare la această funcție sau mod sau de la toate unitățile de iluminare, astfel cum se specifică în cerința corespunzătoare.

1.8.1.   Cu toate acestea, diviziunea cu doi nu se aplică în acele situații în care se specifică o dispoziție pentru o singură parte. Aceste situații sunt: punctele 6.2.9.1, 6.3.2.1.2, 6.3.2.1.3, 6.4.6 și nota 4 din tabelul 1 din anexa 3.

1.9.   Unitățile de iluminare ale sistemului se măsoară fiecare separat;

cu toate acestea, se pot efectua măsurători simultane asupra a două sau mai multe unități de iluminare a unei unități de instalare, fiind echipate cu același tip de sursă de lumină referitor la sursa de alimentare (reglate sau nu), în cazul în care sunt dimensionate și amplasate astfel încât suprafețele lor de iluminare sunt complet circumscrise unui dreptunghi cu o lungime maximă (orizontală) de 300 mm și o înălțime maximă (verticală) de 150 mm și în cazul în care un centru de referință comun este specificat de către producător.

1.10.   Înainte de procedurile de încercare ulterioare, sistemul este fixat în starea neutră.

1.11.   Sistemul sau partea/părțile acestuia sunt astfel orientate înainte de a începe măsurările încât poziția petei de lumină este în conformitate cu cerințele indicate în tabelul 2 din anexa 3 la prezentul regulament. Părțile sistemului măsurate separat și fără o pată de lumină se instalează pe goniometru în condițiile (poziția de montare) specificată de către solicitant.

2.   CONDIȚIILE DE MĂSURARE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SURSELE DE LUMINĂ

2.1.   În cazul unei surse/unor surse de lumină cu incandescență exploatate în mod direct în condițiile de tensiune a vehiculului:

Sistemul sau parte/părțile acestuia se controlează cu ajutorul unei/unor lămpi cu incandescență standard (etalon) incoloră (incolore) proiectat(e) pentru o tensiune nominală de 12 V. În timpul controlului sistemul sau partea acestuia, tensiunea la bornele lămpii/lămpilor cu incandescență este reglată astfel încât să se obțină un flux luminos astfel cum este menționat în fișa tehnică din Regulamentul nr. 37.

Sistemul sau parte/părțile acestuia se consideră acceptabil(e) în cazul în care cerințele punctului 6 din prezentul regulament sunt îndeplinite pentru cel puțin o lampă cu incandescență standard (etalon), care poate fi furnizat împreună cu sistemul.

2.2.   În cazul surselor de lumină cu descărcare în gaz ce pot fi schimbate:

Sistemul sau partea/părțile acestuia care utilizează o sursă de lumină cu descărcare în gaz, care poate fi înlocuită, este/sunt în conformitate cu cerințele fotometrice stabilite la punctele din prezentul regulament cu minimum o sursă de lumină standard (etalon), care a fost în stare de funcționare cel puțin 15 cicluri, astfel cum este menționat în Regulamentul nr. 99. Fluxul luminos al sursei de lumină cu descărcare în gaz poate să difere de fluxul luminos menționat în Regulamentul nr. 99.

În acest caz, valorile fotometrice măsurate se corectează în mod corespunzător. Se multiplică cu 0,7 anterior controlului conformității.

2.3.   În cazul unei surse/unor surse de lumină cu incandescență exploatate în mod direct în condițiile de tensiune a vehiculului:

Toate măsurătorile asupra unităților de iluminare echipate cu surse de lumină care nu pot fi înlocuite (surse de lumină cu incandescență și/sau altele) se fac la 6,75 V, 13,5 V ori 28,0 V sau alte tensiuni în funcție de tensiunea de funcționare a sistemului vehiculului, astfel cum este menționat de către solicitant, după caz. Valorile fotometrice măsurate se multiplică cu 0,7 anterior controlului conformității.

2.4.   În cazul surselor de lumină, care pot fi înlocuite sau nu și care funcționează independent de tensiunea de alimentare a vehiculului și controlate în întregime de către sistem sau în cazul surselor de lumină asigurate de o sursă specială de alimentare, tensiunile de încercare, astfel cum sunt specificate la punctul 2.3 de mai sus se aplică bornelor de intrare ale dispozitivului. Laboratorul de încercare poate să ceară ca producătorul să îi furnizeze sursa specială de alimentare solicitată pentru a alimenta aceste surse luminoase.

Valorile fotometrice măsurate se multiplică cu 0,7 anterior controlului conformității, cu excepția cazului când acest factor de corecție a fost deja aplicat în conformitate cu dispozițiile punctului 2.2 de mai sus.

3.   CONDIȚIILE DE MĂSURARE PRIVITOR LA MODURILE DE ILUMINARE ÎN VIRAJE

În cazul unui sistem sau al părții/părților acestuia, care asigură un nod de iluminare în viraje, cerințele punctelor 6.2 (lumina de întâlnire) și/sau 6.3 (lumina de drum) din prezentul regulament se aplică tuturor stărilor, care corespund razei de bracaj al autovehiculului. Pentru verificarea privind lumina de întâlnire și lumina de drum se utilizează următoarea procedură:

Sistemul se încearcă în stare neutră (central/linie dreaptă) și, după caz, în plus starea/stările care corespund celei mai mici raze de bracaj al vehiculului în ambele direcții utilizând semnalul generator.

3.1.1.1.   Conformitatea cu cerințele punctelor 6.2.6.2, 6.2.6.3 și 6.2.6.5.1 din prezentul regulament se controlează atât pentru categoria 1, cât și pentru categoria 2 ale modului de iluminare în curbe fără o reorientare suplimentară pe orizontală.

3.1.1.2.   Conformitatea cu cerințele punctelor 6.2.6.1 și 6.3 din prezentul regulament, după caz, se controlează:

—	în cazul modului de iluminare în curbe categoria 2: fără o reorientare suplimentară pe orizontală;

—	în cazul modului de iluminare în curbe categoria 1 sau a modului de iluminare în curbe pentru lumina de drum: după reorientare pe orizontală a unității de instalare corespunzătoare (de exemplu, cu ajutorul unui goniometru) în direcția opusă corespunzătoare.

3.1.2.   În cazul încercării modului de iluminare în curbe categoria 1 sau categoria 2, pentru o rază de bracaj diferită de cea menționată la punctul 3.1.1 de mai sus: se analizează dacă distribuția luminii este, în bună măsură, uniformă și nu se observă nicio lumină orbitoare care nu este necesară. În cazul în care acest lucru nu poate fi confirmat, se controlează conformitatea cu cerințele stabilite de tabelul 1 din anexa 3 la prezentul regulament.

---

ANEXA 10

FORMULARE DE DESCRIERE

format maxim: A4 (210 × 297 mm)

FORMULARUL NR. 1 DE DESCRIERE A UNUI SISTEM DE ILUMINARE FRONTALĂ ADAPTIVĂ

Semnale de comandă AFS corespunzătoare funcțiilor și modurilor de iluminare asigurate de către sistem

Semnale de comandă AFS	Funcții/moduri, influențate de semnal (1)					Caracteristici tehnice (2) (a se utiliza o foaie separată, după caz)
	Lumină de întâlnire:				Lumină de drum
	Clasa C	Clasa V	Clasa E	Clasa W
Nici o potrivire/implicit
Semnal V
Semnal E
Semnal W
Semnal T
Alte semnale (3)

FORMULARUL NR. 2 DE DESCRIERE A UNUI SISTEM DE ILUMINARE FRONTALĂ ADAPTIVĂ

Starea petei de lumină, dispozitivele de reglare și procedurile de reglare corespunzătoare pentru unitățile de iluminare

Unitatea de iluminare nr. (4)	Starea petei de lumină (5)		Dispozitiv de reglare				Caracteristici și dispoziții suplimentare (după caz) (8)
	Unitatea de iluminare asigură ori contribuie la o singură sau mai multe pată/pete de lumină a luminii de întâlnire		vertical		orizontal
	astfel cum este definită în anexa 8 la prezentul regulament (6)	și dispozițiile punctului 6.4.6 din prezentul regulament care se aplică (6)	individual („master”) (6)  (9)	corelat cu unitatea „master” nr. (7)	individual („master”) (6)  (9)	corelat cu unitatea „master” nr. (7)
1	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
2	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
3	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
4	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
5	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
6	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…
7	da/nu	da/nu	da/nu	…	da/nu	…

---

(1)  Se marchează în căsuța/căsuțele corespunzătoare cu un X combinația/combinațiile care se aplică.

(2)  Se indică în termenii:

—	natura fizică (curent electric/tensiune, optică, mecanică, hidraulică, pneumatică, …),

—	tipul informației (continuă/analogă, binară, codată digital, …),

—	caracteristici raportate la timp (constantă temporală, rezoluție, …),

—	statutul semnalului atunci când condițiile respective conform punctului 6.22.7.4 din Regulamentul nr. 48 sunt îndeplinite,

—	statutul semnalului în cazul unei defecțiuni (referitor la intrarea sistemului).

(3)  În conformitate cu descrierea solicitanților; a se utiliza o foaie separată, după caz.

(4)  Desemnarea fiecărei unități individuale de iluminare a sistemului, astfel cum este menționat în anexa 1 la prezentul regulament și cum este arătat în desen, în conformitate cu punctul 2.2.1 din prezentul regulament; a se utiliza o foaie separată sau mai multe, după caz.

(5)  Corespunzător cerințelor de la punctul 6.22.6.1.2 din Regulamentul nr. 48.

(6)  A se tăia mențiunile necorespunzătoare.

(7)  A se indica numărul/numerele unității/unităților de iluminare corespunzătoare.

(8)  Informații cum ar fi, de exemplu: ordinea de reglare a unităților de iluminare sau a ansamblurilor de unități de iluminare, orice dispoziții suplimentare pentru procesul de reglare.

(9)  Reglarea unei unități de iluminare „master” poate de asemenea regla o altă unitate/alte unități de iluminare.

---