(1)

La 21 noiembrie 2023, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de eritritol originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 9 octombrie 2023 de către Jungbunzlauer S.A. (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă de industria producătoare de eritritol din Uniune în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1608 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din Republica Populară Chineză, importatorii, comercianții și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

În urma deschiderii investigației, Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”), o organizație împuternicită de patru producători-exportatori (4) să îi reprezinte în cadrul prezentei investigații în ceea ce privește aspectele privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii ale investigației, a prezentat observații referitoare la plângere și la deschiderea investigației, cu privire la prejudiciul important, la legătura de cauzalitate și la interesul Uniunii.

(7)

CCCMC a susținut că reclamantul nu a transmis informațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază și că Comisia nu a reexaminat în mod corespunzător informațiile din plângere, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(8)

În special, CCCMC a susținut că reclamantul a omis să abordeze în mod corespunzător productivitatea, salariile pentru personal și factorii reali care afectează prețurile. În plus, aceasta a susținut că din plângere lipseau o parte dintre datele privind ocuparea forței de muncă (nicio defalcare a personalului administrativ și a forței de muncă directe în industria producătoare de eritritol), randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capital sau investiții și efectul real și potențial asupra fluxului de lichidități.

(9)

De la bun început, Comisia a constatat că a efectuat examinarea plângerii în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază și a ajuns la concluzia că au fost îndeplinite cerințele pentru deschiderea unei investigații, și anume faptul că existau suficiente elemente de probă pentru a deschide investigația.

(10)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, o plângere trebuie să conțină informațiile pe care reclamantul le poate obține în mod rezonabil. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații („elemente de probă suficiente”) este diferit de standardul necesar pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate. Prin urmare, elemente de probă care sunt insuficiente din punct de vedere cantitativ sau calitativ pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi, totuși, suficiente pentru a justifica deschiderea unei investigații (5).

(11)

Comisia a remarcat că rezumatul neconfidențial al plângerii conținea factorii și indicii relevanți care influențează situația industriei, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Factorii economici enumerați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază sunt menționați la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul respectiv cu titlu de exemplu („cum ar fi”). Rezultă că articolul 5 alineatul (2) nu impune ca toți acești factori economici să fie incluși în stadiul plângerii. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(12)

CCCMC a susținut și faptul că Comisia nu a examinat și nu a luat în considerare dificultatea cunoscută a industriei Uniunii de a achiziționa principalele materii prime și energie în cantitățile necesare la prețuri competitive, precum și constatările științifice care sunt susceptibile să afecteze alegerile consumatorilor și să modifice modelul de consum în UE.

(13)

În această privință, Comisia a observat că afirmația CCCMC depășește cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât rolul Comisiei în etapa de deschidere este de a examina exactitatea și caracterul adecvat al elementelor de probă furnizate de reclamant pentru a stabili dacă au existat elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii. Întrucât această examinare a fost realizată efectiv de Comisie, afirmația CCCMC a fost respinsă.

(14)

În ceea ce privește distorsiunile semnificative ale pieței din China, CCCMC a susținut în primul rând că plângerea s-a bazat pe documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2017, a cărui relevanță este îndoielnică, întrucât a fost publicat cu aproximativ 5 ani înainte de deschiderea procedurii și că, deoarece raportul a fost elaborat cu scopul specific de a facilita depunerea unei cereri de către industriile Uniunii în domeniul măsurilor comerciale, acesta este părtinitor și nu este obiectiv. În al doilea rând, CCCMC a susținut că trimiterile și analogiile din alte investigații nu sunt valabile din punct de vedere juridic, deoarece constau într-o substituire a faptelor pentru produsul în cauză cu constatările aferente altor produse, cum ar fi acidul citric, acidul sulfanilic sau glutamatul monosodic.

(15)

Comisia a observat că, astfel cum se arată la punctul 3.2 de mai jos, faptul că documentul de lucru al serviciilor Comisiei a fost publicat în decembrie 2017 nu compromite valoarea acestuia în identificarea factorilor de denaturare a pieței care continuă să fie relevanți pentru produsul în cauză. În ceea ce privește utilizarea constatărilor altor investigații, constatările privind piețele și industriile strâns legate pot fi relevante încă o dată pentru producția și vânzările produsului în cauză în China, astfel cum se arată la punctul 3.1 de mai jos. Prin urmare, aceste afirmații ale CCCMC au fost respinse.

(16)

În plus, CCCMC a susținut că dreptul său la apărare a fost grav încălcat deoarece:

(17)

În ceea ce privește afirmațiile de mai sus, Comisia a observat că, întrucât industria Uniunii este formată dintr-un singur producător, este de înțeles că factorii de prejudiciu au fost prezentați sub formă de intervale și sub formă de indici în plângere. Examinarea afirmațiilor CCCMC a arătat că acești indici și intervale au permis o înțelegere a tendințelor și a nivelurilor datelor privind diferiții indici de prejudiciu prezentați de solicitant în mod confidențial. De asemenea, în ceea ce privește nedivulgarea surselor, întrucât datele reale sunt furnizate în prezent la punctul 4.3 de mai jos, acest aspect este remediat.

(18)

Alte observații specifice privind valoarea normală, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, care nu au fost direct legate de deschiderea investigației, sunt abordate în punctele relevante de mai jos (punctele 3, 4 și 5).

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(20)

Având în vedere numărul limitat de producători de eritritol din Uniune, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că va pune chestionare la dispoziția producătorului cunoscut din Uniune, și anume Jungbunzlauer S.A. Acest producător din Uniune a furnizat un răspuns la chestionar și niciun alt producător din Uniune nu s-a făcut cunoscut în urma publicării avizului de deschidere. Prin urmare, Comisia nu a trebuit să recurgă la eșantionare.

(21)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(22)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate.

(23)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(24)

Patru producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion.

(25)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil.

(26)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații în ceea ce privește eșantionul selectat.

(27)

Un producător-exportator din RPC a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, acest producător-exportator nu a transmis Comisiei un răspuns la chestionar.

(28)

Comisia a trimis chestionare producătorului din Uniune, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din RPC, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online în ziua deschiderii investigației.

(29)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(30)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la singurul producător din Uniune, de la trei producători-exportatori chinezi și de la doi utilizatori. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC.

(31)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(32)

Comisia a efectuat o analiză documentară a informațiilor transmise de:

(33)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(34)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este eritritolul, un îndulcitor din zahăr cu patru atomi de carbon (poliol), fabricat din zahăr sau glucoză, în forma sa pură sau conținut în amestecuri care conțin mai puțin de 10 % în greutate alte produse (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(35)

Numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) pentru eritritol în forma sa pură este 149-32-6.

(36)

Eritritolul este un îndulcitor natural, fără calorii, cu un indice glicemic zero. Este utilizat în principal ca înlocuitor de zahăr în produsele alimentare și băuturi, fie în forma sa pură, fie în amestec cu alte ingrediente, cum ar fi îndulcitorul natural de mare intensitate stevia. Segmentul principal este reprezentat de îndulcitorii de masă, urmați de băuturi, produse de cofetărie, panificație, nutriție sportivă și alte categorii de alimente.

(37)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 2905 49 00 pentru eritritol în forma sa pură și la codurile NC ex 2106 90 92 și ex 2106 90 98 pentru produsele amestecate (codurile TARIC 2905490015, 2106909265 și 2106909815), (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(38)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(39)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(40)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(41)

În consecință, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații referitoare la factorii de producție utilizați pentru fabricarea eritritolului. Patru producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(42)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(43)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(44)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(45)

La 21 decembrie 2023, Comisia a informat părțile interesate prin intermediul unei note adăugate la dosar cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale (denumită în continuare „prima notă”).

(46)

În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de eritritol. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Columbia și Thailanda.

(47)

Pe baza informațiilor colectate în cursul investigației, în afară de Uniune și RPC, eritritolul este produs, în cantități industriale, numai într-o țară cu un nivel de dezvoltare economică diferit de RPC, și anume SUA.

(48)

În consecință, Comisia a încercat să identifice, într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul investigației, cu (în cea mai mare parte) aceiași factori de producție ca eritritolul.

(49)

Comisia a analizat mai întâi alți îndulcitori decât eritritolul. Cu toate acestea, Comisia nu a constatat niciun îndulcitor produs comercial prin procese de producție identice sau similare cu eritritolul. Eritritolul este produs comercial prin fermentarea „naturală” a carbohidraților. Cu toate acestea, îndulcitorii artificiali precum sucraloza, zaharina, aspartamul sau acesulfam-K sunt fabricați prin sinteză/proces chimic artificial.

(50)

Ulterior, Comisia a analizat acidul citric, un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul investigației sugerat de reclamant. La fel ca eritritolul, acidul citric este un produs chimic organic produs prin fermentarea carbohidraților din produsele agricole.

(51)

Atât acidul citric, cât și eritritolul sunt produse printr-un proces de fermentare cu etape reglementate, urmate de o fază de cristalizare și de uscarea cristalelor. Chiar dacă fermentația ambelor produse diferă în ceea ce privește microorganismele și drojdia, există materiale auxiliare comune, cum ar fi agentul antispumant, apa de înmuiere a porumbului sau perlita. Astfel, acidul citric și eritritolul au aceleași materii prime de bază, consumabile relevante în procesele de producție comune și foarte similare.

(52)

Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs adecvat din aceeași categorie generală și/sau din același sector cu produsul care face obiectul investigației, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC pentru factorii de producție utilizați în producția de eritritol.

(53)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea unuia dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion (Dongxiao Biotechnology Co., Ltd.), precum și din partea reclamantului.

(54)

La 11 aprilie 2024, printr-o a doua notă adăugată la dosar, Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Columbia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, în plus, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la societatea Sucroal S.A, un producător de acid citric din țara reprezentativă (informare denumită în continuare „a doua notă”).

(55)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea industriei Uniunii și din partea societății Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. Acestea au fost abordate la rubrica respectivă de la punctul 3.3.3 de mai jos.

(56)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Columbia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.3 de mai jos.

(57)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(58)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(59)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(60)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(61)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(62)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(63)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(64)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (6), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (cum ar fi sectorul chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind RPC a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(65)

Reclamantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport pentru a sublinia relevanța distorsiunilor menționate mai jos în contextul procedurilor antidumping ale UE privind ingredientele alimentare. În plus, reclamantul a subliniat că autoritățile comerciale din SUA au documentat la rândul lor distorsiuni semnificative ale prețurilor și costurilor în RPC, atât în general, cât și în sectorul chimic în special, în ceea ce privește produsele biochimice, cum ar fi eritritolul, acidul citric sau gluconatul de sodiu.

(66)

Reclamantul a făcut trimitere, de asemenea, la constatările Comisiei din cadrul mai multor investigații recente privind sectorul chimic din RPC, care au confirmat existența unor distorsiuni semnificative în ceea ce privește prețurile și costurile din RPC, și anume investigațiile privind gluconatul de sodiu (7), anumiți alcooli polivinilici (8), acidul sulfanilic (9), acidul citric (10) și glutamatul monosodic (11).

(67)

În consecință, întrucât producătorii investigați în cazurile menționate mai sus își desfășoară activitatea în același sector ca și producătorii de eritritol, plângerea a susținut că concluziile privind existența unor distorsiuni semnificative la care s-a ajuns în cadrul investigațiilor de mai sus se aplică și producătorilor de eritritol din RPC.

(68)

Plângerea a indicat că prețurile și costurile interne ale eritritolului din RPC nu pot fi acceptate, deoarece sunt în contradicție cu noțiunea de joc liber al forțelor pieței și că, mai degrabă, acestea rezultă din intervenția complexă și atotcuprinzătoare a statului.

(69)

Denaturările semnificative ale pieței în sectorul chimic, în special în sectorul eritritolului, sunt confirmate în mod regulat de acțiunile RPC, astfel cum sunt documentate prin acte oficiale, precum și de acțiunile ulterioare ale întreprinderilor private și ale întreprinderilor deținute de stat.

(70)

De exemplu, mai mulți producători de eritritol sunt situați în provincii în care există denaturări semnificative, cum ar fi Hebei, care a instituit scheme de sprijin specifice pentru sectorul chimic, sau Shandong, care a publicat un aviz privind un plan de stimulare a construirii unei provincii agricole puternice (2021-2025), care include mai multe dispoziții ghidate politic și care denaturează piața pentru sectorul agricol. În aceeași ordine de idei, Heilongjiang are propriul său plan cincinal privind dezvoltarea industriei de prelucrare a porumbului, în timp ce planul cincinal privind industriile strategice și emergente din Jilin promovează industrializarea biochimică.

(71)

În plus, reclamantul a indicat că societățile care produc eritritol publică adesea pe site-urile lor web declarații referitoare la factorii care stau la baza distorsiunilor. De exemplu, pe site-ul internet al Sanyuan Biotechnology Co. Ltd., cel mai mare producător de eritritol din RPC, societatea a declarat că produsele sale au fost identificate ca fiind produse noi esențiale la nivel național. Aceeași societate, împreună cu mulți alți producători de eritritol – cum ar fi al doilea producător ca mărime, Baolingbao Biology Co., Ltd – a primit numeroase premii și titluri naționale sau provinciale legate de domeniul muncii (de exemplu: National Sugar Engineering Technology Research Center, National Quality Award, National Green Factory), fapt care, potrivit reclamantului, este un semn al unei legături strânse între stat și societățile care își desfășoară activitatea în sectorul eritritolului.

(72)

În plus, majoritatea producătorilor de eritritol sunt membri ai Asociației aditivilor și ingredientelor alimentare din China (China Food Additive and Ingredients Association, denumită în continuare „CFAA”) și ei sau furnizorii acestora sunt, de asemenea, membri ai Asociației Industriei Amidonului din China (China Starch Industry Association denumită în continuare „CSIA”).

(73)

Referindu-se la investigația menționată mai sus privind gluconatul de sodiu, reclamantul a subliniat că, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al RPC, care acoperă perioada 2021-2025, RPC este hotărâtă să mențină o „supraveghere strictă a industriei chimice”. În mod similar, reclamantul a reamintit că investigațiile privind anumiți alcooli polivinilici, acidul sulfanilic, acidul citric și glutamatul monosodic au concluzionat că RPC intervine în deciziile comerciale prin intermediul celulelor Partidului Comunist Chinez („PCC”) prezente în întreprinderi, atât în cele deținute de stat, cât și private. Se raportează că PCC exercită presiuni nu numai asupra întreprinderilor deținute de stat, ci și asupra întreprinderilor private pentru ca acestea să urmeze disciplina de partid. În 2017, existau celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective.

(74)

Reclamantul a subliniat că, în cadrul investigației privind gluconatul de sodiu, Comisia a observat că distorsiunile menționate mai sus ar putea fi observate și în ceea ce privește alte substanțe chimice, concluzionând că întregul sector chimic și petrochimic din RPC a fost afectat de distorsiuni în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a constatat că sistemul de planificare din RPC are în general ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței.

(75)

În plus, subliniind faptul că producătorii din cadrul investigațiilor Comisiei menționate mai sus sunt aceiași cu cei din sectorul eritritolului, plângerea a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(76)

În primul rând, sectorul chimic, inclusiv subsectorul eritritolului este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat:

(77)

În al doilea rând, prezența statului în societățile producătoare de eritritol permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile:

(78)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă:

(79)

În al patrulea rând, la fel ca în orice alt sector din economia chineză, sectorul chimic face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea:

(80)

În al cincilea rând, cheltuielile salariale sunt distorsionate și în sectorul chimic:

(81)

În al șaselea rând, producătorii de eritritol au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat:

(82)

Reclamantul a susținut că distorsiunile menționate mai sus sunt sistemice. Intervențiile statului se regăsesc în întreaga țară și în toate sectoarele economiei, printre altele, în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime. Investigația privind gluconatul de sodiu a arătat că, atunci când producătorii cumpără sau contractează factori de producție, prețurile plătite și înregistrate drept costuri sunt expuse distorsiunilor sistemice descrise mai sus. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor, împrumută fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(83)

În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul eritritolului sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(84)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum și în versiunea sa actualizată (denumită în continuare „raportul actualizat”) (12), care se bazează pe surse disponibile public.

(85)

Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, care include produsul în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(86)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii” (13).

(87)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (14). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății statului asupra proprietății private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(88)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu concludent: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea statului joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (15).

(89)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(90)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducător al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(91)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China.” (16) Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC.

(92)

Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(93)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (17). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare.

(94)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(95)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(96)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile statului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(97)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (18).

(98)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat și băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale statului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (19).

(99)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (20).

(100)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (21).

(101)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (22).

(102)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (23).

(103)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(104)

Sectorul produsului în cauză este deservit în principal de societăți private, cum ar fi: Sanyuan Biotechnology Co., Ltd (24).; Dongxiao Biotechnology Co., Ltd (25); Baolingbao Biology Co., Ltd (26).; Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd (27).

(105)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit o regulă nu numai în întreprinderile deținute de stat („IDS”), ci și în întreprinderile private (28), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei naționale. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în privința politicilor autorităților de stat, având în vedere cât de departe structurile de stat și de partid au evoluat împreună în RPC.

(106)

În plus, sectorul produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale, cum ar fi politicile-cheie din 2022 anunțate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Afacerilor Rurale: „[d]ezvoltarea integrată a industriei agricole. Coordonarea amenajării și construirii unor parcuri industriale agricole moderne la nivel național, a unor clustere industriale avantajoase și caracteristice și a comunelor industriale agricole puternice. Axarea pe asigurarea securității alimentare naționale și a aprovizionării eficiente cu produse agricole importante, cu accent pe orez, grâu, porumb, […] construirea unui sistem industrial rural modern, bazat pe orașe industriale puternice, cu parcuri industriale ca motor și clustere industriale drept coloană vertebrală și o configurație provincială, județeană și municipală, precum și promovarea coordonată a punctelor, liniilor și zonelor, pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența dezvoltării industriale în ansamblu” (29). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind promovarea modernizării agriculturii în zonele rurale stabilește următoarele obiective: „[C]onstruirea centurii naționale de securitate alimentară. Pe baza producției și a ofertei de orez, grâu, porumb, boabe de soia etc., coordonează structura consolidării capacităților în materie de producție, prelucrare, depozitare și circulație și construiește centuri industriale de securitate alimentară […]” (30).

(107)

Controlul și supravegherea politicilor de către stat pot fi, de asemenea, observate la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (31).

(108)

De exemplu, CFAA declară la articolul 3 din statutul său că organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (32). Sucursala de partid a CFAA (33) își propune, de asemenea, „să consolideze în permanență capacitățile de cercetare în domeniul afacerilor, […] să consolideze activitatea de consolidare a partidului, a asociațiilor industriale și să pună pe deplin în aplicare cerințele generale pentru construirea partidului în noua eră” (34).

(109)

Sanyuan Biotechnology Co., Ltd., Baolingbao Biology Co., Ltd. și Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd. se numără printre membrii CFAA (35). În plus, Baolingbao Biology Co., Ltd. și Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd. se numără printre membrii unor comitete profesionale ale CFAA (36).

(110)

În conformitate cu articolul 2 din statutul său, CSIA urmărește obiectivul de a „face publice și de a pune în aplicare politicile industriale naționale, de a deservi industria pe deplin și de a promova producția industrială”. În plus, în conformitate cu articolul 3 din statut, CSIA „instituie o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid” și – la fel ca în cazul CFAA – „acceptă orientările comerciale, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (37).

(111)

Dongxiao Biotechnology Co., Ltd., Biotlogy Co., Ltd. și Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd. se numără printre membrii consiliului executiv al CSIA (38).

(112)

Dispoziții similare se regăsesc și în statutul Asociației industriilor fermentației biologice din China („CBFIA”) (39). Baolingbao Biology Co., Ltd. și Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd. sunt în egală măsură vicepreședinți ai CBFIA (40).

(113)

În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(114)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(115)

Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în fiecare întreprindere trebuie să fie înființată o organizație a PCC [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (41)], iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(116)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (42), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (43).

(117)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (44). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(118)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumite în continuare „orientările”) (45), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(119)

Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul întreprinderilor comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (46).

(120)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul eritritolului. Pentru a oferi un exemplu, directorul general al Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. deține funcții în PCC și este, de asemenea, un reprezentant în cadrul celui de al 14-lea Congres Popular din Shandong (ales în ianuarie 2023) (47). Președintele sindicatului societății, care este, de asemenea, membru al PCC, atunci când a fost întrebat despre relația dintre consolidarea partidului și dezvoltarea întreprinderilor, a declarat: „Consolidarea partidului conduce întreprinderea, iar partidul și întreprinderea sunt integrate și puternice” (48).

(121)

În plus, mai mulți membri ai consiliului de administrație al Sanyuan Biotechnology Co., Ltd., cel mai mare producător al produsului în cauză, sunt membri ai PCC (49). Același lucru este valabil și pentru Baolingbao Biology Co., Ltd. (50) și Zhejiang Huakang Pharmaceutical Co., Ltd., al căror președinte este nu numai membru al PCC și secretar de partid al societății, ci și reprezentant la cel de al 14-lea Congres Popular din Zhejiang (51).

(122)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (52). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul eritritolului și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(123)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(124)

În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (53).

(125)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(126)

Cele 2022 de politici-cheie ale Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Agriculturii și Afacerilor Rurale menționate mai sus (a se vedea considerentul 106) conțin, de asemenea, următoarele dispoziții care influențează funcționarea sectorului: „[s]tatul va continua să pună în aplicare politici precum subvențiile pentru producătorii de porumb și de soia, subvenții pentru orez și stimulente pentru județele mari producătoare de cereale, astfel încât să se consolideze eficacitatea reformei structurale din perspectiva ofertei în agricultură și să se asigure securitatea alimentară națională” sau „[r]ecompense pentru principalele județe producătoare de semințe. Extinderea domeniului de aplicare al sprijinului pentru principalele județe producătoare de semințe de orez, grâu, porumb […], și promovarea transformării și modernizării industriei semințelor” (54).

(127)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind modernizarea agriculturii și a zonelor rurale (55) are ca obiective „[î]mbunătățirea politicilor de sprijinire a producției de cereale. Stabilizarea subvențiilor producătorilor de cereale, îmbunătățirea politicii privind prețul minim de achiziție pentru orez și grâu, precum și a politicii de subvenționare pentru producătorii de porumb și soia. Îmbunătățirea mecanismului de compensare pentru interesele marilor zone producătoare de cereale și îmbunătățirea sistemului de politici de sprijin pentru principalele județe producătoare de cereale” (56). În conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea sectorului cultivării plantelor la nivel național (57), „[î]n cursul celei de a 14-a perioade a planului cincinal, vom explora potențiala extindere, vom crește capacitatea de producție, vom optimiza structura, vom promova o dezvoltare diversificată și vom îmbunătăți capacitățile de garantare a aprovizionării” (58).

(128)

Cel de al 14-lea plan cincinal al CSIA (59) arată, de asemenea, politicile guvernamentale existente în acest sector, explicând că „[î]ncepând din 2016, statul a ajustat politica de depozitare temporară a porumbului din cele trei provincii de nord-est și din regiunea autonomă Mongolia Interioară la un nou mecanism de «achiziție orientată spre piață» plus «subvenție», care a cauzat o scădere bruscă a prețurilor porumbului și a redus considerabil costul de producție al amidonului de porumb; pentru a digera stocurile excesive de porumb, Heilongjiang, Jilin, Liaoning, Mongolia Interioară și alte regiuni au acordat grade diferite de subvenții întreprinderilor de prelucrare profundă a porumbului, care au continuat să crească capacitatea de producție a porumbului, de prelucrare profundă a porumbului și a producției de amidon de porumb” (60).

(129)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei (61) abordează în mod direct sectorul produsului în cauză, vizând să „[c]onsolideze poziția principală a inovării în întreprinderi. Să faciliteze rolul de lider și de sprijin al principalelor întreprinderi din domeniul biologic, să îndrume întreprinderile mari către deschiderea resurselor, cum ar fi inovarea tehnologică, lanțul de aprovizionare și serviciile financiare în amonte și în aval de lanțul industrial și să promoveze integrarea și inovarea în întreprinderile mici și mijlocii. Axându-se pe domenii-cheie cu o influență largă și de mare amploare, cum ar fi biomedicina, bioagricultura și bioproducția, întreprinderile bioinovatoare sunt încurajate să își aprofundeze cultivarea în domenii subdivizate, să își fructifice avantajele în materie de dezvoltare și să le cultive în campioni individuali cu competitivitate globală” (62).

(130)

În mod similar, la nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al Hebei privind industriile strategice și emergente (63), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „Dezvoltarea puternică a industriilor biofermentației, a bioproduselor și a produselor biologice caracteristice și promovarea aplicării integrate a biotehnologiei în domeniul medicinei, al industriei chimice, al materialelor, al prelucrării profunde a alimentelor și al energiei noi. Consolidarea și îmbunătățirea avantajelor aminoacizilor, zaharurilor amidonului, preparatelor enzimatice, vitaminelor și a altor produse și dezvoltarea de noi materiale biologice, cum ar fi biofibrele, bioprodusele chimice” (64).

(131)

În plus, în 2024, Shandong a emis o politică majoră de promovare, modernizare și dezvoltare a industriei porumbului (65), oferind un sprijin fiscal important pentru cercetare și dezvoltare. De acest sprijin fiscal a beneficiat, de exemplu, Sanyuan Biotechnology Co., Ltd., al cărui reprezentant legal a declarat: „În ceea ce privește poziția societății la nivel internațional, aceasta nu poate fi disociată de sprijinul puternic al departamentului fiscal […]. Stimulentele fiscale modernizate ne oferă o motivație deplină pentru cercetare și dezvoltare. Proiectul societății privind capacitatea de producție de eritritol de 50 000 de tone a fost pus în aplicare și se preconizează că cota de piață va crește și mai mult” (66).

(132)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(133)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(134)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare sistematic insuficientă a legislației în domeniu.

(135)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (67).

(136)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (68). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (69). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (70).

(137)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul chimic, și în consecință, în sectorul eritritolului. Prezenta investigație nu a dezvăluit niciun element care să pună la îndoială aceste constatări.

(138)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(139)

În RPC nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii, în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (71).

(140)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (72). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(141)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (73). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(142)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul eritritolului nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(143)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(144)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (74), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (75) și acestea aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(145)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (76). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(146)

De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (77). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (78).

(147)

În plus, calificativele acordate obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (79). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (80). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(148)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(149)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci să fie influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (81). Mass-media oficială din RPC a relatat recent că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (82). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(150)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o scădere a eficienței alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(151)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(152)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(153)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(154)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/ contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă care face obiectul distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, în special la punctul 3.2.2 de mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de eritritol fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din RPC. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(155)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(156)

Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(157)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(158)

CCCMC a prezentat observații, în special cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. CCCMC a susținut că, din mai multe motive, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu articolul 2.2 din Acordul privind PAD al OMC.

(159)

Comisia și-a reiterat opinia, conform căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este în deplină conformitate cu obligațiile UE în temeiul normelor OMC, în special cu dispozițiile Acordului privind PAD. Comisia a observat că existența unor distorsiuni semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivel de țară și, dacă este stabilită, face ca costurile și prețurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare.

(160)

Analiza prezentată la prezentul punct, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul produsului în cauză, a arătat că prețurile și costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(161)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(162)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(163)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(164)

Astfel cum se explică în considerentele 40-56, Comisia a emis două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(165)

În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Columbiei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(166)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Columbia, Brazilia, Thailanda, Argentina, Ecuador, Mexic, Peru, Africa de Sud și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC conform Băncii Mondiale, și anume toate sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut.

(167)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentele 40-52 de mai sus, produsul care face obiectul investigației pare să fie fabricat numai în țări dintre care niciuna nu este o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC, în conformitate cu criteriile menționate în considerentul 163 de mai sus.

(168)

În prima notă, Comisia a concluzionat că acidul citric este un produs substituent adecvat din aceeași categorie generală și/sau în același sector cu produsul care face obiectul investigației, în vederea identificării unei valori nedistorsionate într-o țară reprezentativă cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC pentru aceleași mijloace de producție utilizate în producția de eritritol. Nicio parte interesată nu a contestat această concluzie.

(169)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, s-a considerat că datele financiare pentru producătorii de acid citric ar putea fi considerate reprezentative și pentru producătorii-exportatori ai produsului în cauză.

(170)

În prima notă, Comisia a investigat ce date financiare sunt disponibile pentru țările menționate în considerentul 166. Comisia a găsit astfel de date în Orbis pentru o societate din Ecuador, o societate din Columbia, o societate din Mexic, o societate din Peru, o societate din Africa de Sud, o societate din Argentina, opt societăți din Turcia, patru societăți din Brazilia și șase societăți din Thailanda. Situațiile financiare de care dispune Comisia cu privire la toate societățile din Argentina, Ecuador, Mexic, Peru, Africa de Sud și Turcia și câteva societăți din Brazilia și Thailanda nu au fost adecvate deoarece fie erau incomplete și/sau prea vechi, fie au arătat că societatea în cauză înregistra pierderi.

(171)

Ulterior, Comisia a analizat următoarele trei țări reprezentative posibile cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC în care se produce acid citric și pentru care erau disponibile situații financiare care prezintă profiturile: Brazilia, Columbia și Thailanda. Comisia a luat act de existența, la momentul respectiv, a unor date financiare ușor accesibile din Orbis pentru anul 2022 pentru un producător de acid citric din Brazilia (Cargill Agricola S.A.), un producător de acid citric din Columbia (Sucroal S.A.) și trei producători de acid citric din Thailanda (Sunshine Biotech International Co Ltd.; Cofco Biochemical (Thailand) Co Ltd.; Thai Industrial Citric Co Ltd.), plus, pentru anul 2020, un producător de acid citric din Brazilia (Primary Products Ingredients Brasil S.A.).

(172)

În observațiile sale cu privire la prima notă, niciuna dintre părți nu a propus alte posibile țări reprezentative cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC în care se produce acid citric, în afară de cele trei țări.

(173)

În observațiile sale cu privire la prima notă, Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. a solicitat utilizarea Braziliei, propunând, în același timp, Thailanda pentru a găsi o valoare nedistorsionată numai pentru glucoză. Societatea a susținut că acest lucru ar fi fost în conformitate cu practica Comisiei din R728 – Reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind produsele laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, în care Comisia a utilizat Brazilia ca țară reprezentativă, dar a constatat valoarea nedistorsionată a hidrogenului prin utilizarea datelor celei mai mari țări exportatoare de hidrogen din întreaga lume (Canada).

(174)

Comisia a remarcat mai întâi că practica sa administrativă anterioară nu este obligatorie în scopul evaluării conformității cu dispozițiile regulamentului de bază (84). În plus, importurile de glucoză în Thailanda provin aproape exclusiv din RPC, ceea ce descalifică utilizarea acestor date.

(175)

În observațiile sale cu privire la prima notă, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. a solicitat utilizarea Braziliei ca țară reprezentativă pe motiv că Brazilia produce produse similare cu produsele care fac obiectul investigației, și anume acidul citric; că societatea braziliană Cargill Agricola S.A. a fost profitabilă pentru anul 2022, an care acoperă o parte a perioadei de investigație (1 octombrie 2022-30 septembrie 2023); că datele braziliene privind importurile (în scopul înlocuirii) pentru aproape toate mijloacele de producție cunoscute au putut fi găsite în anexa la prima notă și că prima notă a Comisiei nu a indicat nicio denaturare a comerțului în Brazilia care să afecteze mijloacele de producție utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(176)

Reclamantul a pus sub semnul întrebării caracterul adecvat al datelor financiare de la cele două societăți braziliene în prima notă (și anume Cargill Agricola S.A. și Primary Products Ingredients Brasil S.A.) pe motiv că ambele aparțin grupurilor și că influența grupului asupra datelor financiare a fost dificil de evaluat. Acesta a observat, de asemenea, că ambele fabrică și/sau vând o gamă variată de produse. În ceea ce privește Cargill Agricola S.A., reclamantul a adăugat că cifra de afaceri a Cargill Agricola S.A. a fost de aproximativ 150 ori mai mare decât cifra de afaceri a societății columbiene Sucroal S.A. (pentru o capacitate de producție similară) și că Cargill Agricola S.A avea profilul financiar al unei societăți comerciale. În ceea ce privește Primary Products Ingredients Brasil S.A., reclamantul a remarcat o modificare a titularului dreptului de proprietate și absența datelor financiare din 2022 publicate.

(177)

Reclamantul a pus, de asemenea, sub semnul întrebării caracterul adecvat al datelor financiare furnizate de cele trei societăți thailandeze în prima notă (și anume Sunshine Biotech International Co. Ltd.; Cofco Biochemical (Thailand) Co. Ltd. și Thai Industrial Citric Co. Ltd.). Pentru reclamant, în absența unor date mai detaliate și auditate independent, datele primelor două societăți deținute de China în Thailanda nu erau fiabile pentru determinarea unor valori nedistorsionate. În plus, în opinia sa, influența grupurilor din care fac parte Sunshine Biotech International Co. Ltd. și Cofco Biochemical (Thailand) Co. Ltd. ar avea un impact asupra datelor și performanței societății care este incert fără rapoarte de audit independente și detaliate privind societățile și grupurile. În plus, reclamantul a afirmat că cele două societăți ar fi orientate către export, cu obiectivul principal de a furniza acid citric către SUA, în măsura în care transporturile de acid citric de origine chineză fac obiectul unor taxe ridicate la importul în SUA. Reclamantul a adăugat că volumele de producție din Thailanda au fost mici în comparație cu producția din RPC și a estimat consumul de acid citric în Thailanda la 30 000-40 000 de tone pe an.

(178)

Având în vedere cele de mai sus, reclamantul a solicitat utilizarea Columbiei în locul Braziliei și Thailandei.

(179)

Comisia a fost de acord cu reclamantul că datele financiare ale societății braziliene Primary Products Ingredients Brasil S.A. nu erau cele mai adecvate în măsura în care sunt neactualizate. Datele în cauză au vizat exercițiul financiar 2020, în timp ce perioada de investigație acoperă perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023.

(180)

În a doua notă, Comisia a investigat în continuare ce date financiare sunt disponibile pentru țările identificate în nota din 21 decembrie 2023, și anume Brazilia, Columbia și Thailanda. Informațiile aflate la dispoziția Comisiei în această etapă au fost aceleași cu cele descrise în prima notă (a se vedea considerentul 171), cu excepția faptului că Comisia a obținut informații aflate la dispoziția publicului și mai detaliate pentru 2022 pentru producătorul columbian de acid citric Sucroal S.A. (de la Supersociedades, așa cum s-a explicat în considerentul 222). Nu a fost disponibil un astfel de nivel de detaliere pentru celelalte societăți din celelalte țări reprezentative potențiale.

(181)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că informațiile financiare disponibile pentru societatea columbiană Sucroal S.A. erau cele mai adecvate pentru a fi utilizate. În plus, cifra de afaceri a Sucroal S.A. se situează între cifra de afaceri a celor mai mari și a celor mai mici producători chinezi de eritritol incluși în eșantion. Părțile nu au contestat aceste trei argumente și nici nu au prezentat informații financiare de la societăți alternative.

(182)

În observațiile sale cu privire la a doua notă, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. a pus sub semnul întrebării utilizarea costurilor VAG și a profitului obținut de la Sucroal S.A. Observațiile respective sunt abordate la punctul 3.4.9 de mai jos și nu modifică concluzia din considerentul de mai sus.

(183)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Columbia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(184)

Având în vedere analiza de mai sus, Columbia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(185)

În prima notă, Comisia a enumerat mijloacele de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizate de producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre mijloacele de producție menționate în nota respectivă.

(186)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (85) („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al materiilor prime. Comisia a afirmat, de asemenea, că va utiliza prețurile energiei electrice din Columbia (86) accesibile publicului pentru a determina prețurile energiei electrice, precum și pentru gaze și abur (utilizând tabele de conversie între m2/tonă și kWh) și statisticile OIM (87) pentru determinarea costurilor forței de muncă.

(187)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(188)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

(189)

După emiterea celei de a doua note, lista factorilor de producție a fost redusă și mai mult din cauza absenței din GTA a prețurilor de import în Columbia. Prin urmare, valorile acestora au fost adăugate la valoarea consumabilelor:

(190)

Comisia a inclus o valoare pentru costurile indirecte de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această valoare, Comisia a utilizat costurile de producție raportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, care nu au fost incluse în nota privind factorii de producție de mai sus, cum ar fi amortizarea și costurile de întreținere.

(191)

În plus, pe lângă cheltuielile generale de producție raportate, Comisia a inclus, de asemenea, costurile suportate pentru cercetare și dezvoltare în măsura în care acestea nu au fost incluse în costurile de producție.

(192)

Cuantumurile acestora au fost preluate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori. Noua sumă pentru cheltuielile generale de producție a fost exprimată ca procent și a fost aplicată costurilor de fabricație recalculate.

(193)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în Columbia, astfel cum a fost raportat în GTA, care includ taxele de import aplicabile în Columbia și codul SA respectiv.

(194)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costuri de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigații ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiilor prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(195)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (95). Cantitățile rămase au fost considerate ca fiind reprezentative.

(196)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, întrucât a concluzionat în considerentele 60-157 de mai sus, că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export.

(197)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică, de asemenea, în considerentul 187.

(198)

Anexa I la prima notă enumera diferitele materii prime raportate de producătorii-exportatori cooperanți la un nivel de cod SA de 6 cifre sau la un nivel mai detaliat, dacă este disponibil.

(199)

În observațiile sale cu privire la prima notă, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. a susținut că prețurile de import dintr-o țară terță nu reflectă nici prețurile interne reale din țara respectivă, nici prețurile de achiziție din țara în cauză și că, prin urmare, Comisia ar trebui să fie, de asemenea, deschisă să accepte alte surse de date disponibile public, cum ar fi prețul de vânzare pe piața internă dintr-o țară terță sau alte prețuri internaționale. Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. a adăugat că prețul unui factor de producție achiziționat pe piața internă ar trebui să fie înlocuit cu un preț de import pe o bază FOB.

(200)

Comisia a remarcat că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile.”

(201)

Comisia nu a avut la dispoziție date privind prețurile interne din potențialele țări reprezentative. În schimb, datele privind prețurile de import din potențialele țări reprezentative adecvate sunt ușor accesibile și, prin urmare, Comisia a utilizat GTA ca sursă a acestor date. În plus, Comisia consideră că, prin forțele concurenței, prețurile de import în țările reprezentative potențiale au reflectat în mod corect prețurile interne relevante.

(202)

În plus, Comisia a exclus, de asemenea, datele privind importurile din RPC în țara reprezentativă pentru a stabili prețurile de referință relevante. Atât timp cât cantitățile importate ale factorilor de producție sunt suficient de reprezentative și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă inadecvate, nu există niciun motiv obiectiv pentru a le exclude.

(203)

Prin urmare, în absența unor elemente de probă contrare, Comisia a respins afirmațiile părții, observând în același timp că este practica Comisiei de a ajusta prețurile de import pentru taxele de import pentru a reflecta prețul curent al factorului de producție în cauză în țara reprezentativă.

(204)

În cursul verificării la fața locului a răspunsurilor la chestionar ale producătorilor-exportatori, Comisia a verificat încrucișat corespondența dintre nomenclatura chineză și cea columbiană. Rezultatul corespondenței detaliate a fost prezentat în a doua notă.

(205)

Ca răspuns la cea de a doua notă, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. a susținut că prețul pentru factorul de producție glucoză reprezintă glucoza în forma sa solidă și că prețul trebuie să reflecte procentul de glucoză solidă din siropul de glucoză utilizat. Comisia a fost de acord și a efectuat o corecție a prețului de referință pentru societate.

(206)

În ceea ce privește taxele de import aplicabile importurilor de factori de producție, acestea au fost incluse în prețul de referință utilizat.

(207)

Comisia a analizat practicile contabile ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion referitoare la subproduse și deșeuri. Prin urmare, Comisia a utilizat cantitățile producției de deșeuri vândute și a redus costul fabricării, utilizând prețurile columbiene aferente codului SA, acolo unde erau disponibile.

(208)

Pentru producția de deșeuri pentru care era disponibil doar un preț pentru produsul de bază, în absența oricăror alte date disponibile, Comisia a luat în considerare în mod provizoriu raportul dintre prețul din RPC pentru deșeu comparat cu prețul din RPC pentru produsul de bază raportat de producătorii-exportatori. Raportul dintre acestea a fost aplicat ulterior prețului produsului de bază din Columbia, astfel cum rezultă din GTA.

(209)

Comisia a utilizat ultimele date disponibile public din statisticile OIM (96) pentru a determina salariile din sectorul industrial din Columbia. Valoarea medie lunară din perioada de investigație a fost ajustată în mod corespunzător pentru alte contribuții prin adăugarea asigurărilor sociale plătite de angajator, inclusiv a pensiei și a impozitului pe riscul profesional: 12 % reprezentând contribuția angajatorului la fondul de pensii, 8,5 % pentru asigurările de sănătate, 1-2 % pentru fondul de pensii de solidaritate și 4-9 % pentru impozitele pe salarii (97) (98). Costul mediu orar al forței de muncă per ENI se ridică la 18 CNY/om/oră.

(210)

Numărul de ore raportate în răspunsul la chestionar a fost ajustat în cazuri justificate, deoarece numărul de ore lucrate într-o zi în fabrică a fost mai degrabă de 12 ore, nu de 8 ore.

(211)

Comisia a utilizat ratele relevante ale prețurilor energiei electrice pentru utilizatorii industriali, astfel cum au fost publicate de principalul furnizor de energie electrică din Columbia Enel (99) pe site-ul său web. Comisia a utilizat prețurile energiei electrice industriale în perioada de investigație și apoi a adăugat 10 % (100) pentru a ține seama de alte elemente ale facturii, cum ar fi taxele de distribuție.

(212)

Prețul per kWh luat din această sursă s-a ridicat la 0,18 USD/kWh sau la 1,24 CNY + 10 % pentru taxele de distribuție.

(213)

În răspunsul său la cea de a doua notă, Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. a pus sub semnul întrebării utilizarea prețurilor energiei electrice din Columbia, despre care se presupune că sunt majorate, parțial din cauza utilizării surselor regenerabile de energie, mai degrabă decât a cărbunelui. De asemenea, în opinia societății, sursa de energie electrică din Columbia nu este comparabilă și nereprezentativă pentru tipul de energie electrică pe care Dongxiao Biotechnology Co., Ltd. îl utilizează efectiv.

(214)

Comisia a respins acest argument ca fiind nefondat. Sursele disponibile publicului nu au permis Comisiei să stabilească în ce măsură prețurile energiei electrice din Columbia ar fi majorate și nici nu exista o valoare de referință fiabilă pentru a le compara. În plus, faptul că sursele de producere a energiei electrice din Columbia și RPC nu se reflectă reciproc nu constituie un motiv pentru a respinge prețurile energiei electrice în Columbia.

(215)

Comisia a utilizat prețul gazelor pentru întreprinderile din Columbia, astfel cum a fost publicat de GlobalPetroPrices (101) pe site-ul său web. Comisia a utilizat media datelor disponibile în plângere (și anume, media pentru un mare consumator de gaze pentru perioada a doua jumătate a anului 2022 plus prima jumătate a anului 2023, prețul s-a ridicat la 44,29 EUR per MWh) și prețul gazelor naturale pentru întreprinderile din Columbia în iunie 2023 (și anume 0,053 EUR per kWh). Aceste rate de preț includ toate taxele, impozitele și alte componente ale facturii de gaz. Se remarcă faptul că 1 m3 de gaze naturale ≈ 10,55 kWh și costul de 1 kWh a fost estimat la 1,24 CNY + taxe de distribuție mai mari.

(216)

Costul aburului a fost determinat prin utilizarea costului gazelor naturale și a cantității de gaz necesare pentru producerea aburului. Ținând seama de ratele de conversie a energiei general recunoscute și de ratele de conversie de la căldură la abur, Comisia a calculat că 68,29 m3 de gaze naturale trebuie să producă 1 tonă de abur.

(217)

Costul apei a fost stabilit pe baza costului apei de la furnizorul de apă columbian (102), luând în considerare costurile variabile pe m3 și costurile fixe repartizate între cantitățile de apă consumate.

(218)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale (VAG) și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru costurile generale de fabricație care să acopere costurile neincluse în mijloacele de producție menționate anterior.

(219)

Comisia a utilizat societatea columbiană Sucroal S.A. ca bază pentru stabilirea costurilor VAG și a ratelor de profit pentru a construi valoarea normală. Comisia a considerat că ratele astfel stabilite ar conduce la sume rezonabile pentru costurile VAG și pentru profit, în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, la nivel franco fabrică.

(220)

Cheltuielile generale de producție nu au fost identificate separat în cifrele disponibile din contul de profit și pierdere și s-a constatat că au fost incluse în costul mărfurilor vândute. Valoarea cheltuielilor generale de producție s-a bazat pe datele specifice societății, astfel cum s-a explicat în considerentul 190 și a fost aplicată pe costul de producție nedistorsionat, cu adăugarea costurilor suportate pentru cercetare și dezvoltare, astfel cum au fost alocate societății în cifrele din contul său de profit și pierdere.

(221)

În răspunsul său la a doua notă, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. a pus sub semnul întrebării utilizarea costurilor VAG și a profitului obținut de la Sucroal S.A., susținând că cifrele societății nu erau solide, că sursele disponibile public (103) au arătat o creștere anormală în ceea ce privește profitul din exploatare al Sucroal S.A. (EBIT) și profitul net; și a solicitat confirmarea faptului dacă costurile VAG ale acestei societăți au fost afectate de donațiile OAL, acționarul principal al Sucroal S.A., către partidele politice.

(222)

Comisia și-a bazat constatările pe informații ușor accesibile. Întrucât raportul financiar complet pentru Sucroal S.A. nu este pus la dispoziția publicului, Comisia a putut publica doar datele privind profitul și pierderile, astfel cum au fost furnizate de Supersociedades (104). În plus, Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. nu a prezentat nicio sursă alternativă pentru date financiare detaliate ușor accesibile pentru Sucroal S.A. Comunicatul de presă prezentat de Dongxiao Biotechnology Co. Ltd. prezintă societățile OAL care acordă donații partidelor politice (105); această listă nu a inclus Sucroal S.A. Prin urmare, argumentele împotriva utilizării datelor financiare ușor accesibile obținute de la Sucroal S.A., astfel cum au fost prezentate în a doua notă, au fost respinse.

(223)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(224)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum furnizate de reclamant au fost examinate în cadrul verificării. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în Columbia, astfel cum au fost enumerate în considerentul 188.

(225)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat ratele pentru cheltuielile generale de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentele 218-220. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Sucroal S.A.

(226)

Comisia a adăugat apoi cheltuielile generale de producție și amortizarea la costul de producție nedistorsionat pentru a ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(227)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Sucroal S.A. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 15,4 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 18,3 %.

(228)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(229)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(230)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare și încărcare, de costurile de credit și de comisioanele bancare.

(231)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(232)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este calculat ca volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație.

(233)

Volumele exporturilor au fost stabilite pe baza datelor din formularul de eșantionare, astfel cum au fost raportate de producătorii-exportatori neincluși în eșantion, și pe baza datelor verificate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(234)

În cazul de față, nivelul de cooperare nu a fost considerat ridicat, întrucât totalul exporturilor realizate de producătorii-exportatori cooperanți, atât cei incluși, cât și cei neincluși în eșantion, a reprezentat aproximativ 74,9 % din volumul total al importurilor din cursul perioadei de investigație.

(235)

Din aceste motive, Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping pentru toți producătorii-exportatori necooperanți pe baza tranzacțiilor de vânzare reprezentative ale producătorului-exportator inclus în eșantion având cea mai mare marjă de dumping constatată. Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(236)

Produsul similar a fost fabricat de un producător din Uniune în cursul perioadei de investigație. El constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(237)

Întrucât datele referitoare la evaluarea prejudiciului au fost obținute de la doar un producător din Uniune, cifrele pentru analiza prejudiciului sunt prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. Cu toate acestea, indicii se bazează pe date reale și nu pe intervale.

(238)

Producția totală din Uniune pe parcursul perioadei de investigație a fost stabilită în intervalul 1 940-2 340 de tone. Comisia a stabilit cifra reală pe baza unei verificări a rapoartelor auditate ale singurului producător cunoscut din Uniune, și anume Jungbunzlauer S.A. Astfel cum se indică în considerentul 20, având în vedere existența unui singur producător cunoscut din Uniune, Comisia nu a trebuit să recurgă la eșantionare.

(239)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (i) vânzările verificate ale singurului producător cunoscut din Uniune; și (ii) importurile din țara în cauză și din toate celelalte țări terțe, în special din Statele Unite.

(240)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(241)

Pe această bază, ca urmare a creșterii puternice din 2021 și a unei scăderi ulterioare care ar fi putut fi cauzată de constituirea de stocuri din cauza temerilor de deficite de aprovizionare în contextul pandemiei de COVID-19 sau a comportamentului neașteptat al consumatorilor, consumul Uniunii a crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(242)

Întrucât eritritolul se încadrează în prezent la „categoria” codului NC 2905 49 00 pentru eritritol în forma sa pură și la codurile NC 2106 90 92 și 2106 90 98 pentru produsele amestecate, nu este posibil să se evalueze statisticile privind importurile furnizate de Eurostat. În schimb, statisticile privind importurile s-au bazat pe statisticile privind comerțul din China și din SUA obținute de la furnizori specializați de informații privind piața, la care reclamantul are un abonament.

(243)

Sursa datelor privind importurile chineze către UE nu a putut fi divulgată la cererea furnizorului de date. Cu toate acestea, Comisia a verificat încrucișat datele furnizate de reclamant cu alte surse statistice disponibile (Eurostat și Surveillance) și cu eșantionarea și răspunsurile la chestionar ale producătorilor-exportatori chinezi cooperanți.

(244)

CCCMC a susținut că singura abordare acceptabilă pentru analiza de către Comisie a datelor privind importurile (volum, valoare) din China ar fi cea bazată pe statisticile oficiale Eurostat cu o defalcare TARIC pentru schimburile comerciale cu eritritol.

(245)

În acest sens, se remarcă faptul că codurile TARIC pentru eritritol au fost create numai la data deschiderii procedurii. În consecință, datele privind importurile pentru perioada examinată nu au putut fi obținute direct de la Eurostat, astfel cum se indică în considerentul 242. Afirmația a fost respinsă.

(246)

Cota de piață a importurilor din China a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 2 de mai sus).

(247)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(248)

Tabelul 3 arată că, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC au crescut în termeni absoluți cu 3 508 tone, adică cu 36 %. Acest lucru a dus la o creștere de 17 puncte procentuale a cotei de piață totale a importurilor din China în Uniune în cursul aceleiași perioade.

(249)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza informațiilor specializate privind piața indicate în considerentul 242. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(250)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(251)

Prețul mediu al importurilor din China a crescut mai întâi în 2021, ajungând la 2 453 EUR/tonă (de la 1 856 EUR/tonă în 2020) și apoi a scăzut la 1 938 EUR/tonă în 2022 și ulterior, la 1 572 EUR/tonă în cursul perioadei de investigație. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului unitar mediu al importurilor din China a fost de 15 %. Prețurile importurilor din China au fost în mod constant mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 8.

(252)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor din cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(253)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului cunoscut din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între [40,0 % și 60,0 %] a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea a fost constatată pentru 100 % din volumele importate ale societăților incluse în eșantion.

(254)

Comisia a analizat în continuare și alte efecte asupra prețurilor, în special existența unei blocări semnificative a prețurilor. Astfel cum s-a menționat în considerentul 277, începând cu 2022, industria Uniunii a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor sale unitare de producție, determinată atât de costurile indirecte per unitate, cât și de prețurile energiei și ale materiilor prime. Având în vedere că, în aceeași perioadă, prețul importurilor din RPC a scăzut semnificativ, industria Uniunii nu a fost în măsură să își majoreze prețul de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție. Această blocare a prețurilor confirmă, de asemenea, că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au dus la pierderea profitabilității industriei Uniunii.

(255)

CCCMC, în observațiile sale referitoare la prejudiciul important, a susținut că piața Uniunii este segmentată în două părți distincte, și anume piața eritritolului pentru utilizarea în producția de alimente și piața eritritolului pentru utilizarea în producția de produse cosmetice și farmaceutice. Acesta a susținut, de asemenea, că industriile din Uniune și SUA au acces exclusiv la cele mai profitabile segmente cosmetice/farmaceutice și că acestea ar trebui să fie diferențiate și analizate separat și că vânzările industriei Uniunii către industriile cosmetice/farmaceutice trebuie deduse din analiza globală a prejudiciului.

(256)

Investigația a constatat că industria Uniunii nu s-a bucurat de exclusivitate în furnizarea de produse cosmetice și farmaceutice. Orice societate care dorește să introducă o substanță pe piața UE poate depune o înregistrare a substanței respective la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).

(257)

Investigația a constatat, de asemenea, că eritritolul pentru segmentul cosmetic/farmaceutic este același cu cel pentru segmentul alimentar, primul trebuind doar să treacă anumite teste suplimentare în comparație cu cel din urmă. Dacă aceste teste suplimentare sunt efectuate pe eritritol de uz alimentar, acesta devine complet interschimbabil cu eritritolul de uz cosmetic/farmaceutic. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că importanța segmentului cosmetic/farmaceutic este marginală, reprezentând mai puțin de 4 % din vânzările industriei Uniunii și mai puțin de 1 % din consumul Uniunii. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(258)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(259)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici și microeconomici pe baza datelor din plângere și din răspunsul la chestionar al producătorului cunoscut din Uniune. Întrucât niciun alt producător din Uniune nu este cunoscut de Comisie, s-a constatat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(260)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(261)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(262)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(263)

În cursul perioadei examinate, în pofida unei ușoare creșteri a consumului la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2, volumul producției industriei Uniunii a scăzut dramatic. Deși producția Uniunii a crescut în 2021 și a rămas, de asemenea, în 2022 peste nivelul din 2020, aceasta a scăzut la doar 20 % din nivelul din 2020 în perioada de investigație. Industria Uniunii nu a fost în măsură să concureze cu importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, care, începând din 2022, au fost la prețuri semnificativ mai mici decât costul de producție al industriei Uniunii. Prin urmare, industria Uniunii a trebuit să ajusteze producția la un volum de vânzări foarte scăzut, ceea ce a dus la o suspendare aproape completă a producției.

(264)

Cifrele raportate privind capacitatea de producție se referă la capacitatea instalată, care a crescut cu 60 % în cursul perioadei examinate. Această expansiune a reflectat o așteptare din partea industriei Uniunii cu privire la creșterea continuă a consumului la nivelul Uniunii și a producției la capacitate maximă în 2021.

(265)

În cursul perioadei examinate, gradul de utilizare a capacității a crescut mai întâi în 2021, ajungând la 100 %, având în vedere creșterea puternică a consumului la nivelul Uniunii, dar apoi a scăzut brusc, ajungând la doar 10 % în perioada de investigație. Acest lucru a fost determinat de o suspendare aproape completă a producției în perioada de investigație.

(266)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(267)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a crescut mai întâi în 2021 și apoi a revenit în 2022 la un nivel comparabil cu cel din 2020. În perioada de investigație, volumul vânzărilor s-a contractat în mod semnificativ, ceea ce înseamnă o scădere totală de 42 % în cursul perioadei examinate.

(268)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii a înregistrat o tendință descrescătoare constantă, care s-a accelerat în perioada de investigație, scăzând cu 45 % în cursul perioadei examinate.

(269)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut ușor în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut brusc. Prin urmare, industria Uniunii a înregistrat o pierdere semnificativă de 13-16 puncte procentuale din cota de piață. În același timp, cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut cu 15-17 puncte procentuale în aceeași perioadă.

(270)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(271)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă din Uniune a scăzut cu 12 %. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, deși a suspendat aproape complet producția în perioada de investigație ca urmare a volumului foarte scăzut de vânzări cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, producătorul cunoscut din Uniune a decis să mențină temporar angajații în regim de stand-by, în loc să îi concedieze. Dacă industria Uniunii ar fi redus numărul de angajați pentru a reflecta scăderea producției, scăderea ocupării forței de muncă ar fi fost mult mai mare.

(272)

Productivitatea în cursul perioadei examinate urmează îndeaproape tendința observată pentru producție: după o creștere în 2021, în 2022 are loc o scădere, urmată de un colaps în perioada de investigație. Decizia producătorului cunoscut din Uniune de a nu concedia angajați, în pofida unei suspendări aproape complete a producției, are un impact asupra indicatorului observat în cursul perioadei de investigație.

(273)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(274)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(275)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(276)

Prețurile de vânzare au fost destul de stabile între 2020 și 2021, au înregistrat o creștere de aproximativ 20 % în 2022 și apoi au rămas din nou relativ stabile în perioada de investigație în comparație cu 2022. Cu excepția perioadei de investigație, prețurile de vânzare au rămas mai mari decât costul unitar de producție în cursul perioadei examinate.

(277)

Costul unitar de producție a rămas, de asemenea, destul de stabil între 2020 și 2021, dar în 2022 a înregistrat o creștere mult mai mare (53 %) decât cea a prețurilor de vânzare. O nouă creștere foarte ridicată a fost observată în perioada de investigație, reflectând o creștere semnificativă a cheltuielilor indirecte (cheltuielile generale de producție) per unitate, în urma deciziei producătorului cunoscut din Uniune de a menține temporar angajații în regim de stand-by în loc să îi disponibilizeze atunci când acesta și-a suspendat aproape complet producția, astfel cum se menționează în considerentul 271. Alți factori fundamentali ai creșterii costului unitar de producție în ultimele două perioade ale perioadei examinate au fost creșterea prețurilor la energie și materii prime, cum ar fi glucoza și substanțele chimice.

(278)

Costurile cu forța de muncă ale producătorului cunoscut din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(279)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu per angajat a crescut cu 6 %. Creșterea a fost oarecum mai pronunțată până în 2022, dar în perioada de investigație salariile au scăzut ușor, reflectând probabil remunerații mai mici în contextul suspendării aproape totale a producției.

(280)

Nivelul stocurilor unicului producător cunoscut din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(281)

Nivelul stocurilor a fost substanțial mai ridicat în 2021 (cu 34 %) și în 2022 (cu 75 %) decât în 2020. Astfel cum s-a menționat în considerentul 263, producătorul cunoscut din Uniune și-a suspendat aproape complet producția în perioada de investigație și a furnizat volumul foarte scăzut al vânzărilor prin scăderea nivelurilor stocurilor, care s-au înjumătățit în comparație cu 2022, atingând un nivel cu 12 % mai mic decât cel din 2020.

(282)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului cunoscut din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(283)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorului cunoscut din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. Profitabilitatea s-a situat la un nivel foarte sănătos în primii doi ani ai perioadei examinate, dar a scăzut semnificativ începând din 2022 și s-a transformat în pierderi foarte mari în perioada de investigație, având în vedere creșterea continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping și scăderea prețurilor, ceea ce a dus la pierderi de vânzări și la o suspendare aproape completă a producției.

(284)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a urmat un model similar cu cel al profitabilității pe parcursul perioadei examinate, în special o scădere bruscă în 2022 și o valoare negativă semnificativă în perioada de investigație.

(285)

În timp ce investițiile au scăzut în 2021 față de anul precedent, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 39 % (a se vedea tabelul 2). Această creștere puternică a cererii a determinat industria Uniunii să ia o decizie de a investi în extinderea capacității de producție, ceea ce s-a tradus printr-un nivel foarte ridicat de investiții în 2022. Cu toate acestea, până la momentul în care capacitatea de producție extinsă a devenit disponibilă, importurile care fac obiectul unui dumping începuseră deja să afecteze negativ vânzările și producția industriei Uniunii, ceea ce înseamnă că investițiile respective nu au fost niciodată pe deplin utilizate. În perioada de investigație, investițiile au scăzut din nou în mod semnificativ.

(286)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În concordanță cu profitabilitatea, aceasta s-a situat la un nivel sănătos și a înregistrat o traiectorie în creștere în 2020 și 2021, dar a înregistrat o scădere bruscă în 2022 și a atins un nivel negativ semnificativ în perioada de investigație.

(287)

Capacitatea producătorului cunoscut din Uniune de a mobiliza capital a fost grav afectată, întrucât fluxul său de lichidități și profitabilitatea sa au atins niveluri negative semnificative în perioada de investigație, după o suspendare aproape completă a producției.

(288)

Industria Uniunii a înregistrat rezultate bune la începutul perioadei examinate, indicatorii de prejudiciu situându-se, în general, la niveluri sănătoase și înregistrând o tendință ascendentă în cursul anilor 2020 și 2021. Aceasta s-a bucurat de un nivel ridicat de profitabilitate în contextul creșterii cererii, la care a răspuns cu investiții semnificative pentru extinderea capacității de producție.

(289)

Cu toate acestea, în 2022 s-a înregistrat o deteriorare bruscă a situației de pe piață pentru industria Uniunii, cu o inversare semnificativă a tendinței pozitive anterioare în ceea ce privește practic toți indicatorii de prejudiciu. Această inversare s-a accentuat și mai mult în perioada de investigație, când mai mulți indicatori de prejudiciu (în special profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) au atins niveluri negative semnificative.

(290)

Industria Uniunii s-a confruntat cu costuri de producție din ce în ce mai mari pe care nu a putut să le transfere sub forma unor creșteri ale prețurilor, având în vedere subcotarea importurilor din RPC. Aceasta a început să piardă volume de vânzări spre sfârșitul anului 2022, ceea ce s-a reflectat, de asemenea, în pierderea cotei de piață de 45 % în cursul perioadei examinate. Ca reacție, aceasta a trebuit să reducă și, în cele din urmă, să suspende aproape complet producția.

(291)

Volumul importurilor din RPC au crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate, obținând o cotă de piață de 17 puncte procentuale. Prețurile importurilor din RPC au crescut inițial cu 32 % în 2021, probabil ca urmare a blocajelor în materie de aprovizionare și transport în timpul pandemiei de COVID-19 și la scurt timp după aceasta. Cu toate acestea, în 2022, prețurile importurilor din RPC au revenit la un nivel apropiat de cel din 2020 și au scăzut și mai mult în perioada de investigație, ajungând la un nivel cu 15 % mai scăzut decât în 2020. Având în vedere prețurile scăzute ale importurilor din China, industria Uniunii nu a putut vinde peste costul său de producție (care a crescut din cauza prețurilor mai mari ale materiilor prime și ale energiei), ceea ce a dus la pierderi și la o suspendare aproape completă a producției în perioada de investigație.

(292)

Singurii indicatori de prejudiciu care nu au constatat o deteriorare semnificativă în cursul perioadei examinate sunt capacitatea de producție, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și costurile forței de muncă. Totuși, acest lucru reflectă factori subiacenți care, de fapt, subliniază și mai mult situația dramatică a prejudiciului, în special finalizarea extinderii capacității începute anterior într-un moment în care producția a fost aproape complet suspendată, o creștere semnificativă a costului de producție și, respectiv, o decizie de menținere temporară a angajaților în regim de stand-by în loc să recurgă la disponibilizări.

(293)

Pe scurt, o creștere de 36 % a importurilor din RPC la prețuri care au scăzut cu 15 % în cursul perioadei examinate și au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare din Uniune a coincis cu o inversare dramatică a performanței industriei Uniunii în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu, culminând cu pierderi semnificative și cu o suspendare aproape completă a producției în perioada de investigație.

(294)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(295)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii și creșterea costurilor materiilor prime și ale prețurilor la energie.

(296)

Astfel cum se menționează în considerentul 248, volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut cu 36 %, ceea ce înseamnă o creștere de 17 puncte procentuale a cotei de piață a importurilor din China în Uniune în cursul perioadei examinate. În cursul aceleiași perioade, astfel cum se menționează în considerentele 267 și 268, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 42 %, iar cota sa de piață cu 45 %. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care consumul la nivelul Uniunii a fluctuat și a crescut în ansamblu cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(297)

Astfel cum se arată în considerentul 253, importurile din China au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii, iar subcotarea a crescut pe parcursul perioadei examinate, ceea ce a condus la o deteriorare din ce în ce mai gravă a situației industriei Uniunii. Importurile din China au condus, de asemenea, la blocarea prețurilor în cursul PI, când industria Uniunii nu a fost capabilă să vândă peste costurile sale, având în vedere presiunea generată de importurile care fac obiectul unui dumping.

(298)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri care subcotau în mod semnificativ prețurile din Uniune a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii.

(299)

Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți sunt capabili, separat sau împreună, să atenueze legătura de cauzalitate creată între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important, a cărui existență a fost constatată cu titlu provizoriu, având efectul ca această legătură să nu mai fie reală și substanțială.

(300)

Singura altă țară terță din care este importat produsul în cauză este Statele Unite ale Americii (SUA). Volumul importurilor din SUA a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(301)

Astfel cum se menționează în considerentul 248, volumul importurilor din RPC a crescut cu 36 % în cursul perioadei examinate. În schimb, volumul importurilor din SUA a scăzut cu 55 %, cota sa de piață atingând doar 1 % până la 2 % în perioada de investigație.

(302)

În plus, prețurile importurilor din SUA au fost semnificativ mai mari decât prețurile importurilor din RPC și, de asemenea, oarecum mai mari decât prețul industriei Uniunii.

(303)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, pe lângă faptul că aceste importuri nu au fost efectuate la prețuri mai mici decât prețurile industriei Uniunii, volumele importurilor au fost atât de scăzute încât nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(304)

Volumul exporturilor efectuate de producătorul cunoscut din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(305)

Volumul exporturilor industriei Uniunii a fost mai mare decât vânzările acesteia pe piața internă și a urmat o tendință similară cu cea a vânzărilor sale în Uniune, însă cu o descreștere chiar mai accentuată în perioada de investigație. Statele Unite au fost de departe cea mai importantă piață de export a industriei Uniunii, iar principalul motiv al scăderii exporturilor a fost creșterea importurilor din RPC în Statele Unite. Investigația a constatat că exporturile chineze către piețele țărilor terțe, inclusiv către Statele Unite, sunt, de asemenea, vândute sub valoarea normală. Prin urmare, industria Uniunii nu a putut concura cu astfel de vânzări pe piața americană. Prețul mediu de vânzare pentru exporturi a urmat, de asemenea, o tendință similară cu cea a vânzărilor interne, crescând ca urmare a creșterii costului de producție.

(306)

Pierderea volumului vânzărilor la export a avut un efect negativ asupra volumului producției și a gradului de utilizare a capacității producătorului din Uniune, contribuind astfel și mai mult la o creștere semnificativă a costurilor sale fixe pe unitate produsă. Astfel cum se explică în considerentul 324, acest lucru a fost luat în considerare la stabilirea prețului indicativ și, prin urmare, a marjei de prejudiciu.

(307)

În consecință, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că performanța la export a industriei Uniunii nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză și prejudiciul important care a fost constatat.

(308)

CCCMC a susținut că prețurile anormal de ridicate ale energiei în UE și perturbările aprovizionării cu porumb la prețuri competitive din Ucraina au fost doi factori care au un efect de influență asupra performanței industriei Uniunii.

(309)

Astfel cum se menționează în considerentul 277, costul de producție al industriei Uniunii a crescut din cauza creșterii prețurilor la energie și la materii prime, cum ar fi glucoza și substanțele chimice. Până în 2022, industria Uniunii a putut, într-o anumită măsură, să își crească prețurile ca reacție la creșterea costului de producție. Cu toate acestea, în cursul perioadei de investigație, având în vedere scăderea prețurilor importurilor din RPC, astfel cum se menționează în considerentul 248, acest lucru nu a mai fost posibil. În acest context, pentru a menține vânzările, industria Uniunii ar fi trebuit să își reducă prețurile de vânzare sub costul de producție. Prin urmare, creșterea costurilor nu a atenuat legătura de cauzalitate.

(310)

CCCMC a susținut că concurența mai largă pe piața Uniunii a îndulcitorilor și o publicație științifică defavorabilă (106) reprezentau doi factori care trebuie să fie evaluați în analiza legăturii de cauzalitate din cadrul procedurii.

(311)

Factorii propuși sugerați de CCCMC ar fi fost relevanți dacă ar fi condus la o scădere a cererii pentru produsul care face obiectul investigației. Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelul 2, cererea a crescut în cursul perioadei examinate și nu au existat alte indicii că acești doi factori ar avea vreun efect negativ asupra situației industriei Uniunii.

(312)

Astfel cum se menționează în considerentele 289 și 290, industria Uniunii a înregistrat, începând cu 2022, o inversare dramatică a performanței sale anterioare bune, după cum reiese din practic toți indicatorii de prejudiciu, care s-au accentuat și mai mult în perioada de investigație, când mai mulți indicatori de prejudiciu (în special profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor) au atins niveluri negative semnificative.

(313)

Aceasta a coincis cu o creștere semnificativă a importurilor din RPC la prețuri care au scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate și au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare din Uniune. Importurile din China au blocat, de asemenea, prețurile industriei Uniunii în cursul PI.

(314)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul acestor factori asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii a fost însă limitat sau chiar inexistent.

(315)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în special în reducerea vânzărilor, a profiturilor, a producției, a cotei de piață, a productivității, a randamentului investițiilor și a gradului de utilizare a capacității de producție.

(316)

În speță, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(317)

Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(318)

În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu.

(319)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(320)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din RPC, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D), precum și inovarea și nivelul de profitabilitate așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(321)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență. Comisia a considerat că o combinație a profitului din anii 2020 și 2021 ar fi profitul-țintă adecvat, având în vedere faptul că importurile din țara în cauză nu au avut încă un impact asupra profitabilității industriei UE. Această marjă de profit a fost stabilită la 15,5 %.

(322)

Industria Uniunii a furnizat dovezi conform cărora nivelul de investiții, de cercetare și dezvoltare și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații comparându-le cu conturile publicate ale unei societăți din același segment, și anume producția de acid lactic din zahăr fermentat. Într-adevăr, afirmațiile industriei UE s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria UE și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 0,53 %.

(323)

Procentul de 0,53 % a fost adăugat la marja de profit de bază de 15,5 % menționată în considerentul 321, ceea ce a condus la un profit indicativ de 16,03 %.

(324)

Producătorul din Uniune nu a produs cantități semnificative de produs în cauză în cursul perioadei de investigație. Prin urmare, costurile sale de producție nu au fost considerate adecvate în scopul stabilirii prețului indicativ. Aceste costuri au fost afectate de o creștere semnificativă a costurilor fixe pe unitate cauzată de pierderile din volumul vânzărilor (atât pe piața internă, cât și pe piața de export), care au condus inclusiv la pierderi de volum de producție. Întrucât vânzările acestui producător au fost realizate în mare parte din stocurile produse în 2022, costul de producție din anul respectiv (ajustate la indicele de inflație din septembrie 2023 pentru Franța) (107) a fost considerat adecvat pentru prezenta investigație.

(325)

Pe această bază, prețul mediu ponderat neprejudiciabil este cuprins între 3 200 și 3 700 EUR pe tonă, rezultând din aplicarea marjei de profit de 16,03 % menționate mai sus la costul de producție din cursul perioadei de investigație al singurului producător din Uniune.

(326)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2).

(327)

Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost viitor suplimentar cuprins între 30 și 35 EUR pe tonă. Acesta a fost adăugat la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 325.

(328)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț mediu ponderat neprejudiciabil în intervalul 3 230-3 735 EUR per tonă pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 323) la costul de producție al unicului producător din Uniune astfel cum se descrie în considerentul 324, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d).

(329)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din RPC, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(330)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea punctul 3.3 de mai sus).

(331)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(332)

După ce a decis să aplice în această etapă articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping prejudiciabil, în sensul articolului 21 din regulamentul de bază.

(333)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(334)

Singurul producător de eritritol din Uniune a depus plângerea (a se vedea considerentul 2), a cooperat pe deplin la investigație și și-a exprimat interesul pentru instituirea de măsuri.

(335)

Investigația a arătat că producătorul din Uniune suferă un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Aceste importuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile producătorului din Uniune au exercitat, în orice caz, o presiune semnificativă asupra prețurilor, astfel cum rezultă din marjele de subcotare a prețurilor indicative constatate, și au cauzat pierderi semnificative de cotă de piață și de profituri către sfârșitul perioadei examinate și în cursul perioadei de investigație, astfel cum se arată în considerentele 258-315 de mai sus.

(336)

Instituirea de măsuri ar împiedica probabil o nouă creștere bruscă a importurilor din RPC la prețuri foarte scăzute. În absența măsurilor, producătorii chinezi vor continua să vândă produsul în cauză la un preț de dumping pe piața Uniunii, împiedicând industria Uniunii să reia producția în totalitate, să vândă la un preț adecvat și să genereze un profit suficient, cauzând, astfel, un prejudiciu important suplimentar industriei Uniunii.

(337)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri împotriva RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

(338)

Comisia nu a primit răspunsuri din partea importatorilor din Uniune prin intermediul chestionarului specific.

(339)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca instituirea de taxe antidumping asupra eritritolului originar din RPC să aibă un impact permanent asupra profitabilității importatorilor.

(340)

Doi utilizatori s-au manifestat în cadrul investigației și au furnizat un răspuns la chestionar.

(341)

Cu toate acestea, în ceea ce privește pozițiile lor cu privire la instituirea de măsuri antidumping și la posibilitatea ca o eventuală creștere a prețului eritritolului să nu poată fi transferată clienților lor, utilizatorii au furnizat doar observații în versiunea confidențială a răspunsurilor lor. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să își exprime în detaliu evaluarea acestor poziții.

(342)

Pentru utilizatorii în cauză, importurile de eritritol din RPC reprezintă, ca valoare, între 3 % și 11 % în raport cu costul total al mărfurilor vândute. Pentru alte tipuri de utilizatori, procentul ar fi mai mic. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că 2021 a fost un an record în Uniune atât pentru consumul de eritritol, cât și pentru importurile din RPC în termeni absoluți, în pofida faptului că prețurile importurilor din RPC au fost cu 56 % mai mari decât în perioada de investigație (a se vedea tabelul 4). Prin urmare, prețurile mai mari nu au descurajat utilizatorii sau consumatorii finali să consume eritritol.

(343)

Astfel, nu ar fi de așteptat ca măsurile de restabilire a unor condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii să aibă un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor sau consumatorilor. Se înțelege că utilizatorii în cauză nu s-ar opune unor astfel de măsuri menite să restabilească o concurență sănătoasă între Uniune și producătorii din țări terțe.

(344)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că este puțin probabil ca instituirea oricăror măsuri antidumping să afecteze grav situația utilizatorilor.

(345)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase care să indice, în această etapă a investigației, că instituirea unor măsuri în cazul importurilor de eritritol originar din țara în cauză nu este în interesul Uniunii.

(346)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(347)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de eritritol originar din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat că nivelul adecvat pentru eliminarea prejudiciului ar trebui să fie marja de dumping.

(348)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui stabilite după cum urmează:

(349)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate.

(350)

Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament sau în anexă, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(351)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(352)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(353)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(354)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză. Înregistrarea a avut scopul de a colecta, eventual, taxe în mod retroactiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(355)

Având în vedere constatările din etapa provizorie, este necesar ca înregistrarea importurilor să înceteze.

(356)

În etapa actuală a procedurii, nu s-a luat nicio decizie privind posibila aplicare retroactivă a unor măsuri antidumping.

(357)

În conformitate cu articolul 19 litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(358)

Au fost primite observații din partea reclamantului și a unui producător-exportator. Observațiile reclamantului nu se refereau la exactitatea calculelor. Producătorul-exportator a susținut că a fost comisă o eroare materială la ajustarea valorii normale pentru a ține seama de diferențele de impozitare indirectă. Pe baza acestei observații, Comisia a corectat erori materiale în calculele marjelor de dumping pentru toți cei trei producători-exportatori incluși în eșantion.

(359)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere cu Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale până la un termen stabilit.

(360)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,