(1)

La 13 noiembrie 2023, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de dioxid de titan („TiO2”) originar din Republica Populară Chineză („țara în cauză”, „China” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 29 septembrie 2023 de Coaliția europeană ad-hoc pentru dioxidul de titan (European Titanium Dioxide Ad Hoc Coalition) (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii Europene (denumită în continuare „Uniunea”) producătoare de TiO2 în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Comisia a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1617 al Comisiei („regulamentul de înregistrare”) (3).

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să participe la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și asociațiile lor reprezentative, autoritățile din Republica Populară Chineză, importatorii, comercianții și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(6)

Mai multe părți au prezentat observații cu privire la deschiderea procedurii. Acestea au vizat definiția produsului, presupusul prejudiciu suferit de industria Uniunii, profitul indicativ utilizat pentru calcularea prejudiciului, legătura de cauzalitate, precum și interesul Uniunii. Toate aceste observații sunt abordate mai jos în secțiunile relevante din prezentul regulament.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor, ținând seama de localizarea geografică a societăților. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 50 % din producția totală din Uniune și 65 % din volumul vânzărilor către clienți neafiliați din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul de producători din Uniune. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(9)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(10)

Un importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(11)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(12)

Douăzeci și nouă de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de șapte societăți, care constituie două grupuri separate de întreprinderi, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care poate fi investigat în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil.

(13)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au primit observații cu privire la eșantion.

(14)

Doi producători-exportatori din RPC și-au manifestat interesul de a solicita o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, producătorii solicitanți nu au completat chestionarul specific pentru producătorii-exportatori în termenul specificat în avizul de deschidere. Prin urmare, nu s-a primit, în cele din urmă, nicio cerere de examinare individuală.

(15)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion din China, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online (4) în ziua deschiderii investigației.

(16)

De asemenea, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(17)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă prima facie privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC cu privire la produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis GC chestionare suplimentare în această privință.

(18)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la cele două grupuri de producători-exportatori chinezi incluși în eșantion și de la șase utilizatori. Comisia nu a primit răspunsul la chestionar din partea GC.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători-exportatori din RPC:

(20)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(21)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este dioxidul de titan, având formula chimică TiO2, sub toate formele, sub formă de oxizi de titan sau în pigmenți și preparate pe bază de dioxid de titan care conțin dioxid de titan minimum 80 % din greutatea produsului uscat, având toate tipurile de dimensiuni ale particulelor, încadrat în prezent la codurile NC ex 2823 00 00 și 3206 11 00 (codurile TARIC 2823000010 și 2823000030) (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(22)

TiO2 este clasificat la numerele de identificare CAS RN (Chemical Abstracts Service Registry Number) 12065-65-5 și 13463-67-7 (denumit în continuare „produsul care face obiectul investigației”).

(23)

Dioxidul de titan este un produs chimic sub formă de pulbere albă fină. Este utilizat într-o gamă de produse industriale și de consum, cum ar fi vopsele, acoperiri, hârtie, materiale plastice, cauciuc, materiale textile, produse farmaceutice etc. Dioxidul de titan are proprietăți excelente de dispersare a luminii și se aplică, prin urmare, în cazurile în care sunt necesare un raport de contrast și luminozitate.

(24)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din RPC.

(25)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(26)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

Mai multe părți au prezentat afirmații cu privire la definiția produsului în termenul de depunere a afirmațiilor privind definiția produsului.

(28)

În primul rând, un utilizator, Schulman Plastics SAS (denumit în continuare „Schulman Plastics”), a solicitat ca definiția produsului să fie extinsă la produsul denumit „Masterbatch White”.

(29)

În al doilea rând, un utilizator, Akzo Nobel Sourcing B.V. (denumit în continuare „AkzoNobel”), a susținut că structura numărului de control al produsului („NCP”) ar trebui modificată.

(30)

În al treilea rând, un utilizator, Munksjö Paper AB (denumit în continuare „Munksjö”), a susținut că definiția produsului este neclară și a solicitat Comisiei să clarifice faptul că așa-numitul TiO2 de calitate laminată, un anumit tip de TiO2 utilizat în producția de hârtie laminată (denumit în continuare „TiO2 de calitate laminată”), nu se încadrează în definiția produsului. Munksjö a înlocuit ulterior această cerere, solicitând Comisiei să excludă TiO2 de calitate laminată din definiția produsului care face obiectul investigației sau, alternativ, să îl scutească de taxele antidumping în cadrul regimului de destinație finală, prevăzut la articolul 254 din Codul vamal al Uniunii („CVU”) (5). Munksjö a formulat această din urmă cerere împreună cu un alt utilizator, Felix Schoeller GmbH & Co. KG (denumit în continuare „Felix”).

(31)

În al patrulea rând, un utilizator, Treibacher Industrie AG (denumit în continuare „Treibacher”), a solicitat ca TiO2 cu o puritate de 99,9 % sau mai mare să fie exclus din definiția produsului.

(32)

În cele din urmă, doi utilizatori, Flint Group GmbH (denumit în continuare „Flint”) și Sun Chemical Ltd. (denumit în continuare „Sun Chemical”), au solicitat separat ca un tip special de TiO2 care este utilizat doar ca pigment în producția de cerneluri în industria grafică („TiO2 grafic”) să fie exclus din definiția produsului. De asemenea, Flint a solicitat, în mod alternativ, ca TiO2 grafic să fie scutit de taxe antidumping în cadrul regimului de destinație finală prevăzut la articolul 254 din CVU.

(33)

În plus, Comisia nu a luat în considerare cererile prezentate de mai multe părți cu privire la excluderea produselor, deoarece cererile respective au fost depuse după expirarea termenului pentru prezentarea afirmațiilor privind definiția produsului. Aceste cereri se refereau la TiO2 neacoperit pentru pigmenți, alții decât cei albi, și TiO2 de uz alimentar. Confederația Europeană a Industriei Hârtiei (denumită în continuare „CEPI”) a solicitat, de asemenea, excluderea TiO2 de calitate laminată din definiția produsului după expirarea termenului de depunere a afirmațiilor. În plus, AkzoNobel a introdus o cerere de excludere a unui produs pentru TiO2 fabricat prin procesul de clorinare în răspunsul său la chestionar după expirarea termenului de depunere a afirmațiilor privind definiția produsului.

(34)

Schulman Plastics a susținut că definiția produsului ar trebui extinsă pentru a include „Masterbatch White” (denumit în continuare „MW”) (clasificat în prezent la codul TARIC 3206190090). MW este un amestec concentrat de elemente de bază, cum ar fi pigmenți, coloranți, purtători, agenți de dispersie și aditivi. Acestea sunt încapsulate într-o rășină termorigidă, apoi răcite și tăiate în granule, care sunt utilizate pentru colorarea sau îmbunătățirea proprietăților plasticului. TiO2 este o componentă importantă a pigmentului alb de MW, fiind substanța care permite MW să coloreze materialul plastic în alb. Astfel, Schulman Plastics a susținut că creșterea costurilor de import de TiO2 în Uniune, care rezultă din taxele antidumping, va duce la reorientarea TiO2 din China către producția de MW din China. La rândul său, acest lucru ar crește și mai mult volumul de MW mai ieftin din China importat/care face obiectul unui dumping în Uniune, ceea ce ar face ca producătorii de MW din Uniune să nu poată concura în mod eficace.

(35)

În conformitate cu elementele de probă colectate în cursul investigației, precum și cu descrierea proprie a MW de către Schulman Plastics, Comisia a observat că produsul care face obiectul investigației, astfel cum este definit în avizul de deschidere și după cum se reiterează în considerentul 21 de mai sus, este utilizat ca materie primă în producția de MW, făcând din MW un produs în aval al produsului care face obiectul investigației. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că Schulman Plastic a transmis Comisiei chestionarul pentru utilizatori, care a precizat, în plus, că produsul care face obiectul investigației este una dintre principalele materii prime pe care îl utilizează în producția sa de MW.

(36)

Din acest motiv, plângerea nu ar putea conține, de asemenea, vreun element de probă care să permită Comisiei să evalueze dacă există indicii privind existența dumpingului și a prejudiciului asociat cauzat de importurile de MW originar din China, deoarece construirea valorii normale pentru MW ar necesita valori de referință pentru materii prime diferite de cele utilizate pentru produsul care face obiectul investigației, astfel cum este definit în prezent. Prin urmare, domeniul de aplicare al prezentei investigații nu a putut fi extins la MW, iar orice presupusă practică de dumping și prejudiciul rezultat cauzat producătorilor de MW din Uniune ar trebui să fie stabilite în cadrul unei investigații antidumping separate.

(37)

Prin urmare, Comisia a respins cererea de extindere a domeniului de aplicare al prezentei investigații pentru a include MW.

(38)

AkzoNobel a susținut că structura NCP stabilită de Comisie pentru această investigație ar trebui extinsă cu un câmp suplimentar pentru a ține seama de tratamentul de suprafață al diferitelor tipuri de TiO2, deoarece: (i) majoritatea tipurilor de TiO2 disponibil pe piață conțin o anumită formă de tratament de suprafață, (ii) un astfel de tratament al suprafeței afectează performanța TiO2 în diferite utilizări și (iii) tratamentul de suprafață figurează în fișele de date ale producătorilor pentru tipurile de TiO2 pe care le produc și le vând. În plus, AkzoNobel a susținut că câmpul NCP pentru „Conținutul de TiO2 per greutate” nu este suficient de detaliat pentru a reflecta realitățile pieței. Mai precis, AkzoNobel a sugerat că secțiunea NCP care acoperă intervalul de conținut de TiO2 per greutate între 80 % până la 98,5 %, exclusiv, ar trebui defalcată în trei secțiuni separate: între 80 % până la 90 %, exclusiv, între 90 % până la 95 %, exclusiv și între 95 % până la 98,5 %, exclusiv.

(39)

Reclamantul s-a opus acestor afirmații pe motiv că tratamentul de suprafață este o componentă minimă a costului de fabricație și, prin urmare, nu trebuie să se reflecte în structura NCP. Reclamantul a afirmat, de asemenea, că actuala clasificare „Conținut de TiO2 în funcție de greutate” este suficient de detaliată pentru a reflecta realitățile pieței și pentru a asigura comparabilitatea, în timp ce adăugarea a două secțiuni suplimentare la acest câmp ar adăuga doar o complexitate inutilă investigației.

(40)

AkzoNobel a răspuns la observațiile de mai sus ale reclamantului. AkzoNobel a susținut că structura NCP nu se referă numai la realizarea unor comparații echitabile între costurile de producție pentru diferite tipuri de TiO2, ci și la realizarea unor comparații echitabile între prețurile de vânzare, ceea ce implică faptul că diferitele tipuri de acoperire a suprafețelor vor avea un impact asupra prețului de vânzare, deoarece au un impact asupra utilizărilor diferitelor tipuri de TiO2. În plus, analizând fișele tehnice ale tipurilor de TiO2 din portofoliul producătorului Uniunii Kronos, AkzoNobel a arătat modul în care adăugarea a încă două NCP-uri la câmpul „Conținutul de TiO2 per greutate” ar atribui tipurile de TiO2 pe care Kronos le produce într-un mod mai uniform diferitelor NCP-uri și a afirmat că o astfel de structură NCP ar fi mai detaliată și ar aduce o valoare adăugată.

(41)

În cursul investigației, Comisia a constatat că majoritatea tipurilor de TiO2 comercializate atât de producătorii din Uniune, cât și de producătorii-exportatori conțin un tratament de suprafață. Un astfel de tratament de suprafață constă în combinații diferite de una sau mai multe substanțe chimice, care sunt relevante pentru performanța produsului în utilizări diferite și, prin urmare, figurează în fișele tehnice și/sau în broșurile de vânzare ale producătorilor.

(42)

Comisia reamintește, în acest sens, că scopul NCP este de a asigura o comparație echitabilă a prețurilor între valoarea normală și prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, Comisiei nu i s-a furnizat niciun element de probă care să demonstreze corelația dintre substanțele chimice specifice constatate în stratul de acoperire și prețurile producătorilor-exportatori.

(43)

În plus, niciunul dintre producătorii-exportatori care au participat la prezenta investigație nu a ridicat obiecții cu privire la structura NCP propusă pe motiv că aceasta ar conduce la o comparație inechitabilă a prețurilor.

(44)

Prin urmare, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a modifica structura NCP pentru a reflecta acești factori și a respins cererea AkzoNobel.

(45)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 27-33, mai multe părți au introdus cereri de excludere a unor produse. Pentru a evalua cererile de excludere a produselor, Comisia a examinat (i) caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale acestor tipuri de produse, (ii) utilizarea finală și interschimbabilitatea acestora, (iii) percepția clientului final, (iv) impactul taxelor asupra utilizatorului, (v) sursele alternative de aprovizionare și (vi) impactul scutirii de taxe.

(46)

Felix și Munksjö au solicitat în comun excluderea din definiția produsului (sau, alternativ, scutirea în baza regimului de destinație finală în temeiul articolului 254 din CVU) a TiO2 de calitate laminată, susținând că acesta este un tip special de TiO2 utilizat numai în producția de hârtie laminată. În observațiile sale din 21 ianuarie 2024, CEPI a solicitat, de asemenea, în mod independent, ca TiO2 de calitate laminată să fie exclus din definiția produsului. Cererea CEPI a fost depusă după termenul de depunere a afirmațiilor privind definiția produsului, și anume 23 noiembrie 2023, astfel cum se explică în considerentul 33. Prin urmare, analiza din această secțiune se bazează numai pe informațiile furnizate de Felix și Munksjö.

(47)

Reclamantul a prezentat un set suplimentar de observații cu privire la această cerere la 2 mai 2024, la care Felix și Munksjö au răspuns într-o comunicare din 22 mai 2024. Întrucât observațiile reclamantului au fost depuse după termenul-limită pentru prezentarea de observații cu privire la informațiile transmise de alte părți interesate, și anume 29 ianuarie 2024, niciuna dintre aceste observații suplimentare nu a fost luată în considerare. La 30 mai 2024, Felix și Munksjö au prezentat, de asemenea, noi informații factuale într-o altă comunicare. Din cauza stadiului tardiv în care investigația se afla deja, informațiile respective nu au putut fi luate în considerare pentru constatările provizorii.

(48)

Hârtia laminată (cunoscută și sub denumirea de hârtie decorativă) este o hârtie specială utilizată ca suprafață a diferitelor tipuri de mobilier și pentru o gamă largă de alte aplicații decorative. Cei doi utilizatori au susținut că TiO2 utilizat pentru a colora hârtia respectivă este un tip special de TiO2 care nu este adecvat pentru alte aplicații, deoarece trebuie să fie acoperit cu un strat gros care conține fosfor. Acest strat de acoperire special permite absorbția adecvată a TiO2 în fibrele de hârtie și îi conferă o luminozitate superioară, ceea ce împiedică o colorare în gri a moleculelor TiO2 (și, prin urmare, a produsului final), care ar avea loc altfel, deoarece moleculele sunt izolate de aer în rășina melamină.

(49)

Cei doi utilizatori au atras atenția asupra Deciziei Comisiei din 4 iulie 2018 în cazul concentrării economice Tronox/Cristal (6), în care Comisia a concluzionat că există o substituibilitate limitată din perspectiva cererii între pigmenții de dioxid de titan destinați utilizării în laminarea hârtiei și pigmenții de dioxid de titan destinați utilizării în alte aplicații finale.

(50)

Reclamantul a afirmat că aplicarea tipului de acoperire a suprafeței concepute pentru TiO2 de calitate laminată nu afectează nici greutatea particulelor de TiO2, nici dimensiunea suprafeței acestora în comparație cu alte tipuri de TiO2, cum ar fi materialele plastice sau aplicațiile de acoperire, iar acoperirea nu este, în general, o componentă semnificativă a costurilor de fabricație. În plus, reclamantul a susținut că cele trei tipuri de substanțe chimice utilizate în tratamentul de suprafață sunt aplicate pe scară largă de către toți producătorii de TiO2 în formulele lor pentru o serie de tipuri de produse TiO2 (inclusiv pentru vopsele, acoperiri, materiale plastice și alte utilizări), ceea ce demonstrează că niciuna dintre aceste substanțe chimice nu este exclusivă pentru tipurile de produse de calitate laminată.

(51)

Evaluând criteriile de la considerentul 45 de mai sus, Comisia a concluzionat că TiO2 de calitate laminată are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază precum alte tipuri de TiO2. Atât TiO2 de calitate laminată, cât și alte tipuri de TiO2 conțin fosfor în acoperire, deși prezența fosforului este mai semnificativă în TiO2 de calitate laminată. Comisia a concluzionat, de asemenea, că specificitatea acoperirii tipului TiO2 de calitate laminată îl face adecvat pentru producția de hârtie laminată, deoarece această acoperire specială împiedică hârtia laminată să devină gri atunci când este expusă la lumina soarelui. Cu toate acestea, Comisia a constatat că mai mulți producători-exportatori promovează acest tip de TiO2 și pentru utilizarea în PVC și în materialele plastice durabile, ceea ce sugerează că acesta poate fi utilizat și în alte aplicații și pentru alte utilizări finale.

(52)

TiO2 reprezintă aproximativ [25-35] % din costul total de producție al acestor utilizatori și între [10-40] % din TiO2 necesar pentru aceștia provine din China. Cei doi utilizatori au susținut că producătorii de TiO2 din Uniune ar fi în măsură să le ofere doar cantități limitate de TiO2, insuficiente pentru a-și acoperi cererea totală, iar unul dintre acești utilizatori a furnizat elemente de probă pentru a demonstra acest lucru.

(53)

După analizarea elementelor de probă și a observațiilor prezentate de cei doi utilizatori și de reclamant, Comisia a stabilit mai întâi că nu există motive pentru a exclude TiO2 de calitate laminată din definiția produsului, deoarece are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca alte tipuri de TiO2 și ar putea, în principiu, să fie utilizat în alte scopuri. În plus, Comisia a considerat că nu există niciun motiv pentru acordarea scutirii în baza regimului de destinație finală, deoarece, chiar și în cazul absenței totale a importurilor de TiO2 din China, pe baza tuturor informațiilor de care dispune Comisia în acest stadiu, există suficiente surse alternative de aprovizionare disponibile pentru producătorii de hârtie laminată, atât în Uniune, cât și de pe alte piețe terțe, cum ar fi Mexicul.

(54)

Un utilizator, Treibacher, a solicitat excluderea TiO2 cu o puritate de 99,9 % din definiția produsului, deoarece acest TiO2 este disponibil numai în China și este utilizat pentru aplicații de nișă speciale. Cu toate acestea, acest utilizator nu a transmis niciodată un răspuns la chestionar și nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze că sunt îndeplinite criteriile de la considerentul 45 de mai sus. Așadar, Comisia nu a putut evalua criteriile de acceptare a cererii de excludere a produsului și, în consecință, a respins această cerere.

(55)

Doi utilizatori au solicitat excluderea tipului grafic de TiO2 din definiția produsului: Sun Chemical și Flint. Sun Chemical și-a prezentat observațiile după termenul-limită pentru afirmațiile privind definiția produsului și nu a furnizat un răspuns la chestionar, în timp ce Flint și-a prezentat observațiile în termenul stabilit și a furnizat, de asemenea, un răspuns la chestionar pe care Comisia a fost în măsură să îl verifice. Prin urmare, analiza de mai jos se bazează numai pe informațiile furnizate de Flint.

(56)

Flint a susținut că tipul de TiO2 pe care îl utilizează este un produs de calitate superioară de nișă, utilizat numai în cerneluri în industria grafică, a cărui producție implică un proces de producție special și un know-how specific.

(57)

Comisia a constatat că TiO2 grafic are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază precum alte tipuri de TiO2, deoarece este un produs pe bază de rutil standard cu acoperire care conține substanțe chimice care se regăsesc în multe alte tipuri de TiO2. Cu toate acestea, deși este posibil ca compoziția chimică a TiO2 grafic să nu fie distinctă, Comisia a constatat că există, într-adevăr, un know-how specific pentru producerea acestuia, stăpânit doar de un număr limitat de producători din Uniune și din China. De asemenea, Flint a achiziționat, într-o măsură limitată, alte tipuri de TiO2 în alte scopuri decât cernelurile grafice.

(58)

În timp ce, în principiu, alte tipuri de TiO2 ar putea fi utilizate pentru producția de cerneluri, acest lucru ar duce la rezultate mult mai slabe. Deși Flint a testat diferite tipuri de TiO2 de la producători diferiți pentru a fi utilizate în formulele sale de cerneală, acesta a furnizat dovezi care demonstrează că, în general, tipurile respective nu ating niveluri de calitate satisfăcătoare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorii de cerneală grafică au, într-adevăr, posibilități limitate de a trece la alți furnizori, ceea ce a fost confirmat și în cazul concentrării economice Hutsman/Rockwoods (7), iar performanța TiO2 grafic în produsele finale ar afecta percepția clienților. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că industria Uniunii nu ar fi în măsură să aprovizioneze industria grafică cu cantități suficiente.

(59)

Deși cerneala grafică TiO2 nu este pe deplin substituibilă cu alte tipuri de TiO2, aceasta are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază precum acestea. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv pentru excluderea acestor produse.

(60)

În plus, întrucât nu s-a demonstrat că TiO2 grafic are caracteristici fizice, chimice și tehnice specifice în comparație cu alte tipuri de TiO2 și nici o utilizare finală bine definită din cauza unui număr mare de formule pe care Flint le are pentru produsele sale, Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că nu ar fi posibil ca autoritățile vamale să verifice că TiO2 grafic este utilizat, într-adevăr, pentru producția de cerneluri, cu atât mai mult cu cât Flint cumpără și alte tipuri de TiO2 în alte scopuri. În cele din urmă, utilizatorul nu a putut demonstra în mod clar că rentabilitatea sa ar fi afectată în mod semnificativ de taxe. În consecință, Comisia a respins cererea de scutire în baza regimului de destinație finală.

(61)

În observațiile sale din 18 decembrie 2023, Sun Chemical a solicitat Comisiei să excludă din definiția produsului și TiO2 în forma sa neacoperită (și anume TiO2 fără tratament de suprafață), în plus față de solicitarea excluderii TiO2 grafic menționată mai sus în considerentul 55. Sun Chemical a susținut că aceasta este o piață de nișă, iar produsele fabricate din astfel de TiO2 neacoperit concurează pe piețe din afara Uniunii și, prin urmare, orice taxe antidumping ar face ca exporturile lor să fie necompetitive. Serviciile Comisiei au organizat, de asemenea, o audiere cu Sun Chemical, în cadrul căreia societatea a prezentat în detaliu cererea sa.

(62)

Această cerere a fost primită după termenul de depunere a afirmațiilor privind definiția produsului, care a fost 23 noiembrie 2023. Comisia a observat că observațiile privind definiția produsului ar fi trebuit să fie prezentate în primele etape ale investigației, pentru a acorda suficient timp pentru evaluarea lor și pentru a oferi altor părți interesate posibilitatea de a reacționa la acestea. De asemenea, Sun Chemical nu a furnizat Comisiei un răspuns la chestionar. Astfel, chiar dacă cererea ar fi fost depusă la timp, Comisia nu a fost în măsură să verifice în mod corespunzător dacă au fost îndeplinite criteriile de la considerentul 45 de mai sus. Prin urmare, Comisia nu a dat curs acestei solicitări.

(63)

În observațiile sale din 21 ianuarie 2024, CEPI a solicitat Comisiei să excludă TiO2 de uz alimentar din definiția produsului, în plus față de cererea de excludere a TiO2 de calitate laminată menționată mai sus în considerentul 46. CEPI a susținut că acest tip de TiO2 este special, deoarece îndeplinește cerințele pentru aditivii E-171 și are un set definit de praguri extrem de scăzute pentru metale grele, ceea ce face ca producția sa să fie foarte costisitoare.

(64)

Cu toate acestea, deoarece această cerere a fost depusă cu mult timp după termenul de depunere a afirmațiilor privind definiția produsului, și anume 23 noiembrie 2023, Comisia nu a dat curs acestei cereri. După cum s-a menționat în considerentul 62, observațiile privind definiția produsului ar fi trebuit să fie prezentate în primele etape ale investigației, în termenele stabilite pentru aceste observații, pentru a acorda suficient timp pentru evaluarea lor și pentru a oferi altor părți interesate posibilitatea de a reacționa la acestea.

(65)

AkzoNobel a solicitat ca TiO2 fabricat prin utilizarea procesului de clorinare să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației, deoarece TiO2 produs prin procesul de clorinare și TiO2 produs prin procesul de sulfatare nu sunt substituibile în sectorul vopselelor și al acoperirilor. AkzoNobel a susținut, de asemenea, că cea mai mare parte a producției de TiO2 din China se realizează prin procesul de sulfatare, în timp ce piața Uniunii consumă în cea mai mare parte TiO2 produs prin procesul de clorinare. AkzoNobel a solicitat, pentru aceleași motive, ca, în cazul în care Comisia nu acceptă această cerere de excludere, să efectueze măcar analize separate ale prejudiciului și ale cauzalității pentru TiO2 produs prin procesul de clorinare și pentru cel produs prin procesul de sulfatare.

(66)

Comisia a observat că cererea AkzoNobel de excludere a produsului a fost prezentată în răspunsul său la chestionar, care a fost transmis la 20 decembrie 2023, după termenul de 23 noiembrie 2023 pentru depunerea afirmațiilor privind definiția produsului. Prin urmare, cererea nu a fost luată în considerare. După cum s-a menționat în considerentul 62, observațiile privind definiția produsului ar fi trebuit să fie prezentate în primele etape ale investigației, în termenele stabilite pentru aceste observații, pentru a acorda suficient timp pentru evaluarea lor și pentru a oferi altor părți interesate posibilitatea de a reacționa la acestea.

(67)

În ceea ce privește cererea de a efectua o analiză separată a prejudiciului și a cauzalității în funcție de procesul de producție, Comisia a observat, în primul rând, că investigația a arătat că mulți utilizatori, inclusiv producători de vopsele și de acoperiri, cumpără TiO2 produs prin ambele metode.

(68)

În al doilea rând, Comisia a constatat că o treime din vânzările totale în Uniune ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion sunt de TiO2 produs prin procesul de clorinare.

(69)

În plus, doar pentru că producătorii chinezi produc în prezent mai mult TiO2 utilizând procesul de sulfatare nu înseamnă că acest lucru va rămâne valabil în viitor. De fapt, investigația a arătat că industria chineză s-a angajat să accelereze tranziția de la procesul de sulfatare la procesul de clorinare pentru fabricarea de TiO2.

(70)

În al treilea rând, Comisia nu a putut stabili existența unor astfel de diferențe în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice sau tehnice între produsele derivate din cele două procese de producție care ar justifica excluderea unuia dintre ele. În cele din urmă, prin ambele procese de producție se poate fabrica TiO2 sub formă de anatază, diferențiat aproape în unanimitate de alte părți interesate de TiO2 sub formă de rutil din cauza structurii lor cristaline diferite, ceea ce face ca aceasta să fie principala distincție între tipurile de TiO2.

(71)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a respins cererea AkzoNobel.

(72)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(73)

În consecință, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații referitoare la factorii de producție utilizați pentru fabricarea TiO2. Douăzeci și cinci de producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(74)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-au primit observații.

(75)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(76)

La data de 26 martie 2024, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de TiO2. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a referințelor nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Malaysia, Mexicul și Federația Rusă. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea producătorului-exportator LB group, a reclamantului și a unui utilizator, AkzoNobel.

(77)

La 16 aprilie 2024, printr-o a doua notă („a doua notă”), Comisia a răspuns observațiilor referitoare la prima notă primite de la părțile interesate și a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea Tronox Pigmentos do Brasil S.A. (denumită în continuare „Tronox Brazil”), un producător de TiO2 din țara reprezentativă.

(78)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea AkzoNobel, precum și din partea reclamantului. Aceste observații au fost abordate în secțiunea 3.4 de mai jos la rubrica corespunzătoare.

(79)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Brazilia este adecvată ca țară reprezentativă ale cărei prețuri și costuri nedistorsionate să fie utilizate pentru stabilirea valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu în secțiunea 3.3 de mai jos.

(80)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(81)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(82)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(83)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(84)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(85)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(86)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(87)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (8), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (inclusiv sectorul chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(88)

Mai precis, reclamantul s-a bazat pe elementele de probă cuprinse în raport pentru a sublinia prezența unor distorsiuni sistemice semnificative în economia RPC, o „economie de piață socialistă” în care Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) ghidează atât sectorul public, cât și sectorul privat.

(89)

Reclamantul a reamintit că raportul a atras atenția asupra unor elemente care indică distorsiuni semnificative în sectorul titanului din China. Întrucât mulți producători de TiO2 fac parte, de asemenea, din sectorul titanului metalic, reclamantul a susținut că sectorul TiO2 din China este afectat de distorsiuni semnificative în aceeași măsură precum sectorul titanului.

(90)

În plus, reclamantul a atras atenția asupra faptului că cel de al 14-lea Plan cincinal al Chinei pentru dezvoltare economică și socială națională (denumit în continuare „cel de al 14-lea Plan cincinal”) a menținut și a amplificat distorsiunile semnificative menționate mai sus, încorporând cel de al 13-lea Plan cincinal și stabilind următoarele priorități, astfel cum s-a explicat pe site-ul web al Expoziției internaționale a dioxidului de titan de la Shanghai, din 2024:

(91)

În plus, plângerea a subliniat următoarele elemente care indică distorsiuni semnificative.

(92)

În primul rând, piața în cauză este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat. În China, astfel cum a demonstrat raportul, întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) reprezintă majoritatea industriilor materiilor prime.

(93)

Reclamantul a susținut că persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC asupra principalilor fabricanți, producători și comercianți ai produsului în cauză, printre care următoarele societăți și grupuri de societăți:

(94)

Prin urmare, reclamantul a observat că GC controlează și coordonează strategia comercială a societăților implicate în producția de TiO2.

(95)

În al doilea rând, prezența statului în firmele producătoare de TiO2 permite, de asemenea, statului să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile.

(96)

Reclamantul a observat, de exemplu, că prezența statului în cadrul firmelor nu privește numai întreprinderile deținute de stat, ci și societățile private. În raport, precum și în numeroase investigații anterioare, Comisia a constatat că PCC exercită presiuni asupra societăților private „să pună patriotismul pe primul loc și să urmeze disciplina de partid” în toate sectoarele economiei chineze. Într-adevăr, articolul 19 din Legea privind societățile comerciale din RPC impune existența unei celule de partid în cadrul fiecărei societăți.

(97)

Sectorul produsului în cauză face în mod regulat obiectul unor suprapuneri între funcțiile de conducere și apartenența la PCC. De exemplu, secretarul consiliului de administrație al LB Group este membru al PCC, în timp ce președinții consiliilor de administrație ale GPRO Group (care este societatea-mamă a Nanjing Titanium White Chemical Co., Ltd, un producător chinez de TiO2), Bluestar și, respectiv, Lubei Group dețin funcția de secretar al propriilor comitete de partid, președintele acestuia din urmă fiind, de asemenea, un reprezentant al Congresului Național Chinez.

(98)

Mai mult, președintele GPRO a declarat că „Partidul Comunist din China este un partid marxist important, glorios și corect. Aderarea la conducerea partidului și consolidarea structurii partidului reprezintă garanția fundamentală pentru ca dezvoltarea întreprinderii să meargă întotdeauna în direcția cea bună și să atingă realizări majore”; în același timp, președintele Lubei Group a prezidat o reuniune pentru a „transmite și a studia spiritul discursului important al secretarului general Xi Jinping și conținutul principal al raportului de lucru al guvernului, subliniind că ideile și acțiunile trebuie să fie unificate rapid, în conformitate cu acest discurs”.

(99)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă.

(100)

Reclamantul a reamintit că elementele de probă din investigațiile antidumping anterioare ale Comisiei demonstrează că „[î]n ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței”.

(101)

În plus, reclamantul a afirmat că industria TiO2 este considerată a fi o industrie strategică de către GC în cel de al 13-lea și în cel de al 14-lea Plan cincinal (a se vedea considerentul 90).

(102)

În plus, reclamantul a subliniat că China aplică de facto restricții la export pentru produsele legate de titan. RPC a instituit un Catalog al mărfurilor care fac obiectul licențelor de export, care este actualizat periodic prin anunțuri ale Ministerului Comerțului și ale Administrației Generale a Vămilor. Pentru mărfurile enumerate în acest catalog, exportatorii trebuie să obțină o licență de export de la Ministerul Comerțului sau de la departamentul local autorizat (10).

(103)

În acest sens, Ministerul Comerțului poate restricționa sau interzice exportul de bunuri în cazul în care acest lucru este necesar pentru menținerea securității statului, a interesului public social sau a moralității publice, în cazul în care bunurile în cauză sunt în lipsă sau fac obiectul unei protecții efective, dacă țara sau regiunea de destinație are o capacitate de piață limitată sau în orice alte circumstanțe în temeiul oricărui tratat internațional încheiat de China.

(104)

Prin urmare, reclamantul a observat că acest sistem de licențe de export poate genera restricții la export pentru a se asigura că industria chineză internă poate beneficia de un acces preferențial și ieftin la produsele legate de titan. În consecință, GC continuă să pună în aplicare politicile pe care operatorii trebuie să le urmeze, împiedicând astfel forțele pieței să funcționeze liber.

(105)

În al patrulea rând, sectorul produsului în cauză face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea.

(106)

Potrivit reclamantului, astfel de distorsiuni se aplică tuturor sectoarelor: GC joacă un rol important în procedurile de insolvență și au adesea o influență directă asupra rezultatului prin diverse mijloace. De exemplu, în practică, GC trebuie să acorde instanțelor în prealabil aprobarea de a decide dacă acceptă sau resping cererile societăților cotate la bursă.

(107)

Multe întreprinderi insolvabile primesc planuri de restructurare și sunt rareori eliminate de pe listă. Acest lucru se traduce prin faptul că întreprinderile deținute de stat beneficiază de garanții guvernamentale de facto. Din cauza absenței unor mecanisme normale de piață, cum ar fi proceduri de faliment eficace și transparente, sistemul financiar chinez rămâne foarte distorsionat.

(108)

Într-adevăr, într-o investigație anterioară privind roțile din oțel (11), Comisia a constatat că „sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor”.

(109)

Investigația menționată mai sus a constatat distorsiuni și în ceea ce privește legislația chineză privind proprietatea, deoarece normele privind furnizarea și achiziționarea de terenuri în RPC sunt adesea neclare și netransparente, iar prețurile sunt adesea stabilite de autorități pe baza unor considerente care nu se bazează pe piață.

(110)

Întrucât legislația privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea din China se aplică tuturor sectoarelor, nu există dovezi disponibile care să arate că aceste legi nu s-ar aplica în sectorul chinez al TiO2.

(111)

În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul TiO2 sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din China deoarece nu sunt fiabile, iar valoarea normală se construiește exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(112)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum și în versiunea sa actualizată („raportul actualizat”) (12), care se bazează pe surse disponibile public.

(113)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(114)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active” (13).

(115)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (14). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(116)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect în acest sens: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (15).

(117)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(118)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(119)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (16). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(120)

Acest rol de conducere și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(121)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (17). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare.

(122)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(123)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(124)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(125)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (18).

(126)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (19).

(127)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de participațiuni private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (20).

(128)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (21).

(129)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (22).

(130)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (23).

(131)

În China, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(132)

Sectorul produsului în cauză este deservit atât de IDS, cât și de societăți private.

(133)

De exemplu, în Pangang Group Vanadium and Titanium Resources, Ltd. (24) (denumită în continuare „Pangang”), care face parte din Pangang Group, o filială a grupului de întreprinderi deținute de stat (IDS) Anshan Iron and Steel Group (denumit în continuare „Ansteel”) (25), statul deține o participație semnificativă (peste 54 %) (26). Pe de altă parte, LB Group, denumit anterior Lomon Billions Group Co., Ltd. (denumit în continuare „LB Group”) (27), este o societate privată (28), în timp ce CNNC Huan Yuan Titanium Dioxide Co., Ltd (29) (denumită în continuare „CHTI CNNC”) este o societate privată, la care însă statul tot deține o participație de puțin peste 7 % (30).

(134)

În plus, autoritățile încurajează crearea de clustere în sectorul petrochimic și chimic, nu în ultimul rând pentru a profita de interdependențele diferitelor procese de fabricație chimică. Într-adevăr, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede „[l]uarea de măsuri pentru ca întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice. Conduși de piață și cu sprijinul guvernului, […] vom ajuta aceste întreprinderi să accelereze fuziunile și reorganizările transregionale și privind participațiile încrucișate, astfel încât industria să devină mai concentrată și pentru a facilita operațiunile internaționale. În sectoare precum petrochimia și produsele chimice […] vom promova o serie de întreprinderi inovatoare care ar putea conduce ecosistemul lanțului industrial cu o competitivitate de bază […]” (31).

(135)

Orientările de stat se reflectă în acțiunea societăților, astfel cum reiese din site-ul web al Pangang: „În fața viitorului, Pangang Vanadium and Titanium Co., Ltd. va continua să se concentreze pe strategiile naționale și pe cererile pieței, să își consolideze în permanență capacitățile de inovare independente și să accelereze construirea unei noi întreprinderi specializate de talie mondială, cu un «profesionalism remarcabil, o gestionare bazată pe inovare, simplificare și caracteristici distinctive», care să servească drept bază pentru industria de vanadiu și titan din China și să contribuie mai mult la dezvoltarea de înaltă calitate” (32).

(136)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai IDS, ci și în societățile private (33), PCC reclamând rolul de conducător în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul, supravegherea în privința politicilor autorităților de stat, având în vedere cât de departe structurile de stat și de partid au evoluat împreună în China.

(137)

O reprezentare exactă a controlului și supravegherii guvernamentale asupra întreprinderilor poate fi constatată la nivel provincial. În Yunnan, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea de noi materiale și producție avansată din Chuxiong (denumit în continuare „cel de al 14-lea Plan cincinal din Chuxiong”) abordează și influențează sectorul produsului în cauză, stabilind următoarele obiective: „[s]ă valorificăm pe deplin avantajele resurselor de titan ale Chuxiong și ale industriei titanului, în special avantajele resurselor hidroelectrice, și să continuăm să extindem dimensiunea industriei titanului prin extinderea lanțului industrial și îmbunătățirea valorii adăugate a produselor ca linie principală. Bazându-ne pe resursele, tehnologia și avantajele de piață ale întreprinderilor mari, cum ar fi Longbai și Kunming Iron and Steel, vom accelera construcția noii industrii a titanului a Longbai Group și a proiectelor legate de industria titanului din Yunnan, vom consolida promovarea investițiilor, vom introduce întreprinderi din aval în lanțul industrial al titanului în vederea dezvoltării și ne vom concentra pe construirea industriei titanului […]” (34) .

(138)

Cel de al 14-lea Plan cincinal din Chuxiong dă chiar mai multe detalii, după cum urmează: „Profitând de oportunitatea oferită de stat pentru a încuraja dezvoltarea dioxidului de titan pe bază de clorinare, ne vom concentra pe sprijinirea industriei de titan Longbai Lufeng Titanium Industry în vederea reconstruirii și extinderii liniei de producție a dioxidului de titan pe bază de clorinare, creând în cele din urmă o bază de producție de dioxid de titan pe bază de clorinare de 300 000-400 000 de tone/an. În același timp, Longbai Group va valorifica pe deplin avantajele de combinare a tehnologiilor de sulfatare și de clorinare, va accelera ajustarea structurală și integrarea industriei dioxidului de titan pe bază de sulfatare, va consolida cooperarea dintre întreprinderile producătoare de dioxid de titan pe bază de sulfatare și Longbai Group, va îmbunătăți utilizarea resurselor, va exporta sulfat feros în Asia de Sud-Est, va ocupa pe piața Asiei de Sud-Est, va încuraja și va sprijini, de asemenea, dezvoltarea de societăți naționale și străine în Yunnan din avalul dioxidului de titan, care produc acoperiri și materiale plastice. Regiunea a devenit cea mai importantă bază de producție de dioxid de titan pe bază de clorinare din țară și conduce dezvoltarea industriei dioxidului de titan din China. Accelerarea dezvoltării bureților de titan, concentrarea pe promovarea creării de proiecte de bureți de titan de calitate superioară de tip rotor ale Longbai Group, accelerarea dezvoltării unei tehnologii de producție de bureți de titan în proces complet și transformarea și extinderea liniei existente de producție a bureților de titan pe baza acesteia, atingând în cele din urmă o capacitate anuală de producție de 100 000-300 000 de tone, devenind cea mai mare bază de producție de bureți de titan din lume. Promovarea activă a dezvoltării de materiale fine de titan de calitate superioară” (35).

(139)

Controlul guvernamental și supravegherea politicilor pot fi, de asemenea, observate la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (36).

(140)

De exemplu, sucursala industrială a dioxidului de titan din Asociația industriei de acoperiri din China (denumită în continuare „sucursala TiO2”) prevede la articolul 3 din statutul său că organizația „[î]nființează o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. […] acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei” (37). Articolul 36 prevede, de asemenea, că persoanele responsabile de asociație trebuie să îndeplinească condiții precum „[s]ă adere la conducerea Partidului Comunist din China, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă o bună calitate politică” (38).

(141)

Sucursala TiO2 numără printre membrii săi atât LB Group, cât și CHTI CNNC, care sunt primul și, respectiv, al doilea producător ca mărime din China (39).

(142)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(143)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (40), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale.

(144)

Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (41)], iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(145)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (42), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (43).

(146)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (44). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(147)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumite în continuare „orientările”) (45), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(148)

Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul întreprinderilor comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (46).

(149)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul TiO2. Mai mulți membri ai consiliului de administrație și ai consiliului de supraveghere al LB Group, cel mai mare producător al produsului în cauză, sunt membri ai PCC și dețin funcții în cadrul secretariatului comitetului de partid (47). Același lucru este valabil și pentru CHTI CNNC (48) și Pangang (49).

(150)

Intervenția PCC în deciziile comerciale este evidentă pe site-ul web al LB Group, care descrie rolul partidului în cadrul grupului după cum urmează: „[C]onsolidarea partidului conduce calea și întreprinderile urmează cursul. În ultimii ani, Comitetul de partid din Lomon Billions Group Co., Ltd. a continuat să inoveze modelul de lucru pentru consolidarea partidului, a îmbunătățit în permanență poziția culturală de consolidare a partidului și a explorat în mod activ integrarea profundă a activităților de consolidare a partidului cu activitatea centrală a întreprinderii, stimulând vitalitatea și promovând dezvoltarea de înaltă calitate a întreprinderii. Xu Gang, secretar al Comitetului de partid și președinte al Lomon Billions, a concluzionat: «Lomon Billions aderă întotdeauna la structura neschimbată de organizare, publicitate și control disciplinar a instituțiilor de lucru ale partidului în cadrul întreprinderii. Organizația de partid garantează supravegherea de către partid, politicile și mobilizările majore ale țării. Rolul punerii în aplicare de către întreprindere rămâne neschimbat, principiul că partidul gestionează cadrele și talentele rămâne neschimbat, iar „practica de a crea sucursale oriunde există membri de partid” rămâne neschimbat, astfel încât consolidarea partidului în cadrul întreprinderii își menține întotdeauna eficacitatea puternică.» […] Comitetul de partid al Lomon Billions a explorat o bună practică de a integra în profunzime consolidarea nepublică a partidului cu activitatea centrală a întreprinderii: insistarea asupra acoperirii complete a activităților și organizațiilor de partid, asupra extinderii verticale aprofundate și orizontale […]” (50).

(151)

În special, LB Group este puternic influențat de autoritățile guvernamentale, astfel cum se arată în considerentele anterioare (a se vedea considerentul 137).

(152)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (51). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul TiO2 și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(153)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(154)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (52).

(155)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(156)

Cel de al 14-lea Plan cincinal (a se vedea considerentul 90) vizează „transformarea și modernizarea industriilor tradiționale, promovarea optimizării configurației și a ajustării structurale a industriilor materiilor prime, cum ar fi petrochimia, oțelul, metalele neferoase și materialele de construcții, extinderea ofertei de produse de înaltă calitate, cum ar fi industria ușoară și textilele, accelerarea transformării și modernizării întreprinderilor din industriile-cheie, cum ar fi industria chimică. […] Punerea în aplicare aprofundată a proiectelor speciale menite să sporească competitivitatea de bază și transformarea tehnologică a industriei prelucrătoare, să încurajeze întreprinderile să aplice tehnologii avansate și aplicabile, să consolideze actualizările echipamentelor și aplicarea pe scară largă a noilor produse” (53).

(157)

În mod similar, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriei petrochimice și chimice în cursul perioadei celui de a al 14-lea Plan cincinal (denumit în continuare „Avizul orientativ”) subliniază necesitatea de a „[…] accelera transformarea și modernizarea industriilor tradiționale și de a dezvolta cu fermitate noi materiale chimice și substanțe chimice fine; de a accelera transformarea digitală a industriei […] și de a promova transformarea Chinei dintr-o o țară petrochimică și petrochimică mare într-o țară petrochimică și chimică puternică” (54). Principalele obiective stabilite sunt următoarele: „[p]ână în 2025, industria petrochimică va urma, în esență, un model de dezvoltare de înaltă calitate, cu o capacitate de inovare independentă puternică, o structură și o configurație rezonabile, ecologice, sigure și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu îmbunătățiri semnificative ale capacității de a garanta produse de înaltă calitate, o creștere semnificativă a competitivității de bază și o etapă solidă de autonomie și de autoîmbunătățire la nivel înalt” (55).

(158)

Obiectivele menționate mai sus sunt detaliate în secțiunile ulterioare ale Avizului orientativ. De exemplu, autoritățile emitente intenționează „[s]ă încurajeze întreprinderile să preia conducerea în formarea organizațiilor de inovare colaborativă, cum ar fi alianțele pentru inovarea tehnologică industrială și mecanismele de cooperare în amonte și în aval, și să sprijine structura rațională a administrațiilor locale pentru a construi centre regionale de inovare și baze pilot”, să „[c]ucerească tehnologiile de bază și să sporească impulsul inovării și dezvoltării, […] să accelereze progresele în domeniul tehnologiilor-cheie […]” (56).

(159)

În plus, versiunea din 2024 a Catalogului de orientări pentru ajustarea structurală a industriei (denumit în continuare „Catalogul de orientări”) abordează în mod direct sectorul produsului prin includerea procesului de producție a TiO2 pe bază de acid sulfuric ca industrie restricționată, în timp ce versiunea sa din 2019 menționează procesul de producție a TiO2 prin clorinare ca fiind procesul încurajat (57).

(160)

La nivel de provincie, obiectivele de politică și instrumentele de sprijin corespunzătoare devin mai specifice și mai țintite.

(161)

De exemplu, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea de înaltă calitate a industriei chimice din Jiangsu (58) (denumit în continuare „Planul chimic din Jiangsu”) stabilește obiective importante pentru sectorul produsului în cauză: „[p]ână la sfârșitul «celui de-al 14-lea Plan cincinal», structura industrială a pigmenților de coloranți și a intermediarilor acestora trebuie optimizată în mod semnificativ” și, din nou, „[v]om depune eforturi pentru a crește valoarea producției totale a industriei cernelurilor la 8 miliarde RMB, capacitatea de producție superioară va fi inclusă în dezvoltarea și integrarea parcurilor chimice (zone de concentrare)”.

(162)

În ceea ce privește industria chimică anorganică, Planul chimic din Jiangsu stabilește următoarele obiective: „[c]ontrolul cantitativ total, îmbunătățirea calității și a eficienței, optimizarea configurației, […] adoptarea unor tehnologii avansate de economisire a energiei și de reducere a emisiilor pentru a transforma și a moderniza industriile și întreprinderile, […] [p]romovarea industriilor din aval de clor și hidrogen pentru a evolua într-o direcție de vârf, funcțională și rafinată. Creșterea și extinderea lanțului industrial regional al clorului […]” (59).

(163)

Planul chimic din Jiangsu precizează obiectivele pentru fiecare zonă industrială de coastă. De exemplu, în Lianyungang, obiectivele sunt următoarele: „[p]romovarea integrării rafinării și a produselor chimice. […] Dezvoltarea poliolefinelor de înaltă calitate. […] Promovarea prelucrării profunde a materiilor prime” (60). În Yancheng, industriile trebuie să dezvolte noi materiale chimice, printre care se numără acidul sulfuric.

(164)

În Henan, Comunicarea Biroului General al Guvernului Poporului din provincia Henan privind emiterea planului de acțiune al provinciei Henan (2022-2025) pentru a accelera restructurarea și poziția de lider a industriei materialelor stabilește următoarele obiective pentru materialele noi pe bază de titan: „[a]ccelerarea localizării materiilor prime de înaltă calitate pe bază de dioxid de titan produs prin clorinare și cercetarea și dezvoltarea în materie de dioxid de titan inovator, ecologic și de înaltă performanță și determinarea resurselor de titan, zirconiu, vanadiu și scandiu. Noul sistem de extracție ecologic și cuprinzător promovează dezvoltarea clusterelor industriale ale titanului în Jiaozuo, Luoyang și în alte locuri” (61).

(165)

În Sichuan, decizia Comitetului provincial din Sichuan al Partidului Comunist din China privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a industriilor avantajoase din punct de vedere ecologic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu scopul de a atinge un nivel maxim al emisiilor de dioxid de carbon și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon stabilește, de asemenea, numeroase obiective: „Aprofundarea dezvoltării și utilizării cuprinzătoare a resurselor de vanadiu și titan. […] consolidarea industriei titanului, crearea unei baze industriale de vanadiu și titan de talie mondială și transformarea orașului Panzhihua în «capitala vanadiului și titanului din China». […] Punerea în aplicare a proiectului de consolidare și extindere a lanțului industriei vanadiului și titanului și accelerarea dezvoltării produselor de calitate superioară pe bază de vanadiu și titan, a materialelor funcționale, a pieselor speciale […]” (62).

(166)

În același timp, Ghidul provinciei Sichuan pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriilor vanadiului, titanului, oțelului și pământurilor rare îndeamnă la „Progrese majore în tehnologiile-cheie de bază. Progrese majore în tehnologia de utilizare cuprinzătoare a magnetitei vanadiu-titan, realizarea tehnologiei de industrializare a extracției de titan cu valoare ridicată din zgura de furnal înalt cu conținut ridicat de titan, accelerarea producției de dioxid de titan de calitate superioară pe bază de clorinare, a titanului pentru aviație și a produselor din aliaj pe bază de titan” (63).

(167)

Cel de al 14-lea Plan cincinal din Chuxiong abordează și influențează cu precizie sectorul produsului în cauză, astfel cum s-a observat deja (a se vedea considerentul 137). Planul enumeră, de asemenea, următoarele obiective: „[l]anțul industriei chimice și lanțul industriei metalurgice din titan vor crea un întreg lanț industrial, vor îmbunătăți capacitățile de dezvoltare durabilă, competitivitatea de bază și cota de piață a industriei titanului și vor deveni o bază națională importantă de producție a dioxidului de titan prin clorinare și cea mai mare bază de producție de bureți de titan din lume. Crearea unei industrii a titanului la nivel de 100 de miliarde. Standardizarea mineritului și a prelucrării minereului de titan, crearea unui model ecologic de minerit, integrarea, transformarea și modernizarea tehnologiei și echipamentelor de producție a zgurii cu conținut ridicat de titan și a dioxidului de titan pe bază de acid sulfuric și optimizarea organizării regionale. Dezvoltarea în mod energic a dioxidului de titan de înaltă calitate pe bază de clorinare și a bureților de titan de tip rotor și încurajarea diverselor întreprinderi să dezvolte în mod activ produse comercializabile, cum ar fi aliajele de titan și produsele pe bază de titan, precum și materiale din titan de calitate superioară în aviație, în sectorul aerospațial, în navigație și în alte domenii” (64). Planul continuă prin stabilirea următoarelor obiective: „[c]rearea unui întreg lanț industrial. Accelerarea construirii lanțului industrial metalurgic al titanului de «ilmenit – concentrat de titan – zgură cu conținut ridicat de titan – bureți de titan (dioxid de titan) – profiluri de titan (aliaj de titan sau acoperire)» și a lanțului industrial al industriei chimice a titanului «zgură cu conținut ridicat de titan – dioxid de titan – acoperire – plastic», accelerarea dezvoltării dioxidului de titan de înaltă calitate pe bază de clorinare și extinderea capacității de producție a dioxidului de titan și a avantajelor tehnice […]” (65).

(168)

În plus, produsul în cauză nu este supus mai multor restricții la export.

(169)

În primul rând, dioxidul de titan și alte produse legate de titan fac obiectul unor licențe de export neautomate (66), forțând societățile exportatoare să primească o aprobare prealabilă din partea guvernului sub formă de licențe sau permise pentru a exporta produsul. Astfel de proceduri nu numai că oferă autorităților publice controlul asupra exportatorilor și asupra cantităților de mărfuri exportate, ci pot, de asemenea, să crească costurile de tranzacție sau să împiedice exportatorii să reacționeze rapid la oportunitățile de vânzare în străinătate din cauza timpului îndelungat de prelucrare (67).

(170)

În al doilea rând, produsul în cauză nu este supus rambursării TVA la export (68).

(171)

Prin urmare, prin aceste mijloace și prin altele, GC conduce și controlează, practic, fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(172)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(173)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(174)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (69).

(175)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (70). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (71). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (72).

(176)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul produsului în cauză. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(177)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(178)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (73).

(179)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (74). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(180)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (75). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(181)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul TiO2 nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(182)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni.

(183)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (76), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (77) și acestea aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(184)

De exemplu, în sectorul produsului în cauză, cel de al 14-lea Plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime are obiectivul central de a îmbunătăți competitivitatea industriei chimice. În această privință, „[i]nstituțiile financiare vor fi încurajate să […] furnizeze servicii financiare cuprinzătoare întreprinderilor din domeniul materiilor prime care au pus în aplicare fuziunile și reorganizarea, precum și transformarea și modernizarea” (78).

(185)

Avizul orientativ evidențiază, de asemenea, gama de instrumente și politici de sprijin utilizate pentru urmărirea obiectivelor politicii industriale: „[î]mbunătățirea politicilor de sprijin. Consolidarea coordonării dintre politicile fiscale, financiare, regionale, de investiții, de import și export, privind energia, mediul ecologic, prețurile și alte politici și politicile industriale. Implicarea platformelor naționale de cooperare între sectorul financiar și sectorul financiar și promovarea conexiunilor dintre bănci și întreprinderi și cooperarea dintre industrie și sectorul financiar. […]” (79).

(186)

Băncile respectă o obligație juridică explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (80). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(187)

De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (81). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (82).

(188)

În plus, calificativele acordate obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (83). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (84). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(189)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(190)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Ponderea împrumuturilor la rata de referință sau sub aceasta reprezenta în continuare cel puțin o treime din totalul împrumuturilor la sfârșitul anului 2018 (85), iar în 2020, mass-media oficială din China a raportat că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața împrumuturilor în sens descrescător” (86). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(191)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(192)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(193)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(194)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(195)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă ce face obiectul distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, în secțiunile 3.2.2-3.2.8 de mai sus. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii TiO2 fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(196)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(197)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(198)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(199)

Analiza prezentată la prezentul punct, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția Chinei în economia sa în general, precum și în sectorul produsului în cauză, a arătat că prețurile și costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă.

(200)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(201)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(202)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(203)

Astfel cum se explică în considerentele 76-77, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(204)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexicul și Federația Rusă ca țări producătoare de TiO2 cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, potrivit Băncii Mondiale (și anume, țările cu „venituri medii superioare” pe baza venitului național brut). Cu toate acestea, Federația Rusă nu a putut fi utilizată ca țară reprezentativă, deoarece Comisia nu dispune de statistici fiabile privind importurile. Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în prima notă.

(205)

Pentru țările luate în considerare și menționate mai sus, Comisia a verificat în continuare datele ușor accesibile, inclusiv a datelor privind importurile de factori de producție, precum și a datelor financiare ale producătorilor produsului care face obiectul investigației din țările potențial reprezentative.

(206)

Analiza importurilor principalilor factori de producție (și anume minereuri de titan și concentratele lor cu concentrații variabile de TiO2 și zgura de titan) a arătat că, indiferent de țara reprezentativă potențială, fie nu sunt disponibile statistici fiabile, fie nu sunt disponibile statistici care să permită diferențierea pe baza concentrației de TiO2 în minereuri.

(207)

Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea unui preț de referință internațional de pe o platformă recunoscută pe piața minereurilor de titan [TZMI (88)], în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pentru minereurile de titan și concentratele lor, și anume ilmenit, rutil, produse rezultate în urma calcinării, rutil sintetic și zgură de titan.

(208)

În plus, analiza Comisiei a arătat că numai pentru Brazilia au fost disponibile date privind volume reprezentative nedistorsionate de alți factori de producție esențiali pentru producția de TiO2 (în principal acid sulfuric), precum și date privind o societate reprezentativă care arată o cantitate rezonabilă pentru profitabilitate și pentru costurile VAG pentru perioada de investigație (sau o parte a acesteia), spre deosebire de Mexic și Malaysia. În plus, că importurile din Brazilia nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (89). În plus, producția și capacitatea de producție de TiO2 sunt semnificative în Brazilia și nu este cunoscută existența unor denaturări specifice ale comerțului cu TiO2 în această țară. Deși Brazilia efectuează exporturi de ilmenit, una dintre materiile prime utilizate pentru producția de TiO2, sub rezerva cerinței de acordare a licențelor, o astfel de denaturare potențială a comerțului este irelevantă, având în vedere utilizarea valorii de referință TZMI în locul datelor braziliene privind importurile de ilmenit în acest caz. Se remarcă, în plus, că niciuna dintre părțile interesate nu s-a opus utilizării Braziliei ca țară reprezentativă.

(209)

În ceea ce privește producătorii din Brazilia și disponibilitatea datelor acestora, Comisia a identificat un producător de TiO2, Tronox Brazil, pentru care sunt disponibile rezultate financiare care arată o cantitate rezonabilă pentru profitabilitate și pentru costurile VAG în mod specific pe segmentul TiO2 pentru 2022, astfel încât perioada se suprapune pe parcursul unui trimestru cu perioada de investigație.

(210)

Comisia a utilizat datele privind rentabilitatea și costurile VAG pentru 2022, în pofida disponibilității datelor financiare și pentru întreaga perioadă de investigație (T4 2022-T3 2023). Acest lucru se datorează faptului că, potrivit situațiilor financiare ale societății, piața și performanța comercială a Tronox Brazil în 2023 au fost afectate de o reducere a cererii de pe piață combinată cu importurile din China de TiO2, ceea ce a dus la reducerea profitabilității, a veniturilor nete, a volumului vânzărilor și a prețului mediu de vânzare al Tronox Brazil pe piața TiO2. Acest lucru a făcut ca sumele relevante pentru profit și costurile VAG să nu fie rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(211)

LB Group s-a opus deciziei Comisiei de a utiliza datele financiare ale Tronox Brazil pentru 2022 și a susținut că Comisia a avut posibilitatea de a utiliza date care s-ar suprapune pe deplin cu perioada de investigație.

(212)

Se remarcă faptul că, deși sunt disponibile date financiare privind Tronox Brazil, care arată o profitabilitate rezonabilă pentru întreaga perioadă de investigație, astfel de date se referă la toate operațiunile comerciale ale societății, inclusiv activitatea care nu este legată strict de segmentul TiO2. Dimpotrivă, atunci când se extrag exclusiv date pentru segmentul TiO2, datele financiare pentru 2023 nu sunt rezonabile din motivele expuse în considerentul 210 de mai sus. Prin urmare, datele privind perioada de investigație pentru segmentul TiO2 al Tronox Brazil ar indica rezultate operaționale apropiate de pragul de rentabilitate, care nu ar putea fi considerate rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În schimb, datele din 2022 pentru segmentul TiO2 reprezintă cea mai bună sursă disponibilă pentru cantități rezonabile pentru profit și pentru costurile VAG, având în vedere că datele se referă exclusiv la segmentul TiO2, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(213)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că informațiile financiare din 2022 disponibile pentru Tronox Brazil pentru segmentul TiO2 sunt cele mai adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(214)

După ce s-a stabilit că singura țară reprezentativă adecvată disponibilă este Brazilia, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(215)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(216)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(217)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas („GTA”) și datele TZMI pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (denumit în continuare „IGBE”) și, respectiv, Ministerul minelor și energiei din Brazilia pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (90) și ale energiei (91).

(218)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite pentru Brazilia.

(219)

AkzoNobel a susținut, în urma primei și a celei de a doua note, că prețul GTA pentru acidul sulfuric nu poate fi reprezentativ, insistând ca, în schimb, să se utilizeze un factor de conversie de 1,05 pentru calcularea prețurilor CIF pe baza prețurilor FOB disponibile în statisticile braziliene sau ale International Trade Center (Centrul Internațional de Comerț – denumit în continuare „ITC”). Utilizatorul a încercat, de asemenea, să submineze fiabilitatea datelor GTA făcând referire la prețurile GTA excesive pentru o serie de țări (Polonia, Finlanda și Germania). În plus, AkzoNobel a susținut, făcând referire la costul mediu al transportului de marfă pentru TiO2 expediat către Brazilia, că costul transportului pentru acid se situează între 5 % și 7 % din prețul acidului.

(220)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile.” Comisia nu are la dispoziție date privind prețurile interne ale acidului sulfuric din Brazilia, iar astfel de date nu sunt ușor accesibile. În schimb, datele privind prețurile de import ale acidului sulfuric sunt ușor accesibile în Global Trade Atlas (GTA). Având în vedere că aceste importuri concurează pe piața internă braziliană, se consideră că acestea reflectă prețurile interne relevante.

(221)

Ca urmare a argumentului privind lipsa de reprezentativitate a valorilor importurilor GTA pentru anumite țări, s-a observat că, în raport cu totalul importurilor de acid sulfuric, importurile din țările contestate, în special Finlanda și Germania, reprezintă doar aproximativ 5 % din totalul importurilor în Brazilia. În ansamblu, Comisia a verificat dacă importurile de acid sulfuric au fost în cantități reprezentative suficiente pentru ca prețul mediu utilizat să reducă impactul oricăror prețuri potențial anormale situate la nivelurile minim și maxim ale intervalului de valori. Atât timp cât cantitățile de importuri sunt suficient de reprezentative, cum a fost cazul acidului sulfuric, și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă nereprezentative sau neadecvate, nu există niciun motiv obiectiv de a exclude datele GTA din analiză.

(222)

În plus, utilizarea sugerată a raportului procentual de navlu din prețul TiO2 ca punct de referință pentru determinarea costului de transport al acidului sulfuric nu poate fi susținută. AkzoNobel pare să ignore faptul că acidul sulfuric este un material mult mai ieftin în comparație cu TiO2. În schimb, ar fi mai adecvat să se ia în considerare costurile unitare absolute ale transportului de marfă ca punct de referință, având în vedere contrastul dintre prețurile TiO2 și ale acidului sulfuric.

(223)

Prin urmare, în absența oricăror elemente de probă plauzibile care să arate că datele GTA pentru acidul sulfuric utilizat nu ar fi reprezentative, Comisia a respins această afirmație.

(224)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai TiO2

(225)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, pentru materiile prime cu excepția minereurilor de titan și a concentratelor lor, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la nivelul tarifar național, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport.

(226)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (99).

(227)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2.10 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate reprezentative.

(228)

Pentru prețurile nedistorsionate ale minereurilor de titan și ale concentratelor lor, Comisia a utilizat ca bază prețurile raportate de TZMI, la care au fost adăugate costurile de transport. Costul unitar de transport a fost stabilit ca o diferență între prețul CIF al ilmenitului raportat în Metal Bulletin/Fast Markets (100) și prețul FOB pentru același tip de minereu de titan, astfel cum a fost raportat de TZMI.

(229)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator ar putea fi folosite, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(230)

LB a susținut că costul minereului de titan provenit de pe piața internă din mine afiliate este suportat efectiv și nu este distorsionat în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia reamintește că, pentru a produce TiO2, este necesară o serie de factori de producție, inclusiv minereurile. Atunci când producătorii de TiO2 se aprovizionează cu acești factori de producție de pe piața internă, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni precum cele descrise la considerentul 195 de mai sus. Mai precis, un factor de producție care în sine a fost produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție și de costuri ale factorilor de producție (cum ar fi materiile prime, energia, terenurile, finanțarea, forța de muncă etc.) este, de asemenea, expus unor distorsiuni semnificative. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații și, în consecință, argumentul LB a trebuit să fie respins.

(231)

Comisia a utilizat statisticile publicate de IBGE (101) pentru a determina salariile din Brazilia utilizând informațiile detaliate privind salariile din sectorul de producție pentru 2021, pentru activitatea economică 20.1 „Fabricarea produselor chimice anorganice” în conformitate cu clasificarea NACE Rev. 2.

(232)

Statisticile IBGE furnizează informații cu privire la salariile anuale totale și la taxele aferente, precum și cu privire la numărul de angajați din sectorul chimic. Au fost luate în considerare numai informațiile referitoare la personalul legat de producție. Valorile au fost indexate pentru perioada de investigație utilizând indicele național al prețurilor de consum (102).

(233)

Comisia a utilizat statisticile privind prețurile energiei electrice industriale publicate de Ministerul minelor și energiei din Brazilia (103) pentru perioada de investigație. Cotele publicate în buletinul lunar includeau „Imposto sobre Circulação de Mercadorias e Serviços” (denumită în continuare „ICMS”), o taxă percepută de statele braziliene pe circulația mărfurilor și pe furnizarea de servicii de transport și comunicații interstatale și intercomunale. Utilizatorii industriali puteau solicita rambursarea acestei taxe și, prin urmare, ea nu a fost plătită efectiv. Întrucât ICMS a fost colectată de majoritatea statelor la o rată cuprinsă între 17 % și 18 % în cursul perioadei de investigație, Comisia a recalculat valoarea de referință pentru energia electrică, scăzând o medie de 17,5 % din ratele publicate.

(234)

Comisia a utilizat prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Brazilia publicate de Ministerul minelor și energiei din Brazilia (104) pentru perioada de investigație. Ratele publicate în buletinul lunar au inclus taxa ICMS, iar Comisia a aplicat metodologia utilizată pentru stabilirea prețurilor energiei electrice, astfel cum se menționează în considerentul 233.

(235)

Comisia a calculat prețul aburului în Brazilia utilizând metodologia sugerată de Departamentul pentru Energie al SUA (105). Această metodologie prevede un cost pentru abur bazat pe aportul termic necesar pentru producerea acestuia. În acest scop, Comisia a utilizat gazele naturale ca aport termic și a utilizat prețul gazelor pentru utilizatorii industriali din Brazilia, astfel cum a fost publicat de Ministerul minelor și energiei din Brazilia pentru perioada de investigație.

(236)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(237)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(238)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profit la nivelul comercial franco fabrică, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2022 pentru Tronox Brazil, astfel cum au fost preluate de pe site-ul web al societății (106).

(239)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(240)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție ale producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate au fost examinate în cadrul verificărilor. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în secțiunea 3.4.1.

(241)

După ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile, astfel cum sunt descrise secțiunea 3.4.7. Costurile VAG și profitul au fost determinate pe baza situațiilor financiare ale Tronox Brazil, astfel cum se explică în secțiunea 3.3.3. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 5,9 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 5,0 %.

(242)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(243)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(244)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(245)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale importatorului afiliat, precum și un profit rezonabil.

(246)

În absența cooperării importatorilor neafiliați în cazul de față, în prezenta investigație a fost utilizat un profit rezonabil stabilit la 6,89 % în investigația recentă privind alcoolii polivinilici („PVA”) (107) pentru un alt produs chimic, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii.

(247)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(248)

Astfel cum se explică în considerentul 239, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(249)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a face vreo ajustare a valorii normale (alta decât ajustarea pentru TVA, care era plătibilă pentru vânzările la export fără rambursare) și nici aceste ajustări nu au fost solicitate de niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(250)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de antrepozitare, de taxele vamale, de costurile de asigurare, de manipulare și de încărcare.

(251)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: comisioanele, costurile de credit și comisioanele bancare.

(252)

În ceea ce privește ajustarea pentru comisioane, în cursul perioadei de investigație, LB a exportat TiO2 către Uniune prin intermediul unor comercianți afiliați având sediul în afara Uniunii, și anume în Hong Kong și în Regatul Unit. Comercianții și-au asumat responsabilitatea pentru procesul de vânzare și riscurile comerciale asociate acestuia și au primit o marjă de profit pentru vânzări. Prin urmare, Comisia a constatat că funcțiile acestor comercianți au fost similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. În consecință, a fost realizată o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) și pentru vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate. Ajustarea a constat în deducerea costurilor VAG ale societăților comerciale și a unui profit de 6,89 % stabilit în conformitate cu considerentul 246.

(253)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(254)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(255)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(256)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 35,0 %.

(257)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori.

(258)

Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație, care au fost stabilite pe baza statisticilor Eurostat.

(259)

În acest caz, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au reprezentat peste 96 % din totalul importurilor din cursul perioadei de investigație. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății cooperante incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată.

(260)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(261)

Produsul similar a fost fabricat de unsprezece producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(262)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 560 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum chestionarul macro furnizat de reclamant. Astfel cum se indică în considerentul 8, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 50 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(263)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(264)

Comisia a constatat că o mică parte a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive. Numai doi dintre cei unsprezece producători din Uniune au raportat că au vândut produsul în mod captiv și, din cauza caracterului comercial confidențial al acestor date, volumele exacte nu pot fi divulgate în prezentul regulament. Cei doi producători nu s-au numărat printre producătorii incluși în eșantion. Piața captivă a fost stabilă și a reprezentat sub 1 % din consumul total al Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(265)

Comisia a examinat anumiți indicatori macroeconomici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind vânzările de pe piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor pe piața Uniunii și cotele de piață.

(266)

Alți indicatori macroeconomici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă și vânzările captive ale industriei Uniunii. Aceștia sunt: volumele de producție; capacitatea; gradul de utilizare a capacității de producție; ocuparea forței de muncă; productivitatea și vânzările la export. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(267)

În cele din urmă, având în vedere că doar doi producători neincluși în eșantion au raportat cantități foarte limitate de vânzări captive, aceste vânzări nu se reflectă în analiza indicatorilor microeconomici, care se bazează pe datele raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(268)

Având în vedere că doar o mică parte din producția producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive, investigația nu a constatat nicio diferență semnificativă între indicatorii economici examinați, indiferent dacă se referă la întreaga activitate sau pe baza datelor pentru piața liberă.

(269)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, obținut din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și din chestionarul macro transmis de reclamant, precum și pe baza importurilor în Uniune ale produsului în cauză din țări terțe, pe baza statisticilor Eurostat.

(270)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(271)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 4 puncte procentuale între 2020 și 2021 și a fost mai mare decât de obicei în ambii ani. Acest lucru s-a datorat în principal măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, care au determinat oamenii să își renoveze locuințele, ceea ce a dus la o cerere ridicată de vopsele și acoperiri de interior și, prin urmare, de TiO2 ca materie primă principală. Întrucât pandemia de COVID-19 a fost prezentă pe tot parcursul anului 2021 (spre deosebire de situația anului anterior, în care pandemia a fost declarată abia la jumătatea lunii martie 2020), rezultă în mod logic că efectele pozitive generate asupra cererii pe piața Uniunii au fost mai pronunțate în 2021.

(272)

După o astfel de cerere maximă, consumul la nivelul Uniunii a scăzut în 2022 cu 12 puncte procentuale, iar în perioada de investigație cu încă 14 puncte procentuale.

(273)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor și a consumului total la nivelul Uniunii, astfel cum a fost stabilit în tabelul 2 de mai sus.

(274)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(275)

Importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii de la începutul perioadei în cauză. Importurile prezintă o tendință de creștere, ceea ce a dus la o creștere globală de 17 % între 2020 și perioada de investigație. Pe piața în scădere observată în 2022 și în perioada de investigație (a se vedea tabelul 2 de mai sus), acest lucru a condus la o creștere semnificativă de 50 % a cotei de piață a Chinei între 2020 și perioada de investigație.

(276)

În 2021, s-a înregistrat o inversare temporară a acestei creșteri continue a volumelor importurilor din China și a cotei de piață aferente din cauza circumstanțelor extraordinare ale crizei transportului maritim, care a prevalat în 2021. Volumul importurilor din China și cota lor de piață au scăzut cu 5 % și, respectiv, cu 9 % în anul respectiv.

(277)

Cu toate acestea, de îndată ce criza transportului maritim a început să se atenueze în 2022, importurile din China au început să crească din nou, câștigând 10 puncte procentuale în termeni de volum în 2022 și 12 puncte procentuale suplimentare în perioada de investigație.

(278)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza statisticilor Eurostat, prin împărțirea valorilor totale ale importurilor din China la volumul total al importurilor respective. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion.

(279)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă)

(280)

Prețurile importurilor din China au crescut în 2021 și 2022. Reclamantul a susținut că o astfel de creștere a coincis cu o creștere a prețurilor globale ale minereului de ilmenit, precum și cu creșterea costurilor de transport maritim în 2021 și 2022. Întrucât costurile de transport maritim au scăzut mai aproape de nivelurile istorice până la sfârșitul anului 2022 (și anume, la începutul perioadei de investigație), prețurile chineze au scăzut în tandem, în pofida faptului că costul materiilor prime principale a rămas ridicat.

(281)

În ciuda acestui fapt, prețurile vămuite din China au rămas sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2021, când prețurile containerelor din China către Uniune au atins nivelul maxim.

(282)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(283)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 14 % și 15,3 % a importurilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii. Volumul importurilor în cazul cărora s-a constatat această subcotare reprezintă aproximativ 70 % din totalul importurilor din China în perioada de investigație.

(284)

În plus, Comisia a stabilit existența unei blocări a prețurilor pe parcursul perioadei examinate și a unei scăderi a prețurilor în perioada de investigație.

(285)

În timp ce prețurile importurilor din China au crescut în 2021 și 2022, acestea au fost în mod constant sub prețurile industriei Uniunii, cu excepția anului 2021, când costurile de transport maritim au fost la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Astfel cum se arată în tabelul 8 de mai jos, diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și costurile sale de producție s-a redus în fiecare an al perioadei examinate, demonstrând blocarea prețurilor.

(286)

În plus, în perioada de investigație, prețurile importurilor din China au scăzut cu mai mult de un sfert în comparație cu 2022, volumul și cota de piață a acestora pe piața Uniunii crescând în același timp. Acest lucru a cauzat o scădere semnificativă a prețurilor industriei Uniunii în perioada de investigație, întrucât industria Uniunii a trebuit să își reducă prețurile sub costul său de producție și să absoarbă pierderile pentru a păstra o anumită cotă de piață, în pofida faptului că costurile de producție au continuat să crească.

(287)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(288)

Astfel cum se menționează în considerentul 19, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(289)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macro furnizat de reclamant și a datelor Eurostat privind importurile produsului care face obiectul investigației. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(290)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(291)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(292)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(293)

Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 31 % între 2020 și perioada de investigație, urmând îndeaproape tendințele observate în volumul vânzărilor descrise în tabelul 6 de mai jos. Această scădere a volumului producției a fost mai semnificativă decât scăderea cu 22 % a consumului la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate. Creșterea temporară a volumelor de producție observată în 2021 poate fi atribuită creșterii cererii cauzate, astfel cum se explică în considerentul 271 de mai sus, de economia „rămânerii acasă” în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, de care industria Uniunii a reușit să beneficieze în mod deosebit din cauza scăderii importurilor din China în anul respectiv.

(294)

Capacitatea totală a Uniunii a fluctuat cu 2-3 % pe parcursul perioadei examinate. Scăderea capacității observată în 2021 se datorează opririi producției timp de o lună pentru întreținere, pe care unul dintre producători a trebuit să o efectueze în anul respectiv, precum și închiderii liniei de producție a sulfatului Kronos Leverkusen. În 2022 și în perioada de investigație, capacitatea a crescut ușor, în principal datorită finalizării proiectelor, ceea ce a dus la deblocaje la unele dintre fabricile din Uniune.

(295)

În plus, un producător din Uniune neinclus în eșantion, Venator, a închis două dintre fabricile sale din Uniune: Venator Duisburg și Venator Scarlino. Deciziile privind închiderea acestor fabrici au fost luate în iunie 2023 și în februarie 2024 și, prin urmare, efectul închiderii acestor fabrici asupra volumului producției și asupra capacității de producție nu a fost încă vizibil sau a fost vizibil doar într-o măsură limitată în cursul perioadei de investigație.

(296)

Creșterea gradului de utilizare a capacității de producție observată în 2021, deși determinată, într-adevăr, de creșterea volumelor de producție netă ca urmare a creșterii cererii în timpul pandemiei de COVID-19, este, în consecință, depășită din cauza scăderii capacității globale. Volumele de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au scăzut apoi în 2022 și, în special, în cursul perioadei de investigație, parțial ca urmare a tendinței de scădere generală a cererii, dar și din cauza pierderii cotei de piață în favoarea importurilor din China, astfel cum se explică mai jos.

(297)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(298)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut în 2021 cu 13 puncte procentuale în comparație cu 2020, în principal din cauza creșterii menționate anterior a cererii, determinată de economia „rămânerii acasă” în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19 și a scăderii presiunii exercitate de importurile din China care fac obiectul unui dumping în anul respectiv. Astfel cum s-a explicat deja mai sus, cererea de TiO2 a început să scadă în 2022, după cererea ridicată din 2021. Întrucât criza transportului maritim s-a atenuat în același timp, importurile din China au început să crească, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cotele de piață, ceea ce a dus la scăderea bruscă a volumului vânzărilor Uniunii.

(299)

Cotele de piață reflectă, de asemenea, această realitate a pieței. În absența importurilor din China care fac obiectul unui dumping în timpul creșterii cererii în 2021, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 4 puncte procentuale. Pe piața în scădere din 2022 și din perioada de investigație, cu volume tot mai mari de importuri care fac obiectul unui dumping din China, industria Uniunii a pierdut mai întâi 4 puncte procentuale din cota de piață în 2022 și încă 2 puncte procentuale în perioada de investigație.

(300)

Astfel cum s-a explicat mai sus, din cauza circumstanțelor speciale cauzate de pandemia de COVID-19 (economia „rămânerii acasă” în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor într-o perioadă a anului 2020 și în 2021, precum și criza transportului maritim din 2021), industria Uniunii a fost în măsură să profite de pe urma vârfului de cerere din 2021, importurile din China scăzând în anul respectiv. Acest lucru a încetinit temporar declinul industriei Uniunii care, totuși, pe piața în scădere din 2022 și în perioada de investigație, a pierdut o cotă de piață semnificativă în favoarea importurilor din China.

(301)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(302)

Industria Uniunii și-a redus constant forța de muncă pe parcursul perioadei examinate, întrucât volumul producției și al vânzărilor sale a scăzut.

(303)

Productivitatea a evoluat în funcție de evoluția producției și a ocupării forței de muncă. Productivitatea a scăzut cu 26 % în cursul perioadei examinate, cu o creștere temporară în 2021, datorită creșterii producției și a vânzărilor industriei Uniunii ca urmare a condițiilor deosebit de favorabile menționate mai sus din anul respectiv.

(304)

Toate marjele de dumping au fost superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(305)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(306)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de doi producători din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(307)

Tabelul 8 de mai sus arată că perioada începând cu 2021 a fost o perioadă de creștere continuă a costurilor, determinată în principal de creșterea costurilor principalelor materii prime și ale energiei. Acest lucru a fost deosebit de pronunțat în 2022 și în perioada de investigație, când presiunile inflaționiste globale au crescut semnificativ. Reclamantul a susținut că, deși invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a cauzat o creștere semnificativă a costurilor energiei în Uniune, principalul factor care a influențat creșterea costurilor de producție este creșterea costurilor principalei materii prime, minereurile de titan.

(308)

Această creștere observată a costului de producție a fost, prin urmare, însoțită de o creștere a prețurilor în 2021 și 2022, când industria Uniunii era încă în măsură să își mențină prețurile de vânzare peste costurile sale de producție. Cu toate acestea, după cum arată tabelul 8 de mai sus, diferența dintre costul de producție și prețul de vânzare s-a redus din ce în ce mai mult în fiecare an. În cele din urmă, în perioada de investigație, în pofida unei creșteri semnificative a costurilor în comparație cu 2022, producătorii din Uniune nu numai că nu și-au mai putut menține prețurile de vânzare peste costul lor de producție, ci chiar au fost nevoiți să își reducă prețurile în comparație cu 2022 pentru a păstra o anumită cotă de piață.

(309)

În ciuda faptului că cererea de TiO2 a fost, într-adevăr, cea mai scăzută în perioada de investigație, importurile din mai multe surse (cum ar fi Regatul Unit și Mexic, a se vedea tabelul 12 de mai jos) au reușit să își crească prețurile în comparație cu 2022, în timp ce prețurile importurilor din alte surse au scăzut doar ușor. Cea mai pronunțată scădere a prețurilor a fost cauzată de importurile din China, care, în același timp, au înregistrat cea mai pronunțată creștere a cotelor de piață și, prin urmare, au exercitat în mod clar o presiune semnificativă asupra industriei Uniunii pentru a-și reduce propriile prețuri.

(310)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(311)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 6 % în perioada examinată.

(312)

Nivelurile stocurilor celor trei producători din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(313)

Nivelul stocurilor în termeni absoluți și ca procent din producție a scăzut cu 33 % și, respectiv, 36 % în 2021 din cauza condițiilor favorabile în care industria Uniunii a fost în măsură să își crească volumul vânzărilor și cota de piață. Pe măsură ce piața a început să scadă în 2022, volumul stocurilor a crescut din nou și întreaga producție preconizată nu a fost vândută. În perioada de investigație, stocurile au scăzut din nou, deoarece volumele de producție au fost, de asemenea, reduse. Întrucât volumul vânzărilor a scăzut odată cu scăderea pieței atât în 2022, cât și în perioada de investigație, stocurile ca procent din producție au început să crească din nou, ajungând în perioada de investigație la aproape același nivel ca în 2020.

(314)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune [incluși în eșantion] au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(315)

Comisia a stabilit profitabilitatea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(316)

Astfel cum se arată în tabelul 8 de mai sus, diferența dintre prețurile de vânzare ale industriei Uniunii și costurile sale de producție s-a redus în fiecare an al perioadei examinate, în timp ce, în perioada de investigație, industria Uniunii a trebuit chiar să își reducă prețurile de vânzare sub costul de producție în creștere. Acest lucru arată că, deși a existat o blocare a prețurilor în cursul perioadei examinate, aceasta s-a transformat într-o scădere a prețurilor în perioada de investigație.

(317)

Dezechilibrul dintre costurile în creștere și prețurile blocate s-a tradus prin erodarea profitabilității în cursul perioadei examinate, anul 2021 fiind din nou excepția, astfel cum se explică mai jos.

(318)

Creșterea profitabilității în 2021 se explică, de asemenea, prin faptul că, deși profitul net dintr-o vânzare unitară în 2021 (229 EUR, diferența dintre prețul de vânzare unitar și costul de producție unitar) a fost mai mic decât profitul net dintr-o vânzare unitară în 2020 (268 EUR), fluxul de lichidități a continuat să crească din cauza creșterii volumului vânzărilor.

(319)

Întrucât vânzările industriei Uniunii au scăzut în 2022 și în perioada de investigație, iar prețurile sale au continuat să fie blocate în 2022 și au fost scăzute în perioada de investigație, profitabilitatea sa a scăzut cu 4,8 puncte procentuale în 2022 și cu încă 16,8 puncte procentuale în perioada de investigație, ajungând brusc la valoarea negativă.

(320)

Investițiile au scăzut cu -4 % în 2021, înainte de a crește aparent cu +8 % în 2022 și cu încă +10 % în perioada de investigație. Cu toate acestea, această tendință de creștere este înșelătoare, iar Comisia a fost în măsură să verifice dacă această creștere aparentă în 2022 și în perioada de investigație poate fi atribuită în mod clar unei investiții de aproximativ 10 milioane EUR pentru extinderea capacității, repartizată pe parcursul anului 2022 și al perioadei de investigație, pe care un producător din Uniune s-a angajat anterior să o efectueze și pe care nu a putut să anuleze în mod rezonabil. După cum a demonstrat producătorul, planificarea, lucrările de bază și comanda echipamentelor au fost efectuate înainte de perioada în cauză. Odată ce echipamentul a fost livrat, acesta trebuia instalat, deoarece ar fi fost mai scump să fie lăsat neutilizat și expus la elemente. Fără această investiție, cifrele globale privind investițiile producătorilor din Uniune incluși în eșantion ar indica o tendință descrescătoare similară cu alți indicatori principali de prejudiciu.

(321)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Având în vedere evoluțiile descrise mai sus, acesta a scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, scăzând puternic de la o stare bună de +53 % în 2020 la o valoare negativă de -67 % în perioada de investigație.

(322)

Capacitatea industriei Uniunii de a mobiliza capital a fost grav afectată de erodarea profitabilității și a fluxului de lichidități suportată în cursul perioadei examinate.

(323)

Toți indicatorii principali de prejudiciu au arătat o tendință negativă în cursul perioadei examinate și, deși situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit temporar în 2021, indicatorii de prejudiciu au scăzut în 2022 și apoi au scăzut puternic în perioada de investigație.

(324)

Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 31 %, iar volumul vânzărilor sale a scăzut cu 25 % între 2020 și perioada de investigație. Această scădere a fost mai semnificativă decât scăderea consumului la nivelul Uniunii, care a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate. În consecință, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 49 % în 2020 la 47 % în perioada de investigație, cu o creștere temporară în 2021 și la începutul anului 2022.

(325)

În același timp, importurile din China au crescut ca volum cu 17 % în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a Chinei a crescut de la 15 % în 2020 la 22 % în perioada de investigație. Importurile din China au scăzut temporar cu 5 % ca volum din cauza crizei transportului maritim între 2020 și 2021. Fiind protejată temporar de importurile ieftine din China și având în vedere creșterea cererii în timpul pandemiei de COVID-19, industria Uniunii putut să își crească cantitățile de vânzări și prețurile de vânzare, obținând profituri neașteptat de mari în 2021. Cu toate acestea, această tendință pozitivă s-a datorat unor circumstanțe excepționale și a fost inversată în perioada de investigație, când cantitățile de vânzări ale industriei Uniunii au scăzut semnificativ (cu 38 de puncte procentuale între 2021 și perioada de investigație), iar profitabilitatea sa a scăzut brusc (de la 10 % în 2021 la -12 % în perioada de investigație).

(326)

În plus, industria Uniunii s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costului de producție, care a crescut cu 71 % în cursul perioadei examinate. Creșterea costurilor a fost determinată în principal de costuri mai mari pentru materiile prime principale și pentru energie. Cu toate acestea, industria Uniunii nu și-a putut majora suficient prețurile de vânzare pentru a compensa această creștere majoră a costurilor. Prețurile sale de vânzare au crescut cu 31 % în cursul perioadei examinate. Prețurile au atins un nivel maxim în 2022, dar au scăzut semnificativ în perioada de investigație, în pofida faptului că costurile de producție au continuat să crească. Prin urmare, industria Uniunii a înregistrat pierderi în perioada de investigație. Efecte negative similare sunt observate în ceea ce privește fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(327)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 316 de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din China care fac obiectul unui dumping au exercitat o blocare a prețurilor asupra industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate și o scădere a prețurilor în perioada de investigație.

(328)

În concluzie, deși circumstanțele extraordinare din 2021 au permis industriei Uniunii să funcționeze bine, pe piața în scădere din 2022 și în perioada de investigație, importurile din China au crescut și au câștigat cotă de piață, suprimând prețurile industriei Uniunii, în timp ce costurile de producție ale acesteia erau în creștere. Acest lucru este evident în special în perioada de investigație, când prețurile importurilor din China au scăzut cu un sfert în comparație cu 2022.

(329)

Mai multe părți au contestat existența unui prejudiciu pentru industria Uniunii.

(330)

China National Coatings Industry Association (Asociația națională a industriei de acoperiri din China, denumită în continuare „CNCIA”), o asociație care reprezintă producători-exportatori, a susținut că nu a existat niciun prejudiciu pentru industria Uniunii, citând anumite segmente ale rapoartelor anuale ale mai multor producători din Uniune, în special Cinkarna, unul dintre producătorii din Uniune neincluși în eșantion. Astfel, CNCIA a susținut că: (i) Cinkarna a menținut nivelurile maxime de producție în conformitate cu raportul său anual din 2022, (ii) Kronos și Cinkarna și-au majorat valoarea totală a vânzărilor în 2021 și 2022, (iii) Cinkarna, Tronox și Venator au raportat creșteri ale prețurilor și/sau ale veniturilor în 2022 comparativ cu anii anteriori, (iv) Cinkarna a raportat o creștere a profitului și a câștigului înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) în 2022 comparativ cu 2021 și (v) Cinkarna a planificat să își dubleze nivelul investițiilor în 2023.

(331)

Comisia a observat de la bun început că, deși diferiți producători ar putea avea performanțe mai bune sau mai slabe într-o măsură variabilă, performanța unui producător (Cinkarna), evidențiată la punctele (i), (iv) și (v) de mai sus, nu indică neapărat performanța întregii industrii a Uniunii. Acesta este tocmai motivul pentru care Comisia selectează un eșantion reprezentativ de producători din Uniune, pentru a trage o concluzie cu privire la indicatorii microeconomici pe baza acestui eșantion. În plus, analiza Comisiei se axează exclusiv pe indicatorii economici legați de produsul care face obiectul investigației, care necesită o analiză mai detaliată decât simpla analiză a cifrelor generale din raportul anual al unor producători din Uniune. În cazul în care o parte interesată ar fi fost de părere că eșantionul propus nu ar fi reprezentativ pentru industria Uniunii în ansamblu, deoarece una dintre societățile incluse în eșantion are performanțe mult mai slabe decât restul din cauza unor circumstanțe specifice sau viceversa, această parte ar trebui să își exprime opoziția față de eșantionul propus de producători din Uniune la începutul investigației, ceea ce CNCIA nu a făcut.

(332)

În mod similar, Comisia a observat că evaluarea de la punctele (ii) și (iii) de mai sus este parțială, ținând seama doar de unii dintre indicatorii de prejudiciu, fără a îi lua în considerare în contextul situației totale a industriei Uniunii și al pieței Uniunii, astfel cum procedează Comisia atunci când ajunge la concluziile sale în cadrul investigațiilor antidumping. Astfel cum s-a demonstrat în tabelul 8 de mai sus, prețurile de vânzare unitare medii ale industriei Uniunii au crescut atât în 2021, cât și în 2022. Cu toate acestea, această creștere a prețurilor a fost determinată de necesitatea de a menține profitabilitatea, având în vedere creșterea în tandem a costurilor de producție. În plus, Comisia a constatat, într-adevăr, că valoarea globală a vânzărilor industriei Uniunii a crescut în 2022 comparativ cu 2021. Totuși, acest lucru nu echivalează cu îmbunătățirea performanței pe piață, astfel cum a sugerat CNCIA, deoarece volumul total al vânzărilor a fost în scădere. Examinarea izolată a valorii totale a vânzărilor dintr-un anumit an nu are, așadar, un caracter informativ.

(333)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că elementele evidențiate de CNCIA, enumerate în considerentul 330 de mai sus, deși veridice din punct de vedere factual, nu invalidează concluziile Comisiei privind situația industriei Uniunii în ansamblu.

(334)

CNCIA a subliniat, de asemenea, că, în decizia sa de încheiere a investigației antidumping privind importurile de acid tartric originar din China (108), Comisia nu a constatat niciun prejudiciu, deși cota de piață a industriei Uniunii în acel caz a scăzut cu 21 %, comparativ cu o scădere de doar 2 puncte procentuale în acest caz. Astfel cum se menționează în considerentul 332 de mai sus, Comisia ia în considerare toți indicatorii de prejudiciu în mod global, în contextul situației generale a industriei Uniunii și a pieței Uniunii, care sunt în mod natural diferiți în fiecare investigație, astfel încât concluziile finale sunt formulate de la caz la caz. Comisia a observat, în această privință, că CNCIA se concentrează numai pe un element al investigației menționate anterior, în timp ce decizia de încheiere s-a bazat, de fapt, pe mai mulți factori, în special pe profitabilitatea producătorilor din Uniune (109). În orice caz, circumstanțele specifice ale cazului respectiv nu au nicio incidență asupra împrejurărilor din prezenta investigație.

(335)

CNCIA a susținut, de asemenea, că scăderea producției observată după 2021 poate fi atribuită închiderii fabricilor menționate în considerentele 294 și 295 de mai sus. Cu toate acestea, astfel cum reiese din chestionarul macro transmis de reclamant, aproape toate volumele de producție ale producătorilor din Uniune au scăzut atât în 2021, cât și în 2022 de la an la an, și nu doar în cazul acestor trei fabrici. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație ca fiind nefondată.

(336)

Un utilizator, PPG Industries Europe Sarl (denumit în continuare „PPG”), a susținut, de asemenea, că nu există o blocare a prețurilor, deoarece Venator a decis să crească prețurile la nivel mondial, inclusiv în Uniune, la începutul anului 2024, din cauza necesității de a „începe procesul de redresare a marjelor la niveluri sustenabile”, citând comunicatul de presă al Venator din februarie 2024 (110). Totuși, acest lucru nu este relevant în contextul analizei de mai sus, întrucât aceste afirmații ale Venator au fost formulate după perioada de investigație, în timp ce întreaga analiză și evaluările de mai sus sunt retrospective, vizând perioada de investigație și cei trei ani anteriori. În plus, nu se poate trage nicio concluzie cu privire la blocarea prețurilor din simplul fapt că un producător din Uniune a anunțat creșteri de prețuri. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(337)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(338)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din alte țări terțe, rezultatele la export ale producătorilor din Uniune și alți factori, cum ar fi scăderea globală a consumului în urma pandemiei de COVID-19, îmbunătățirea preconizată a condițiilor de piață, creșterea costului de producție și interzicerea utilizării TiO2 de uz alimentar în Uniune.

(339)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 271 de mai sus, consumul la nivelul Uniunii a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, în urma căreia măsurile de limitare a mișcării persoanelor din Uniune au determinat oamenii să își renoveze locuințele, ceea ce a dus la creșterea cererii de TiO2 în 2020 și, în special, în 2021. O astfel de creștere pronunțată a cererii a fost urmată de o scădere la fel de pronunțată a cererii, observată în 2022 și în perioada de investigație. Deși această scădere a fost determinată în principal de reducerea stocurilor în urma creșterii cererii în 2020 și 2021, ea a fost exacerbată și mai mult de presiunile inflaționiste generale care au început în 2022 și, probabil, de temerile legate de instabilitatea pieței cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia.

(340)

Astfel cum se arată în tabelul 3, importurile din China au menținut o prezență puternică în Uniune pe această piață și au crescut cu 17 % ca volum între 2020 și perioada de investigație. Chiar pe piața în scădere observată în 2022 și în perioada de investigație, acest lucru a condus la o creștere semnificativă de 50 % a cotei de piață a Chinei între 2020 și perioada de investigație. Această tendință a fost inversată doar temporar în 2021: volumul importurilor din China și cota lor de piață au scăzut în acel an cu 5 % și, respectiv, 9 %, fapt ce poate fi atribuit crizei transportului maritim, care a redus volumele de mărfuri provenite din China. Împreună cu vârful de cerere în 2021, acest lucru a oferit industriei Uniunii un răgaz de scurtă durată care i-a permis să își crească în mod semnificativ volumul vânzărilor și să își recâștige temporar cota de piață (a se vedea tabelul 6 de mai sus).

(341)

Cu toate acestea, de îndată ce criza transportului maritim a început să se atenueze în 2022, importurile din China au început să crească din nou, crescând cu 10 % în termeni de volum în 2022 și cu încă 12 % în perioada de investigație, în detrimentul producătorilor din Uniune și al importurilor din alte țări terțe (a se vedea tabelul 12 de mai jos). Acest lucru se reflectă în mod clar în cotele de piață, întrucât creșterea cotei de piață a importurilor din China coincide perfect cu scăderea cotei de piață a producătorilor din Uniune și a importurilor din țări terțe, atât în 2022, cât și în perioada de investigație.

(342)

Prețurile importurilor din China reflectă, de asemenea, realitățile pieței menționate mai sus. Prețurile vămuite din China au rămas sub prețurile industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2021, când criza transportului maritim și costul transportului maritim din China către Europa au atins nivelul maxim. În plus, prețurile vămuite din China au fost chiar sub costul mediu de producție al industriei Uniunii atât în 2020, cât și în perioada de investigație, în timp ce în 2022 acestea s-au situat, în esență, la același nivel. Dacă costurile de transport maritim nu ar fi explodat în 2021 și 2022, prețurile vămuite din China ar fi putut rămâne cu ușurință sub costul de producție unitar al industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(343)

Chiar și la nivelul la care s-au situat, prețurile chineze au cauzat în mod clar blocarea prețurilor industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 284) și scăderea prețurilor în perioada de investigație (a se vedea considerentul 286).

(344)

În plus, astfel cum s-a menționat deja în considerentele 282 și 283, Comisia a stabilit o marjă de subcotare medie ponderată cuprinsă între 14 % și 15,3 % pentru importurile de la producătorii-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii în perioada de investigație, care coincide în timp cu deteriorarea din ce în ce mai accentuată a situației industriei Uniunii.

(345)

Analiza indicatorilor de prejudiciu de la considerentele 269-337 arată că situația economică a industriei Uniunii s-a înrăutățit mai ales spre sfârșitul perioadei examinate, iar această evoluție a coincis cu o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză, despre care s-a constatat că au subcotat prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație. În orice caz, aceste importuri au cauzat o blocare semnificativă a prețurilor pe parcursul perioadei examinate și o scădere a prețurilor în perioada de investigație, întrucât industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterea costului de producție și chiar a trebuit să scadă prețurile sub costul de producție în perioada de investigație.

(346)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria Uniunii și importurile care au făcut obiectul unui dumping din China, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. Acest prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor.

(347)

Mai multe părți interesate au susținut că orice prejudiciu adus industriei Uniunii în cursul perioadei examinate nu a fost cauzat de exporturile chineze, ci de alți factori. Printre acești factori s-ar număra scăderea consumului la nivel mondial în urma pandemiei de COVID-19, creșterea costului de producție și interzicerea utilizării TiO2 de uz alimentar în Uniune.

(348)

Comisia a analizat dacă și în ce măsură acești factori au contribuit la prejudiciu.

(349)

Mai multe părți au susținut că scăderea cererii observată în 2022 și în perioada de investigație nu a fost decât rezultatul scăderii obișnuite a pieței ciclice a TiO2.

(350)

În primul rând, pentru a sprijini această afirmație, un utilizator a furnizat Comisiei date privind cunoașterea pieței TZMI (111) din noiembrie 2021, incluzând atât tendințe istorice, cât și previziuni pentru viitor.

(351)

Comisia a observat, în această privință, că datele privind cunoașterea pieței menționate în considerentul 350 se referă la tendințele globale agregate ale consumului, astfel încât este posibil să nu reflecte cu acuratețe situația cererii de pe piața Uniunii în mod specific. Această concluzie este întărită de faptul că, astfel cum s-a arătat deja în plângere, cererea din Uniune a înregistrat o creștere stabilă în 2020 și 2021, cu o creștere de 4 % de la an la an în fiecare an. În plus, astfel cum arată tabelul 2 de mai sus, cererea din Uniune, deși, într-adevăr, a scăzut cu 12 % în 2022, a înregistrat o scădere mai pronunțată, de încă 14 %, în perioada de investigație. Niciuna dintre aceste evoluții nu este pe deplin conformă cu previziunile globale ale TZMI menționate în considerentul 350.

(352)

În al doilea rând, doi utilizatori, Munksjö și Felix, au susținut, în mod similar, în răspunsurile lor la chestionar, că piața TiO2 este foarte ciclică și că presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii este doar un rezultat al pieței în scădere din perioada de investigație. Munksjö a prezentat o fișă de date din trei surse diferite de informații privind piața (ICIS, EUWID și TZMI), indicând evoluția prețurilor TiO2 pe piața Uniunii în ultimii cincisprezece ani și susținând că acest lucru arată că piața TiO2 a Uniunii a trecut prin trei cicluri de scădere și extindere din 2008 până în trimestrul al patrulea din 2023.

(353)

Comisia a observat că aceste date arată, într-adevăr, că prețurile TiO2 de pe piața Uniunii au înregistrat trei vârfuri în ultimii cincisprezece ani, în primul trimestru din 2012, în al doilea trimestru din 2018 și în al doilea trimestru din 2022. Fiecare dintre aceste perioade de prețuri mai ridicate a avut o lungime ușor diferită și a fost, în mod firesc, urmată de o scădere a prețurilor. Cu toate acestea, tendința generală este una de creștere a prețurilor.

(354)

Având în vedere toate cele de mai sus și după analizarea tuturor informațiilor de care dispune, Comisia a formulat următoarele concluzii privind situația de pe piața TiO2 a Uniunii.

(355)

În primul rând, deși ar putea exista, într-adevăr, o ciclicitate globală în ceea ce privește cererea de TiO2, nu există nicio dovadă care să sugereze că aceasta este unică pentru piața TiO2 și ar merita o atenție specială, întrucât toate piețele trec în mod regulat în etape de contracție și extindere.

(356)

În al doilea rând, chiar dacă este posibil ca previziunile privind cererea la nivel mondial ale TZMI să fi fost, în general, exacte, acestea s-au dovedit a nu fi pe deplin conforme cu evoluțiile reale observate pe piața Uniunii, cel puțin pentru perioada examinată.

(357)

În al treilea rând, din toate datele de care dispune Comisia, nu se poate extrage un model care să arate cu certitudine momentul în care pe piața Uniunii va avea loc o creștere sau o încetinire a creșterii economice și, prin urmare, nu se poate concluziona că în 2023 ar fi urmat să aibă loc o contracție.

(358)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, chiar dacă tendințele pieței mondiale ar prevedea, în linii mari, în mod corect o creștere a cererii din Uniune în 2020 și 2021 și o scădere ulterioară, piața TiO2 a Uniunii a fost afectată de circumstanțe specifice și extraordinare în cursul perioadei examinate, care au dictat evoluția cererii. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 271 de mai sus, Comisia a concluzionat că economia „rămânerii acasă”, determinată de măsurile de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, a condus la o creștere a cererii de TiO2 în 2020 și în special în 2021. În consecință, chiar dacă ar fi urmat să aibă loc o creștere a cererii la nivelul Uniunii în 2020, pandemia de COVID-19 a amplificat-o și a determinat creșterea cererii și în 2021. După o creștere atât de mare a cererii, orice scădere a consumului care ar urma ar fi, în mod firesc, de asemenea, pronunțată, în timp ce această scădere (în 2022 și în perioada de investigație) a fost exacerbată și mai mult de (a) presiunile inflaționiste generale care au început să apară în 2022 și care au fost prezente pe tot parcursul perioadei de investigație și, probabil, de (b) temerile legate de instabilitățile pieței cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

(359)

Pe de altă parte, unele părți au susținut că deteriorarea situației industriei Uniunii s-a datorat tocmai scăderii semnificative a cererii în urma pandemiei de COVID-19 și presiunilor inflaționiste din 2022 identificate mai sus.

(360)

Comisia a observat în această privință că piața Uniunii s-a confruntat, într-adevăr, cu o scădere pronunțată a cererii, determinată atât de reducerea stocurilor după perioada de cerere ridicată din timpul pandemiei de COVID-19, cât și de presiunile inflaționiste generale (a se vedea considerentul 358). O astfel de piață în scădere ar fi condus cu siguranță la scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii, indiferent de existența importurilor care fac obiectul unui dumping din China.

(361)

Cu toate acestea, în condiții normale de concurență, pe o astfel de piață în scădere, volumele de vânzări ale tuturor participanților pe piață ar fi scăzut, mai mult sau mai puțin, în mod egal. Cu toate acestea, în cazul de față, importurile din toate celelalte țări terțe (cu excepția Chinei) și vânzările industriei Uniunii (astfel cum se arată în tabelele 6 și 12 de mai sus) sunt aproape toate în scădere atât în 2022, cât și în perioada de investigație, în timp ce numai importurile din China sunt în creștere în anii respectivi (astfel cum se arată în tabelul 3 de mai sus), ceea ce indică din nou concluzia că, de îndată ce prețurile de transport maritim au început să scadă în 2022, producătorii chinezi au fost în măsură să își vândă în continuare produsul pe piața Uniunii la prețuri de dumping, câștigând cotă de piață în detrimentul altor actori.

(362)

În ceea ce privește scăderea consumului, CNCIA a subliniat că, în Decizia Comisiei din 27 iunie 2012 privind importurile de anumite produse pe bază de concentrate din proteine din soia originare din RPC (112), Comisia a constatat că o scădere cu 8 % a consumului este suficientă pentru a rupe legătura de cauzalitate. CNCIA a susținut că, având în vedere scăderea cu 14 puncte procentuale a consumului în perioada de investigație comparativ cu 2022, Comisia ar trebui să ajungă acum la aceeași concluzie.

(363)

În această privință, Comisia a subliniat că cazul la care se face referire nu a fost închis deoarece o scădere a cererii a atenuat legătura de cauzalitate dintre dumpingul stabilit și prejudiciul important, ci mai degrabă pentru că nu s-a constatat niciun prejudiciu important în primul rând. Prin urmare, argumentul a fost respins ca nefiind valabil (113).

(364)

În plus, CNCIA a susținut că scăderea vânzărilor în 2022 poate fi explicată, de asemenea, prin decizia Uniunii de a interzice în anul respectiv utilizarea TiO2 în alimentele destinate consumului uman (aditivul E171) (114), subliniind raportul anual pe 2022 al Tronox în care se menționează că acest lucru este una dintre cauzele scăderii vânzărilor.

(365)

Potrivit informațiilor de care dispune Comisia, utilizările specializate ale TiO2 reprezintă aproximativ 4 % din piața totală, iar utilizarea în alimente destinate consumului uman reprezintă o parte și mai mică din această cotă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că orice efect pe care această interdicție l-ar fi putut avea asupra vânzărilor producătorilor din Uniune a fost neglijabil.

(366)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(367)

Comisia a observat de la bun început că, deși importurile din Regatul Unit au reprezentat cea mai mare parte a importurilor în Uniune din altă țară terță (după China), potrivit informațiilor de care dispune Comisia, singurii producători din Regatul Unit sunt două instalații deținute de industria Uniunii. Prin urmare, aceste importuri nu sunt în concurență cu industria Uniunii pe piața Uniunii și, de asemenea, prețul lor este mai mare decât prețurile de import din China. Prin urmare, aceste importuri nu contribuie la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(368)

Volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut pe parcursul perioadei examinate într-un ritm din ce în ce mai mare: o scădere de 5 % în 2021, de 8 % în 2022 și de 9 % în perioada de investigație.

(369)

Se poate considera că volumul importurilor, în special din SUA și Mexic, urmează aceleași tendințe ca cele descrise pentru vânzările industriei Uniunii – o creștere a importurilor în anul 2021, care a înregistrat o cerere excepțional de ridicată, și apoi o scădere în 2022 și în perioada de investigație. În același timp, cotele de piață ale SUA și ale Mexicului, după ce au crescut temporar în 2021, au început să scadă în 2022 și în perioada de investigație. Importurile din toate celelalte țări terțe au pierdut, de asemenea, din cota de piață în perioada de investigație, comparativ cu 2022.

(370)

Părțile interesate au susținut că motivul prejudiciului cauzat industriei Uniunii a fost reprezentat mai degrabă de importurile la prețuri scăzute din Mexic decât de importurile din China. Comisia a stabilit mai sus o marjă de subcotare medie ponderată situată între 14 % și 15,3 % a importurilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii în perioada de investigație. Comisia a observat că prețurile de import din Mexic au fost, într-adevăr, scăzute. Cu toate acestea, aceste prețuri au crescut semnificativ în cursul perioadei de investigație în comparație cu anii precedenți și au fost mai mari decât prețurile de import din China.

(371)

În schimb, Comisia a stabilit că prețurile vămuite ale totalului importurilor din China au scăzut semnificativ, și anume cu 25 % între 2022 și perioada de investigație și au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 18,2 % în perioada de investigație.

(372)

Comisia a examinat apoi importanța importurilor din China și Mexic pe piața totală a Uniunii. Astfel cum arată tabelele 3 și 12 de mai sus, volumul total al importurilor din China în perioada de investigație este de trei ori mai mare decât cel din Mexic. În plus, importurile mexicane au pierdut din cota de piață în perioada de investigație, comparativ cu 2022, la fel ca și totalitatea importurilor din toate celelalte țări terțe (cu excepția Chinei). În schimb, importurile din China sunt singurele care au câștigat cotă de piață în cursul perioadei de investigație.

(373)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile din Mexic, precum și din orice altă țară terță nu au atenuat legătura de cauzalitate stabilită între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(374)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune

(375)

La fel ca în cazul volumelor de producție și al vânzărilor pe piața internă, volumul exporturilor industriei Uniunii a crescut în 2021, deși această creștere a fost mai puțin pronunțată decât în cazul vânzărilor pe piața internă, înainte de a scădea semnificativ în 2022 și în perioada de investigație. Prețurile de export au urmat, de asemenea, aceeași tendință ca prețurile de pe piața Uniunii, crescând în 2021 și 2022 înainte de a scădea în perioada de investigație, dar au rămas semnificativ peste nivelurile din 2021.

(376)

Industria Uniunii a obținut prețuri mai mari pe piețele de export decât pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, chiar și în pofida acestui fapt, industria Uniunii nu a fost în măsură să mențină prețul de export al produsului său peste costul său de producție în perioada de investigație și a trebuit să scadă prețurile de export și în anul respectiv.

(377)

Reclamantul a susținut că practicile comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori chinezi pe toate piețele îngreunează concurența și pe piețele de export și reprezintă motivul unor astfel de rezultate la export sub nivelul optim. Alte părți interesate au criticat faptul că nu există niciun element de probă care să susțină această afirmație.

(378)

Plângerea a inclus elemente de probă privind anunțarea închiderii uzinei Chemours din Taiwan în 2023, iar reclamantul a prezentat elemente de probă suplimentare în cursul investigației, arătând că doi producători de TiO2 din Japonia, Sakai Chemicals și Ishihara Sangyo, au anunțat închiderea uzinelor în 2026 și, respectiv, în 2027. Toate aceste fabrici se află în imediata apropiere geografică a Chinei, deci pare a fi probabil ca exporturile chineze să fi avut o influență negativă asupra performanței lor pe piețele lor interne sau regionale. În plus, autoritățile relevante din Brazilia au inițiat propria investigație antidumping împotriva TiO2 din China. Prin urmare, Comisia a constatat că nu se poate exclude faptul că exporturile chineze împiedică poziția concurențială a industriei Uniunii pe alte piețe, în mod similar cu piața Uniunii.

(379)

În plus, Comisia a constatat că profitabilitatea vânzărilor la export a urmat evoluția profitabilității vânzărilor Uniunii, înregistrând o evoluție aproape identică a punctelor procentuale pe parcursul perioadei examinate, în timp ce vânzările la export reprezintă aproximativ 25 % din totalul vânzărilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(380)

În consecință, Comisia a concluzionat că rezultatele la export nu au fost cauza prejudiciului adus industriei Uniunii.

(381)

Mai multe părți au susținut că creșterea costului de producție este cauza prejudiciului adus industriei Uniunii.

(382)

În timp ce costurile de producție ale industriei Uniunii au crescut în 2021, în special în 2022 și în perioada de investigație, industria Uniunii a fost în măsură să își crească prețurile în 2021 și 2022 pentru a menține profitabilitatea. Ea a fost obligată să scadă prețurile sub nivelul costurilor sale de producție abia în perioada de investigație, atunci când, pe piața în scădere, prețurile importurilor din China au scăzut în mod semnificativ, crescând în același timp în volum, câștigând astfel cote de piață în Uniune.

(383)

Părțile interesate au subliniat din nou cazul Soy Protein din China, în care creșterea aferentă materiei prime principale a rupt legătura de cauzalitate. Cu toate acestea, Comisia a subliniat că, în cazul de față, creșterea costului de producție a fost globală din cauza presiunilor inflaționiste globale și a afectat toți actorii de pe piață într-o măsură similară, după cum o demonstrează faptul că prețurile importurilor din toate celelalte țări terțe (cu excepția Chinei) au crescut semnificativ în 2022 și chiar și mai mult în perioada de investigație. În special, prețurile principalei materii prime, minereul de ilmenit, care reprezintă aproximativ o treime din costul total de producție, au crescut la nivel mondial cu aproximativ 80 % în 2022 comparativ cu nivelurile din 2020 și au scăzut doar ușor în perioada de investigație.

(384)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că creșterea costurilor de producție nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii în perioada de investigație.

(385)

La 3 aprilie 2024, AkzoNobel a prezentat afirmații suplimentare privind lipsa legăturii de cauzalitate, bazându-se pe raportul privind situația globală a pieței TiO2, publicat în februarie 2024 de o agenție de informații privind piața, TZMI. Raportul sugerează că piața TiO2 se redresează și prevede creșteri ale prețurilor pe piața Uniunii și creșteri ale profitabilității producătorilor din Uniune.

(386)

Comisia a observat în această privință că, deși raportul sugerează o îmbunătățire a condițiilor de piață în Europa, raportul le consideră în continuare ca fiind necorespunzătoare la nivelul mai multor indicatori pe care îi analizează. În plus, în ceea ce privește prețurile din Europa și previziunile privind îmbunătățirea profitabilității producătorilor din Uniune pe piața lor internă, raportul în sine recunoaște că proiecțiile sale privind nivelurile prețurilor pe care industria Uniunii le va putea atinge sunt, cel puțin parțial, realizate în ipoteza rezultatului pozitiv al prezentei investigații.

(387)

În consecință, chiar dacă raportul respectiv ar prevedea cu exactitate performanța viitoare a industriei Uniunii, el face, în esență, această previziune în scenariul restabilirii condițiilor de concurență echitabile pe piața Uniunii și, prin urmare, nu poate fi utilizat ca contraargument pentru ca Comisia să nu ia o decizie pe care acea previziune se bazează, cel puțin parțial.

(388)

Astfel cum subliniază în mod întemeiat părțile, mai mulți factori au făcut ca situația industriei Uniunii să fie problematică. În primul rând, 2022 și perioada de investigație au fost marcate de o scădere excepțională a cererii de TiO2 pe piața Uniunii. În al doilea rând, în ambii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor energiei pe piața Uniunii, iar costul ilmenitului a crescut la nivel mondial. În al treilea rând, prețurile importurilor din Mexic au fost mai mici decât prețurile din China în primii trei ani ai perioadei examinate.

(389)

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste lucruri nu invalidează faptul că (i) spre deosebire de alte țări terțe, volumul importurilor din China a crescut pe parcursul perioadei examinate (cu o încetinire temporară din cauza unor circumstanțe excepționale în 2021), (ii) importurile din China au intrat în Europa la prețuri de dumping, (iii) pe piața în scădere din 2022 și în perioada de investigație, importurile din China au câștigat cote de piață în detrimentul cotei de piață a industriei Uniunii și a importurilor din alte țări terțe, și (iv) în perioada de investigație, când prețurile importurilor din toate celelalte țări au rămas, în linii mari, aceleași ca în 2022, prețul importurilor din China a scăzut dramatic, cu un sfert din cel din 2022, exercitând o blocare și o scădere semnificativă a prețurilor pentru industria Uniunii.

(390)

În acest sens, Comisia a luat în considerare argumentele prezentate de părți cu privire la închiderea fabricilor din Uniune. În plângere, reclamantul a susținut că cele trei uzine de TiO2 au fost închise în Uniune din cauza presiunii exercitate de importurile din China și că ar fi putut avea loc mai multe închideri dacă nu ar fi existat condiții extrem de favorabile cauzate de pandemia de COVID-19. Mai multe părți interesate au reacționat împotriva acestui fapt, susținând că nu există niciun element de probă care să susțină această concluzie și că închiderile au fost cauzate de alte circumstanțe și nu pot fi atribuite unor presupuse importuri care fac obiectul unui dumping din China. Părțile au atras atenția asupra declarațiilor publice ale societăților, care atribuie restricționarea producției sau închiderea fabricilor unor condiții nefavorabile de pe piață, cum ar fi scăderea cererii, creșterea costurilor de producție și, în general, condițiile economice precare, în timp ce uzina Scarlino a Venator (unul dintre producătorii din Uniune neincluși în eșantion) s-a confruntat în mod specific cu probleme în obținerea aprobărilor de reglementare.

(391)

În mod similar, părțile interesate au evidențiat declarații suplimentare din rapoartele comerciale ale producătorilor din Uniune (Kronos, Police, Venator, Cinkarna), care au recunoscut scăderea cererii și creșterea costului de producție ca motive pentru situația dificilă în care se află industria Uniunii. Părțile au susținut că acest lucru dovedește că importurile din China nu pot fi considerate, în general, responsabile pentru prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(392)

Comisia observă în această privință că, deși uzina Venator Scarlino a fost într-adevăr împiedicată să funcționeze la capacitate maximă din cauza aprobărilor de reglementare pendinte, din declarațiile citate atât ale Kronos, cât și ale Venator, reiese că deciziile privind nivelul și continuarea producției sunt luate ținând seama de condițiile de piață în general dificile. După cum arată întreaga analiză de mai sus, acestea includ în mod clar importurile care fac obiectul unui dumping din China care exercită presiuni asupra pieței, în timp ce o serie de rapoarte citate menționează, la rândul lor, și prezența importurilor ieftine din China ca fiind una dintre provocări (115).

(393)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul scăderii cererii, al creșterii costului de producție și al importurilor din alte țări terțe, în special din Mexic, asupra evoluțiilor negative ale industriei Uniunii în ceea ce privește volumul vânzărilor, prețurile și profitabilitatea a fost doar parțial.

(394)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul constă în principal în pierderea cotei de piață, în subcotarea și în blocarea prețurilor și în scăderea profitabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități.

(395)

Reclamantul a susținut în plângere existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(396)

Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(397)

În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja lor de prejudiciu.

(398)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(399)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(400)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență.

(401)

PPG și CNCIA s-au opus profitului indicativ propus în plângere (10,2 %), ambii afirmând că acesta ar fi prea ridicat. PPG a susținut că niciunul dintre anii din cursul perioadei de investigație nu a fost adecvat pentru a stabili profitul de bază, din cauza situației economice excepționale din fiecare an, reamintind propriile concluzii ale Comisiei din investigația antidumping privind importurile de anumite tipuri de polietilentereftalat originar din China (116). În plus, PPG a susținut că, întrucât industria Uniunii a fost în măsură să vândă la prețuri mai mari decât costul său de producție pe parcursul perioadei examinate, profitul de bază ar trebui stabilit ca un profit mediu pentru toți cei patru ani. CNCIA a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să aplice același profit de bază pe care l-a aplicat în investigația antidumping privind importurile de dioxizi electrolitici de mangan originari din China (117), deoarece DEM este un compus anorganic, la fel ca TiO2.

(402)

Comisia a observat că este posibil ca afirmația privind prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune să fi fost corectă pentru perioada examinată utilizată în plângere, dar nu a mai fost relevantă în perioada de investigație utilizată de Comisie. Astfel cum s-a demonstrat mai sus, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au fost cu mult sub costul său de producție în perioada de investigație. Orice profitabilitate care ar fi stabilită ținând seama de performanța industriei Uniunii în anul respectiv nu ar reflecta, prin urmare, profitabilitatea necesară pentru recuperarea integrală a costurilor.

(403)

În ceea ce privește afirmația CNCIA, simplul fapt că DEM și TiO2 sunt substanțe chimice anorganice nu înseamnă că producătorii lor își desfășoară activitatea pe piețe similare sau că performanța lor ar fi comparabilă, iar Comisiei nu i s-au furnizat elemente de probă care să sugereze acest lucru.

(404)

Comisia a observat că, în cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din China a fost cea mai scăzută în 2021, iar profitabilitatea și fluxul de lichidități au fost cele mai pozitive în anul respectiv. Cu toate acestea, scăderea importurilor din China observată în anul respectiv s-a datorat, astfel cum s-a explicat mai sus, circumstanțelor excepționale ale crizei transportului maritim. Împreună cu creșterea cererii determinată de măsurile de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, performanța industriei Uniunii a fost deosebit de pozitivă în anul respectiv. Prin urmare, Comisia a concluzionat că 2021 nu s-ar califica drept an reprezentativ pentru furnizarea unui profit de bază în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(405)

În plus, la fel ca în 2021, anul 2020 a fost, de asemenea, influențat de circumstanțele favorabile ale creșterii consumului din cauza economiei „rămânerii acasă” în timpul măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, chiar dacă într-o măsură mai mică. Pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu, Comisia a concluzionat că nici 2020 nu s-ar califica drept an reprezentativ pentru furnizarea unui profit de bază în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(406)

În cele din urmă, creșterea importurilor din China și declinul brusc al industriei Uniunii, care a început în 2022 și a continuat în perioada de investigație, nu ar califica niciunul dintre acești ani drept reprezentativ pentru furnizarea unui profit de bază în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(407)

În căutarea unei perioade în care ar prevala condiții normale de concurență, Comisia a intenționat să examineze profitabilitatea obținută în ultimii zece ani. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au furnizat date privind profitabilitatea timp de trei ani înainte de perioada examinată. Cu toate acestea, Comisia nu a primit date privind profitabilitatea referitoare numai la vânzările de TiO2 către clienți neafiliați din Uniune de la toți cei trei producători din Uniune incluși în eșantion pentru anii respectivi. Prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească o profitabilitate care să se refere la vânzările produsului care face obiectul investigației către clienți neafiliați din Uniune pe baza informațiilor aflate în prezent la dispoziția Comisiei.

(408)

Întrucât nu există nicio dovadă că s-ar putea obține o profitabilitate mai mare de 6 % în condiții normale de concurență, Comisia a stabilit profitul de bază la 6 %, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(409)

Doi producători din Uniune au furnizat dovezi conform cărora nivelul propriu de investiții, de cercetare și dezvoltare (C&D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Comisia a verificat aceste informații pe baza planurilor de investiții și a refuzat și a amânat proiectele, demonstrând că aceste investiții au fost cu adevărat planificate. Într-adevăr, afirmațiile ambilor producători din Uniune s-au dovedit a fi justificate. Pentru a reflecta acest aspect în profitul indicativ, Comisia a calculat diferența dintre cheltuielile în materie de investiții, C&D și inovare („CDI”) în condiții normale de concurență, astfel cum au fost furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, și cheltuielile suportate efectiv în materie de CDI în cursul perioadei examinate. Această diferență, exprimată ca procent din cifra de afaceri, a fost de 0,09 %.

(410)

Această diferență în materie de CDI de 0,09 % a fost adăugată la profitul de bază de 6 % menționat în considerentul 398, ceea ce a condus la un profit indicativ de 6,09 %.

(411)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, Comisia a stabilit un cost suplimentar de 60,68 EUR/t.

(412)

Pe această bază, Comisia a calculat prețuri neprejudiciabile de [3 400-3 800] EUR/t și de [3 600-4 000] EUR/t ale produsului similar pentru industria Uniunii prin adăugarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 410 de mai sus) la costul de producție al celor trei producători din Uniune în cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(413)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de trei producători din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(414)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 255-259).