(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de cabluri din oțel („CO”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar investigația care a condus la măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 este denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Ulterior, investigațiile derulate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (3) au stabilit că măsurile inițiale aplicabile importurilor din Ucraina și din RPC erau eludate prin Moldova și, respectiv, prin Maroc. În consecință, prin Regulamentul (CE) nr. 760/2004 (4), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de CO originare din Ucraina la importurile de aceleași produse expediate din Moldova. În mod similar, taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC a fost extinsă, prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 al Consiliului (5), la importurile de aceleași produse expediate din Maroc.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, a prelungit cu cinci ani măsurile inițiale instituite asupra importurilor de CO originare din RPC, India, Africa de Sud și Ucraina. Măsurile aplicabile importurilor originare din Mexic au expirat la 18 august 2004 (7). Deoarece Ungaria și Polonia au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 mai 2004, măsurile au expirat la data respectivă.

(4)

În mai 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 (8), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC la importurile de CO expediate din Republica Coreea, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Republica Coreea, în urma unei investigații anticircumvenție efectuate în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. Anumiți producători-exportatori coreeni au beneficiat de o scutire de la taxa extinsă, deoarece s-a dovedit că aceștia nu au eludat taxele antidumping definitive.

(5)

Măsurile aplicabile importurilor originare din India au expirat la 17 noiembrie 2010 (9).

(6)

În ianuarie 2012, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012 (10), Consiliul, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a instituit taxa antidumping cu privire la importurile de CO originare, printre altele, din RPC și Ucraina, astfel cum a fost extinsă la importurile din Republica Coreea, Maroc și Moldova. În același timp, producătorul-exportator din Maroc scutit de măsurile extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 a fost scutit de la aplicarea măsurilor. Cei 15 producători-exportatori din Republica Coreea, care au fost scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010, au fost, de asemenea, scutiți de măsuri.

(7)

Prin același regulament, Consiliul a încheiat procedura cu privire la importurile de CO originare din Africa de Sud. Măsurile aplicabile importurilor originare din Africa de Sud au expirat la 9 februarie 2012.

(8)

În aprilie 2018, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/607 (11), Comisia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a instituit taxa antidumping cu privire la importurile de CO originare din RPC, astfel cum a fost extinsă, la Maroc și Republica Coreea („reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”).

(9)

Măsurile aplicabile importurilor originare din Ucraina au expirat la 10 februarie 2017 (12).

(10)

Taxele antidumping definitive în vigoare în prezent se ridică la 60,4 %.

(11)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (13), Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(12)

Cererea de reexaminare a fost prezentată la 17 ianuarie 2023 de Federația europeană a industriilor cablurilor din oțel (denumită în continuare „solicitantul”) în numele industriei producătoare de cabluri din oțel a Uniunii, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(13)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 14 aprilie 2023, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile în Uniune de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(14)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2022 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație.

(16)

În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC și autoritățile din RPC, precum și importatorii cunoscuți și utilizatorii cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la investigație.

(17)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(18)

Nicio parte nu a solicitat să fie audiată.

(19)

Au fost primite observații cu privire la deschiderea investigației de la un producător chinez, și anume Fasten Group Imp. & Exp. Co., Ltd. și societățile sale afiliate (denumit în continuare „Grupul Fasten”).

(20)

Grupul Fasten a susținut că solicitantul nu a demonstrat că industria Uniunii se afla într-o situație defavorabilă, deoarece datele furnizate au arătat că industria Uniunii a avut rezultate bune în cursul perioadei de evaluare a prejudiciului. În plus, s-a afirmat că solicitantul nu a demonstrat probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului. În special, s-a afirmat că informațiile privind exporturile din China către țări terțe și importurile din țări terțe către Uniune au fost irelevante pentru evaluarea impactului asupra industriei Uniunii și sunt incompatibile cu cerințele regulamentului antidumping și ale Acordului antidumping al OMC. Exportatorul chinez a furnizat, de asemenea, date privind prețurile sale de export pentru cabluri din oțel către Uniune și a susținut că aceste prețuri erau mai apropiate de prețurile din Uniune, ceea ce a indicat că nu există probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului. Grupul Fasten a susținut că prețurile de export chineze din cerere nu au fost corecte, deoarece erau mult mai mici decât prețurile sale de export. În plus, Grupul Fasten a solicitat Comisiei să încheie reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor.

(21)

Comisia a observat că scopul măsurilor antidumping este de a elimina efectele de denaturare ale unui dumping prejudiciabil și de a restabili o concurență efectivă, având un efect pozitiv asupra situației industriei Uniunii. Chiar dacă industria Uniunii nu ar fi suferit un prejudiciu important în perioada examinată în cerere, ar trebui să se evalueze dacă prejudiciul cauzat de importurile din China ar putea reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În continuare, avizul de deschidere a precizat la punctul 4.2 faptul că solicitantul a afirmat că există probabilitatea reapariției prejudiciului din RPC. În acest sens, solicitantul a furnizat elemente de probă suficiente conform cărora, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca volumul actual al importurilor în Uniune de produs care face obiectul reexaminării provenind din țara în cauză să crească semnificativ. Astfel cum s-a subliniat în cerere, din cauza existenței unei capacități de producție neutilizate în RPC, a comportamentului în materie de prețuri al exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe, precum și a atractivității pieței Uniunii, aceste importuri sporite vor fi efectuate la prețuri de dumping care vor subcota prețurile din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu industriei din Uniune. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(22)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(23)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor pe piața liberă din Uniune în perioada investigației de reexaminare și localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune: Gustav Wolf GmbH, WIRECO Poland sp. z o.o., și Redaelli Tecna SPA. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(24)

Solicitantul a informat Comisia că vânzările și volumele de producție ale uneia dintre societățile selectate care au fost prezentate în cadrul cererii, Gustaf Wolf GmbH, au fost, de fapt, mai degrabă, consolidate iar nu furnizate separat pentru entitățile juridice din cadrul grupului. După reexaminarea volumelor de vânzări și de producție ale produsului care face obiectul reexaminării pentru societățile individuale din cadrul grupului, Comisia a decis să revizuiască eșantionul propus și să înlocuiască Gustav Wolf GmbH cu DIEPA Drahtseilwerk Dietz GmbH & Co. KG. Scopul acestei decizii a fost acela de a menține metodologia de selectare a celor mai mari entități.

(25)

DIEPA Drahtseilwerk Dietz GmbH & Co. KG a informat ulterior Comisia că, din motive tehnice temporare, nu va fi în măsură să furnizeze informațiile solicitate în termenul prevăzut pentru a coopera în calitate de societate inclusă în eșantion. Prin urmare, Comisia a revizuit eșantionul propus și a înlocuit DIEPA Drahtseilwerk Dietz GmbH & Co. KG cu un alt producător german, Pfeifer Drako Drahtseilwerk GmbH. Această decizie s-a bazat pe volumul vânzărilor și al producției de produs similar în Uniune în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2022 și pe distribuția geografică. Producătorii din Uniune incluși în eșantion revizuiți reprezentau 21 % din volumul estimat al vânzărilor Uniunii și aproximativ 21 % din producția totală a Uniunii de produse similare. Eșantionul revizuit a fost, în consecință, considerat reprezentativ pentru industria Uniunii. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul revizuit. Nu s-au primit observații. Prin urmare, eșantionul revizuit a fost confirmat.

(26)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(27)

Niciunul dintre importatorii neafiliați nu s-a manifestat pentru a furniza informațiile solicitate. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară.

(28)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(29)

Doar un singur producător-exportator din RPC a răspuns la chestionarul de eșantionare. Cu toate acestea, nici acest producător, nici vreun alt producător-exportator/producător nu a furnizat informațiile solicitate.

(30)

În reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, au fost identificați 21 de producători-exportatori, în timp ce prezenta cerere de reexaminare a menționat 46 producători de cabluri din oțel din RPC. Cu toate acestea, doar una dintre aceste societăți a furnizat un răspuns privind eșantionarea, fără a furniza informațiile solicitate cu privire la mijloacele de producție. Această societate a reprezentat mai puțin de o treime din volumul total al importurilor de cabluri din oțel din RPC în Uniunea Europeană și a reprezentat mai puțin de 2 % din producția totală de cabluri din oțel din RPC. Întrucât cota de piață a Uniunii a importurilor din RPC a fost de aproximativ 1 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a considerat că mai puțin de o treime din aceste importuri nu ar furniza informații suficiente pentru a evalua prețul de export și existența continuării dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare și că acestea nu pot fi considerate reprezentative pentru totalul importurilor din RPC.

(31)

Având în vedere nivelul insuficient de cooperare, Comisia a decis să nu aplice eșantionarea în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(32)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns.

(33)

În pofida reprezentativității scăzute a producătorului chinez care a transmis un răspuns privind eșantionarea, Comisia a invitat producătorul-exportator să furnizeze informații suplimentare, într-o formă simplificată, referitoare la vânzările și producția sa pe piața internă, precum și la exporturile sale către țări terțe și la exporturile către Uniune, care ar putea fi utilizate pentru investigație. Nu s-a primit niciun răspuns.

(34)

Toți cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au transmis un răspuns la chestionar.

(35)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(36)

În plus, s-a efectuat o verificare la Bruxelles, la sediul reprezentantului legal al următoarei asociații de producători:

(37)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este identic cu cel din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor și anume cablurile din oțel, inclusiv cablurile închise, cu excepția cablurilor din oțel inoxidabil, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale de peste 3 mm (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 (codurile TARIC 7312108112, 7312108113, 7312108119, 7312108312, 7312108313, 7312108319, 7312108512, 7312108513, 7312108519, 7312108912, 7312108913, 7312108919, 7312109812, 7312109813 și 7312109819) (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(38)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din RPC („produsul în cauză”).

(39)

Astfel cum s-a stabilit în investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(40)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(41)

În cursul perioadei investigației de reexaminare (și anume, de la 1 ianuarie 2022 la 31 decembrie 2022), importurile de cabluri din oțel din RPC au rămas la un nivel foarte scăzut, similar reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Potrivit bazei de date Comext, importurile de cabluri din oțel din RPC au reprezentat aproximativ 1,2 % din piața Uniunii în perioada investigației de reexaminare.

(42)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 29, un singur producător-exportator a răspuns la chestionarul de eșantionare, dar nu a transmis niciuna dintre informațiile solicitate ulterior. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia intenționa să aplice articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație.

(43)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la posibilitatea continuării sau a reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile furnizate în cerere, pe informațiile primite de la un producător din Uniune inclus în eșantion și pe statisticile disponibile, și anume cele din bazele de date Comext și Global Trade Atlas („GTA”).

(44)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(45)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(46)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Turcia a fost considerată o posibilă țară terță reprezentativă pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(47)

La 13 noiembrie 2023, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale printr-o notă la dosar („nota”), considerând Turcia țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costuri VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea Celik Halat, producător al produsului care face obiectul reexaminării din țara reprezentativă. Nu s-au primit observații.

(48)

În notă, Comisia a prezentat principalii factori de producție. Pe lângă acești factori de producție, Comisia a adăugat, de asemenea, cheltuieli generale, astfel cum se explică în considerentul 106. În plus, având în vedere că investigația actuală este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, care nu necesită un calcul precis al marjei de dumping, ci mai degrabă stabilirea probabilității continuării sau a reapariției dumpingului, Comisia a considerat că, în acest caz, s-ar putea concentra, în mod excepțional, asupra principalilor factori de producție pentru calcularea valorii normale.

(49)

În lipsa unei cooperări suficiente din partea producătorilor-exportatori chinezi și a GC, astfel cum se menționează în considerentul 32, Comisia a determinat valoarea normală pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare formulată în perspectiva expirării măsurilor și a altor informații disponibile, astfel cum se explică în secțiunea următoare.

(50)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(51)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. („Costurile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”.)

(52)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorului-exportator, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(53)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul oțelului din RPC (15), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(54)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (16). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (17), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (18). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în ceea ce privește furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoare desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (19). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (20). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul oțelului, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (21), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (22).

(55)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în cadrul prezentei investigații, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (23) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(56)

În cerere se afirmă că economia chineză în ansamblu este puternic influențată și afectată de intervenții guvernamentale semnificative, din cauza cărora prețurile și costurile interne ale industriei siderurgice chineze nu pot fi utilizate în prezenta investigație.

(57)

Cererea a furnizat exemple de elemente care indică existența unor distorsiuni, astfel cum sunt enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima până la a șasea liniuță din regulamentul de bază. În special, făcând referire la o serie de surse de informații disponibile public, cum ar fi raportul, investigațiile anterioare ale Comisiei în sectorul siderurgic, legislația chineză, precum și alte surse, solicitantul a susținut că:

(58)

În concluzie, cererea a estimat că există numeroase probe convingătoare conform cărora industria chineză de CO face obiectul unor intervenții din partea GC, care au condus la distorsiuni semnificative. Prin urmare, ea susține că existența acestor distorsiuni semnificative justifică stabilirea valorii normale și a marjei de dumping prin trimitere la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(59)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(60)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Printre exemple se numără Ansteel Group (25) și Baowu Steel Group (26) – care sunt întreprinderi deținute de stat din cadrul SASAC de la nivel central și filialele Baowu, Chongqing Iron & Steel Company Ltd. (27) și Maanshan Iron & Steel Company Limited (28); Baotou Steel Group – o IDS deținută de Guvernul Mongoliei Interioare (29) –, Angang Steel Group – o întreprindere deținută de stat din cadrul SASAC de la nivel central (30), precum și Shougang Group – o IDS deținută în proporție de 100 % de Beijing State-Owned Asset Management Ltd (31). Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, în pofida absenței informațiilor specifice pentru sectorul produsului care face obiectul reexaminării, acesta reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate pertinente în egală măsură pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(61)

Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de Avizul orientativ al MIIT privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (32), prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul „va adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și „va cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (33), sau prin Planul de lucru pentru 2023 privind creșterea stabilă a industriei siderurgice (34), care stabilește următoarele obiective: „În 2023, […] investițiile în active fixe din întreaga industrie vor menține o creștere constantă, iar beneficiile economice se vor îmbunătăți semnificativ; investițiile în cercetare și dezvoltare ale industriei vor ajunge, în cele din urmă, la 1,5 %; creșterea valorii adăugate a industriei va ajunge la aproximativ 3,5 %; în 2024, mediul de dezvoltare a industriei și structura industriei vor fi optimizate în continuare, tranziția către produse de calitate superioară, inteligente și ecologice va continua, iar creșterea valorii adăugate a industriei va depăși 4 %” și care prevede consolidarea corporativă impusă de guvern a sectorului siderurgic: „[s]ă se încurajeze întreprinderile de la vârful industriei să pună în aplicare fuziuni și achiziții, să se construiască grupuri de întreprinderi siderurgice foarte mari, de talie mondială și să se promoveze configurarea optimă a capacității naționale de producție de fier și oțel. Să se sprijine întreprinderile specializate cu poziție de lider din anumite segmente ale pieței siderurgice pentru a integra în continuare resursele și a crea un ecosistem al industriei siderurgice. Să se încurajeze întreprinderile siderurgice să efectueze […] fuziuni și reorganizări transregionale […]. Să se aibă în vedere acordarea unui sprijin de politică mai larg pentru înlocuirea capacităților întreprinderilor siderurgice care au finalizat fuziuni și reorganizări substanțiale”.

(62)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din acest sector pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice” (35). În plus, planul provinciei Hebei în sectorul oțelului prevede: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea consolidării, a reorganizării, a transformării și a modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval”.

(63)

În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cadrul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului […], construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhouou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității și a specializării industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone” (36).

(64)

Alte obiective de politică industrială pot fi observate și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (37), Shandong (38), Shanxi (39), Liaoning Dalian (40) sau Zhejiang (41).

(65)

Un alt exemplu de orientare eficace prin planuri este faptul că Grupul Ansteel a publicat un aviz al Comitetului de partid al Ansteel Group Co., Ltd. pentru studierea, publicitatea și punerea în aplicare cu conștiinciozitate a spiritului celui de al 20-lea Congres Național al Partidului (42). În comunicare se afirmă că Grupul Ansteel va pune în aplicare cu conștiinciozitate planurile orientative și le va prezenta mai bine membrilor de partid, cadrelor și angajaților întregului grup.

(66)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Cu toate acestea, există câteva exemple specifice disponibile privind produsul care face obiectul reexaminării. În plus, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(67)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație al Baotou Steel Union, care aparține Grupului Baotou Steel, îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar de partid al societății, președintele sindicatului societății fiind secretarul adjunct al partidului (43). În aceeași ordine de idei, în cadrul Grupului Shougang, președintele Consiliului de administrație îndeplinește funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv adjunct este membru al Comitetului de partid (44). De asemenea, o personalitate de prim rang a Hongguang Handan Company a afirmat în mod public că, fără grija și sprijinul, nu în ultimul rând prin oferirea de garanții, primite din partea GC și PCC, care este implicat în Hongguang Casting Co. Ltd., cu peste 20 de membri, întreprinderea nu ar fi avut același succes (45). Un alt exemplu de loialitate față de PCC se găsește la articolul 3 al China Foundry Association, conform căruia se acceptă îndrumarea, supravegherea și gestionarea activității de către entitățile de partid respective, de exemplu SASAC și Ministerul Afacerilor Civile, și se asigură condițiile necesare pentru participarea acestora (46).

(68)

Alte exemple de astfel de conexiuni pot fi găsite în Jiangsu Fasten Holding (47) și Ansteel Group (48). În primul caz, președintele Consiliului de administrație al grupului holding și responsabilul efectiv al grupului este secretarul comitetului de partid (49). În al doilea caz, în timp ce directorul executiv și directorul executiv adjunct al grupului sunt membri ai comitetului permanent de partid, președintele Consiliului de administrație este, de asemenea, secretarul comitetului de partid.

(69)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Investigația a identificat și alte documente care arată că industria beneficiază de îndrumare și intervenții guvernamentale în sectorul siderurgic, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă unul dintre subsectoarele acestuia.

(70)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (50). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect acest sector, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (51). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar urma să stimuleze dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (52). În plus, planul de lucru privind creșterea stabilă a industriei siderurgice menționat anterior (a se vedea considerentul 61) demonstrează modul în care autoritățile chineze pun accentul pe acest sector în contextul mai larg al orientării de către GC a economiei chineze: „[s]prijinirea întreprinderilor siderurgice să urmărească îndeaproape nevoile în materie de noi infrastructuri, noi activități de urbanizare, de revitalizare rurală și privind industriile emergente, să se asocieze cu proiecte majore de inginerie legate de «cel de al 14-lea plan cincinal» în diferite regiuni și să depună toate eforturile pentru a asigura aprovizionarea cu oțel. Instituirea și aprofundarea mecanismelor de cooperare în amonte și în aval între sectorul oțelului și principalele sectoare care utilizează oțelul, cum ar fi construcțiile navale, transporturile, construcțiile, energia, automobilele, aparatele electrocasnice, utilajele agricole și echipamentele grele, desfășurarea de activități de corelare a producției cu cererea și extinderea activă a domeniilor în care se utilizează oțelul” (53).

(71)

În plus, în ceea ce privește minereul de fier – o materie primă utilizată pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării – în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Să se consolideze explorarea minereului de fier […], să se pună în aplicare politici fiscale preferențiale, să se încurajeze adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri miniere solide” (54), ceea ce va duce la instituirea unui sistem pentru rezervele de minereu de fier și de terenuri minerale care „va deveni o măsură importantă de stabilizare a prețului de piață al minereului de fier și de asigurare a siguranței lanțului industrial” (55). În provincii precum Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru acest sector: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în proiecte noi; „să se identifice și să se îndrume instituțiile financiare pentru a oferi împrumuturi cu dobândă redusă întreprinderilor siderurgice, pentru ca acestea să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, guvernul va oferi subvenții sub formă de reduceri” (56). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze în mod liber.

(72)

Produsul care face obiectul reexaminării este afectat, de asemenea, de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentele 54 și 57 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (57).

(73)

În plus, în cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 54 de mai sus. Planul de lucru privind creșterea stabilă menționat anterior (a se vedea considerentul 61) ilustrează, de asemenea, foarte bine acest tip de intervenție a statului: „Încurajarea instituțiilor financiare să furnizeze în mod activ servicii financiare societăților siderurgice care implementează fuziuni și reorganizări, ajustări, transformări și actualizări ale structurii, în conformitate cu principiile controlului riscurilor și sustenabilității întreprinderilor”. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(74)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de produs care face obiectul reexaminării cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(75)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție, și așa mai departe.

(76)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(77)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(78)

Astfel cum se explică în considerentul 47, Comisia a publicat o Notă la dosar privind sursele pentru stabilirea valorii normale („Nota”). Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. Prin intermediul notei a fost comunicată părților interesate intenția sa de a considera Turcia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(79)

În conformitate cu criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Turcia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, astfel cum a sugerat solicitantul în cererea de reexaminare. Turcia este clasificată de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. Prin urmare, se consideră că aceasta are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC.

(80)

Comisia a stabilit că Turcia a îndeplinit toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și că toate datele publice relevante erau puse la dispoziție și ușor accesibile, inclusiv statisticile privind importurile, precum și datele privind costurile materiilor prime și ale forței de muncă.

(81)

În special, Comisia a găsit informații financiare disponibile public pentru un producător din Turcia, Celik Halat, care acoperă lunile ianuarie-septembrie ale exercițiului financiar 2022, care au acoperit o parte a perioadei investigației de reexaminare. Celik Halat a prezentat un nivel rezonabil al costurilor VAG și al profitului.

(82)

Comisia a constatat că prețurile energiei electrice din Turcia au crescut în prima jumătate a anului 2022 cu o rată care a depășit cu mult rata inflației din țară. În plus, informațiile privind prețurile energiei electrice din a doua jumătate a anului 2022 nu au fost publicate de Institutul de Statistică al Turciei. Prin urmare, având în vedere absența datelor pentru a doua jumătate a anului 2022, Comisia a bazat costul nedistorsionat al energiei electrice pe datele disponibile public publicate de societatea malaysiană de energie electrică Tenaga Nasional Berhad (60) Ministerul brazilian al minelor și energiei din Brazilia (61) și Autoritatea metropolitană pentru energie electrică din Thailanda (62) pentru calcularea valorii de referință pentru energie.

(83)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalilor factori de producție în Turcia. Analiza datelor privind importurile a arătat că importurile în Turcia ale principalilor factori de producție nu au fost afectate în mod semnificativ de importurile din RPC sau din oricare dintre țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (63).

(84)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă și al societății Celik Halat ca producător din țara reprezentativă.

(85)

În urma notei, nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la selectarea Turciei ca țară reprezentativă.

(86)

În final, având în vedere absența cooperării și după ce s-a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(87)

Având în vedere nivelul insuficient de cooperare, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere că Turcia îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Turcia ca țară reprezentativă adecvată.

(88)

În notă, Comisia a enumerat factorii de producție, determinați de răspunsul la chestionar al unui producător din Uniune, cum ar fi materialele, energia electrică și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. Comisia a stabilit lista factorilor de producție și a ratelor lor de consum pe baza informațiilor furnizate în cerere și a informațiilor ulterioare transmise de solicitant și colectate în cursul vizitelor de verificare la unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza datele disponibile public de la Institutul de Statistică al Turciei publicate de guvernul turc pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă (64).

(89)

Astfel cum se descrie în considerentul 82, Comisia a utilizat un coș de țări la un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, utilizat de obicei ca țări reprezentative în alte investigații care produceau, de asemenea, cabluri din oțel pentru calcularea valorii de referință pentru energie, având în vedere că prețurile energiei electrice au crescut în prima jumătate a anului 2022 la o rată care a depășit inflația.

(90)

În notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, din cauza ponderii neglijabile a valorii anumitor materii prime în costul total de producție, aceste elemente au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(91)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare prezentate de solicitant și colectate în cursul vizitelor de verificare la unul dintre producătorii din Uniune inclus în eșantion, cu cel mai mare volum al producției, au fost identificați următorii factori de producție, rate de consum și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai cablurilor din oțel

(92)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul CIF mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (66). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.3.1 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(93)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorul cooperant din Uniune au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 90.

(94)

În mod normal, costul transportului intern ar trebui, de asemenea, să fie adăugat la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere natura investigațiilor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării continuării dumpingului în perioada investigației de reexaminare sau a posibilității de reapariție a acestuia, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern, în acest caz, erau inutile. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

(95)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat cele mai recente statistici publicate de Institutul de Statistică din Turcia (67). Acest institut publică informații detaliate privind costurile cu forța de muncă din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza costului orar cu forța de muncă pentru 2020 pentru activitatea economică „Prelucrarea metalelor de bază” cod NACE C.24 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2. Valorile au fost ajustate suplimentar în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (68) pentru a reflecta costurile pentru perioada investigației de reexaminare.

(96)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 82, prețurile energiei electrice din Turcia au făcut obiectul unei majorări, ale cărei rate a depășit cu mult rata inflației din țară în 2022, iar prețurile disponibile public au fost disponibile doar parțial pentru perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, Comisia și-a bazat costul nedistorsionat al energiei electrice pe valorile de referință ale unui coș de țări la un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, și anume Brazilia, Malaysia și Thailanda, și pe datele privind consumul unui producător din Uniune (69).

(97)

Prețurile energiei electrice au fost puse la dispoziția publicului pe site-ul Ministerului Minelor și Energiei din Brazilia (Ministério de Minas e Energia) (70). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum, exprimată în kWh, pe baza rapoartelor lunare care au acoperit perioada investigației de reexaminare. Comisia a utilizat tariful industrial mediu echivalent cu 1,01 CNY/kWh.

(98)

Prețurile energiei electrice au fost puse la dispoziția publicului pe site-ul internet al societății de energie electrică Tenaga Nasional Berhad (TNB) (71) în comunicatele sale de presă periodice. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei investigației de reexaminare.

(99)

Comisia a utilizat tarifele aplicabile clienților din categoria „tensiune medie”. Prețul final al energiei electrice a constat în tariful pentru energie electrică (kW) și tariful pentru consum (kWh). Informațiile disponibile indică un tarif mediu de 0,58 CNY/kWh pentru PIR.

(100)

Prețurile energiei electrice au fost puse la dispoziția publicului pe site-ul web al „Metropolitan Electricity Authority” din Thailanda, care a acoperit tot teritoriul Thailandei (72). Comisia a utilizat tariful industrial mediu echivalent cu 0,86 CNY/kWh (73).

(101)

Ulterior, Comisia a calculat un cost mediu nedistorsionat simplu al energiei electrice aplicabil pentru coșul de țări selectat, care s-a ridicat la 0,824 CNY/kWh.

(102)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(103)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și costurile forței de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație, în funcție de modelul produs.

(104)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(105)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și datele furnizate de un producător din Uniune inclus în eșantion cu privire la rata de consum pentru fiecare factor de producție (materiale, electricitate și forță de muncă) la fabricarea cablurilor din oțel.

(106)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentele 102 și 103. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de un producător din Uniune. Costurile VAG și profitul au fost determinate pe baza situațiilor financiare ale producătorului turc Celik Halat pentru trimestrele 1-3 din 2022, astfel cum au fost raportate în conturile societății (74) (a se vedea punctul 3.3.2.1). Comisia a constatat că rata profitului constatată pentru Celik Halat pentru trimestrele 1-3 din 2022 a fost nerezonabilă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Această constatare se bazează pe faptul că rata profitului constatată pare a fi prea scăzută în comparație cu profitul mediu din sectorul produsului în cauză, pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare și, de asemenea, în comparație cu profitul-țintă pentru produsul în cauză, astfel cum se menționează în considerentul 186. Cu toate acestea, având în vedere că aceasta este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a observat că adăugarea oricărei sume pentru profit nu ar putea decât să crească valoarea dumpingului, care, chiar dacă nu s-ar adăuga nicio sumă pentru profit, a fost considerat ca fiind semnificativ. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de producție:

(107)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală la nivel franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(108)

Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 32, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe baza informațiilor furnizate de Eurostat.

(109)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor datelor statistice disponibile, și anume baza de date Comext (Eurostat). Exporturile din China în cursul PIR au fost efectuate atât în cadrul regimului de perfecționare activă („IPP”), cât și al regimului normal, astfel cum se arată în considerentul 137. Calculele au fost efectuate cu privire la prețul de export în cadrul ambelor regimuri, ca informații disponibile în mod rezonabil cu privire la prețul de export către Uniune. Întrucât prețurile disponibile în Comext sunt înregistrate la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”), nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cerere pentru costurile de transport, manipulare, transport intern și navlu maritim.

(110)

Comisia a comparat valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică astfel cum a fost stabilit mai sus.

(111)

Pe această bază, s-a constatat că prețul de export a fost semnificativ mai mic (cu 50 %) decât valoarea normală construită. Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(112)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, în eventualitatea în care s-ar permite expirarea măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: (1) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și (2) atractivitatea pieței Uniunii și prețurile de export către țări terțe, precum și posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe și măsurile de apărare comercială pe alte piețe de export.

(113)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din China și din partea GC, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, pe informațiile la dispoziția publicului și pe informațiile din baza de date GTA.

(114)

În cerere, solicitantul a furnizat estimări privind producția, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a cablurilor din oțel din RPC (75). Aceste estimări s-au bazat pe Global Steel Wire Rope Market Research Report, Segment by Major Players, Types, Applications and Regions, 2017-2027 (denumit în continuare „raportul”) (76). Producția chineză de cabluri din oțel a fost estimată la 3,6 milioane de tone în 2022, cu o creștere de aproape 10 % din 2019. Capacitatea de producție de cabluri din oțel din RPC în 2022 a fost estimată la aproximativ 6,0 milioane de tone, reprezentând 75 % din capacitatea globală estimată de producție de cabluri din oțel în 2022. Consumul intern de cabluri din oțel din China în 2022 a fost estimat la aproximativ 3,1 milioane de tone. După deducerea exporturilor estimate din China către toate țările (estimate la aproximativ 0,5 milioane de tone), capacitatea neutilizată a Chinei a fost estimată la aproximativ 2,4 milioane de tone. Având în vedere că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, consumul de pe piața liberă din Uniune s-a ridicat la 0,18 milioane de tone (a se vedea punctul 5.2 de mai jos) capacitatea neutilizată din China a fost de peste zece ori mai mare decât consumul Uniunii pe piața liberă.

(115)

Comisia a comparat, de asemenea, capacitatea neutilizată din RPC în cursul perioadei investigației de reexaminare cu capacitatea neutilizată din cursul investigației anterioare de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și a observat o creștere semnificativă. Deși capacitatea neutilizată a Chinei a fost estimată la aproximativ 1,8 milioane de tone în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (77), aceasta este estimată la 2,4 milioane de tone în cursul perioadei investigației de reexaminare a prezentei investigații. Aceasta înseamnă că numai creșterea capacității neutilizate de la ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor depășește întreaga cerere din Uniune. În plus, solicitantul a furnizat informații potrivit cărora, în pofida capacităților neutilizate semnificative deja existente, producătorii chinezi de cabluri din oțel continuă să sporească în mod suplimentar capacitatea de producție (78). Nu există niciun indiciu că o astfel de capacitate neutilizată crescută ar putea fi absorbită de piața internă chineză sau de orice piață a unei țări terțe.

(116)

Excesul capacităților de producție este un stimulent pentru continuarea exporturilor la prețuri de dumping. Este rezonabil să se presupună că industria de CO din China trebuie să exploateze toate posibilitățile existente de creștere a producției pentru a beneficia pe deplin de investițiile semnificative pe care le-au realizat în capacitățile instalate. Cea mai evidentă modalitate este de a pătrunde pe piața Uniunii care, în ceea ce privește prețurile și dimensiunea, este cea mai atractivă, astfel cum se explică la punctul 4.2 de mai jos, și este demonstrată de practicile de dumping continue ale producătorilor-exportatori chinezi, astfel cum s-a stabilit în considerentul 111.

(117)

Pe baza faptelor și a considerentelor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, care ar putea fi utilizată în vederea exporturilor de cabluri din oțel la prețuri de dumping către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(118)

Comisia a examinat dacă este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își mărească vânzările la export către piața Uniunii la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a analizat nivelul prețurilor exporturilor chineze către piețele țărilor terțe și le-a comparat cu nivelul prețurilor exporturilor chineze către piața Uniunii, pentru a stabili dacă piața Uniunii era atractivă în ceea ce privește nivelurile prețurilor. Prețurile de export din China și atractivitatea pieței Uniunii au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume datele GTA și informațiile din cerere.

(119)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat date din baza de date GTA bazate pe categoria de produse (cod SA 7312 10) a produsului în cauză, ca informații de piață disponibile în mod rezonabil și s-a concentrat pe cinci piețe principale de export pentru China, și anume India, Coreea de Sud, Thailanda, SUA și Vietnam. Exporturile către aceste cinci țări au reprezentat peste 50 % din totalul exporturilor chineze din categoria de produse menționată mai sus. S-a constatat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul mediu al exporturilor chineze către Uniune în acea categorie de produse a fost mai mare decât prețul mediu de export din China către oricare dintre aceste alte piețe de export. Constatările de mai sus bazate pe statisticile GTA pentru categoria de produse au confirmat informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care arată că prețurile de import ale CO din China către clienții de pe piața Uniunii au fost mai mari decât pe orice altă piață a partenerului comercial principal (79).

(120)

Pe baza informațiilor disponibile, astfel cum s-a explicat la considerentul 119 de mai sus, s-a constatat că producătorii-exportatori din RPC pot obține prețuri mai mari pe piața Uniunii decât în alte țări terțe. Aceasta ar indica faptul că piața Uniunii este o piață extrem de atractivă, având în vedere faptul că producătorii-exportatori chinezi pot genera profituri mai mari pentru vânzările către Uniune decât pentru vânzările către alte piețe de export. În plus, având în vedere capacitățile neutilizate semnificative ale producătorilor chinezi de CO, astfel cum s-a stabilit în considerentul 114 de mai sus, exportatorii chinezi trebuie să aibă acces atât la piețele mari, cât și la piețe mai mici pentru a asigura un anumit nivel de utilizare a capacității instalațiilor de producție a CO. Conform informațiilor din dosar, producătorii-exportatori chinezi de CO efectuează vânzări în peste 80 de țări (80). Este rezonabil să se presupună că este mai atractiv să se crească exporturile către o piață unică, care poate absorbi o parte semnificativă din supracapacitatea chineză, decât către mai multe piețe mai mici, având în vedere că vânzarea către clienți mari din aceeași regiune poate reduce, de asemenea, costurile de transport maritim, de logistică și de organizare.

(121)

În plus, pe baza informațiilor disponibile, piața Uniunii găzduiește, în principal, toate industriile utilizatoare principale de CO, cum ar fi pescuitul, transportul maritim, construcțiile navale, petrolul și gazele, mineritul, silvicultura, transportul aerian, automobilele, ingineria civilă, construcțiile și ascensoarele, ceea ce indică un mare potențial de piață pentru producătorii-exportatori chinezi; întrucât multe dintre destinațiile de export ale Chinei nu dispun de know-how-ul necesar pentru anumite utilizări ale cablurilor din oțel (81).

(122)

În plus, astfel cum s-a menționat mai sus la punctul 1.1, s-a constatat că producătorii-exportatori chinezi eludează măsurile antidumping în vigoare. Tentativele de circumvenție și faptul că, în pofida existenței unor măsuri antidumping, producătorii chinezi de CO își mențin în continuare o anumită prezență pe piața Uniunii demonstrează atractivitatea pieței mari a Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi.

(123)

În plus, potrivit bazei de date a OMC (82), în 2023, taxe antidumping erau aplicabile la importurile de CO chineze în Mexic, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.

(124)

Având în vedere dificultățile cu care se confruntă exportatorii chinezi de a vinde pe aceste piețe, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale, piața Uniunii ar deveni și mai atractivă pentru exportatorii chinezi care doresc să își exporte producția excedentară și să utilizeze capacitatea neutilizată.

(125)

Pe baza celor de mai sus și având în vedere în special nivelul prețurilor de export chineze către Uniune în comparație cu alte piețe de export și rolul-cheie al industriilor utilizatoare de CO în Uniune, rezultă că exportatorii chinezi ar avea un stimulent puternic pentru a continua exporturile la prețuri de dumping către Uniune în cantități semnificativ mai mari în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, având în vedere, de asemenea, că alte piețe de export nu ar fi în măsură să absoarbă volumele masive de CO din China care ar putea fi produse.

(126)

Investigația a arătat că importurile din China, în pofida volumelor relativ scăzute ale importurilor în comparație cu consumul din Uniune, au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul PIR.

(127)

În plus, prețurile de dumping constatate sunt confirmate de analiza prețurilor de export chineze către alte țări terțe. De asemenea, Comisia a constatat că vânzările producătorilor-exportatori chinezi către cele mai importante piețe de export ale acestora sunt efectuate la prețuri considerabil mai mici decât cele către Uniune și că numeroase țări au instituit măsuri de apărare comercială împotriva exporturilor chineze de CO.

(128)

În plus față de cele menționate mai sus, Comisia a constatat că numai capacitatea neutilizată din China era de peste zece ori mai mare decât consumul Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare și că piața Uniunii este foarte atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere dimensiunea și prețurile sale. Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă din RPC și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că, în cazul expirării măsurilor, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să activeze capacitatea neutilizată și chiar să redirecționeze exporturile din țări terțe către piața Uniunii la prețuri de dumping și în volume semnificative.

(129)

În consecință, având în vedere continuarea dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare, comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor chinezi pe piețele terțe, capacitatea neutilizată existentă în RPC, dimensiunea pieței Uniunii și prețurile predominante pe piața respectivă, măsurile de apărare comercială în vigoare împotriva exporturilor de CO originare din RPC pe alte piețe importante, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca dumpingul din RPC să continue sau, în orice caz, să se repete cu volume semnificativ mai mari, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(130)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 25 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(131)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 137 910 tone. Comisia a stabilit cifra pe baza macrodatelor verificate din răspunsurile la chestionar furnizate de EWRIS. Așa cum se precizează în considerentul 25, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 21 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(132)

Comisia a stabilit consumul total la nivelul Uniunii (piața captivă și piața liberă) pe baza macrodatelor verificate din răspunsurile la chestionar furnizate de EWRIS (pentru vânzările totale pe piața Uniunii) și a datelor Eurostat (pentru importurile în Uniune).

(133)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(134)

Consumul de pe piața liberă din Uniune a scăzut cu 10 % în 2020 și apoi a crescut la un nivel mai mare decât în 2019. Până în perioada investigației de reexaminare, acesta a crescut cu 6 % în comparație cu 2019. Consumul total a urmat o tendință foarte similară.

(135)

Scăderea din 2020, urmată de creșterea ulterioară a consumului, se explică prin încetinirea generală a creșterii economice cauzată de restricțiile impuse în 2020 în legătură cu pandemia de COVID-19, precum și prin redresarea economică ulterioară în urma ridicării acestor măsuri în cursul anului 2021. Majoritatea principalelor sectoare utilizatoare ale produsului care face obiectul reexaminării au avut tendința de a influența consumul în funcție de situația economică generală de pe piața Uniunii.

(136)

Consumul captiv s-a ridicat la doar aproximativ 1 % în trei din cei patru ani ai perioadei examinate. Comisia a considerat că această cotă nu este semnificativă și, prin urmare, nu a afectat concluziile generale privind consumul și nici nu a avut un impact semnificativ asupra situației industriei Uniunii.

(137)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Comext. De asemenea, cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza datelor privind importurile provenite de la Comext și a consumului de pe piața liberă din Uniune. Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(138)

În cursul perioadei examinate, volumul total al importurilor din China a fluctuat de la an la an, iar cantitățile totale ale importurilor au scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(139)

Cota de piață a importurilor din China a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din China a rămas, prin urmare, la un nivel ușor în scădere, dar, în general, stabil în cursul perioadei examinate.

(140)

Produsul în cauză a fost importat din China în cadrul regimului normal de import, supus taxelor antidumping, și în cadrul regimului de perfecționare activă (IPP), nu a fost supus taxelor antidumping.

(141)

Importurile în cadrul IPP au crescut cu 22 % între 2019 și 2020 și apoi au scăzut cu 56 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, importurile din China în cadrul IPP au scăzut cu 47 % în cursul perioadei examinate, reprezentând o cotă de piață de 0,5 % în perioada investigației de reexaminare. Importurile în cadrul acestui regim sunt destinate a fi integrate în construcții în aval înainte de a fi reexportate. Un exemplu îl constituie contractele mari de inginerie. Ca atare, fluctuațiile mari ale cantităților sunt considerate normale.

(142)

În cadrul regimului normal, importurile au crescut cu 62 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în ceea ce privește cota de piață, aceste importuri au crescut de la 0,5 % în 2019 la 0,7 % în perioada investigației de reexaminare.

(143)

Comisia a stabilit prețurile importurilor din China pe baza datelor Comext, întrucât producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat la investigație.

(144)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(145)

Prețul mediu al importurilor totale din China pentru produsul în cauză a crescut cu 37 % în cursul perioadei examinate. Tendința prețurilor a fost similară atât pentru regimul normal, cât și pentru importurile efectuate în cadrul regimului de perfecționare activă.

(146)

Creșterea prețurilor totale, astfel cum se arată în tabelul 9, și a prețurilor de import din alte țări, astfel cum se arată în tabelul 5, a urmat tendința prețurilor de pe piața Uniunii, după cum reiese din prețurile industriei Uniunii.

(147)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare, comparând următoarele:

(148)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri înregistrată de producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion în perioada investigației de reexaminare. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 20,4 % pentru importurile din țara în cauză pe piața Uniunii atunci când au fost luate în considerare taxele antidumping și de 41,3 % fără taxe antidumping.

(149)

În urma unei analize a statisticilor Comext Trade, majoritatea importurilor din China au fost declarate sub un cod TARIC de tipuri de produse cu diametre mai mici de 12 mm. Comisia a comparat prețurile pentru aceste importuri cu tipuri de produse similare ale industriei din Uniune. Rezultatul comparației a arătat o marjă de subcotare chiar și mai mare (41,2 % cu taxe antidumping și 55,4 % fără taxe antidumping).

(150)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din țări terțe au provenit în principal din Republica Coreea, India, Turcia și Thailanda. Cantitățile și prețurile au fost obținute de la Comext.

(151)

Volumul total al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile provenite din țări terțe

(152)

Totalul importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei, au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(153)

Cota acestor importuri din totalul importurilor a crescut de la 47,6 % în 2019 la 54,7 % în perioada investigației de reexaminare, în timp ce prețurile de import au crescut cu 34 % în cursul perioadei examinate.

(154)

În timp ce ponderea importurilor din Republica Coreea în totalul importurilor a scăzut, iar cea a importurilor din Turcia a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, cota importurilor din India a crescut de la 8 % la 13 %, iar cea din Thailanda de la 4,7 % la 7 %.

(155)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 6, taxele antidumping în vigoare la importurile produsului în cauză din China au fost extinse pentru a acoperi importurile produsului care face obiectul reexaminării expediat din Maroc și Republica Coreea în urma investigațiilor anticircumvenție. Ar trebui remarcat faptul că importurile din Maroc au fost neglijabile în perioada examinată. În plus, importurile din Republica Coreea în perioada examinată au provenit de la producători-exportatori scutiți de măsuri prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010.

(156)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, prețurile medii ale importurilor din țări terțe, cu excepția Chinei, au fost mai mici decât prețul mediu al industriei din Uniune și ușor mai mici decât prețurile de import din China în cadrul regimului normal (astfel cum se arată în tabelele 4 și 5).

(157)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(158)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar furnizate de EWRIS și referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(159)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(160)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(161)

Per total, producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(162)

Volumul producției a scăzut cu 9 % între 2019 și 2020 și apoi a crescut cu 5,3 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 4 % pe parcursul perioadei examinate.

(163)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate.

(164)

Gradul de utilizare a capacității a scăzut în perioada examinată cu 6 %, reflectând tendința de scădere a producției, astfel cum se arată în tabelul 6.

(165)

Comisia a observat că capacitatea de producție variază în funcție de gama de tipuri de produse fabricate. Capacitatea a fost calculată pe baza gamei recente de produse fabricate.

(166)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (tone)

(167)

În ansamblu, volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate.

(168)

Cota de piață a industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 14 % sau cu 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, scăzând la 44,1 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, comparativ cu 51,1 % în 2019.

(169)

Scăderea cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate este similară cu creșterea cotei de piață a țărilor terțe, altele decât China, astfel cum se arată în tabelul 5.

(170)

Poziția pe piață a industriei Uniunii s-a contractat în cursul perioadei examinate. Acest punct de vedere s-a bazat pe scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață, astfel cum se arată în tabelul 7.

(171)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(172)

Numărul de angajați ai industriei din Uniune a scăzut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate. Principala reducere a avut loc între 2019 și 2020 cu 7 % și, ulterior, a crescut în perioada investigației de reexaminare. Această tendință a urmat tendința producției și a volumului vânzărilor descrisă în tabelele 6 și 7. Scăderea ocupării forței de muncă între 2019 și 2020 poate fi explicată prin scăderea producției, ca urmare a restricțiilor impuse în legătură cu pandemia de COVID-19. În urma eliminării acestor măsuri, ocuparea forței de muncă a crescut din nou, dar nu a atins numărul de angajați din 2019.

(173)

Productivitatea a rămas stabilă în cursul perioadei, scăzând ușor cu 1 % între 2019 și perioada investigației de reexaminare.

(174)

Marja de dumping stabilită în cursul prezentei investigații de reexaminare a fost semnificativ superioară nivelului de minimis. În același timp, nivelul importurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare a reprezentat 1,2 % din consumul de pe piața liberă din Uniune. Prin urmare, impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost destul de limitat.

(175)

Din cauza impactului cantităților mari de importuri din țări terțe și a evoluțiilor situației economice globale a Uniunii, industria Uniunii nu s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare în cursul perioadei examinate.

(176)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tone)

(177)

Prețurile de vânzare unitare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați din Uniune au crescut cu 40 % în perioada investigației de reexaminare în comparație cu 2019.

(178)

Costul unitar al producției a crescut cu 26 % pe parcursul perioadei examinate. Mai mult de jumătate din această creștere a avut loc între 2021 și perioada investigației de reexaminare.

(179)

Creșterea costurilor unitare de producție este cauzată în principal de creșterea costurilor principalei materii prime, pentru producători, aceasta fiind sârma, iar pentru producătorii de cabluri din oțel, care produc propriile sârme, sârma laminată. Creșterea costurilor a început în urma redresării economice după ridicarea măsurilor impuse de pandemia de COVID-19 și a continuat după izbucnirea războiului din Ucraina. În plus, costurile energiei au crescut, de asemenea, în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

(180)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(181)

Costurile cu forța de muncă au crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, reflectând, de asemenea, ajustările salariale în funcție de creșterea inflației.

(182)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(183)

Nivelul stocurilor a scăzut cu 18 % pe parcursul perioadei examinate. În ceea ce privește producția, stocurile finale ca procent din producție au fost reduse cu 1 punct procentual.

(184)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(185)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Din cauza unei situații dificile a pieței în anumite sectoare utilizatoare la începutul perioadei (de exemplu, extracția gazelor și a petrolului), urmată de încetinirea creșterii economice în legătură cu pandemia de COVID-19, industria Uniunii a înregistrat pierderi în 2019 și 2020. Ulterior, industria Uniunii a realizat profituri mici în 2021 și în perioada investigației de reexaminare. Acest lucru s-a datorat creșterii cererii în anumite sectoare utilizatoare (de exemplu, aplicații industriale, sectorul maritim) și, de asemenea, redresării generale a economiei. Această creștere a cererii a însemnat că majorările prețurilor în 2021 și în perioada investigației de reexaminare au depășit majorările costurilor materiilor prime, astfel cum se subliniază în tabelul 9.

(186)

Cu toate acestea, rata profitabilității din toți cei patru ani ai perioadei examinate a rămas sub profitul-țintă de 5 % pentru această industrie, astfel cum se prevede în investigațiile anterioare [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/607, considerentul 162], precum și profitul-țintă minim de 6 % prevăzut la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(187)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități s-a îmbunătățit în urma reducerii stocurilor și a tendinței profitabilității în cursul perioadei examinate.

(188)

Investițiile anuale totale au fost modeste și relativ stabile în cursul perioadei examinate. Investițiile s-au limitat în cea mai mare parte la întreținerea și înlocuirea echipamentelor existente.

(189)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a urmat tendința profitabilității, în sensul că a fost negativ în 2019 și în 2020 și a înregistrat o îmbunătățire, atingând valori ușor pozitive în 2021 și în perioada investigației de reexaminare.

(190)

Importurile pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate au fost dominate de țări terțe, în special cele din Republica Coreea, India și Turcia. În plus, importurile din alte țări terțe au crescut de la aproximativ 78 000 la aproximativ 96 000 de tone în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se arată în tabelul 5. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 47,6 % în 2019 la 54,7 % în perioada investigației de reexaminare. În schimb, importurile din China nu au depășit 1,9 % pe parcursul perioadei examinate și au fost de 1,2 % din consum în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se arată în tabelul 3.

(191)

În primii ani ai perioadei examinate, macroindicatorii industriei Uniunii au fost puternic afectați de încetinirea creșterii economice, cauzată de măsurile luate în legătură cu pandemia de COVID-19, precum și de situația economică dificilă din anumite sectoare utilizatoare. În urma redresării economice, după eliminarea treptată a măsurilor de limitare a circulației persoanelor, macroindicatorii s-au îmbunătățit într-o anumită măsură, dar, în ansamblu, macroindicatorii demonstrează o situație prejudiciabilă continuă, atât în ceea ce privește cifrele absolute pentru producție și vânzări, cât și în ceea ce privește cota de piață, care a scăzut de la 51,1 % la 44,1 % în perioada examinată. Piața captivă în perioada investigației de reexaminare a fost de aproximativ 1 % din consumul total, iar evoluțiile de pe această piață nu au avut un impact real asupra industriei Uniunii.

(192)

În ceea ce privește microindicatorii, situația industriei Uniunii în 2021 și investigația de reexaminare au fost ușor îmbunătățite în comparație cu 2019 și 2020. În pofida unei creșteri a costurilor, industria a beneficiat de o perioadă de condiții de piață îmbunătățite în urma eliminării treptate a pandemiei de COVID-19 în 2021, prin care și-a putut majora suficient prețurile, astfel încât profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități să se îmbunătățească. Cu toate acestea, profitabilitatea industriei s-a situat încă sub profitul-țintă stabilit în investigația inițială (5 %).

(193)

Ținând seama atât de macroindicatori, cât și de microindicatori și, în special, de cota de piață în scădere, de lipsa creșterii, de gradul scăzut de utilizare a capacității și de rentabilitatea inadecvată, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a continuat să sufere un prejudiciu important în cursul perioadei examinate, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(194)

Scopul evaluării prejudiciului este de a stabili dacă prejudiciul important a continuat și, în caz afirmativ, dacă acest prejudiciu a fost cauzat de importurile din China. Comisia a concluzionat că prejudiciul important constatat nu a fost cauzat de nivelul scăzut al importurilor din China în cursul perioadei examinate, ci de creșterea importurilor din țări terțe care au câștigat o cotă de piață semnificativă în contextul condițiilor de piață nefavorabile, astfel cum se explică în considerentele 191 și 192.

(195)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prejudiciul important cauzat inițial de importurile chineze ar putea reapărea în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC ar expira. Investigația a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în cursul PIR (punctul 3.6, considerentul 111) și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor (punctul 4.3).

(196)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: (i) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată disponibile în RPC, (ii) nivelurile posibile ale prețurilor importurilor din China în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, (iii) comportamentul producătorilor-exportatori din China în alte țări terțe, (iv) atractivitatea pieței Uniunii și (v) impactul importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(197)

Astfel cum se explică în considerentele 114 și 115, producătorii din RPC dispun de capacități considerabile de producție în China și, prin urmare, de o capacitate de producție neutilizată care depășește cu mult nu doar volumul exporturilor către Uniune pe parcursul PIR, ci și consumul total al Uniunii în cursul PIR de peste zece ori. Comisia a observat, de asemenea, că numai capacitățile adăugate de la ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor de către producătorii chinezi depășeau deja în mare măsură întregul consum la nivelul Uniunii din cursul PIR.

(198)

În plus, după cum s-a menționat în considerentele 115 și 116, nu au fost găsite elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de CO în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din China sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă.

(199)

Așa cum s-a menționat în considerentul 119, volumele exporturilor din China și atractivitatea pieței Uniunii au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și pe baza datelor GTA și a informațiilor din cerere.

(200)

Așa cum se explică în considerentul 120, prețurile de export din RPC către cele cinci piețe principalele de export pentru China, și anume India, Coreea de Sud, Thailanda, SUA și Vietnam, au fost mai mici decât prețurile chineze de export către Uniune, pe baza analizei statisticilor de comerț mondial disponibile, astfel cum se menționează în considerentele 119 și 120. Aceste prețuri de export au fost situate cu mult sub prețurile industriei Uniunii (cu aproximativ 60 %). Pe această bază, s-a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi ar putea reduce și mai mult prețurile de export către Uniune.

(201)

De asemenea, în ceea ce privește prețurile, marja de subcotare a importurilor din China pe piața Uniunii a fost de peste 40 %, fără a lua în considerare taxele antidumping, astfel cum se prevede în considerentul 148. Acest lucru ar indica faptul că importurile din China, în volume crescute, ar impune o presiune substanțială asupra prețurilor industriei Uniunii în absența măsurilor.

(202)

Luând în considerare această analiză a prețurilor din considerentul anterior și din considerentul 120, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar fi puternic stimulați să își redirecționeze exporturile către Uniune, unde ar obține prețuri mai mari, fiind în continuare în măsură să subcoteze în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei Uniunii. În plus, aceștia ar putea să își utilizeze capacitățile neutilizate pentru a crește cantitățile exportate către piața Uniunii.

(203)

În plus, pe baza informațiilor disponibile, piața Uniunii este una dintre cele mai mari din lume și găzduiește o gamă largă de industrii utilizatoare de CO, inclusiv următoarele sectoare: pescuitul, transportul maritim, construcțiile navale, petrolul și gazele, mineritul, silvicultura, transportul aerian, automobilele, ingineria civilă, construcțiile și ascensoarele. Acest lucru demonstrează atractivitatea pieței Uniunii.

(204)

În plus, astfel cum s-a subliniat în considerentul 122, se poate concluziona în mod rezonabil că este mai atractiv să se crească exporturile către o piață unică decât către mai multe piețe mai mici, având în vedere că vânzarea către clienți mari din aceeași regiune poate reduce costurile de transport maritim, de logistică și de organizare și poate asigura, de asemenea, un anumit nivel de utilizare a capacității de producție a instalațiilor de producție a CO.

(205)

Este clar și faptul că piața Uniunii este o piață atractivă din punctul de vedere al prețurilor, având în vedere faptul că producătorii-exportatori chinezi pot genera profituri mai mari din vânzările către Uniune decât din vânzările către alte piețe de export.

(206)

Un alt indiciu al atractivității pieței Uniunii este faptul că, de la începutul instituirii măsurilor, au existat încercări de circumvenție din partea exportatorilor chinezi, astfel cum se explică la punctul 1.1.

(207)

Prin urmare, s-a concluzionat că producătorii-exportatori din RPC au potențialul și motivația de a mări semnificativ volumul exporturilor lor de CO către Uniune la prețuri de dumping, cu subcotarea semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(208)

În cazul în care își menține nivelul actual al prețurilor, industria Uniunii nu va fi în măsură să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață dacă va fi confruntată cu importurile la prețuri scăzute din China. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a Chinei în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Acest lucru ar fi cel mai probabil în detrimentul industriei din Uniune, deoarece nivelul prețurilor sale este cel mai ridicat, în special în comparație cu prețul importurilor din China fără taxe antidumping, astfel cum se prevede în considerentul 149. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare și mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Acest lucru ar conduce la o deteriorare suplimentară a situației financiare a industriei Uniunii și ar crește riscul unei situații generatoare de pierderi care s-a materializat deja în perioada examinată.

(209)

În cazul în care industria Uniunii ar decide să își reducă nivelurile prețurilor în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, situația sa financiară se va deteriora aproape imediat și este probabil ca situația deficitară deja observată la începutul perioadei examinate să reapară și chiar să se agraveze.

(210)

În ambele scenarii, expirarea măsurilor va avea probabil un impact negativ asupra industriei din Uniune, inclusiv în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost obligată să reducă deja ocuparea forței de muncă legată de produs cu 3 % (a se vedea tabelul 8). Deteriorarea în continuare a situației industriei din Uniune crește riscul de închidere completă a unităților de producție.

(211)

Prin urmare, se poate concluziona că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o reapariție a prejudiciului cauzată de importurile chinezești de cabluri din oțel și ca situația deja prejudiciabilă a industriei din Uniune să se deterioreze în continuare.

(212)

Este recunoscut faptul că importurile de cabluri din oțel din Republica Coreea și din alte țări terțe, ținând seama de volumul mare și în creștere al acestora, sunt factori care au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, prezenta investigație a fost limitată la evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului cauzat de importurile de cabluri din oțel din China la prețuri prejudiciabile în cazul în care măsurile antidumping actuale ar expira. Dată fiind situația fragilă a industriei din Uniune, o creștere semnificativă a importurilor din China ar agrava această situație, având în vedere capacitățile de producție neutilizate semnificative din RPC, atractivitatea pieței din Uniune și prețul scăzut al exporturilor de cabluri din oțel din China către Uniune.

(213)

Importurile de cabluri din oțel din China intră în prezent pe piața Uniunii în volume mult mai mici decât înainte de instituirea măsurilor. Prețurile de import, inclusiv taxele antidumping, au restabilit cu succes condiții concurențiale nedistorsionate între exportatorii chinezi ai produsului care face obiectul reexaminării și industria Uniunii. Faptul că importurile din țări terțe au subcotat importurile din China supuse taxelor antidumping nu subminează obligațiile Comisiei de a nu depăși cadrul prezentei investigații. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 211, Comisia a demonstrat faptul că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor să ducă la o reapariție a prejudiciului.

(214)

Pe baza analizei de mai sus, Comisia concluzionează că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor de CO care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unui risc grav.

(215)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale furnizorilor.

(216)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(217)

Trebuie amintit că, în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, s-a considerat că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta investigație este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(218)

Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în investigația de față.

(219)

Investigația a arătat, de asemenea, că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii și situația sa deja prejudiciabilă din prezent se va deteriora în continuare. Expirarea măsurilor ar amenința grav viabilitatea industriei din Uniune, în măsura în care anumiți producători din Uniune ar trebui să își închidă (sau să își închidă parțial) operațiunile, ceea ce ar face ca piața Uniunii să fie mai dependentă de importurile de cabluri din oțel.

(220)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(221)

Astfel cum s-a indicat anterior în considerentul 29, niciun importator nu a cooperat la prezenta investigație. Trebuie reamintit faptul că, în investigațiile anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor. În consecință, în absența unor elemente de probă care să sugereze contrariul, se poate confirma faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător importatorii.

(222)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat într-o gamă largă de aplicații, cum ar fi pescuitul, transportul maritim/navigație, industria petrolului și a gazelor, mineritul, silvicultura, transportul aerian, ingineria civilă, construcțiile și ascensoarele.

(223)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 223, niciun utilizator nu a cooperat la prezenta investigație. Unii dintre utilizatorii industriei de CO s-au făcut cunoscuți sprijinind menținerea măsurilor și subliniind importanța unui lanț de aprovizionare fiabil pentru produsele CO în UE.

(224)

Prin urmare, și având în vedere lipsa unei argumentații convingătoare în sens contrar, s-a concluzionat că măsurile în vigoare în prezent nu au niciun efect negativ semnificativ asupra situației economice a utilizatorilor și că, prin urmare, menținerea măsurilor nu ar afecta în mod nejustificat situația industriilor utilizatoare.

(225)

Unii dintre furnizorii din industria CO, de exemplu producătorii de sârmă și producătorii de materiale de ambalare, cum ar fi tamburii pentru cabluri din lemn, s-au manifestat, de asemenea, în sprijinul menținerii măsurilor, subliniind, de asemenea, importanța strategică a industriei CO din UE pentru alte sectoare, cum ar fi industria siderurgică.

(226)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC.

(227)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind cablurile din oțel originare din RPC ar trebui menținute.

(228)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente privind importurile de cabluri din oțel originare din RPC. În plus, le-a fost acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări. Nu a fost primită nicio observație de la părțile interesate.

(229)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 6, taxele antidumping în vigoare asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC au fost extinse pentru a viza, în plus, importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Taxele antidumping care urmează să fie menținute asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC ar trebui să continue să fie extinse asupra importurilor de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Producătorul-exportator din Maroc exceptat de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 ar trebui să fie exceptat, de asemenea, de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament. Cei 15 producători-exportatori din Republica Coreea exceptați de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 ar trebui să fie exceptați și de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament.

(230)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (83), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(231)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,