Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32024H0616

Recomandarea (UE) 2024/616 a Comisiei din 18 decembrie 2023 privind proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima al Țărilor de Jos pentru perioada 2021-2030 și privind coerența măsurilor luate de Țările de Jos cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice și cu asigurarea progreselor în materie de adaptare

C/2023/9611

JO L, 2024/616, 7.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/616/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/616/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2024/616

7.3.2024

RECOMANDAREA (UE) 2024/616 A COMISIEI

din 18 decembrie 2023

privind proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima al Țărilor de Jos pentru perioada 2021-2030 și privind coerența măsurilor luate de Țările de Jos cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice și cu asigurarea progreselor în materie de adaptare

(Numai textul în limba neerlandeză este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 14 alineatul (6),

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (2), în special articolul 7 alineatul (2),

întrucât:

Recomandarea privind proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima (PNEC) al Țărilor de Jos pentru perioada 2021-2030

(1)

La 29 iunie 2023, Țările de Jos și-au prezentat proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima.

(2)

Articolul 3 și anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999 („Regulamentul privind guvernanța”) stabilesc elementele care trebuie incluse în planurile naționale integrate actualizate privind energia și clima. În decembrie 2022, Comisia a adoptat Orientări adresate statelor membre cu privire la procesul și domeniul de aplicare pentru elaborarea proiectelor și a planurilor naționale actualizate finale privind energia și clima (3). Orientările au identificat bune practici și au evidențiat implicațiile recentelor evoluții politice, juridice și geopolitice ale politicilor privind energia și clima.

(3)

Ținând cont de legăturile cu planul REPowerEU (4) și ca parte a ciclurilor semestrului european din 2022 și 2023, Comisia a pus accentul în mod deosebit pe nevoile statelor membre în materie de reforme și investiții în domeniul energiei și climei pentru a consolida securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor prin accelerarea tranziției verzi și echitabile. Acest lucru se reflectă în rapoartele de țară pentru Țările de Jos pe 2022 și 2023 (5), precum și în recomandările Consiliului către Țările de Jos (6). Statele membre ar trebui să țină seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări în planurile lor naționale integrate finale actualizate privind energia și clima.

(4)

Recomandările Comisiei cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale prevăzute în Regulamentul privind partajarea eforturilor (7) (ESR) se bazează pe scenariul probabil în care statele membre și-ar îndeplini obiectivele pentru 2030, ținând seama de normele privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute în ESR.

(5)

Recomandările Comisiei privind captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon au scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra implementării preconizate a acestor tehnologii la nivel național, inclusiv informații cu privire la volumele anuale de CO2 care se preconizează că vor fi captate până în 2030, defalcate pe surse de CO2 captat din instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) sau din alte surse, cum ar fi sursele biogene sau captarea directă din aer, informații privind infrastructura planificată de transport al CO2, precum și informații privind capacitatea internă potențială de stocare a CO2 și volumele injectate de CO2 planificate să fie disponibile în 2030.

(6)

În mod similar, recomandările Comisiei privind performanța în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (9) privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura („Regulamentul LULUCF”) abordează îndeplinirea de către statul membru a angajamentului său privind bilanțul neutru sau pozitiv pentru perioada 2021-2025 (perioada 1) și a obiectivului său național pentru perioada 2026-2030 (perioada 2), ținând seama de normele care reglementează utilizarea mecanismelor de flexibilitate, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Recomandările Comisiei țin seama, de asemenea, de faptul că, în perioada 1, orice depășire a emisiilor în temeiul Regulamentului LULUCF va fi transferată automat către ESR.

(7)

Pentru ca adaptarea la schimbările climatice să sprijine în mod corespunzător realizarea obiectivelor în materie de energie și de atenuare a schimbărilor climatice, este esențial să se identifice potențialele pericole legate de schimbările climatice și să se analizeze vulnerabilitățile și riscurile climatice care pot afecta zonele, populațiile și sectoarele relevante. Recomandările Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice iau în considerare măsura în care Țările de Jos au integrat în PNEC actualizat obiective în materie de adaptare care țin seama de riscurile climatice care ar putea împiedica Țările de Jos să îndeplinească obiectivele și țintele uniunii energetice. Dacă nu sunt planificate și puse în aplicare politici și măsuri specifice de adaptare, există pericolul ca obiectivele legate de dimensiunile uniunii energetice să nu fie realizate. Gospodărirea apelor în condiții climatice în schimbare necesită o atenție deosebită din cauza riscurilor de întrerupere a alimentării cu energie electrică, deoarece inundațiile, căldura și seceta au un impact asupra producției de energie.

(8)

Recomandările Comisiei privind obiectivul Țărilor de Jos în materie de energie din surse regenerabile se bazează pe formula prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999, care se bazează, la rândul său, pe criterii obiective și pe principalele politici și măsuri care lipsesc din proiectul de PNEC actualizat al Țărilor de Jos, astfel încât să se asigure realizarea în timp util și în mod eficient din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale a Țărilor de Jos la obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile de cel puțin 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (10) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Recomandările Comisiei se bazează, de asemenea, pe contribuția Țărilor de Jos la obiectivele specifice prevăzute la articolele 15a, 22a, 24, 23 și 25 din directiva menționată și pe politicile și măsurile conexe de transpunere și punere în aplicare rapidă a acesteia. Recomandările reflectă importanța elaborării unei planificări cuprinzătoare pe termen lung pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, în special a energiei eoliene, în vederea îmbunătățirii vizibilității industriei prelucrătoare europene și a operatorilor de rețea, în conformitate cu pachetul european privind energia eoliană (11).

(9)

Recomandările Comisiei privind contribuția națională la eficiența energetică se bazează pe articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului (12) privind eficiența energetică și pe formula din anexa I la directiva respectivă, precum și pe politicile și măsurile conexe de punere în aplicare a acesteia.

(10)

Recomandările Comisiei acordă o atenție deosebită țintelor, obiectivelor și contribuțiilor, precum și politicilor și măsurilor conexe de îndeplinire a planului REPowerEU, în vederea eliminării rapide a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Acestea țin seama de lecțiile învățate din punerea în aplicare a pachetului de măsuri „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” (13). Recomandările reflectă imperativul de a spori reziliența sistemului energetic, având în vedere obligațiile care decurg din Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului (14) privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (15) privind siguranța furnizării de gaze și în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind stocarea energiei (16).

(11)

Recomandările Comisiei țin seama de necesitatea de a accelera integrarea pieței interne a energiei, astfel încât să se consolideze rolul flexibilității și să se asigure capacitarea și protejarea consumatorilor. Recomandarea Comisiei ia în considerare, de asemenea, importanța estimării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu cerințele articolului 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei (17).

(12)

Recomandările Comisiei reflectă importanța asigurării unor investiții suficiente în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate pentru a stimula dezvoltarea și capacitățile de producție, inclusiv a unor politici și măsuri adecvate pentru industriile energointensive și pentru alte domenii de activitate, precum și necesitatea perfecționării forței de muncă pentru o industrie „zero net”, în vederea consolidării unei economii puternice, competitive și curate în cadrul Uniunii.

(13)

Recomandările Comisiei se bazează pe angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili, precum și pe importanța eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

(14)

Recomandările Comisiei privind nevoile de investiții reflectă evaluarea pe care Comisia a efectuat-o cu privire la măsura în care proiectul de plan actualizat al Țărilor de Jos oferă o imagine de ansamblu asupra investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor legate de toate dimensiunile uniunii energetice, indică sursele de finanțare, făcând distincție între sursele private și cele publice, prezintă investiții coerente cu Planul de redresare și reziliență al Țărilor de Jos, cu Planul teritorial pentru o tranziție justă al Țărilor de Jos și cu recomandările specifice adresate țării în 2022 și 2023 în cadrul semestrului european și include o evaluare macroeconomică solidă a politicilor și a măsurilor planificate. PNEC ar trebui să asigure transparența și previzibilitatea politicilor și a măsurilor naționale, pentru a sprijini siguranța investițiilor.

(15)

Recomandările Comisiei reflectă importanța crucială a unei ample consultări regionale și a asigurării unei consultări timpurii și incluzive cu privire la plan, inclusiv a participării efective a publicului în condiții care să garanteze suficiente informații și suficient timp, în conformitate cu Convenția de la Aarhus (18).

(16)

Recomandările Comisiei privind tranziția justă reflectă evaluarea măsurii în care planul Țărilor de Jos identifică suficient de detaliat impactul pe care tranziția climatică și energetică îl poate avea la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor și prezintă politici și măsuri de însoțire adecvate pentru promovarea unei tranziții juste, contribuind în același timp la promovarea deopotrivă a drepturilor omului și a egalității de gen.

(17)

Recomandările adresate de Comisie Țărilor de Jos se bazează pe evaluarea proiectului de PNEC actualizat (19), care este publicată împreună cu prezenta recomandare.

(18)

Țările de Jos ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări la elaborarea PNEC integrat și actualizat final, care urmează să fie prezentat până la 30 iunie 2024.

Recomandări privind coerența cu obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice și cu asigurarea progreselor în materie de adaptare

(19)

În temeiul Regulamentului (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei), Comisia trebuie să evalueze coerența măsurilor naționale cu obiectivul neutralității climatice și cu asigurarea progreselor în materie de adaptare. Comisia a evaluat coerența măsurilor luate de Țările de Jos cu aceste obiective (20). Recomandările de mai jos se bazează pe evaluarea respectivă. Țările de Jos ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări și să le dea curs în conformitate cu Legea europeană a climei.

(20)

O etapă esențială a consolidării ambiției privind adaptarea ar trebui să fie finalizarea unui cadru juridic adecvat pentru politica națională în domeniul climei care să stabilească obiective de adaptare obligatorii și actualizate periodic prin care să se măsoare progresele generale înregistrate în ceea ce privește consolidarea rezilienței,

RECOMANDĂ ȚĂRILOR DE JOS SĂ IA MĂSURI PRIN CARE:

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PROIECTUL DE PLAN NAȚIONAL ACTUALIZAT PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA, ÎN TEMEIUL REGULAMENTULUI (UE) 2018/1999

1.

Să stabilească politici și măsuri suplimentare, eficiente din punctul de vedere al costurilor, în special în sectorul agricol, precum și pentru alte emisii decât cele de CO2, inclusiv pentru emisiile de metan, N2O și gaze fluorurate generate de procesele industriale și de utilizarea produselor, de agricultură și de gestionarea deșeurilor, pentru a reduce decalajul preconizat de 9,3 puncte procentuale în vederea îndeplinirii obiectivului național privind gazele cu efect de seră prevăzut în ESR, și anume reducerea acestor emisii cu – 48 % în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. Să pună la dispoziție previziuni actualizate care să indice modul în care politicile existente și planificate vor duce la îndeplinirea obiectivului și, dacă este necesar, să precizeze modul în care vor fi utilizate mecanismele de flexibilitate disponibile în temeiul ESR pentru a asigura conformitatea. Să completeze informațiile privind politicile și măsurile, precizând în mod clar domeniul de aplicare, calendarul și, dacă este posibil, impactul preconizat al acestora asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în special pentru măsurile din cadrul programelor de finanțare ale Uniunii, cum ar fi politica agricolă comună.

2.

Să identifice sursele de emisii de CO2 care se preconizează că vor fi captate. Să identifice capacitatea totală de stocare a CO2.

3.

Să furnizeze detalii suplimentare cu privire la măsurile planificate, inclusiv să cuantifice impactul preconizat al acestora în ceea ce privește absorbțiile sau emisiile din sectorul LULUCF. Să furnizeze informații clare cu privire la modul în care fondurile publice (atât fondurile Uniunii, inclusiv din cadrul politicii agricole comune, cât și ajutoarele de stat) și finanțarea privată prin intermediul sistemelor de agricultură a carbonului sunt utilizate în mod consecvent și eficace pentru îndeplinirea obiectivului național privind absorbțiile nete. Să furnizeze informații cu privire la stadiul și progresele care trebuie realizate pentru a se asigura îmbunătățiri ale seturilor de date utilizate pentru monitorizare, raportare și verificare, în conformitate cu partea 3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999.

4.

Să furnizeze analize suplimentare cu privire la vulnerabilitățile și riscurile climatice relevante în ceea ce privește realizarea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor naționale, precum și a politicilor și a măsurilor care vizează diferitele dimensiuni ale uniunii energetice. Să identifice și să cuantifice mai bine legătura politicilor și a măsurilor de adaptare cu obiectivele și politicile specifice uniunii energetice pe care ar trebui să le sprijine. Să stabilească politici și măsuri de adaptare suplimentare suficient de detaliate care să sprijine îndeplinirea de către Țările de Jos a obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor naționale în cadrul uniunii energetice.

5.

Să sporească semnificativ nivelul de ambiție astfel încât să ajungă la o pondere a surselor regenerabile de energie de cel puțin 39 %, ca o contribuție la obiectivul obligatoriu al UE privind energia din surse regenerabile pentru 2030 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată în conformitate cu formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999. Să includă o traiectorie orientativă care să ajungă la punctele de referință pentru 2025 și 2027 menționate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Să se asigure că sunt luate suficiente măsuri pentru a acoperi decalajul față de ponderea de referință pentru 2021 a energiei din surse regenerabile, care nu trebuie să fie mai mică decât obiectivul național global obligatoriu privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, în conformitate cu articolul 32 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

6.

Să transmită traiectorii estimate și un plan pe termen lung privind implementarea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile pentru următorii 10 ani, cu o perspectivă pentru 2040. Să includă un obiectiv orientativ pentru tehnologiile inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile până în 2030, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să includă obiective specifice pentru a contribui la obiectivele secundare orientative în domeniul clădirilor și al industriei pentru 2030. Să confirme faptul că previziunile incluse în plan contribuie la obiectivul secundar obligatoriu privind combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile (RFNBO) în industrie pentru 2030. Să confirme obiectivele obligatorii în sectorul încălzirii și răcirii atât pentru perioada 2021-2025, cât și pentru perioada 2026-2030 și să includă un obiectiv orientativ pentru realizarea obiectivelor suplimentare din anexa IA la Directiva (UE) 2018/2001. Să specifice obiectivul pe care Țările de Jos intenționează să îl atingă în sectorul transporturilor prin obligația impusă furnizorilor de combustibili, inclusiv prin intermediul unui obiectiv secundar pentru biocombustibilii avansați și RFNBO, asigurând respectarea nivelului minim de RFNBO în 2030.

7.

Să includă politici și măsuri detaliate și cuantificate într-un mod care să permită realizarea la timp și eficientă din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale la obiectivul obligatoriu al UE privind ponderea energiei din surse regenerabile, de cel puțin 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective. Să descrie în special modul în care intenționează să accelereze procesul de autorizare, în special în ceea ce privește alte tehnologii decât energia eoliană offshore. Să precizeze în detaliu tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile pentru care intenționează să desemneze „zonele care se pretează accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile” cu proceduri mai rapide și mai simple. Să descrie modul în care își propune să conceapă obligația impusă furnizorilor de combustibili din sectorul transporturilor, precum și măsuri comparabile de promovare a hidrogenului în industrie.

8.

Să includă previziuni privind cererea și oferta de bioenergie pentru fiecare sector și să furnizeze date privind importurile și sursa de biomasă forestieră utilizată pentru energie. Să includă o evaluare a aprovizionării interne cu biomasă forestieră în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile de durabilitate consolidate prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată, și o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producția de energie cu obligațiile care le revin Țărilor de Jos în temeiul Regulamentului LULUCF revizuit, în special pentru perioada 2026-2030, împreună cu măsurile și politicile naționale de asigurare a acestei compatibilități. Să includă măsuri suplimentare de promovare a producției durabile de biometan, având în vedere producția de biogaz/biometan durabil din Țările de Jos și potențialul țării în acest domeniu, profilul său în ceea ce privește consumul de gaze naturale și infrastructura existentă, utilizarea digestatului și aplicațiile CO2 biogenic.

9.

Să furnizeze, pe cât posibil, un calendar preconizat al măsurilor care vor permite adoptarea politicilor și a măsurilor legislative și nelegislative ce vizează transpunerea și punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată, în special pentru măsurile menționate la punctele anterioare.

10.

Să includă o contribuție națională în materie de eficiență energetică la nivelul consumului final de energie în vederea îndeplinirii obiectivului obligatoriu al UE privind consumul final de energie pentru 2030, în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 și cu anexa I la aceasta, sau egală cu contribuția națională orientativă corectată pe care Comisia o va transmite fiecărui stat membru până la 1 martie 2024 în temeiul articolului 4 alineatul (5) din directiva respectivă. Să precizeze nivelul de reducere a consumului de energie care trebuie atins de toate organismele publice, defalcat pe sectoare, suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de organismele publice care urmează să fie renovate anual sau economiile de energie anuale corespunzătoare care trebuie realizate, precum și nivelul economiilor cumulate de energie care trebuie atins în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 și, după caz, o explicație a modului în care au fost stabilite rata anuală de economisire și valoarea de referință pentru calcul.

11.

Să stabilească politici și măsuri complete pentru realizarea contribuțiilor naționale privind eficiența energetică și, în special, măsuri de economisire a energiei pentru a asigura atingerea cantității obligatorii de economii cumulate de energie la nivelul utilizării finale până în 2030, precum și măsuri de promovare a auditurilor energetice și a sistemelor de gestionare a energiei. Să specifice programe solide de finanțare în domeniul eficienței energetice și scheme de sprijin financiar capabile să mobilizeze investiții private și cofinanțare suplimentară.

12.

Să includă jaloane privind economiile de energie pentru parcul imobiliar și să descrie în detaliu impactul în ceea ce privește economiile de energie al fiecărei noi măsuri propuse.

13.

Să explice în continuare modul în care Țările de Jos vor consolida în mod semnificativ dimensiunea securității energetice, în special prin definirea unor obiective clare privind diversificarea surselor de energie, reducerea aprovizionării cu energie din combustibilii fosili din Rusia și încurajarea în continuare a reducerii cererii de gaze. Să includă politici și măsuri detaliate pentru atingerea acestor obiective până în 2030. Să consolideze reziliența și flexibilitatea sistemului energetic, în special prin stabilirea unui obiectiv pentru implementarea soluțiilor de stocare a energiei și prin prezentarea de politici și măsuri de integrare a imperativului adaptării la schimbările climatice în sistemul energetic. Să precizeze o strategie clară de exploatare a instalațiilor existente pentru ciclul combustibilului nuclear din Țările de Jos, în special pentru îmbogățirea izotopilor. Să precizeze măsurile adecvate pentru diversificarea și aprovizionarea pe termen lung cu materiale nucleare, combustibil, piese de schimb și servicii nucleare, precum și pentru gestionarea pe termen lung a deșeurilor nucleare, în special având în vedere planurile de construire de noi centrale nucleare. Să evalueze în continuare compatibilitatea infrastructurii sale de gaze cu obiectivele de decarbonizare. Să evalueze caracterul adecvat al infrastructurii petroliere (rafinării, stocuri de petrol) în condițiile scăderii preconizate a cererii de petrol și a trecerii la soluții alternative cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.

14.

Să prezinte obiective și ținte clare, în special în ceea ce privește consumul dispecerizabil pentru a îmbunătăți flexibilitatea sistemului energetic, în lumina unei evaluări a nevoilor în materie de flexibilitate, și să descrie măsuri specifice de facilitare a integrării sistemului energetic în conformitate cu articolul 20a din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să consolideze în continuare rolul consumatorilor pe piața cu amănuntul.

15.

Să dezvolte în continuare abordarea în materie de combatere a sărăciei energetice, prin includerea unui obiectiv specific măsurabil de reducere, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999, ținând seama de Recomandarea (UE) 2023/2407. Să finalizeze abordarea prin includerea de detalii cu privire la măsurile existente și potențiale de combatere a sărăciei energetice, precum și cu privire la resursele financiare alocate în acest scop atât din perspectiva politicii sociale (accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor), cât și a măsurilor structurale în domeniul energiei. Să explice modul în care se prevede să se recurgă la măsuri de eficiență energetică în cadrul schemei de obligații în materie de eficiență energetică pentru a atenua sărăcia energetică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999.

16.

Să clarifice în continuare obiectivele naționale în materie de cercetare, inovare și competitivitate pentru implementarea tehnologiilor curate, stabilind traiectoria pentru 2030 și 2050 în vederea sprijinirii decarbonizării industriei și a promovării tranziției întreprinderilor către o economie circulară „zero net”. Să prezinte politici și măsuri de promovare a dezvoltării de proiecte „zero net”, inclusiv a celor relevante pentru industriile mari consumatoare de energie. Să descrie un cadru de reglementare previzibil și simplificat pentru procedurile de autorizare și modul în care va fi simplificat accesul la finanțarea națională acolo unde este necesar. Să prezinte politici și măsuri detaliate privind digitalizarea sistemului energetic, dezvoltarea competențelor legate de energia curată și facilitarea comerțului deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente și durabile cu componente și echipamente esențiale „zero net”.

17.

Să precizeze reformele și măsurile de mobilizare a investițiilor private necesare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie și climă. Să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare și coerentă a nevoilor de investiții publice și private, la nivel agregat și pe sectoare. Să completeze abordarea de la vârf la bază la nivelul întregii economii cu o evaluare de la bază la vârf, specifică fiecărui proiect, articulată în jurul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice. Să includă o defalcare a nevoilor totale de investiții, prezentând informații suplimentare privind sursele de finanțare naționale, regionale și ale Uniunii, precum și sursele de finanțare private care urmează să fie mobilizate. Să adauge o scurtă descriere a tipului de schemă de sprijin financiar aleasă pentru punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor finanțate din bugetul public, precum și a utilizării instrumentelor financiare mixte care se bazează pe granturi, împrumuturi, asistență tehnică și garanții publice, precizând inclusiv rolul băncilor naționale de promovare în cadrul schemelor respective și/sau modul în care este mobilizată finanțarea privată. Să ia în considerare ca sursă de finanțare generarea de transferuri către alte state membre într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, astfel cum se prevede în ESR. Să furnizeze o evaluare solidă a impactului macroeconomic al politicilor și al măsurilor planificate.

18.

Să prezinte modul în care politicile și măsurile incluse în planul actualizat sunt în concordanță cu Planul național de redresare și reziliență al Țărilor de Jos, inclusiv cu capitolul privind REPowerEU.

19.

Să explice mai detaliat modul în care Țările de Jos intenționează să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili.

20.

Să furnizeze informații detaliate cu privire la consecințele pe care tranziția climatică și energetică le implică la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor sau cu privire la orice alte efecte distributive, precum și cu privire la obiectivele, politicile și măsurile planificate pentru sprijinirea unei tranziții juste. Să precizeze forma de sprijin, impactul inițiativelor, grupurile vizate și resursele dedicate, ținând seama de Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (21). Să includă, pe cât posibil, mai multe elemente care să ofere o bază analitică adecvată pentru elaborarea viitorului plan social pentru climă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului (22), furnizând inclusiv indicații cu privire la modul de evaluare a provocărilor și a impactului social asupra persoanelor celor mai vulnerabile al schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru arderea combustibililor în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare, și care să permită identificarea potențialilor beneficiari și a unui cadru de politică relevant. Să explice modul în care cadrul de politică identificat în PNEC va contribui la pregătirea planului social pentru climă al Țărilor de Jos și modul în care va fi asigurată coerența dintre cele două planuri.

21.

Să asigure participarea incluzivă a publicului într-un interval de timp rezonabil și participarea pe scară largă a autorităților locale și a societății civile la elaborarea planului. Să ofere o imagine de ansamblu clară asupra modului în care procesul de consultare va permite o participare publică largă din partea tuturor autorităților relevante, a cetățenilor și a părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali, la elaborarea atât a proiectului de plan actualizat, cât și a planului final actualizat. Să transmită o sinteză a opiniilor exprimate de diferiții actori și o sinteză a modului în care planul integrează opiniile exprimate în timpul consultărilor.

22.

Să extindă relațiile deja bune de cooperare regională cu țările învecinate, în special prin descrierea modului în care Țările de Jos intenționează să stabilească un cadru de cooperare cu alte state membre până în 2025, în conformitate cu articolul 9 din Directiva (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată. Să își continue eforturile în vederea semnării celor patru acorduri bilaterale de solidaritate rămase pentru siguranța furnizării de gaze cu vecinii săi (Irlanda, Belgia și Germania).

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COERENȚA MĂSURILOR NAȚIONALE CU OBIECTIVUL NEUTRALITĂȚII CLIMATICE ȘI CU ASIGURAREA PROGRESELOR ÎN MATERIE DE ADAPTARE, ASTFEL CUM SE PREVEDE ÎN REGULAMENTUL (UE) 2021/1119

1.

Să instituie un cadru juridic adecvat pentru politica și acțiunile de adaptare la schimbările climatice.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2023.

Pentru Comisie

Kadri SIMSON

Membră a Comisiei


(1)   JO L 328, 21.12.2018, p. 1.

(2)   JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(3)  Comunicare a Comisiei privind orientările adresate statelor membre pentru actualizarea planurilor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 (JO C 495, 29.12.2022, p. 24).

(4)  COM(2022) 230 final.

(5)  SWD(2022) 621 final, SWD(2023) 619 final.

(6)  COM(2022) 621, Recomandare de recomandare a Consiliului; COM(2023) 619 final, Recomandare de recomandare a Consiliului.

(7)  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/857 din 19 aprilie 2023 (JO L 111, 26.4.2023, p. 1).

(8)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(9)  Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2023/839 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/841 în ceea ce privește domeniul de aplicare, simplificarea normelor de raportare și conformitate și stabilirea obiectivelor statelor membre pentru 2030 și a Regulamentului (UE) 2018/1999 în ceea ce privește îmbunătățirea monitorizării, a raportării, a urmăririi progreselor și a revizuirii (JO L 107, 21.4.2023, p. 1).

(10)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului (JO L, 2023/2413, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2413/oj).

(11)  Comunicarea privind Planul de acțiune european pentru sectorul energiei eoliene [COM(2023) 669 final din 24 octombrie 2023] și Comunicarea privind îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de energie din surse regenerabile offshore [COM(2023) 668 final].

(12)  Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1).

(13)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” [COM(2022) 360 final].

(14)  Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE (JO L 158, 14.6.2019, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 (JO L 280, 28.10.2017, p. 1).

(16)  Recomandarea Comisiei din 14 martie 2023 privind stocarea energiei – sprijinirea unui sistem energetic decarbonizat și sigur al UE (JO C 103, 20.3.2023, p. 1).

(17)  Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică (JO L, 2023/2407, 23.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2023/2407/oj).

(18)  Convenția din 25 iunie 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”).

(19)  SWD(2023) 921.

(20)  Raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei pentru anul 2023 [COM(2023) 653 final] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice în fiecare stat membru în conformitate cu Legea europeană a climei [SWD(2023) 932].

(21)  Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (JO C 243, 27.6.2022, p. 35).

(22)  Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 (JO L 130, 16.5.2023, p. 1).


ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/616/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)


Top