(1)

De-a lungul anilor, relațiile dintre Uniune și Confederația Elvețiană (denumită în continuare „Elveția”) au evoluat către un grad mai ridicat de integrare între acestea. Elveției i s-a acordat accesul la o serie de sectoare legate de piața internă și au fost autorizate negocieri în vederea extinderii participării Elveției la piața internă.

(2)

Prin Decizia Consiliului din 6 mai 2014 (1), a fost autorizată începerea negocierilor între Uniune și Elveția privind un acord-cadru instituțional care să reglementeze relațiile bilaterale dintre acestea (denumit în continuare „acordul-cadru instituțional”).

(3)

În noiembrie 2018, Comisia și Elveția au finalizat proiectul de text al unui acord-cadru instituțional.

(4)

În mai 2021, Elveția a suspendat unilateral negocierile privind un acord-cadru instituțional.

(5)

În februarie 2022, Consiliul Federal Elvețian a prezentat o cale alternativă de urmat, constând într-un pachet amplu de măsuri referitoare la relația bilaterală dintre Uniune și Elveția, inclusiv o nouă abordare privind elementele instituționale. Elementele instituționale ar urma să fie incluse în fiecare acord bilateral referitor la piața internă, mai degrabă decât într-un acord orizontal.

(6)

Având în vedere rezultatul discuțiilor preliminare care au fost purtate între Comisie și Elveția începând din martie 2022 și pe baza mandatului din 2014 pentru încheierea unui acord-cadru instituțional, precum și pe baza mandatelor anterioare pentru încheierea unor acorduri privind energia electrică, sănătatea, siguranța alimentară și participarea Elveției la Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial și la Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Comisia a recomandat începerea negocierilor cu Elveția cu privire la un pachet amplu ce ar conține dispoziții instituționale, care ar trebui să fie incluse în acordurile existente și viitoare referitoare la piața internă, care să prevadă alinierea dinamică la acquis-ul Uniunii, interpretarea și aplicarea uniformă acordurilor respective și a acquis-ul Uniunii și soluționarea litigiilor, precum și dispoziții privind ajutoarele de stat care ar trebui să fie incluse în acordurile existente și viitoare referitoare la piața internă. Pachetul respectiv ar include și noi acorduri privind energia electrică, sănătatea și siguranța alimentară; un acord care să prevadă participarea Elveției la programele Uniunii; un acord care să prevadă participarea Elveției la Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial; un mecanism juridic obligatoriu care să asigure contribuția financiară permanentă a Elveției la reducerea disparităților economice și sociale din Uniune, precum și alte elemente, cum ar fi contribuția financiară a Elveției pentru accesul la sistemele de informații ale Uniunii și utilizarea acestora.

(7)

Continuarea participării Elveției la piața internă și posibila extindere a respectivei participări presupun că normele aplicabile relațiilor cu Elveția în domeniile reglementate de acordurile dintre Uniune și Elveția referitoare la piața internă (denumite în continuare „acordurile referitoare la piața internă”) sunt identice celor care se aplică pe piața internă.

(8)

Pentru a asigura omogenitatea și condiții de concurență echitabile pentru operatorii din piața internă, acordurile referitoare la piața internă și actele Uniunii menționate în acestea ar trebui să se aplice în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să acopere întreaga jurisprudență stabilită atât anterior cât și ulterior încheierii negocierilor.

(9)

În plus, omogenitatea impune ca dreptul actual și viitor al Uniunii în domeniile reglementate de acordurile referitoare la piața internă să fie încorporat în acestea pe măsură ce este adoptat, se dezvoltă sau se modifică. În acest scop, ar trebui să fie prevăzută o procedură de încorporare, inclusiv un termen de punere în aplicare.

(10)

Ar trebui să fie instituită o instanță de arbitraj independentă pentru soluționarea litigiilor. Instanța de arbitraj ar trebui să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri obligatorii, în cazul în care aplicarea dispozițiilor acordurilor referitoare la piața internă implică concepte de drept al Uniunii, inclusiv posibile excepții și garanții.

(11)

În toate acordurile existente și viitoare ar trebui să fie incluse dispoziții instituționale identice pentru a facilita aplicarea coordonată și coerentă a acordurilor referitoare la piața internă. Respectivele dispoziții instituționale ar urma să fie introduse în special în următoarele acorduri existente: Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de-o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor (2) (denumit în continuare „Acordul privind libera circulație a persoanelor”), Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (3) (denumit în continuare „Acordul privind transportul aerian”), Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători (4) (denumit în continuare „Acordul privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători”), Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității (5), precum și Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole (6), toate semnate la Luxemburg la 21 iunie 1999. Respectivele dispoziții instituționale ar urma să fie incluse, de asemenea, în viitoare acorduri privind energia electrică și siguranța alimentară. Acestea ar trebui să se aplice prin analogie unui viitor acord privind sănătatea, în cazul în care acordul respectiv prevede participarea Elveției la mecanismele și rețelele Uniunii.

(12)

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, normele privind ajutoarele de stat aplicabile statelor membre și Elveției ar trebui să fie incluse în Acordul existent privind transportul aerian și în Acordul existent privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători, precum și în viitoarele acorduri referitoare la piața internă, inclusiv într-un acord privind energia electrică. În plus, revizuirea oricărui ajutor de stat în Elveția ar trebui să se bazeze pe norme de fond și procedurale echivalente celor aplicate în Uniune.

(13)

Fără a aduce atingere obligației de a încorpora dreptul actual și viitor al Uniunii în Acordul privind libera circulație a persoanelor și de a interpreta dreptul respectiv al Uniunii în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și respectând principiul nediscriminării între statele membre și al reciprocității, ar putea să se convină asupra unor dispoziții specifice care, indiferent de dreptul viitor al Uniunii, rezervă Elveției posibilitatea de a adopta sau de a menține anumite măsuri. Respectivele măsuri nu ar trebui să conducă la o reducere a drepturilor de care beneficiază în prezent cetățenii Uniunii în temeiul Acordului privind libera circulație a persoanelor.

(14)

Fără a aduce atingere obligației de a încorpora în Acordul privind libera circulație a persoanelor dreptul actual și viitor al Uniunii în domeniul detașării lucrătorilor și de a interpreta dreptul respectiv al Uniunii în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, ar putea să se convină asupra unor dispoziții specifice care, indiferent de dreptul viitor al Uniunii, rezervă Elveției posibilitatea de a adopta sau de a menține anumite măsuri pentru a se ține seama de particularitățile pieței elvețiene a forței de muncă și pentru a se asigura aplicarea Acordului privind libera circulație a persoanelor.

(15)

Fără a aduce atingere obligației de a încorpora dreptul actual și viitor al Uniunii în domeniile reglementate de Acordul privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători și de a interpreta dreptul respectiv al Uniunii în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, ar putea să se convină asupra unor dispoziții specifice care, indiferent de dreptul viitor al Uniunii, rezervă Elveției posibilitatea de a adopta sau de a menține anumite măsuri. Respectivele măsuri nu ar trebui să modifice domeniul de aplicare al Acordului privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători, care include transportul internațional de călători, cu excepția transportului elvețian care este exclusiv intern, și anume transportul național pe distanțe lungi, cel regional și cel local.

(16)

Având ca obiectiv consolidarea și aprofundarea cooperării de lungă durată și de succes dintre Uniune și Elveția, în special în domeniile cercetării și inovării, educației, formării, tineretului, sportului și culturii, precum și în alte domenii de interes comun, ar trebui să fie negociat un acord care să permită o participare mai sistematică a Elveției la programele Uniunii în viitor. Respectivul acord ar stabili clauzele și condițiile generale de participare a Elveției la orice program al Uniunii. De asemenea, ar trebui să fie convenite clauze și condiții specifice privind participarea Elveției la programe ale Uniunii pentru perioada 2021-2027, în special programele de cercetare și inovare, activitățile întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, Programul Europa digitală, Erasmus+, Programul Europa creativă, Programul EU4Health și Copernicus.

(17)

Având în vedere participarea Elveției la piața internă a Uniunii și pentru a încuraja consolidarea continuă și echilibrată a relațiilor economice și sociale dintre Uniune și Elveția, acestea ar trebui să instituie un nou mecanism obligatoriu din punct de vedere juridic care să prevadă o contribuție financiară regulată, convenită de comun acord și echitabilă din partea Elveției la reducerea disparităților economice și sociale dintre regiunile lor. Respectivul nou mecanism obligatoriu din punct de vedere juridic ar trebui să fie disponibil pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii.

(18)

Fără a aduce atingere domeniului actual al negocierilor menționat în prezenta decizie, dacă Elveția își exprimă interesul de a extinde domeniul de negociere convenit, ar fi în interesul Uniunii să se acopere și alte aspecte, precum definirea domeniului de aplicare, modernizarea și evoluția Acordului dintre Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană, semnat la 22 iulie 1972 (7), care are ca obiect comerțul liber, în special în ceea ce privește produsele agricole prelucrate. O astfel de extindere a domeniului negocierilor ar trebui să fie autorizată în conformitate cu procedurile relevante, în special deoarece acest lucru implică o evaluare de către Uniune a măsurii în care o astfel de extindere a domeniului negocierilor reflectă în continuare interesele Uniunii la momentul relevant,