EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32023R2631
Regulation (EU) 2023/2631 of the European Parliament and of the Council of 22 November 2023 on European Green Bonds and optional disclosures for bonds marketed as environmentally sustainable and for sustainability-linked bonds (Text with EEA relevance)
Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (Text cu relevanță pentru SEE
Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (Text cu relevanță pentru SEE
PE/27/2023/REV/1
JO L, 2023/2631, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2631/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force: This act has been changed. Current consolidated version: 09/01/2024
|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
|
2023/2631 |
30.11.2023 |
REGULAMENTUL (UE) 2023/2631 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 22 noiembrie 2023
privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
|
(1) |
Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și al energiei, circulară și echitabilă este esențială pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a economiei Uniunii și bunăstarea cetățenilor săi. Acordul de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a fost aprobat de Uniune la 5 octombrie 2016 (3). Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris stabilește obiectivul de a consolida răspunsul global la amenințarea schimbărilor climatice, printre altele, prin întreprinderea măsurilor necesare pentru ca fluxurile financiare să corespundă unei dezvoltări reziliente la schimbările climatice. Obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050 este în concordanță cu obiectivul respectiv. |
|
(2) |
În comunicarea sa din 14 ianuarie 2020 intitulată „Planul de investiții pentru o Europă durabilă. Planul de investiții din cadrul Pactului verde european”, Comisia a prevăzut stabilirea unui standard pentru obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului pentru a spori și mai mult oportunitățile de investiții și pentru a facilita identificarea investițiilor durabile din punctul de vedere al mediului prin etichete clare. În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă privind un standard pentru obligațiunile verzi. În rezoluțiile sale din 29 mai 2018 referitoare la finanțele sustenabile (4) și din 13 noiembrie 2020 referitoare la Planul de investiții pentru o Europă durabilă – modalități de finanțare a Pactului verde (5), Parlamentul European a subliniat necesitatea unui standard european pentru obligațiunile verzi. |
|
(3) |
Obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare a investițiilor legate de tehnologiile durabile din punctul de vedere al mediului, de eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, precum și de infrastructura de transport durabilă din punctul de vedere al mediului și infrastructura de cercetare durabilă. Întreprinderile financiare și cele nefinanciare, precum și entitățile necorporative, cum ar fi entitățile suverane, pot emite astfel de obligațiuni. Diversele inițiative existente pentru obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului nu conțin definiții comune ale activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului. Aceasta împiedică investitorii să identifice cu ușurință obligațiunile ale căror încasări sunt aliniate la obiectivele de mediu prevăzute în Acordul de la Paris sau contribuie la acestea. |
|
(4) |
La 8 iulie 2021, Banca Centrală Europeană (BCE) a adoptat o foaie de parcurs privind schimbările climatice pentru a încorpora mai multe considerente legate de schimbările climatice în cadrul său de politică monetară și în operațiunile sale legate de publicarea de informații, evaluarea riscurilor, cadrul de garantare și achizițiile de active din sectorul corporativ. Prezentul regulament poate fi util în acest sens. |
|
(5) |
Normele divergente care reglementează publicarea de informații, transparența și responsabilitatea examinatorilor externi ai obligațiunilor durabile din punctul de vedere al mediului, precum și criteriile de eligibilitate pentru proiectele durabile din punctul de vedere al mediului afectează capacitatea investitorilor de a identifica obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului, de a avea încredere în ele și de a le compara, precum și capacitatea emitenților de a utiliza obligațiuni durabile din punctul de vedere al mediului pentru a asigura tranziția activităților lor către modele de afaceri mai durabile din punctul de vedere al mediului. |
|
(6) |
Pentru asigurarea alinierii la obiectivele Acordului de la Paris și având în vedere divergențele existente și absența unor norme comune, este probabil ca statele membre să adopte măsuri și abordări divergente, care vor avea, la rândul lor, un impact negativ direct asupra bunei funcționări a pieței interne și vor crea obstacole în calea acesteia, fiind, de asemenea, în detrimentul emitenților de obligațiuni durabile din punctul de vedere al mediului. Dezvoltarea paralelă a practicilor de piață pe baza unor priorități stabilite din considerente comerciale care generează rezultate divergente poate determina fragmentarea pieței și riscă să agraveze și mai mult ineficiențele în funcționarea pieței interne. Standardele și practicile de piață divergente fac dificilă compararea diferitelor obligațiuni, creează condiții de piață inegale pentru emitenți, generează obstacole suplimentare pe piața internă și cresc riscurile de dezinformare ecologică și de afectare a deciziilor de investiții. |
|
(7) |
Lipsa unor norme armonizate pentru procedurile utilizate de examinatorii externi pentru examinarea obligațiunilor durabile din punctul de vedere al mediului și definițiile divergente ale activităților durabile din punctul de vedere al mediului îngreunează tot mai mult compararea eficace a obligațiunilor de către investitori pe piața Uniunii în raport cu obiectivele lor de mediu. Piața obligațiunilor durabile din punctul de vedere al mediului este inerent internațională, participanții la piață tranzacționând obligațiuni și utilizând servicii de examinare externă furnizate de furnizori de servicii terți la nivel transfrontalier. Acțiunea la nivelul Uniunii ar putea reduce riscul de fragmentare a pieței interne pentru obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului și pentru serviciile de examinare externă legate de obligațiuni și ar putea contribui la aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (6) pe piața acestor obligațiuni. |
|
(8) |
Prin urmare, ar trebui să fie stabilit un set uniform de cerințe specifice pentru obligațiunile emise de întreprinderile financiare și cele nefinanciare și de entități suverane care doresc să utilizeze denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” pentru astfel de obligațiuni. Specificarea cerințelor de calitate pentru obligațiunile verzi europene sub forma unui regulament ar trebui să asigure existența unor condiții uniforme pentru emiterea unor astfel de obligațiuni prin prevenirea cerințelor naționale divergente care ar putea rezulta din transpunerea unei directive și ar trebui, de asemenea, să garanteze că respectivele condiții sunt direct aplicabile emitenților unor astfel de obligațiuni. Emitenții care doresc să utilizeze denumirea de „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” ar trebui să respecte aceleași norme în întreaga Uniune, pentru a spori eficiența pieței prin reducerea discrepanțelor, ceea ce reduce la rândul său costurile de evaluare a unor astfel de obligațiuni pentru investitori. Pentru a facilita compararea și a preveni dezinformarea ecologică, ar trebui să fie furnizate modele opționale de publicare a informațiilor privind durabilitatea pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate. |
|
(9) |
Pe piața obligațiunilor, obligațiunile legate de durabilitate includ orice tip de instrument de obligațiuni ale cărui caracteristici financiare sau structurale variază în funcție de faptul dacă emitentul realizează obiective predefinite de durabilitate sau de mediu, sociale și de guvernanță. Întrucât prezentul regulament se referă numai la durabilitatea din punctul de vedere al mediului, definiția obligațiunilor legate de durabilitate în sensul prezentului regulament ar trebui să includă doar obligațiunile cu caracteristici financiare sau structurale care variază în funcție de faptul dacă emitentul realizează obiective predefinite de durabilitate din punctul de vedere al mediului. |
|
(10) |
Regulamentul (UE) 2020/852 face o distincție, în cadrul activităților durabile din punctul de vedere al mediului, între activitățile de facilitare și activitățile de tranziție care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în anumite condiții. Aceeași distincție ar trebui făcută și în ceea ce privește publicarea de informații referitoare la obligațiunile verzi europene, precum și la obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și la obligațiunile legate de durabilitate, cu cerințe specifice de transparență pentru activitățile din domeniul energiei nucleare și al gazelor fosile, în cazul în care astfel de activități intră sub incidența Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (7). |
|
(11) |
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 și pentru a le oferi investitorilor definiții clare, cantitative, detaliate și comune, criteriile prevăzute în regulamentul respectiv ar trebui să fie utilizate pentru a stabili dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului. Încasările din obligațiunile care utilizează denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” ar trebui alocate activităților economice care sunt fie durabile din punctul de vedere al mediului și, prin urmare, sunt aliniate la obiectivele de mediu prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852, fie contribuie la transformarea activităților astfel încât pot îndeplini criteriile pentru a deveni durabile din punctul de vedere al mediului. Emitenții ar trebui, în orice caz, să aloce toate încasările din obligațiunile lor verzi europene înainte de scadența fiecărei obligațiuni, permițându-li-se totodată să deducă costurile de emisiune care sunt direct legate de emisiunea de obligațiuni. Ar trebui să fie posibil să fie utilizate încasările din obligațiunile respective pentru a finanța astfel de activități durabile din punctul de vedere al mediului, atât în mod direct prin finanțarea activelor și a cheltuielilor legate de activitățile economice care îndeplinesc criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852 (denumite în continuare „cerințele taxonomiei”), cât și în mod indirect, în anumite condiții, prin active financiare care finanțează activitățile economice care îndeplinesc criteriile respective. Prin urmare, este necesar să se precizeze categoriile de active și de cheltuieli care pot fi finanțate din încasările din obligațiunile verzi europene. |
|
(12) |
Încasările din obligațiunile verzi europene ar trebui să fie utilizate pentru finanțarea activităților economice care au un impact pozitiv de durată asupra mediului. Un astfel de impact pozitiv de durată poate fi obținut în mai multe moduri. Întrucât activele fixe sunt de regulă active pe termen lung, o primă modalitate este aceea de a utiliza încasările din obligațiuni verzi europene pentru a finanța active fixe corporale sau necorporale care nu sunt active financiare, cu condiția ca activele fixe respective să fie legate de activitățile economice care îndeplinesc cerințele taxonomiei. Întrucât activele financiare pot fi utilizate pentru a finanța activități economice cu un impact pozitiv de durată asupra mediului, o a doua modalitate constă în a utiliza încasările din obligațiunile verzi europene pentru a finanța active financiare, cu condiția ca încasările din activele financiare respective să fie alocate direct, sau indirect prin activele financiare ulterioare, activităților economice care îndeplinesc cerințele taxonomiei. Ar trebui să fie posibil ca activele financiare respective să fie alocate unui număr maxim de trei active financiare ulterioare succesive, iar emitenții ar trebui să se asigure că examinatorii externi pot revizui în mod eficace alocarea finală a încasărilor. Întrucât activele gospodăriilor pot avea, de asemenea, un impact pozitiv de durată asupra mediului, o a treia modalitate este de a utiliza încasările din obligațiunile verzi europene pentru a finanța activele și cheltuielile gospodăriilor. În plus, întrucât cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare selectate pot fi utilizate pentru a achiziționa, a moderniza sau a menține active fixe, o a patra modalitate o constituie utilizarea încasărilor obținute din obligațiunile verzi europene pentru a finanța cheltuielile de capital și de exploatare legate de activitățile economice care îndeplinesc cerințele taxonomiei sau care vor îndeplini cerințele respective într-o perioadă rezonabil de scurtă de la emiterea obligațiunii în cauză, cu condiția ca emitentul să fi publicat un plan de extindere a activităților economice care sunt aliniate cu Regulamentul (UE) 2020/852 (denumite în continuare „activități aliniate la taxonomie”) sau să permită activităților economice să devină aliniate la taxonomie în conformitate cu anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei (8) (denumit în continuare „planul CapEx”). În cele din urmă, emitenții ar trebui să poată aloca încasările dintr-una sau mai multe obligațiuni verzi europene în circulație unui portofoliu de active fixe sau financiare (denumită în continuare „abordarea bazată pe portofoliu”), cu condiția să demonstreze în rapoartele de alocare că valoarea totală a activelor fixe sau a activelor financiare din portofoliul lor depășește valoarea totală a obligațiunilor în circulație. |
|
(13) |
Pentru anumite activități economice pentru care nu sunt în vigoare criterii tehnice de examinare în temeiul Regulamentul (UE) 2020/852 sau pentru anumite activități în contextul sprijinului internațional care contribuie la obiectivele de mediu ale regulamentului respectiv, ar trebui să se prevadă un grad de flexibilitate. Această flexibilitate ar trebui să fie limitată în mod adecvat, ca dimensiune și amploare, astfel încât să mențină un nivel foarte ridicat de ambiție în ceea ce privește obligațiunile verzi europene. Emitentul ar trebui să demonstreze că activitățile economice contribuie în mod substanțial la atingerea unuia sau mai multor dintre obiectivele de mediu, că nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre obiectivele de mediu și că sunt efectuate în conformitate cu anumite garanții minime. Demonstrația respectivă ar trebui să fie inclusă în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene și ar trebui să fie validată de un examinator extern prin intermediul unui aviz pozitiv în cadrul examinării pre-emisiune. |
|
(14) |
Pentru a facilita emisiunea de obligațiuni verzi europene de către întreprinderi mai mici, cerințele de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului ar trebui să se aplice numai încasărilor nete din obligațiunile respective. Încasările nete cuprind diferența dintre încasările totale dintr-o obligațiune și costurile de emisiune direct legate de emiterea obligațiunii, care includ costurile intermediarilor financiari ce realizează emisiunea, costurile de consultanță, costurile juridice, costurile legate de rating și costurile legate de examinarea externă. Emitenții de obligațiuni verzi europene ar trebui să poată decide să aloce încasările brute, fără deducerea costurilor, unor activități economice durabile din punctul de vedere al mediului. |
|
(15) |
Entitățile suverane din Uniune și din țări terțe sunt frecvent emitenți de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și, prin urmare, ar trebui să aibă posibilitatea de a emite la rândul lor obligațiuni verzi europene. Entităților suverane din Uniune și din țări terțe ar trebui să li se permită să emită obligațiuni verzi europene pentru a finanța active sau cheltuieli publice care respectă sau se preconizează că vor respecta cerințele taxonomiei într-o perioadă rezonabil de scurtă de la emiterea obligațiunii în cauză, cum ar fi activele sau cheltuielile legate de facilități fiscale, subvenții, consum intermediar, transferuri curente în cadrul unei administrații publice și cooperarea internațională curentă. |
|
(16) |
Este posibil ca anumite întreprinderi care au una sau mai multe obligațiuni verzi europene înregistrate în pasivul bilanțului să nu poată identifica, pentru fiecare emitere de obligațiune verde europeană în parte, activele distincte în bilanț cărora le-au fost alocate încasările din obligațiunea respectivă. În astfel de cazuri, întreprinderilor ar trebui să li se permită să publice, în bilanțul lor, alocarea încasărilor agregate din portofoliul lor de obligațiuni verzi europene unui portofoliu de active durabile din punctul de vedere al mediului. Întreprinderile respective ar trebui să demonstreze apoi, în rapoartele anuale de alocare, că activele durabile din punctul de vedere al mediului aferente îndeplinesc criteriile tehnice de examinare aplicabile. Pentru a se asigura că toate încasările din obligațiunile verzi europene sunt alocate activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, întreprinderile ar trebui, de asemenea, să demonstreze că valoarea respectivelor active durabile din punctul de vedere al mediului depășește valoarea obligațiunilor verzi europene care nu au ajuns încă la scadență sau este egală cu aceasta. Atunci când emitenții utilizează abordarea bazată pe portofoliu, nu ar trebui să se aplice cerința ca încasările din obligațiuni să fie alocate numai activelor financiare care sunt create cu cel mult cinci ani după emiterea obligațiunii. Pentru a se asigura că informațiile furnizate rămân complete și actualizate, un examinator extern ar trebui să evalueze în fiecare an rapoartele anuale de alocare, cu excepția cazurilor în care nu se efectuează nicio modificare a alocării în portofoliul de active. Examinatorul extern respectiv ar trebui să se concentreze în special asupra activelor care nu au fost incluse în raportul anual de alocare aferent anului precedent. |
|
(17) |
Regulamentul (UE) 2020/852 prevede obligația Uniunii și a statelor membre de a aplica cerințele taxonomiei pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul oricărei măsuri care stabilește cerințe pentru participanții la piața financiară sau pentru emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului. Prin urmare, este logic ca criteriile tehnice de examinare stabilite prin actele delegate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852 să determine activele fixe, cheltuielile și activele financiare care pot fi finanțate cu încasările din obligațiunile verzi europene. Având în vedere progresele tehnologice preconizate în domeniul durabilității mediului, este probabil ca respectivele criterii tehnice de examinare să fie revizuite și modificate în timp. Indiferent de astfel de modificări, pentru a oferi securitate juridică emitenților și investitorilor și pentru a nu permite ca modificările aduse criteriilor tehnice de examinare să aibă un impact negativ asupra prețului obligațiunilor verzi europene care au fost deja emise, emitenții ar trebui să poată aplica criteriile tehnice de examinare aplicabile la momentul emisiunii obligațiunii verzi europene relevante atunci când alocă încasările din obligațiunea respectivă activelor fixe sau cheltuielilor eligibile. În cazul în care criteriile tehnice de examinare aplicabile sunt modificate, emitentul ar trebui să se asigure că încasările nealocate și încasările care fac obiectul unui plan CapEx care nu au îndeplinit încă cerințele taxonomiei îndeplinesc criteriile tehnice de examinare modificate în termen de șapte ani. În cazul în care emitentul consideră că o activitate economică finanțată prin încasări din obligațiuni riscă să nu îndeplinească criteriile tehnice modificate de examinare în termen de șapte ani, emitentului ar trebui să i se permită să publice un plan privind modul de aliniere a activității economice la criteriile tehnice de examinare modificate și privind modul de atenuare a consecințelor negative, în măsura posibilului. Planul respectiv ar trebui să fie publicat înainte de sfârșitul perioadei de șapte ani care începe de la modificarea criteriilor tehnice de examinare și să fie revizuit de un examinator extern. În cadrul abordării bazate pe portofoliu, emitenții ar trebui să includă în portofoliul lor de active fixe sau active financiare numai active care sunt aliniate la orice criterii tehnice de examinare aplicabile în orice moment pe durata celor șapte ani anteriori publicării raportului de alocare relevant. Astfel, în cazul în care un activ finanțat printr-o obligațiune verde europeană nu este aliniat la criteriile tehnice de examinare modificate, acesta ar trebui să poată face parte în continuare din rezerva de active finanțate pe o perioadă de până la șapte ani. |
|
(18) |
Timpul necesar pentru transformarea unui activ în vederea alinierii activității economice la care se referă la cerințele taxonomiei ar trebui să fie în concordanță cu termenele prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. În prezent, în conformitate cu regulamentul delegat respectiv, cheltuielile de capital eligibile ar trebui să se refere la activități economice care respectă sau se preconizează că vor respecta cerințele taxonomiei în termen de cinci ani de la emiterea obligațiunii verzi europene, cu excepția cazului în care o perioadă mai lungă, de până la 10 ani, este justificată de caracteristicile specifice ale activităților economice și ale investițiilor în cauză. Emitentul ar trebui să includă un rezumat al planului său CapEx în prospectul său elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului (9), precum și un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului său în rapoartele anuale de alocare. La sfârșitul calendarului anunțat în planul său CapEx, emitentul ar trebui să obțină o evaluare din partea unui examinator extern cu privire la alinierea la taxonomie a cheltuielilor finanțate de obligațiune. Prezentul regulament nu aduce atingere cerințelor Regulamentului delegat (UE) 2021/2178. |
|
(19) |
Jurisdicțiile țărilor terțe enumerate în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale sau țările cu grad ridicat de risc enumerate în Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 al Comisiei (10) și emitenții stabiliți în jurisdicțiile sau țările respective nu ar trebui să fie autorizați să utilizeze denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”. |
|
(20) |
Instituțiile și organele Uniunii ar trebui să adere la standardele Uniunii, vizând atingerea obiectivelor de durabilitate, inclusiv a celor menționate în Regulamentul (UE) 2020/852. Parlamentul European și Consiliul încurajează utilizarea standardului privind obligațiunile verzi europene pentru emisiunea unei obligațiuni care implică utilizarea încasărilor ce au ca obiectiv durabilitatea din punctul de vedere al mediului. Banca Europeană de Investiții, ca emitent principal la nivel mondial de obligațiuni verzi, rămâne angajată să își alinieze treptat programul de obligațiuni verzi la standardul privind obligațiunile verzi europene. |
|
(21) |
Investitorilor ar trebui să li se pună la dispoziție toate informațiile care sunt necesare pentru a evalua utilizarea încasărilor obținute din obligațiunile verzi europene și pentru a compara astfel de obligațiuni între ele. În acest scop, ar trebui să fie stabilite cerințe specifice și standardizate de publicare a informațiilor, care să asigure transparența cu privire la modul în care emitentul intenționează să aloce încasările din obligațiuni activelor fixe, cheltuielilor și activelor financiare eligibile, precum și cu privire la modul în care aceste încasări sunt efectiv alocate. O astfel de transparență poate fi realizată cel mai bine prin intermediul fișelor informative privind obligațiunile verzi europene și al rapoartelor de alocare. Pentru a consolida comparabilitatea obligațiunilor verzi europene și pentru a facilita localizarea informațiilor relevante, este necesar să se stabilească modele pentru publicarea acestor informații. |
|
(22) |
Din cauza lipsei unor modele standardizate comune de publicare a informațiilor pentru emitenții de obligațiuni durabile din punctul de vedere al mediului sau de obligațiuni legate de durabilitate la nivelul Uniunii, este dificil pentru investitorii în astfel de obligațiuni să localizeze cu ușurință și în mod fiabil informațiile de care au nevoie și să compare și să agrege datele privind astfel de obligațiuni. În special, lipsa unei metodologii comune pentru ca emitenții să raporteze cu privire la alinierea încasărilor din obligațiuni la cerințele taxonomiei creează dificultăți administrative și incertitudine pentru investitorii în obligațiuni care raportează în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Prin urmare, ar trebui să se stabilească modele de publicare a informațiilor, pe care emitenții unor astfel de obligațiuni să poată alege să le completeze și să le publice împreună cu celelalte documente de publicare. Aceste modele ar trebui să conțină informații privind alocarea încasărilor din obligațiuni pentru activitățile aliniate la taxonomie, identificând în același timp în mod clar cota din încasări alocată gazelor și energiei nucleare. Modelele ar trebui să fie elaborate de Comisie prin intermediul unor orientări pentru publicarea de informații înainte de emisiune, care poate servi drept sursă de inspirație pentru orice informații viitoare privind durabilitatea în temeiul dreptului Uniunii, și al unui act delegat pentru publicarea periodică de informații. Aceste informații ar trebui să fie în concordanță cu secțiunile relevante din fișa informativă privind obligațiunile verzi europene și din raportul de alocare. |
|
(23) |
Investitorii ar trebui să beneficieze de un acces eficient din punctul de vedere al costurilor la informații fiabile cu privire la obligațiunile verzi europene. Emitenții de obligațiuni verzi europene ar trebui, prin urmare, să contracteze un examinator extern independent care să le furnizeze o examinare pre-emisiune a fișei informative privind obligațiunile verzi europene, precum și o examinare post-emisiune a rapoartelor anuale de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene. |
|
(24) |
Atunci când furnizează servicii în temeiul prezentului regulament, examinatorilor externi ar trebui să li se permită să utilizeze tehnici de eșantionare aleatorie în conformitate cu cele mai bune practici de piață pentru serviciile de asigurare atunci când evaluează alinierea la taxonomie a mai multor proiecte, dacă acest lucru este justificat de complexitatea, amploarea și nefezabilitatea practică a unei evaluări complete a activităților subiacente. O astfel de eșantionare aleatorie ar trebui să permită examinatorilor externi să aibă încredere că astfel de proiecte, inclusiv cele finanțate prin stimulente și subvenții fiscale, sunt executate în conformitate cu informațiile furnizate în anexele la prezentul regulament. Această eșantionare aleatorie ar trebui să fie efectuată ținând seama de măsurile referitoare la protecția datelor pentru a se asigura un nivel înalt de protecție a datelor cu caracter personal și a altor date sensibile care nu sunt relevante pentru scopurile examinării externe. |
|
(25) |
În cursul furnizării de servicii în temeiul prezentului regulament, examinatorii externi ar trebui să emită un aviz independent cu privire la alinierea emitentului la cerințele taxonomiei. Atunci când evaluează alinierea la criteriile cantitative, examinatorii externi ar trebui să verifice dacă orice estimare prospectivă se bazează pe ipoteze rezonabile, fără a oferi garanții cu privire la rezultate. Atunci când evaluează alinierea la criteriile calitative, examinatorii externi ar trebui să verifice existența unor procese și a unor sisteme de diligență necesară adecvate menite să evalueze, să atenueze și să remedieze riscurile și alte probleme care ar putea apărea în legătură cu criteriile respective. |
|
(26) |
Pentru a îmbunătăți transparența, emitenții ar trebui, de asemenea, să publice informații privind impactul obligațiunilor lor asupra mediului prin publicarea, cel puțin o dată pe durata de viață a obligațiunii și după alocarea integrală a încasărilor din astfel de obligațiuni, a unui raport de impact. Pentru a pune la dispoziția investitorilor toate informațiile relevante pentru evaluarea impactului obligațiunilor verzi europene asupra mediului, rapoartele de impact ar trebui să specifice în mod clar indicatorii, metodologiile și ipotezele aplicate în evaluarea impactului asupra mediului. Pentru a consolida comparabilitatea obligațiunilor verzi europene și pentru a facilita localizarea informațiilor relevante, este necesar să se stabilească modele pentru publicarea acestor informații. Pentru a asigura acuratețea rapoartelor de impact și a proteja investitorii de dezinformarea ecologică, emitenții ar trebui să poată contracta un examinator extern independent care să furnizeze un raport de examinare a impactului. |
|
(27) |
Obligațiunile verzi europene, obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și obligațiunile legate de durabilitate pot sprijini întreprinderile în finanțarea tranziției lor către o economie durabilă. Emitenții de obligațiuni care fac obiectul unei obligații de a publica informații nefinanciare în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12) ar trebui să precizeze modul și măsura în care emisiunea de obligațiuni mărește gradul de aliniere al acestora la taxonomie la nivel de entitate, astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852. Declarația respectivă ar putea fi exprimată ca o creștere în puncte procentuale a cifrei de afaceri aliniate la taxonomie care urmează să fie realizată prin utilizarea încasărilor din obligațiuni. Dintre acești emitenți, cei care sunt supuși obligației de a publica oricare planuri pe care le-ar avea pentru a se asigura că modelul lor de afaceri și strategia lor sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă în temeiul Directivei 2013/34/UE și cei care publică astfel de planuri în mod voluntar ar trebui să precizeze modul în care contribuie încasările din obligațiunile lor la finanțarea și punerea în aplicare a unor astfel de planuri. Astfel de declarații ar trebui să fie publicate în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene și în raportul de alocare sau în modelele opționale de publicare periodică de informații pre-emisiune și post-emisiune sau în ambele. |
|
(28) |
Auditorii publici sunt entități statutare responsabile cu supravegherea cheltuielilor publice și specializate în acest domeniu și au independență garantată prin lege. Prin urmare, entitățile suverane care emit obligațiuni verzi europene ar trebui să aibă posibilitatea de a recurge la astfel de auditori publici în scopul examinării alocării încasărilor din obligațiuni, alături de auditorii externi, care ar trebui să rămână responsabili pentru evaluarea alinierii la taxonomie a activităților economice finanțate de obligațiune. Auditorii publici respectivi nu ar trebui să fie înregistrați sau supravegheați în temeiul prezentului regulament. |
|
(29) |
Numai cu privire la obligațiunile pentru care emitentul a publicat un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129 și obligațiunile care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) literele (b) și (d) din regulamentul respectiv ar trebui să poată fi utilizată denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”. Regulamentul respectiv include dispoziții privind răspunderea. |
|
(30) |
Pentru a asigura eficiența pieței obligațiunilor verzi europene, emitenții ar trebui să publice pe website-urile lor detalii cu privire la obligațiunile verzi europene pe care le emit. Pentru a asigura fiabilitatea informațiilor și încrederea investitorilor, emitenții ar trebui să publice, de asemenea, orice examinare post-emisiune, precum și, dacă este cazul, orice examinare a rapoartelor de impact, planul CapEx și un link către prospectul prevăzut în Regulamentul (UE) 2017/1129. Aceste publicații ar trebui să fie accesibile, cu date de publicare afișate clar, care să îi permită utilizatorului să observe ce modificări s-au făcut de la o examinare la alta. Informațiile conținute în aceste documente ar trebui să fie redactate într-o limbă acceptată de autoritatea competentă a statului membru de origine în care obligațiunea este oferită publicului sau admisă la tranzacționare sau, alternativ, într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. La momentul adoptării prezentului regulament, limba engleză este limba uzuală în domeniul finanțelor internaționale, dar acest lucru s-ar putea schimba în viitor. |
|
(31) |
În tranzacțiile tradiționale de securitizare, emitentul obligațiunilor este o entitate special constituită în scopul securitizării (SSPE) care este separată din punct de vedere juridic de inițiator. La rândul său, inițiatorul este entitatea care utilizează încasările din obligațiuni pentru a aloca finanțare pentru activități economice. O piață europeană a securitizărilor de obligațiuni verzi, în care toate expunerile-suport sunt aliniate la taxonomie, s-ar confrunta în prezent cu constrângeri de creștere considerabile, având în vedere deficitul de active aliniate la taxonomie adecvate pentru securitizare. Prin urmare, în raportul său privind „Dezvoltarea unui cadru pentru securitizarea durabilă”, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (13) a recomandat ca cerința privind utilizarea încasărilor să fie aplicată inițiatorului securitizării, în locul SSPE, ca o abordare eficientă și pragmatică în faza de tranziție. Această abordare ar fi adecvată până la generarea unui volum adecvat de active aliniate la taxonomie în economia Uniunii. Pentru a asigura caracterul executoriu, responsabilitatea inițiatorului în ceea ce privește utilizarea viitoare a încasărilor ar trebui să fie menționată în mod clar în prospectul publicat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129. |
|
(32) |
Obligațiunilor care rezultă din securitizare desemnate drept „obligațiuni verzi europene” sau „EuGB” ar trebui să li se aplice cerințe specifice de publicare a informațiilor și de excludere, pentru a spori încrederea investitorilor și pentru a se asigura că aceștia sunt pe deplin informați cu privire la caracteristicile de mediu ale tranzacției. Ar trebui asigurată o transparență suficientă pentru investitorii cu preferințe diferite în ceea ce privește caracteristicile de mediu ale portofoliului de active-suport. Sunt necesare garanții pentru a se evita o situație în care selectarea activelor care urmează să fie securitizate de inițiator include expuneri care finanțează explorarea, mineritul, extracția, producția, prelucrarea, depozitarea, rafinarea sau distribuția, inclusiv transportul și comercializarea combustibililor fosili, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14). Cu toate acestea, cerințele de excludere ar trebui să țină seama de scopul predominant al expunerilor securitizate și nu ar trebui să includă expunerile în cazul cărora legătura cu activitățile legate de combustibilii fosili este doar marginală sau accidentală, cum ar fi o clădire comercială cu un rezervor de stocare a gazelor. În plus, cerințele de excludere nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi în cazul împrumuturilor auto sau al creditelor rezidențiale. În plus, inițiatorul ar trebui să publice informații privind eligibilitatea taxonomiei, alinierea taxonomiei și respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în ceea ce privește activitățile finanțate prin expunerile securitizate. O astfel de publicare de informații ar trebui să se realizeze cu depunerea tuturor eforturilor și în măsura posibilităților inițiatorului, utilizând datele disponibile, cum ar fi datele colectate în baza de date internă a inițiatorului sau în sistemul informatic al acestuia. Inițiatorii sunt invitați să pună la dispoziție informațiile respective și prin intermediul registrelor centrale de securitizări înregistrate la Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (ESMA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (15), în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului (16). |
|
(33) |
Este necesară o supraveghere eficace din partea autorităților competente pentru a verifica conformitatea cu cerințele specifice aplicabile inițiatorilor și SSPE. Regulamentul (UE) 2017/2402 prevede că statele membre trebuie să desemneze una sau mai multe autorități competente responsabile cu supravegherea conformității tranzacțiilor de securitizare cu denumirea „simplă, transparentă și standardizată” (STS), care include, de asemenea, cerințe specifice de publicare și excludere. Având în vedere experiența pe care autoritățile competente respective au obținut-o în timpul examinării tranzacțiilor de securitizare, este oportun ca acestea să supravegheze respectarea de către inițiatori a cerințelor prezentului regulament. Cu toate acestea, având în vedere că atât inițiatorii, cât și SSPE sunt implicați într-o securitizare, atât autorităților competente ale inițiatorului, cât și SSPE ar trebui să li se încredințeze competențele de supraveghere corespunzătoare prevăzute în prezentul regulament, iar acestea ar trebui să coopereze pentru a asigura o supraveghere eficace și adecvată. |
|
(34) |
Autoritățile competente ar trebui să supravegheze emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și de obligațiuni legate de durabilitate care decid să utilizeze modelele comune pentru publicarea periodică post-emisiune, pentru a se asigura că toate elementele conținute în modelele respective sunt publicate corect. În cazul în care emitenții nu respectă prezentul regulament, autoritățile competente ar trebui să facă public acest fapt. |
|
(35) |
Comisia a prezentat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile disponibile publicului relevante pentru serviciile financiare, piețele de capital și durabilitate. Informațiile despre obligațiunile verzi europene vor fi utile pentru investitori și pentru alți participanți la piața financiară, precum și pentru publicul larg. Prin urmare, documentele de publicare menționate în prezentul regulament, inclusiv fișa informativă privind obligațiunile verzi europene, raportul de alocare și raportul de impact, planul CapEx, dacă este cazul, și modelele opționale de publicare a informațiilor pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate, precum și examinările efectuate de examinatorii externi, ar trebui să fie disponibile gratuit publicului. Un astfel de punct unic de acces european (ESAP) ar putea fi un mecanism adecvat pentru atingerea acestui obiectiv. |
|
(36) |
Pentru a îmbunătăți transparența metodologiei examinatorilor externi, pentru a se asigura că examinatorii externi dispun de calificările, experiența profesională și independența corespunzătoare, precum și pentru a reduce riscul unor potențiale conflicte de interese și, astfel, pentru a asigura o protecție adecvată a investitorilor, emitenții de obligațiuni verzi europene ar trebui să apeleze numai la examinatori externi, inclusiv din țări terțe, care au fost înregistrați și fac obiectul unei supravegheri continue din partea ESMA. |
|
(37) |
Pentru a mări transparența față de investitori cu privire la modul în care se evaluează alinierea activităților economice finanțate de încasările din obligațiuni la cerințele taxonomiei, examinatorii externi ar trebui să comunice suficient de detaliat utilizatorilor examinărilor rapoartelor pre-emisiune, post-emisiune și, după caz, de impact, metodologiile și ipotezele principale pe care le utilizează în activitățile lor de examinare externă, ținând seama corespunzător de protecția datelor care constituie obiectul dreptului de proprietate și a proprietății intelectuale. |
|
(38) |
Examinatorii externi ar trebui să dispună de mecanisme pentru a se asigura că au o guvernanță corporativă solidă și că examinările lor pre-emisiune și post-emisiune sunt independente, obiective și de bună calitate. Personalul de conducere de nivel superior al examinatorilor externi ar trebui, prin urmare, să aibă suficiente competențe de specialitate în domeniul serviciilor financiare și al mediului și să se asigure că un număr suficient de angajați care dețin cunoștințele și experiența necesare efectuează examinarea externă. Din același motiv, funcția de conformitate ar trebui să poată raporta constatările sale fie unui organ de supraveghere, fie unui organ administrativ al examinatorului extern. |
|
(39) |
Pentru a asigura independența lor și a garanta standarde înalte de transparență și conduită etică, examinatorii externi ar trebui să se conformeze cerințelor organizatorice și normelor de conduită astfel încât să evite situațiile reale sau potențiale de conflict de interese sau să gestioneze conflictele în mod adecvat atunci când acestea sunt inevitabile. Examinatorii externi nu ar trebui să aibă dreptul de a efectua o examinare externă în cazul unui conflict de interese care nu poate fi soluționat satisfăcător. Examinatorii externi ar trebui, prin urmare, să facă public orice conflict de interese în mod transparent în examinările externe. Aceștia ar trebui să țină evidența tuturor amenințărilor semnificative la adresa independenței lor, precum și la adresa independenței angajaților lor, a principalilor acționari sau a oricăror altor persoane implicate în procesul de examinare externă, cât și evidența măsurilor de protecție aplicate pentru a atenua aceste amenințări. |
|
(40) |
Examinatorii externi ar trebui să evalueze și să documenteze dacă există un conflict de interese real sau potențial cu un client, inclusiv în situațiile în care există legături personale sau financiare semnificative între examinatorul extern și entitatea examinată. |
|
(41) |
Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (17) interzice furnizarea către o entitate auditată a unor servicii, altele decât cele de audit, legate de finanțarea, structura capitalului și alocarea acestuia, precum și strategia de investiții a entității respective, cu excepția serviciilor de asigurare în legătură cu situațiile financiare. Furnizarea de examinări externe în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să aducă atingere Regulamentului (UE) nr. 537/2014. |
|
(42) |
Este necesar să se evite orice aplicare divergentă a prezentului regulament de către autoritățile competente. În același timp, este necesar să se reducă costurile de tranzacționare și costurile operaționale ale examinatorilor externi, să se consolideze încrederea investitorilor și să se sporească securitatea juridică. Prin urmare, este oportun să se confere ESMA o competență generală în ceea ce privește înregistrarea și supravegherea continuă a examinatorilor externi din Uniune. Învestirea ESMA cu responsabilitatea exclusivă pentru aceste aspecte ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește cerințele de înregistrare și supravegherea continuă și să elimine riscul arbitrajului de reglementare la nivelul statelor membre. În același timp, această responsabilitate exclusivă ar trebui să optimizeze alocarea resurselor de supraveghere la nivelul Uniunii, transformând astfel ESMA în centru de expertiză și sporind eficiența supravegherii. |
|
(43) |
ESMA ar trebui să poată solicita toate informațiile care sunt necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile de supraveghere în mod eficace. Prin urmare, aceasta ar trebui să poată solicita astfel de informații de la examinatori externi, de la persoane implicate în activități de examinare externă, de la terți afiliați acestora, de la terți cărora examinatorii externi le-au externalizat funcții operaționale, precum și de la alte persoane care au o legătură sau o asociere strânsă și substanțială cu examinatorii externi sau cu activitățile de examinare externă. |
|
(44) |
Pentru a permite ESMA să își îndeplinească atribuțiile de supraveghere și, în special, să oblige examinatorii externi să pună capăt unei încălcări, să furnizeze informații complete și corecte sau să se conformeze unei investigații sau unei inspecții la fața locului, ESMA ar trebui să poată impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu. |
|
(45) |
Emitenții de obligațiuni verzi europene pot avea nevoie să recurgă la serviciile examinatorilor externi din țări terțe din afara Uniunii. Prin urmare, este necesar să se stabilească un regim pentru examinatorii externi din țări terțe pe baza unei evaluări a echivalenței, a unei recunoașteri sau a unei validări în temeiul căreia examinatorii externi din țări terțe să poată furniza servicii de examinare externă. Pentru a facilita accesul examinatorilor externi din țări terțe în absența unei decizii de echivalare, este necesar să se prevadă un proces de recunoaștere de către ESMA a examinatorilor externi stabiliți într-o țară terță. |
|
(46) |
Pentru a facilita furnizarea de servicii de către examinatorii externi din țări terțe pentru emitenții de obligațiuni verzi europene, ar trebui să se stabilească un regim de validare care să le permită, în anumite condiții, examinatorilor externi înregistrați stabiliți în Uniune să valideze serviciile furnizate de un examinator extern dintr-o țară terță. Un examinator extern care a validat serviciile furnizate de un examinator extern dintr-o țară terță ar trebui să fie pe deplin responsabil de serviciile validate și de asigurarea faptului că respectivul examinator extern dintr-o țară terță respectă prezentul regulament. |
|
(47) |
În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament în ceea ce privește conținutul, metodologiile și prezentarea informațiilor publicate în modelele pentru informările periodice opționale post-emisiune, procedura pentru exercitarea competenței ESMA de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv dispozițiile privind dreptul la apărare, dispozițiile temporale, normele privind încasarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu, precum și normele detaliate privind termenele de prescripție pentru impunerea și executarea sancțiunilor și procedura de exercitare a competenței ESMA de a percepe taxe, inclusiv dispoziții privind tipul de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor, care ar trebui să fie proporționale cu cifra de afaceri și modalitatea de plată a acestor taxe. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (18). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate. |
|
(48) |
Ar fi eficient și oportun să se încredințeze ESMA, ca organism care deține un nivel înalt de competențe de specialitate, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare care nu implică opțiuni de politică, pe care să le prezinte Comisiei. |
|
(49) |
ESMA ar trebui să fie autorizată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia criteriile de evaluare a unei cereri de înregistrare depuse de un examinator extern, inclusiv gestionarea conflictelor de interese, și furnizarea de informații de către examinatorul extern respectiv pentru a stabili nivelul său de conformitate cu prezentul regulament. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte respectivele standarde tehnice de reglementare prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. |
|
(50) |
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (19). |
|
(51) |
ESMA ar trebui să fie mandatată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a specifica formularele, modelele și procedurile standard pentru furnizarea de informații destinate înregistrării examinatorilor externi. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. |
|
(52) |
Comisia ar trebui să revizuiască aplicarea prezentului regulament la cinci ani după intrarea sa în vigoare și, ulterior, o dată la trei ani, pe baza observațiilor primite de la platforma privind finanțarea durabilă instituită prin Regulamentul (UE) 2020/852 și ESMA, după caz. La trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să publice și un raport de evaluare a necesității de a reglementa obligațiunile legate de durabilitate. Mai mult decât atât, până la sfârșitul anului 2024 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să elaboreze un raport pe baza revizuirii criteriilor tehnice de examinare prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852. |
|
(53) |
Pentru a se asigura că emitenții de obligațiuni verzi europene pentru care este necesară publicarea unui prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129 respectă cerințele de publicare prevăzute în prezentul regulament, autoritățile competente din statele membre de origine ar trebui să aibă competențele de supraveghere și de investigare necesare. ale Autoritățile competente ar trebui să poată să-și exercite competențele de supraveghere înainte și după emiterea obligațiunilor verzi europene. Autoritățile competente nu ar trebui să aibă obligația, în temeiul competențelor de supraveghere conferite prin prezentul regulament, să verifice veridicitatea sau exactitatea informațiilor pe care emitenții sunt obligați să le furnizeze în temeiul prezentului regulament și nici să verifice dacă emitenții au respectat obligațiile referitoare la alocarea încasărilor. |
|
(54) |
Întrucât prezentul regulament creează un cadru care permite să se desemneze datoria publică ca fiind durabilă din punctul de vedere al mediului, societățile financiare ar trebui să publice informații privind expunerile la datoria publică durabilă din punctul de vedere al mediului la rubrica ce vizează rata activelor verzi, după cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Revizuirea regulamentului delegat respectiv până la 30 iunie 2024 ar trebui să evalueze includerea expunerilor suverane în numărătorul și numitorul indicatorilor-cheie de performanță. |
|
(55) |
Pentru a facilita furnizarea de servicii de către examinatorii externi, asigurându-se, în același timp, că ESMA dispune de timpul adecvat pentru a elabora cadrul pentru înregistrarea și supravegherea examinatorilor externi, ar trebui să se aplice o perioadă de tranziție în primele 18 luni de aplicare a prezentului regulament. În cursul perioadei de tranziție, examinatorii externi ar trebui să aibă posibilitatea de a furniza servicii în cazul în care notifică ESMA și să depună toate eforturile pentru a respecta prezentul regulament. Examinatorii externi din țări terțe ar trebui, în plus, să se asigure că au un reprezentant legal stabilit în Uniune pe parcursul perioadei de tranziție. ESMA ar trebui să monitorizeze dacă examinatorii externi respectă prezentul regulament și să țină seama de acest lucru atunci când evaluează dacă examinatorul extern a îndeplinit cerințele de înregistrare. |
|
(56) |
Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume: să asigure aplicarea unor cerințe uniforme în ceea ce privește utilizarea denumirii „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”; să stabilească un sistem simplu de înregistrare și un cadru de supraveghere pentru examinatorii externi, încredințând unei singure autorități de supraveghere înregistrarea și supravegherea examinatorilor externi din Uniune; să instituie supravegherea emitenților de obligațiuni verzi europene pentru care este necesar un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129; și să prevadă modele opționale de publicare a informațiilor pre-emisiune și post-emisiune pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate pentru a îmbunătăți transparența și a facilita comparabilitatea acestor obligațiuni, cu scopul de a facilita atragerea de capital pentru proiectele care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului, contribuind în același timp la integritatea pieței, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar care, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective. |
|
(57) |
BCE a fost consultată de Parlamentul European și a emis un aviz la 5 noiembrie 2021 (20), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
OBIECT ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament:
|
(a) |
stabilește cerințe uniforme pentru emitenții de obligațiuni care doresc să utilizeze denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” pentru obligațiunile lor puse la dispoziția investitorilor din Uniune; |
|
(b) |
stabilește un sistem de înregistrare și de supraveghere pentru examinatorii externi ai obligațiunilor verzi europene; și |
|
(c) |
furnizează modele opționale de publicare a informațiilor pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate în Uniune. |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„emitent” înseamnă o entitate care emite obligațiuni; |
|
2. |
„entitate suverană” înseamnă o entitate menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1129; |
|
3. |
„cerințele taxonomiei” înseamnă criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
4. |
„piață reglementată” înseamnă o piață reglementată în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21); |
|
5. |
„obligațiune comercializată ca fiind durabilă din punctul de vedere al mediului” înseamnă o obligațiune al cărei emitent le furnizează investitorilor un angajament sau orice tip de afirmație precontractuală conform căreia încasările din obligațiune sunt alocate unor activități economice care contribuie la realizarea unui obiectiv de mediu; |
|
6. |
„obligațiune legată de durabilitate” înseamnă o obligațiune ale cărei caracteristici financiare sau structurale variază în funcție de măsura în care emitentul îndeplinește anumite obiective predefinite de durabilitate din punctul de vedere al mediului; |
|
7. |
„stat membru de origine” înseamnă stat membru de origine în sensul definiției de la articolul 2 litera (m) din Regulamentul (UE) 2017/1129; |
|
8. |
„stat membru gazdă” înseamnă un stat membru gazdă în sensul definiției de la articolul 2 litera (n) din Regulamentul (UE) 2017/1129; |
|
9. |
„activ financiar” înseamnă un titlu de datorie sau un titlu de capital sau o combinație a acestora; |
|
10. |
„punere la dispoziția investitorilor din Uniune” înseamnă:
|
|
11. |
„ofertă publică” înseamnă o ofertă publică de valori mobiliare în sensul definiției de la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (UE) 2017/1129; |
|
12. |
„loc de tranzacționare” înseamnă un loc de tranzacționare în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 24 din Directiva 2014/65/UE; |
|
13. |
„plan CapEx” înseamnă un plan CapEx astfel cum se prevede la punctul 1.1.2.2 litera (b) și la punctul 1.1.3.2 litera (b) din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2178; |
|
14. |
„costuri de emisiune” înseamnă costurile direct legate de emisiunea de obligațiuni, inclusiv costurile suportate pentru consultanță de specialitate, servicii juridice, rating, examinare externă, subscriere și plasament; |
|
15. |
„criterii tehnice de examinare” înseamnă criteriile tehnice de examinare prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) sau al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
16. |
„activitate economică de tranziție” înseamnă o activitate economică care respectă articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
17. |
„activitate economică de facilitare” înseamnă o activitate economică care respectă articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852; |
|
18. |
„securitizare” înseamnă securitizare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2017/2402; |
|
19. |
„inițiator” înseamnă un inițiator în sensul definiției de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2017/2402; |
|
20. |
„entitate special constituită în scopul securitizării” sau „SSPE” înseamnă o entitate special constituită în scopul securitizării sau o SSPE în sensul definiției de la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402; |
|
21. |
„expunere securitizată” înseamnă o expunere inclusă într-o securitizare; |
|
22. |
„obligațiune de securitizare” înseamnă o obligațiune emisă de o SSPE în conformitate cu titlul II capitolul 3; |
|
23. |
„securitizare sintetică” înseamnă securitizare sintetică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2017/2402; |
|
24. |
„combustibil fosil” înseamnă combustibil fosil în sensul definiției de la articolul 2 punctul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1999. |
TITLUL II
CERINȚE PRIVIND UTILIZAREA DENUMIRII „OBLIGAȚIUNE VERDE EUROPEANĂ” SAU „EUGB”
CAPITOLUL 1
Cerințe referitoare la obligațiuni
Articolul 3
Denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”
Denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” se utilizează numai pentru obligațiunile care îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul titlu.
Articolul 4
Utilizarea încasărilor din obligațiunile verzi europene
(1) Înainte de scadența unei obligațiuni verzi europene, încasările dintr-o astfel de obligațiune se alocă integral, în conformitate cu cerințele taxonomiei, uneia sau mai multora dintre următoarele categorii (denumită în continuare „abordarea treptată”):
|
(a) |
active fixe care nu sunt active financiare; |
|
(b) |
cheltuielile de capital care intră sub incidența punctului 1.1.2.2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2178; |
|
(c) |
cheltuieli de exploatare care intră sub incidența punctului 1.1.3.2 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2178, care au fost suportate cu cel mult trei ani înainte de emiterea obligațiunii verzi europene; |
|
(d) |
active financiare care au fost create cu cel mult cinci ani după emiterea obligațiunii verzi europene; |
|
(e) |
activele și cheltuielile gospodăriilor populației. |
Prin derogare de la primul paragraf, emitenții pot deduce costurile de emisiune din încasările aferente obligațiunii verzi europene înainte de a aloca încasările respective.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), emitenții pot aloca încasările dintr-una sau mai multe obligațiuni verzi europene în circulație unui portofoliu de active fixe sau active financiare în conformitate cu cerințele taxonomiei (denumită în continuare „abordarea bazată pe portofoliu”).
În cazul în care emitenții alocă încasări în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, aceștia demonstrează în rapoartele de alocare menționate la articolul 11 că valoarea totală a activelor menționate la primul paragraf din prezentul alineat din portofoliul lor depășește valoarea totală a portofoliului lor de obligațiuni verzi europene în circulație.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), o entitate suverană sau un emitent dintr-o țară terță care este un stat, un membru al unei federații în cazul unui stat federal sau o entitate regională sau municipală poate aloca, de asemenea, încasările din obligațiunile verzi europene pe care le-a emis pentru facilități fiscale, subvenții, consum intermediar, transferuri curente în cadrul unei administrații publice, cooperare internațională curentă sau alte tipuri de cheltuieli publice, cu condiția ca încasările să fie alocate în conformitate cu cerințele taxonomiei.
Articolul 5
Flexibilitatea în utilizarea încasărilor din obligațiunile verzi europene
(1) Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1), emitenții pot aloca până la 15 % din încasările obținute dintr-o obligațiune verde europeană unor activități economice care respectă cerințele taxonomiei, cu excepția criteriilor tehnice de examinare, cu condiția ca respectivele activități să fie:
|
(a) |
activități economice în privința cărora să nu existe criterii tehnice de examinare care să fi intrat în vigoare până la data emisiunii obligațiunilor verzi europene; sau |
|
(b) |
activități în contextul sprijinului internațional raportate în conformitate cu orientările, criteriile și ciclurile de raportare convenite la nivel internațional, inclusiv finanțarea acțiunilor climatice raportată Comisiei în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1999, și asistența oficială pentru dezvoltare raportată Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. |
(2) În cazul în care un emitent alocă încasările dintr-o obligațiune verde europeană în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, acesta descrie în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10 activitățile în cauză și procentajul estimat al încasărilor destinate finanțării unor astfel de activități, atât în total, cât și pentru fiecare activitate.
(3) În cazul în care un emitent alocă încasările dintr-o obligațiune verde europeană activităților economice menționate la alineatul (1) litera (a), acesta se asigură că activitățile respective respectă, după caz, criteriile generice aferente principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzute în anexa I apendicele A, B, C și D la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.
(4) În cazul în care un emitent alocă încasările dintr-o obligațiune verde europeană activităților menționate la alineatul (1) litera (b), acesta se asigură, depunând toate eforturile necesare, că activitățile respective respectă criteriile tehnice de examinare relevante.
Articolul 6
Active financiare
(1) Încasările din activele financiare se alocă numai utilizărilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) sau, după caz, utilizărilor prevăzute la articolul 4 alineatele (2) și (3).
(2) Încasările din activele financiare pot fi alocate altor active financiare ulterioare, cu următoarele condiții:
|
(a) |
să nu existe mai mult de trei active financiare ulterioare succesive; |
|
(b) |
încasările din activele financiare aflate pe ultima poziție în ordine să fie alocate utilizărilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf litera (a), (b), (c) sau (e) sau, după caz, utilizărilor prevăzute la articolul 4 alineatul (3); și |
|
(c) |
emitentul să se asigure că examinatorii externi pot revizui în mod eficace alocarea finală a încasărilor. |
Articolul 7
Planurile CapEx
(1) În cazul în care încasările menționate la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) sunt utilizate pentru activități economice care vor îndeplini cerințele taxonomiei, emitentul publică un plan CapEx.
(2) Planul CapEx prevede un termen limită, fixat înainte ca obligațiunea verde europeană să ajungă la scadență, până la care toate cheltuielile de capital și de exploatare finanțate prin obligațiunea verde europeană trebuie să fie aliniate la taxonomie.
(3) În termen de 60 de zile de la termenul prevăzut în planul CapEx, emitentul obține o evaluare realizată de un examinator extern cu privire la alinierea la taxonomie a cheltuielilor de capital și de exploatare incluse în planul CapEx respectiv și finanțate din încasările din obligațiunea verde europeană.
Articolul 8
Aplicarea criteriilor tehnice de examinare și a normelor de anterioritate
(1) În cazul în care emitenții alocă încasările din obligațiunile verzi europene utilizărilor prevăzute la articolul 4 alineatele (1) și (3), aceștia se asigură că:
|
(a) |
încasările respective sunt alocate în conformitate cu criteriile tehnice de examinare aplicabile la momentul emiterii obligațiunii; |
|
(b) |
dacă criteriile tehnice de examinare sunt modificate după emiterea obligațiunii, următoarele încasări sunt alocate în conformitate cu criteriile tehnice de examinare modificate cel târziu în intervalul de șapte ani de la data aplicării criteriilor modificate:
|
(2) În cazul în care emitenții alocă încasări în conformitate cu abordarea bazată pe portofoliu), emitenții includ în portofoliul lor numai acele active în cazul cărora activitatea economică subiacentă este aliniată la orice criterii tehnice de examinare aplicabile în orice moment pe durata celor șapte ani anteriori datei publicării raportului de alocare.
(3) În cazul în care încasările dintr-o obligațiune în circulație riscă să nu fie aliniate la alineatul (1) litera (b) punctul (ii), emitentul întocmește un plan, pe care îl încredințează spre examinare unui examinator extern și apoi îl publică, prin care urmărește să alinieze încasările cât de mult posibil la criteriile tehnice de examinare modificate și să atenueze, cât mai mult posibil, consecințele negative ale imposibilității de a se alinia integral la criteriile tehnice de examinare modificate. Emitentul publică planul respectiv înainte să expire perioada prevăzută la alineatul (1) litera (b).
(4) Alinierea la criteriile tehnice de examinare relevante se demonstrează în raportul de alocare menționat la articolul 11.
Articolul 9
Excluderea jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale
Autoritățile competente menționate la articolul 44 alineatul (1) din prezentul regulament nu aprobă un prospect emis de o jurisdicție enumerată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, de o țară cu grad ridicat de risc enumerată în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 sau de emitenți stabiliți în jurisdicțiile sau țările respective, în cazul în care prospectul respectiv face trimitere la prezentul regulament sau la denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”.
CAPITOLUL 2
Cerințele privind transparența și examinarea externă
Articolul 10
Fișa informativă privind obligațiunile verzi europene și examinarea pre-emisiune
(1) Înainte de emiterea unei obligațiuni verzi europene, emitenții:
|
(a) |
completează fișa informativă privind obligațiunile verzi europene prevăzută în anexa I; |
|
(b) |
se asigură că fișa informativă privind obligațiunile verzi europene completată a făcut obiectul unei examinări pre-emisiune, soldată cu un aviz pozitiv din partea unui examinator extern. |
(2) Fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la alineatul (1) se poate referi la una sau mai multe emisiuni de obligațiuni verzi europene.
(3) Examinarea pre-emisiune menționată la alineatul (1) litera (b) conține:
|
(a) |
o evaluare din care să reiasă dacă emitentul a completat fișa informativă privind obligațiunile verzi europene în conformitate cu articolele 4-8 și cu anexa I; și |
|
(b) |
informațiile prevăzute în anexa IV. |
Articolul 11
Rapoartele de alocare și examinarea post-emisiune a rapoartelor de alocare
(1) În fiecare perioadă de 12 luni și până la data la care se alocă integral încasările din obligațiunea lor verde europeană și, după caz, până la finalizarea planului CapEx, emitenții de obligațiuni verzi europene întocmesc un raport de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene utilizând modelul prevăzut în anexa II, demonstrând că încasările din obligațiunea verde europeană de la data emiterii și până la sfârșitul perioadei la care se referă raportul au fost alocate în conformitate cu articolele 4-8.
Prima perioadă de 12 luni începe la data emiterii.
Prin derogare de la al doilea paragraf, emitenții pot stabili că data de încheiere a primei perioade de raportare este ultima zi a anului calendaristic sau a exercițiului financiar al emisiunii.
(2) Rapoartele de alocare conțin, după caz, informații privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului CapEx.
Emitenții publică, în rapoartele lor anuale de alocare, motivele oricărei întârzieri sau abateri care are un impact semnificativ asupra punerii în aplicare a planului CapEx.
(3) Rapoartele de alocare se pot referi la una sau mai multe emisiuni de obligațiuni verzi europene.
(4) Emitenții de obligațiuni verzi europene obțin o examinare post-emisiune, efectuată de un examinator extern, a raportului de alocare întocmit după alocarea integrală a încasărilor din obligațiunile verzi europene.
(5) În cazul în care, în urma publicării raportului de alocare în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (d), alocarea încasărilor este corectată, emitenții de obligațiuni verzi europene în cauză modifică raportul de alocare și obțin, fără întârzieri nejustificate, o examinare post-emisiune, efectuată de un examinator extern, a respectivului raport de alocare modificat.
(6) Prin derogare de la alineatul (4), fiecare raport de alocare al emitenților care alocă încasările de la una sau mai multe obligațiuni verzi europene unui portofoliu de active face obiectul unei examinări post-emisiune, efectuate de către un examinator extern. Examinatorul extern acordă o atenție deosebită acelor active care nu au fost incluse în niciun raport de alocare publicat anterior.
O astfel de examinare post-emisiune nu este necesară dacă, în perioada acoperită de raportul de alocare, nu s-a efectuat nicio modificare a alocării portofoliului de active și niciun activ din portofoliu nu a fost modificat sau nu a făcut el însăși obiectul unei modificări a alocării față de perioada acoperită de raportul de alocare anterior. În astfel de cazuri, în raportul de alocare corespunzător se include o declarație privind absența examinării post-emisiune ca urmare a absenței unor astfel de modificări.
(7) Emitenții de obligațiuni verzi europene se asigură că rapoartele anuale de alocare și, după caz, orice examinare post-emisiune necesară în temeiul prezentului articol sunt publicate în termen de 270 de zile de la sfârșitul fiecărei perioade de 12 luni menționate la alineatul (1). În respectivul termen de 270 de zile, emitenții se asigură că examinatorul extern are la dispoziție cel puțin 90 de zile calendaristice pentru a examina un raport de alocare.
(8) Examinarea post-emisiune menționată la alineatele (4), (5) și (6) de la prezentul articol trebuie să conțină următoarele elemente:
|
(a) |
o evaluare din care să reiasă dacă emitentul a alocat încasările din obligațiuni în conformitate cu articolele 4-8, pe baza informațiilor furnizate examinatorului extern; |
|
(b) |
o evaluare din care să reiasă dacă emitentul a alocat încasările din obligațiuni așa cum este prevăzut în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10, pe baza informațiilor furnizate examinatorului extern; |
|
(c) |
informațiile stabilite în anexa IV. |
Articolul 12
Raportul de impact al obligațiunilor verzi europene
(1) Emitenții de obligațiuni verzi europene întocmesc și publică, după alocarea integrală a încasărilor și cel puțin o dată pe durata de viață a obligațiunilor respective, un raport de impact al obligațiunilor verzi europene privind impactul asupra mediului al utilizării încasărilor din obligațiuni, utilizând modelul prevăzut în anexa III.
(2) Raportul de impact al obligațiunilor verzi europene se poate referi la una sau mai multe emisiuni de obligațiuni verzi europene.
(3) Emitenții de obligațiuni verzi europene pot apela la un examinator extern pentru examinarea raportului de impact. Astfel de examinări ale raportului de impact conțin următoarele elemente:
|
(a) |
o evaluare din care să rezulte dacă emiterea obligațiunii se aliniază la strategia mai amplă de mediu a emitentului; |
|
(b) |
o evaluare a impactului indicat asupra mediului al încasărilor din obligațiuni; |
|
(c) |
informațiile stabilite în anexa IV. |
Articolul 13
Entități suverane în calitate de emitenți
(1) O entitate suverană obține examinări post-emisiune ale obligațiunilor sale verzi europene de la:
|
(a) |
un examinator extern; sau |
|
(b) |
un examinator extern și un auditor public. |
(2) În cazul în care o entitate suverană obține o examinare post-emisiune de la un examinator extern și de la un auditor de stat, auditorul de stat examinează alocarea încasărilor din obligațiuni, iar examinatorul extern verifică dacă activitățile economice finanțate prin obligațiune se aliniază la cerințele taxonomiei.
Articolul 14
Prospectul pentru obligațiunile verzi europene
(1) Pentru a utiliza denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”, emitentul publică un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129, care îndeplinește următoarele condiții:
|
(a) |
obligațiunile sunt desemnate ca „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” pe parcursul prospectului; |
|
(b) |
prospectul prevede că obligațiunile verzi europene sunt emise în conformitate cu prezentul regulament, în secțiunea prospectului care conține informații despre utilizarea încasărilor. |
(2) Prin derogare de la alineatul (1), denumirea de „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” poate fi folosită în cazul obligațiunilor care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) literele (b) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/1129.
(3) În sensul prezentului regulament, termenul „informațiile reglementate” menționat la articolul 19 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1129, se interpretează ca incluzând informațiile cuprinse în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10 din prezentul regulament.
(4) În cazul în care se publică un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129, prospectul respectiv cuprinde un rezumat al planului CapEx. Rezumatul respectiv enumeră cele mai semnificative proiecte derulate de emitent, măsurate ca procent din totalul cheltuielilor de capital acoperite de planul CapEx, și precizează tipul, sectorul, locația și anul de finalizare preconizat al proiectelor respective.
Articolul 15
Publicarea pe website-ul emitentului și notificarea ESMA și a autorităților competente
(1) Emitenții de obligațiuni verzi europene publică pe website-urile lor și pun la dispoziție, gratuit și în conformitate cu articolul 21 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2017/1129, timp de cel puțin 12 luni de la scadența obligațiunilor respective, următoarele informații, inclusiv orice modificări sau corecții aduse acestora:
|
(a) |
înainte de emiterea obligațiunii, fișa informativă privind obligațiunile verzi europene completată, menționată la articolul 10 din prezentul regulament; |
|
(b) |
înainte de emiterea obligațiunii, examinarea pre-emisiune referitoare la fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10 din prezentul regulament; |
|
(c) |
înainte de emiterea obligațiunii, un link către website-ul pe care poate fi consultat prospectul în cazurile în care se publică un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129; |
|
(d) |
fără întârzieri nejustificate după ce sunt întocmite în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din prezentul regulament, rapoartele de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene; |
|
(e) |
fără întârzieri nejustificate după ce se obțin, examinările post-emisiune ale rapoartelor de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene, menționate la articolul 11 din prezentul regulament; |
|
(f) |
fără întârzieri nejustificate după ce este întocmit în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, raportul de impact al obligațiunii verzi europene; |
|
(g) |
dacă este cazul, planul CapEx; |
|
(h) |
dacă este cazul, examinarea raportului de impact menționată la articolul 12 alineatul (3) din prezentul regulament. |
Prin derogare de la primul paragraf litera (d), dacă se face o examinare post-emisiune a unui raport de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene, respectivul raport de alocare se publică fără întârzieri nejustificate după ce se obține examinarea post-emisiune.
(2) Informațiile conținute în documentele menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (d) și (f) se furnizează, la alegerea emitentului, fie într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale, fie:
|
(a) |
în cazul în care obligațiunile verzi europene sunt oferite publicului sau sunt admise la tranzacționare într-un singur stat membru, într-o limbă acceptată de autoritatea competentă a statului membru respectiv; |
|
(b) |
în cazul în care obligațiunile verzi europene sunt oferite publicului sau admise la tranzacționare în două sau mai multe state membre, într-o limbă acceptată de autoritatea competentă a fiecăruia din statele membre respective. |
(3) Prin derogare de la alineatul (2) de la prezentul articol, în cazul în care se impune publicarea unui prospect pentru obligațiunea verde europeană în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129, informațiile conținute în documentele menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (d) și (f) de la prezentul articol se furnizează în limba sau limbile respectivului prospect.
(4) După caz, emitenții notifică autorităților naționale competente menționate la articolul 44 alineatele (1) și (2) publicarea fiecăruia dintre documentele menționate la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol, fără întârzieri nejustificate după fiecare publicare.
(5) Emitenții notifică ESMA cu privire la publicarea tuturor documentelor menționate la alineatul (1) primul paragraf în termen de 30 de zile de la publicare.
CAPITOLUL 3
Condiții de utilizare a denumirii „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” pentru obligațiunile de securitizare
Articolul 16
Aplicarea denumirii „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” pentru obligațiunile de securitizare
(1) În cazul unei obligațiuni de securitizare desemnate drept „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”:
|
(a) |
trimiterile din prezentul regulament la „emitent” se interpretează ca trimiteri la „inițiator”; |
|
(b) |
trimiterile de la articolul 4 la „încasări” se interpretează ca trimiteri la încasările obținute de inițiator din vânzarea de expuneri securitizate către SSPE. |
(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), trimiterile la „emitent” de la articolele 9 și 15, articolul 44 alineatul (3), articolul 45 alineatul (1), articolul 48 și articolul 49 alineatul (1) se interpretează ca trimiteri la „inițiator” sau la „SSPE”, iar trimiterile la „emitent” de la articolul 14 alineatul (1) și articolul 44 alineatul (1) se interpretează ca trimiteri la „SSPE”.
(3) Dacă expunerile securitizate sunt create de mai mulți inițiatori, se aplică următoarele dispoziții:
|
(a) |
cerințele privind utilizarea încasărilor prevăzute la articolele 4-8 trebuie să fie îndeplinite de fiecare inițiator proporțional cu cota deținută de fiecare dintre aceștia în portofoliul de expuneri securitizate; |
|
(b) |
cerințele prevăzute la articolele 10, 11, 12, 15, 18 și 19 trebuie să fie îndeplinite în comun de inițiatori, indicând clar măsura în care fiecare inițiator și-a respectat cerințele care i se aplică; |
|
(c) |
inițiatorii îndeplinesc în comun cerințele pentru a obține o examinare, astfel cum se prevede la articolele 10 și 11; |
|
(d) |
dacă mai mulți inițiatori decid să solicite o examinare a raportului de impact menționată la articolul 12 alineatul (3), aceștia respectă în comun cerințele acesteia. |
Articolul 17
Excluderea obligațiunilor emise în scopul securitizării sintetice
Obligațiunile emise în scopul securitizării sintetice nu sunt eligibile pentru a purta denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”.
Articolul 18
Situații de excludere pentru anumite expuneri securitizate
(1) În sensul prezentului regulament, expunerile securitizate nu includ expunerile care finanțează activități de explorare, minerit, extracție, producție, prelucrare, depozitare, rafinare sau distribuție, inclusiv transport și comercializare, a combustibililor fosili.
(2) Expunerile care finanțează producerea de energie electrică din combustibili fosili, cogenerarea de căldură/răcire și de energie electrică din combustibili fosili sau producția de căldură/răcire din combustibili fosili pot fi incluse în portofoliul de expuneri securitizate în sensul prezentului regulament, dacă activitatea îndeplinește criteriile pentru „a nu prejudicia în mod semnificativ” prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.
(3) Inițiatorul explică în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10 în ce măsură a fost respectat alineatul (1) de la prezentul articol.
(4) La cererea autorității competente menționate la articolul 44, inițiatorul demonstrează respectarea alineatului (1) de la prezentul articol.
Articolul 19
Alte obligații de publicare de informații în cazul securitizării
(1) În cazul unei obligațiuni de securitizare desemnate drept „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”, prospectul publicat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129 include o declarație privind faptul că obligațiunea este o obligațiune de securitizare și că inițiatorul este responsabil de îndeplinirea angajamentelor asumate în prospect în ceea ce privește utilizarea încasărilor.
(2) Pentru a asigura transparența cu privire la caracteristicile de mediu ale expunerilor securitizate, prospectul include informații privind următoarele elemente, cu depunerea tuturor eforturilor și în măsura posibilităților inițiatorului, pe baza datelor disponibile:
|
(a) |
ponderea expunerilor din portofoliul de expuneri securitizate care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, în sensul definiției de la articolul 1 punctul 5 din Regulamentul delegat (UE) 2021/2178; |
|
(b) |
pentru fiecare activitate economică relevantă enumerată în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) sau al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, ponderea expunerilor securitizate aliniate la taxonomie în portofoliul de expuneri eligibile din perspectiva taxonomiei menționat la litera (a) din prezentul alineat; |
|
(c) |
pentru fiecare activitate economică relevantă enumerată în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) sau al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, ponderea expunerilor securitizate care nu îndeplinesc obiectivul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” menționat la articolul 3 litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în portofoliul de expuneri eligibile din perspectiva taxonomiei menționat la litera (a) din prezentul alineat. |
(3) Informațiile incluse în prospect în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol se includ și în fișa informativă privind obligațiunile verzi europene menționată la articolul 10 și, pe baza actualizărilor anuale care trebuie efectuate de inițiator, în raportul de alocare a încasărilor din obligațiunile verzi europene menționat la articolul 11.
TITLUL III
MODELE OPȚIONALE DE PUBLICARE A INFORMAȚIILOR PENTRU OBLIGAȚIUNILE COMERCIALIZATE CA FIIND DURABILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL MEDIULUI ȘI PENTRU OBLIGAȚIUNILE LEGATE DE DURABILITATE
Articolul 20
Informații publicate înainte de emisiune pentru emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului sau de obligațiuni legate de durabilitate
(1) Până la 21 decembrie 2024, Comisia publică orientări care stabilesc modele pentru informațiile publicate în mod voluntar înainte de emisiune de emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și de obligațiuni legate de durabilitate.
(2) Modelele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol indică dacă emitentul intenționează să apeleze la un examinator extern și modelul comun pentru publicarea periodică de informații menționată la articolul 21.
(3) Pentru emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, modelele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ, pe lângă indicația menționată la alineatul (2) de la prezentul articol, cel puțin următoarele elemente, care reflectă intenția emitentului pe baza datelor disponibile la momentul emisiunii de obligațiuni:
|
(a) |
dacă emitentul are obligația de a publica planuri în temeiul articolului 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) sau al articolului 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE sau dacă emitentul publică voluntar aceste planuri, modul în care se preconizează că încasările din obligațiune vor contribui la punerea în aplicare a planurilor respective; |
|
(b) |
dacă emitentul are obligația de a publica informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, modul în care se preconizează că încasările din obligațiuni vor contribui la cifra de afaceri, la cheltuielile de capital și la cheltuielile de exploatare ale emitentului aliniate la taxonomie; |
|
(c) |
proporția minimă a încasărilor din obligațiuni care urmează să fie utilizate pentru activități durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
(4) Pentru emitenții de obligațiuni legate de durabilitate, modelele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ, pe lângă indicația menționată la alineatul (2) de la prezentul articol, cel puțin următoarele elemente, care reflectă intenția emitentului pe baza datelor disponibile la momentul emisiunii de obligațiuni:
|
(a) |
principiul de funcționare, nivelul de ambiție, pragul de semnificație și metodologia de calcul a indicatorilor-cheie de performanță stabiliți de emitent; |
|
(b) |
dacă emitentul are obligația de a publica planuri în temeiul articolului 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) sau al articolului 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE sau dacă emitentul publică voluntar aceste planuri, modul în care se preconizează că încasările din obligațiune vor contribui la punerea în aplicare a planurilor respective; |
|
(c) |
dacă este cazul, modul în care obligațiunea este legată de cifra de afaceri, de cheltuielile de capital și de cheltuielile de exploatare aliniate la taxonomie ale emitentului prin aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2178; |
|
(d) |
o descriere a structurii obligațiunilor, inclusiv a mecanismului de ajustare a cuponului. |
Articolul 21
Informații publicate periodic după emisiune de emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului sau de obligațiuni legate de durabilitate
(1) Emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului sau de obligațiuni legate de durabilitate pot publica periodic informații post-emisiune prin intermediul unor modele comune.
Dacă un emitent publică periodic informații post-emisiune în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, articolul 44 se aplică până când obligațiunea devine scadentă.
(2) În cazul unui emitent de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, modelele menționate la alineatul (1) includ cel puțin următoarele elemente:
|
(a) |
dacă emitentul are obligația de a publica planuri în temeiul articolului 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) sau al articolului 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE sau dacă emitentul publică voluntar aceste planuri, modul în care se preconizează că încasările din obligațiune vor contribui la îndeplinirea planurilor respective; |
|
(b) |
dacă emitentul are obligația de a publica informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, modul în care încasările din obligațiuni contribuie la cifra de afaceri, la cheltuielile de capital și la cheltuielile de exploatare ale emitentului aliniate la taxonomie; |
|
(c) |
proporția minimă a încasărilor din obligațiuni care sunt utilizate pentru activități durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
(3) În cazul unui emitent de obligațiuni legate de durabilitate, modelele menționate la alineatul (1) includ cel puțin următoarele elemente:
|
(a) |
principiul de funcționare, nivelul de ambiție, pragul de semnificație și metodologia de calcul a indicatorilor-cheie de performanță stabiliți de emitent; |
|
(b) |
dacă emitentul are obligația de a publica planuri în temeiul articolului 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) sau al articolului 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE sau dacă emitentul publică voluntar aceste planuri, modul în care se preconizează că încasările din obligațiune vor contribui la punerea în aplicare a planurilor respective; |
|
(c) |
dacă este cazul, modul în care încasările din obligațiune sunt legate de cifra de afaceri, de cheltuielile de capital și de cheltuielile de exploatare aliniate la taxonomie ale emitentului prin aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2178; |
|
(d) |
o descriere a structurii obligațiunilor, inclusiv a mecanismului de ajustare a cuponului. |
(4) Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 68 până la 21 decembrie 2024 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea cuprinsului, a metodologiilor și a modului de prezentare a informațiilor care urmează să fie publicate prin intermediul modelelor menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.
La elaborarea actului delegat respectiv, Comisia ține seama de informațiile despre aspectele de mediu, sociale și de guvernanță care trebuie să fie publicate în temeiul altor acte legislative relevante, inclusiv al Regulamentului (UE) 2017/1129, pentru ca emitenții să nu trebuiască să publice de mai multe ori aceleași informații.
La elaborarea actului delegat respectiv, Comisia ține cont și de informațiile de care au nevoie participanții la piața financiară cărora li se aplică cerințele de publicare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088.
TITLUL IV
EXAMINATORII EXTERNI AI OBLIGAȚIUNILOR VERZI EUROPENE
CAPITOLUL 1
Condiții pentru examinarea externă a obligațiunilor verzi europene
Articolul 22
Înregistrarea
(1) Înainte de a-și începe activitatea, examinatorii externi ai obligațiunilor verzi europene se înregistrează la ESMA.
(2) Examinatorii externi înregistrați la ESMA trebuie să îndeplinească în orice moment condițiile de înregistrare prevăzute la articolul 23 alineatul (2).
(3) Auditorii publici nu sunt supuși prevederilor titlurilor IV și V din prezentul regulament.
Articolul 23
Cererea de înregistrare ca examinator extern al obligațiunilor verzi europene
(1) Cererea de înregistrare ca examinator extern al obligațiunilor verzi europene conține următoarele informații:
|
(a) |
denumirea completă a solicitantului, adresa sediului său social din Uniune, website-ul solicitantului și, dacă este disponibil, identificatorul entității juridice (legal entity identifier – LEI); |
|
(b) |
numele și datele de contact ale persoanei de contact; |
|
(c) |
forma de organizare juridică a solicitantului; |
|
(d) |
structura acționariatului solicitantului; |
|
(e) |
identitățile membrilor personalului de conducere de nivel superior și ai consiliului de administrație al solicitantului, împreună cu CV-urile lor, care să ateste cel puțin nivelul lor de calificare, de experiență și de formare; |
|
(f) |
numărul analiștilor, al angajaților și al altor persoane implicate direct în activitățile de evaluare și nivelul lor de cunoștințe, de experiență și de formare în examinarea externă sau un serviciu similar dobândit înainte de perioada în care au lucrat pentru solicitant și pe parcursul acestei perioade; |
|
(g) |
o descriere a procedurilor și metodologiilor puse în aplicare de solicitant pentru a emite examinări; |
|
(h) |
structurile de guvernanță corporativă și politicile sau procedurile puse în aplicare de solicitant pentru a identifica, a elimina sau a gestiona și a publica într-un mod transparent informații cu privire la orice conflict de interese existent sau potențial, astfel cum se menționează la articolul 35; |
|
(i) |
după caz, documente și informații referitoare la eventuale acorduri existente sau planificate de externalizare a activităților examinatorului extern vizate de prezentul regulament, inclusiv informații privind entitățile care își asumă funcții de externalizare; |
|
(j) |
după caz, informații despre alte activități desfășurate de solicitant. |
(2) ESMA înregistrează un solicitant ca examinator extern numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
(a) |
personalul de conducere de nivel superior și membrii consiliului de administrație al solicitantului:
|
|
(b) |
numărul analiștilor, al angajaților și al altor persoane implicate direct în activitățile de evaluare ale solicitantului, precum și nivelul lor de cunoștințe, de experiență și de formare sunt suficiente pentru ca solicitantul să își poată îndeplini sarcinile impuse examinatorilor externi în temeiul prezentului regulament; |
|
(c) |
procedurile interne ale solicitantului derulate pentru a asigura respectarea capitolului 2 de la prezentul titlu sunt adecvate și eficace. |
Atunci când evaluează condițiile prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat, ESMA poate lua în considerare dacă solicitantul, în cazul în care a furnizat servicii în temeiul articolelor 69 și 70, a depus toate eforturile pentru a asigura respectarea articolelor 24-38. În acest scop, ESMA îi poate cere solicitantului să îi furnizeze informațiile necesare.
(3) ESMA verifică dacă o cerere este completă în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.
Dacă cererea nu este completă, ESMA îi comunică solicitantului acest lucru și stabilește un termen până la care solicitantul trebuie să furnizeze informații suplimentare.
În cazul în care cererea este completă, ESMA informează solicitantul în acest sens.
(4) ESMA înregistrează sau refuză să înregistreze un solicitant în termen de 45 de zile lucrătoare de la data primirii cererii sale complete.
ESMA poate prelungi perioada menționată la primul paragraf cu 15 zile lucrătoare în cazul în care solicitantul intenționează să recurgă la externalizare pentru desfășurarea anumitor activități aferente examinării externe.
(5) ESMA îi notifică în scris solicitantului decizia de a-l înregistra ca examinator extern sau de a respinge cererea acestuia de înregistrare. Decizia de înregistrare sau de respingere a înregistrării unui solicitant prezintă motivele pe care se întemeiază și intră în vigoare în a cincea zi lucrătoare după adoptarea sa.
(6) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile menționate la alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2024.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(7) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formularele, modelele și procedurile standard pentru transmiterea informațiilor menționate la alineatul (1).
Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare, ESMA ține seama de mijloacele digitale de înregistrare.
ESMA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 21 decembrie 2024.
Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 24
Modificări semnificative relevante pentru înregistrare
(1) Un examinator extern notifică ESMA cu privire la orice modificare semnificativă a informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) înainte ca astfel de modificări să fie puse în aplicare.
În cazul în care obiectează față de astfel de modificări semnificative, ESMA informează examinatorul extern în termen de 45 de zile lucrătoare de la notificarea modificărilor respective și prezintă motivele obiecției. Modificările menționate la primul paragraf de la prezentul alineat nu pot fi efectuate dacă ESMA formulează obiecții în termenul respectiv.
(2) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formularele, modelele și procedurile standard pentru transmiterea informațiilor menționate la alineatul (1).
Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare, ESMA ține seama de mijloacele digitale de înregistrare.
ESMA transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 25
Regimul lingvistic
Solicitantul depune cererea de înregistrare menționată la articolul 23 în una dintre limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii. Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 (22) se aplică mutatis mutandis oricărei alte comunicări dintre ESMA, solicitant și personalul acestuia.
CAPITOLUL 2
Cerințe organizatorice, procese și documente privind guvernanța
Articolul 26
Principii generale
(1) Examinatorii externi utilizează sisteme, resurse și proceduri adecvate pentru a se conforma obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament.
(2) Examinatorii externi monitorizează și evaluează gradul de adecvare și de eficacitate a sistemelor, a resurselor și a procedurilor lor instituite în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament cel puțin o dată pe an și iau măsurile adecvate pentru remedierea eventualelor deficiențe în această privință.
(3) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile de evaluare a pertinenței, adecvării și eficacității sistemelor, resurselor și procedurilor examinatorilor externi menționate la alineatele (1) și (2).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 27
Personalul de conducere de nivel superior și membrii consiliului de administrație
(1) Personalul de conducere de nivel superior și membrii consiliului de administrație ai examinatorului extern asigură sau, respectiv, supraveghează următoarele elemente:
|
(a) |
gestionarea corectă și prudentă a examinatorului extern; |
|
(b) |
independența activităților de evaluare; |
|
(c) |
identificarea, eliminarea sau gestionarea și publicarea în mod transparent a oricărui conflict de interese real sau potențial; |
|
(d) |
respectarea de către examinatorul extern în orice moment a prezentului regulament. |
(2) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile pentru a evalua dacă examinatorul extern asigură gestionarea corectă și prudentă, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (a), și gestionarea conflictelor de interese, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (c).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2024.
Se deleagă Comisiei deleagă competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 28
Analiștii și angajații examinatorilor externi, precum și alte persoane implicate direct în activitățile de evaluare ale examinatorilor externi
(1) Examinatorii externi se asigură că analiștii și angajații lor, precum și orice alte persoane fizice ale căror servicii sunt puse la dispoziția lor sau se află sub controlul lor și care sunt implicate în mod direct în activități de evaluare dețin nivelul necesar de cunoștințe, de experiență și de formare pentru îndeplinirea sarcinilor care le-au fost alocate.
(2) Examinatorii externi se asigură că persoanele menționate la alineatul (1) nu sunt autorizate să inițieze sau să participe la negocierile care vizează taxe sau plăți cu orice entitate evaluată, cu orice terț afiliat sau cu orice altă persoană legată în mod direct sau indirect de entitatea evaluată printr-o relație de control.
(3) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile de evaluare a caracterului adecvat al cunoștințelor, al experienței și al formării persoanelor menționate la alineatul (1).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2024.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 29
Funcția de verificare a conformității
(1) Examinatorii externi stabilesc și mențin o funcție de verificare a conformității permanentă, independentă și eficace pentru activitățile desfășurate în temeiul prezentului regulament.
(2) Examinatorii externi se asigură că funcția de verificare a conformității îndeplinește următoarele condiții:
|
(a) |
dispune de autoritatea necesară pentru a-și îndeplini responsabilitățile în mod corespunzător și independent; |
|
(b) |
deține resursele și competențele de specialitate necesare și are acces la toate informațiile relevante; |
|
(c) |
nu își monitorizează sau evaluează propriile activități; |
|
(d) |
nu este remunerată în funcție de performanța economică a examinatorului extern. |
(3) Constatările serviciului care asigură funcția de verificare a conformității sunt puse la dispoziția unui organ de supraveghere sau, după caz, a unui organ administrativ al examinatorului extern.
(4) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile pentru a evalua dacă serviciul care asigură funcția de verificare a conformității dispune de autoritatea necesară pentru a-și îndeplini responsabilitățile în mod corespunzător și independent, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (a), precum și criteriile pentru a evalua dacă serviciul care asigură funcția de verificare a conformității deține resursele și competențele de specialitate necesare și are acces la toate informațiile relevante, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (b).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 30
Politici și proceduri interne
(1) Examinatorii externi adoptă și pun în aplicare politici și proceduri interne privind obligația de diligență, care garantează că interesele lor economice nu afectează independența sau acuratețea activităților de evaluare.
(2) Examinatorii externi adoptă și pun în aplicare proceduri administrative și contabile solide, mecanisme de control intern și mecanisme eficace de control și de protecție pentru sistemele de prelucrare a informațiilor.
(3) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile de evaluare a rigurozității procedurilor administrative și contabile și a mecanismelor de control intern, precum și a eficacității mecanismelor de control și de protecție pentru sistemele de prelucrare a informațiilor menționate la alineatul (2).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 31
Metodologiile de evaluare și informațiile utilizate pentru examinări
(1) Examinatorii externi adoptă și pun în aplicare măsuri pentru a se asigura că examinările lor oferă o opinie care se bazează pe o analiză aprofundată a tuturor informațiilor de care dispun și care, în conformitate cu metodologiile lor, sunt relevante pentru analiza lor.
(2) Examinatorii externi pun la dispoziția publicului principalele elemente pe care se întemeiază raționamentul lor pentru a ajunge la concluziile fiecăreia dintre examinările lor.
(3) La realizarea examinărilor, examinatorii externi utilizează informații de o calitate suficientă și din surse fiabile.
(4) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile pentru a evalua dacă informațiile menționate la alineatul (3) sunt de o calitate suficientă și dacă sursele menționate la alineatul respectiv sunt fiabile.
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 32
Erori în metodologiile de evaluare sau în aplicarea acestora
(1) Examinatorii externi care iau cunoștință de erori apărute în metodologiile lor de evaluare sau în aplicarea acestora, erori care au un impact semnificativ asupra unei examinări, notifică imediat ESMA și emitenții obligațiunilor verzi europene în cauză și explică aceste erori.
(2) Examinatorii externi corectează erorile în timp util și publică erorile menționate la alineatul (1) pe website-urile lor, împreună cu o examinare revizuită și corectată, după caz, cât mai curând posibil. Documentele revizuite precizează motivele care au stat la baza modificărilor.
Articolul 33
Externalizarea
(1) Examinatorii externi care își externalizează activitățile de evaluare către furnizori terți de servicii se asigură că orice astfel de furnizor terț de servicii are abilitatea și capacitatea de a efectua aceste activități de evaluare în mod fiabil și profesionist. Acești examinatori externi se asigură, de asemenea, că externalizarea nu afectează în mod semnificativ calitatea controlului lor intern și capacitatea ESMA de a supraveghea dacă examinatorii externi respectivi respectă prezentul regulament.
(2) Examinatorii externi nu își externalizează toate activitățile de evaluare sau funcția de conformitate.
(3) Examinatorii externi notifică ESMA cu privire la activitățile de evaluare pe care intenționează să le externalizeze, specificând nivelul de resurse umane și tehnice necesare pentru desfășurarea fiecăreia dintre activitățile respective și motivele externalizării.
(4) Examinatorii externi care externalizează activități de evaluare se asigură că o astfel de externalizare nu reduce și nu afectează capacitatea personalului de conducere de nivel superior sau a organului de conducere al examinatorului extern de a-și îndeplini funcția sau rolurile.
(5) Examinatorii externi se asigură că furnizorii terți de servicii cooperează cu ESMA și se conformează oricărei cereri de supraveghere din partea acesteia în legătură cu orice activități de evaluare externalizate.
(6) Examinatorii externi rămân responsabili pentru orice activitate externalizată și adoptă măsuri pentru a asigura următoarele elemente:
|
(a) |
evaluări pentru a verifica dacă furnizorii terți de servicii desfășoară activitățile de evaluare externalizate în mod eficace și în conformitate cu legislația și cu cerințele de reglementare aplicabile la nivelul Uniunii și la nivel național și abordează în mod adecvat deficiențele identificate; |
|
(b) |
identificarea oricăror riscuri potențiale legate de activitățile de evaluare externalizate; |
|
(c) |
monitorizarea periodică adecvată a activităților de evaluare externalizate; |
|
(d) |
proceduri adecvate de control cu privire la activitățile de evaluare externalizate, inclusiv supravegherea eficace a activităților de evaluare externalizate și a oricăror riscuri potențiale legate de furnizorul terț de servicii; |
|
(e) |
continuitatea adecvată a activităților de evaluare externalizate. |
În sensul literei (e) de la primul paragraf, examinatorii externi obțin informații cu privire la mecanismele utilizate de furnizorii terți de servicii pentru asigurarea continuității activității, evaluează calitatea acestora și solicită îmbunătățiri ale acestor mecanisme, dacă este necesar.
(7) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează criteriile pentru:
|
(a) |
a evalua abilitatea și capacitatea furnizorilor terți de servicii de a desfășura activitățile de evaluare în mod fiabil și profesional; și |
|
(b) |
a se asigura că desfășurarea activităților de evaluare nu afectează în mod semnificativ calitatea controlului intern al examinatorilor externi sau capacitatea ESMA de a supraveghea dacă examinatorii externi respectă prezentul regulament. |
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2024.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 34
Cerințele privind ținerea evidențelor
(1) Examinatorii externi țin evidențe adecvate cu privire la următoarele elemente:
|
(a) |
identitatea persoanelor care participă la elaborarea și aprobarea examinărilor, precum și data la care au fost luate deciziile de aprobare a examinărilor; |
|
(b) |
documentația aferentă procedurilor și metodologiilor stabilite utilizate de examinatorii externi pentru a efectua și a redacta examinările; |
|
(c) |
documentele interne, inclusiv informații și documente de lucru care nu sunt publice, utilizate pentru a constitui baza oricărei examinări publicate; |
|
(d) |
evidențe ale procedurilor și măsurilor aplicate de examinatorii externi pentru a se conforma dispozițiilor din prezentul regulament; |
|
(e) |
copii ale comunicărilor interne și externe referitoare la activitățile de evaluare, inclusiv ale comunicărilor electronice, primite și trimise de examinatorul extern și de angajații săi; |
|
(f) |
documentația care conține examinările precontractuale, astfel cum se menționează la articolul 35 alineatul (2). |
(2) Evidențele și documentele menționate la alineatul (1) se păstrează timp de cel puțin cinci ani de la scadența obligațiunii în cauză și se pun la dispoziția ESMA, la cererea acesteia.
(3) În cazul în care ESMA a retras înregistrarea unui examinator extern în conformitate cu articolul 59 alineatul (1), examinatorul extern respectiv se asigură că evidențele și documentele sunt păstrate o perioadă suplimentară de cinci ani. Evidențele și documentele care stabilesc drepturile și obligațiile corespunzătoare ale examinatorului extern și ale emitentului obligațiunii verzi europene în baza unui acord de furnizare de servicii de evaluare se păstrează pe toată durata relației cu emitentul respectiv.
Articolul 35
Conflictele de interese și confidențialitatea informațiilor
(1) Examinatorii externi identifică, elimină sau gestionează și publică în mod transparent în examinările lor orice conflict de interese real sau potențial care privește oricare dintre următoarele persoane:
|
(a) |
analiștii sau angajații lor; |
|
(b) |
acționarii care dețin cel puțin 10 % din capitalul sau din drepturile de vot ale examinatorilor externi sau într-o companie care are prerogative de a exercita control sau o influență dominantă asupra examinatorilor externi; |
|
(c) |
orice persoană care are o relație contractuală cu examinatorii externi și care este direct implicată în activitățile de evaluare; |
|
(d) |
orice persoană care aprobă examinările. |
(2) Înainte de a încheia un contract cu un emitent pentru prestarea de servicii, examinatorul extern realizează o evaluare precontractuală pentru a verifica dacă există un conflict de interese real sau potențial și documentează evaluarea respectivă. Examinatorul extern actualizează evaluarea precontractuală și documentația aferentă dacă apare o modificare semnificativă a riscului de conflict de interese după încheierea contractului dintre examinatorul extern și emitent.
Examinatorul extern nu publică o examinare dacă constată că există un conflict de interese real, iar examinatorul extern nu poate aplica măsuri prin care să elimine sau să gestioneze conflictul de interese respectiv.
(3) Comisioanele percepute de examinatorii externi pentru serviciile de evaluare nu trebuie să depindă de rezultatul examinărilor sau de orice alt rezultat ori efect al activității desfășurate.
(4) Analiștii, angajații examinatorului extern și orice altă persoană care are o relație contractuală cu examinatorii externi și care este direct implicată în activitățile de evaluare sunt supuși obligației de a păstra secretul profesional.
(5) Examinatorii externi se asigură că analiștii și angajații lor sau orice altă persoană fizică care are o relație contractuală cu examinatorii externi și este direct implicată în activitățile de evaluare îndeplinesc următoarele condiții:
|
(a) |
iau toate măsurile rezonabile pentru a proteja proprietatea și evidențele aflate în posesia examinatorului extern împotriva fraudei, a furtului sau a altor forme de abuz, ținând seama de natura, amploarea și complexitatea activităților pe care le desfășoară și de natura și sfera activităților de evaluare; |
|
(b) |
nu dezvăluie niciunei alte părți în afara emitenților care au solicitat examinatorului extern să facă evaluarea nicio informație cu privire la examinări și la posibilele examinări viitoare; |
|
(c) |
nu utilizează și transmit informații confidențiale în niciun alt scop în afară de activitățile de evaluare. |
Articolul 36
Furnizarea altor servicii
Examinatorii externi care furnizează și alte servicii decât activitățile de evaluare se asigură că aceste alte servicii nu creează conflicte de interese cu activitățile lor de evaluare care vizează obligațiunile verzi europene. Examinatorii externi respectivi precizează, în examinările lor, orice alte servicii furnizate entității evaluate sau oricărui terț afiliat acesteia.
CAPITOLUL 3
Examinări
Articolul 37
Referirile la ESMA sau la alte autorități competente
În examinările lor, examinatorii externi nu fac referire la ESMA sau la o autoritate competentă într-un mod care ar putea indica sau sugera că ESMA sau orice autoritate competentă susține sau aprobă respectiva examinare sau orice activitate de evaluare derulată de examinatorul extern.
Articolul 38
Publicarea examinărilor
(1) Examinatorii externi publică și pun la dispoziție gratuit pe website-urile lor următoarele elemente:
|
(a) |
într-un termen rezonabil înainte de emiterea obligațiunii în cauză, examinările pre-emisiune pe care le-au emis; |
|
(b) |
fără întârziere după ce examinatorul extern termină evaluarea rapoartelor de alocare, examinările post-emisiune pe care le-au emis; |
|
(c) |
fără întârziere după ce examinatorul extern termină evaluarea rapoartelor de impact, examinările rapoartelor de impact pe care le-au emis. |
(2) Examinările rămân disponibile public pe website-ul examinatorului extern cel puțin până la scadența obligațiunii în cauză.
(3) Examinatorii externi care decid să întrerupă o examinare prezintă informații cu privire la motivele deciziei respective pe website-urile lor, fără întârziere, în urma unei astfel de decizii.
CAPITOLUL 4
Furnizarea de servicii de către examinatori externi din țări terțe
Articolul 39
Dispoziții generale
(1) Un examinator extern dintr-o țară terță poate furniza servicii în conformitate cu prezentul regulament pentru emitenții de obligațiuni verzi europene în cazul în care respectivul examinator extern dintr-o țară terță este înregistrat în registrul examinatorilor externi din țări terțe păstrat de ESMA în conformitate cu articolul 67.
(2) ESMA înregistrează un examinator extern dintr-o țară terță care a solicitat aprobarea pentru furnizarea de servicii de examinare externă în conformitate cu prezentul regulament pe întreg teritoriul Uniunii în conformitate cu alineatul (1) (denumit în continuare „examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant”) numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
(a) |
Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 40 alineatul (1); |
|
(b) |
examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant este înregistrat sau autorizat să furnizeze serviciile de examinare externă care urmează să fie furnizate în cadrul Uniunii și face obiectul unei supravegheri și al unor controale eficace care asigură conformitatea deplină cu cerințele aplicabile în țara terță respectivă; |
|
(c) |
au fost încheiate acorduri de cooperare în temeiul articolului 40 alineatul (3). |
(3) În cazul în care un examinator extern dintr-o țară terță este înregistrat în conformitate cu prezentul articol, nu se impun cerințe suplimentare examinatorului extern din țara terță în ceea ce privește aspectele reglementate de prezentul regulament.
(4) Examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant depune cererea de înregistrare la ESMA, utilizând formularele și modelele menționate la articolul 23 alineatul (7), după adoptarea de către Comisie a unei decizii menționate la articolul 40 alineatul (1) privind țara terță în care examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant este înregistrat sau autorizat.
(5) Examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant furnizează ESMA toate informațiile necesare pentru înregistrarea sa.
(6) ESMA verifică dacă o cerere este completă în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.
În cazul în care cererea nu este completă, ESMA notifică acest lucru examinatorului extern dintr-o țară terță solicitant și stabilește un termen până la care examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant trebuie să furnizeze informații suplimentare.
În cazul în care cererea este completă, ESMA notifică acest lucru examinatorului extern dintr-o țară terță solicitant.
(7) În termen de 45 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri complete, ESMA înregistrează sau refuză înregistrarea examinatorului extern dintr-o țară terță solicitant.
ESMA poate prelungi perioada menționată la primul paragraf cu 15 zile lucrătoare în cazul în care examinatorul extern dintr-o țară terță solicitant intenționează să recurgă la externalizare pentru desfășurarea anumitor activități aferente examinării externe.
(8) ESMA notifică în scris examinatorului extern dintr-o țară terță solicitant faptul că a fost înregistrat sau refuzul înregistrării acestuia. Decizia respectivă privind înregistrarea sau refuzul înregistrării examinatorului extern dintr-o țară terță solicitant se motivează și intră în vigoare în a cincea zi lucrătoare de la adoptarea sa.
(9) Examinatorii externi dintr-o țară terță propun, înainte de furnizarea oricărui serviciu referitor la emitenții de obligațiuni verzi europene stabiliți în Uniune, să supună orice litigiu cu privire la serviciile respective jurisdicției unei instanțe dintr-un stat membru sau a unui tribunal de arbitraj cu sediul într-un stat membru.
Articolul 40
Decizia de echivalare
(1) Comisia poate adopta o decizie în legătură cu o țară terță în care să precizeze că cadrele juridice și de supraveghere ale țării terțe respective asigură următoarele elemente:
|
(a) |
examinatorii externi înregistrați sau autorizați în țara terță respectivă respectă cerințe organizatorice și de conduită profesională obligatorii din punct de vedere juridic care au un efect echivalent cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și în măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului regulament; |
|
(b) |
respectivul cadru juridic al țării terțe vizate prevede un sistem echivalent eficace de recunoaștere a examinatorilor externi înregistrați sau autorizați în conformitate cu legislația din țara terță respectivă. |
(2) Comisia poate considera cadrul organizațional și de conduită profesională al unei țări terțe ca având un efect echivalent cu cerințele prezentului regulament în cazul în care, în acest cadru, entitățile care furnizează servicii de examinare externă sunt supuse:
|
(a) |
înregistrării sau autorizării și unei supravegheri și unei asigurări a respectării normelor eficace și continue; |
|
(b) |
unor cerințe organizatorice adecvate în domeniul funcțiilor de control intern; |
|
(c) |
unor norme adecvate referitoare la conduita profesională. |
(3) ESMA încheie acorduri de cooperare cu autoritățile competente relevante din țările terțe ale căror cadre juridice și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind efectiv echivalente în conformitate cu alineatul (1). Astfel de acorduri precizează următoarele elemente:
|
(a) |
mecanismul utilizat pentru schimbul de informații dintre ESMA și autoritățile competente ale țărilor terțe în cauză, inclusiv accesul la toate informațiile solicitate de ESMA referitoare la examinatorii externi din țări terțe care sunt înregistrați sau autorizați în țări terțe; |
|
(b) |
mecanismul utilizat pentru notificarea promptă a ESMA în cazul în care o autoritate competentă dintr-o țară terță consideră că un examinator extern din țara terță pe care îl supraveghează și pe care ESMA l-a înregistrat în registrul menționat la articolul 67 încalcă condițiile de înregistrare sau de autorizare ori legea aplicabilă; |
|
(c) |
procedurile referitoare la coordonarea activităților de supraveghere, inclusiv, după caz, a inspecțiilor la fața locului. |
(4) Un examinator extern dintr-o țară terță care este stabilit într-o țară al cărei cadru juridic și de supraveghere a fost recunoscut ca fiind efectiv echivalent în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și care este înregistrat în registrul menționat la articolul 67 poate furniza serviciile acoperite de înregistrare pentru emitenții de obligațiuni verzi europene în întreaga Uniune.
(5) Un examinator extern dintr-o țară terță nu se mai poate prevala de drepturile prevăzute la articolul 39 în cazul în care Comisia își revocă decizia menționată la alineatul (1) de la prezentul articol în raport cu țara terță respectivă.
Articolul 41
Retragerea înregistrării examinatorului extern dintr-o țară terță
(1) ESMA retrage înregistrarea unui examinator extern dintr-o țară terță prin eliminarea examinatorului extern respectiv din registrul menționat la articolul 67 în cazul în care are motive întemeiate, bazate pe documente justificative, pentru a considera că, la furnizarea serviciilor în temeiul prezentului regulament în Uniune, examinatorul extern din țara terță:
|
(a) |
acționează într-un mod care prejudiciază în mod evident interesele investitorilor sau buna funcționare a piețelor; sau |
|
(b) |
a încălcat în mod grav actele cu putere de lege și normele administrative care îi sunt aplicabile în țara terță în cauză și pe baza cărora Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 40 alineatul (1). |
(2) ESMA adoptă o decizie în temeiul alineatului (1) după ce:
|
(a) |
a sesizat autoritatea de supraveghere din țara terță în cauză, iar respectiva autoritate de supraveghere nu a luat măsurile necesare pentru a proteja investitorii și buna funcționare a piețelor din Uniune sau nu a demonstrat că examinatorul extern din țara terță îndeplinește cerințele care i se aplică în țara terță respectivă; |
|
(b) |
a informat autoritatea de supraveghere din țara terță în cauză cu privire la intenția sa de a retrage înregistrarea examinatorului extern din țara terță, cu cel puțin 30 de zile înainte de retragere. |
(3) ESMA informează fără întârziere Comisia cu privire la o decizie adoptată în temeiul alineatului (1) și publică decizia respectivă pe website-ul său.
(4) În cazul retragerii înregistrării unui examinator extern dintr-o țară terță, Comisia evaluează în ce măsură continuă să fie îndeplinite condițiile în care a fost adoptată o decizie în temeiul articolului 40 alineatul (1) în ceea ce privește țara terță în cauză.
Articolul 42
Recunoașterea unui examinator extern dintr-o țară terță
(1) Până la adoptarea unei decizii în temeiul articolului 40 alineatul (1), un examinator extern dintr-o țară terță poate furniza servicii în conformitate cu prezentul regulament, cu condiția ca examinatorul extern din țara terță să obțină recunoașterea din partea ESMA în conformitate cu prezentul articol.
(2) Un examinator extern dintr-o țară terță care intenționează să obțină recunoașterea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol (denumit în continuare „examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea”) trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolele 23-38 și la articolele 54-56.
(3) Un examinator extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea trebuie să aibă un reprezentant legal stabilit în Uniune. Reprezentantul legal respectiv:
|
(a) |
este responsabil, împreună cu examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea, de asigurarea faptului că furnizarea de servicii în temeiul prezentului regulament de către examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea îndeplinește cerințele menționate la alineatul (2) și, în acest sens, răspunde în fața ESMA pentru conduita în Uniune a examinatorului extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea; |
|
(b) |
acționează în numele examinatorului extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea ca punct principal de contact cu ESMA și cu orice altă persoană din Uniune în ceea ce privește obligațiile examinatorului extern în temeiul prezentului regulament; și |
|
(c) |
are cunoștințe, competențe de specialitate și resurse suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului alineat. |
(4) O cerere de recunoaștere de către ESMA, astfel cum se menționează la alineatul (1), conține toate informațiile necesare pentru ca ESMA să se poată asigura că examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea a pus în aplicare toate mecanismele necesare pentru a îndeplini cerințele menționate la alineatele (2) și (3) și, după caz, indică autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea, în țara terță, a examinatorului extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea.
(5) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri de recunoaștere, ESMA verifică dacă cererea este completă.
Dacă cererea nu este completă, ESMA informează examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea despre acest lucru și stabilește un termen până la care examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea trebuie să furnizeze informații suplimentare.
În cazul în care cererea este completă, ESMA informează examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea în acest sens.
(6) În termen de 45 de zile lucrătoare de la primirea unei cereri complete de recunoaștere, ESMA verifică dacă sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (2) și (3).
ESMA poate prelungi perioada menționată la primul paragraf din prezentul alineat cu 15 zile lucrătoare în cazul în care examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea intenționează să recurgă la externalizare pentru desfășurarea anumitor activități aferente examinării externe.
(7) ESMA informează în scris examinatorul extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea despre decizia sa de a acorda sau de a refuza recunoașterea examinatorului extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea ca examinator extern dintr-o țară terță. Decizia privind recunoașterea sau refuzul recunoașterii examinatorului extern dintr-o țară terță care solicită recunoașterea se motivează și intră în vigoare în a cincea zi lucrătoare de la adoptarea sa.
(8) ESMA suspendă sau, după caz, retrage recunoașterea acordată în conformitate cu alineatul (7) dacă are motive întemeiate, bazate pe dovezi documentate, să considere că examinatorul extern din țara terță acționează într-un mod care aduce prejudicii intereselor utilizatorilor serviciilor sale ori bunei funcționări a piețelor sau că a încălcat în mod grav prezentul regulament, a făcut declarații false sau a recurs la orice alt mijloc neregulamentar pentru a obține recunoașterea.
(9) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează informațiile, forma și conținutul cererii menționate la alineatul (4).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 21 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 43
Validarea serviciilor furnizate într-o țară terță în temeiul prezentului regulament
(1) Un examinator extern stabilit în Uniune, înregistrat în conformitate cu articolul 23, poate depune o cerere prin care solicită ESMA să îi acorde o autorizație de validare a serviciilor furnizate în permanență în Uniune de un examinator extern dintr-o țară terță, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:
|
(a) |
examinatorul extern a verificat și poate demonstra ESMA în permanență că furnizarea serviciilor în temeiul prezentului regulament de către examinatorul extern din țara terță îndeplinește cerințe care sunt cel puțin la fel de stricte ca cele prevăzute în prezentul regulament; |
|
(b) |
examinatorul extern deține competențele de specialitate necesare pentru a monitoriza în mod eficace activitatea de furnizare de servicii în temeiul prezentului regulament de către examinatorul extern din țara terță, precum și pentru a gestiona riscurile asociate; |
|
(c) |
serviciile examinatorului extern din țara terță se folosesc din oricare dintre următoarele motive obiective:
|
(2) Examinatorul extern care depune o cerere în sensul alineatului (1) (denumit în continuare „examinatorul extern care furnizează validarea”) furnizează toate informațiile necesare pentru a demonstra ESMA că, la momentul depunerii cererii, toate condițiile menționate la alineatul respectiv sunt îndeplinite.
(3) ESMA verifică dacă cererea menționată la alineatul (1) este completă în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.
Dacă cererea nu este completă, ESMA informează examinatorul extern care furnizează validarea despre acest lucru și stabilește un termen până la care examinatorul extern care furnizează validarea trebuie să furnizeze informații suplimentare.
În cazul în care cererea este completă, ESMA informează examinatorul extern care furnizează validarea în acest sens.
În termen de 45 de zile lucrătoare de la primirea cererii complete, ESMA examinează cererea și adoptă o decizie de acordare sau refuzare a dreptului de validare. ESMA notifică decizia sa examinatorului extern care furnizează validarea. Decizia se motivează și intră în vigoare în a cincea zi lucrătoare de la adoptarea sa.
(4) Serviciile furnizate în temeiul prezentului regulament de către un examinator extern ale cărui servicii au fost validate sunt considerate servicii furnizate de examinatorul extern care furnizează validarea. Examinatorul extern care furnizează validarea nu se prevalează de validare pentru a evita cerințele din prezentul regulament.
(5) Examinatorul extern care furnizează validarea rămâne pe deplin responsabil de serviciile furnizate în temeiul prezentului regulament de examinatorul extern dintr-o țară terță ale cărui servicii au fost validate și de respectarea prezentului regulament.
(6) Atunci când are motive întemeiate să considere că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), ESMA are competența de a impune examinatorului extern care a furnizat validarea să înceteze validarea.
(7) Examinatorul extern care furnizează validarea publică informațiile menționate la articolul 38 pe website-ul său.
(8) Examinatorul extern care furnizează validarea transmite ESMA rapoarte anuale cu privire la serviciile pe care le-a validat în ultimele 12 luni.
TITLUL V
SUPRAVEGHEREA DE CĂTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE ȘI ESMA
CAPITOLUL 1
Autoritățile competente
Articolul 44
Supravegherea de către autoritățile competente
(1) Autoritatea competentă a statului membru de origine desemnată în temeiul articolului 31 din Regulamentul (UE) 2017/1129 supraveghează:
|
(a) |
emitenții de obligațiuni verzi europene, în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul titlului II capitolul 2 și al articolelor 18 și 19; |
|
(b) |
emitenții care utilizează modelele comune prevăzute la articolul 21, în ceea ce privește respectarea modelelor respective. |
(2) Autoritățile competente desemnate în conformitate cu articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/2402 supraveghează respectarea de către inițiatori a obligațiilor care le revin în temeiul titlului II capitolul 2 și al articolelor 18 și 19 din prezentul regulament.
(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, autoritățile competente nu supraveghează emitenții de obligațiuni verzi europene care intră sub incidența articolului 1 alineatul (2) literele (b) și (d) din Regulamentul (UE) 2017/1129.
Articolul 45
Competențele autorităților competente
(1) Pentru a-și îndeplini atribuțiile în conformitate cu prezentul regulament, autoritățile competente dispun, conform dreptului intern, cel puțin de următoarele competențe de supraveghere și de investigare:
|
(a) |
competența de a le solicita emitenților să publice fișele informative privind obligațiunile verzi europene menționate la articolul 10 sau să includă în fișele informative respective informațiile menționate în anexa I; |
|
(b) |
competența de a le solicita emitenților să publice examinări și evaluări; |
|
(c) |
competența de a solicita emitenților să publice rapoarte anuale de alocare sau să includă în rapoartele anuale de alocare informațiile menționate în anexa II; |
|
(d) |
competența de a solicita emitenților să publice un raport de impact sau să includă în raportul de impact informațiile menționate în anexa III; |
|
(e) |
competența de a le solicita emitenților să notifice autorității competente publicarea în conformitate cu articolul 15 alineatul (4); |
|
(f) |
în cazul în care emitenții utilizează modelele comune prevăzute la articolul 21, competența de a le solicita emitenților respectivi să includă elementele menționate la articolul respectiv în informațiile lor periodice post-emisiune; |
|
(g) |
competența de a le solicita auditorilor și membrilor personalului de conducere de nivel superior al emitentului să furnizeze informații și documente relevante; |
|
(h) |
competența de a suspenda o ofertă sau o admitere la tranzacționare pe o piață reglementată de obligațiuni verzi europene pentru o perioadă de cel mult 10 zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când există motive rezonabile pentru a suspecta că emitentul nu a respectat o obligație în temeiul titlului II capitolul 2 sau al articolelor 18 sau 19; |
|
(i) |
competența de a interzice o ofertă sau o admitere la tranzacționare pe o piață reglementată a obligațiunilor verzi europene în cazul în care există motive rezonabile pentru a suspecta că emitentul continuă să nu respecte o obligație în temeiul titlului II capitolul 2 sau al articolelor 18 sau 19; |
|
(j) |
competența de a suspenda timp de cel mult 10 zile lucrătoare consecutive comunicările cu caracter publicitar sau de a solicita emitenților de obligațiuni verzi europene sau intermediarilor financiari vizați să suspende comunicările cu caracter publicitar timp de cel mult zece zile lucrătoare consecutive, de fiecare dată când există motive rezonabile pentru a suspecta că emitentul nu respectă o obligație în temeiul titlului II capitolul 2 sau al articolelor 18 sau 19; |
|
(k) |
competența de a interzice comunicările cu caracter publicitar sau de a solicita emitenților de obligațiuni verzi europene sau intermediarilor financiari vizați să înceteze comunicările cu caracter publicitar atunci când există motive rezonabile pentru a suspecta că emitentul continuă să nu respecte o obligație în temeiul titlului II capitolul 2 sau al articolelor 18 sau 19; |
|
(l) |
competența de a face public faptul că un emitent de obligațiuni verzi europene nu respectă prezentul regulament și de a-i solicita emitentului să publice informațiile respective pe website-ul său; |
|
(m) |
competența de a-i interzice unui emitent să emită obligațiuni verzi europene pentru o perioadă de cel mult un an în cazul în care un emitent a încălcat în mod repetat și grav titlul II capitolul 2 sau articolul 18 sau 19; |
|
(n) |
competența de a face public, după o perioadă de trei luni de la cerința menționată la litera (l) de la prezentul paragraf, faptul că emitentul de obligațiuni verzi europene nu mai respectă articolul 3 în ce privește utilizarea denumirii „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” și de a solicita emitentului respectiv să publice informațiile respective pe website-ul său; |
|
(o) |
competența de a efectua inspecții sau investigații la fața locului în alte locații decât reședințele private ale persoanelor fizice și, în acest scop, competența de a intra în incinte pentru a avea acces la documente și la alte date sub orice formă, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că documentele și celelalte date legate de obiectul inspecției sau al investigației pot fi relevante pentru a dovedi o încălcare a prezentului regulament. |
În cazul în care dreptul intern o impune, autoritățile competente pot solicita autorității judiciare relevante să hotărască asupra exercitării competențelor menționate la primul paragraf.
(2) Autoritățile competente își exercită funcțiile și competențele menționate la alineatul (1) în oricare dintre următoarele moduri:
|
(a) |
direct; |
|
(b) |
în colaborare cu alte autorități; |
|
(c) |
sub responsabilitatea lor, prin delegare către autoritățile menționate la litera (b); |
|
(d) |
prin sesizarea autorităților judiciare competente. |
(3) Statele membre se asigură că sunt în vigoare măsurile corespunzătoare astfel încât autoritățile competente să fie învestite cu toate competențele de supraveghere și de investigare necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.
(4) O persoană care pune informații la dispoziția autorității competente în temeiul prezentului regulament nu este considerată vinovată de încălcarea niciunei restricții privind comunicarea de informații impuse prin contract sau prin acte cu putere de lege și acte administrative și persoana respectivă nu poate fi trasă la răspundere în niciun fel pentru punerea la dispoziția unei autorități competente a unor astfel de informații.
Articolul 46
Cooperarea dintre autoritățile competente
(1) Autoritățile competente cooperează între ele în scopul prezentului regulament. Acestea fac schimb de informații fără întârzieri nejustificate și cooperează în cadrul proceselor de investigare, de supraveghere și de asigurare a aplicării legii.
Statele membre care au ales, în conformitate cu articolul 49 alineatul (5), să prevadă sancțiuni penale pentru încălcarea prezentului regulament se asigură că sunt adoptate măsurile corespunzătoare, astfel încât autoritățile competente să aibă toate competențele necesare pentru a coopera cu autoritățile judiciare din jurisdicția lor cu scopul de a primi informații specifice în legătură cu anchete penale sau proceduri judiciare inițiate pentru presupuse încălcări ale prezentului regulament și de a oferi același tip de informații altor autorități competente pentru a-și îndeplini obligația de cooperare în sensul prezentului regulament.
(2) O autoritate competentă poate refuza să dea curs unei cereri de informații sau unei cereri de cooperare în cadrul unei investigații numai în oricare dintre următoarele situații excepționale:
|
(a) |
atunci când satisfacerea cererii este de natură să afecteze în mod negativ propriile investigații, activitățile de asigurare a aplicării legii sau o anchetă penală; |
|
(b) |
atunci când au fost deja inițiate proceduri judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași persoane pe lângă autoritățile relevante ale statului membru al autorității competente respective; |
|
(c) |
atunci când s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă împotriva persoanelor menționate la litera (b) în ceea ce privește aceleași fapte în statul membru al autorității competente respective. |
(3) Autoritățile competente pot solicita sprijinul unei autorități competente dintr-un alt stat membru cu privire la inspecții sau la investigații la fața locului.
În cazul în care o autoritate competentă primește o solicitare din partea unei autorități competente dintr-un alt stat membru de a efectua o inspecție la fața locului sau o investigație, autoritatea respectivă poate să întreprindă oricare dintre următoarele acțiuni:
|
(a) |
să efectueze ea însăși inspecția la fața locului sau investigația; |
|
(b) |
să îi permită autorității competente care a transmis solicitarea să participe la inspecția la fața locului sau la investigație; |
|
(c) |
să îi permită autorității competente care a transmis solicitarea să efectueze inspecția sau investigația la fața locului pe cont propriu; |
|
(d) |
să desemneze auditori sau experți care să efectueze inspecția sau investigația la fața locului; |
|
(e) |
să efectueze anumite activități de supraveghere împreună cu celelalte autorități competente. |
(4) În cazul unei obligațiuni de securitizare, atunci când o autoritate competentă menționată la articolul 44 alineatul (2) constată sau are motive să considere că o obligație prevăzută la titlul II capitolul 2 sau la articolul 18 ori 19 nu a fost respectată, aceasta informează autoritatea competentă a statului membru al entității sau al entităților suspectate de o astfel de neconformitate cu privire la constatările sale într-un mod suficient de detaliat. La primirea informațiilor respective, autoritatea competentă a statului membru al entității suspectate de neconformitate ia, în termen de 15 zile lucrătoare, orice măsură necesară pentru a remedia neconformitatea identificată și informează cealaltă autoritate competentă implicată cu privire la acest lucru. Atunci când o autoritate competentă menționată la articolul 44 alineatul (2) nu este de acord cu o altă autoritate competentă în ceea ce privește procedura sau conținutul acțiunii sau inacțiunii sale, autoritatea competentă menționată la articolul 44 alineatul (2) informează toate celelalte autorități competente implicate, fără întârzieri nejustificate, cu privire la dezacordul său.
(5) Autoritățile competente pot aduce chestiunea în atenția ESMA în situațiile în care o cerere de cooperare, în special în vederea unui schimb de informații, a fost respinsă sau în care cererii respective nu i s-a dat curs într-un termen rezonabil. Fără a aduce atingere articolului 258 din TFUE, ESMA poate, în astfel de situații, să acționeze în conformitate cu competența care îi este conferită prin articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(6) ESMA poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează informațiile care trebuie să facă obiectul schimbului în conformitate cu alineatul (1).
Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(7) ESMA poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare cu scopul de a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru cooperarea și schimbul de informații menționate la alineatul (1).
Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 47
Secretul profesional
(1) Toate informațiile care fac obiectul unui schimb între autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament și care privesc condițiile comerciale sau operaționale și alte chestiuni economice sau personale sunt confidențiale și intră sub incidența secretului profesional, cu excepția cazului în care autoritatea competentă precizează, atunci când face schimb de astfel de informații cu o altă autoritate competentă, că informațiile respective pot fi divulgate sau a cazului în care divulgarea acestora este necesară pentru proceduri judiciare.
(2) Obligația de păstrare a secretului profesional li se aplică tuturor persoanelor care lucrează sau au lucrat pentru autoritatea competentă și pentru orice terț căruia autoritatea competentă i-a delegat competențele sale. Informațiile care intră sub incidența secretului profesional nu se comunică niciunei alte persoane sau autorități decât în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern.
Articolul 48
Măsuri preventive
(1) O autoritate competentă a statului membru gazdă care are motive clare și demonstrabile pentru a considera că au fost comise nereguli de către un emitent al unei obligațiuni verzi europene sau că un emitent a încălcat prezentul regulament transmite constatările respective autorității competente din statul membru de origine și ESMA.
(2) În cazul în care, în pofida măsurilor luate de către autoritatea competentă din statul membru de origine, un emitent al unei obligațiuni verzi europene continuă să încalce prezentul regulament, autoritatea competentă din statul membru gazdă, după ce a informat autoritatea competentă din statul membru de origine și ESMA, ia toate măsurile corespunzătoare pentru protejarea investitorilor și informează în acest sens Comisia și ESMA fără întârzieri nejustificate.
(3) O autoritate competentă care nu este de acord cu vreuna dintre măsurile luate de o altă autoritate competentă în conformitate cu alineatul (2) poate sesiza în acest sens ESMA. ESMA poate acționa în conformitate cu competențele care i-au fost conferite prin articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 49
Sancțiuni administrative și alte măsuri administrative
(1) Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere și de investigare ale autorităților competente în temeiul articolului 45 și dreptului statelor membre de a prevedea și a aplica sancțiuni penale, statele membre, în conformitate cu dreptul intern, conferă autorităților competente competența de a impune sancțiuni administrative și de a lua alte măsuri administrative adecvate care trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare. Respectivele sancțiuni administrative și alte măsuri administrative se aplică pentru:
|
(a) |
încălcările de către emitenți ale obligațiilor care le revin în temeiul titlului II capitolul 2 sau al articolelor 18, 19 sau 21; |
|
(b) |
refuzul de a coopera sau de a se conforma la o investigație, inspecție sau o cerință în temeiul articolului 45 alineatul (1). |
(2) Statele membre pot decide să nu stabilească norme privind competența autorităților competente de a impune sancțiuni administrative și de a lua alte măsuri administrative adecvate menționate la alineatul (1) în cazul în care încălcările menționate la litera (a) sau (b) de la alineatul respectiv fac deja obiectul unor sancțiuni penale în dreptul lor intern până la 21 decembrie 2024, statele membre transmit Comisiei și ESMA, în detaliu, secțiunile relevante din dreptul lor penal.
(3) Până la 21 decembrie 2024, statele membre notifică Comisiei și ESMA, în detaliu, normele menționate la alineatele (1) și (2). Statele membre notifică fără întârziere Comisiei și ESMA orice eventuală modificare ulterioară a acestora.
(4) Statele membre, în conformitate cu dreptul intern, se asigură că autoritățile competente au competența de a impune sancțiunile administrative următoare și alte măsuri administrative în ceea ce privește cazurile de încălcare menționate la alineatul (1) litera (a):
|
(a) |
o declarație publică în care se indică persoana fizică sau juridică responsabilă și natura încălcării, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) litera (l); |
|
(b) |
un ordin prin care persoanei fizice sau juridice responsabile i se solicită să înceteze comportamentul care constituie încălcarea; |
|
(c) |
un ordin prin care persoanei fizice sau juridice responsabile i se interzice să emită obligațiuni verzi europene pentru o perioadă de cel mult un an; |
|
(d) |
amenzi administrative maxime egale cu cel puțin dublul cuantumului profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării, în cazul în care acestea pot fi determinate; |
|
(e) |
în cazul unei persoane juridice, amenzi administrative maxime de cel puțin 500 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la 20 decembrie 2023 sau 0,5 % din cifra de afaceri anuală totală a persoanei juridice respective conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere; |
|
(f) |
în cazul unei persoane fizice, amenzi administrative pecuniare maxime de cel puțin 50 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, valoarea echivalentă în moneda națională la 20 decembrie 2023. |
În sensul literei (e) de la primul paragraf, în cazul în care persoana juridică este o întreprindere-mamă sau o filială a întreprinderii-mamă care trebuie să întocmească situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE, cifra de afaceri anuală totală relevantă este cifra de afaceri anuală totală sau tipul de venit corespunzător conform dreptului aplicabil al Uniunii din domeniul contabilității, potrivit celei mai recente situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al întreprinderii-mamă de cel mai înalt rang.
(5) Statele membre pot prevedea sancțiuni sau măsuri suplimentare și niveluri sporite ale amenzilor administrative față de cele prevăzute în prezentul regulament.
Articolul 50
Exercitarea competențelor de supraveghere și a competențelor de a aplica sancțiuni
(1) Atunci când stabilesc tipul și nivelul sancțiunilor administrative și al altor măsuri administrative, autoritățile competente țin cont de toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz, de:
|
(a) |
gravitatea și durata încălcării; |
|
(b) |
gradul de răspundere a persoanei răspunzătoare de încălcare; |
|
(c) |
puterea financiară a persoanei răspunzătoare de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile; |
|
(d) |
impactul încălcării asupra intereselor investitorilor; |
|
(e) |
cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana răspunzătoare de încălcare sau al pierderilor suferite de terți din cauza încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate; |
|
(f) |
măsura în care persoana răspunzătoare de încălcare cooperează cu autoritatea competentă, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă; |
|
(g) |
încălcările prezentului regulament săvârșite anterior de persoana fizică sau juridică răspunzătoare de încălcare; |
|
(h) |
orice măsuri ulterioare încălcării luate de persoana răspunzătoare de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia. |
(2) În exercitarea competențelor lor de a aplica sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în temeiul articolului 49, autoritățile competente cooperează strâns pentru a garanta că exercitarea competențelor lor de supraveghere și investigare și sancțiunile administrative și alte măsuri administrative pe care le aplică sunt eficace și adecvate. Acestea își coordonează activitățile pentru a evita dublarea sau suprapunerea atunci când își exercită competențele de supraveghere și de investigare și când aplică sancțiuni administrative și alte măsuri administrative în cazuri transfrontaliere.
Articolul 51
Dreptul la o cale de atac
Statele membre se asigură că deciziile adoptate în temeiul prezentului regulament sunt justificate în mod corespunzător și pot face obiectul unei căi de atac în fața unei instanțe judecătorești.
Articolul 52
Publicarea deciziilor
(1) Deciziile de aplicare a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri administrative pentru o încălcare a prezentului regulament se publică de către autoritățile competente pe website-ul lor oficial imediat după ce persoana care face subiectul deciziei este informată cu privire la decizia respectivă. Publicarea cuprinde informații privind tipul și natura încălcării și identitatea persoanelor responsabile. Această obligație nu se aplică deciziilor de aplicare a măsurilor cu caracter investigativ.
(2) În cazul în care publicarea identității persoanelor juridice ori a identității sau a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice este considerată de către autoritatea competentă ca fiind disproporționată, ca urmare a unei evaluări efectuate de la caz la caz cu privire la proporționalitatea publicării unor astfel de date, sau în cazul în care publicarea respectivă ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs, autoritățile competente întreprind una dintre următoarele acțiuni:
|
(a) |
amână publicarea deciziei de impunere a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri administrative până în momentul în care motivele nepublicării încetează să existe; |
|
(b) |
publică decizia de impunere a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri administrative în mod anonim, într-un mod care să fie conform cu dreptul intern, în cazul în care o astfel de publicare anonimă asigură o protecție eficace a datelor cu caracter personal vizate; |
|
(c) |
nu publică decizia de impunere a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri administrative în cazul în care opțiunile prevăzute la literele (a) și (b) sunt considerate insuficiente pentru a se asigura:
|
În cazul deciziei de a publica o sancțiune administrativă sau o altă măsură administrativă în mod anonim, astfel cum se menționează la litera (b) de la primul paragraf, publicarea datelor relevante poate fi amânată pentru o perioadă rezonabilă de timp, dacă se preconizează că în perioada respectivă motivele pentru publicarea anonimă vor înceta să existe.
(3) În cazul în care decizia de a impune o sancțiune administrativă sau o altă măsură administrativă face obiectul unei căi de atac în fața instanței judecătorești sau a organismului administrativ relevant, autoritatea competentă menționată la articolul 44 alineatele (1) și (2) publică, de asemenea, imediat, pe website-ul său oficial aceste informații și eventuale informații ulterioare cu privire la rezultatul unei astfel de căi de atac. În plus, se publică și orice decizie de anulare a unei decizii anterioare de impunere a unei sancțiuni administrative sau a unei alte măsuri administrative.
(4) Autoritățile competente se asigură că orice informație publicată în temeiul prezentului articol este menținută pe website-ul lor oficial pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la data publicării. Datele cu caracter personal incluse în informațiile publicate se limitează la ceea ce este necesar pentru cazul specific și sunt menținute pe website-ul oficial al autorității competente numai pe perioada impusă de normele aplicabile privind protecția datelor.
Articolul 53
Raportarea sancțiunilor administrative și a altor măsuri administrative către ESMA
(1) Autoritățile competente transmit anual ESMA informații agregate privind toate sancțiunile administrative și alte măsuri administrative aplicate în conformitate cu articolul 49. ESMA publică aceste informații într-un raport anual.
(2) În cazul în care statele membre au ales, în conformitate cu articolul 49 alineatul (5), să prevadă sancțiuni penale pentru încălcările dispozițiilor menționate la alineatul respectiv, autoritățile lor competente furnizează anual ESMA date cu caracter anonim și agregat cu privire la toate anchetele penale efectuate și sancțiunile penale aplicate. ESMA publică date privind sancțiunile penale aplicate într-un raport anual.
(3) O autoritate competentă care a făcut publice sancțiuni administrative, alte măsuri administrative sau sancțiuni penale raportează simultan aceste sancțiuni sau măsuri către ESMA.
(4) Autoritățile competente informează ESMA cu privire la toate sancțiunile administrative sau alte măsuri administrative aplicate, dar încă nepublicate, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) primul paragraf litera (c), inclusiv orice cale de atac introdusă împotriva acestora, precum și rezultatul respectivelor căi de atac. Statele membre se asigură că autoritățile competente primesc informațiile și hotărârea finală în legătură cu orice sancțiune penală impusă și le transmit ESMA. ESMA menține o bază de date centralizată a sancțiunilor care i-au fost aduse la cunoștință, exclusiv în scopul schimburilor de informații dintre autoritățile competente. Respectiva bază de date poate fi accesată numai de autoritățile competente și este actualizată pe baza informațiilor furnizate de acestea.
CAPITOLUL 2
ESMA
Articolul 54
Cererile de informații
(1) Printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, ESMA poate solicita tuturor persoanelor următoare să furnizeze toate informațiile de care are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament:
|
(a) |
persoanele care administrează efectiv activitatea examinatorului extern; |
|
(b) |
membrii organismului de supraveghere, de conducere sau administrativ al examinatorului extern; |
|
(c) |
membrii personalului de conducere de nivel superior al examinatorului extern; |
|
(d) |
orice persoană implicată direct în activitățile de evaluare ale examinatorului extern; |
|
(e) |
reprezentanții legali și angajații entităților cărora un examinator extern le-a externalizat anumite funcții în conformitate cu articolul 33; |
|
(f) |
alte persoane care au o legătură sau o asociere strânsă și substanțială cu procesul de gestionare a examinatorului extern, inclusiv acționarii care dețin cel puțin 10 % din capitalul sau din drepturile de vot ale examinatorului extern sau într-o societate care are competența de a exercita control sau o influență dominantă asupra examinatorului extern; |
|
(g) |
orice persoană care acționează în calitate de examinator extern sau care pretinde să fie un examinator extern, fără să fie înregistrată ca atare, și orice persoană care îndeplinește oricare dintre funcțiile menționate la literele (a)-(f) în numele unei astfel de persoane. |
(2) Atunci când trimite o cerere simplă în vederea obținerii de informații în temeiul alineatului (1), ESMA:
|
(a) |
face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective; |
|
(b) |
menționează scopul cererii; |
|
(c) |
specifică informațiile care sunt solicitate; |
|
(d) |
stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor; |
|
(e) |
informează persoana de la care sunt solicitate informațiile cu privire la faptul că nu este obligată să furnizeze informațiile, dar că, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informațiile furnizate trebuie să fie corecte și să nu inducă în eroare; și |
|
(f) |
indică amenda posibilă prevăzută la articolul 60 în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau înșelătoare. |
(3) Atunci când solicită furnizarea de informații prin intermediul unei decizii în temeiul alineatului (1), ESMA:
|
(a) |
face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective; |
|
(b) |
menționează scopul cererii; |
|
(c) |
specifică informațiile care sunt solicitate; |
|
(d) |
stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor; |
|
(e) |
menționează penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 61 aplicabile în cazul în care informațiile solicitate sunt furnizate incomplet; |
|
(f) |
indică amenda prevăzută la articolul 60 în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau înșelătoare; |
|
(g) |
menționează dreptul de a contesta decizia în fața Comisiei de apel în conformitate cu articolele 58 și 59 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și dreptul de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din regulamentul menționat. |
(4) Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege să le reprezinte furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător pot furniza informațiile în numele clienților lor. Clienții lor rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informațiile furnizate se dovedesc a fi incomplete, incorecte sau înșelătoare.
(5) ESMA transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale menționate la alineatul (1) autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele cărora li se adresează o astfel de cerere sau decizie.
Articolul 55
Investigații generale
(1) Pentru a-și îndeplini atribuțiile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate investigațiile necesare cu privire la persoanele menționate la articolul 54 alineatul (1). În acest scop, funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA sunt împuternicite:
|
(a) |
să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor sale, indiferent de suportul pe care sunt stocate; |
|
(b) |
să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri și alte materiale sau extrase din acestea; |
|
(c) |
să convoace orice persoană menționată la articolul 54 alineatul (1) sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile; |
|
(d) |
să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică, care își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații; |
|
(e) |
să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date. |
(2) Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 61 aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 54 alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 60 aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri care se dovedesc a fi incorecte sau înșelătoare la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 54 alineatul (1).
(3) Persoanele menționate la articolul 54 alineatul (1) se supun investigațiilor inițiate pe baza unei decizii a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 61, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.
(4) Într-un termen rezonabil înainte de investigație, ESMA informează autoritatea competentă menționată la articolul 44 din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigație și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea ESMA, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. Funcționarii autorității competente pot, de asemenea, la cerere, să participe la investigații.
(5) În cazul în care o solicitare a evidențelor privind convorbirile telefonice sau schimburile de date, menționată la alineatul (1) litera (e), necesită ca o autoritate competentă să fie autorizată de către o autoritate judiciară în conformitate cu dreptul intern, ESMA solicită o astfel de autorizație. De asemenea, ESMA poate solicita o astfel de autorizație și ca măsură de precauție.
(6) Atunci când este solicitată autorizația menționată la alineatul (5), autoritatea judiciară națională verifică dacă decizia ESMA este autentică și dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare, nici excesive, având în vedere obiectul investigațiilor. Atunci când verifică proporționalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară națională poate solicita ESMA explicații detaliate referitoare, în special, la motivele ESMA de a suspecta că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție, aplicându-se procedura prevăzută în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 56
Inspecții la fața locului
(1) Pentru a-și îndeplini atribuțiile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate inspecțiile la fața locului necesare în orice spațiu comercial, pe orice terenuri sau în orice proprietăți ale persoanelor juridice menționate la articolul 54 alineatul (1). În cazul în care desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecțiilor o impun, ESMA poate efectua inspecția la fața locului fără o înștiințare prealabilă.
(2) Funcționarii ESMA și alte persoane autorizate de aceasta să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice spațiu comercial, pe orice terenuri sau în orice proprietăți ale persoanelor juridice care fac obiectul unei decizii de investigare adoptate de ESMA și dețin toate competențele menționate la articolul 55 alineatul (1). De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice spații comerciale, proprietăți și registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției.
(3) Funcționarii ESMA și alte persoane autorizate de aceasta să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 61 aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției. În timp util înainte de inspecție, ESMA notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta.
(4) Persoanele menționate la articolul 54 alineatul (1) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 61, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție. ESMA adoptă astfel de decizii după consultarea autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția.
(5) La cererea ESMA, funcționarii autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau desemnate de respectiva autoritate competentă acordă asistență în mod activ funcționarilor ESMA și altor persoane autorizate de ESMA. În acest scop, ei beneficiază de competențele prevăzute la alineatul (2). De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la inspecțiile la fața locului.
(6) ESMA poate solicita autorităților competente ale statelor membre în care urmează să se desfășoare inspecția să desfășoare în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 55 alineatul (1). În acest scop, autoritățile competente dețin aceleași competențe precum ESMA, în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 55 alineatul (1).
(7) Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.
(8) În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în temeiul dreptului intern aplicabil, ESMA solicită această autorizație. De asemenea, ESMA poate solicita o astfel de autorizație și ca măsură de precauție.
(9) Atunci când este solicitată autorizația menționată la alineatul (8), autoritatea judiciară națională verifică dacă decizia ESMA este autentică și dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare și nici excesive, având în vedere obiectul inspecției. Atunci când verifică proporționalitatea măsurilor coercitive, autoritatea națională judiciară poate solicita ESMA să prezinte explicații detaliate, în special cu privire la motivele pentru care ESMA suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, precum și la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Articolul 57
Exercitarea competențelor menționate la articolele 54, 55 și 56
Competențele conferite ESMA sau oricărui funcționar al ESMA sau oricărei alte persoane autorizate de ESMA în temeiul articolelor 54, 55 sau 56 nu se utilizează pentru a solicita divulgarea unor informații sau a unor documente care fac obiectul secretului profesional.
Articolul 58
Schimbul de informații
(1) Autoritățile competente menționate la articolul 44, ESMA și alte autorități relevante își comunică fără întârziere informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul prezentului regulament.
(2) Autoritățile competente menționate la articolul 44, ESMA, alte autorități relevante și alte organisme sau persoane fizice și juridice care primesc informații confidențiale în exercitarea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, utilizează aceste informații exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.
Articolul 59
Măsuri de supraveghere adoptate de ESMA
(1) Atunci când, în conformitate cu articolul 63 alineatul (8), ESMA constată faptul că o persoană a săvârșit una dintre încălcările enumerate la articolul 60 alineatul (1), aceasta adoptă o decizie privind luarea uneia sau a mai multor dintre următoarele măsuri:
|
(a) |
retrage înregistrarea unui examinator extern; |
|
(b) |
retrage înregistrarea unui examinator extern dintr-o țară terță; |
|
(c) |
interzice temporar examinatorului extern să desfășoare activitățile în temeiul prezentului regulament pe întreg teritoriul Uniunii, până la încetarea încălcării; |
|
(d) |
suspendă înregistrarea unui examinator extern dintr-o țară terță; |
|
(e) |
solicită persoanei în cauză să pună capăt încălcării; |
|
(f) |
impune amenzi în temeiul articolului 60; |
|
(g) |
impune penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 61; |
|
(h) |
emite un anunț public. |
(2) ESMA retrage înregistrarea sau recunoașterea unui examinator extern în oricare dintre următoarele situații:
|
(a) |
examinatorul extern a renunțat în mod expres la înregistrare sau la recunoaștere sau nu a utilizat înregistrarea ori recunoașterea în termen de 36 de luni de la acordarea înregistrării sau a recunoașterii; |
|
(b) |
examinatorul extern a obținut înregistrarea sau recunoașterea prin declarații false sau prin orice alte mijloace neregulamentare; |
|
(c) |
examinatorul extern nu mai îndeplinește condițiile în baza cărora a fost înregistrat sau recunoscut. |
În cazul în care ESMA retrage înregistrarea sau recunoașterea examinatorului extern, aceasta își motivează decizia pe deplin.
Retragerea are efect imediat.
(3) În scopul alineatului (1), ESMA ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere criteriile următoare:
|
(a) |
durata și frecvența încălcării; |
|
(b) |
dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări; |
|
(c) |
dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență; |
|
(d) |
gradul de răspundere a persoanei răspunzătoare de încălcare; |
|
(e) |
puterea financiară a persoanei răspunzătoare de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile; |
|
(f) |
impactul încălcării asupra intereselor investitorilor; |
|
(g) |
cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana răspunzătoare de încălcare sau al pierderilor suferite de terți din cauza încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate; |
|
(h) |
măsura în care persoana răspunzătoare de încălcare cooperează cu ESMA, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă; |
|
(i) |
încălcările prezentului regulament săvârșite anterior de persoana răspunzătoare de încălcare; |
|
(j) |
orice măsuri ulterioare încălcării luate de persoana răspunzătoare de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia. |
(4) ESMA notifică fără întârziere orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatului (1) persoanei răspunzătoare de încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre și Comisiei. ESMA publică orice astfel de acțiune pe website-ul său în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei, astfel cum este menționată la alineatul (1).
Publicarea menționată la primul paragraf include următoarele:
|
(a) |
o declarație în care se afirmă dreptul persoanei răspunzătoare de încălcare de a contesta decizia; |
|
(b) |
dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv; |
|
(c) |
o declarație privind posibilitatea comisiei de apel a ESMA de a suspenda aplicarea deciziei în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. |
Articolul 60
Amenzi
(1) ESMA adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care constată, în conformitate cu articolul 63 alineatul (8), că un examinator extern sau oricare dintre persoanele menționate la articolul 54 alineatul (1) a săvârșit cu intenție sau din neglijență una sau mai multe dintre următoarele încălcări:
|
(a) |
nerespectarea articolului 24 alineatul (1) sau a oricărei dispoziții din titlul IV capitolele 2 și 3; |
|
(b) |
depunerea de declarații false atunci când se solicită înregistrarea ca examinator extern sau utilizarea oricăror alte mijloace neregulamentare pentru a obține o astfel de înregistrare; |
|
(c) |
nerespectarea obligației de a furniza informații ca răspuns la o decizie de solicitare de informații în temeiul articolului 54 ori furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare ca răspuns la o solicitare de informații sau la o decizie; |
|
(d) |
obstrucționarea sau nerespectarea unei investigații în temeiul articolului 55 alineatul (1) litera (a), (b), (c) sau (e); |
|
(e) |
nerespectarea articolului 56, prin faptul că nu oferă o explicație cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul unei inspecții sau prin furnizarea unei explicații incorecte sau înșelătoare; |
|
(f) |
desfășurarea activității de examinator extern sau pretinderea de a deține calitatea de examinator extern, fără a fi înregistrat ca examinator extern. |
Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă ESMA descoperă factori obiectivi care demonstrează că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.
(2) Fără a aduce atingere alineatului (3), cuantumul minim al amenzii menționate la alineatul (1) este de 20 000 EUR. Cuantumul maxim este de 200 000 EUR.
La stabilirea nivelului amenzii în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, ESMA ține seama de criteriile stabilite la articolul 59 alineatul (3).
(3) În cazul în care o persoană a săvârșit o încălcare enumerată la alineatul (1) și a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, cuantumul amenzii este cel puțin egal cu beneficiul financiar respectiv.
(4) În cazul în care o acțiune sau o omisiune constituie o combinație de mai multe încălcări, ESMA aplică o amendă unică. Amenda respectivă este cea mai ridicată dintre amenzile aplicabile pentru acțiunea sau omisiunea respectivă.
Articolul 61
Penalități cu titlu cominatoriu
(1) ESMA impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:
|
(a) |
o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 59 alineatul (1) litera (e); |
|
(b) |
o persoană dintre cele menționate la articolul 54 alineatul (1):
|
(2) Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.
(3) Cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.
(4) Se impun penalități cu titlu cominatoriu pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei ESMA. La sfârșitul acestei perioade, ESMA reexaminează măsura.
Articolul 62
Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu
(1) ESMA face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 60 și 61, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate. Informațiile astfel publicate nu conțin date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (23).
(2) Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 60 și 61 sunt de natură administrativă.
(3) Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 60 și 61 sunt executorii.
În scopul executării amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, ESMA aplică normele de procedură civilă în vigoare în statul membru sau în țara terță în care este executată amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu.
(4) Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii.
(5) În cazul în care ESMA decide să nu impună amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu la închiderea investigației, aceasta informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente ale statului membru în cauză, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.
Articolul 63
Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere și impunerea amenzilor
(1) Atunci când constată, în îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 60 alineatul (1), ESMA numește un agent de investigații independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul de investigații nu trebuie să fie sau să fi fost implicat în supravegherea directă sau indirectă ori în procesul de înregistrare a respectivului examinator extern și își îndeplinește funcțiile independent de Consiliul supraveghetorilor ESMA.
(2) Agentul de investigații cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigației, și prezintă Consiliului supraveghetorilor ESMA un dosar complet cuprinzând constatările sale.
(3) Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații își poate exercita competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 54 și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 55 și 56. Atunci când face uz de aceste competențe, agentul de investigații respectă dispozițiile articolului 57.
(4) În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de ESMA în cadrul activităților sale de supraveghere.
(5) După încheierea investigației sale și înainte de a înainta dosarul cuprinzând constatările sale Consiliului supraveghetorilor ESMA, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigației posibilitatea de a fi audiate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele care fac obiectul investigației au avut ocazia să formuleze observații.
(6) Drepturile la apărare ale persoanelor vizate trebuie să fie pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.
(7) Atunci când înaintează Consiliului supraveghetorilor ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare în acest sens persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele profesionale. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează terți.
(8) Pe baza dosarului care conține constatările agentului de investigații și după audierea persoanelor vizate în conformitate cu articolul 64, dacă persoanele respective solicită acest lucru, ESMA decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate la articolul 60 alineatul (1) au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigației și, în acest caz, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 59 și impune o amendă în conformitate cu articolul 60.
(9) Agentul de investigații nu participă la deliberările Consiliului supraveghetorilor ESMA și nu intervine în niciun alt mod în procesul său decizional.
(10) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 68 până la 21 decembrie 2024 pentru a completa prezentul regulament prin detalierea procedurii pentru exercitarea competenței ESMA de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv dispozițiile privind dreptul la apărare, dispozițiile temporale, normele privind colectarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu, precum și normele detaliate privind termenele de prescripție pentru impunerea și executarea sancțiunilor.
(11) ESMA sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când constată, în îndeplinirea atribuțiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, ESMA se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă care rezultă din fapte identice sau din fapte care sunt în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.
Articolul 64
Audierea persoanelor care fac obiectul deciziilor în temeiul articolelor 59, 60 și 61
(1) Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 59, 60 și 61, ESMA le acordă persoanelor care fac obiectul deciziei respective posibilitatea de a fi audiate pe tema constatărilor ESMA. ESMA își fundamentează deciziile doar pe constatările asupra cărora persoanele respective au avut posibilitatea de a formula observații.
(2) Alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente în temeiul articolului 59 pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situație, ESMA poate adopta o decizie provizorie și le acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi audiate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.
(3) Drepturile la apărare ale persoanelor vizate de decizia ESMA sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor în cauză. Persoanele respective au drept de acces la dosarul ESMA, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele profesionale. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informaților confidențiale sau al documentelor pregătitoare interne ale ESMA.
Articolul 65
Controlul efectuat de Curtea de Justiție
Curtea de Justiție are competență nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care ESMA stabilește o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu în temeiul prezentului regulament. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula, reduce sau mări amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.
Articolul 66
Taxele de înregistrare, de recunoaștere și de supraveghere
(1) ESMA aplică taxe examinatorilor externi pentru cheltuielile legate de înregistrarea, recunoașterea și supravegherea acestora, precum și pentru orice costuri suportate de ESMA în exercitarea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.
(2) Taxele percepute de ESMA examinatorilor externi solicitanți, examinatorilor externi înregistrați sau examinatorilor externi recunoscuți în conformitate cu prezentul regulament acoperă costurile administrative suportate de ESMA în activitățile sale legate de înregistrarea și supravegherea tuturor examinatorilor externi. În același timp, taxele sunt proporționale cu cifra de afaceri a examinatorului extern în cauză.
Prin derogare de la primul paragraf, examinatorii externi a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag valoric pot fi scutiți de obligația de a plăti o taxă, astfel cum se specifică în actul delegat care urmează să fie adoptat de Comisie în temeiul alineatului (3).
(3) Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 68 până la 21 decembrie 2024 pentru a completa prezentul regulament, precizând, în special, tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora.
La elaborarea actului delegat, Comisia precizează pragul cifrei de afaceri anuale a examinatorilor externi la nivel de grup sub care nu se percepe nicio taxă și precizează, de asemenea, modul în care trebuie să fie calculată cifra de afaceri anuală în scopul aplicării pragului respectiv.
(4) Înainte de adoptarea actului delegat menționat la alineatul (3), Comisia consultă ESMA cu privire la taxele menționate la alineatul respectiv.
Articolul 67
Registrul ESMA de examinatori externi și de examinatori externi din țări terțe
(1) ESMA menține pe website-ul său un registru accesibil publicului care enumeră toate elementele următoare:
|
(a) |
examinatorii externi înregistrați în conformitate cu articolul 23; |
|
(b) |
examinatorii externi cărora li se interzice temporar să își desfășoare activitățile în conformitate cu articolul 59; |
|
(c) |
examinatorii externi cărora li s-a retras înregistrarea în conformitate cu articolul 59; |
|
(d) |
examinatorii externi din țări terțe cărora li se permite să presteze servicii în Uniune în conformitate cu articolul 39; |
|
(e) |
examinatorii externi din țări terțe recunoscuți în conformitate cu articolul 42; |
|
(f) |
examinatorii externi înregistrați în conformitate cu articolul 23 care validează serviciile furnizate de examinatori externi din țări terțe în conformitate cu articolul 43; |
|
(g) |
examinatorii externi din țări terțe cărora li s-a retras înregistrarea și care nu se mai pot prevala de drepturile prevăzute la articolul 39, în cazul în care Comisia își retrage decizia în temeiul articolului 40 alineatul (1) în legătură cu țara terță respectivă; |
|
(h) |
examinatorii externi din țări terțe a căror recunoaștere a fost suspendată sau retrasă; |
|
(i) |
examinatorii externi înregistrați în conformitate cu articolul 23 care nu mai pot valida serviciile furnizate de examinatori externi din țări terțe în conformitate cu articolul 43. |
(2) Registrul conține datele de contact ale examinatorilor externi, website-urile acestora și datele de la care produc efecte deciziile ESMA cu privire la examinatorii externi respectivi.
(3) În cazul examinatorilor externi din țări terțe, registrul conține, de asemenea, informații privind serviciile pe care le furnizează examinatorii externi din țări terțe și datele de contact ale autorității competente responsabile cu supravegherea lor în țara terță.
TITLUL VI
ACTE DELEGATE
Articolul 68
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 21 alineatul (4), articolul 63 alineatul (10) și articolul 66 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 20 decembrie 2023.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 21 alineatul (4), la articolul 63 alineatul (10) și la articolul 66 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21 alineatul (4), al articolului 63 alineatul (10) și al articolului 66 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
TITLUL VII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 69
Dispoziții tranzitorii privind examinatorii externi
(1) Un examinator extern care intenționează să furnizeze servicii în conformitate cu prezentul regulament de la 21 decembrie 2024 până la 21 iunie 2026 furnizează astfel de servicii numai după ce a notificat ESMA în acest sens și a furnizat informațiile menționate la articolul 23 alineatul (1).
(2) Până la 21 iunie 2026, examinatorii externi menționați la alineatul (1) de la prezentul articol depun toate eforturile pentru a respecta articolele 24-38, cu excepția cerințelor prevăzute în actele de punere în aplicare menționate la articolul 24 alineatul (2) și în actele delegate menționate la articolul 26 alineatul (3), articolul 27 alineatul (2), articolul 28 alineatul (3), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatul (3), articolul 31 alineatul (4) și articolul 33 alineatul (7).
(3) După 21 iunie 2026, examinatorii externi menționați la alineatul (1) de la prezentul articol pot furniza servicii în conformitate cu prezentul regulament numai după ce s-au înregistrat în conformitate cu articolul 23 și dacă respectă articolul 22 și articolele 24-38, astfel cum au fost completate prin actele delegate menționate la alineatul (2) de la prezentul articol.
Articolul 70
Dispoziții tranzitorii privind examinatorii externi din țări terțe
(1) Un examinator extern dintr-o țară terță care intenționează să furnizeze servicii în conformitate cu prezentul regulament de la 21 decembrie 2024 până la 21 iunie 2026 furnizează astfel de servicii numai după ce a notificat ESMA în acest sens și a furnizat informațiile menționate la articolul 23 alineatul (1).
(2) Examinatorii externi din țări terțe menționați la alineatul (1) trebuie:
|
(a) |
să depună toate eforturile pentru a respecta articolele 24-38, cu excepția cerințelor prevăzute în actele de punere în aplicare menționate la articolul 24 alineatul (2) și în actele delegate menționate la articolul 26 alineatul (3), articolul 27 alineatul (2), articolul 28 alineatul (3), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatul (3), articolul 31 alineatul (4) și articolul 33 alineatul (7); |
|
(b) |
să aibă un reprezentant legal stabilit în Uniune, care respectă dispozițiile articolului 42 alineatul (3). |
(3) ESMA poate, în orice moment de la 21 decembrie 2024 până la 21 iunie 2026, să asigure respectarea de către examinatorii externi din țări terțe în ce privește alineatul (2) litera (b) prin impunerea de măsuri de supraveghere în conformitate cu titlul V.
Articolul 71
Controlul
(1) Până la 21 decembrie 2028 și, ulterior, o dată la trei ani, după consultarea ESMA și a platformei privind finanțarea durabilă instituită prin articolul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Raportul respectiv evaluează, în măsura posibilului, cel puțin următoarele aspecte:
|
(a) |
adoptarea standardului privind obligațiunile verzi europene și cota de piață a acestora, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel mondial, în special de către întreprinderile mici și mijlocii; |
|
(b) |
impactul prezentului regulament asupra tranziției către o economie durabilă, asupra decalajului de investiții necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (24), precum și asupra redirecționării fluxurilor de capital privat către investiții durabile; |
|
(c) |
funcționarea și supravegherea de către ESMA a pieței examinatorilor externi; |
|
(d) |
caracterul adecvat și impactul asupra examinatorilor externi și asupra bugetului ESMA ale actelor delegate adoptate în temeiul articolului 66 alineatul (3); |
|
(e) |
credibilitatea și orice cazuri de utilizare abuzivă a afirmațiilor legate de mediu pe piața obligațiunilor verzi; |
|
(f) |
funcționarea pieței obligațiunilor legate de durabilitate, inclusiv credibilitatea și calitatea afirmațiilor relevante; |
|
(g) |
necesitatea de a recunoaște criteriile unei țări terțe pentru determinarea activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului ca fiind echivalente cu cerințele taxonomiei, cu condiția să existe garanții specifice în vederea asigurării unor obiective echivalente, cu scopul de a autoriza alocarea utilizării încasărilor dintr-o obligațiune verde europeană în conformitate cu criteriile țării terțe respective; |
|
(h) |
impactul practic al articolului 5 asupra utilizării obligațiunilor verzi europene, calitatea ecologică a utilizării încasărilor obținute din acestea și motivele pentru care flexibilitatea prevăzută la articolul respectiv nu împiedică tranziția către finanțarea activităților durabile din punctul de vedere al mediului; |
|
(i) |
punerea în aplicare a titlului III din prezentul regulament, inclusiv utilizarea modelelor menționate în titlul respectiv de către emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului sau de obligațiuni legate de durabilitate, indiferent dacă astfel de obligațiuni sunt sau nu comercializate în Spațiul Economic European, o analiză a gradului de utilizare a acestor modele, a evoluției pieței și a coerenței modelelor respective cu dreptul relevant al Uniunii, inclusiv cu Regulamentul (UE) 2019/2088. |
(2) Rapoartele menționate la alineatul (1) sunt însoțite, după caz, de o propunere legislativă, inclusiv în ceea ce privește publicarea de informații pentru emitenții de obligațiuni comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și de obligațiuni legate de durabilitate.
(3) Până la 21 decembrie 2026, Comisia publică un raport privind necesitatea de a reglementa obligațiunile legate de durabilitate, însoțit, după caz, de o propunere legislativă.
(4) Până la 31 decembrie 2024 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia publică un raport prin care informează emitenții de obligațiuni verzi europene cu privire la revizuirea efectuată în temeiul articolului 19 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2020/852, inclusiv cu privire la coerența criteriilor tehnice de examinare cu criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv, ținând seama de normele de anterioritate prevăzute la articolul 8 din prezentul regulament.
(5) Până la 21 decembrie 2028, ABE, în strânsă cooperare cu ESMA și cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) (EIOPA), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (25) (denumite în mod colectiv „autoritățile europene de supraveghere” sau „AES”), publică un raport privind fezabilitatea extinderii eligibilității pentru utilizarea denumirii „obligațiune verde europeană” sau „EuGB” în scopul securitizărilor sintetice.
(6) Până la 21 decembrie 2029, Comisia poate, pe baza raportului menționat la alineatul (5), să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul Comisiei poate fi însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
(7) Până la 21 decembrie 2028 și, după caz, o dată la trei ani ulterior, AES publică, prin intermediul Comitetului comun menționat la articolul 54 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010, un raport privind evoluția pieței obligațiunilor de securitizare. Rapoartele respective evaluează, printre altele, dacă volumul activelor aliniate la taxonomie a crescut suficient pentru a revizui aplicarea normelor privind utilizarea încasărilor pentru obligațiunile de securitizare ale căror emitenți doresc să utilizeze denumirea „obligațiune verde europeană” sau „EuGB”.
(8) Comisia prezintă, pe baza raportului menționat la alineatul (7), un raport către Parlamentul European și Consiliu. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Articolul 72
Intrare în vigoare și aplicare
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Prezentul regulament se aplică de la 21 decembrie 2024.
(3) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, articolul 20, articolul 21 alineatul (4), articolul 23 alineatele (6) și (7), articolul 24 alineatul (2), articolul 26 alineatul (3), articolul 27 alineatul (2), articolul 28 alineatul (3), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatul (3), articolul 31 alineatul (4), articolul 33 alineatul (7), articolul 42 alineatul (9), articolul 46 alineatele (6) și (7), articolul 49 alineatele (1), (2) și (3), articolul 63 alineatul (10), articolul 66 alineatul (3) și articolele 68, 69 și 70 se aplică de la 20 decembrie 2023.
(4) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, articolul 40, articolul 42 alineatele (1)-(8) și articolul 43 se aplică de la 21 iunie 2026.
(5) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma articolelor 45 și 49 până la 21 decembrie 2024.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 22 noiembrie 2023.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
P. NAVARRO RÍOS
(1) JO C 152, 6.4.2022, p. 105.
(2) Poziția Parlamentului European din 5 octombrie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 23 octombrie 2023.
(3) Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (JO L 282, 19.10.2016, p. 1).
(5) JO C 415, 13.10.2021, p. 22.
(6) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(7) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).
(8) Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).
(9) Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).
(10) Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prin identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice (JO L 254, 20.9.2016, p. 1).
(11) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
(12) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(13) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
(14) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(15) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
(16) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
(17) Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei (JO L 158, 27.5.2014, p. 77).
(18) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(19) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(20) JO C 27, 19.1.2022, p. 4.
(21) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(22) Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 17, 6.10.1958, p. 385/58).
(23) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(24) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(25) Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).
ANEXA I
FIȘA INFORMATIVĂ PRIVIND OBLIGAȚIUNILE VERZI EUROPENE
|
Acest document și conținutul său nu fac obiectul niciunei aprobări sau validări din partea ESMA sau a oricărei alte autorități competente. |
|
1. Informații generale
|
||||||||||||||||||
|
2. Informații importante
|
||||||||||||||||||
|
3. Strategia și justificarea de mediu [O declarație din care să reiasă dacă emitentul intenționează sau nu să obțină o examinare externă a informațiilor prezentate în temeiul prezentei secțiuni prin intermediul unei examinări a raportului de impact.] Prezentare generală
Legătura cu activele, cifra de afaceri și indicatorii-cheie de performanță CapEx și OpEx
Link către planurile de tranziție
Securitizare [După caz, în cazul unei securitizări, o descriere a modului în care este respectat articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2631 și informațiile necesare în temeiul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul respectiv.] |
||||||||||||||||||
|
4. Alocarea preconizată a încasărilor din obligațiuni [Informațiile enumerate mai jos se furnizează cel puțin la nivelul activității economice și, în mod ideal, la nivelul proiectului sau al grupului de proiecte. Acordurile de confidențialitate, considerentele legate de concurență sau un număr mare de proiecte eligibile subiacente și considerații similare pot justifica limitarea volumului de detalii care sunt puse la dispoziție. În cazul în care încasările din obligațiuni sunt alocate cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2023/2631, informațiile pot fi furnizate la nivel de program.] Alocare preconizată pentru activitățile economice aliniate la taxonomie
Alocare preconizată pentru activitățile economice specifice aliniate la taxonomie
Alocare preconizată pentru activități economice care nu sunt aliniate la criteriile tehnice de examinare
Procesul și calendarul de alocare [Perioada estimată de la emiterea obligațiunilor până la alocarea integrală a încasărilor din obligațiuni.] [O descriere a proceselor prin care emitentul va determina modul în care proiectele se aliniază la criteriile pentru activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852 (denumite în continuare „cerințele taxonomiei”).] Costuri de emisiune [O estimare a valorii costurilor cumulate de emisiune care sunt deduse din încasări, astfel cum se permite în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2631, însoțită de o explicație.] |
||||||||||||||||||
|
5. Impactul asupra mediului al încasărilor din obligațiuni [Dacă este disponibilă, o estimare a impactului anticipat asupra mediului al încasărilor din obligațiune (obligațiuni). În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, indisponibilitatea lor trebuie justificată.] |
||||||||||||||||||
|
6. Informații privind raportarea [Un link către website-ul emitentului, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2631.] [După caz, un link către rapoartele relevante ale emitentului, precum raportul de gestiune consolidat sau raportul consolidat privind durabilitatea în temeiul Directivei 2013/34/UE.] Data la care începe prima perioadă de raportare, dacă este diferită de data emiterii, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2631.
|
||||||||||||||||||
|
7. Planul CapEx
|
||||||||||||||||||
|
8. Alte informații relevante |
[În cazul unei obligațiuni de securitizare, trimiterile din prezentul document la emitent se interpretează ca trimiteri la emitent și, după caz, se înlocuiesc cu trimiteri la inițiator.]
(1) Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (JO L, 2023/2631, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2631/oj).
(2) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(3) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
ANEXA II
RAPORTUL ANUAL DE ALOCARE A ÎNCASĂRILOR DIN OBLIGAȚIUNILE VERZI EUROPENE
[Indicați în titlu dacă raportul de alocare este revizuit]
|
Acest document și conținutul său nu fac obiectul niciunei aprobări sau validări din partea ESMA sau a oricărei alte autorități competente. |
|
1. Informații generale
|
||||||||||||||||||||
|
2. Informații importante [Următoarea declarație: „[Această obligațiune utilizează] [Aceste obligațiuni utilizează] denumirea «obligațiune verde europeană» sau «EuGB» în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului (1).”] [În cazul în care încasările din obligațiuni [sunt preconizate a fi] [au fost] alocate în conformitate cu articolul 5 din regulamentul respectiv, următoarea declarație: „[Această obligațiune verde europeană] [Aceste obligațiuni verzi europene] utilizează flexibilitatea care permite o nealiniere parțială la criteriile tehnice de examinare prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) sau al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumite în continuare „criteriile tehnice de examinare”), astfel cum sunt descrise în detaliu în secțiunea 4 din prezentul raport de alocare.”] |
||||||||||||||||||||
|
3. Strategia și justificarea de mediu Prezentare generală [Obiectivele de mediu menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 urmărite de obligațiune (obligațiuni)] Legătura cu activele, cifra de afaceri și indicatorii-cheie de performanță CapEx și OpEx [În cazul în care emitentul intră sub incidența articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852, o descriere a modului și a măsurii în care (de exemplu, exprimată ca variație procentuală de la an la an) încasările din obligațiuni contribuie la indicatorii-cheie de performanță ai emitentului pentru activele aliniate la taxonomie, cifra de afaceri, cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare, precum și a perioadelor financiare în care se realizează acest lucru, ținând seama de sumele din tabelul „Total” din tabelul A, după caz.] Link către planul de tranziție [În cazul în care emitentul are obligația de a publica planuri în temeiul articolului 19a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) sau, după caz, al articolului 29a alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) sau în cazul în care emitentul publică în mod voluntar planuri de tranziție:
Securitizare [După caz, în cazul unei securitizări, informațiile necesare în temeiul articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2631.] |
||||||||||||||||||||
|
4. Alocarea încasărilor din obligațiuni [Informațiile enumerate mai jos se furnizează cel puțin la nivelul activității economice și, în mod ideal, la nivelul proiectului sau al grupului de proiecte. Acordurile de confidențialitate, considerentele legate de concurență sau un număr mare de proiecte eligibile subiacente și considerații similare pot justifica limitarea volumului de detalii care sunt puse la dispoziție. În cazul în care încasările din obligațiuni sunt alocate cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2023/2631, informațiile pot fi furnizate la nivel de program.] Alocarea pentru activitățile economice aliniate la taxonomie
Alocarea pentru activitățile economice specifice aliniate la taxonomie
Alocare pentru activități economice care nu sunt aliniate la criteriile tehnice de examinare
Costuri de emisiune
|
||||||||||||||||||||
|
5. Impactul asupra mediului al încasărilor din obligațiuni [Nu se solicită furnizarea de informații la această secțiune a raportului.] |
||||||||||||||||||||
|
6. Informații privind raportarea
|
||||||||||||||||||||
|
7. Planul CapEx
|
||||||||||||||||||||
|
8. Alte informații relevante |
[În cazul unei obligațiuni de securitizare, trimiterile la emitent din prezentul document se interpretează ca trimiteri la inițiator și, după caz, se înlocuiesc cu trimiteri la inițiator.]
Tabelul A: Alinierea la taxonomie a informațiilor privind încasările pentru obligațiunile care utilizează abordarea treptată a alocării încasărilor din obligațiuni
[Informațiile enumerate în tabelul de mai jos se furnizează cel puțin la nivelul activității economice și, în mod ideal, la nivelul proiectului sau al grupului de proiecte. Acordurile de confidențialitate, considerentele legate de concurență sau un număr mare de proiecte eligibile subiacente și considerații similare pot justifica limitarea volumului de detalii care sunt puse la dispoziție. În cazul în care încasările din obligațiuni sunt alocate cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (3), informațiile pot fi furnizate la nivel de program.]
Informațiile din tabelul de mai jos acoperă perioada cuprinsă între emiterea obligațiunii în cauză și data raportării.
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Totaluri:
|
De la emitere |
[perioada de raportare] |
||||||
|
Valoarea totală a încasărilor din obligațiuni alocate de la emitere: [X] Din care, cuantumul total al încasărilor din obligațiuni alocate activităților economice aliniate la taxonomie de la emitere: [X] |
Cuantumul total al încasărilor din obligațiuni alocate în perioada de raportare: [X] Din care, cuantumul total al încasărilor din obligațiuni alocate activităților economice aliniate la taxonomie în perioada de raportare: [X] Din care:
|
Tabelul B: Alinierea la taxonomie a informațiilor privind încasările pentru obligațiunile care utilizează abordarea bazată pe portofoliu a alocării încasărilor din obligațiuni
[Informațiile enumerate în tabelul de mai jos se furnizează cel puțin la nivelul activității economice și, în mod ideal, la nivelul proiectului sau al grupului de proiecte. Acordurile de confidențialitate, considerentele legate de concurență sau un număr mare de proiecte eligibile subiacente și considerații similare pot justifica limitarea volumului de detalii care sunt puse la dispoziție. Unele sau toate informațiile solicitate pot fi furnizate în afara formatului tabelului.]
Informațiile din tabelul de mai jos se referă la perioada de raportare.
|
Obligațiunile verzi europene în circulație |
Portofoliu de active durabile din punctul de vedere al mediului |
||||||||||||||||||||
|
[O prezentare generală a tuturor obligațiunilor verzi europene în circulație, indicând valoarea lor individuală și combinată.] |
[O prezentare generală a activelor financiare eligibile, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2631 din bilanțul emitentului, indicând:
|
||||||||||||||||||||
|
Valoarea totală a portofoliului de obligațiuni verzi europene în circulație: |
Valoarea totală a portofoliului de active durabile din punctul de vedere al mediului: Valoarea totală a portofoliului de active durabile din punctul de vedere al mediului legate de o activitate care este aliniată la taxonomie: |
(1) Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (JO L, 2023/2631, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2631/oj).
(2) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(3) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
ANEXA III
RAPORTUL DE IMPACT AL OBLIGAȚIUNILOR VERZI EUROPENE
[Indicați în titlu dacă raportul de impact este revizuit]
|
Acest document și conținutul său nu fac obiectul niciunei aprobări sau validări din partea ESMA sau a oricărei alte autorități competente. |
|
1. Informații generale
|
||||||||||||||||||||
|
2. Informații importante
|
||||||||||||||||||||
|
3. Strategia și justificarea de mediu Prezentare generală
Indicatori-cheie de performanță privind cheltuielile de capital și cheltuielile de exploatare
Link către planul de tranziție
|
||||||||||||||||||||
|
4. Alocarea încasărilor din obligațiuni [Informațiile enumerate mai jos se furnizează cel puțin la nivelul activității economice și, în mod ideal, la nivelul proiectului sau al grupului de proiecte. Acordurile de confidențialitate, considerentele legate de concurență sau un număr mare de proiecte eligibile subiacente și considerații similare pot justifica limitarea volumului de detalii care sunt puse la dispoziție. În cazul în care încasările din obligațiuni sunt alocate cheltuielilor menționate la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2023/2631, informațiile pot fi furnizate la nivel de program.] Alocarea pentru activitățile economice specifice aliniate la taxonomie [Proporția încasărilor din obligațiuni care a fost alocată activităților care sunt durabile din punctul de vedere al mediului în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/2631:] [XX] % din încasările din obligațiuni.] [În cazul în care încasările din obligațiuni au fost alocate unei activități economice de facilitare sau de tranziție, se specifică activitatea economică de facilitare sau de tranziție și cuantumul și proporția încasărilor alocate fiecărui tip de activitate economică de facilitare sau de tranziție.] [Dacă este cazul, cuantumul și proporția activelor asociate activităților aliniate la taxonomie legate de energia nucleară și de gazele fosile în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) și cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2020/852.] Alocare pentru activități economice care nu sunt aliniate la criteriile tehnice de examinare [În cazul în care încasările din obligațiuni au fost alocate în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2023/2631, o declarație conform căreia încasările [nete] din obligațiune au fost alocate parțial activităților economice care nu sunt aliniate la criteriile tehnice de examinare. Emitentul descrie această nealiniere, activitățile în cauză și procentul estimat din încasările care au fost alocate unor astfel de activități în total și per activitate, inclusiv o defalcare care să descrie care literă (litere) de la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2023/2631 a fost utilizată (au fost utilizate). În plus, o explicație a motivelor pentru care criteriile tehnice de examinare nu au putut fi aplicate și o explicație a modului în care emitentul s-a asigurat că activitățile respective respectă articolul 5 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2023/2631 și articolul 3 literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2020/852.] |
||||||||||||||||||||
|
5. Impactul asupra mediului al încasărilor din obligațiuni
|
||||||||||||||||||||
|
6. Informații privind raportarea
|
||||||||||||||||||||
|
7. Planul CapEx [După caz, progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului CapEx menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2023/2631.] |
||||||||||||||||||||
|
8. Alte informații relevante |
[În cazul unei obligațiuni de securitizare, trimiterile la emitent din prezentul document se interpretează ca trimiteri la inițiator și, după caz, se înlocuiesc cu trimiteri la inițiator]
(1) Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (JO L, 2023/2631, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2631/oj).
(2) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(3) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
ANEXA IV
CONȚINUTUL EXAMINĂRILOR PRE-EMISIUNE, POST-EMISIUNE SAU ALE RAPORTULUI DE IMPACT
|
Acest document și conținutul său nu fac obiectul niciunei aprobări sau validări din partea ESMA sau a oricărei alte autorități competente. |
|
Titlul „Examinare pre-emisiune”, „Examinare post-emisiune” sau „Examinare a raportului de impact” trebuie să apară în mod vizibil în partea de sus a primei pagini a documentului. |
||||||||||||||||||||||||
|
1. Informații generale
|
||||||||||||||||||||||||
|
2. Indicații preliminare [Pentru examinările pre-emisiune: o declarație potrivit căreia un examinator extern a evaluat fișa informativă privind obligațiunile verzi europene completată, prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului (1)] [Pentru examinările post-emisiune: o declarație potrivit căreia un examinator extern a evaluat fișa informativă privind obligațiunile verzi europene completată, prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2023/2631] [În cazul examinărilor rapoartelor de impact: o declarație potrivit căreia un examinator extern a evaluat raportul de impact al obligațiunilor verzi europene completat, prevăzut în anexa III la Regulamentul (UE) 2023/2631] [O declarație potrivit căreia această examinare reprezintă un aviz independent al examinatorului extern și trebuie să fie luată în considerare doar într-o măsură limitată] |
||||||||||||||||||||||||
|
3. Declarații referitoare la conformitatea utilizării încasărilor cu Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (2) [Această secțiune se completează numai în cazul unei examinări pre-emisiune sau al unei examinări post-emisiune.] [O declarație privind alinierea utilizării încasărilor din obligațiunea verde europeană (sau din obligațiunile verzi europene) la Regulamentul (UE) 2020/852, pe baza informațiilor furnizate de emitent examinatorului extern:
|
||||||||||||||||||||||||
|
4. Surse, metodologii de evaluare și ipoteze principale
|
||||||||||||||||||||||||
|
5. Evaluare și aviz [În fiecare caz, pe baza informațiilor furnizate de emitent examinatorului extern – a se preciza, după caz.] [Pentru examinările pre-emisiune:
[Pentru examinările post-emisiune:
[În cazul examinărilor rapoartelor de impact:
|
||||||||||||||||||||||||
|
6. Orice alte informații [Orice alte informații pe care examinatorul le poate considera relevante pentru examinările sale pre-emisiune sau post-emisiune.] |
[În cazul unei obligațiuni de securitizare, trimiterile la emitent din prezentul document se interpretează ca trimiteri la inițiator și, după caz, se înlocuiesc cu trimiteri la inițiator.]
(1) Regulamentul (UE) 2023/2631 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 noiembrie 2023 privind obligațiunile verzi europene și publicarea opțională de informații pentru obligațiunile comercializate ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului și pentru obligațiunile legate de durabilitate (JO L, 2023/2631, 30.11.2023, ELI: http://data/europa/eu/eli/reg/2023/2631/oj).
(2) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2631/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)