EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32023R1694

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1694 al Comisiei din 10 august 2023 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1299/2014, (UE) nr. 1300/2014, (UE) nr. 1301/2014, (UE) nr. 1302/2014, (UE) nr. 1304/2014 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/777 (Text cu relevanță pentru SEE)

C/2023/5017

JO L 222, 8.9.2023, p. 88–379 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2023/1694/oj

8.9.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 222/88


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1694 AL COMISIEI

din 10 august 2023

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1299/2014, (UE) nr. 1300/2014, (UE) nr. 1301/2014, (UE) nr. 1302/2014, (UE) nr. 1304/2014 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/777

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (11),

întrucât:

(1)

Având în vedere rolul pe care căile ferate sunt chemate să îl joace într-un sistem de transport decarbonizat, astfel cum se prevede în Pactul verde european și în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, și în contextul evoluțiilor înregistrate în acest domeniu, este necesară o revizuire a specificațiilor tehnice de interoperabilitate (STI) actuale, în cadrul pachetului pentru un sector feroviar digital și transporturi de marfă ecologice.

(2)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) literele (b) și (f) din Decizia delegată (UE) 2017/1474 a Comisiei (2), STI-urile trebuie să fie revizuite pentru a se lua în considerare evoluțiile sistemului feroviar al Uniunii și activitățile conexe de cercetare și inovare și pentru a se actualiza trimiterile la standarde. Prezenta revizuire a STI stabilește contextul următoarei revizuiri a STI, ținând seama de rezultatele întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei și, în special, de realizările pilonului sistemic.

(3)

Decizia delegată (UE) 2017/1474 stabilește obiective specifice pentru elaborarea, adoptarea și revizuirea STI-urilor sistemului feroviar din cadrul Uniunii.

(4)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului (3), la 24 ianuarie 2020, Comisia a solicitat Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate („agenția”) să elaboreze recomandări de punere în aplicare a unora dintre obiectivele specifice stabilite în Decizia delegată (UE) 2017/1474.

(5)

La 30 iunie 2022, agenția a emis Recomandarea ERA 1175-1218 în ceea ce privește STI-urile sistemului feroviar al Uniunii, care acoperă articolele 3-11 din Decizia delegată (UE) 2017/1474.

(6)

Este oportun ca transportul combinat să fie reglementat prin STI-uri. În consecință, ar trebui aduse modificări, printre altele, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei (4) (STI OPE) și STI-urilor prevăzute în anexele la Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei (5) (STI INF) și la Regulamentul (UE) nr. 321/2013 al Comisiei (6) (STI WAG), precum și în ceea ce privește conținutul anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 al Comisiei (7) (RINF). Acest lucru ar trebui să permită o aplicare mai armonizată a sistemului de codificare și să încurajeze dezvoltarea transportului combinat; în acest scop, ERA va dezvolta în continuare un mijloc acceptabil de conformare în conformitate cu articolul 2 alineatul (33) din Directiva (UE) 2016/797.

(7)

Autorizarea la nivelul Uniunii a vagoanelor de călători va reprezenta un pas important în promovarea interoperabilității rețelei feroviare europene. În vederea atingerii acestui obiectiv, ar trebui modificată anexa la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei (8) (STI LOC&PAS), în special prin armonizarea cerințelor și a metodelor de încercare în ceea ce privește subiectul compatibilității electromagnetice și al compatibilității cu sistemele de detectare a trenurilor.

(8)

STI LOC&PAS și STI INF ar trebui modificate în vederea armonizării specificațiilor aplicabile materialului rulant și instalațiilor fixe, în special prin închiderea punctelor deschise în ceea ce privește cerințele referitoare la sarcinile de trafic și la capacitatea de încărcare a infrastructurii și cerințele pentru operațiunile cu mai mult de două pantografe în același timp, precum și prin facilitarea echipării trenurilor cu sisteme de măsurare a energiei.

(9)

În plus, STI LOC&PAS ar trebui modificată pentru a clarifica definiția vehiculelor speciale, inclusiv a mașinilor de întreținere a căii, a vehiculelor de inspectare a infrastructurii, a vehiculelor de urgență, a vehiculelor utilitare de intervenție asupra mediului și a vehiculelor feroviar-rutiere și pentru a clarifica aplicabilitatea STI-urilor în cazul acestor vehicule.

(10)

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei (9) (STI NOI) ar trebui modificată pentru a introduce o metodologie de evaluare a performanței acustice a saboților de frână din materiale compozite la nivelul componentelor.

(11)

Pentru a spori nivelul de siguranță și fiabilitate feroviară, STI WAG și STI LOC&PAS ar trebui modificate pentru a include o funcție de detectare a deraierii.

(12)

STI WAG pregătește terenul pentru dezvoltarea, migrarea și punerea în aplicare în continuare a cuplării automate digitale (DAC); implementarea sa va reprezenta un pas important în modernizarea sectorului european de transport feroviar de marfă.

(13)

Având în vedere că nu este necesară nicio competență specifică nouă pentru evaluarea conformității elementelor constitutive de interoperabilitate sau pentru verificarea subsistemelor, nu ar trebui să existe nicio modificare în ceea ce privește organismele notificate în sensul Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1299/2014, (UE) nr. 1300/2014 (10), (UE) nr. 1301/2014 (11), (UE) nr. 1302/2014 și (UE) nr. 1304/2014 ale Comisiei.

(14)

Ar trebui să se clarifice situațiile în care trebuite aplicate STI-urile INF și anexa la Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 (STI ENE) în cazul modernizării sau reînnoirii subsistemelor și instalațiilor fixe existente, pentru a se asigura o tranziție treptată către un sistem feroviar european pe deplin interoperabil, în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2016/797.

(15)

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 (STI PRM) ar trebui modificată pentru a defini mai bine parametrii de bază care facilitează accesul persoanelor cu mobilitate redusă la serviciile feroviare, inclusiv introducerea conceptului de fotolii rulante interoperabile care pot fi transportate pe tren. Sunt necesare clarificări suplimentare privind distribuitoarele automate de bilete și furnizarea de informații de călătorie în formă sonoră, vizuală și tactilă.

(16)

Trimiterile la standarde necesită actualizări periodice. Pentru a facilita actualizările viitoare, toate detaliile referitoare la standarde ar trebui colectate în apendicele specifice la fiecare STI, care pot fi modificate ulterior fără modificarea textului de bază al STI. O astfel de abordare le permite solicitanților să utilizeze instrumente informatice moderne, care au performanțe mai bune în reflectarea cerințelor. Toate STI-urile privind instalațiile fixe și materialul rulant ar trebui modificate în consecință.

(17)

Parametrii infrastructurii feroviare înregistrați în Registrul de infrastructură (RINF) ar trebui, de asemenea, să evolueze, în special prin modificarea tabelelor în care sunt enumerați acești parametri, în mod consecvent cu alte modificări incluse în prezentul regulament și în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/1695 (12) și (UE) 2023/1693. (13) ale Comisiei prin atribuirea, pentru administratorul de infrastructură, a calității de furnizor de date, înlocuind astfel entitatea națională de înregistrare (aceasta din urmă putând avea în continuare un rol de coordonare) și prin identificarea unor evoluții viitoare.

(18)

Prin urmare, următoarele regulamente ar trebui modificate în consecință:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 321/2013 (STI WAG);

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 (STI INF);

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 (STI PRM);

(4)

Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 (STI ENE);

(5)

Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 (STI LOC&PAS);

(6)

Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 (STI NOI);

(7)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 (RINF).

(19)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru interoperabilitate și siguranță feroviară,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 321/2013 se modifică după cum urmează:

(1)

Articolul 4 se înlocuiește după cum urmează:

„Articolul 4

Neutilizat.”

(2)

Articolul 9a se elimină.

(3)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 se modifică după cum urmează:

(1)

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Proiecte în stadii avansate de elaborare

Se aplică articolul 7 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797.”

(2)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 se modifică după cum urmează:

(1)

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatele (1) și (5), textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   STI se aplică rețelei sistemului feroviar al Uniunii, conform descrierii din anexa I la Directiva (UE) 2016/797, cu excepția cazurilor menționate la articolul 1 alineatele (3) și (4) din Directiva (UE) 2016/797.”

(2)

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), textul „articolul 17 alineatul (2) din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „articolul 13 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797”;

(b)

la alineatul (2) litera (c), textul „articolul 17 alineatul (3) din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „articolul 37 din Directiva (UE) 2016/797”.

(3)

La articolul 5, textul „articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „articolul 7 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797”.

(4)

La articolul 6 alineatul (5), textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”.

(5)

La articolul 7 alineatul (3), textul „articolul 6 din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „articolul 5 din Directiva (UE) 2016/797”.

(6)

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (6), textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”;

(b)

la alineatul (7), textul „articolului 6 din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „articolului 5 din Directiva (UE) 2016/797”.

(7)

La articolul 9 alineatul (4), textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”.

(8)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Articolul 4

Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 se modifică după cum urmează:

(1)

Paragraful din articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică articolul 7 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797.”

(2)

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(1)

la alineatele (1) și (3), textul „Articolul 20 din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Articolul 18 din Directiva (UE) 2016/797”;

(2)

la alineatul (2), textul „Articolul 29 din Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Articolul 51 din Directiva (UE) 2016/797”.

(3)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 5

Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 se modifică după cum urmează:

(1)

La articolul 2 alineatul (1) litera (d), termenul „echipamente mobile de construcție și întreținere a infrastructurii feroviare” se înlocuiește cu următorul text: „vehicule speciale, precum mașinile de întreținere a căii (OTM)”.

(2)

Articolul 8 se elimină.

(3)

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(i)

partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, ele continuă să se aplice:”;

(ii)

litera (c) se elimină;

(b)

alineatele (2) și (3) se elimină.

(4)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament.

Articolul 6

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 se înlocuiește cu textul din anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 7

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 se modifică după cum urmează:

(1)

La articolul 2, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Fiecare stat membru transmite instrucțiuni administratorilor de infrastructură pentru ca aceștia să includă valorile parametrilor rețelei sale de cale ferată într-o aplicație electronică care este în conformitate cu specificațiile comune ale prezentului regulament.”

(2)

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatele (4) și (5), textul „stat membru” se înlocuiește cu textul „administrator de infrastructură”;

(b)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Agenția instituie un grup compus din reprezentanți ai administratorilor de infrastructură pentru a coordona, a monitoriza și a sprijini punerea în aplicare a prezentului regulament în aplicația RINF. Acest grup sprijină, de asemenea, dezvoltarea viitoare a prezentului regulament. Entitățile naționale de înregistrare desemnate în temeiul articolului 5 au dreptul de a participa în conformitate cu sarcinile lor și cu sfera lor de activități. După caz, agenția invită experți și organisme reprezentative.”

(3)

Articolele 4 și 5 se înlocuiesc după cum urmează:

„Articolul 4

Transmiterea și actualizarea datelor

(1)   Administratorii de infrastructură transmit datele direct către aplicația RINF, de îndată ce acestea devin disponibile. Administratorii de infrastructură asigură caracterul exact, complet, consecvent și oportun al datelor transmise.

(2)   Administratorii de infrastructură pun la dispoziție în RINF toate informațiile referitoare la noile infrastructuri care urmează să fie date în exploatare, modernizate sau reînnoite înainte de darea lor în exploatare.

Articolul 5

Entitatea națională de înregistrare

Statul membru poate desemna o entitate națională de înregistrare care să acționeze ca punct de contact între agenție și administratorii de infrastructură în vederea asistării și coordonării administratorilor de infrastructură de pe teritoriul lor, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol disponibilitatea datelor în conformitate cu articolul 4.”

(4)

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Evoluții viitoare

(1)   Agenția actualizează aplicația RINF până la 15 decembrie 2024 pentru:

(a)

a permite o actualizare parțială a datelor corespunzătoare parametrului (parametrilor) modificat (modificați), astfel încât administratorii de infrastructură să poată actualiza informațiile modificate relevante de îndată ce acestea devin disponibile;

(b)

a adapta în continuare calculul rutării în rețea cu o descriere la nivel micro;

(c)

a furniza notificări specifice pentru întreprinderile feroviare cu privire la modificările din aplicația RINF în legătură cu rețeaua (rețelele) pentru care acestea s-au înregistrat în vederea informării și a furniza o confirmare de sistem administratorului de infrastructură;

(d)

a furniza definirea, modelarea și punerea în aplicare a datelor de valabilitate pentru a respecta cazurile de utilizare;

(e)

a aliniază locațiile pentru descrierea infrastructurii cu locațiile utilizate în Uniune pentru schimbul de informații în cadrul aplicațiilor telematice;

(f)

a integra descrierea infrastructurii legată de natura infrastructurii care este disponibilă pentru întreprinderile feroviare [parte a documentului de referință al rețelei (*1)] și de caracteristicile tehnice ale infrastructurilor de servicii feroviare (*2).

(2)   Evoluțiile ulterioare ale aplicației RINF ar putea crea un sistem de date care să contribuie la toate fluxurile de informații electronice legate de rețeaua feroviară a Uniunii.

(*1)  Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32)."

(*2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2177 al Comisiei din 22 noiembrie 2017 privind accesul la infrastructurile de servicii și la serviciile feroviare conexe C/2017/7692 (JO L 307, 23.11.2017, p. 1).” "

(5)

Se adaugă un nou articol 7a:

„Articolul 7a

Vocabularul ERA

«Vocabular al ERA» înseamnă un document tehnic emis de agenție în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva (UE) 2016/797, care stabilește definiții și prezentări de date ce pot fi citite de om și de calculator și cerințe conexe de calitate și acuratețe pentru fiecare element de date (ontologie) al sistemului feroviar.

Agenția se asigură că vocabularul ERA este menținut actualizat pentru a reflecta evoluțiile tehnice și de reglementare care afectează sistemul feroviar.”

(6)

Anexa se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 8

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 august 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 138, 26.5.2016, p. 44.

(2)  Decizia delegată (UE) 2017/1474 a Comisiei din 8 iunie 2017 de completare a Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește obiectivele specifice pentru elaborarea, adoptarea și revizuirea specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 210, 15.8.2017, p. 5).

(3)  Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (JO L 138, 26.5.2016, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „exploatare și gestionarea traficului” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 5).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „infrastructură” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 321/2013 al Comisiei din 13 martie 2013 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul „material rulant – vagoane de marfă” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2006/861/CE (JO L 104, 12.4.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificațiile comune pentru registrul de infrastructură feroviară și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/880/UE (JO LI 139, 27.5.2019, p. 312).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificație tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „material rulant – material rulant de călători și locomotive” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 228).

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „material rulant – zgomot”, de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul „energie” al sistemului feroviar din Uniune (JO L 356, 12.12.2014, p. 179).

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695 al Comisiei din 10 august 2023 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/919 (a se vedea pagina 380 din prezentul Jurnal Oficial).

(13)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1693 al Comisiei din 10 august 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/773 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „exploatare și gestionarea traficului” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).


ANEXA I

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 321/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.   INTRODUCERE

O specificație tehnică de interoperabilitate (STI) este o specificație care reglementează un subsistem (sau o parte a acestuia), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2016/797 pentru:

a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar; și

a îndeplini cerințele esențiale.”

2.

Punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„1.2.   Domeniul geografic de aplicare

Prezentul regulament se aplică sistemului feroviar al Uniunii.”

3.

La punctul 1.3, teza introductivă și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

„În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797, prezenta STI:

(a)

se referă la subsistemul «material rulant – vagoane de marfă»;”.

4.

La punctul 2.1 al doilea paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

vehiculele speciale;”.

5.

Capitolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

paragraful introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797 prevede că sistemul feroviar, subsistemele sale și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să îndeplinească cerințele esențiale relevante. Cerințele esențiale sunt stabilite în mod general în anexa III la directiva menționată. Tabelul 1 din prezenta anexă indică parametrii de bază specificați în prezenta STI și corespondența lor cu cerințele esențiale explicate în anexa III la Directiva (UE) 2016/797.”;

(b)

în tabelul 1, se introduce următorul rând 4.2.3.5.3:

„4.2.3.5.3

Funcția de detectare și prevenire a deraierii

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3”

6.

Punctul 4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.1.   Introducere

Sistemul feroviar, căruia i aplică Directiva (UE) 2016/797 și din care fac parte vagoanele de marfă, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată în special în ceea ce privește specificațiile subsistemului «material rulant» și compatibilitatea cu rețeaua (secțiunea 4.2), interfețele sale în raport cu celelalte subsisteme ale sistemului feroviar în care este integrat (secțiunile 4.2 și 4.3), precum și normele de întreținere și de exploatare inițială (secțiunile 4.4 și 4.5), astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797.

Dosarul tehnic prevăzut la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și la punctul 2.4 din anexa IV la directiva respectivă trebuie să conțină în special valori de proiectare privind compatibilitatea cu rețeaua.”

7.

La punctul 4.2.1, al treilea paragraf se elimină.

8.

Punctul 4.2.2.2 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Structura caroseriei unei unități, eventualele elemente de fixare pentru echipamente și eventualele puncte de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie proiectate astfel încât să nu se producă nicio fisură, deformare permanentă semnificativă sau ruptură în cazurile de sarcină definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [1].”;

(b)

al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pozițiile de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie marcate pe unitate. Marcajele trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].”

9.

La punctul 4.2.2.3 se adaugă următorul paragraf:

„Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat și care necesită un cod de compatibilitate a vagoanelor trebuie să fie dotate cu dispozitive de fixare a unității de încărcare intermodale.”

10.

Punctul 4.2.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Respectarea de către o unitate a profilului de referință destinat, inclusiv a profilului de referință pentru partea inferioară, trebuie determinată prin una dintre metodele stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [4].

Metoda cinematică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [4] trebuie utilizată pentru determinarea conformității, dacă este cazul, între profilul de referință stabilit pentru unitate și profilurile de referință țintă respective G1, GA, GB și GC, inclusiv cele utilizate pentru partea inferioară GI1 și GI2.”;

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat se codifică în conformitate cu cerințele din apendicele H și cu specificația menționată în apendicele D.2, indicele [B].”

11.

La punctul 4.2.3.2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Încărcătura utilă admisă pe care o poate transporta o unitate, pentru sarcini pe osie de maximum 25 t, se stabilește prin aplicarea specificației menționate în apendicele D, indicele [5].”

12.

Punctul 4.2.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.3.   Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Dacă se intenționează ca unitatea să fie compatibilă cu unul sau mai multe dintre următoarele sisteme de detectare a trenurilor, această compatibilitate trebuie stabilită în conformitate cu dispozițiile documentului tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]:

(a)

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale (rezistența electrică a osiei montate poate fi evaluată la nivelul ECI sau la nivelul vehiculului);

(b)

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe numărătoare de osii;

(c)

sisteme de detectare a trenurilor bazate pe echipamente cu bucle de detecție.

Cazurile specifice conexe sunt definite în secțiunea 7.7 din STI CCS.”

13.

La punctul 4.2.3.4, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Dacă se intenționează ca unitatea să poată fi monitorizată de echipamentele de cale pe rețeaua cu ecartament de 1 435 mm, unitatea trebuie să respecte specificația menționată în apendicele D, indicele [6] pentru a asigura o vizibilitate suficientă.

Pentru unitățile destinate exploatării pe rețelele cu ecartament de 1 524 mm, 1 600 mm, 1 668 mm, se aplică valoarea corespunzătoare din tabelul 2 pentru parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [6].”

14.

La punctul 4.2.3.5.2 al doilea paragraf, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

realizarea procedurilor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [7], fie prin”.

15.

Se introduce următorul punct 4.2.3.5.3:

„4.2.3.5.3.   Funcția de detectare și prevenire a deraierii

Funcția de detectare și prevenire a deraierii este menită să prevină deraierile sau să atenueze consecințele unei deraieri a unității.

Dacă o unitate este prevăzută cu funcția de detectare și prevenire a deraierii, trebuie îndeplinite cerințele de mai jos.

4.2.3.5.3.1.   Cerințe generale

Funcția trebuie să poată detecta fie o deraiere, fie condițiile care constituie un element precursor al deraierii unității în conformitate cu unul dintre cele trei seturi de cerințe prevăzute la punctele 4.2.3.5.3.2, 4.2.3.5.3.3 și 4.2.3.5.3.4 de mai jos.

Este permisă combinarea acestor cerințe după cum urmează:

 

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.3;

 

4.2.3.5.3.2 cu 4.2.3.5.3.4.

4.2.3.5.3.2.   Funcția de prevenire a deraierii (FPD)

FPD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectat un element precursor al deraierii.

Semnalul care permite FPD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

4.2.3.5.3.3.   Funcția de detectare a deraierii (FDD)

FDD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectată o deraiere.

Semnalul care permite FDD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

4.2.3.5.3.4.   Funcția de detectare și acționare în caz de deraiere (FDAD)

FDAD activează automat acționarea frânei atunci când este detectată o deraiere, fără ca mecanicul de locomotivă să aibă posibilitatea de a o anula.

Riscul detectării unor deraieri false trebuie limitat la un nivel acceptabil.

Prin urmare, FDAD trebuie să facă obiectul unei evaluări a riscurilor în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013.

FDAD trebuie să poată fi dezactivată direct din cadrul unității atunci când unitatea este oprită. Această dezactivare va elibera și va izola FDAD de sistemul de frânare.

FDAD trebuie să indice starea sa (activată/dezactivată), iar starea respectivă trebuie să fie vizibilă de pe ambele părți ale unității. Dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere fizic, FDAD trebuie să își indice starea cel puțin de pe o parte a vagonului, iar cealaltă parte a vagonului trebuie marcată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].”

16.

La punctul 4.2.3.6.1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Integritatea structurii unui cadru de boghiu, toate echipamentele atașate și conexiunea caroserie-boghiu trebuie demonstrate pe baza metodelor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [9].”

17.

La punctul 4.2.3.6.2, tabelul 3 se înlocuiește după cum urmează:

„Tabelul 3

Limitele de utilizare ale dimensiunilor geometrice ale osiilor montate

Denumire

Diametru roată

D [mm]

Valoarea minimă

[mm]

Valoarea maximă

[mm]

1 435 mm

Distanța între fețele exterioare (SR)

SR = AR + Sd,left + Sd,right

330 ≤ D ≤ 760

1 415

1 426

760 < D ≤ 840

1 412

1 426

D > 840

1 410

1 426

Distanța între fețele interioare (AR)

330 ≤ D ≤ 760

1 359

1 363

760 < D ≤ 840

1 358

1 363

D > 840

1 357

1 363

1 524  mm

Distanța între fețele exterioare (SR)

SR = AR + Sd,left + Sd,right

400 ≤ D < 840

1 492

1 514

D ≥ 840

1 487

1 514

Distanța între fețele interioare (AR)

400 ≤ D < 840

1 444

1 448

D ≥ 840

1 442

1 448

1 600  mm

Distanța între fețele exterioare (SR)

SR = AR + Sd,left + Sd,right

690 ≤ D ≤ 1 016

1 573

1 592

 

 

 

Distanța între fețele interioare (AR)

690 ≤ D ≤ 1 016

1 521

1 526

 

 

 

1 668  mm

Distanța între fețele exterioare (SR)

SR = AR + Sd,left + Sd,right

330 ≤ D < 840

1 648  (1)

1 659

840 ≤ D ≤ 1 250

1 648  (1)

1 659

Distanța între fețele interioare (AR)

330 ≤ D < 840

1 592

1 596

840 ≤ D ≤ 1 250

1 590

1 596

18.

La punctul 4.2.4.3.2.1, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Performanța de frânare a unei unități trebuie calculată în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [16], [37], [58] sau [17].

Calculul trebuie să fie validat prin teste. Calculul performanței de frânare în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [17] trebuie să fie validat conform dispozițiilor prevăzute în aceeași specificație sau în specificația menționată în apendicele D, indicele [58].”

19.

Punctul 4.2.4.3.2.2 se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Dacă unitatea este echipată cu o frână de staționare, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

imobilizarea trebuie să se mențină până când frâna este eliberată intenționat;

în cazul în care nu este posibil să se identifice direct starea frânei de staționare, pe ambele părți exterioare ale vehiculului trebuie să existe un indicator care să indice starea;

forța minimă a frânei de staționare, în condiții fără vânt, trebuie determinată cu ajutorul calculelor definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [16].”;

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Dacă este cazul, calculele trebuie să determine:

forța minimă a frânei de staționare pentru un vagon descărcat;

forța maximă a frânei de staționare pentru un vagon încărcat complet;

masa frânată minimă, adică condiția minimă de încărcare pentru forța maximă a frânei de staționare;

frâna de staționare a unei unități trebuie proiectată luând în calcul un factor de aderență roată/șină (oțel/oțel) de maximum 0,12.”

20.

La punctul 4.2.5, al optulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Unitatea trebuie să îndeplinească cerințele prezentei STI fără avariere pentru condițiile de ninsoare, gheață și grindină, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [18], care corespund intervalului nominal.”

21.

La punctul 4.2.6.2.1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Unitățile trebuie legate în acest sens în conformitate cu dispozițiile descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].”

22.

La punctul 4.2.6.2.2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Unitatea trebuie proiectată astfel încât să se prevină contactul direct, conform dispozițiilor prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].”

23.

La punctul 4.2.6.3, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Dimensiunile și distanța dintre aceste dispozitive de fixare trebuie să fie cele descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [28].”

24.

La punctul 4.3.1, tabelul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul primei coloane se înlocuiește cu următorul text:

„Referință în STI WAG”

(b)

titlul coloanei a doua se înlocuiește cu următorul text:

„Referință în STI INF”;

(c)

ultimul rând se elimină.

25.

La punctul 4.3.2, tabelul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul primei coloane se înlocuiește cu următorul text:

„Referință în STI WAG”

(b)

titlul coloanei a doua se înlocuiește cu următorul text:

„Referință în STI OPE”;

(c)

ultimul rând se elimină.

26.

La punctul 4.3.3, tabelul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul primei coloane se înlocuiește cu următorul text:

„Referință în STI WAG”;

(b)

a doua coloană se înlocuiește cu următorul text:

Referință în STI CCS

4.2.10: Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului

4.2.11: Compatibilitatea electromagnetică dintre materialul rulant și echipamentele de control-comandă și semnalizare de cale

4.2.10: Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului

4.2.11: Compatibilitatea electromagnetică dintre materialul rulant și echipamentele de control-comandă și semnalizare de cale

4.2.10: Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului”

27.

La ultimul paragraf de la punctul 4.4, se elimină următoarea teză:

„Organismul notificat verifică numai dacă documentația privind exploatarea este furnizată.”

28.

La punctul 4.5, la al treilea paragraf, se elimină următoarea teză:

„Organismul notificat verifică numai dacă documentația privind întreținerea este pusă la dispoziție.”

29.

La punctul 4.5.1, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Documentația generală cuprinde:”.

30.

La punctul 4.5.2, a treia teză din paragraful introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„Dosarul de justificare a proiectului de întreținere cuprinde:”.

31.

La punctul 4.8, primul paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

a douăzecea liniuță se elimină;

(b)

se adaugă următoarele liniuțe:

„forța minimă de frânare și, după caz, forța maximă de frânare și masa frânată minimă pentru frâna de staționare (dacă este cazul);

numărul de osii asupra cărora acționează frâna de staționare;

prezența uneia sau mai multora dintre următoarele funcții: FDD, FPD, FDAD;

descrierea semnalului care anunță o deraiere sau un element precursor al unei deraieri și a transmiterii sale pentru unitățile dotate cu FDD sau FPD.”

32.

Punctul 6.1.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.2.1.   Aparatul de rulare

Demonstrarea conformității pentru comportamentul dinamic de rulare este stabilită în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

Unitățile dotate cu un aparat de rulare consacrat, conform descrierii din specificația respectivă, sunt considerate a respecta cerința pertinentă, cu condiția ca aparatele de rulare să fie exploatate în domeniul lor de utilizare consacrat.

Sarcina minimă pe osie și sarcina maximă pe osie în timpul exploatării unui vagon echipat cu un mecanism de rulare consacrat trebuie să respecte condițiile de încărcare între starea neîncărcată (tară) și încărcată specificate pentru aparatul de rulare consacrat, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

În cazul în care sarcina minimă pe osie nu este atinsă prin masa vehiculului în stare neîncărcată (tară), condițiile de utilizare pot fi aplicate vagonului care trebuie să îl exploateze întotdeauna cu o sarcină utilă minimă sau cu un balast (de exemplu, cu un dispozitiv de încărcare gol), pentru a respecta parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [8].

În acest caz, parametrul «masa vagonului în stare neîncărcată (tară)» utilizat pentru efectuarea încercărilor pe calea ferată poate fi înlocuit cu «sarcina minimă pe osie». Aceasta trebuie raportată în dosarul tehnic ca o condiție de utilizare.

Evaluarea rezistenței cadrului boghiului trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [9].”

33.

Punctul 6.1.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.2.2.   Osia montată

Demonstrarea conformității pentru comportamentul mecanic al ansamblului osiilor montate se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [10], care definește valori limită pentru forța axială asupra ansamblului și încercarea de verificare asociată.”

34.

La punctul 6.1.2.3 litera (a), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Roți forjate și laminate Caracteristicile mecanice trebuie dovedite urmând procedura descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [11].

Dacă roata este destinată să fie utilizată cu saboți de frână care acționează pe suprafața de rulare a roții, roata trebuie încercată din punct de vedere termomecanic, luând în considerare energia de frânare maximă preconizată. Pentru a verifica dacă deplasarea laterală a bandajului în timpul frânării și tensiunea reziduală sunt în limitele de toleranță specificate, trebuie efectuată o încercare de tip, descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [11].

Criteriile de decizie privind tensiunile reziduale pentru roțile forjate și cele laminate sunt stabilite în aceeași specificație.”

35.

La punctul 6.1.2.4, primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Pe lângă cerința de mai sus privind asamblarea, demonstrarea conformității caracteristicilor de rezistență mecanică și de oboseală ale osiei trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [12].

Specificația respectivă include criteriile de decizie privind tensiunea admisă. Trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de modificarea caracteristicilor mecanice ale osiilor. Trebuie verificate rezistența la tracțiune a materialului osiei, rezistența la impact, integritatea suprafeței, caracteristicile materialului și puritatea materialului. Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.”

36.

La punctul 6.2.2.1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [3] sau indicele [1].”

37.

Punctul 6.2.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.2.2.   Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

„Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].”

38.

Punctul 6.2.2.3 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].”;

(b)

la al doilea paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru unitățile exploatate pe rețeaua cu ecartament de 1 668 mm, evaluarea valorii estimate pentru forța de ghidare normalizată la raza Rm = 350 m în conformitate cu specificația respectivă trebuie calculată utilizând următoarea formulă:”;

(c)

al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Combinația dintre cea mai mare conicitate echivalentă și viteză pentru care unitatea îndeplinește criteriul de stabilitate din specificația menționată în apendicele D, indicele [7] trebuie consemnată în raport.”

39.

La punctul 6.2.2.4, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Demonstrarea conformității pentru rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale lagărului cu rulmenți trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [13].”

40.

Punctul 6.2.2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.2.5.   Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate

Comutarea între ecartamentele de 1 435 mm și 1 668 mm

Soluțiile tehnice descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [14] pentru unitățile cu osii și unitățile cu boghiuri sunt considerate conforme cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.

Comutarea între ecartamentele de 1 435 mm și 1 524 mm

Soluția tehnică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [15] este considerată conformă cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.”

41.

La punctul 6.2.2.8.1, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Barierele trebuie încercate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [19].”

42.

Punctul 6.2.2.8.2 se modifică după cum urmează:

(a)

primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Încercarea proprietăților ignifuge și de limitare a propagării focului ale materialelor se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [20], pentru care valoarea limită este CFE ≥ 18 kW/m2.

Pentru părțile din cauciuc ale boghiurilor, încercarea se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [23], pentru care valoarea limită este MARHE ≤ 90 kW/m2 în condițiile de încercare prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [22].”;

(b)

la al treilea paragraf, a șasea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

materiale care îndeplinesc cerințele pentru categoria C-s3, d2 sau mai mare, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [21].”

43.

Punctul 6.2.2.8.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.2.8.3.   Cabluri

Cablurile electrice trebuie să fie selectate și instalate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicii [24] și [25].”;

44.

Punctul 6.2.2.8.4 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.2.8.4.   Lichide inflamabile

Măsurile luate trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [26].”

45.

Punctul 7.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.1.   Autorizația de introducere pe piață

1.

Prezenta STI este aplicabilă subsistemelor «material rulant – vagoane de marfă», în limitele domeniului stabilit la punctele 1.1, 1.2 și 2.1, care sunt introduse pe piață după data de aplicare a prezentei STI, cu excepția cazurilor în care se aplică punctul 7.1.1 «Aplicarea în cazul proiectelor în curs».

2.

De asemenea, prezenta STI se aplică, pe bază de voluntariat, și următoarelor:

unităților menționate la punctul 2.1 litera (a) în regimul de funcționare, în cazul în care corespund unei «unități», astfel cum este definită în prezenta STI; și

unităților definite la punctul 2.1 litera (c), în cazul în care sunt în configurație goală.

Dacă solicitantul alege să aplice prezenta STI, declarația de verificare CE corespunzătoare trebuie recunoscută ca atare de statele membre.

3.

Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepția modificărilor enumerate în apendicele A.”

46.

Punctul 7.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.1.1.   Aplicarea în cazul proiectelor în curs

1.

Aplicarea prezentei STI aplicabile de la 28 septembrie 2023 nu este obligatorie pentru proiectele care, la data respectivă, se află în faza A sau în faza B, astfel cum sunt definite la punctele 7.2.3.1.1 și 7.2.3.1.2 din «STI anterioară» [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei (*1)].

2.

Fără a aduce atingere tabelului A.2 din apendicele A, aplicarea cerințelor de la capitolele 4, 5 și 6 proiectelor menționate la punctul 1 este posibilă în mod voluntar.

3.

În cazul în care solicitantul alege să nu aplice prezenta versiune a STI unui proiect în curs, versiunea prezentei STI aplicabilă la începutul fazei A, astfel cum se menționează la punctul 1, rămâne aplicabilă.”

(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1302/2014 și (UE) 2016/919 în ceea ce privește extinderea zonei de utilizare și etapele de tranziție (JO L 73, 10.3.2020, p. 6-18).” "

47.

La punctul 7.1.2, al treilea paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

după litera (d), se introduc următoarele litere (d1) și (d2):

„(d1)

dacă unitatea are la bord echipamente electronice care emit curent perturbator prin intermediul șinei, «unitatea de influență» (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru circuitele de cale notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor și a impedanței vehiculului menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității poate fi demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE;

(d2)

dacă unitatea are la bord echipamente electrice sau electronice care emit câmpuri electromagnetice perturbatoare:

în apropierea senzorului de roată al unui numărător de osii; sau

induse de curentul de întoarcere prin intermediul șinei, dacă este cazul.

«Unitatea de influență» (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru numărătoarele de osii notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS. Conformitatea unității trebuie demonstrată prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor menționate în documentul tehnic specificat în apendicele D.2 indexul [A] sau, în mod alternativ, pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS. Aceasta este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE.”;

(b)

litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

unitatea trebuie să fie echipată cu sistem de cuplare manual în conformitate cu prescripțiile stabilite în apendicele C secțiunea 1, inclusiv îndeplinind cerințele din secțiunea 8, sau cu orice sistem de cuplare semiautomat sau automat standardizat.”;

(c)

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

unitatea trebuie să fie marcată cu toate marcajele aplicabile în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].”;

(d)

litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)

Forța minimă și, după caz, cea maximă a frânei de staționare, numărul osiilor montate (N) și numărul osiilor montate asupra cărora acționează frâna de staționare (n) trebuie marcate astfel cum se indică în figura 1:

Figura 1

Marcarea forței frânei de staționare

Image 1

Image 2

48.

La punctul 7.2.1, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ECI necertificate: componente care corespund unui ECI din capitolul 5, dar nu dețin un certificat de conformitate, și care sunt produse înainte de expirarea perioadei de tranziție menționate la articolul 8.”

49.

La punctul 7.2.2, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.2.

Modificări aduse unei unități aflate în exploatare sau unui tip de unitate existent”.

50.

La punctul 7.2.2.1 al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul punct 7.2.2 se aplică în cazul oricărei (oricăror) modificări aduse unei unități în exploatare sau unui tip de unitate existent, inclusiv în cazul reînnoirii sau modernizării.”

51.

Punctul 7.2.2.2 se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere punctului 7.2.2.3, conformitatea cu cerințele prezentei STI sau ale Regulamentului (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei (*2) („STI NOI”) (a se vedea punctul 7.2 din STI NOI) este necesară numai pentru parametrii de bază din prezenta STI care pot fi afectați de modificare (modificări).

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot», de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).”;"

(b)

în tabelul 11a se introduce următorul rând 4.2.3.5.3:

„4.2.3.5.3.

Funcția de detectare și prevenire a deraierii

Prezența și tipul funcției (funcțiilor) de detectare și prevenire a deraierii

Instalarea/înlăturarea funcției de prevenire/detectare

Nu se aplică”

(c)

al doisprezecelea și al treisprezecelea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Pentru a întocmi certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului, organismul notificat ales de entitatea care gestionează modificarea poate să facă trimitere la:

certificatul inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru componentele proiectului care nu sunt modificate sau pentru cele care sunt modificate dar nu afectează conformitatea subsistemului, în măsura în care acesta este încă valabil;

un certificat suplimentar de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului (care modifică certificatul inițial) pentru componentele modificate ale proiectului care afectează conformitatea subsistemului cu STI menționată în cadrul de certificare definit la punctul 7.2.3.1.1.

În cazul în care perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul inițial este limitată la 10 ani (ca urmare a aplicării conceptului anterior privind etapa A/B), perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul modificat, varianta de tip sau versiunea de tip modificată este limitată la 14 ani de la data numirii unui organism notificat de către solicitant pentru tipul de material rulant inițial (începutul etapei A certificatului inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului).”

52.

La punctul 7.2.2.3, titlul și primul paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„7.2.2.3.   Norme speciale pentru unitățile aflate în exploatare care nu fac obiectul unei declarații de verificare CE și care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015

Următoarele norme se aplică, pe lângă punctul 7.2.2.2, unităților aflate în exploatare care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015, în cazul în care domeniul de aplicare al modificării afectează parametri de bază ce nu fac obiectul declarației CE.”

53.

Punctul 7.2.2.4 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.2.4.

Norme pentru extinderea zonei de utilizare a unităților aflate în exploatare care dețin o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau care erau în exploatare înainte de 19 iulie 2010 ”;

(b)

la punctul 4, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

cazurile specifice referitoare la orice parte a zonei de utilizare extinse, enumerate în prezenta STI, în STI NOI și în STI CCS;”.

54.

Punctul 7.2.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.3.1.   Subsistemul «material rulant»

Prezentul punct se referă la un tip de material rulant (tip de unitate în contextul prezentei STI), astfel cum este definit la articolul 2 punctul 26 din Directiva (UE) 2016/797, care face obiectul unei proceduri de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu punctul 6.2 din prezenta STI. De asemenea, el se aplică procedurii de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu STI NOI, care face trimitere la prezenta STI pentru domeniul său de aplicare în cazul unităților de transport de marfă.

Baza de evaluare a STI pentru o examinare CE de tip sau o examinare CE a proiectului este definită în coloanele «Analiza proiectului» și «Încercare de tip» din apendicele F la prezenta STI și din apendicele C la STI NOI.”

55.

Punctele 7.2.3.1.1 și 7.2.3.1.2 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.2.3.1.1.   Definiții

1.   Cadrul de evaluare inițială

Cadrul de evaluare inițială este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la începutul etapei de proiectare atunci când organismul notificat este contractat de solicitant.

2.   Cadrul de certificare

Cadrul de certificare este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la momentul emiterii certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului. Cadrul de evaluare inițială, modificat prin revizuirile STI-urilor, este cel care a intrat în vigoare în etapa de proiectare.

3.   Etapa de proiectare

Etapa de proiectare este perioada care începe imediat ce solicitantul contractează un organism notificat responsabil pentru verificarea CE și care se încheie odată cu eliberarea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Etapa de proiectare poate viza un tip, precum și una sau mai multe variante de tip și una mai multe versiuni de tip. Pentru toate variantele de tip și toate versiunile de tip, se consideră că etapa de proiectare începe în același timp ca pentru tipul principal.

4.   Etapa de producție

Etapa de producție este perioada în care unitățile pot fi introduse pe piață pe baza unei declarații de verificare CE referitoare la un certificat valabil de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

5.   Unitate aflată în exploatare

O unitate este în exploatare atunci când este înregistrată cu codul de înregistrare «Valid» «00» în Registrul național al vehiculelor în conformitate cu Decizia 2007/756/CE sau în Registrul european al vehiculelor în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 și este menținută în stare sigură de funcționare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779.

7.2.3.1.2.   Norme privind certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

1.

Organismul notificat trebuie să emită certificatul de examinare CE de tip sau a proiectului prin trimitere la cadrul de certificare.

2.

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI intră în vigoare în etapa de proiectare, organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului în conformitate cu următoarele norme:

Pentru modificările aduse STI-urilor care nu sunt menționate în apendicele A, conformitatea cu cadrul de evaluare inițială conduce la conformitatea cu cadrul de certificare. Organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară.

Pentru modificările aduse STI-urilor menționate în apendicele A, aplicarea acestora este obligatorie în conformitate cu regimul de tranziție definit în apendicele respectiv. În cursul perioadei de tranziție, organismul notificat poate elibera certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară. Organismul notificat trebuie să enumere în certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului toate punctele evaluate în conformitate cu cadrul de evaluare inițială.

3.

Atunci când mai multe revizuiri ale prezentei STI sau ale STI NOI intră în vigoare în etapa de proiectare, subpunctul 2 se aplică tuturor revizuirilor în mod succesiv.

4.

Este întotdeauna permis (dar nu obligatoriu) să se utilizeze cea mai recentă versiune a oricărei STI, fie integral, fie pentru anumite secțiuni, cu excepția cazului în care se specifică altfel în mod explicit în revizuirea STI-urilor respective; în cazul aplicării limitate la anumite secțiuni, solicitantul trebuie să justifice și să documenteze faptul că cerințele aplicabile rămân consecvente, iar acest lucru trebuie aprobat de organismul notificat.”

56.

Se introduce următorul punct 7.2.3.1.3:

„7.2.3.1.3.   Valabilitatea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

1.

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI intră în vigoare, certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru subsistemul respectiv rămâne valabil, cu excepția cazului în care este necesară revizuirea acestuia în conformitate cu regimul de tranziție specific al unei modificări a STI.

2.

Numai modificările aduse STI-urilor cu un regim de tranziție specific se pot aplica unităților aflate în etapa de producție sau unităților în exploatare.”

57.

Punctul 7.2.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.3.2   Elemente constitutive de interoperabilitate

1.

Prezentul punct se referă la elementele constitutive de interoperabilitate care sunt supuse examinării de tip sau a proiectului sau examinării adecvării pentru utilizare.

2.

Examinarea de tip sau a proiectului sau examinarea adecvării pentru utilizare rămâne valabilă chiar dacă intră în vigoare o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI, cu excepția cazului în care se prevede altfel în revizuirea STI-urilor respective.

În decursul acestei perioade, este permisă introducerea pe piață a unor noi elemente constitutive de același tip fără o nouă evaluare a tipului.”

58.

La punctul 7.3.1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cazurile specifice enumerate la punctul 7.3.2 sunt clasificate drept:

cazuri «P»: cazuri «permanente»;

«T0»: cazuri «temporare» cu durată nedeterminată, în care sistemul țintă trebuie realizat până la o dată care urmează să fie stabilită;

cazuri «T2»: cazuri «temporare» în care sistemul țintă trebuie realizat până la 31 decembrie 2035.”

59.

Punctul 7.3.2.2 se modifică după cum urmează:

(a)

textul „EN 15437-1:2009” se înlocuiește cu textul „EN 15437-1:2009+A1:2022”;

(b)

la litera (a), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(«T2») Unitățile care urmează să circule pe rețeaua feroviară suedeză trebuie să respecte zonele de interdicție și țintă prevăzute în tabelul 12.”;

(c)

se adaugă următoarea literă (b):

„(b)

Caz specific pentru Franța («T0»)

Acest caz specific se aplică tuturor unităților destinate să circule pe rețeaua feroviară franceză.

Punctele 5.1 și 5.2 din standardul EN 15437-1:2009+A1:2022 se aplică cu următoarele particularități. Notațiile sunt cele utilizate în imaginea 3 a standardului.

WTA

=

70 mm

YTA

=

1 092,5 mm

LTA

=

Vmax x 0,56 [Vmax fiind viteza maximă pe linie la nivelul detectorului de cutii de osii supraîncălzite (HABD), exprimată în km/h].

Unitățile recunoscute reciproc în conformitate cu punctul 7.1.2 și unitățile dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie sunt exceptate de la acest caz specific. Exceptarea unităților în conformitate cu punctul 7.1.2 nu se aplică atunci când se utilizează alte metode de evaluare a conformității în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.”

60.

La punctul 7.3.2.4, titlul „Caz specific pentru Regatul Unit – Regatul Unit” și următoarele două paragrafe se elimină.

61.

Punctul 7.3.2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„7.3.2.5.   Cerințe privind siguranța frânării (punctul 4.2.4.2)

Caz specific pentru Finlanda

În cazul vagoanelor de marfă destinate să circule numai pe o rețea de 1 524 mm, cerința de siguranță definită la punctul 4.2.4.2 se consideră îndeplinită dacă unitatea respectă condițiile definite la punctul 9 din apendicele C, cu următoarele modificări:

1.

[punctul 9 litera (d) din apendicele C] performanța de frânare se determină pe baza distanței minime de 1 200 m între semnalele din rețeaua finlandeză. Procentul minim de masă frânată este de 55 % pentru 100 km/h și de 85 % pentru 120 km/h;

2.

[punctul 9 litera (l) din apendicele C] dacă sistemul de frânare necesită un element constitutiv de interoperabilitate «element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții», elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie să respecte cerințele de la punctul 6.1.2.5 sau să fie fabricat din fontă.”

62.

Punctul 7.3.2.7 se elimină.

63.

Punctul 7.6 se elimină.

64.

Apendicele A se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele A

Modificări ale cerințelor și regimuri de tranziție

Pentru alte puncte STI decât cele enumerate în tabelele A.1 și A.2, conformitatea cu «STI anterioară» [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei (*3)] implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Modificări cu un regim de tranziție generic de 7 ani

Pentru punctele STI enumerate în tabelul A.1, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu versiunea prezentei STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023 trebuie să respecte cerința din prezenta STI de la 28 septembrie 2030.

Proiectele aflate în etapa de producție și unitățile în exploatare nu sunt afectate de cerințele STI enumerate în tabelul A.1.

Tabelul A.1

Regimul de tranziție de 7 ani

Punctul (punctele) din STI

Punctul (punctele) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

4.2.2.3

al doilea paragraf

Cerință nouă

Includerea unei cerințe privind dispozitivele de asigurare

4.2.3.5.3

Funcția de detectare și prevenire a deraierii

Niciun punct

Includerea unor cerințe pentru funcția de detectare și prevenire a deraierii

4.2.4.3.2.1

Frâna de serviciu

4.2.4.3.2.1

Frâna de serviciu

Evoluția specificației menționate în apendicele D.1, indicii [16] și [17]

4.2.4.3.2.2

Frâna de staționare

4.2.4.3.2.2

Frâna de staționare

Evoluția specificației menționate în apendicele D.1, indicele [17]

4.2.4.3.2.2

Frâna de staționare

4.2.4.3.2.2

Frâna de staționare

Modificarea calculului parametrilor frânei de staționare

6.2.2.8.1

Încercarea barierelor

6.2.2.8.1

Încercarea barierelor

Evoluția specificației menționate în apendicele D.1, indicele [19]

7.1.2

(h) Marcarea frânei de staționare

7.1.2

(h) Marcarea frânei de staționare

Modificarea marcajului obligatoriu

Punctul 9 din apendicele C

Punctul 9 din apendicele C

Evoluția specificației menționate în apendicele D.1, indicii [38], [39], [46], [48], [49], [58]

Punctele care fac referire la apendicele H și la apendicele D.2, indicele [B]

Cerință nouă

Includerea cerințelor privind codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat

Punctele care fac referire la apendicele D.2, indicele [A], cu excepția punctului 3.2.2

Punctele care fac referire la ERA/ERTMS/033281 V4, cu excepția punctului 3.2.2

ERA/ERTMS/033281 V5 înlocuiește ERA/ERTMS/033281 V4, principalele modificări vizând gestionarea frecvențelor pentru limitele curentului perturbator și închiderea punctelor deschise

Modificări cu un regim de tranziție specific:

Pentru punctele STI enumerate în tabelul A.2, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023, proiectele aflate în faza de producție și unitățile în exploatare trebuie să respecte cerința prezentei STI în conformitate cu regimul de tranziție corespunzător stabilit în tabelul A.2 începând cu 28 septembrie 2023.

Tabelul A.2

Regim de tranziție specific

Punctul (punctele) din STI

Punctul (punctele) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

Regim de tranziție

Etapa de proiectare nu a început

Etapa de proiectare a început

Etapa de producție

Unități aflate în exploatare

Punctele care fac referire la punctul 3.2.2 din apendicele D.2, indicele [A]

Punctele care fac referire la punctul 3.2.2 din ERA/ERTMS/033281 V4

ERA/ERTMS/033281 V5 înlocuiește ERA/ERTMS/033281 V4

Regimul de tranziție este definit în tabelul B1 din apendicele B la STI CCS”

(*3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 321/2013 în ceea ce privește aplicarea specificației tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – vagoane de marfă» (JO L 73, 10.3.2020, p. 6)."

65.

Apendicele C se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea „Condiții suplimentare opționale”, textul „C.18” se înlocuiește cu textul „C.20”;

(b)

punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.   Sistem de cuplare manual

Sistemul de cuplare manual trebuie să respecte următoarele cerințe:

sistemul de cuplare cu șurub, excluzând cârligul de tracțiune, precum și cârligul de tracțiune în sine trebuie să respecte cerințele privind vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [31];

vagonul trebuie să respecte cerințele referitoare la vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [59];

tamponul trebuie să respecte cerințele privind vagoanele de marfă definite în apendicele D, indicele [32].

Atunci când este instalată o cuplă combinată, automată și cu șurub, capul cuplei automate poate încălca spațiul pentru personalul de manevră pe partea stângă, atunci când este strâns deoparte și se utilizează cupla cu șurub. În acest caz, marcajul definit în specificația menționată în apendicele D, indicele [2] este obligatoriu.

Pentru a asigura această compatibilitate deplină, este autorizată o valoare diferită a distanței între liniile mediane ale tampoanelor, 1 790 mm (Finlanda) și 1 850 mm (Portugalia și Spania), ținând seama de specificația menționată în apendicele D, indicele [32].”;

(c)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.   Trepte și balustrade UIC

Unitatea trebuie să fie echipată cu trepte și cu balustrade în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [28] și cu spații libere în conformitate cu aceeași specificație.”;

(d)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.   Capacitatea de manevră pe cocoașă

În plus față de cerințele de la punctul 4.2.2.2, unitatea trebuie evaluată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [1] și clasificată în categoria F-I în conformitate cu aceeași specificație, cu următoarea excepție: pentru unitățile destinate să transporte autovehicule sau unitățile de transport combinat fără amortizoare cu cursă lungă, se poate folosi categoria F-II. Se aplică cerințele privind încercările tampoanelor din aceeași specificație.”;

(e)

la punctul 7, se adaugă următoarele litere (c) și (d):

„(c)

dacă unitatea are la bord echipamente electronice care emit curent perturbator prin intermediul șinei, «unitatea de influență» (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru circuitele de cale notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor și a impedanței vehiculului menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității poate fi demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE;

(d)

Dacă unitatea are la bord echipamente electrice sau electronice care emit câmpuri electromagnetice perturbatoare:

în apropierea senzorului de roată al unui numărător de osii; sau

induse de curentul de întoarcere prin intermediul șinei, dacă este cazul.

«Unitatea de influență» (astfel cum este definită în documentul tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]) din care unitatea este prevăzută să facă parte trebuie să fie conformă cu cazurile specifice pentru numărătoarele de osii notificate în temeiul articolului 13 din STI CCS, prin aplicarea metodelor armonizate de încercare a vehiculelor menționate în documentul tehnic indicat în apendicele D.2, indicele [A]. Conformitatea unității poate fi demonstrată pe baza documentului tehnic menționat la articolul 13 din STI CCS și este verificată de organismul notificat în cadrul verificării CE.”;

(f)

punctul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„8.   Încercări privind forțele de compresie longitudinale

Verificarea rulării în siguranță sub acțiunea unor forțe de compresie longitudinale trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [33].”;

(g)

punctul 9 se modifică după cum urmează:

(i)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„Fiecare unitate trebuie să fie echipată cu un sistem de frânare care să aibă cel puțin regimurile de frânare G și P. Regimurile de frânare G și P trebuie evaluate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [36].”;

(ii)

la litera (e), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Timpul de acționare a frânei în regimul P în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [36] este valabil, de asemenea, și pentru alte regimuri de frânare;”;

(iii)

la litera (f), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Detalii privind rezervoarele de aer standardizate sunt stabilite în specificațiile menționate în apendicele D, indicele [40] și indicele [41];”;

(iv)

la litera (h), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„distribuitorul și dispozitivul de izolare al distribuitorului trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [34];”;

(v)

litera (i) se modifică după cum urmează:

subpunctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

interfața conductei de frână trebuie să fie conformă cu specificația menționată în apendicele D, indicele [42];”;

subpunctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

„(iv)

robineții de închidere trebuie să fie conformi cu specificația menționată în apendicele D, indicele [43];”;

(vi)

literele (j) și (k) se înlocuiesc cu următorul text:

„(j)

dispozitivul de schimbare a regimului de frână trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele D, indicele [44];

(k)

suporții saboților de frână trebuie să fie conformi cu specificația menționată în apendicele D, indicele [45];”;

(vii)

litera (l) se înlocuiește cu următorul text:

„dacă sistemul de frânare necesită un element constitutiv de interoperabilitate «element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții», elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie, pe lângă cerințele de la punctul 6.1.2.5, să respecte și specificația menționată în apendicele D, indicele [46] sau indicele [47];”;

(viii)

la litera (m), prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

„dispozitivele de eliminare a jocului trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [48]. Evaluarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu aceeași specificație.”;

(ix)

litera (n) se înlocuiește cu următorul text:

„(n)

dacă unitatea este echipată cu un sistem de protecție antipatinare pentru roți (WSP), acesta trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele D, indicele [49].

Tabelul C.3

Performanța minimă de frânare pentru regimurile de frânare G și P

Regimul de frânare

Echipament de comandă

Tipul unității

Starea de încărcare

Cerință pentru o viteză de circulație de 100 km/h

Cerință pentru o viteză de circulație de 120 km/h

Distanță de frânare maximă

Distanță de frânare minimă

Distanță de frânare maximă

Distanță de frânare minimă

Regimul de frânare «P»

Comutare (2)

«S1» (3)

Gol

Smax = 700 m

λmin = 65 %

amin = 0,60 m/s2

Smin = 390 m

λmax = 125 %, (130 %) (4)

amax = 1,15 m/s2

Smax = 700 m

λmin = 100 %

amin = 0,88 m/s2

Smin = 580 m

λmax = 125 %, (130 %) (4)

amax = 1,08 m/s2

Intermediar

Smax = 810 m

λmin = 55 %

amin = 0,51 m/s2

Smin = 390 m

λmax = 125 %

amax = 1,15 m/s2

 

 

Încărcat

Smax = 700 m

λmin = 65 %

amin = 0,60 m/s2

Smin = Max [(S = 480 m, λmax = 100 %, amax = 0,91 m/s2), (S obținut cu o forță de întârziere medie de 16,5 kN pe osie)]  (5)

 

 

Releu de sarcină variabilă (6)

«SS», «S2»

Gol

Smax = 480 m

λmin = 100 %  (7)

amin = 0,91 m/s2  (7)

Smin = 390 m

λmax = 125 %, (130 %)  (2)

amax = 1,15 m/s2

Smax = 700 m

λmin = 100 %

amin = 0,88 m/s2

Smin = 580 m

λmax = 125 %, (130 %)  (2)

amax = 1,08 m/s2

«S2» (8)

Încărcat

Smax = 700 m

λmin = 65 %

amin = 0,60 m/s2

Smin = Max [(S = 480 m, λmax = 100 %, amax = 0,91 m/s2) (S obținut cu o forță de întârziere medie de 16,5 kN pe osie)] (9)

 

 

«SS» (10)

Încărcat

(18 t pe osie pentru saboți de frână)

 

 

Smax  (11)= Max [S = 700 m, λmax = 100 %,

amax = 0,88 m/s2) (S obținut cu o forță de întârziere medie de 16 kN pe osie)] (12)

Regimul de frânare «G»

 

 

 

 

Nu trebuie să existe nicio evaluare separată a performanței de frânare a unităților în poziția G. Masa frânată a unei unități în poziția G este rezultatul masei frânate în poziția P (a se vedea specificațiile menționate în apendicele D, indicele [17] sau indicele [58]

 

 

(x)

se adaugă următoarea literă (o):

„(o)

În cazul vagoanelor cu saboți de frână din materiale compozite și un diametru nominal al roții de maximum 1 000 mm, un diametru minim uzat de 840 mm și o masă frânată pe osie montată mai mare de 15,25 t (14,5 t plus 5 %), se utilizează o supapă-releu de tip E în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [35]. În cazul vagoanelor cu un diametru nominal al roții mai mic de 920 mm, această valoare limită a masei frânate trebuie adaptată în funcție de energia aplicată pe bandajul roții.”;

(h)

punctul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„12.   Sudură

Sudura trebuie realizată în conformitate cu specificațiile menționate în apendicele D, indicii [50]-[54].”;

(i)

la punctul 14 al doilea paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În ceea ce privește utilizarea de sisteme de frânare pe suprafața de rulare a roții, această condiție este considerată îndeplinită dacă elementul constitutiv de interoperabilitate «element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții», în plus față de cerințele de la punctul 6.1.2.5, respectă și specificația menționată în apendicele D, indicele [46] sau [47] și dacă roata:”;

(j)

punctele 15-18 se înlocuiesc cu următorul text:

„15.   Proprietăți de produs specifice în ceea ce privește roata

Roțile trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [55]. Încercarea termomecanică de tip prevăzută la punctul 6.1.2.3 trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [11] atunci când întregul sistem de frânare acționează direct asupra suprafeței de rulare a roților.

16.   Cârlige de remorcare

Unitățile trebuie prevăzute cu cârlige de remorcare, fiecare dintre acestea fiind fixat în partea laterală a șasiului unității, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [56].

Sunt permise soluții tehnice alternative atât timp cât sunt respectate condițiile enumerate în aceeași specificație. Dacă soluția alternativă este un suport cu ochi de cablu, acesta trebuie să aibă, în plus, un diametru de minimum 85 mm.

17.   Dispozitive de protecție pe părțile proeminente

Pentru a asigura siguranța personalului, părțile proeminente (de exemplu unghiulare sau ascuțite) ale unității care sunt situate la o înălțime de maximum 2 m deasupra șinei sau deasupra pasajelor, a suprafețelor de lucru sau a cârligelor de remorcare și care pot provoca accidente trebuie echipate cu dispozitive de protecție, astfel cum sunt descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [56].

18.   Suporți de etichete și dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

Toate unitățile trebuie să fie echipate cu un suport de etichetă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [57] și, la ambele extremități, cu dispozitive de fixare astfel cum se prevede la punctul 4.2.6.3.”;

(k)

punctul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„20.   Comportamentul dinamic de rulare

Combinația dintre viteza maximă de exploatare și insuficiența de supraînălțare maximă admisă trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

Se consideră că unitățile dotate cu un aparat de rulare consacrat, specificat la punctul 6.1.2.1, respectă această cerință.”

66.

Apendicele D se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele D

D.1   Standarde sau documente normative

Indice

Caracteristicile care trebuie evaluate

Punctul din STI

Punctul din standard obligatoriu

[1]

EN 12663-2:2010

Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 2: Vagoane de marfă

[1.1]

Rezistența unității

4.2.2.2

5

[1.2]

Rezistența unității – demonstrarea conformității

6.2.2.1

6, 7

[1.3]

Capacitatea de manevră pe cocoașă

Apendicele C punctul 3

8

[1.4]

Clasificare

Apendicele C punctul 3

5.1

[1.5]

Cerințe privind încercările tampoanelor

Apendicele C punctul 3

8.2.5.1

[2]

EN 15877-1:2012+A1:2018

Aplicații feroviare. Marcarea vehiculelor feroviare. Partea 1: Vagoane de marfă

[2.1]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – marcarea poziției

4.2.2.2

4.5.14

[2.2]

Marcarea FDAD

4.2.3.5.3.4

4.5.59

[2.3]

Marcaje aplicabile

7.1.2 (g)

Toate punctele, cu excepția punctului 4.5.25 litera (b)

[2.4]

Marcaj pentru cupla combinată, cu șurub și automată

Apendicele C punctul 1

Figura 75

[3]

EN 12663-1:2010+A1:2014

Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 1: Locomotive și vagoane de călători (și metodă alternativă pentru vagoane de marfă)

[3.1]

Rezistența unității – demonstrarea conformității

6.2.2.1

9.2, 9.3

[3.2]

Rezistența unității – rezistența la oboseală

6.2.2.1

5.6

[4]

EN 15273-2:2013+A1:2016

Aplicații feroviare. Gabarite. Partea 2: Gabarit al materialului rulant

[4.1]

Gabarit

4.2.3.1

5, anexele A-J, L, M, P

[5]

EN 15528:2021

Aplicații feroviare. Categorii de linie pentru administrarea interfeței dintre limitele de încărcare ale vehiculelor și infrastructură

[5.1]

Compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor

4.2.3.2

6.1, 6.2

[6]

EN 15437-1:2009+A1:2022

Aplicații feroviare. Monitorizarea cutiilor de osii. Cerințe pentru interfață și proiectare. Partea 1: Echipament pentru cale și cutie de osii pentru material rulant

[6.1]

Monitorizarea stării lagărului de osie

4.2.3.4

5.1, 5.2

[7]

EN 14363:2016+A2:2022

Aplicații feroviare. Încercări și simulări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare. Comportament dinamic și încercări statice

[7.1]

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

6.2.2.2

4, 5, 6.1

[7.2]

Comportamentul dinamic de rulare

4.2.3.5.2

4, 5, 7

[7.3]

Comportamentul dinamic de rulare – încercări pe calea ferată

6.2.2.3

4, 5, 7

[7.4]

Aplicarea la unitățile exploatate pe rețeaua cu ecartament de 1 668  mm

6.2.2.3

7.6.3.2.6 (2)

[7.5]

Comportamentul dinamic de rulare

C.20

Tabelul H.1

[8]

EN 16235:2013

Aplicații feroviare. Încercări pentru acceptarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare. Vagoane de marfă. Condiții pentru exceptarea vagoanelor de marfă cu caracteristici definite de încercările pe cale în conformitate cu EN 14363

[8.1]

Comportamentul dinamic de rulare

6.1.2.1

5

[8.2]

Aparate de rulare consacrate

6.1.2.1

6

[8.3]

Sarcina minimă pe osie pentru aparatele de rulare consacrate

6.1.2.1

Tabelele 7, 8, 10, 13, 16 și 19 din capitolul 6

[9]

EN 13749:2021

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Metode pentru specificarea cerințelor referitoare la rezistența structurilor cadrelor de boghiuri

[9.1]

Concepția structurală a cadrului boghiului

4.2.3.6.1

6.2

[9.2]

Evaluarea rezistenței cadrului boghiului

6.1.2.1

6.2

[10]

EN 13260:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii montate. Cerințe pentru produs

[10.1]

Caracteristicile osiilor montate

6.1.2.2

4.2.1

[11]

EN 13979-1:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți monobloc. Procedură de omologare tehnică. Partea 1: Roți forjate și laminate

[11.1]

Caracteristicile mecanice ale roților

6.1.2.3

8

[11.2]

Comportamentul termomecanic și criteriile pentru tensiunea reziduală

6.1.2.3

7

[11.3]

Proprietăți de produs specifice în ceea ce privește roata

Apendicele C punctul 15

7

[11.4]

Proprietăți de produs specifice în ceea ce privește roata – încercare termomecanică de tip

Apendicele C punctul 15

Tabelul A.1

[12]

EN 13103-1:2017+A1:2022

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Partea 1: Metode de proiectare pentru osiile cu fusuri exterioare

[12.1]

Metodă de verificare

6.1.2.4

5, 6, 7

[12.2]

Criterii de decizie privind tensiunea admisă

6.1.2.4

8

[13]

EN 12082:2017+A1:2021

Aplicații feroviare. Cutii de osie. Încercări de performanță

[13.1]

Rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale lagărului cu rulmenți

6.2.2.4

7

[14]

UIC 430-1:2012

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vagoanele pentru a fi acceptate pentru tranzitul între căile ferate cu ecartament standard și căile ferate cu ecartament larg din Spania și Portugalia

[14.1]

Comutarea între ecartamentele de 1 435  mm și 1 668  mm, pentru unitățile cu osii

6.2.2.5

Figurile 9 și 10 din anexa B.4 și figura 18 din anexa H

[14.2]

Comutarea între ecartamentele de 1 435  mm și 1 668  mm, pentru unitățile cu boghiuri

6.2.2.5

Figura 18 din anexa H și figurile 19 și 20 din anexa I

[15]

UIC 430-3:1995

Vagoane de marfă. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vagoanele de marfă pentru a fi acceptabile pentru circulația atât pe rețelele cu ecartament standard, cât și pe rețeaua căilor ferate de stat finlandeze

[15.1]

Comutarea între ecartamentele de 1 435  mm și 1 524  mm

6.2.2.5

Anexa 7

[16]

EN 14531-1:2015+A1:2018

Aplicații feroviare. Metode pentru calcularea distanțelor de încetinire și de oprire și a frânării de imobilizare. Partea 1: Algoritmi generali care utilizează calcularea valorii medii pentru rame de tren sau vehicule individuale

[16.1]

Frâna de serviciu

4.2.4.3.2.1

4

[16.2]

Frâna de staționare

4.2.4.3.2.2

5

[16.3]

Calcularea distanței

Apendicele C punctul 9 tabelul C.3

4

[17]

UIC 544-1:2014

Frâne – performanța de frânare

[17.1]

Frâna de serviciu – calcul

4.2.4.3.2.1

1-3 și 5-8

[17.2]

Frâna de serviciu – validare

4.2.4.3.2.1

Apendicele B

[17.3]

Evaluarea regimului de frânare G

C.9 – tabelul C.3

1-3 și 5-8

[18]

EN 50125-1:2014

Aplicații feroviare. Condiții de mediu pentru echipament. Partea 1: Echipament la bordul materialului rulant

[18.1]

Condiții de mediu

4.2.5

4.7

[19]

EN 1363-1:2020

Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale

[19.1]

Bariere

6.2.2.8.1

4-12

[20]

ISO 5658- 2:2006/Am1:2011

Încercări de reacție la foc. Propagarea focului. Partea 2: Propagarea laterală pe materiale de construcții și de transport în configurație verticală

[20.1]

Încercarea proprietăților ignifuge și de limitare a propagării focului ale materialelor

6.2.2.8.2

5-13

[21]

EN 13501-1:2018

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc

[21.1]

Proprietăți ale materialelor

6.2.2.8.2

8

[22]

EN 45545-2:2020

Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 2: Cerințe de comportare la foc ale materialelor și componentelor

[22.1]

Condiții de încercare

6.2.2.8.2

Ref. T03.02 din tabelul 6

[23]

ISO 5660-1:2015+Amd1:2019

Încercări de reacție la foc. Căldură degajată, cantitate de fum produsă și viteza de pierdere de masă. Partea 1: Debitul de căldură degajată (metoda con-calorimetrului) și viteza de producere a fumului (măsurare dinamică)

[23.1]

Încercarea părților din cauciuc ale boghiurilor

6.2.2.8.2

5-13

[24]

EN 50355:2013

Aplicații feroviare. Cabluri pentru material rulant feroviar având performanțe particulare de comportare la foc. Ghid de utilizare

[24.1]

Cabluri

6.2.2.8.3

1, 4-9

[25]

EN 50343:2014/A1:2017

Aplicații feroviare. Material rulant. Reguli pentru instalarea cablurilor

[25.1]

Cabluri

6.2.2.8.3

1, 4-7

[26]

EN 45545-7:2013

Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 7: Cerințe de securitate la incendiu pentru instalații de lichide inflamabile și de gaze inflamabile

[26.1]

Lichide inflamabile

6.2.2.8.4

4-9

[27]

EN 50153:2014+A2:2020

Aplicații feroviare. Material rulant. Măsuri de protecție referitoare la riscurile electrice

[27.1]

Măsuri de protecție împotriva contactului indirect (legare de protecție)

4.2.6.2.1

6.4

[27.2]

Măsuri de protecție împotriva contactului direct

4.2.6.2.2

5

[28]

EN 16116-2:2021

Aplicații feroviare. Cerințe de proiectare pentru trepte, mâini curente și acces pentru personal. Partea 2: Vagoane de marfă

[28.1]

Dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

4.2.6.3

Figura 10

[28.2]

Trepte și balustrade UIC

Spații libere

Apendicele C punctul 2

4, 5

6.2

[29]

EN 15153-1:2020

Aplicații feroviare. Dispozitive externe de avertizare optică și acustică pentru trenuri. Partea 1: Proiectoare, faruri și lămpi finale

[29.1]

Semnalul de fine de tren – culoarea lămpilor spate

Apendicele E punctul 1

5.5.3

[29.2]

Semnalul de fine de tren – intensitatea luminoasă a lămpilor spate

Apendicele E punctul 1

Tabelul 8

[30]

EN 12899-1:2007

Indicatoare fixe pentru semnalizare rutieră verticală. Partea 1: Panouri fixe

[30.1]

Plăcuțe reflectorizante

Apendicele E punctul 2

Clasa ref. 2

[31]

EN 15566:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Aparate de tracțiune și aparate de legare

[31.1]

Sistem de cuplare manual

Apendicele C punctul 1

4, 5, 6, 7, cu excepția punctului 4.3 și a dimensiunii «a» din anexa B figura B.1, care trebuie tratate ca fiind informative

[32]

EN 15551:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Tampoane

[32.1]

Tampoane

Apendicele C punctul 1

4 (cu excepția 4.3), 5, 6 (cu excepția 6.2.2.3 și E.4) și 7

[33]

EN 15839:2012+A1:2015

Aplicații feroviare. Încercări pentru acceptarea caracteristicilor dinamice ale vehiculelor feroviare. Vagoane de marfă. Încercarea siguranței circulației vagoanelor de marfă supuse la forțe longitudinale de compresiune

[33.1]

Încercări privind forțele de compresie longitudinale

Apendicele C punctul 8

Toate

[34]

EN 15355:2019

Aplicații feroviare. Frânare. Distribuitoare și robinete de izolare ale distribuitorului

[34.1]

Distribuitor și robinet de izolare a distribuitorului

Apendicele C punctul 9 litera (h)

5, 6

[35]

EN 15611:2020+A1:2022

Aplicații feroviare. Frânare. Ventil cântărire

[35.1]

Releu de sarcină variabilă

Apendicele C punctul 9 tabelul C.3

5, 6, 7, 10

[35.2]

Tipul supapei-releu

Apendicele C punctul 9 litera (o)

5, 6, 7, 10

[36]

UIC 540:2016

Frâne. Frâne pneumatice pentru trenuri de marfă și trenuri de călători

[36.1]

Frâna UIC

Apendicele C punctul 9 literele (c) și (e)

2

[37]

EN 14531-2:2015

Aplicații feroviare. Metode pentru calcularea distanțelor de încetinire și de oprire și a frânării de imobilizare. Partea 2: Calcule pas cu pas pentru compunerea trenurilor sau pentru vehicule izolate

[37.1]

Frâna de serviciu

4.2.4.3.2.1

4 și 5

[38]

EN 15624:2021

Aplicații feroviare. Frânare. Dispozitive de schimbare a regimului gol-încărcat

[38.1]

Specificația comutării

Apendicele C punctul 9 tabelul C.3

4, 5, 8

[39]

EN 15625:2021

Aplicații feroviare. Frânare. Detectoare automate de sarcină variabilă

[39.1]

Detectoare de sarcină variabilă

Apendicele C punctul 9 tabelul C.3

5, 6, 9

[40]

EN 286-3:1994

Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conțină aer sau azot. Partea 3: Recipiente sub presiune, executate din oțel, destinate echipamentelor pneumatice de frânare și echipamentelor pneumatice auxiliare ale materialului rulant feroviar

[40.1]

Rezervoare de aer – oțel

Apendicele C punctul 9 litera (f)

4, 5, 6, 7

[41]

EN 286-4:1994

Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conțină aer sau azot. Partea 4: Recipiente sub presiune, executate din aliaje de aluminiu, destinate echipamentelor pneumatice de frânare și echipamentelor pneumatice auxiliare ale materialului rulant

[41.1]

Rezervoare de aer – aluminiu

Apendicele C punctul 9 litera (f)

4, 5, 6, 7

[42]

EN 15807:2021

Aplicații feroviare. Semiacuplări pneumatice

[42.1]

Interfața conductei de frână

Apendicele C punctul 9 litera (i)

5, 6, 9

[43]

EN 14601:2005+A1:2010+A2 :2021

Aplicații feroviare. Robinete frontale drepte și înclinate pentru conductele generale de frânare și conductele principale

[43.1]

Robineți de închidere

Apendicele C punctul 9 litera (i)

4, 5, 7, 9

[44]

UIC 541-1:2013

Frâne – reglementări privind proiectarea componentelor de frână

[44.1]

Dispozitiv de schimbare a regimului de frânare

Apendicele C punctul 9 litera (j)

Apendicele E

[45]

UIC 542:2015

Piese de frână – interschimbabilitate

[45.1]

Suporți ai saboților de frână

Apendicele C punctul 9 litera (k)

1-5

[46]

UIC 541-4:2020

Saboți de frână din materiale compozite – condiții generale de certificare și utilizare

[46.1]

Element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Apendicele C punctul 9 litera (l)

1, 2

[47]

EN 16452:2015+A1:2019

Aplicații feroviare. Frânare. Saboți de frână

[47.1]

Element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Apendicele C punctul 9 litera (l)

4-11

[48]

EN 16241:2014+A1:2016

Aplicații feroviare. Regulator de timonerie

[48.1]

Regulatoare de timonerie

Evaluarea conformității

Apendicele C punctul 9 litera (m)

4, 5, 6.2

6.3.2-6.3.5

[49]

EN 15595:2018+AC:2021

Aplicații feroviare. Frânare. Protecția roților împotriva patinării

[49.1]

Sistemul de protecție antipatinare

Apendicele C punctul 9 litera (n)

5-9, 11

[50]

EN 15085-1:2007+A1:2013

Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și componentelor feroviare. Partea 1: Generalități

[50.1]

Sudură

Apendicele C punctul 12

4

[51]

EN 15085-2:2020

Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și componentelor feroviare. Partea 2: Cerințe de calitate și certificare pentru constructori

[51.1]

Sudură

Apendicele C punctul 12

4, 5, 6, 7

[52]

EN 15085-3:2022

Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și componentelor feroviare. Partea 3: Cerințe pentru proiectare

[52.1]

Sudură

Apendicele C punctul 12

4, 5, 6, 7

[53]

EN 15085-4:2007

Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și componentelor feroviare. Partea 4: Cerințe pentru producție

[53.1]

Sudură

Apendicele C punctul 12

4, 5, 6

[54]

EN 15085-5:2007

Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și componentelor feroviare. Partea 5: Inspecție, încercare și documentație

[54.1]

Sudură

Apendicele C punctul 12

4-10

[55]

EN 13262:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți. Cerințe pentru produs

[55.1]

Proprietăți de produs specifice în ceea ce privește roata

Apendicele C punctul 15

4, 5 și 6

[56]

UIC 535-2:2006

Standardizarea și poziționarea în vagoane a treptelor, a platformelor terminale, a culoarelor de trecere, a balustradelor, a cârligelor de remorcare, a cuplei automate (CA), a cuplei automate cu tracțiune și a comenzilor supapei de frână în cazul ÎF membre ale UIC și ÎF membre OSJD

[56.1]

Cârlige de remorcare

Condiții pentru soluții alternative

Apendicele C punctul 16

1.4

1.4.2-1.4.9

[56.2]

Dispozitive de protecție pe părțile proeminente

Apendicele C punctul 17

1.3

[57]

IRS 50575:2020, Ed1

Aplicații feroviare – vagoane – suporți de etichete și panouri de identificare a pericolelor: interschimbabilitate

[57.1]

Suporți de etichete și dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

Apendicele C punctul 18

2

[58]

EN 16834:2019

Aplicații feroviare. Frâne. Performanța frânării

[58.1]

Frâna de serviciu

4.2.4.3.2.1

Anexa D

[58.2]

Validarea performanței de frânare calculată cu ajutorul indicelui [17]

4.2.4.3.2.1

6, 8, 9, 10, 12

[58.3]

Evaluarea regimului de frânare G

Apendicele C punctul 9 tabelul C.3

6, 8, 9, 12

[59]

EN 16839:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Amplasarea traversei de capăt

[59.1]

Amplasarea traversei de capăt

Apendicele C punctul 1

4 cu excepția 4.3, 5 cu excepția 5.5.2.3 și 5.5.2.4, 6, 7, 8

D.2   Documente tehnice (disponibile pe site-ul web al ERA)

Indice

Caracteristicile care trebuie evaluate

Punctul din STI

Punct din documentul tehnic obligatoriu

[A]

Interfața dintre subsistemul «control-comandă și semnalizare de cale» și alte subsisteme

Apendicele A la STI CCS, indicele [77]

ERA/ERTMS/033281 V5.0

[A.1]

Sistem de detectare a trenurilor bazate pe circuite de cale

4.2.3.3(a)

Distanțele dintre osii (3.1.2.1, 3.1.2.3, 3.1.2.4, 3.1.2.5),

sarcina pe osia vehiculului (3.1.7.1),

impedanță între roți (3.1.9),

utilizarea saboților de frână din materiale compozite (3.1.6),

dacă materialul rulant este echipat: utilizarea dispozitivelor de manevră asistate (3.1.8),

dacă materialul rulant are la bord echipamente electrice sau electronice care creează curent perturbator în șină: interferența cu semnale parazite transmise pe rețea (3.2.2).

[A.2]

Sistem de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii

4.2.3.3 (b)

Distanțele dintre osii (3.1.2.1, 3.1.2.2, 3.1.2.4, 3.1.2.5),

geometria roții (3.1.3.1-3.1.3.4),

spațiul fără componente metalice/inductive dintre roți (3.1.3.5),

materialul roților (3.1.3.6),

dacă materialul rulant are la bord echipamente electrice sau electronice care creează câmpuri electromagnetice perturbatoare în apropierea senzorului roții: câmpuri electromagnetice (3.2.1).

[A.3]

Sistem de detectare a trenurilor bazat pe echipamente cu bucle de detecție

4.2.3.3 (c)

Structura metalică a vehiculului (3.1.7.2)

[A.4]

Unitate de influență

7.1.2 (d1)

Punctul 3.2

[A.5]

Impedanța vehiculului

7.1.2 (d1)

Punctul 3.2.2

[A.6]

Metoda de testare armonizată

7.1.2 (d1)

Punctul 3.2.1

[A.7]

Unitate de influență

Apendicele C punctul 7

Punctul 3.2

[A.8]

Impedanța vehiculului

Apendicele C punctul 7

Punctul 3.2.2

[A.9]

Metoda de testare armonizată

Apendicele C punctul 7

Punctul 3.2.1

[B]

Documentul tehnic al ERA privind codificarea transportului combinat

ERA/TD/CT versiunea 1.1 (publicat la 21.3.2023)

[B.1]

Codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat

4.2.3.1

Apendicele H

2.2

[C]

Document tehnic al ERA privind lista saboților de frână din materiale compozite aprobați integral de UIC pentru transportul internațional

ERA/TD/2009-02/INT, versiunea 15.0

67.

Apendicele E se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 1, primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Culoarea lămpilor spate trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [29].

Lampa spate trebuie proiectată în așa fel încât să prezinte o intensitate luminoasă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [29].”;

(b)

la punctul 2, a patra teză se înlocuiește cu următorul text:

„Plăcuța trebuie să fie retroreflectorizantă, în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [30].”

68.

Apendicele F se modifică după cum urmează:

Se adaugă un nou rând după „Comportamentul dinamic de rulare”, după cum urmează:

„Funcția de detectare și prevenire a deraierii

4.2.3.5.3

x

x

nu se aplică

—”

69.

Apendicele G se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele G

Lista saboților de frână din materiale compozite exceptați de la declarația de conformitate menționată la articolul 8b

Prezentul apendice este menționat la indicele [C] din apendicele D.2.

70.

Se adaugă următorul apendice H:

„Apendicele H

Codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat

Codificarea unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D.2, indicele [B].

Următoarele cerințe se aplică unităților destinate a fi utilizate în transportul combinat și care necesită un cod de compatibilitate a vagoanelor.

H.1.   Codul de compatibilitate a vagonului

1.

Codul de compatibilitate a vagonului (CCV) specifică tipul de unitate de încărcare intermodală care poate fi încărcată în unitate.

2.

CCV se stabilește pentru toate unitățile și se evaluează de către un organism notificat.

H.2.   Factorul de corecție al vagonului

1.

Factorul de corecție al vagonului (FCV) este rezultatul unei comparații între caracteristicile geometrice ale unității evaluate și caracteristicile vagoanelor de referință definite la punctul H.3.

2.

Această comparație se efectuează pentru toate unitățile și se evaluează de către un organism notificat. Rezultatul evaluării este inclus în raportul organismului notificat.

3.

Pe baza evaluării:

Pentru unitățile cu caracteristici geometrice echivalente sau mai favorabile decât ale vagonului de referință, FCV poate fi calculat la cererea solicitantului.

Pentru unitățile cu caracteristici geometrice mai puțin favorabile decât ale vagonului de referință, prezenta STI nu impune calcularea FCV.

H.3.   Caracteristicile vagoanelor de referință

Profilurile de transport combinat «P» sunt calculate pe baza caracteristicilor vagonului RO-LA de referință, definite astfel:

distanța dintre pivoții boghiului (a) 11 200 mm;

ampatamentul boghiului (p) 1 800 mm;

înălțimea planului de încărcare al semiremorcii (ST) 330 mm;

consolă maximă (na) 2 000 mm;

toleranță la sarcină 10 mm;

asimetrie 1 °;

înălțimea ST + centrul de ruliu al vagonului (Hc) 1 000 mm;

joc q+w 11,5 mm;

joc în suporții laterali (J) 12 mm;

jumătatea distanței dintre suporții laterali (bG) 850 mm;

ST + flexibilitatea vagonului (s) 0,3.

Profilurile de transport combinat «C» și ISO sunt calculate pe baza caracteristicilor vagonului RO-LA de referință, definite astfel:

distanța dintre pivoții boghiului (a) 13 500 mm;

ampatamentul boghiului (p) 1 800 mm;

înălțimea planului de încărcare al cutiei mobile 1 175 mm;

consolă maximă (na) 2 000 mm;

toleranță la sarcină 10 mm;

asimetrie 1 °;

înălțimea centrului de ruliu al vagonului (Hc) 500 mm;

joc q+w 11,5 mm;

joc în suporții laterali (J) 12 mm;

jumătatea distanței dintre suporții laterali (bG) 850 mm;

flexibilitatea vagonului (s) 0,15.


(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1302/2014 și (UE) 2016/919 în ceea ce privește extinderea zonei de utilizare și etapele de tranziție (JO L 73, 10.3.2020, p. 6-18).”

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot», de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).”;

(*3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 321/2013 în ceea ce privește aplicarea specificației tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – vagoane de marfă» (JO L 73, 10.3.2020, p. 6).”


(1)  Pentru vagoanele cu două osii cu sarcina pe osie de maximum 22,5 t valoarea se consideră 1 651 mm.”

(2)  Comutare în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [38].

(3)  O unitate «S1» este o unitate cu dispozitiv «gol/încărcat». Sarcina maximă pe osie este de 22,5 t.

(4)  Numai pentru frâna de sarcină în două etape (comanda de comutare) și P10 (saboți din fontă cu 10 ‰ fosfor) – sau saboți de frână LL.

(5)  Forța medie de întârziere maxim admisă (pentru viteza de circulație de 100 km/h) este de

Image 3
. Această valoare este dată de energia de frânare maximă permisă pe o roată frânată prin strângere cu un diametru nominal nou care variază între [920 mm; 1 000 mm] în timpul frânării (masa frânată trebuie limitată la 18 t/osie).

(6)  Releu de sarcină variabilă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [35] în combinație cu detectorul de sarcină variabilă în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [39].

(7)  

Image 4
, cu Te = 2 sec. Calcularea distanței în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [16].

(8)  O unitate «S2» este o unitate cu un releu de sarcină variabilă. Sarcina maximă pe osie este de 22,5 t.

(9)  Echipamentul cu control automat al sarcinii al vagoanelor exploatate în condiții S poate asigura o masă frânată maximă de λ = 100 %, până la o limită de sarcină egală cu 67 % din masa maximă admisă a vagonului.

Pentru osia montată standard, cu utilizarea sarcinii maxime pe osie

Max. 1 000 mm; diametru minim uzat 840 mm, sarcină maximă pe osie 22,5 t,

sarcină maximă pe osie pentru λ = 100: 15 t

Max. 840 mm; diametru minim uzat 760 mm,

sarcină maximă pe osie 20 t, sarcină maximă pe osie pentru λ = 100: 13 t

Max. 760 mm; diametru minim uzat 680 mm,

sarcină maximă pe osie 18 t, sarcină maximă pe osie pentru λ = 100: 12 t

Max. 680 mm; diametru minim uzat 620 mm,

sarcină maximă pe osie 16 t, sarcină maximă pe osie pentru λ = 100: 10,5 t

(10)  O unitate «SS» trebuie să fie echipată cu un releu de sarcină variabilă. Sarcina maximă pe osie este de 22,5 t.

(11)  λ nu trebuie să depășească 125 %, având în vedere doar frânarea pe roți (saboți de frână), forța medie de întârziere maximă admisă de 16 kN/osie (pentru viteza de circulație de 120 km/h).

(12)  Cerința pentru ca o viteză de circulație să fie de 120 km/h este de a realiza λ = 100 %, până la limita de sarcină SS, cu următoarea derogare: forța de întârziere medie pentru frânarea pe suprafața de rulare cu diametrul roților [nou – maxim 1 000 mm, uzat – minim 840 mm] este limitată la 16 kN/osie montată. Această limită este determinată de energia de frânare maxim admisă corespunzătoare unei sarcini pe osie de 20 t, cu λ = 90 % și o masă frânată de 18 t pe osie montată.

În cazul în care este necesar un procent de masă frânată mai mare de 100 % cu o sarcină pe osie mai mare de 18 t, trebuie să se realizeze un alt tip de sistem de frânare (de exemplu, frâne cu disc) pentru a limita sarcina termică asupra roții.”


ANEXA II

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„2.5.   Legătura cu sistemul de management al siguranței

Procesele pentru managementul siguranței și operațiunile necesare conform cerințelor din domeniul de aplicare al prezentei STI, inclusiv interfețele cu persoane, cu organizații sau cu alte sisteme tehnice, trebuie elaborate și aplicate în cadrul sistemului de management al siguranței de care dispune administratorul de infrastructură, astfel cum prevede Directiva (UE) 2016/798.”

2.

Se adaugă următorul punct 2.6:

„2.6.   Legătura cu codificarea transportului combinat

1.

Dispozițiile privind gabaritul de liberă trecere sunt prevăzute la punctul 4.2.3.1.

2.

Sistemul de codificare utilizat pentru transportul unităților de încărcare intermodale în transportul combinat trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [A]. Acesta se poate baza pe:

(a)

caracteristicile liniei și poziția exactă a obstacolelor;

(b)

profilul de referință al gabaritului de liberă trecere al liniei respective;

(c)

o combinație a metodelor menționate la literele (a) și (b).”

3.

La punctul 4.1, subpunctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

În situația în care vitezele pe linie sunt specificate în [km/h] ca parametru de categorie sau de performanță în prezenta STI, se permite transformarea vitezei în valoarea echivalentă de [mph], conform apendicelui G, în cazul rețelelor din Irlanda și din Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord.”

4.

Punctul 4.2.1 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctele 4-8 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.

Liniile trebuie să fie clasificate pe baza tipului de trafic (codului de trafic) caracterizat de următorii parametri de performanță:

gabaritul de liberă trecere;

sarcina pe osie;

viteza pe linie;

lungimea trenului;

lungimea utilă a peronului.

Valorile din coloanele pentru «gabaritul de liberă trecere» și «sarcina pe osie», care afectează direct circulația trenului, trebuie să fie niveluri minime obligatorii conform codului de trafic vizat. Fără a aduce atingere cerințelor TEN-T, se aplică intervalul de valori indicat în coloanele pentru «viteza pe linie», «lungimea utilă a peronului» și «lungimea trenului», în măsura în care acest lucru este posibil în mod rezonabil.

5.

Parametrii de performanță enumerați în tabelul 2 și în tabelul 3 nu sunt prevăzuți să fie utilizați pentru verificarea compatibilității între materialul rulant și infrastructură. Verificarea compatibilității cu ruta intră sub incidența punctului 4.2.2.5 și a apendicelui D.1 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei (*1) („STI OPE”).

6.

Informațiile care definesc cerințele minime privind capacitatea pentru structurile existente în legătură cu diferite tipuri de tren sunt furnizate în apendicele E. Pentru rețelele din Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord, informațiile care definesc relația dintre sarcina maximă pe osie și viteza maximă în funcție de tipul de vehicul sunt furnizate în apendicele F.

7.

Nivelurile de performanță pe tipuri de trafic sunt prevăzute în tabelul 2 și în tabelul 3.

Tabelul 2

Parametrii de performanță a infrastructurii pentru traficul de călători

(verificarea compatibilității cu ruta intră sub incidența punctului 4.2.2.5 și a apendicelui D.1 la STI OPE)

Cod de trafic

Gabaritul de liberă trecere

Sarcina pe osie [t]

Viteza pe linie [km/h]

Lungimea utilă a peronului [m]

P1

GC

17  (1) / 21,5  (2)

250 -350

400

P2

GB

20  (1) / 22,5  (2)

200 -250

200 -400

P3

DE3

22,5  (3)

120 -200

200 -400

P4

GB

22,5  (3)

120 -200

200 -400

P5

GA

20  (3)

80 -120

50 -200

P6

G1

12  (3)

Nu se aplică

Nu se aplică

P1520

S

22,5  (3))

80 -160

35 -400

P1600

IRL1

22,5  (3)

80 -160

75 -240

Tabelul 3

Parametrii de verificare a infrastructurii pentru traficul de marfă

(verificarea compatibilității cu ruta intră sub incidența punctului 4.2.2.5 și a apendicelui D.1 la STI OPE)

Cod de trafic

Gabaritul de liberă trecere

Sarcina pe osie [t]

Viteza pe linie [km/h]

Lungimea trenului [m]

F1

GC

22,5  (4)

100 -120

740 -1 050

F2

GB

22,5  (4)

100 -120

600 -1 050

F3

GA

20  (4)

60 -100

500 -1 050

F4

G1

18  (4)

Nu se aplică

Nu se aplică

F1520

S

25  (4)

50 -120

1 050

F1600

IRL1

22,5  (4)

50 -100

150 -450

Notă:

Tabelul 2 și tabelul 3 nu trebuie utilizate pentru verificarea compatibilității între materialul rulant și infrastructură.

(8)

În ceea ce privește structurile, sarcina pe osie în sine nu este suficientă pentru a stabili cerințele privind infrastructura. Cerințele sunt specificate după cum urmează:

pentru structurile noi de la punctele 4.2.7.1 și 4.2.7.2;

pentru structurile existente de la punctul 4.2.7.4;

pentru liniile de la punctul 4.2.6.

(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139I, 27.5.2019, p. 5).”;"

(b)

subpunctul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„11.

(neutilizat)”.

5.

La punctul 4.2.3.1, subpunctele 1, 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Partea superioară a gabaritului de liberă trecere trebuie stabilită pe baza gabaritelor selectate în conformitate cu punctul 4.2.1, care sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [3].

2.

Partea inferioară a gabaritului de liberă trecere trebuie să fie GI2, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele T, indicele [3]. În cazul în care liniile sunt echipate cu frâne de cale, pentru partea inferioară a gabaritului se aplică gabaritul de liberă trecere GI1 prevăzut în aceeași specificație.

3.

Calculele privind gabaritul de liberă trecere trebuie realizate prin metoda cinematică, în conformitate cu cerințele specificației menționate în apendicele T, indicele [3].”

6.

La punctul 4.2.3.2, subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Distanța dintre axele firelor de cale ferată trebuie să satisfacă cel puțin cerințele privind distanța de instalare limită dintre axele firelor de cale ferată, definită în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [3].”

7.

La punctul 4.2.3.4, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Contracurbele, cu excepția celor din stațiile de triaj unde vagoanele sunt manevrate individual, cu raze mici pentru liniile noi trebuie proiectate astfel încât să împiedice blocarea tampoanelor.

Pentru elementele intermediare de cale în linie dreaptă dintre curbe se aplică specificația menționată în apendicele T, indicele [4], ale cărei valori se bazează pe vehiculele de referință definite în aceeași specificație. Pentru a preveni blocarea tampoanelor la vehiculele existente care nu satisfac ipotezele vehiculelor de referință, administratorul de infrastructură poate specifica lungimi mai mari ale elementului intermediar în linie dreaptă

Pentru elementele intermediare de cale care nu sunt în linie dreaptă, trebuie realizat un calcul detaliat pentru a se verifica magnitudinea variației forțelor centrifuge la capătul vehiculului.”

8.

La punctul 4.2.4.5 subpunctul 4, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Următoarele osii montate, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele T, indicele [6], trebuie modelate trecând peste condițiile proiectate ale căii ferate (simulate prin calcul în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [5]):

(a)

S 1002 cu SR1;

(b)

S 1002 cu SR2;

(c)

GV 1/40 cu SR1;

(d)

GV 1/40 cu SR2.”

9.

La punctul 4.2.4.6, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Profilul capului de șină trebuie selectat din gama prevăzută în una dintre specificațiile menționate în apendicele T, indicii [7] și [8], sau trebuie să fie conformitate cu subpunctul 2.”

10.

La punctul 4.2.6.1, literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

forțele verticale maxime pe roată. Forțele verticale maxime pe roată pentru condiții de încercare definite sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [9];

(c)

forțele verticale cvasistatice pe roată. Forțele verticale cvasistatice maxime pe roată pentru condiții de încercare definite sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [9].”

11.

La punctul 4.2.6.3, literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

forțele laterale. Forțele laterale maxime exercitate de o osie montată asupra liniei pentru condiții de încercare definite sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [9];

(b)

forțele de ghidare cvasistatice. forțele de ghidare cvasistatice maxime Yqst pentru raze și condiții de încercare definite sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [9].”

12.

Punctul 4.2.7 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.7.   Rezistența structurilor la sarcinile de trafic

Cerințele specificațiilor menționate în apendicele T, indicii [10] și [11], specificate la prezentul punct din STI, trebuie aplicate în conformitate cu punctele corespondente din anexele naționale la specificațiile respective, dacă există.

4.2.7.1.   Rezistența podurilor noi la sarcinile de trafic

4.2.7.1.1.   Sarcinile verticale

1.

Podurile trebuie proiectate astfel încât să suporte sarcini verticale în conformitate cu următoarele modele de sarcină, prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [10]:

(a)

modelul de sarcină 71, prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10];

(b)

în plus, pentru poduri continue, modelul de sarcină SW/0, prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

2.

Modelele de sarcină trebuie înmulțite cu factorul alfa (α), prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

3.

Valoarea factorului alfa (α) este mai mare sau egală cu valorile prevăzute în tabelul 11.

Tabelul 11

Factorul alfa (α) pentru proiectarea de poduri noi

Tip de trafic

Factor alfa (α) minim

P1, P2, P3, P4

1,0

P5

0,91

P6

0,83

P1520

1

P1600

1,1

F1, F2, F3

1,0

F4

0,91

F1520

1,46

F1600

1,1

4.2.7.1.2.   Toleranța pentru efectele dinamice ale sarcinilor verticale

1.

Efectele sarcinii din modelele de sarcină 71 și SW/0 trebuie sporite de factorul dinamic phi (Φ), prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

2.

În cazul podurilor proiectate pentru viteze de peste 200 km/h pentru care specificația menționată în apendicele T, indicele [10] impune efectuarea unei analize dinamice, podul trebuie proiectat, în plus, astfel încât să respecte modelul de sarcină HSLM definit în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

3.

Se admite proiectarea podurilor noi astfel încât acestea să primească și trenuri individuale de călători cu sarcini pe osie mai mari decât cele vizate de modelul de sarcină HSLM. Analiza dinamică trebuie realizată utilizând valoarea caracteristică a sarcinii exercitate de trenul individual luată ca masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale în conformitate cu apendicele K, cu o toleranță pentru prezența călătorilor în zonele de stat în picioare, în conformitate cu nota 1 din apendicele K.

4.2.7.1.3.   Forțele centrifuge

Acolo unde calea ferată de pe un pod este curbată pe o porțiune a podului sau pe întreaga lungime a acestuia, forța centrifugă trebuie luată în considerare la proiectarea podurilor, astfel cum este prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

4.2.7.1.4.   Forțele de impact orizontal

Forța de impact orizontal trebuie luată în considerare la proiectarea podurilor, astfel cum este prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

4.2.7.1.5.   Acțiunile datorate tracțiunii și frânării (sarcini longitudinale)

Forțele de tracțiune și de frânare trebuie luate în considerare la proiectarea podurilor, astfel cum este prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

4.2.7.1.6.   Deformarea proiectată a căii ferate datorată acțiunilor traficului feroviar

Deformarea proiectată totală maximă a căii ferate datorată acțiunilor traficului feroviar nu trebuie să depășească valorile prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [11].

4.2.7.2.   Sarcina verticală echivalentă pentru structuri geotehnice și terasamente noi și efecte de presiune a solului

1.

Structurile geotehnice și terasamentele trebuie proiectate și efectele presiunii solului trebuie specificate ținând seama de sarcinile verticale produse de modelul de sarcină 71, astfel cum este prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

2.

Sarcina verticală echivalentă trebuie înmulțită cu factorul alfa (α) prevăzut în specificația menționată în apendicele T [10]. Valoarea α trebuie să fie mai mare sau egală cu valorile prevăzute în tabelul 11.

4.2.7.3.   Rezistența structurilor noi situate deasupra liniilor sau adiacent acestora

Trebuie luate în considerare acțiunile aerodinamice exercitate de trenurile în trecere, astfel cum este prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

4.2.7.4.   Rezistența structurilor existente (poduri, structuri geotehnice, terasamente) la sarcinile de trafic

1.

Podurile, structurile geotehnice și terasamentele trebuie aduse la un nivel de interoperabilitate specificat, în funcție de categoria de linie STI menționată la punctul 4.2.1.

2.

Cerințele minime privind capacitatea structurilor pentru fiecare cod de trafic sunt prevăzute în apendicele E și trebuie îndeplinite pentru ca linia să fie declarată interoperabilă.

3.

Se aplică următoarele condiții:

(a)

în cazul în care o structură existentă este înlocuită de o structură nouă, atunci noua structură trebuie să respecte cerințele de la punctul 4.2.7.1 sau de la punctul 4.2.7.2;

(b)

în cazul în care capacitatea minimă a structurilor existente respectă cerințele din apendicele E, atunci structurile existente îndeplinesc cerințele de interoperabilitate relevante;

(c)

în cazul în care capacitatea unei structuri existente nu îndeplinește cerințele din apendicele E și se execută lucrări (de exemplu, consolidare) în scopul creșterii capacității structurii pentru a îndeplini cerințele prezentei STI (iar structura nu este înlocuită de o structură nouă), trebuie să se asigure conformitatea structurii cu cerințele din apendicele E.

4.

Pentru rețelele din Regatul Unit (Irlanda de Nord), la subpunctele 2 și 3, categoria de linie EN poate fi înlocuită cu numărul RA (Route Availability – disponibilitatea traseului) (eliberat în conformitate cu norma tehnică națională notificată în acest scop) și, prin urmare, trimiterile la apendicele E se înlocuiesc cu trimiteri la apendicele F.”

13.

La punctul 4.2.8.1, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Limitele de intervenție imediată pentru defectele izolate în aliniament sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [12]. Defectele izolate nu trebuie să depășească limitele spectrului de lungimi de undă D1.”

14.

La punctul 4.2.8.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Limitele de intervenție imediată pentru defectele izolate în nivelmentul longitudinal sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [12]. Defectele izolate nu trebuie să depășească limitele spectrului de lungimi de undă D1.”

15.

Punctul 4.2.8.3 se modifică astfel:

(a)

subpunctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Limita de intervenție imediată pentru deformarea căii ferate ca defect izolat este dată ca fiind cuprinsă între zero și valoarea de vârf. Deformarea căii ferate este prevăzută în specificația menționată în apendicele T, indicele [13].

2.

Limita de deformare a căii ferate este o funcție a bazei de măsurare aplicată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [12].”;

(b)

subpunctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

În loc de subpunctul 2, pentru sistemul cu ecartament de 1 668 mm, limita de deformare a căii ferate este o funcție a bazei de măsurare aplicată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [12].”

16.

Punctul 4.2.9.2 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

În ceea ce privește peroanele la care urmează să oprească în regim de exploatare normal numai trenuri de călători care sunt menționate explicit ca fiind excluse din domeniul de aplicare al anexei la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei (*) («STI LOC&PAS») (*2) la punctul 1.1 din anexa respectivă, s-ar putea aplica alte dispoziții cu privire la înălțimea nominală a peronului.

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificație tehnică de interoperabilitate care vizează subsistemul «material rulant» – «Material rulant de călători și locomotive» al sistemului feroviar (JO L 356, 12.12.2014, p. 228).”;"

(b)

la sfârșitul punctului 4 se adaugă următoarea frază:

„Aceste valori se iau în considerare cu o toleranță de – 10/+ 20 mm.”

17.

Punctul 4.2.9.3 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Distanța dintre axa firului de cale și marginea peronului paralelă cu planul de rulare (bq), conform definiției din specificația menționată în apendicele T, indicele [3], trebuie stabilită pe baza gabaritului limită de instalare (bqlim). Gabaritul limită de instalare se calculează pe baza gabaritului G1.”;

(b)

la sfârșitul punctului 3 se adaugă următoarea frază:

„Aceste valori se iau în considerare cu o toleranță de – 10/+10 mm.”

18.

Punctul 4.2.10.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.10.1.   Variațiile maxime de presiune în tuneluri

1.

Orice tunel nou sau structură subterană nouă care se încadrează în categoriile descrise în specificația menționată în apendicele T, indicele [14] trebuie să asigure faptul că variația maximă de presiune provocată de trecerea unui tren care circulă cu viteza maximă admisă în tunel nu depășește 10 kPa în timpul necesar trenului pentru a trece prin tunel.

2.

Cerința de la subpunctul 1 trebuie să fie satisfăcută de-a lungul exteriorului oricărui tren care este conform cu STI LOC&PAS.

3.

În cazul modernizării sau reînnoirii subsistemului „infrastructură”, un tunel sau o structură subterană existentă destinată să fie exploatată la viteze mai mari sau egale cu 200 km/h trebuie să asigure faptul că variația maximă de presiune provocată de trecerea unui tren care circulă cu viteza maximă admisă în tunel nu depășește 10 kPa în timpul necesar trenului pentru a trece prin tunel. Evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [14], sau la punctul 6.2.4.12 subpunctul 1, atunci când nu este posibilă aplicarea unei evaluări simplificate a conformității.”

19.

Punctul 4.2.12.4 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Echipamentele fixe pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman trebuie alimentate cu apă potabilă care respectă cerințele Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (*3).

(*3)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).”;"

(b)

se adaugă următorul subpunct 3:

„3.

Materialele utilizate pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman a materialului rulant (de exemplu, rezervor, pompă, conducte, robinet și materiale de etanșare și calitate) trebuie să respecte cerințele aplicabile apei destinate consumului uman.”

20.

Punctul 4.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)

tabelul 15 se modifică după cum urmează:

(i)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

Interfețele cu subsistemul „material rulant – locomotive și material rulant de călători”;

(ii)

în a doua coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI INF”;

(iii)

în a treia coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI LOC&PAS”;

(iv)

pe rândul „Instalații pentru întreținerea trenurilor”, a treia coloană, textul „4.2.11.4. Echipamentele de realimentare cu apă” se elimină;

(b)

tabelul 16 se modifică după cum urmează:

(i)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

Interfețele cu subsistemul „material rulant, STI - vagoane de marfă”;

(ii)

în a doua coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI INF”;

(iii)

în a treia coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI WAG”.

21.

La punctul 4.3.2., tabelul 17 se modifică după cum urmează:

(i)

în a doua coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI INF”;

(ii)

în a treia coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI ENE”.

22.

La punctul 4.3.3., tabelul 18 se modifică după cum urmează:

(i)

în a doua coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI INF”;

(ii)

în a treia coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI CCS”.

23.

La punctul 4.3.4., tabelul 19 se modifică după cum urmează:

(i)

în a doua coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI INF”;

(ii)

în a treia coloană, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Referința din STI OPE”;

(iii)

rândul „Competențele personalului” se înlocuiește cu următorul text:

„Competențele personalului

4.6

Competențe profesionale

4.2.1.1

Cerințe generale”

24.

La punctul 5.3.3, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Pentru sistemul cu ecartament nominal de 1 435 mm, ecartamentul proiectat pentru traversele de cale ferată în aliniamente drepte și în curbe orizontale cu raza mai mare de 300 m trebuie să fie de 1 437 mm.”

25.

La punctul 6.1.5.1, literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

Duritatea șinei trebuie încercată pentru poziția RS în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [7].

(b)

Rezistența la tracțiune trebuie încercată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [7].

(c)

Încercarea la oboseală trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [7].”

26.

La punctul 6.1.5.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

(neutilizat).”

27.

La punctul 6.2.4.1, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Evaluarea gabaritului de liberă trecere ca analiză a proiectului trebuie realizată în raport cu secțiunile transversale caracteristice, utilizând rezultatele calculelor efectuate de administratorul de infrastructură sau de entitatea contractantă pe baza specificației menționate în apendicele T, indicele [3].”

28.

La punctul 6.2.4.2, subpunctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Se realizează o analiză a proiectului în vederea evaluării distanței dintre axele firelor de cale ferată, utilizând rezultatele calculelor efectuate de administratorul de infrastructură sau de entitatea contractantă pe baza specificației menționate în apendicele T, indicele [3]. Distanța nominală dintre axele firelor de cale ferată trebuie verificată la configurația liniei unde distanțele sunt date în paralel cu planul orizontal. Distanța de instalare limită dintre axele firelor de cale ferată trebuie verificată în raport cu raza și cu supraînălțarea relevantă.

2.

După asamblarea înainte de darea în exploatare, trebuie verificată distanța dintre axele firelor de cale ferată în locurile critice unde apare o apropiere de mai puțin de 50 mm de distanța de instalare limită dintre axele firelor de cale ferată, conform definiției din specificația menționată în apendicele T, indicele [3].”

29.

La punctul 6.2.4.4, se adaugă următorul subpunct 3:

„3.

La asamblare înainte de darea în exploatare, pentru analiza curbei orizontale minime trebuie evaluate valorile de măsurare furnizate de solicitant sau de administratorul de infrastructură. Trebuie să se țină cont de normele de recepție a lucrărilor definite de administratorul de infrastructură.”

30.

Punctul 6.2.4.6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.4.6.   Evaluarea valorilor de proiectare pentru conicitatea echivalentă

Evaluarea valorilor de proiectare pentru conicitatea echivalentă trebuie realizată prin utilizarea rezultatelor calculelor efectuate de administratorul de infrastructură sau de entitatea contractantă pe baza specificației menționate în apendicele T, indicele [5].”

31.

Punctul 6.2.4.10 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.4.10.   Procedura de evaluare a structurilor existente

1.

Evaluarea structurilor existente în raport cu cerințele de la punctul 4.2.7.4 subpunctul 3 literele (b) și (c) trebuie realizată prin una dintre următoarele metode:

(a)

verificarea faptului că valorile categoriilor de linii EN, în combinație cu viteza admisă publicată sau care urmează să fie publicată pentru liniile care conțin structurile, respectă cerințele din apendicele E;

(b)

verificarea faptului că valorile categoriilor de linii EN, în combinație cu viteza admisă specificată pentru poduri sau pentru proiect sau cu cerințele alternative specificate cu LM71 și factorul alfa (α) pentru P1 și P2 respectă cerințele din apendicele E;

(c)

o verificare a sarcinilor de trafic specificate pentru structuri sau pentru proiect în raport cu cerințele minime de la punctele 4.2.7.1.1, 4.2.7.1.2 și 4.2.7.2. Atunci când se analizează valoarea factorului alfa (α) în conformitate cu punctele 4.2.7.1.1 și 4.2.7.2, trebuie să se verifice doar dacă valoarea factorului alfa (α) corespunde valorii factorului alfa (α) stabilite în tabelul 11;

(d)

în cazul în care cerința referitoare la un pod existent este specificată prin trimitere la modelul de sarcină proiectată HSLM din apendicele E, evaluarea podului existent trebuie efectuată prin oricare dintre următoarele metode:

verificarea specificației pentru proiectul podului existent;

verificarea specificației pentru evaluarea dinamică;

verificarea capacității portante a podului existent publicată în registrul de infrastructură (RINF) pentru parametrul 1.1.1.1.2.4.2 [Conformitatea structurilor cu modelul de sarcină de mare viteză (HSLM)];

(e)

în cazul în care cerința referitoare la un pod existent este specificată prin trimitere la cerințe alternative privind modelul de sarcină dinamică (apendicele E nota 8), evaluarea podului existent trebuie efectuată prin verificarea specificației pentru evaluarea dinamică pentru aceste cerințe alternative privind sarcina în raport cu cerințele din apendicele E nota 8.

2.

Nu este necesară analizarea proiectului sau efectuarea de calcule.

3.

Respectiv, pentru evaluarea structurilor existente se aplică punctul 4.2.7.4 subpunctul 4.”

32.

La punctul 6.2.4.11, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Evaluarea distanței dintre axa firului de cale ferată și marginea peronului ca analiză a proiectului trebuie realizată prin utilizarea rezultatelor calculelor efectuate de administratorul de infrastructură sau de entitatea contractantă pe baza specificației menționate în apendicele T, indicele [3].”

33.

Punctul 6.2.4.12 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.4.12.   Evaluarea variațiilor maxime de presiune în tuneluri

1.

Evaluarea variației maxime de presiune în tunel (criteriul de 10 kPa) trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [14] pentru trenuri care respectă STI LOC&PAS și care pot circula la viteza maximă pe linie în tunelul care urmează să fie evaluat.

2.

Parametrii de intrare care trebuie utilizați în cursul evaluării trebuie să fie astfel aleși încât să fie atinsă semnătura de presiune caracteristică de referință a trenurilor prevăzută în STI LOC&PAS.

3.

Secțiunile transversale de referință sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [14].”

34.

Punctul 6.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.

(neutilizat)

35.

Punctul 6.4 se înlocuiește cu următorul text:

„6.4.   Evaluarea dosarului de întreținere

1.

În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (*4), solicitantul este responsabil de întocmirea dosarului tehnic care conține documentația solicitată pentru întreținere.

2.

Organismul notificat trebuie să verifice numai dacă a fost furnizată documentația solicitată pentru întreținere, astfel cum se prevede la punctul 4.5.1. Organismul notificat nu are obligația de a verifica informațiile cuprinse în documentația furnizată.

(*4)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).” "

36.

La punctul 6.5.1 subpunctul 1, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Până la revizuirea listei elementelor constitutive de interoperabilitate enumerate în capitolul 5 din prezenta STI, un organism notificat poate elibera un certificat de verificare CE pentru un subsistem chiar dacă unele dintre elementele constitutive de interoperabilitate încorporate în cadrul subsistemului nu dețin declarații CE de conformitate și/sau de adecvare pentru utilizare relevante în conformitate cu prezenta STI, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:”.

37.

La capitolul 7, primul paragraf se elimină.

38.

Punctele 7.1-7.6 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.1.   Planul național de implementare

Statele membre trebuie să elaboreze un plan național pentru implementarea prezentei STI, urmărind coerența întregului sistem feroviar al Uniunii. Acest plan trebuie să includă toate proiectele referitoare la reînnoirea și modernizarea subsistemului «infrastructură», precum și la astfel de subsisteme noi și trebuie să asigure migrarea treptată, într-un interval de timp rezonabil, către un subsistem «infrastructură» țintă interoperabil care să fie pe deplin conform cu prezenta STI.

7.2.   Aplicarea prezentei STI cu privire la un subsistem «infrastructură» nou

1.

Pentru un subsistem «infrastructură» nou, aplicarea prezentei STI este obligatorie.

2.

Un subsistem «infrastructură» nou înseamnă un subsistem «infrastructură» dat în exploatare după 28 septembrie 2023 care creează un traseu sau o porțiune de traseu undeva unde nu există niciun traseu în prezent.

Orice alte subsisteme «infrastructură» sunt considerate subsisteme «infrastructură» existente.

3.

Următoarele cazuri sunt considerate a fi o modernizare, și nu o dare în exploatare a unui subsistem «infrastructură» nou:

(a)

realinierea unei porțiuni a unui traseu existent;

(b)

realizarea unei rute ocolitoare;

(c)

adăugarea unuia sau mai multor fire de cale ferată pe un traseu existent, indiferent de distanța dintre firele de cale ferată inițiale și cele suplimentare.

7.3.   Aplicarea prezentei STI cu privire la un subsistem «infrastructură» existent

7.3.1.   Criterii de performanță a subsistemului

Pe lângă cazurile menționate la punctul 7.2. subpunctul 3, «modernizare» înseamnă o lucrare de modificare majoră a unui subsistem «infrastructură» existent al cărei rezultat este cel puțin conformitatea cu un cod de trafic suplimentar sau o modificare a combinației declarate de coduri de trafic (menționate în tabelul 2 și în tabelul 3 de la punctul 4.2.1).

7.3.2.   Aplicarea STI

Conformitatea cu prezenta STI este obligatorie pentru un subsistem sau pentru o parte sau părți ale acestuia care sunt modernizate sau reînnoite. Date fiind caracteristicile sistemului feroviar moștenit, conformitatea subsistemului «infrastructură» existent cu prezenta STI poate fi realizată printr-o îmbunătățire treptată a interoperabilității:

1.

Pentru subsistemul «infrastructură» modernizat, prezenta STI este obligatorie și se aplică subsistemului modernizat în cadrul acoperirii geografice a modernizării. Acoperirea geografică a modernizării trebuie definită pe baza localităților de pe liniile respective și pe referințele metrice și trebuie să conducă la conformitatea tuturor parametrilor de bază ai subsistemului «infrastructură» asociați liniilor care fac obiectul modernizării.

Adăugarea uneia sau a mai multor șine care suportă un ecartament suplimentar este considerată, de asemenea, o modernizare atunci când criteriile de performanță ale subsistemului sunt declanșate conform descrierii de la punctul 7.3.1.

2.

În cazul unei alte modificări decât o modernizare a subsistemului «infrastructură», aplicarea prezentei STI pentru fiecare parametru de bază (menționat la punctul 4.2.2) afectat de o modificare este obligatorie atunci când modificarea necesită efectuarea unei noi proceduri de verificare «CE» în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 al Comisiei (*5). Se aplică dispozițiile definite în articolele 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

3.

În cazul unei modificări alta decât o modernizare a subsistemului «infrastructură» și pentru acei parametri de bază care nu sunt afectați de modificare sau în cazul în care modificarea nu necesită o nouă verificare «CE», demonstrarea nivelului de conformitate cu prezenta STI este voluntară.

4.

În cazul modernizării sau reînnoirii subsistemului «infrastructură», nu este necesară îndeplinirea cerințelor prevăzute pentru liniile noi.

5.

În cazul unei «înlocuiri majore», astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (15) din Directiva (UE) 2016/797, din cadrul unei «reînnoiri», elementele neconforme cu STI ale subsistemului sau ale părții (părților) acestuia trebuie înlocuite în mod sistematic cu elemente conforme cu STI.

6.

«Înlocuire în cadrul întreținerii» înseamnă orice înlocuire de componente cu piese având funcții și performanțe identice, în cadrul întreținerii, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (17) din Directiva (UE) 2016/797. Aceasta se efectuează în conformitate cu cerințele prezentei STI, ori de câte ori este posibil din punct de vedere economic și rezonabil și nu necesită o verificare «CE».

7.

Următoarele excepții sunt permise pentru subsistemul «infrastructură» existent, în cazul modernizării sau reînnoirii:

(a)

În cazul modernizării sau reînnoirii subsistemului de infrastructură, pentru parametrii supraînălțare reglementați de punctul 4.2.4.2 din prezenta STI și pentru deficiența de supraînălțare reglementată de punctul 4.2.4.3 din prezenta STI, este permisă abaterea de la valorile limită stabilite în prezenta STI, respectând în același timp valorile limită excepționale și aplicând restricții și măsuri specifice prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [4]. Aplicarea acestei excepții nu trebuie să împiedice accesul vehiculelor autorizate pentru valorile maxime prevăzute la punctul 4.2.4.3 din prezenta STI.

(b)

În cazul unei modificări alta decât modernizarea subsistemului «infrastructură», se aplică următoarele condiții referitoare la înălțimea peronului și la distanța peron-tren reglementate la punctele 4.2.9.2 și 4.2.9.3:

Se permite aplicarea altor înălțimi nominale ale peronului dacă respectarea valorilor prevăzute la punctul 4.2.9.2 ar necesita modificări structurale ale unui element care susține o sarcină.

Se permite aplicarea unei alte distanțe peron-tren decât cea definită la punctul 4.2.9.3 subpunctul 2 atât timp cât valoarea bq este mai mare sau egală cu bqlim.

7.3.3.   Linii existente care nu fac obiectul unui proiect de reînnoire sau de modernizare

În cazul în care un administrator de infrastructură dorește să demonstreze nivelul de conformitate al unei linii existente cu parametrii de bază ai prezentei STI, acesta trebuie să aplice procedura descrisă în Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei (*6).

7.3.4.   Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate

Procedura care trebuie aplicată pentru verificarea compatibilității cu ruta și parametrii subsistemului «infrastructură» care trebuie utilizați sunt prevăzuți la punctul 4.2.2.5 și în apendicele D.1 la STI OPE.

7.4.   Neutilizat

7.5.   Neutilizat

7.6.   Neutilizat

(*5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 din 12 februarie 2019 privind modelele de certificate și de declarații «CE» pentru subsistemele și pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, modelul de declarație de conformitate cu un tip de vehicul feroviar autorizat și procedurile de verificare «CE» a subsistemelor în conformitate cu Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 201/2011 al Comisiei (JO L 42, 13.2.2019, p. 9)."

(*6)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520).” "

39.

Punctul 7.7.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.7.1.1.

(neutilizat)”.

40.

Punctul 7.7.6.7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.7.6.7.   Lacuna maximă a încrucișărilor duble fixe (4.2.5.3)

Cazuri P

În apendicele J, pentru ecartamentul nominal de 1 524 mm:

(a)

în loc de punctul J.1 litera (b), raza minimă prin încrucișarea dublă trebuie să fie de 200 m; pentru raze între 200 și 220 m, raza mică trebuie compensată prin lărgirea ecartamentului;

(b)

în loc de punctul J.1 litera (c), înălțimea minimă a contrașinei trebuie să fie de 39 mm.”

41.

Se adaugă următorul punct 7.7.8.2:

„7.7.8.2.    Limitele de intervenție imediată pentru ecartamentul liniei ca defect izolat (4.2.8.4)

Caz P

În loc de punctul 4.2.8.4 subpunctul 1, ecartamentul minim al liniei pentru toate vitezele este de 1 430 mm.”

42.

Punctul 7.7.10.2 subpunctul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

„EN 15302:2008+A1:2010” se înlocuiește cu „EN 15302:2021”

(b)

literele (a)-(e) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

S 1002, conform definiției din anexa C la EN 13715:2020, cu SR1;

(b)

S 1002, conform definiției din anexa C la EN 13715:2020, cu SR2;

(c)

GV 1/40, conform definiției din anexa B la EN 13715:2020, cu SR1;

(d)

GV 1/40, conform definiției din anexa B la EN 13715:2020, cu SR2;

(e)

EPS, conform definiției din anexa D la EN 13715:2020, cu SR1.”

43.

La punctul 7.7.15.1 subpunctele 1 și 3, la punctul 7.7.15.2, la punctul 7.7.15.7 subpunctul 1, la punctele 7.7.15.8, 7.7.16.2, 7.7.6.2, 7.7.6.3, 7.7.6.11, 7.7.6.13, 7.7.13.1, 7.7.13.2, 7.7.13.6, 7.7.13.7, textul „EN 15273-3:2013” se înlocuiește cu textul „EN 15273-3:2013+A1:2016”.

44.

Punctul 7.7.17 se înlocuiește cu următorul text:

„7.7.17.

(neutilizat)”.

45.

În apendicele C.1 litera (c) a doua liniuță, a doua subdiviziune se înlocuiește cu următorul text:

„—

lemn: conformitatea cu specificația menționată în apendicele T, indicele [15]”.

46.

În apendicele C.2, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

suport

tip;

rezistență la sarcini verticale:

beton: momente de încovoiere de proiectare;

lemn: conformitatea cu specificația menționată în apendicele T, indicele [15];

oțel: moment de inerție în secțiunea transversală;

rezistența la sarcinile longitudinale și laterale: geometrie și greutate;

ecartamentul nominal al liniilor;”.

47.

Apendicele E se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele E

Cerințe privind capacitatea structurilor existente în funcție de codul de trafic

Cerințele minime privind capacitatea podurilor existente în conformitate cu punctul 4.2.7.4 subpunctul 2 sunt prevăzute în tabelul 38A și în tabelul 39A, în funcție de codurile de trafic date în tabelul 2 și în tabelul 3. Aceste cerințe privind capacitatea sunt stabilite utilizând sarcina verticală definită numai de categoria de linie EN cu o viteză corespunzătoare sau de LM71 cu factorul alfa. Cerințele suplimentare privind capacitatea dinamică sunt exprimate prin modelul de sarcină dinamică HSLM. Categoria de linie EN și viteza asociată trebuie considerate o mărime combinată unică.

Cerințele minime privind capacitatea structurilor geotehnice și a terasamentelor existente în conformitate cu punctul 4.2.7.4 subpunctul 2 sunt prevăzute în tabelul 38B și în tabelul 39B, în funcție de codurile de trafic date în tabelul 2 și în tabelul 3.

Categoriile de linie EN depind de sarcina pe osie și de aspectele geometrice legate de distanța dintre osii și sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [2].

În cazul podurilor continue, trebuie să se ia în considerare cazul cu cele mai grave efecte dintre modelul de sarcină 71 (LM71) și modelul de sarcină SW/0. LM71, modelul de sarcină SW/0 și modelul de sarcină HSLM sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele T, indicele [10].

Tabelul 38A

Cerințe privind capacitatea de încărcare pentru poduri și cerințe suplimentare datorate efectelor dinamice (1)

Traficul de călători


Cod de trafic

Trafic cu trenuri tractate de locomotive: Trenuri de călători, inclusiv vagoane de călători (vagoane de călători obișnuite, furgoane și vagoane pentru transportul autoturismelor) și vagoane ușoare de marfă, locomotive și vehicule motoare(2)(3)(5)(6)(4)

Trafic cu rame electrice sau diesel, unități motoare și automotoare(2)(5)(4)

P1

Nu se aplică(7)

HSLM(8) și D2-200

sau

HSLM(8) și LM71, unde α = 1,0(14)

P2

HSLM(8) și D2-200

sau

HSLM (8) și LM71, unde α = 0,91(14)

HSLM (8) și D2-200

sau

HSLM(8) și LM71, unde α = 0,91(14)

P3a

(> 160 km/h)

L≥4m D2-100

și

L<4m D2-200(9)(10)(15)

L≥4m C2-100

și

L<4m C2-200(9)(15)

P3b

(≤ 160 km/h)

L≥4m D2-100

și

L<4m D2-160(9)(11)(15)

L≥4m D2-100

și

L<4m D2-160(9)(15)

P4a

(> 160 km/h)

L≥4m D2-100

și

L<4m D2-200(9)(12)(15)

L≥4m C2-100

și

L<4m C2-200(9)(15)

P4b

(≤ 160 km/h)

L≥4m D2-100

și

L<4m D2-160(9)(13)(15)

L≥4m C2-100

și

L<4m C2-160(9)(15)

P5

C2-120

B1-120

P6

a12

P1520

Punct deschis

P1600

Punct deschis


Tabelul 39A

Cerințe privind capacitatea de încărcare pentru poduri, exprimate prin categoria de linie EN – viteza asociată (1)

Traficul de marfă


Cod de trafic

Trenuri de marfă, inclusiv vagoane de marfă, alte vehicule și locomotive (2)

F1

D4-120

F2

D2-120

F3

C2-100

F4

B2-100

F1520

Punct deschis

F1600

Punct deschis

Note:

(1)

Valoarea vitezei indicată în tabele reprezintă cerința maximă pentru linie și poate să fie mai mică în conformitate cu cerințele de la punctul 4.2.1 subpunctul 12. La verificarea structurilor individuale de pe linie, este acceptabil să se țină seama de vitezele locale permise, astfel cum se indică, de asemenea, în notele 2 și 3 din tabelul 2 și în nota 1 din tabelul 3.

(2)

Vagoanele de călători (inclusiv vagoanele de călători obișnuite, furgoanele, vagoanele pentru transportul autoturismelor), alte vehicule, locomotivele, vehiculele motoare, ramele electrice și diesel, unitățile motoare și automotoarele sunt definite în STI LOC&PAS. Vagoanele ușoare de marfă sunt definite ca furgoane, cu diferența că se permite să fie utilizate în compuneri care nu sunt destinate transportului de călători.

(3)

Cerințele privind structurile stabilite utilizând categoriile de linie EN sau modelul de sarcină LM71 sunt compatibile cu până la două locomotive și/sau vehicule motoare cuplate adiacente. Cerințele privind structurile sunt compatibile cu o viteză maximă de 120 km/h pentru trei sau mai multe locomotive și/sau vehicule motoare cuplate adiacente (sau un tren format din locomotive și/sau vehicule motoare), sub rezerva respectării limitelor corespunzătoare pentru vagoanele de marfă de către locomotivele și/sau vehiculele motoare.

(4)

Pentru codurile de trafic P2, P3 și P4, se aplică cerințele atât pentru traficul cu trenuri tractate de locomotive, cât și pentru traficul cu mai multe unități. Pentru codul de trafic P5, statul membru poate să indice dacă se aplică cerințele pentru locomotive și pentru vehicule motoare.

(5)

Cerințele privind structurile sunt compatibile cu vagoanele de călători, vagoanele ușoare de marfă și ramele electrice sau diesel cu o masă medie pe unitate de lungime raportată la lungimea fiecărui vehicul de 2,45 t/m pentru categoria de linie EN A, 2,75 t/m pentru categoria de linie EN B1, 3,1 t/m pentru categoria de linie EN C2 și 3,5 t/m pentru categoria de linie EN D2 (nu pentru P5).

(6)

Cerințele privind structurile sunt compatibile cu locomotiva și vehiculele motoare cu 4 osii care au o distanță între osii în cadrul unui boghiu de cel puțin 2,6 m și o masă liniară medie raportată la lungimea vehiculului de până la 5,0 t/m.

(7)

Ținând seama de stadiul actual al tehnologiei de exploatare, nu este necesar să se definească cerințe armonizate în vederea asigurării unui nivel adecvat de interoperabilitate pentru aceste tipuri de vehicule în cazul codului de trafic P1.

(8)

Pentru liniile P1 și P2, trebuie să se precizeze conformitatea cu HSLM potrivit specificației menționate în apendicele T, indicele [10] (a se vedea procedura de la punctul 6.2.4.10 din prezenta STI). În cazul în care nu se poate demonstra conformitatea cu HSLM, în scopul verificării compatibilității dinamice prevăzute în conformitate cu verificarea compatibilității cu ruta din apendicele D.1 la STI OPE (parametrul RINF 1.1.1.1.2.4.4), sarcina dinamică, pentru care ar trebui verificată compatibilitatea cu podurile existente, trebuie precizată în documentele cu procedura (procedurile) prevăzute în parametrul RINF 1.1.1.1.2.4.4 (a se vedea, de asemenea, procedura de la punctul 6.2.4.10 din prezenta STI). Atunci când trebuie efectuată o analiză dinamică cu modele de sarcină bazate pe trenuri individuale, valoarea caracteristică a sarcinii pentru vehiculele destinate transportului de pasageri sau vehiculele destinate transportului de bagaje trebuie să fie în conformitate cu masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale, în conformitate cu apendicele K la prezenta STI.

(9)

Pentru a evita efectele dinamice excesive, inclusiv rezonanța, în prezent nu este posibil să se specifice proprietățile minime armonizate ale podurilor pentru a evita necesitatea unei evaluări dinamice. Sarcina dinamică a vehiculelor care îndeplinesc cerințele privind sarcina statică a podurilor (specificată fie ca o categorie de linie în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [2], fie din punctul de vedere al modelului de sarcină LM71) poate depăși, în mai multe cazuri, aceste cerințe obișnuite privind sarcina statică a podurilor (atunci când aceste sarcini statice sunt îmbunătățite cu toleranțele normale din sector pentru factorii dinamici pentru recalcularea sau proiectarea podurilor). Acest risc la adresa compatibilității între vehicule și poduri este gestionat prin verificările compatibilității dinamice prevăzute în apendicele D.1 la STI OPE (parametrul RINF 1.1.1.1.2.4.4). Atunci când trebuie efectuată o analiză dinamică cu modele de sarcină bazate pe trenuri individuale, valoarea caracteristică a sarcinii pentru vehiculele destinate transportului de pasageri sau vehiculele destinate transportului de bagaje trebuie să fie în conformitate cu masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale, în conformitate cu apendicele K la prezenta STI.

(10)

Cerințele privind trenurile de călători tractate de locomotive sunt valabile pentru vagoanele de călători și vagoanele ușoare de marfă care respectă categoria de linie EN A pentru viteze de până la 200 km/h (viteză admisă la nivel local) sau categoria de linie EN C2 pentru viteze de până la 160 km/h (viteză admisă la nivel local).

(11)

Cerințele privind trenurile de călători tractate de locomotive sunt valabile pentru vagoanele de călători și vagoanele ușoare de marfă care respectă categoria de linie EN C2 pentru viteze de până la 160 km/h (viteză admisă la nivel local).

(12)

Cerințele privind trenurile de călători tractate de locomotive sunt valabile pentru vagoanele de călători și vagoanele ușoare de marfă care respectă categoria de linie EN A pentru viteze de până la 200 km/h (viteză admisă la nivel local) sau categoria de linie EN B1 pentru viteze de până la 160 km/h (viteză admisă la nivel local).

(13)

Cerințele privind trenurile de călători tractate de locomotive sunt valabile pentru vagoanele de călători și vagoanele ușoare de marfă care respectă categoria de linie EN B1 pentru viteze de până la 160 km/h (viteză admisă la nivel local).

(14)

Cerințele stabilite utilizând categoriile de linie EN sau modelul de sarcină LM71 pot fi îndeplinite fie prin intermediul categoriei de linie EN cu viteza corespunzătoare, fie prin LM71 cu factorul alfa, în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [10]. Decizia între cele două opțiuni disponibile – nu neapărat cea mai oneroasă – îi aparține exclusiv solicitantului. Categoria de linie EN cu viteza corespunzătoare se bazează pe sarcina statică înmulțită cu un factor de amplificare dinamică.

(15)

În cazul în care cerințele minime privind capacitatea pentru un cod de trafic indicate în tabelul 38A sunt furnizate, de exemplu, sub forma L ≥ 4m D2-100 (*7) și L < 4m D2-200 (*8), trebuie îndeplinite criteriile relevante în conformitate cu lungimea încărcată L a elementului de pod avut în vedere. Categoria de linie EN cu viteza corespunzătoare se bazează pe sarcina statică înmulțită cu un factor de amplificare dinamică.

Tabelul 38B

Cerințe privind capacitatea de încărcare pentru structuri geotehnice și terasamente (1) (2)

Traficul de călători


Cod de trafic

Trafic cu trenuri tractate de locomotive: Trenuri de călători, inclusiv vagoane de călători (vagoane de călători obișnuite, furgoane și vagoane pentru transportul autoturismelor) și vagoane ușoare de marfă, locomotive și vehicule motoare (3)

Trafic cu rame electrice sau diesel, unități motoare și automotoare (3)

P1

Nu se aplică (4)

D2

P2

D2

D2

P3a

(> 160 km/h)

D2

C2

P3b

(≤ 160 km/h)

D2

D2

P4a

(> 160 km/h)

D2

C2

P4b

(≤ 160 km/h)

D2

C2

P5

C2

B1

P6

a12

P1520

punct deschis

P1600

punct deschis


Tabelul 39B

Cerințe privind capacitatea de încărcare pentru structuri geotehnice și terasamente

Traficul de marfă (2)


Cod de trafic

Trenuri de marfă, inclusiv vagoane de marfă, alte vehicule și locomotive

F1

D4

F2

D2

F3

C2

F4

B2

F1520

punct deschis

F1600

punct deschis

Note:

(1)

Categoriile de linie publicate ale tronsonului de linie, inclusiv terasamentele, țin seama de vitezele locale admise.

(2)

Vagoanele de călători (inclusiv vagoanele de călători obișnuite, furgoanele, vagoanele pentru transportul autoturismelor), alte vehicule, locomotivele, vehiculele motoare, ramele electrice și diesel, unitățile motoare și automotoarele sunt definite la punctul 2.2 din STI LOC&PAS. Vagoanele ușoare de marfă sunt definite ca furgoane, cu diferența că se permite să fie utilizate în compuneri care nu sunt destinate transportului de călători.

(3)

Pentru codurile de trafic P2, P3 și P4, se aplică atât cerințele pentru traficul cu trenuri tractate de locomotive, cât și cele pentru traficul cu rame. Pentru codul de trafic P5, statul membru poate să indice dacă se aplică cerințele pentru locomotive și pentru vehicule motoare.

(4)

Ținând seama de stadiul actual al tehnologiei de exploatare, nu este necesar să se definească cerințe armonizate în vederea asigurării unui nivel adecvat de interoperabilitate pentru acest tip de vehicule în cazul codului de trafic P1.

(*7)  Pentru viteze locale admise de până la 100 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la viteza locală admisă. Pentru viteze locale admise care depășesc 100 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la 100 km/h."

(*8)  Pentru viteze locale admise de până la 200 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la viteza locală admisă."

48.

Apendicele F se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Cerințe privind capacitatea structurilor în funcție de codul de trafic în Regatul Unit (Irlanda de Nord)”;

(b)

în tabelul 41, toate notele se elimină;

(c)

în apendicele G, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Transformarea vitezei în mile pe oră pentru Irlanda și pentru Regatul Unit (Irlanda de Nord)”.

49.

Apendicele I se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele I

(neutilizat)

50.

Apendicele K se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele K

Baza de cerințe minime pentru structuri în ceea ce privește ramele și vagoanele de călători obișnuite

Următoarele definiții ale masei pentru rame și pentru vagoane de călători obișnuite formează baza de cerințe dinamice minime pentru structuri și pentru verificarea compatibilității structurilor cu ramele și cu vagoanele de călători obișnuite.

În cazul în care pentru determinarea capacității portante a podului este necesară o evaluare dinamică, capacitatea portantă a podului trebuie specificată și exprimată sub forma masei proiectate în cazul unei sarcini utile normale, în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1], ținând seama de valorile date în tabelul 45 pentru sarcina utilă a călătorilor din zonele de stat în picioare.

Definițiile masei pentru compatibilitatea statică se bazează pe masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale, stabilită în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1], ținând seama de specificația menționată în apendicele T, indicele [2].

Tabelul 45

Sarcina utilă a călătorilor în zonele de stat în picioare, în kg/m2, în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1]

Tip de tren

Sarcina utilă normală

pentru specificarea

compatibilității dinamice

Trenuri de mare viteză și de lung parcurs

160  (5)

Trenuri de mare viteză și de lung parcurs

Rezervare obligatorie

0

Altele

(trenuri regionale, de navetă, de trafic suburban)

280

51.

Apendicele N se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele N

(neutilizat)

.

52.

Apendicele P se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Calculele privind gabaritul de liberă trecere trebuie efectuate utilizând metoda cinematică în conformitate cu cerințele din specificația menționată în apendicele T, indicele [3], cu profilurile cinematice de referință și normele asociate definite în prezentul apendice.”;

(b)

la punctul P.1.2, figura 13 se înlocuiește cu următoarele figuri:

„Profilul de referință al părților inferioare ale gabaritului cinematic GEI2 aferent vehiculelor care pot trece peste frânele de cale în poziție neactivă (l = ecartamentul liniei)

(dimensiuni în milimetri)

Image 5

(1)

Suprafața de rulare.”

53.

Apendicele Q se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele Q

(neutilizat)

.

54.

În apendicele R, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Categoria de linie EN – viteza asociată [km/h] pentru codurile de trafic P1520 (toate vehiculele), P1600 (toate vehiculele), F1520 (toate vehiculele) și F1600 (toate vehiculele) din apendicele E, tabelele 38A, 39A, 38B și 39B.”

55.

În tabelul 48 din apendicele S, a treia coloană se modifică după cum urmează:

(a)

al paisprezecelea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Rezultatul procesului de clasificare prevăzut în specificația menționată în apendicele T, indicele [2], menționat în standardul respectiv sub denumirea de «categorie de linie». Aceasta reprezintă capacitatea infrastructurii de a suporta sarcinile verticale exercitate de vehicule asupra liniei sau a sectorului de linie în cadrul unui serviciu regulat («normal»).”;

(b)

rândurile de la al șaisprezecelea până la al douăzeci și unulea se înlocuiesc cu următorul text:

„Distanța dintre vârful inimii de încrucișare și contrașină (a se vedea dimensiunea nr. 2 din figura 14).

Distanța dintre suprafața de rulare și partea inferioară a spațiului dintre șină și contrașină (a se vedea dimensiunea nr. 6 din figura 14).

Distanța dintre o șină de rulare și o contrașină sau o aripă adiacentă (a se vedea dimensiunea nr. 5 din figura 14).

Distanța dintre fața de lucru a contrașinei sau a aripii din încrucișare și fața interioară a șinei de rulare opuse, de cealaltă parte a ecartamentului, măsurată la intrarea contrașinei, respectiv a aripii

(a se vedea dimensiunea nr. 4 din figura 14). Intrarea contrașinei sau a aripii reprezintă punctul în care este permis contactul dintre roată și contrașină sau aripă.

Distanța dintre fața de lucru a aripii din încrucișare și contrașina opusă, de cealaltă parte a ecartamentului (a se vedea dimensiunea nr. 3 din figura 14).

Distanța dintre fața interioară a unui ac de macaz și vârful acului de macaz opus (a se vedea dimensiunea nr. 1 din figura 14).”

(c)

al douăzeci și treilea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Unitate de măsură care nu face parte din SI, folosită pentru duritatea oțelului și definită în specificația menționată în apendicele T, indicele [16].”;

(d)

al douăzeci și șaselea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Definit la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).”;

(e)

al cincizeci și treilea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Porțiunea de încrucișare dublă în care nu există nicio ghidare a roții descrisă ca «lacună» în specificația menționată în apendicele T, indicele [17].”

56.

În apendicele S, se introduce un nou rând, în ordine alfabetică, după cum urmează:

„Structuri geotehnice/Geotechnische Strukturen/Structures géotechniques

4.2.7.2, 4.2.7.4

O structură care include un element de sol sau de structură care se bazează pe rezistența solului.

Notă: Terasamentele reprezintă un subset pentru structura geotehnică”

57.

Apendicele T se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele T

Specificații tehnice de referință din prezenta STI

Tabelul 49

Standarde de referință

Indice

Caracteristici de evaluat

Punctul din STI

Punctul din standard obligatoriu

[1]

EN 15663:2017+A1:2018

Aplicații feroviare. Mase de referință ale vehiculelor

[1.1]

Definiția masei materialului rulant

4.2.1 (7), tabelul 2

Apendicele K

4.5

[1.2]

Definiția masei materialului rulant

4.2.1 (7), tabelul 3

4.5 și 7.4

[1.3]

Sarcina utilă a călătorilor pentru trenurile de mare viteză și de lung parcurs

Apendicele K, tabelul 45

Tabelul 7

[1.4]

Sarcina utilă a călătorilor pentru alte trenuri

Apendicele K, tabelul 45

Tabelul 8

[2]

EN 15528:2021

Aplicații feroviare. Categorii de linie pentru administrarea interfeței dintre limitele de încărcare ale vehiculelor și infrastructură

[2.1]

Definiția masei materialului rulant

4.2.1 (7), tabelul 2

Apendicele K

6.4

[2.2]

Cerințe privind capacitatea structurilor existente în funcție de codul de trafic

Apendicele E

Anexa A

[2.3]

Categoriile de linie

Apendicele E tabelul 38A [nota (9)]

 

[2.4]

Definiția categoriei de linie

Apendicele S

5

[3]

EN 15273-3:2013+A1:2016

Aplicații feroviare. Gabarite. Partea 3: Gabarit de liberă trecere

[3.1]

Gabaritul de liberă trecere

4.2.3.1 (1)

Anexa C și punctul D.4.8 din anexa D

[3.2]

Gabaritul de liberă trecere

4.2.3.1 (2)

Anexa C

[3.3]

Gabaritul de liberă trecere

Evaluare

4.2.3.1 (3)

6.2.4.1

5, 7, 10

Anexa C și punctul D.4.8 din anexa D

[3.4]

Distanța dintre axele firelor de cale ferată

Evaluare

4.2.3.2 (3)

6.2.4.2

9

[3.5]

Distanța peron-tren

Evaluare

4.2.9.3 (1)

6.2.4.11 (1)

13

[3.6]

Calculul gabaritului de liberă trecere al părților inferioare pentru ecartamentul de 1 668  mm

Apendicele P

5, 7 și 10

[4]

EN 13803:2017

Aplicații feroviare. Cale. Parametri de proiectare a traseului căii. Ecartament 1 435  mm și mai mare

[4.1]

Raza minimă a curbei orizontale

Definiția vehiculului de referință

4.2.3.4 (2)

Tabelele N.1 și N.2

N.2

[4.2]

Modernizarea sau reînnoirea infrastructurii, pentru parametrii supraînălțare și insuficiența de supraînălțare

7.3.2

6.2 (tabelul 5) și 6.3 (tabelul 7 pentru trenurile fără înclinare)

(a se vedea și notele corespunzătoare din ambele capitole).

[5]

EN 15302:2021

Aplicații feroviare. Parametrii geometrici de contact roată-șină. Definiții și metode de determinare

[5.1]

Conicitatea echivalentă

4.2.4.5 (4)

6, 8, 9, 12

[5.2]

Evaluare

6.2.4.6

6, 8, 9, 12

[6]

EN 13715:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți. Profil de rulare

[6.1]

Conicitatea echivalentă

4.2.4.5 (4) literele (a) și (b)

Anexa C

[6.2]

Conicitatea echivalentă

4.2.4.5 (4) literele (c) și (d)

Anexa B

[7]

EN 13674-1:2011+A1:2017

Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 1: Șine Vignole cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m

[7.1]

Profilul capului de șină pentru linia curentă

4.2.4.6 (1)

Anexa A

[7.2]

Evaluarea șinelor

6.1.5.1 litera (a)

9.1.8

[7.3]

Evaluarea șinelor

6.1.5.1 litera (b)

9.1.9

[7.4]

Evaluarea șinelor

6.1.5.1 litera (c)

8.1 și 8.4

[8]

EN 13674-4:2006+A1:2009

Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 4: Șine Vignole cu masa cuprinsă între 27 kg/m și 46 kg/m, exclusiv 46 kg/m

[8.1]

Profilul capului de șină pentru linia curentă

4.2.4.6 (1)

Anexa A

[9]

EN 14363:2016+A2:2022

Aplicații feroviare. Încercări și simulări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare. Comportament dinamic și încercări statice

[9.1]

Rezistența liniei la sarcini verticale

Rezistența liniei la sarcini laterale

4.2.6.1 literele (b) și (c)

4.2.6.3 litera (b)

7.5.3

[9.2]

Rezistența liniei la sarcini laterale

4.2.6.3 litera (a)

7.5.2 și tabelul 4

[10]

EN 1991-2:2003/AC:2010

Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 2: Acțiuni din trafic la poduri

[10.1]

Rezistența structurilor la sarcinile de trafic

4.2.7

 

[10.2]

Rezistența podurilor noi la sarcinile de trafic:

Sarcinile verticale

4.2.7.1.1 (1) litera (a)

6.3.2 subpunctul 2 P  (6)

Sarcina verticală echivalentă pentru structuri geotehnice și terasamente noi și efecte de presiune a solului

4.2.7.2 (1)

Cerințe privind capacitatea structurilor existente în funcție de codul de trafic

Apendicele E – Modelul de sarcină 71

[10.3]

Rezistența podurilor noi la sarcinile de trafic:

Sarcinile verticale

4.2.7.1.1 (1) litera (b)

6.3.3 (3)P

Cerințe privind capacitatea structurilor existente în funcție de codul de trafic

Apendicele E – Modelul de sarcină SW/0

[10.4]

Rezistența podurilor noi la sarcinile de trafic:

Sarcinile verticale

4.2.7.1.1 (2)

6.3.2 (3)P și 6.3.3 (5)P

Sarcina verticală echivalentă pentru structuri geotehnice și terasamente noi și efecte de presiune a solului

4.2.7.2 subpunctul 2

[10.5]

Toleranța pentru efectele dinamice ale sarcinilor verticale

4.2.7.1.2 (1)

6.4.3 (1)P și 6.4.5.2 (2)

[10.6]

Toleranța pentru efectele dinamice ale sarcinilor verticale

4.2.7.1.2 (2)

6.4.4.

[10.7]

Toleranța pentru efectele dinamice ale sarcinilor verticale

4.2.7.1.2 (2)

6.4.6.1.1 (3)-(6)

Cerințe privind capacitatea structurilor existente în funcție de codul de trafic

Apendicele E – Modelul de sarcină HSLM

[10.8]

Forțele centrifuge

4.2.7.1.3

6.5.1 (2), (4)P și (7)

[10.9]

Forțele de impact orizontal

4.2.7.1.4

6.5.2

[10.10]

Acțiunile datorate tracțiunii și frânării (sarcini longitudinale)

4.2.7.1.5

6.5.3 (2)P, (4), (5), (6) și (7)P

[10.11]

Rezistența structurilor noi situate deasupra liniilor sau adiacent acestora

4.2.7.3

6.6.2-6.6.6

[11]

Anexa A2 la EN 1990:2002 emis sub forma EN 1990:2002/A1:2005

Eurocod. Bazele proiectării structurilor

[11.1]

Rezistența structurilor la sarcinile de trafic

4.2.7

 

[11.2]

Deformarea proiectată a căii ferate datorată acțiunilor traficului feroviar

4.2.7.1.6

A2.4.4.2.2 (3)P

[12]

EN 13848-5:2017

Aplicații feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 5: Niveluri de calitate ale geometriei căii. Linie curentă și aparate de cale

[12.1]

Limita de intervenție imediată pentru aliniament

4.2.8.1 (1)

7.5

Limitele intervalului de lungimi de undă D1 prevăzute în tabelul 5

[12.2]

Limita de intervenție imediată pentru nivelmentul longitudinal

4.2.8.2 (1)

7.3

Limitele intervalului de lungimi de undă D1 prevăzute în tabelul 4

[12.3]

Limita de intervenție imediată pentru deformarea căii ferate

4.2.8.3 (2)

7.6

[12.4]

Limita de intervenție imediată pentru deformarea căii ferate – sistemul cu ecartament de 1 668  mm

4.2.8.3 (6)

Anexa C

[13]

EN 13848-1:2019

Aplicații feroviare. Cale. Calitatea geometriei căii. Partea 1: Caracterizarea geometriei căii

[13.1]

Limita de intervenție imediată pentru deformarea căii ferate

4.2.8.3 (1)

6.5

[14]

EN 14067-5:2021/AC:2023

Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 5: Cerințe și proceduri de încercare pentru aerodinamică în tunel

[14.1]

Criteriul pentru tunelurile noi

4.2.10.1 (1)

6.1.3 tabelul 10

[14.2]

Criteriul pentru tunelurile existente

4.2.10.1 (3)

6.1.4

[14.3]

Procedura de evaluare

6.2.4.12 (1)

6.1, 7.4

[14.4]

Secțiunea transversală de referință

6.2.4.12 (3)

6.1.2.1

 

 

 

 

[15]

EN 13145:2001

Aplicații feroviare. Cale. Traverse și suporturi de lemn

[15.1]

Rezistența la sarcini verticale

Apendicele C.1 litera (c)

Apendicele C.2 litera (c)

 

[16]

EN ISO 6506-1:2014

Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell. Metodă de încercare

[16.1]

Definiția durității oțelului

Apendicele S

 

[17]

EN 13232-3:2003

Aplicații feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 3: Cerințe pentru interacțiunea roată/șină

[17.1]

Definiția «lacunei unei încrucișări duble»

Apendicele S

4.2.5


Tabelul 50

Documente tehnice (disponibile pe site-ul web al ERA)

Indice

Caracteristici de evaluat

Punctul din STI

Punct din documentul tehnic obligatoriu

[A]

Documentul tehnic al ERA privind codificarea transportului combinat

ERA/TD/2023-01/CCT versiunea 1.1 (publicată la 21.3.2023)

[A.1]

Codificarea liniilor

2.6

2.1


(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139I, 27.5.2019, p. 5).”;

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificație tehnică de interoperabilitate care vizează subsistemul «material rulant» – «Material rulant de călători și locomotive» al sistemului feroviar (JO L 356, 12.12.2014, p. 228).”;

(*3)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).”;

(*4)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).”

(*5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 din 12 februarie 2019 privind modelele de certificate și de declarații «CE» pentru subsistemele și pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, modelul de declarație de conformitate cu un tip de vehicul feroviar autorizat și procedurile de verificare «CE» a subsistemelor în conformitate cu Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 201/2011 al Comisiei (JO L 42, 13.2.2019, p. 9).

(*6)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520).”

(*7)  Pentru viteze locale admise de până la 100 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la viteza locală admisă. Pentru viteze locale admise care depășesc 100 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la 100 km/h.

(*8)  Pentru viteze locale admise de până la 200 km/h, capacitatea minimă de încărcare necesară este D2 la viteza locală admisă.”


(1)  Valorile minime necesare ale sarcinii pe osie care trebuie utilizate pentru verificările podurilor utilizând o evaluare dinamică, pe baza masei proiectate în stare de funcționare pentru vehiculele motoare și locomotive și a masei de exploatare în cazul unei sarcini utile normale pentru vehiculele capabile să transporte o sarcină utilă de călători sau de bagaje (definițiile maselor în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1]).

(2)  Valorile minime necesare ale sarcinii pe osie care trebuie utilizate pentru verificările infrastructurii utilizând o sarcină statică, pe baza masei proiectate în cazul unei sarcini utile excepționale pentru vehiculele capabile să transporte o sarcină utilă de călători sau de bagaje (definițiile maselor în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1] cu privire la specificația menționată în apendicele T, indicele [2]). Această sarcină pe osie poate fi corelată cu o viteză limitată.

(3)  A se utiliza pentru verificările infrastructurii utilizând o sarcină statică, pe baza masei proiectate în stare de funcționare pentru vehiculele motoare și locomotive și a masei proiectate în cazul unei sarcini utile excepționale pentru alte vehicule (definițiile maselor în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1] cu privire la specificația menționată în apendicele T, indicele [2]). Această sarcină pe osie poate fi corelată cu o viteză limitată.

(4)  A se utiliza pentru verificările statice ale infrastructurii, pe baza masei proiectate în stare de funcționare pentru vehiculele motoare și locomotive și a masei proiectate în cazul unei sarcini utile normale pentru alte vehicule (definițiile maselor în conformitate cu specificația menționată în apendicele T, indicele [1]). Această sarcină pe osie poate fi corelată cu o viteză limitată.

(5)  Sarcina utilă normală din specificația menționată în apendicele T, indicele [1] plus o sarcină utilă suplimentară de 160 kg/m2 pentru zonele de stat în picioare.

(6)  Cu acordul ANS, se permite proiectarea de structuri geotehnice, de terasamente și calcularea efectelor presiunii solului utilizând sarcini liniare sau sarcini punctuale, în cazul în care efectele sarcinii corespund modelului de sarcină 71 cu factorul α.


ANEXA III

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 2.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1.2.   Sfera de aplicabilitate legată de subsistemul «material rulant»

Prezenta STI se aplică materialului rulant care se încadrează în domeniul de aplicare al anexei la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 (STI LOC&PAS) și care este destinat transportului de călători.

Prezenta STI nu se aplică materialului rulant destinat altor scopuri decât transportul de persoane. Persoanele care însoțesc un tren de marfă sau care circulă cu alte vehicule feroviare decât cele destinate călătorilor fac obiectul condițiilor stabilite de întreprinderea feroviară și publicate pe site-ul acesteia.”

2.

La punctul 2.3 se adaugă următoarea definiție:

„Fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren Un fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren este un fotoliu rulant ale cărui caracteristici permit utilizarea deplină a tuturor funcțiilor materialului rulant destinate utilizatorilor de fotolii rulante. Caracteristicile unui fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren se încadrează în limitele specificate în apendicele M.”

3.

Capitolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelele următoare indică cerințele esențiale, stabilite în anexa III la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (*1), care sunt îndeplinite de specificațiile prevăzute în capitolul 4 al prezentei STI pentru domeniul de aplicare al prezentei STI.

(*1)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).”;"

(b)

în tabelul 1, în primul rând din titlu, textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”;

(c)

în tabelul 2, în primul rând din titlu, textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”.

4.

La punctul 4.1 (1), textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”.

5.

La punctul 4.1 (3), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Cerințele și responsabilitățile de exploatare sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei (*2) (STI OPE) și la punctul 4.4 din prezenta STI.

(*2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 5).” "

6.

La punctul 4.2.1, tabelul 3 se înlocuiește după cum urmează:

„Tabelul 3

Categorii de parametri de bază

Parametru de bază

Detaliile tehnice furnizate

Doar cerință funcțională

Spații de parcare pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă

 

Punctul 4.2.1.1 integral

Traseu fără obstacole

Amplasarea traseului

Lățimea traseului fără obstacole

Prag

Mâini curente duble

Tip de ascensor

Înălțimea la care se află semnele Braille

Caracteristici detaliate

Uși și intrări

4.2.1.3 (2): Lățimea ușii

4.2.1.3 (4): Înălțimea la care se află dispozitivul de acționare a ușilor

4.2.1.3 (1)

4.2.1.3 (3)

Pardoseli

4.2.1.4 (2): Denivelări ale podelei

4.2.1.4 (1): Rezistența la derapare

Evidențierea obstacolelor transparente

 

Punctul 4.2.1.5 integral

Toalete și spații pentru schimbarea scutecelor bebelușilor

 

Punctul 4.2.1.6 integral

Mobilier și dispozitive amovibile

 

Punctul 4.2.1.7 integral

Emiterea biletelor, birouri de informații și puncte de asistență pentru clienți

4.2.1.8 (5): Culoar pentru accesul la aparatele de taxat bilete

4.2.1.8 (1)-(4)

4.2.1.8 (6)

Iluminat

4.2.1.9 (3): Iluminatul peroanelor

4.2.1.9 (1), 4.2.1.9 (2), 4.2.1.9 (4): Iluminatul în alte locuri

Informații vizuale: semne, pictograme și informații imprimate sau dinamice

Detaliile care trebuie furnizate

Locul de amplasare a informațiilor

Caracteristici detaliate ale informațiilor vizuale

Informații verbale

Punctul 4.2.1.11 integral

 

Lățimea peronului și marginea peronului

4.2.1.12 (2)-(5)

4.2.1.12 (6)-(9): Prezența elementelor

4.2.1.12 (1)

4.2.1.12 (6)-(9): Caracteristicile marcajelor contrastante și ale marcajelor vizuale și tactile

Capătul peronului

4.2.1.13: Prezența elementelor

4.2.1.13: Caracteristicile marcajelor contrastante și ale marcajelor vizuale și tactile”

Dispozitive de asistență la îmbarcare aflate pe peroane

Punctul 4.2.1.14 integral

 

Trecerea la nivel cu calea ferată pentru călători în gări

Punctul 4.2.1.15 integral

 

7.

La punctul 4.2.1.2, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Toate traseele fără obstacole, pasarelele și pasajele subterane trebuie să aibă o lățime liberă de cel puțin 160 cm, cu excepția zonelor specificate la punctele 4.2.1.2.2 (3a) (rampe), 4.2.1.3 (2) (uși), 4.2.1.12 (3) (peroane) și 4.2.1.15 (2) (treceri la nivel).”

8.

La punctul 4.2.1.2.1, subpunctul 1 se elimină.

9.

Punctul 4.2.1.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.2.2.   Circulația pe verticală

1.

În cazul în care un traseu fără obstacole include o modificare de nivel, trebuie să existe un traseu fără trepte care să ofere o alternativă la scări pentru persoanele cu mobilitate redusă.

2.

Treptele și scările de pe traseele fără obstacole trebuie să aibă o lățime minimă de 160 cm, măsurată între mâinile curente.

2a.

Cel puțin prima și ultima treaptă a unei scări trebuie semnalate cu o bandă contrastantă. Această cerință se aplică și în cazul unei singure trepte.

2b.

Ca cerință minimă, înainte de prima treaptă descendentă a unei scări cu cel puțin trei trepte trebuie instalate benzi podotactile.

3.

Acolo unde nu pot fi puse la dispoziție ascensoare trebuie instalate rampe pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă care nu pot utiliza scările. Acestea trebuie să aibă o pantă moderată. O pantă abruptă este permisă numai pentru rampele pe distanțe scurte.

3a.

Atunci când sunt utilizate ca o completare a scărilor, rampele pot avea o lățime de 120 cm măsurată la nivelul podelei.

4.

Scările cu cel puțin trei trepte și rampele trebuie prevăzute cu mâini curente pe ambele părți și pe două niveluri.

5.

Acolo unde nu sunt disponibile rampe trebuie puse la dispoziție ascensoare, care trebuie să fie cel puțin de tipul 2, conform specificației menționate în apendicele A, indicele [1]. Ascensoarele de tipul 1 sunt permise doar în cazul gărilor care sunt supuse unor lucrări de reînnoire sau de modernizare.

6.

Scările rulante și trotuarele rulante trebuie proiectate în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [2].

7.

Trecerile la nivel cu calea ferată pot face parte dintr-un traseu fără obstacole atunci când îndeplinesc cerințele de la punctul 4.2.1.15.”

10.

Punctul 4.2.1.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.2.3.   Identificarea traseului

1.

Traseele fără obstacole trebuie identificate în mod clar prin informații vizuale, astfel cum se descrie la punctul 4.2.1.10.

2.

Informațiile privind traseul fără obstacole trebuie puse la dispoziția persoanelor cu deficiențe de vedere cel puțin prin benzi podotactile contrastante. Prezentul subpunct nu se aplică traseelor fără obstacole de la și către parcări.

2a.

În cazul în care sunt prevăzute mai multe instalații de un anumit tip de zonă publică, traseul spre cel puțin unul dintre acestea trebuie indicat prin benzi podotactile contrastante.

2b.

Benzile podotactile pot fi omise atunci când traseul este indicat fără ambiguitate prin elemente construite sau naturale, cum ar fi margini și suprafețe care pot fi urmărite în mod tactil și vizual.

3.

Suplimentar sau ca alternativă, se permite utilizarea de soluții tehnice care folosesc aplicații pe telefon sau dispozitive acustice telecomandate. În cazul în care acestea sunt destinate să fie folosite ca alternativă, trebuie tratate ca soluții inovatoare.

4.

Dacă de-a lungul traseului fără obstacole până la peron există mâini curente sau pereți la îndemână, pe acestea (aceștia) trebuie trecute informații succinte (de exemplu, numărul peronului sau informații privind direcția). Informațiile trebuie să fie scrise în Braille sau în litere ori numere volumetrice. Informațiile trebuie să fie amplasate pe mâna curentă sau pe perete la o înălțime de 145-165 cm.”

11.

La punctul 4.2.1.6, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Dacă în incinta unei gări există spații pentru schimbarea scutecelor bebelușilor, cel puțin un astfel de spațiu trebuie să fie accesibil utilizatorilor de fotolii rulante de ambele sexe.”

12.

Punctul 4.2.1.8 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

În cazul în care sunt prevăzute ghișee de vânzare manuală a biletelor, birouri de informații și puncte de asistență pentru clienți, cel puțin un birou trebuie să fie accesibil utilizatorilor de fotolii rulante și persoanelor mici de statură și cel puțin un birou trebuie să fie echipat cu un sistem cu bucle de inducție pentru aparate auditive.”;

(b)

subpunctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

În cazul în care în incinta unei gări există distribuitoare automate de bilete, cel puțin unul dintre aceste aparate trebuie să aibă o interfață accesibilă unui utilizator de fotoliu rulant sau unei persoane mici de statură. Această cerință se aplică fiecărui vânzător de bilete care furnizează distribuitoare automate în incinta gării.”

13.

La punctul 4.2.1.9, subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Peroanele trebuie să fie iluminate în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [3] și [4].”;

14.

Punctul 4.2.1.10 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.10.   Informații vizuale: semne, pictograme și informații imprimate sau dinamice

(1)

Trebuie furnizate următoarele informații:

informații privind siguranța și instrucțiuni de siguranță;

semne de avertizare, de interdicție și de obligativitate;

informații privind plecarea trenurilor;

identificarea serviciilor din gară, dacă este cazul, și a căilor de acces la aceste servicii.

(2)

Caracterele, simbolurile și pictogramele utilizate pentru informațiile vizuale trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt aplicate.

(3)

Trebuie instalate semne în toate punctele în care călătorii trebuie să ia o decizie privind traseul, precum și la anumite intervale de-a lungul traseului. Semnele, simbolurile și pictogramele trebuie aplicate în mod consecvent pe întreg traseul.

(4)

Informațiile privind plecarea trenurilor (inclusiv destinația, opririle intermediare, numărul peronului și ora) trebuie să fie disponibile și adecvate pentru a fi citite de la o înălțime de 160 cm în cel puțin un loc din gară.

(5)

Setul de fonturi utilizat pentru texte trebuie să fie ușor lizibil.

(6)

Toate semnele de siguranță, de avertizare, de obligativitate și de interdicție trebuie să conțină pictograme.

(7)

Semne cu informații tactile trebuie amplasate în:

toalete, pentru informații funcționale și pentru apelul de urgență, dacă este cazul;

ascensoare, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [1].

(8)

Informațiile orare prezentate în cifre trebuie să fie în formatul de 24 de ore.

(9)

Următoarele pictograme și simboluri grafice specifice trebuie să prezinte simbolul fotoliului rulant, în conformitate cu apendicele N:

informații direcționale către trasee special amenajate pentru fotoliile rulante;

indicarea toaletelor cu acces pentru fotoliile rulante și a altor amenajări, dacă este cazul;

dacă pe peron există informații privind configurația trenurilor, indicarea locului de îmbarcare pentru fotoliile rulante.

Este permis ca simbolurile să fie combinate cu alte simboluri (de exemplu: ascensor, toaletă etc.).

(10)

Dacă sunt prevăzute bucle de inducție, acestea trebuie să fie indicate printr-un semn, așa cum se arată în apendicele N.

(11)

În toaletele accesibile fotoliilor rulante, acolo unde sunt instalate bare de mână articulate, trebuie aplicat un simbol grafic care să indice bara atât în poziție verticală, cât și în poziție coborâtă.

(12)

Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, în plus față de o săgeată direcțională, care să indice un singur sens, poziționate una lângă alta într-un singur loc.

(13)

Dispozitivele de afișare trebuie dimensionate pentru a reda numele fiecărei gări (numele pot fi prescurtate) sau cuvinte din mesaje. Fiecare nume de gară sau cuvânt din mesaje trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde. Prin termenul «dispozitiv de afișare» se înțelege orice suport de informații dinamice.

(14)

Dacă se utilizează un dispozitiv de afișare cu derulare (fie pe orizontală, fie pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depășească 6 caractere pe secundă.

(15)

Dispozitivele de afișare trebuie proiectate pentru o distanță maximă de vizualizare în conformitate cu următoarea formulă:

distanța de citire în mm împărțită la 250 = înălțimea caracterelor (de exemplu: 10 000 mm/250 = 40 mm).”;

15.

La punctul 4.2.1.12, subpunctul 5 se elimină.

16.

La punctul 4.2.1.15, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Se permite utilizarea trecerilor la nivel cu calea ferată ca parte a unui traseu fără trepte sau a unui traseu fără obstacole.”

17.

La punctul 4.2.2.1.1 (1), prima și a doua liniuță se înlocuiesc cu următorul text:

„—

spatele altui scaun orientat în sens opus, care este prevăzut înspre culoarul de trecere cu un mâner sau cu o bară de mână verticală sau cu alte elemente care pot fi utilizate pentru păstrarea echilibrului;

o bară de mână sau un perete despărțitor prevăzut(ă) în partea dinspre culoar a scaunului.”

18.

Punctul 4.2.2.1.2.1 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

Locurile prioritare și vehiculele care le cuprind trebuie identificate prin semne conforme cu apendicele N. Trebuie să fie menționat faptul că ceilalți călători trebuie să pună aceste scaune la dispoziția celor care au dreptul să le utilizeze, atunci când li se solicită acest lucru. Identificarea respectivă nu este necesară pentru unitățile destinate exploatării exclusiv în cadrul unui sistem de rezervare a locurilor: acest lucru trebuie precizat în documentația tehnică menționată la punctul 4.2.12 din STI LOC&PAS.”;

(b)

subpunctele 7 și 8 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.

Fiecare scaun prioritar și spațiul disponibil utilizatorului său trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele A, indicele [16].

8.

Întreaga suprafață utilă de ședere a locului prioritar trebuie să aibă o lățime de cel puțin 450 mm (a se vedea specificația menționată în apendicele A, indicele [16]).”

19.

La punctul 4.2.2.1.2.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Dacă sunt prevăzute scaune unidirecționale, spațiul liber din fața fiecărui scaun trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele A, indicele [16].”

20.

Punctul 4.2.2.1.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.1.2.3.   Dispunerea scaunelor față în față

(1)

Dacă locurile prioritare sunt dispuse față în față, distanța dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor trebuie să fie de cel puțin 600 mm (a se vedea specificația menționată în apendicele A, indicele [16]). Această distanță trebuie să se mențină chiar dacă unul dintre scaunele dispuse față în față nu este un loc prioritar.

(2)

Dacă între locurile prioritare dispuse față în față este prevăzută o masă, între marginea frontală a pernei scaunului și marginea cea mai apropiată a mesei trebuie să existe o distanță liberă pe orizontală de cel puțin 230 mm (a se vedea specificația menționată în apendicele A, indicele [16]). Atunci când unul dintre scaunele dispuse față în față nu este un loc prioritar, distanța dintre acesta și masă poate fi redusă, cu condiția ca distanța dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor să rămână de 600 mm. Mesele montate lateral a căror lungime nu depășește linia mediană a scaunului de la fereastră nu trebuie luate în considerare pentru conformitatea cu prezentul subpunct.”

21.

Punctul 4.2.2.2 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„(4)

Distanța minimă în plan longitudinal dintre partea posterioară a spațiului pentru fotolii rulante și suprafața următoare trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [16].”;

(b)

subpunctele 8 și 9 se înlocuiesc cu următorul text:

„8.

În spațiul pentru fotolii rulante sau direct în fața acestuia nu trebuie să existe niciun echipament, precum cârligele pentru biciclete sau suporturile pentru schiuri.

9.

Lângă spațiile pentru fotolii rulante sau în fața acestora trebuie să fie disponibil cel puțin un scaun, pentru ca persoana în fotoliu rulant să poată călători împreună cu un însoțitor. Acest scaun trebuie să ofere același nivel de confort ca celelalte scaune pentru călători și poate, de asemenea, să fie situat de cealaltă parte a culoarului de trecere.”;

(c)

subpunctul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„12.

Dispozitivul de solicitare a ajutorului trebuie plasat în așa fel încât să poată fi accesat în mod confortabil de persoana aflată în fotoliul rulant, astfel cum se arată în specificația menționată în apendicele A, indicele [9].”;

(d)

subpunctul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„14.

Interfața dispozitivului de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea prevăzută la punctul 5.3.2.6.”

22.

Punctul 4.2.2.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.3.2.   Uși exterioare

(1)

Toate ușile exterioare pentru călători trebuie să aibă o lățime liberă utilă de minimum 800 mm atunci când sunt deschise.

(2)

În trenurile cu o viteză prin construcție mai mică de 250 km/h, ușile de acces pentru fotolii rulante care oferă un acces la nivel conform definiției de la punctul 2.3 trebuie să aibă o lățime liberă utilă de minimum 1 000 mm atunci când sunt deschise.

(3)

Toate ușile exterioare pentru călători trebuie să fie marcate pe partea exterioară astfel încât să contrasteze cu partea laterală a caroseriei vehiculului care le înconjoară.

(4)

Ușile exterioare desemnate ca accesibile pentru fotoliile rulante trebuie să fie ușile cele mai apropiate de spațiile desemnate pentru fotoliile rulante.

(5)

Ușile care urmează să fie utilizate pentru accesul fotoliilor rulante trebuie marcate în mod clar cu un semn în conformitate cu apendicele N.

(6)

Din interiorul vehiculului, poziția ușilor exterioare trebuie să fie în mod clar marcată prin utilizarea pentru podea a unor materiale adiacente contrastante.

(7)

Atunci când ușile sunt acționate sau urmează să fie acționate, trebuie emise semnale de alertă care să poată fi auzite și văzute de persoanele din interiorul și din exteriorul trenului.

(8)

Semnalele de acționare a ușilor sunt următoarele:

(a)

atunci când o ușă este deblocată și poate fi deschisă, trebuie emis un semnal de deschidere a ușilor; acesta trebuie să dureze cel puțin cinci secunde, cu excepția cazului în care ușa este acționată, caz în care semnalul se poate opri după 3 secunde;

(b)

atunci când o ușă este deschisă în mod automat sau prin telecomandă de către mecanicul de locomotivă sau de alt membru al personalului de tren, trebuie emis un semnal de deschidere a ușilor; acesta trebuie să dureze cel puțin 3 secunde din momentul în care ușa începe să se deschidă;

(c)

atunci când o ușă care este închisă în mod automat sau prin telecomandă urmează să fie acționată, trebuie emis un semnal de închidere a ușilor; acesta trebuie să înceapă cu cel puțin 2 secunde înainte ca ușa să înceapă să se închidă și trebuie să continue până la închiderea ușii;

(d)

atunci când o ușă este închisă local (de un călător sau de un membru al personalului de tren), trebuie emis un semnal de închidere a ușilor; acesta trebuie să înceapă după acționarea dispozitivului de comandă și trebuie să continue până la închiderea ușii.

Semnalul acustic și vizual de închidere a ușilor poate fi omis atunci când o ușă se închide din alte motive decât plecarea, dacă există mijloace alternative de atenuare a riscului de rănire a călătorilor și a personalului de tren. Utilizarea semnalelor acustice și vizuale de închidere a ușilor sau a mijloacelor alternative trebuie să fie acceptată în mod egal în toate statele membre.

(9)

Semnalul acustic de deschidere a ușilor pentru persoanele din afara trenului poate fi omis atunci când se emite un semnal de identificare a ușilor. Semnalul de identificare a ușilor trebuie să sune continuu în timp ce ușa este deblocată sau câtă vreme poate fi deschisă sau ambele.

(10)

Sursa sunetului pentru semnalele ușilor trebuie să fie în zona unde se află dispozitivul de comandă.

Dacă nu există un dispozitiv de comandă, sursa sunetului pentru semnalele ușilor trebuie să fie amplasată în apropierea ușii.

Dacă se utilizează o sursă separată a sunetului pentru semnalul de închidere a ușilor, aceasta poate să fie în zona unde se află dispozitivul de comandă sau în apropierea ușii.

Dacă se emite un semnal extern de identificare a ușilor, sursa sunetului trebuie să fie amplasată în zona unde se află dispozitivul de comandă, iar sursa sunetului pentru semnalul de închidere a ușilor trebuie să fie amplasată în apropierea ușii.

(11)

Semnalele vizuale trebuie să fie vizibile din interiorul și din exteriorul trenului și trebuie amplasate în așa fel încât să se reducă la minimum posibilitatea de a fi ocultate de călătorii aflați în vestibul. Semnalele vizuale trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [19].

(12)

Semnalele acustice ale ușilor pentru călători trebuie să fie în conformitate cu specificația din apendicele G.

(13)

Ușa trebuie activată fie de personalul de tren, fie în mod semiautomat (de exemplu, prin apăsarea unui buton de către călători) sau automat.

(14)

Dispozitivul de comandă al ușii trebuie amplasat fie lângă ușă, fie pe panoul ușii.

(15)

Centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea ușilor, care poate fi acționat de pe peron, nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm sau la mai mult de 1 200 mm pe verticală de la nivelul peroanelor, în cazul tuturor peroanelor pentru care este conceput trenul. Dacă trenul este conceput pentru o singură înălțime de peron, centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea ușilor nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm sau la mai mult de 1 100 mm pe verticală de la nivelul peronului respectiv.

(16)

Centrul dispozitivului interior de comandă pentru deschiderea ușilor exterioare nu trebuie poziționat la mai puțin de 800 mm sau la mai mult de 1 100 mm pe verticală de la nivelul pardoselii vehiculului.”

23.

Punctul 4.2.2.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.4.   Iluminat

Valorile minime ale iluminării medii în spațiile pentru călători trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [6]. Pentru conformitatea cu prezenta STI nu sunt aplicabile cerințe privind uniformitatea acestor valori.”;

24.

Punctul 4.2.2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.6.   Culoare de trecere

(1)

De la intrarea în vehicul, următoarele secțiuni ale culoarului de trecere trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, Indice [17]:

prin vehicule;

între vehiculele interconectate ale unei singure garnituri de tren;

către și dinspre ușile accesibile fotoliilor rulante, spațiile pentru fotolii rulante și zonele accesibile fotoliilor rulante, inclusiv cușetele și toaletele universale, dacă există.

(2)

Nu este necesar ca cerința privind înălțimea minimă să fie verificată în:

toate spațiile vehiculelor etajate;

pasajele de intercomunicație și spațiile din zona ușilor vehiculelor fără etaj.

În aceste spații se acceptă o înălțime redusă ca urmare a unor constrângeri de ordin structural (gabarit, spațiul fizic).

(3)

Un spațiu de întoarcere, cu un diametru de cel puțin 1 500 mm, trebuie prevăzut în apropierea spațiului pentru fotolii rulante și în alte locuri în care fotoliile rulante trebuie să se întoarcă cu 180 °. Spațiul pentru fotolii rulante poate fi inclus în cercul de întoarcere.

(4)

Dacă utilizatorul de fotoliu rulant trebuie să schimbe direcția, lățimea culoarului de trecere al ambelor coridoare sau al coridorului și al ușii trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [17].”

25.

La punctul 4.2.2.7.1, subpunctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)

Informațiile vizuale menționate la subpunctul 1 trebuie să contrasteze cu fundalul pe care apar.

(3)

Setul de fonturi utilizat pentru textele menționate la subpunctul 1 trebuie să fie ușor lizibil.”

26.

La punctul 4.2.2.7.2, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, împreună cu o săgeată direcțională care să indice un singur sens, poziționate una lângă alta într-un singur loc.”

27.

Punctul 4.2.2.7.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.7.3.   Informații vizuale dinamice

(1)

Destinația finală sau ruta trebuie afișate în exteriorul trenului, pe partea dinspre peron, în apropierea a cel puțin uneia dintre ușile de acces pentru călători, pe cel puțin unul din fiecare două vehicule adiacente ale trenului.

(2)

Dacă trenurile sunt exploatate într-un sistem în care informațiile vizuale dinamice sunt furnizate pe peroanele din gară din 50 în 50 de metri sau mai puțin, iar informațiile privind destinația și ruta sunt, de asemenea, înscrise pe partea frontală a trenului, nu este obligatoriu să se furnizeze informații pe părțile laterale ale vehiculelor.

(3)

Destinația finală sau ruta trenului trebuie afișată în interiorul fiecărui vehicul.

(4)

Următoarea oprire a trenului trebuie afișată în așa fel încât să poată fi citită din cel puțin 51 % dintre scaunele pentru călători din interiorul fiecărui vehicul, inclusiv din 51 % dintre locurile prioritare, precum și din toate spațiile pentru fotolii rulante.

(5)

Sistemul de informare vizuală dinamică trebuie să poată afișa următoarea oprire a trenului cu cel puțin două minute înainte de sosirea în gara respectivă. Dacă următoarea gară se află la mai puțin de două minute distanță, sistemul trebuie să o poată afișa imediat după plecarea din gara anterioară.

(6)

Cerința de la subpunctul 4 nu se aplică în cazul vagoanelor cu compartimente în care compartimentele au maximum 8 locuri și sunt deservite de un coridor adiacent. Aceste informații trebuie să fie totuși vizibile pentru o persoană care stă pe coridor în afara compartimentului și pentru o persoană care ocupă un spațiu pentru fotolii rulante.

(7)

Sistemul de informare vizuală dinamică poate afișa informațiile privind următoarea oprire pe același suport ca cel pentru destinația finală.

(8)

Dacă sistemul este automat, trebuie să fie posibilă ștergerea sau corectarea informațiilor incorecte sau care induc în eroare.

(9)

Dispozitivele de afișare interioare și exterioare trebuie să respecte cerințele de la subpunctele 10-13. La aceste subpuncte, prin termenul «dispozitiv de afișare» se înțelege orice suport de informații dinamice.

(10)

Fiecare nume de gară (numele gărilor pot fi prescurtate) sau cuvânt de mesaj trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde.

(11)

Dacă se utilizează un dispozitiv de afișare cu derulare (pe orizontală sau pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afișat timp de cel puțin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depășească, în medie, 6 caractere pe secundă.

(12)

Pe dispozitivele de afișare exterioare, caracterele trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 70 mm pe cele frontale și de 35 mm pe cele laterale.

(13)

Dispozitivele de afișare interioare trebuie proiectate pentru o distanță maximă de vizualizare în conformitate cu formula din tabelul 5a.

Tabelul 5a

Distanța maximă de vizualizare a dispozitivelor de afișare interioare pentru materialul rulant

Distanța de citire

Înălțimea caracterelor

< 8 750  mm

(distanța de citire/250) mm

de la 8 750 la 10 000  mm

35 mm

> 10 000  mm

(distanța de citire/285) mm”

28.

Punctul 4.2.2.8 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

Cel puțin prima și ultima treaptă trebuie semnalate printr-o bandă contrastantă care să se întindă pe întreaga lățime a treptelor, atât pe suprafața frontală, cât și pe cea superioară a muchiei treptei și care să aibă o adâncime de:

45-55 mm pe suprafața frontală;

45-75 mm pe suprafața superioară.”;

(b)

în tabelul 6 de la subpunctul 7, textul de pe al doilea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Rute între o ușă exterioară accesibilă fotoliilor rulante, spațiul pentru fotolii rulante, o cușetă accesibilă fotoliilor rulante și toaleta universală.”

29.

La punctul 4.2.2.9, subpunctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5)

Mâinile curente menționate la subpunctul 4 trebuie să fie:

mâini curente verticale care se află la 700-1 200 mm de la pragul primei trepte, pentru toate ușile exterioare;

mâini curente suplimentare, la o înălțime de 800-900 mm deasupra primei trepte utilizabile și paralele cu linia muchiei treptei pentru ușile care au mai mult de două trepte de acces.”

30.

La punctul 4.2.2.10, subpunctul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„(9)

Dispozitivele de solicitare a ajutorului menționate la subpunctele 7 și 8 trebuie amplasate pe suprafețe verticale diferite ale cușetei.”

31.

La punctul 4.2.2.11.1, subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„(3)

Documentația tehnică menționată la punctul 4.2.12 din STI LOC&PAS trebuie să includă informații privind:

înălțimea și compensarea peronului teoretic, ducând la o diferență de nivel (δν+ ) de 230 mm și la o diferență pe orizontală (δh ) de 200 mm de la punctul situat în poziție centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă și orizontală;

înălțimea și compensarea peronului teoretic, ducând la o diferență de nivel (δν-) de 160 mm și la o diferență pe orizontală (δh) de 200 mm de la punctul situat în poziție centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă și orizontală.”

32.

La punctul 4.2.2.11.2, subpunctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„(7)

Accesul în vestibul trebuie să se facă prin intermediul a cel mult 4 trepte, dintre care una poate fi exterioară.”

33.

La punctul 4.2.2.12.1, subpunctul 3 se înlocuiește cu textul „Nu se utilizează.”

34.

Punctul 4.2.2.12.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.12.3.   Ascensor la bord

(1)

Ascensorul la bord este un dispozitiv integrat în zona ușii unui vehicul, care trebuie să poată depăși diferența maximă de înălțime dintre podeaua vehiculului și peronul gării atunci când este folosit.

(2)

Atunci când ascensorul este în poziție strânsă, lățimea utilă minimă a ușii trebuie să fie în conformitate cu punctul 4.2.2.3.2.

(3)

Ascensoarele la bord trebuie să respecte cerințele de la punctul 5.3.2.10.”

35.

La punctul 4.3.2, tabelul 11 se înlocuiește după cum urmează:

Tabelul 11

Interfața cu subsistemul «material rulant»

Prezenta STI

STI LOC&PAS

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Subsistemul «material rulant»

4.2.2

Elemente legate de călători

4.2.5

Material rulant destinat exploatării exclusive în cadrul unui sistem de rezervare a locurilor

4.2.2.1.2.1.

Documentația generală

4.2.12.2

Înălțimea și compensarea peroanelor teoretice

4.2.2.11.1

Documentația generală

4.2.12.2

Treaptă escamotabilă și punte de legătură

4.2.2.12.1.

Sistemul de interblocare ușă-tracțiune

4.2.5.5.7”

36.

La punctul 4.4 al doilea paragraf, se adaugă următoarea teză:

„Următoarele norme de exploatare se aplică exploatării întregului subsistem «infrastructură» și întregului subsistem «material rulant.» ”

37.

Punctul 4.4.1 se modifică după cum urmează:

(a)

prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„–   Generalități

Administratorul de infrastructură, administratorul de gară sau întreprinderea feroviară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure faptul că toate persoanele cu handicap și toate persoanele cu mobilitate redusă pot avea acces la infrastructura pentru călători în orice moment de activitate în conformitate cu cerințele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu o politică a oricărei întreprinderi feroviare care ar putea dori să utilizeze instalațiile (a se vedea punctul 4.4.2), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informații adecvate personalului, prin proceduri și prin formare. Politica de infrastructură trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situații:”;

(b)

a douăzeci și cincea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„Condițiile în care se acordă asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/782 a Parlamentului European și al Consiliului (*3)

(*3)  Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 172, 17.5.2021, p. 1)”."

38.

Punctul 4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.2.   Subsistemul «material rulant»

Având în vedere cerințele esențiale din capitolul 3, normele de exploatare specifice subsistemului «material rulant» legate de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

4.4.2.1.   Generalități

Întreprinderea feroviară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure accesibilitatea materialului rulant de călători în orice moment de activitate, în conformitate cu cerințele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu politica administratorului de infrastructură sau a administratorului de gară (a se vedea punctul 4.4.1), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informații adecvate personalului, prin proceduri și prin formare. Politica privind materialul rulant trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situații:

4.4.2.2.   Accesul la locurile prioritare și rezervarea acestora

Există două condiții posibile în legătură cu locurile clasificate ca «prioritare»: (i) nerezervat; și (ii) rezervat (a se vedea punctul 4.2.2.1.2.1 subpunctul 2). În cazul (i), normele de exploatare trebuie să se adreseze altor călători (prin instalarea de semne), solicitând acestora să se asigure că se acordă prioritate tuturor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă care sunt definite ca având dreptul să utilizeze aceste locuri și că locurile prioritare ocupate sunt cedate dacă este cazul. În cazul (ii), întreprinderea feroviară trebuie să implementeze norme de exploatare pentru a se asigura că sistemul de rezervare a biletelor este echitabil în ceea ce privește persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă. Aceste norme vor asigura faptul că locurile prioritare sunt inițial disponibile pentru rezervare numai de către persoanele cu handicap și de către persoanele cu mobilitate redusă, până la un anumit moment înaintea plecării. După acest moment, locurile prioritare vor fi puse la dispoziție tuturor călătorilor, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

4.4.2.3.   Transportul câinilor utilitari

Trebuie adoptate norme de exploatare care să asigure faptul că persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă însoțite de un câine utilitar nu vor fi taxate suplimentar.

4.4.2.4.   Accesul la spațiile pentru fotolii rulante și rezervarea acestora

Normele privind accesul la locurile prioritare și rezervarea acestora se aplică și în cazul spațiilor pentru fotolii rulante, însă doar utilizatorii de fotolii rulante au prioritate. În plus, normele de exploatare trebuie să prevadă locuri (i) nerezervate; sau (ii) rezervate pentru persoanele însoțitoare (care nu sunt persoane cu mobilitate redusă) lângă sau față în față cu spațiul pentru fotolii rulante.

4.4.2.5.   Accesul la cușetele universale și rezervarea acestora

Normele privind rezervarea locurilor prioritare se aplică și în cazul cușetelor universale (a se vedea punctul 4.2.2.10). Cu toate acestea, normele de exploatare trebuie să împiedice ocuparea fără rezervare a cușetelor universale (adică va fi întotdeauna necesară rezervarea în avans).

4.4.2.6.   Personalul de tren – activarea ușilor exterioare

Trebuie implementate norme de exploatare privind procedura pentru activarea ușilor exterioare de către personalul de tren, pentru a garanta siguranța tuturor călătorilor, inclusiv a persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă (a se vedea punctul 4.2.2.3.2).

4.4.2.7.   Dispozitivul de solicitare a ajutorului din spațiile pentru fotolii rulante, din toaletele universale sau din cușetele accesibile fotoliilor rulante

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura reacții și măsuri corespunzătoare din partea personalului în cazul activării dispozitivului de solicitare a ajutorului (a se vedea punctele 4.2.2.2, 4.2.2.5 și 4.2.2.10). Nu este obligatoriu ca reacțiile și măsurile să fie aceleași, în funcție de originea solicitării ajutorului.

4.4.2.8.   Iluminat

În cazul în care fiecare scaun pentru călători este dotat cu o lumină individuală, este permisă reducerea nivelului de iluminare din unitatea respectivă în funcție de tipul de exploatare (de exemplu, serviciul de noapte, confortul călătorilor). Trebuie îndeplinite cerințele specificației menționate în apendicele A, indicele [6].

4.4.2.9.   Instrucțiuni de siguranță sonore în caz de urgență

Trebuie implementate norme de exploatare privind transmiterea de instrucțiuni de siguranță sonore călătorilor în cazul unei situații de urgență (a se vedea punctul 4.2.2.7.4). Aceste norme trebuie să includă natura instrucțiunilor și a transmiterii acestora.

4.4.2.10.   Informații vizuale și acustice – controlul reclamelor

Trebuie puse la dispoziție detalii privind ruta și rețeaua pe care circulă trenul (întreprinderea feroviară trebuie să decidă modul în care sunt furnizate aceste informații).

Reclamele nu trebuie combinate cu informațiile privind ruta.

Notă: Informațiile de ordin general privind serviciile de transport public nu trebuie considerate ca fiind reclame în sensul prezentului subpunct.

4.4.2.11.   Sisteme de informare automate – corectarea manuală a informațiilor incorecte sau care induc în eroare

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura validarea informațiilor automate și pentru a permite personalului de tren să le corecteze dacă sunt eronate (a se vedea punctul 4.2.2.7).

4.4.2.12.   Norme pentru anunțarea destinației finale și a următoarei opriri

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că următoarea oprire este anunțată cu cel puțin 2 minute înainte de oprirea efectivă și că dispozitivele de informare dinamică revin la afișarea destinației finale imediat ce trenul s-a oprit (a se vedea punctul 4.2.2.7).

4.4.2.13.   Norme privind compunerea trenurilor pentru ca dispozitivele de asistență la îmbarcare pentru fotolii rulante să poată fi utilizate în funcție de dispunerea peroanelor

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se ține seama de variațiile de compunere a trenurilor astfel încât zonele operaționale sigure pentru dispozitivele de asistență la îmbarcare pentru fotoliile rulante să poată fi stabilite în funcție de punctul de oprire a trenurilor.

4.4.2.14.   Siguranța dispozitivelor manuale și electrice de asistență la îmbarcare pentru fotolii rulante

Trebuie implementate norme de exploatare privind utilizarea dispozitivelor de asistență la îmbarcare de către personalul de tren și de către personalul gării. În cazul dispozitivelor manuale, procedurile trebuie să asigure faptul că efortul necesar din partea personalului este minim. În cazul dispozitivelor electrice, procedurile trebuie să asigure funcționarea fără întrerupere în cazul unei pene de curent. Trebuie implementată o normă de exploatare privind utilizarea de către personalul de tren sau din gară a barierei de protecție mobile montate la ascensoarele pentru fotolii rulante.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul de tren și cel din gară poate utiliza în siguranță rampele pentru îmbarcare, în ceea ce privește deschiderea, fixarea, ridicarea, coborârea și strângerea la loc a acestora.

4.4.2.15.   Asistență la urcarea și la coborârea din tren

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este conștient că persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă pot avea nevoie de asistență la urcarea și la coborârea din tren și că oferă această asistență dacă este necesar.

Condițiile în care se acordă asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/782.

4.4.2.16.   Peron – zona operațională destinată dispozitivelor de asistență la îmbarcare pentru fotoliile rulante

Întreprinderea feroviară și administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să definească împreună zona de pe peron unde este probabil să fie utilizat dispozitivul și trebuie să demonstreze valabilitatea acesteia. Zona respectivă trebuie să fie compatibilă cu peroanele existente unde este probabil să oprească trenul.

În consecință, punctul de oprire a trenului trebuie în unele cazuri modificat pentru ca această cerință să fie îndeplinită.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se ține seama de variațiile de compunere a trenurilor (a se vedea punctul 4.2.1.12) astfel încât punctul de oprire a trenurilor să poată fi stabilit în funcție de zonele operaționale destinate dispozitivelor de asistență la îmbarcare.

4.4.2.17.   Metodă de urgență pentru deschiderea treptelor escamotabile

Trebuie implementate norme de exploatare pentru strângerea sau deschiderea de urgență a punții de legătură în cazul unei pene de curent.

4.4.2.18.   Exploatarea unor combinații de material rulant conform și neconform cu prezenta STI

Atunci când se formează un tren dintr-o combinație de material rulant conform și neconform, trebuie implementate proceduri operaționale pentru a se asigura faptul că în tren sunt prevăzute cel puțin două spații pentru fotolii rulante conforme cu prezenta STI. Dacă în tren există toalete, trebuie să se asigure faptul că utilizatorii fotoliilor rulante au acces la o toaletă universală.

În cazul unor astfel de combinații de material rulant, trebuie instituite proceduri pentru a se asigura faptul că în toate vehiculele sunt disponibile informații vizuale și acustice privind ruta.

Se acceptă faptul că este posibil ca sistemele de informare dinamică, spațiul pentru fotolii rulante, toaleta universală, cușeta accesibilă fotoliilor rulante și dispozitivele de solicitare a ajutorului să nu fie complet funcționale atunci când se utilizează astfel de structuri.

4.4.2.19.   Formarea trenurilor din vehicule individuale conforme cu prezenta STI

Atunci când vehicule care au fost evaluate în mod individual în conformitate cu punctul 6.2.7 sunt utilizate pentru a forma un tren, trebuie instituite proceduri operaționale pentru a se asigura faptul că întregul tren respectă punctul 4.2 din prezenta STI.

4.4.2.20.   Furnizarea de servicii la bordul trenurilor

Atunci când se furnizează un serviciu călătorilor într-o anumită zonă a unui tren care nu poate fi accesată de utilizatorii de fotolii rulante, trebuie să existe mijloace operaționale care să asigure că:

(a)

este disponibilă asistență gratuită pentru a ajuta utilizatorii de fotolii rulante să ajungă la serviciul respectiv; sau

(b)

serviciul este furnizat gratuit utilizatorilor de fotolii rulante în spațiile pentru fotolii rulante, cu excepția cazului în care natura serviciului face imposibilă furnizarea acestuia la distanță.”

39.

Punctul 4.4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.3.   Furnizarea de dispozitive de asistență la îmbarcare și acordarea de asistență

Administratorul de infrastructură sau administratorul de gară și întreprinderea feroviară trebuie să convină cu privire la furnizarea și gestionarea dispozitivelor de asistență la îmbarcare, precum și cu privire la furnizarea de asistență și de transport alternativ în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/782, pentru a stabili partea care este responsabilă cu exploatarea dispozitivelor de asistență la îmbarcare și a transportului alternativ. Administratorul de infrastructură [sau administratorul (administratorii) de gară] și întreprinderea feroviară trebuie să se asigure de faptul că repartizarea convenită a responsabilităților reprezintă soluția globală cea mai viabilă.

Aceste soluții convenite trebuie să țină seama de zona de utilizare a dispozitivelor de asistență la îmbarcare menționate la punctele 5.3.1.2, 5.3.1.3, 5.3.2.9 și 5.3.2.10.

Aceste soluții convenite trebuie să definească:

(a)

peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistență la îmbarcare de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară și materialul rulant pentru care va fi utilizat;

(b)

peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistență la îmbarcare de către întreprinderea feroviară și materialul rulant pentru care va fi utilizat;

(c)

materialul rulant pentru care trebuie prevăzut și exploatat de către întreprinderea feroviară un dispozitiv de asistență la îmbarcare și peronul din gară pe care va fi utilizat;

(d)

materialul rulant pentru care trebuie prevăzut de către întreprinderea feroviară și exploatat de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară un dispozitiv de asistență la îmbarcare și peroanele din gară pe care va fi utilizat;

(e)

pentru dispozitivele de asistență la îmbarcare amplasate pe peroane, locul unde este cel mai probabil să fie utilizate, având în vedere că trebuie să fie disponibil un spațiu liber (fără obstacole) de 150 cm de la marginea dispozitivului către direcția în care urcă/coboară fotoliul rulant la nivelul peronului;

(f)

condițiile de furnizare a transportului alternativ în cazul în care:

nu se poate ajunge la peron prin intermediul unui traseu fără obstacole; sau

nu se poate acorda asistență pentru utilizarea unui dispozitiv de asistență la îmbarcare între peron și materialul rulant.”

40.

Punctul 4.8 se elimină.

41.

Punctul 5.1 se elimină.

42.

La punctul 5.3 paragraful introductiv, textul „Directiva 2008/57/CE” se înlocuiește cu textul „Directiva (UE) 2016/797”.

43.

Punctul 5.3.1.1. se elimină.

44.

Punctul 5.3.1.2 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„(1)

Rampele trebuie să fie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși la o înclinație de cel mult 18 % (10,2 °).”;

(b)

subpunctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5)

Suprafața rampei trebuie să fie antiderapantă și trebuie să aibă o poziție stabilă, cu o lățime liberă efectivă de cel puțin 760 mm.”

45.

La punctul 5.3.1.3, subpunctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„(6)

Puntea de acces care face legătura între platforma ascensorului și podeaua vagonului trebuie să aibă o poziție stabilă, cu o lățime de cel puțin 760 mm.”

46.

La punctul 5.3.2.2, se adaugă următoarele subpuncte 7-9:

„(7)

Dacă dispozitivele de comandă pentru închiderea și deschiderea ușii sunt plasate unul deasupra celuilalt, dispozitivul de deschidere trebuie să fie întotdeauna cel de sus.

(8)

Ușile semiautomate și automate trebuie prevăzute cu dispozitive care să împiedice blocarea călătorilor între uși în timpul funcționării ușilor.

(9)

Forța necesară pentru a deschide sau a închide o ușă manuală nu trebuie să depășească 60 N.”

47.

La punctul 5.3.2.6, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„(1)

să fie indicat printr-un semn cu un fundal galben care contrastează cu un simbol negru (în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [10]). Simbolul reprezintă un clopot sau un telefon. Semnul se poate afla pe buton sau pe rama acestuia ori pe o pictogramă separată;”.

48.

Punctul 5.3.2.7 se elimină.

49.

Punctul 5.3.2.8 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 2, textul „indicele 11” se înlocuiește cu textul „indicele [11]”;

(b)

la subpunctul 5, textul „indicele 11” se înlocuiește cu textul „indicele [11]”.

50.

La punctul 5.3.2.9, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„(1)

Rampele trebuie să fie proiectate și evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferența de nivel maximă pe care o pot depăși la o înclinație de cel mult 18 % (10,2 °).”

51.

Punctul 6.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.1.   Evaluarea conformității

Înainte de a introduce pe piață un element constitutiv de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune trebuie să întocmească o declarație CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797.

Evaluarea conformității unui element constitutiv de interoperabilitate trebuie să se facă în conformitate cu modulul (modulele) prevăzut(e) pentru elementul constitutiv respectiv, specificat(e) la punctul 6.1.2 din prezenta STI.”

52.

La punctul 6.1.2, tabelul 15 se înlocuiește după cum urmează:

„Tabelul 15

Combinarea modulelor pentru certificarea CE a conformității elementelor constitutive de interoperabilitate

Punct din prezenta anexă

Elementele constitutive de evaluat

Modul

CA

CA1 sau CA2 (1)

CB + CC

CB + CD

CB + CF

CH (1)

CH1

5.3.1.2 și 5.3.1.3

Rampe de peron și ascensoare de peron

 

X

 

X

X

X

X

5.3.2.1

Interfața dispozitivului de comandă a ușilor

X

 

X

 

 

X

 

5.3.2.2, 5.3.2.3 și 5.3.2.4

Cabine de toaletă

 

X

X

X

 

X

X

5.3.2.5

Masa pentru schimbarea scutecelor bebelușilor

X

 

X

 

 

X

 

5.3.2.6

Dispozitive de solicitare a ajutorului

X

 

X

 

 

X

 

5.3.2.8-5.3.2.10

Dispozitive de asistență la îmbarcare

 

X

 

X

X

X

X

53.

Punctul 6.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.1.   Verificarea CE (generalități)

Procedurile de verificare CE care trebuie aplicate subsistemelor sunt descrise la articolul 15 din Directiva (UE) 2016/797 și în anexa IV la aceasta.

Procedura de verificare CE trebuie realizată în funcție de modulul sau de modulele prescrise specificate la punctul 6.2.2 din prezenta STI.

Pentru subsistemul «infrastructură», dacă solicitantul demonstrează că încercările sau evaluările unui subsistem sau ale unei părți ale unui subsistem sunt identice ori au fost considerate reușite pentru utilizări anterioare ale unui proiect, organismul notificat trebuie să țină seama de rezultatele acestor încercări și evaluări pentru verificarea CE.

Pentru subsistemul «infrastructură», obiectivul inspecției efectuate de un organism notificat este de a asigura îndeplinirea cerințelor STI. Inspecția se efectuează sub forma unei examinări vizuale; în cazul în care există îndoieli, pentru verificarea valorilor, organismul notificat poate cere solicitantului să efectueze măsurători. În cazul în care sunt posibile metode diferite (de exemplu, pentru contrast), metoda de măsurare este cea utilizată de solicitant.

Procesul de aprobare și conținutul evaluării trebuie convenite de solicitant și de un organism notificat, în conformitate cu cerințele prevăzute în prezenta STI.”

54.

Se adaugă următorul punct 6.2.3.3:

„6.2.3.3.   Evaluarea contrastului pentru subsistemul «material rulant»

Evaluarea contrastului pentru subsistemul «material rulant» trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [18].”

55.

Punctele 6.2.5 și 6.2.6 se înlocuiesc cu următorul text:

„6.2.5.   Evaluarea întreținerii

În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797, solicitantul trebuie să fie responsabil cu alcătuirea dosarului tehnic care conține documentația solicitată pentru exploatare și întreținere.

Organismul notificat trebuie să verifice numai dacă a fost furnizată documentația solicitată privind exploatarea și întreținerea, definită la punctul 4.5 din prezenta STI. Organismul notificat nu are obligația de a verifica informațiile cuprinse în documentația furnizată.

6.2.6.   Evaluarea normelor de exploatare

În conformitate cu articolele 10 și 12 din Directiva (UE) 2016/798, atunci când solicită un certificat sau o autorizație de siguranță nou(ă) sau modificat(ă), întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură trebuie să demonstreze conformitatea cu cerințele operaționale ale prezentei STI în cadrul propriului sistem de management al siguranței.”

56.

La punctul 6.2.7, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„După ce o astfel de unitate a primit autorizația de introducere pe piață, întreprinderii feroviare îi revine responsabilitatea de a se asigura, atunci când formează un tren împreună cu alte vehicule compatibile, că punctul 4.2 din prezenta STI este respectat la nivel de tren, în conformitate cu normele definite la punctul 4.2.2.5 din STI OPE (compunerea trenului).”

57.

Punctele 7.1.1 și 7.1.2 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.1.1.   Infrastructură nouă

Prezenta STI se aplică tuturor gărilor noi din domeniul său de aplicare.

Nu este obligatoriu ca prezenta STI să se aplice gărilor noi pentru care a fost deja acordată o autorizație de construcție sau care fac obiectul unui contract de lucrări mari de construcție deja semnat sau aflat în ultima fază a procedurii de licitație la data aplicării prezentei STI. Cu toate acestea, o versiune anterioară a prezentei STI trebuie aplicată în limitele domeniului său de aplicare definit. Coerența cerințelor aplicabile privind aplicarea parțială a diferitelor versiuni ale prezentei STI pentru anumite secțiuni ale gării trebuie să fie justificată de către solicitantul certificat de organismul notificat.

În cazurile în care gările care au fost închise pentru o perioadă lungă transportului de călători sunt redate în exploatare, această situație poate fi tratată ca o reînnoire sau o modernizare în conformitate cu punctul 7.2.

În toate cazurile de construcție a unei gări noi, administratorul de gară sau entitatea de planificare trebuie să organizeze o consultare cu entitățile responsabile de gestionarea cartierului, pentru a permite pe cât posibil îndeplinirea cerințelor de accesibilitate nu numai în cadrul gării, ci și în ceea ce privește accesul la gară. În cazul gărilor multimodale, trebuie consultate și alte autorități de transport în ceea ce privește accesul la și de la transportul feroviar, cât și la și de la alte moduri de transport.

7.1.2.   Material rulant nou

(1)

Prezenta STI se aplică tuturor unităților de material rulant care se încadrează în domeniul său de aplicare și care sunt introduse pe piață după 28 septembrie 2023, cu excepția cazului în care se aplică punctul 7.1.1.2 («Aplicarea în cazul proiectelor în curs») din STI LOC&PAS.

(2)

Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepția modificărilor STI enumerate în apendicele P.

(3)

Normele referitoare la certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru subsistemul «material rulant» și elementele constitutive de interoperabilitate asociate trebuie să fie cele specificate la punctul 7.1.3 din STI LOC&PAS.”

58.

La punctul 7.2.1.1.1, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Specificațiile menționate în apendicele A, indicele [21] și [22] se aplică în privința formatării și schimbului de date privind accesibilitatea.”

59.

La punctul 7.2.1.1.3, ultima teză se elimină.

60.

Punctul 7.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.3.   Aplicarea prezentei STI la materialul rulant aflat în exploatare sau la un tip de material rulant existent.

(1)

Normele de gestionare a modificărilor aduse materialului rulant aflat în exploatare sau unui tip de material rulant existent trebuie să fie cele specificate la punctul 7.1.2 din STI LOC&PAS și în apendicele F la prezenta STI.

(2)

Normele pentru extinderea zonei de utilizare a materialului rulant care era în exploatare înainte de 19 iulie 2010 sau care deține o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE trebuie să fie cele specificate la punctul 7.1.4 din STI LOC&PAS.”

61.

Punctul 7.3.2.6 se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea „Caz specific pentru Finlanda «P»” a doua teză, textul „indicele 14” se înlocuiește cu textul „indicele [15]”;

(b)

secțiunea „Caz specific Spania «P», pentru rețeaua cu ecartament de 1 668 mm” se înlocuiește cu următorul text:

„Caz specific pentru Spania «P»

Pentru materialul rulant destinat să circule pe un ecartament de 1 435 mm, valorile bq0, δh, δv+ și δv- trebuie să fie cele definite la punctul 4.2.2.11.1 în tabelul 7 și tabelul 8.

Pentru materialul rulant destinat să circule pe un ecartament de 1 668 mm, poziția primei trepte de acces utilizabile trebuie să se încadreze în dimensiunile prezentate în tabelul 23 și tabelul 24 din prezenta STI, în funcție de înălțimea peronului și de gabaritul de liberă trecere al liniei, conform definiției de la punctul 7.7.15.1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei (*4):

Tabelul 23

Caz specific pentru Spania – valorile δh, δν+, δν– și bq0 pe o cale ferată dreaptă și orizontală cu un ecartament de 1 668  mm

Pe o cale ferată dreaptă și orizontală


Poziția treptei

Gabaritul de liberă trecere al liniei

Gabarit GEC16 sau GEB16

Gabarit GHE16

Cale ferată cu trei șine

(1)

Înălțimea peronului de 760 sau 680 mm

Înălțimea peronului de 550 mm

δh mm

Vehicule pentru ecartament variabil de 1 435 /1 668  mm

275

275

255

316,5

Vehicule pentru ecartament de 1 668  mm

200

200

200

241,5

δν+ mm

230

δν– mm

160

bq0

1 725

1 725

1 705

1 766,5


Tabelul 24

Caz specific pentru Spania – valorile δh, δν+, δν– și bq0 pe o cale ferată cu o rază a curbei de 300 m și cu un ecartament de 1 668  mm

Pe o cale ferată cu o rază a curbei de 300 m


Poziția treptei

Gabaritul de liberă trecere al liniei

Gabarit GEC16 sau GEB16

Gabarit GHE16

Cale ferată cu trei șine (1)

Înălțimea peronului de 760 sau 680 mm

Înălțimea peronului de 550 mm

δh mm

Vehicule pentru ecartament variabil de 1 435 /1 668  mm

365

365

345

406,5

Vehicule pentru ecartament de 1 668  mm

290

290

290

331,5

δν+ mm

230

δν– mm

160

bq0

1 737,5

1 737,5

1 717,5

1 779

(1)

Aceste valori trebuie aplicate în cazul în care șina comună este situată în poziția cea mai apropiată de peron. Dacă șina comună este situată în poziția cea mai îndepărtată de peron, poziția primei trepte utilizabile trebuie să se încadreze în dimensiunile corespunzătoare, în funcție de gabaritul de liberă trecere al liniei și de înălțimea peronului, conform definiției din coloanele care corespund ecartamentului de 1 668 mm cu două șine.

(*4)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «infrastructură» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 1).”;"

(c)

secțiunea „Caz specific pentru Regatul Unit «P», pentru tot materialul rulant destinat să oprească, în condiții de exploatare normală, la peroane cu o înălțime de 915 mm” se înlocuiește cu următorul text:

„Caz specific pentru Regatul Unit «P», pentru tot materialul rulant destinat să oprească, în condiții de exploatare normală, la peroane cu o înălțime de 915 mm.

Treptele vehiculului pentru accesul călătoritor trebuie să fie proiectate astfel încât să îndeplinească cerințele prevăzute în normele tehnice naționale notificate în acest scop.”

62.

Se adaugă următoarele puncte 7.3.2.7 și 7.3.2.8:

„7.3.2.7.   Furnizarea de dispozitive de asistență la îmbarcare și acordarea de asistență (punctul 4.4.3)

Caz specific pentru Spania «P»

În rețeaua spaniolă, este posibil să se exploateze trenuri cu un gabarit proiectat mai îngust decât gabaritul de liberă trecere avut în vedere pentru instalarea peroanelor (a se vedea nota). Această situație ar putea cauza un spațiu gol pe orizontală mai mare între tren și peron. Prin urmare, întreprinderea feroviară și administratorul de infrastructură sau administratorul de gară implicat trebuie să efectueze un management partajat al riscurilor în următoarele cazuri:

(a)

pentru materialul rulant destinat exploatării pe linii cu ecartament de 1 668 mm, atunci când muchia treptei de acces este poziționată în afara zonei definite în tabelul 23 pentru δh = 200 mm și în tabelul 24 pentru δh = 290 mm;

(b)

pentru materialul rulant destinat exploatării pe un ecartament de 1 435 mm pe linii cu trei șine, atunci când șina comună se află în poziția cea mai îndepărtată de peron.

Notă: un gabarit al vehiculului este mai îngust decât un gabarit de liberă trecere dacă semilățimea profilului cinematic de referință al gabaritului vehiculului, măsurată la nivelul peronului, este mai mică decât semilățimea profilului cinematic de referință al gabaritului de liberă trecere.

7.3.2.8.   Identificarea traseului fără obstacole (punctul 4.2.1.2.3)

Caz specific pentru Franța «T»

Benzile podotactile contrastante pot fi omise în gările mici în ceea ce privește furnizarea de informații privind traseul fără obstacole atunci când sunt utilizate balize acustice telecomandate.”

63.

Apendicele A se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele A

Standarde sau documente normative menționate în prezenta STI

Indice

Caracteristicile care trebuie evaluate

Punctul din STI

Punctul din standard obligatoriu

[1]

EN 81-70:2021+A1:2022

Reguli de securitate pentru execuția și montarea ascensoarelor – Aplicații speciale pentru ascensoarele de persoane și ascensoarele de persoane și materiale – Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane, inclusiv persoane cu handicap

[1.1]

Dimensiunile ascensoarelor

4.2.1.2.2 (5)

5.3.1, tabelul 3

[1.2]

Semne tactile

4.2.1.10 (7)

Tabelul 4 literele (c), (h), (j) și (k)

[2]

EN 115-1:2017

Securitatea scărilor și trotuarelor rulante – Partea 1: Construcție și montare

[2.1]

Proiectarea scărilor rulante și a trotuarelor rulante

4.2.1.2.2 (6)

5.4.1.2.2, 5.4.1.2.3

5.2.2

[3]

EN 12464-2:2014

Lumină și iluminat – Iluminatul locurilor de muncă – Partea 2: Locuri de muncă exterioare

[3.1]

Iluminatul peroanelor

4.2.1.9 (3)

Tabelul 5.12, cu excepția punctelor 5.12.16 și 5.12.19

[4]

EN 12464-1:2021

Lumină și iluminat – Iluminatul locurilor de muncă – Partea 1: Locuri de muncă interioare

[4.1]

Iluminatul peroanelor

4.2.1.9 (3)

61.1.2.

[5]

EN 60268-16:2020

Echipamente pentru sisteme electroacustice – Partea 16: Evaluarea obiectivă a inteligibilității cuvintelor cu ajutorul indicelui de transmisie verbală

[5.1]

Indicele de transmisie verbală, gări

4.2.1.11 (1)

Anexa B

[5.2]

Indicele de transmisie verbală, material rulant

4.2.2.7.4 (5)

[6]

EN 13272-1:2019

Aplicații feroviare – Iluminatul electric pentru materialul rulant al sistemelor de transport public – Partea 1: Sisteme feroviare interurbane

[6.1]

Iluminatul în materialul rulant

4.2.2.4 (1)

4.1.2

[6.2]

Reducerea iluminatului (normă de exploatare)

4.4.2.7

4.1.6 și 4.1.7

[7]

ISO 3864-1:2011

Simboluri grafice – Culori și semne de securitate – Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate și marcaje de securitate

[7.1]

Semne de siguranță, de avertizare, de obligativitate și de interdicție

4.2.2.7.2 (1)

6, 7, 8, 9, 10, 11

[8]

EN 15273-1:2013+A1:2016/AC:2017

Aplicații feroviare – Gabarite – Partea 1: Generalități – Reguli comune pentru infrastructură și material rulant

[8.1]

Calculul bq0

4.2.2.11.1 (2)

H.2.2

[9]

EN 16585-1:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Echipamente și componente aflate în interiorul materialului rulant – Partea 1: Toalete

[9.1]

Evaluarea cabinei de toaletă universală

6.1.3.1

Capitolul 6

[9.2]

Raza de acțiune confortabilă a unei persoane în fotoliu rulant

4.2.2.2 (12)

Figura B.2

[10]

ISO 3864-4:2011

Simboluri grafice – Culori și semne de securitate – Partea 4: Caracteristici colorimetrice și fotometrice ale materialelor semnelor de securitate

[10.1]

Definirea culorilor

5.3.2.6 (1)

Capitolul 4

[11]

EN 14752:2019+A1:2021

Aplicații feroviare – Sisteme de acces lateral pentru material rulant

[11.1]

Rezistența mecanică a dispozitivului de asistență la îmbarcare

5.3.2.8 (2)

4.2.2

[11.2]

Detectarea obstacolelor

5.3.2.8 (5)

5.4

[12]

ISO 7000:2019

Simboluri grafice pentru utilizarea pe echipamente – Simboluri înregistrate

[12.1]

Simbol pentru semnul care identifică zonele accesibile fotoliilor rulante

punctul N.3 din apendicele N

Simbolul 0100

[13]

ISO 7001:2007/Amd 4:2017

Simboluri grafice – Simboluri destinate informării publicului

[13.1]

Simbol pentru semnul care identifică zonele accesibile fotoliilor rulante

Punctul N.3 din apendicele N

Simbolul PIPF 006

[14]

ETSI EN 301 462 :2000-03

Factori umani (HF);

Simboluri pentru identificarea facilităților de telecomunicații pentru persoanele surde și cu deficiențe de auz

[14.1]

Simbol pentru indicarea buclelor de inducție

Punctul N.3 din apendicele N

4.3.1.2

[15]

EN 15273-2:2013+A1:2016

Aplicații feroviare – Gabarite – Partea 2: Gabarit al materialului rulant

[15.1]

Caz specific pentru Finlanda

7.3.2.6

Anexa F

[16]

EN 16585-2:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Echipamente și componente aflate în interiorul materialului rulant – Partea 2: Elemente pentru pozițiile stând așezat, în picioare și pentru deplasare

[16.1]

Diagrame privind locurile prioritare

4.2.2.1.2.1 (7)

4.2.2.1.2.1 (8)

Anexa A

[16.2]

Scaune unidirecționale

4.2.2.1.2.2 (1)

Figura A.2

[16.3]

Dispunerea scaunelor față în față

4.2.2.1.2.3 (1)

4.2.2.1.2.3 (2)

Figurile A.3 și A.4

[16.4]

Diagrame privind spațiile pentru fotolii rulante

4.2.2.2 (4)

Figurile B1, B2, B3

[16.5]

Diagrame privind spațiile pentru fotolii rulante

Apendicele F

Figura 5

[17]

EN 16585-3:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Echipamente și componente aflate în interiorul materialului rulant – Partea 3: Culoare de trecere și uși interioare

[17.1]

Culoar de trecere prin vehicule

4.2.2.6 (1)

Figura 2

[17.2]

Culoar de trecere între vehiculele interconectate ale unei singure garnituri de tren

4.2.2.6 (1)

Figura 3

[17.3]

Culoar de trecere spre și dinspre zonele accesibile fotoliilor rulante

4.2.2.6 (1)

Figura 5

[17.4]

Lățimea coridorului pentru schimbarea direcției

4.2.2.6 (4)

Tabelul 3

[18]

EN 16584-1:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Cerințe generale – Partea 1: Contrast

[18.1]

Evaluarea contrastului pentru subsistemul «material rulant»

6.2.3.3

Punctul A.1 din anexa A

[19]

EN 16584-2:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Cerințe generale –

Partea 2: Informații

[19.1]

Semnale vizuale pentru uși

4.2.2.3.2 (11)

5.3.3.2 (g) și (h)

[20]

EN 17285:2020

Aplicații feroviare – Acustică – Măsurarea semnalelor de avertizare sonoră ale ușii

[20.1]

Măsurarea semnalelor pentru ușile interioare

Ap. G-G.4

5, 6, 7

[20.2]

Măsurarea semnalelor pentru ușile exterioare

Ap. G-G.4

5, 6, 7

[20.3]

Măsurarea semnalelor de identificare a ușilor

Ap. G-G.4

5, 7;

[21]

CEN/TS 16614-1:2020 Public transport — Network and Timetable Exchange (NeTEx) — Part 1: Public transport network topology exchange format

[21.1]

Formatele și schimbul de date privind accesibilitatea

7.2.1.1.1

Toate

[22]

EN 12896-1:2016 Public transport. Reference data model. Common concepts (Transmodel)

[22.1]

Formatele și schimbul de date privind accesibilitatea

7.2.1.1.1

Toate

64.

Apendicele C se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele C

(neutilizat)

.

65.

În apendicele D, tabelul D.1 se modifică după cum urmează:

(a)

rândul „5.3.1.1 Dispozitive de afișare” se elimină;

(b)

rândul „5.3.2.7 Dispozitive de afișare” se elimină.

66.

În apendicele E, tabelele E.1 și E.2 se înlocuiesc după cum urmează:

Tabelul E.1

Evaluarea subsistemului «infrastructură» (construit și livrat ca entitate unică)

1

2

3

Caracteristicile care trebuie evaluate

Faza de proiectare și de dezvoltare

Faza de construcție

Analizarea proiectului și/sau examinarea proiectului

Inspecție

Spații de parcare pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu mobilitate redusă

X

X

Trasee fără obstacole

X

X

Identificarea traseului

X

X

Uși și intrări

X

X

Pardoseli

X

X

Obstacole transparente

X

X

Toalete

X

X

Mobilier și dispozitive amovibile

X

X

Emiterea biletelor/Ghișeu sau distribuitor automat de bilete/Birou de informații/Aparat de taxat bilete/Turnichete/Puncte de asistență pentru clienți

X

X

Iluminat

X

X

Informații vizuale: semne, pictograme, informații dinamice

X

X

Informații verbale

X

X

Lățimea peronului și marginea peronului

X

X

Capătul peronului

X

X

Trecerea la nivel cu calea ferată în gări

X

X


Tabelul E.2

Evaluarea subsistemului «material rulant» (construit și livrat ca produs de serie)

1

2

3

Caracteristicile care trebuie evaluate

Faza de proiectare și de dezvoltare

Faza de producție

Analizarea proiectului și/sau examinarea proiectului

Încercare de tip

Încercare de rutină

Scaune

Generalități

X

X

 

Locuri prioritare – generalități

X

 

 

Scaune unidirecționale

X

X

 

Dispunerea scaunelor față în față

X

X

 

Spații pentru fotolii rulante

X

X

 

Uși

Generalități

X

X

 

Uși exterioare

X

X

 

Uși interioare

X

X

 

Iluminat

 

X

 

Toalete

X

 

 

Culoare de trecere

X

 

 

Informații pentru clienți

Generalități

X

X

 

Semne, pictograme și informații tactile

X

X

 

Informații vizuale dinamice

X

X

 

Informații acustice dinamice

X

X

 

Modificări de nivel

X

 

 

Mâini curente

X

X

 

Cușetă cu acces pentru fotoliile rulante

X

X

 

Poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul

Cerințe generale

X

 

 

Trepte de intrare/ieșire

X

 

X

Dispozitive de asistență la îmbarcare

X

X

X”

67.

Apendicele F se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele F

Reînnoirea sau modernizarea materialului rulant

În cazul reînnoirii sau al modernizării unor părți ale unui material rulant, acestea trebuie să fie în conformitate cu cerințele prezentei STI; conformitatea cu prezenta STI nu este obligatorie în următoarele cazuri:

Structuri

Conformitatea nu este obligatorie dacă lucrările ar necesita modificări structurale în ceea ce privește portalurile (interne sau externe) ale ușilor, șasiurile, lonjeroanele, caroseriile vehiculelor, protecția la încălecare a vehiculului sau, mai general, dacă lucrările ar necesita revalidarea integrității structurale a vehiculului.

Scaune

Conformitatea cu punctul 4.2.2.1 privind mânerele de pe spătarele scaunelor este obligatorie numai dacă structurile scaunelor sunt reînnoite sau modernizate în tot vehiculul.

Conformitatea cu punctul 4.2.2.1.2 privind dimensiunile locurilor prioritare și ale zonei din jurul acestora este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată la nivelul întregului tren și acest lucru poate fi realizat fără a reduce capacitatea existentă a trenului. În acest caz, trebuie pus la dispoziție numărul maxim de locuri prioritare.

Conformitatea cu cerințele privind înălțimea liberă deasupra locurilor prioritare nu este obligatorie dacă factorul de limitare este un raft de bagaje nemodificat din punct de vedere structural pe durata lucrărilor de reînnoire sau de modernizare.

Spații pentru fotolii rulante

Punerea la dispoziție a unor spații pentru fotolii rulante este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată în întreaga compunere a trenului. Cu toate acestea, dacă ușa de intrare sau culoarele de trecere nu pot fi modificate pentru a permite accesul fotoliilor rulante, nu este necesar să fie pus la dispoziție un spațiu pentru fotolii rulante dacă se modifică dispunerea locurilor. Spațiile pentru fotolii rulante create într-un material rulant existent pot fi amenajate în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [16].

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în spațiile pentru fotolii rulante nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicație electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Punerea la dispoziție a unui scaun de transfer este obligatorie numai dacă pentru această operațiune nu este necesară modificarea structurii unui spațiu pentru fotolii rulante existent.

Uși exterioare

Conformitatea cu cerințele privind definirea poziției interioare a ușilor exterioare prin contrast la nivelul podelei este obligatorie numai dacă pardoseala este reînnoită sau modernizată.

Conformitatea cu cerințele de instalare a unor semnale de închidere și de deschidere a ușilor este obligatorie numai dacă sistemul de comandă al ușii este reînnoit sau modernizat.

Conformitatea deplină cu cerințele privind poziția și iluminarea butoanelor ușilor este obligatorie numai dacă sistemul de comandă al ușii este reînnoit sau modernizat și dacă butoanele pot fi repoziționate fără modificarea structurii vehiculului sau a ușii. Totuși, în acest caz, butoanele reînnoite sau modernizate trebuie instalate cât mai aproape de poziția conformă.

Uși interioare

Conformitatea cu cerințele privind poziționarea și forțele de acționare a butoanelor ușii este obligatorie numai dacă ușa și mecanismul ușii și/sau butonul sunt reînnoite sau modernizate.

Iluminat

Conformitatea cu această cerință nu este obligatorie dacă se poate stabili faptul că sistemul electric nu are capacitatea suficientă pentru a suporta sarcini suplimentare sau dacă iluminatul în cauză nu poate fi integrat la nivel local fără modificări structurale (uși etc.).

Toalete

Punerea la dispoziție a unei toalete universale pe deplin conforme este obligatorie numai dacă toaletele existente sunt complet reînnoite sau modernizate, dacă este prevăzut un spațiu pentru fotolii rulante și dacă o toaletă universală conformă poate fi integrată fără modificarea structurală a caroseriei vehiculului.

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în toaleta universală nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicație electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Culoare de trecere

Conformitatea cu cerințele punctului 4.2.2.6 este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată în tot vehiculul și dacă există un spațiu pentru fotolii rulante.

Conformitatea cu cerințele privind culoarele de trecere dintre vehiculele interconectate este obligatorie numai dacă pasajul de intercomunicație este reînnoit sau modernizat.

Informații

Conformitatea cu cerințele punctului 4.2.2.7 în ceea ce privește informațiile despre rută nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, dacă în cadrul unui program de reînnoire sau de modernizare este instalat un sistem automat de informații privind ruta, acesta trebuie să îndeplinească cerințele punctului menționat.

Conformitatea cu celelalte părți ale punctului 4.2.2.7 este obligatorie ori de câte ori semnele sau finisările interioare sunt reînnoite sau modernizate.

Modificări de nivel

Conformitatea cu cerințele punctului 4.2.2.8 nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, trebuie instalată o bandă de avertizare contrastantă pe muchiile treptelor atunci când materialele suprafeței treptei sunt reînnoite sau modernizate.

Mâini curente

Conformitatea cu cerințele punctului 4.2.2.9 este obligatorie numai dacă mâinile curente existente sunt reînnoite sau modernizate.

Cușetă cu acces pentru fotoliile rulante

Conformitatea cu cerința de asigurare a unei cușete cu acces pentru fotoliile rulante este obligatorie numai în cazul în care o cușetă existentă este reînnoită sau modernizată.

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în cușetele cu acces pentru fotoliile rulante nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicație electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Poziția treptelor, trepte și dispozitive de asistență la îmbarcare

Conformitatea cu cerințele punctelor 4.2.2.11 și 4.2.2.12 nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, dacă sunt instalate trepte escamotabile sau alte dispozitive de asistență la îmbarcare integrale, acestea trebuie să respecte dispozițiile relevante de la punctele menționate.

Cu toate acestea, dacă la reînnoire sau la modernizare este creat un spațiu pentru fotolii rulante în conformitate cu punctul 4.2.2.3, atunci este obligatorie instalarea unei forme de asistență la îmbarcare în conformitate cu punctul 4.4.3.

68.

Apendicele G se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele G

Semnale de avertizare sonoră aferente ușilor exterioare pentru călători

G.1.   Definiții

În prezentul apendice sunt folosiți următorii termeni:

fsignal

=

frecvența sunetului de intrare

LS

=

nivelul de presiune acustică măsurat ca LAFmax – nivelul sonor maxim cu ponderarea frecvenței «A» și ponderarea rapidă a timpului pe parcursul perioadei de măsurare.

LSmax

=

maximum LAFmax

LSmin

=

minimum LAFmax

LN

=

nivelul zgomotului ambiant măsurat după cum urmează:

(a)

gama de frecvențe suma energetică a trei benzi de octavă

Image 6

unde:

L1

=

Loct.500 Hz

L2

=

Loct.1000 Hz

L3

=

Loct.2000 Hz

(b)

nivelul de presiune acustică măsurat ca nivel echivalent de energie de 20 s (LAeq20 )

G.2.   Semnalele de deschidere și de închidere a ușilor

G.2.1.   Semnalul de deschidere a ușilor

Caracteristici

Un sunet din două tonuri consecutive emise cu impulsuri lente (maximum 2 impulsuri pe secundă)

Frecvențe

fsignal1 = 2 200 Hz +/– 100 Hz

fsignal2 = 1 760 Hz +/– 100 Hz

Nivelul de presiune acustică

 

Dispozitiv adaptativ

LS ≥ LN + 5 dB

LSmax = 70 dB (+ 6/– 0)

Dispozitiv neadaptativ

LS = 70 dB (+ 6/– 0)

G.2.2.   Semnalul de închidere a ușilor

Caracteristici

Un sunet cu impulsuri rapide (6-10 impulsuri pe secundă)

Frecvența

fsignal = 1 900 Hz +/– 100 Hz

Nivelul de presiune acustică

 

Dispozitiv adaptativ

LS ≥ LN + 5 dB

LSmax = 70 dB (+ 6/– 0)

Dispozitiv neadaptativ

LS = 70 dB (+ 6/– 0)

G.3.   Semnalele de identificare a ușilor

Semnalul de identificare a ușilor poate fi un semnal cu un singur ton (în conformitate cu punctul G.3.1) sau un semnal cu tonalitate dublă (în conformitate cu punctul G.3.2). Ambele tipuri de semnal trebuie să fie acceptate în mod egal în toate statele membre.

G.3.1.   Semnalul cu un singur ton

Caracteristici

Intervalul tonurilor (dreptunghi), fără creșterea sau scăderea progresivă a intensității

durata impulsului semnalului = 5 ms ± 1 ms «on» (impuls de ton pur)

modelul temporal al semnalului de 3-5 impulsuri pe secundă

Frecvența

fsignal = 630 Hz ± 50 Hz

Nivelul de presiune acustică

Dispozitiv adaptativ

LS ≥ LN + 5 dB

LSmin = 45 dB (+/- 2)

LSmax = 65 dB (+/- 2)

Dispozitiv neadaptativ

LS = 60 dB

G.3.2.   Semnalul cu ton dublu

Caracteristici

Intervalul tonurilor (definiția semnalului)

creștere progresivă în intensitate a nivelului de presiune acustică la un interval de 100 ms

100 ms primul ton al sunetului 550 Hz ± 50 Hz

scădere progresivă în intensitate a nivelului de presiune acustică la un interval de 100 ms

200 ms oprit

creștere progresivă în intensitate a nivelului de presiune acustică la un interval de 100 ms

100 ms al doilea ton al sunetului 750 Hz ± 50 Hz

scădere progresivă în intensitate a nivelului de presiune acustică la un interval de 100 ms

900 ms oprit

timpul de repetare a semnalului = 1 700  ms

Frecvența

 

fsignal1 = 550 Hz ± 50 Hz

 

fsignal2 = 750 Hz ± 50 Hz

Nivelul de presiune acustică

Dispozitiv adaptativ

LS ≥ LN + 5 dB

LSmin = 50 dB (+/- 2 dB)

LSmax = 70 dB (+/- 2 dB)

Dispozitiv neadaptativ

LS = 70 dB

G.4.   Pozițiile pentru măsurare

Poziția microfonului pentru măsurătorile semnalelor acustice ale ușilor trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [20]. Specificația trebuie utilizată de asemenea pentru poziția microfonului aferent semnalului de identificare a ușii, în pofida faptului că domeniul de aplicare al acesteia exclude semnalul respectiv.

Măsurătorile pentru demonstrarea conformității trebuie realizate la trei uși din cadrul trenului. Ușa ar trebui să fie complet deschisă pentru încercarea la închidere și complet închisă pentru încercarea la deschidere.

69.

Apendicele H, I, J, K și L se elimină.

70.

Apendicele M se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele M

Fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren

M.1   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul apendice identifică limitele maxime de construcție pentru un fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren. Aceste limite sunt utilizate pentru proiectarea și evaluarea materialului rulant (arhitectură, structură, dispunere) și a componentelor acestuia (uși de acces, uși interioare, scaune, toalete etc.). În cazul în care caracteristicile unui fotoliu rulant depășesc aceste limite, condițiile de utilizare a materialului rulant de către utilizatorul fotoliului ar putea fi deteriorate (de exemplu, accesul la zonele pentru fotolii rulante). Depășirea anumitor limite poate împiedica accesul utilizatorului la materialul rulant. Aceste limite sunt definite de fiecare întreprindere feroviară, astfel cum se specifică la punctul 4.2.6.1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 454/2011.

M.2   CARACTERISTICI

Valorile considerate limite tehnice sunt:

Dimensiuni de bază

lățimea de 700 mm plus cel puțin 50 mm pe fiecare parte pentru mâini în timpul deplasării;

lungimea de 1 200 mm plus 50 mm pentru picioare.

Roți

Cea mai mică roată trebuie să fie adecvată pentru un spațiu gol cu dimensiunile de 75 mm pe orizontală și 50 mm pe verticală.

Înălțime

Maximum 1 450 mm, inclusiv un ocupant de sex masculin din percentila 95.

Cerc de întoarcere

1 500 mm

Greutate

greutatea în stare complet încărcată de 300 kg pentru fotoliul rulant și ocupantul său (inclusiv eventualele bagaje), în cazul unui fotoliu rulant electric pentru care nu este necesară nicio asistență la trecerea peste un dispozitiv de asistență la îmbarcare;

greutatea în stare complet încărcată de 200 kg pentru fotoliul rulant și ocupantul său (inclusiv eventualele bagaje), în cazul unui fotoliu rulant manual.

Înălțimea obstacolelor care poate fi depășită și garda la sol

înălțimea obstacolelor care poate fi depășită – 50 mm (max.);

garda la sol – 60 mm (min.), cu un unghi în pantă ascendentă de 10 ° (17 %) în partea superioară, pentru înaintare (sub suportul pentru picioare).

Înclinația maximă sigură la care fotoliul rulant va rămâne stabil:

trebuie să aibă o stabilitate dinamică în toate direcțiile la un unghi de 6 ° (10 %);

trebuie să aibă o stabilitate statică în toate direcțiile (inclusiv cu frâna acționată) la un unghi de 9 ° (16 %).

;

71.

Apendicele N se modifică după cum urmează:

(a)

punctul N.3 se înlocuiește cu următorul text:

„N.3   SIMBOLURI CARE TREBUIE UTILIZATE ÎN CADRUL SEMNELOR

Semnul internațional pentru fotoliu rulant

Semnul care identifică zonele accesibile fotoliilor rulante trebuie să includă un simbol în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele A, indicele [12] sau [13].

Semn pentru bucle de inducție

Semnul care indică unde sunt instalate buclele de inducție trebuie să includă un simbol în conformitate cu specificația menționată în apendicele A, indicele [14].

Semn pentru locuri prioritare

Semnul care indică unde sunt locurile prioritare trebuie să includă simbolurile din figura N1.

Figura N1

Simboluri pentru locurile prioritare

Image 7

(b)

se adaugă următorul punct N.4:

„N.4   CULOAREA SEMNELOR

Semnele specifice menționate în prezentul apendice trebuie să fie albe pe fond albastru închis. În cazul în care semnele sunt plasate pe un panou de culoare albastru închis, este permisă inversarea culorilor simbolului și fundalului (și anume simbol albastru închis pe fundal alb)”.

72.

se adaugă următorul apendice P:

„Apendicele P

Modificarea cerințelor și regimuri de tranziție

Pentru alte puncte din STI decât cele enumerate în tabelul P.1 și în tabelul P.2, conformitatea cu „STI anterioară” [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/772 al Comisiei (*5)] implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Modificări cu un regim de tranziție generic de 7 ani:

În ceea ce privește punctele din STI enumerate în tabelul P.1, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu versiunea prezentei STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023 , trebuie să respecte cerința din prezenta STI de la 28 septembrie 2030.

Proiectele aflate în faza de producție și materialul rulant aflat în exploatare nu sunt afectate de cerințele STI enumerate în tabelul P.1.

Tabelul P.1

Regimul de tranziție de 7 ani

Punct(e) din STI

Punct(e) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

4.2.2.1.1 (1a)

Nicio cerință

Cerință nouă care precizează poziția corectă a mânerului

4.2.2.2 (8)

4.2.2.2 (8)

O formulare mai precisă a cerinței

4.2.2.3.2 (8)

Atunci când o ușă este închisă local (de un călător sau de un membru al personalului de tren), trebuie emis un semnal de închidere a ușilor; acesta trebuie să înceapă după acționarea dispozitivului de comandă și trebuie să continue până la închiderea ușii.

Nicio cerință

Cerință nouă

4.2.2.3.2 (11)

Nicio cerință

Cerință nouă

4.2.2.11.1 (3)

Documentația tehnică menționată la punctul 4.2.12 din STI LOC&PAS trebuie să includă informații privind înălțimea și compensarea peronului teoretic, ducând la o diferență de nivel (δν-) de 160 mm și la o diferență pe orizontală (δh) de 200 mm de la punctul situat în poziție centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă și orizontală.

Nicio cerință

Cerință nouă

5.3.2.6 (1)

5.3.2.6 (1)

Limitarea posibilităților oferite

5.3.2.8

5.3.2.8

Cerință nouă în specificația menționată în apendicele A, indicele [11]

6.2.3.3

Nicio cerință

Cerință nouă referitoare la un standard specific privind contrastul

7.3.2.6. oziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul

Caz specific pentru Spania «P»

7.3.2.6. Poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul

Caz specific pentru Spania «P», pentru rețeaua cu ecartament de 1 668  mm

Cerință nouă aplicabilă vehiculelor cu ecartament de 1 668  mm

Apendicele G – Semnalele de deschidere și de închidere a ușilor

Apendicele G – Semnalele de deschidere și de închidere a ușilor

Schimbarea metodei de măsurare

Modificări cu un regim de tranziție specific

În ceea ce privește punctele din STI enumerate în tabelul P.2, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023, proiectele aflate în faza de producție și materialul rulant în exploatare trebuie să respecte cerința prezentei STI în conformitate cu regimul de tranziție corespunzător stabilit în tabelul P.2 de la 28 septembrie 2023.

Tabelul P.2

Regimul de tranziție specific

Punct(e) din STI

Punct(e) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

Regim de tranziție

Faza de proiectare nu a început

Faza de proiectare a început

Faza de producție

material rulant în exploatare

Nu se aplică”

(*5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/772 al Comisiei din 16 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1300/2014 în ceea ce privește inventarul activelor în scopul identificării barierelor din calea accesibilității, al furnizării de informații către utilizatori și al monitorizării și evaluării progreselor realizate în privința accesibilității (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 1)."


(*1)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).”;

(*2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 5).”

(*3)  Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 172, 17.5.2021, p. 1)”.

(*4)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «infrastructură» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 1).”;

(*5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/772 al Comisiei din 16 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1300/2014 în ceea ce privește inventarul activelor în scopul identificării barierelor din calea accesibilității, al furnizării de informații către utilizatori și al monitorizării și evaluării progreselor realizate în privința accesibilității (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 1).»


(1)  Modulele CA1, CA2 sau CH pot fi utilizate doar în cazul produselor fabricate conform unui proiect dezvoltat și folosit deja pentru a introduce produse pe piață înainte de intrarea în vigoare a STI-urilor relevante aplicabile produselor respective, cu condiția ca producătorul să demonstreze organismului notificat că analiza proiectului și examinarea de tip au fost efectuate pentru aplicații anterioare în condiții comparabile și că acestea sunt în conformitate cu cerințele prezentei STI; această demonstrație trebuie documentată și se consideră că oferă același nivel probator ca modulul CB sau ca examinarea proiectului în conformitate cu modulul CH1.”


ANEXA IV

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 se modifică după cum urmează:

1.

La punctul 2.1 subpunctul 2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

substații: conectate în circuitul primar la rețeaua de înaltă tensiune, pentru a transforma înalta tensiune într-o tensiune adecvată trenurilor și/sau pentru a o converti într-un sistem de alimentare cu energie electrică de tracțiune adecvat pentru trenuri. În circuitul secundar, substațiile sunt conectate la sistemul de linii de contact al căii ferate;”.

2.

Punctul 2.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1.1.   Alimentarea cu energie electrică de tracțiune

1.

Obiectivul sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune este acela de a alimenta fiecare tren cu energie electrică în vederea respectării orarului planificat.

2.

Parametrii de bază ai sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune sunt stabiliți la punctul 4.2.”

3.

La punctul 2.1.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Se urmărește asigurarea unui transfer fiabil și continuu al energiei electrice de la sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune la materialul rulant. Interacțiunea dintre linia aeriană de contact și pantograf reprezintă un aspect important al interoperabilității.”

4.

În tabelul din capitolul 3, rândurile 4.2.4 și 4.2.5 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.2.4

Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

1.5

2.2.3

4.2.5

Curentul în regim de staționare

1.5

2.2.3

—”

5.

Punctul 4.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.

(neutilizat)”.

6.

Punctul 4.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.1.   Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune

(a)

tensiunea și frecvența (4.2.3);

(b)

parametrii legați de performanța sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune (4.2.4);

(c)

curentul în regim de staționare (4.2.5);

(d)

frânarea cu recuperarea energiei (4.2.6);

(e)

măsuri de coordonare a protecției electrice (4.2.7);

(f)

armonici și efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracțiune de c.a. (4.2.8).”

7.

Punctul 4.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.   Tensiunea și frecvența

Tensiunea nominală și frecvența nominală a sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune trebuie să corespundă unuia dintre cele patru sisteme:

(a)

c.a. 25 kV, 50 Hz;

(b)

c.a. 15 kV, 16.7 Hz;

(c)

c.c. 3 kV;

(d)

c.c. 1,5 kV.

Pentru liniile noi cu o viteză mai mare de 250 km/h, normele de implementare sunt specificate la punctul 7.1.1.”

8.

Punctul 4.2.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.   Performanța sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune

Pentru subsistemele nou construite sau în cazul în care sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune este modificat (de exemplu, migrarea de la c.c la c.a), indicele de calitate al subsistemului trebuie să respecte specificația menționată în apendicele E, indicele [1], pentru a permite trenurilor să respecte calendarul proiectării.”

9.

Punctul 4.2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.5.   Curentul în regim de staționare

Linia aeriană de contact (LAE) trebuie proiectată astfel încât să susțină cel puțin valorile curentului în regim de staționare per pantograf, în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [2].”

10.

La punctul 4.2.6, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Sistemele de alimentare cu energie electrică de tracțiune trebuie proiectate astfel încât să permită utilizarea frânării cu recuperarea energiei, în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [1].”

11.

Punctul 4.2.7 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.7.   Măsuri de coordonare a protecției electrice

Proiectarea coordonării protecției electrice a subsistemului «energie» trebuie să respecte cerințele detaliate în specificația menționată în apendicele E, indicele [1].”

12.

La punctul 4.2.8, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Pentru a evita instabilitatea și a asigura compatibilitatea sistemului electric, supratensiunile armonice trebuie să nu depășească valorile critice prevăzute în specificația menționată în apendicele E, indicele [1].”

13.

Punctul 4.2.9 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 1, textul „7.2.3” se înlocuiește cu textul „7.1.2”;

(b)

subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Înălțimea firului de contact și devierea laterală a acestuia sub acțiunea unui vânt lateral sunt factori care afectează interoperabilitatea rețelei feroviare.”

14.

La punctul 4.2.9.1, subpunctele 1, 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)

Valorile admisibile pentru înălțimea firului de contact sunt date în tabelul 4.2.9.1.

Tabelul 4.2.9.1

Înălțimea firului de contact

Descriere

v ≥ 250 [km/h]

v < 250 [km/h]

Înălțimea nominală a firului de contact [mm]

Între 5 080 și 5 300

Între 5 000 și 5 750

Înălțimea minimă prin construcție a firului de contact [mm]

5 080

În conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [3], în funcție de gabaritul ales

Înălțimea maximă prin construcție a firului de contact [mm]

5 300

6 200  (1)

2.

Pentru raportul dintre înălțimile firului de contact și înălțimile de lucru ale pantografului, a se vedea specificația menționată în apendicele E, indicele [3].

3.

Înălțimea firului de contact la trecerile la nivel trebuie specificată prin norme naționale sau, în lipsa acestora, în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [4].”

15.

Punctul 4.2.9.2 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Devierea laterală maximă a firului de contact față de axa căii ferate sub acțiunea unui vânt lateral trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [2].”;

(b)

subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Sistemul cu ecartament de 1 520 mm:

În statele membre care aplică profilul de pantograf în conformitate cu punctul 4.2.8.2.9.2.3 din STI LOC&PAS, devierea laterală maximă a firului de contact față de centrul pantografului sub acțiunea unui vânt lateral trebuie să fie de 500 mm.”

16.

Punctul 4.2.10 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.10.   Gabaritul pantografului

1.

Sistem cu alt ecartament decât cel de 1 520 mm:

Gabaritul cinematic mecanic al pantografului se determină prin utilizarea metodei prezentate în specificația menționată în apendicele E, indicele [2] la prezenta STI și a profilurilor de pantograf definite în punctele 4.2.8.2.9.2.1 și 4.2.8.2.9.2.2 din STI LOC&PAS.

2.

Sistem cu ecartament de 1 520 mm:

În statele membre care aplică profilul de pantograf în conformitate cu punctul 4.2.8.2.9.2.3 din STI LOC&PAS, gabaritul static disponibil pentru pantograf este definit în apendicele D la prezenta STI.

3.

Niciuna dintre părțile subsistemului «energie» nu trebuie să pătrundă în gabaritul pantografului prevăzut la subpunctele 1 și 2, cu excepția firului de contact și a brațului stabil.”

17.

La punctul 4.2.11, subpunctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„2.

Intervalele în care este cuprinsă Fm pentru fiecare dintre sistemele de alimentare cu energie electrică de tracțiune sunt definite în specificația menționată în apendicele E, indicele [2].

3.

Liniile aeriene de contact trebuie proiectate astfel încât să poată suporta limita superioară prin construcție a Fm prevăzută în specificația menționată în apendicele E, indicele [2].”

18.

La punctul 4.2.12, subpunctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„2.

S0 reprezintă valoarea simulată sau măsurată de ridicare a firului de contact la brațul stabil, cu cel puțin două pantografe exploatate simultan cu limita superioară a Fm la viteza prin construcție a LAE. Atunci când ridicarea brațului stabil este limitată fizic ca urmare a proiectării liniei aeriene de contact, se admite reducerea spațiului necesar la 1,5S0 (a se consulta specificația menționată în apendicele E, indicele [3]).

(3)

Forța maximă (Fmax) se situează în mod normal în intervalul Fm plus trei devieri standard σmax; în anumite locuri pot apărea valori mai mari, care sunt precizate în specificația menționată în apendicele E, indicele [3]. La componentele rigide precum izolatoarele de sector din sistemele de linii aeriene de contact, forța de contact poate crește până la o valoare maximă de 350 N.”

19.

Punctul 4.2.13 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.13.   Spațierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact

Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru trenuri cu două pantografe exploatate simultan. Distanța proiectată dintre axele celor două armături ale pantografelor trebuie să fie cel mult egală cu valorile prevăzute în specificația menționată în apendicele E, indicele [2].”

20.

La punctul 4.2.14, subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Materialele permise pentru firele de contact sunt cuprul și aliajul din cupru. Firul de contact trebuie să respecte cerințele specificației menționate în apendicele E, indicele [5].”

21.

Punctul 4.2.15 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.15.   Sectoare de separare a fazelor

4.2.15.1.   Generalități

1.

Concepția sectoarelor de separare a fazelor trebuie să asigure posibilitatea deplasării trenurilor dintr-un sector în sectorul învecinat fără șuntarea celor două faze. Schimbul de energie între LAE și unitate trebuie adus la zero, prin oprirea disjunctorului de la bord sau prin alte mijloace echivalente, înainte de intrarea în sectorul de separare a fazelor. Trebuie puse la dispoziție mijloace adecvate (cu excepția sectorului de separare scurtă) pentru a permite repunerea în mișcare a unui tren oprit în sectorul de separare a fazelor.

2.

Lungimea totală D a zonelor neutre este definită în specificația menționată în apendicele E, indicele [2]. Pentru calcularea D trebuie luate în considerare spațiile libere, specificația menționată în apendicele E, indicele [3] și o ridicare de S0.

4.2.15.2.   Linii cu viteza v ≥ 250 km/h

Se pot adopta două tipuri de concepție a sectoarelor de separare a fazelor:

(a)

o concepție a separării fazelor în cadrul căreia toate pantografele celor mai lungi trenuri conforme cu STI se află în zona neutră. Lungimea totală a zonei neutre trebuie să fie de cel puțin 402 m.

Pentru cerințe detaliate, a se vedea specificația menționată în apendicele E, indicele [2];

(b)

o separare a fazelor mai scurtă cu trei suprapuneri izolate, astfel cum se arată în specificația menționată în apendicele E, indicele [2]. Lungimea totală a zonei neutre este mai mică de 142 m, incluzând spațiile libere și toleranțele.

4.2.15.3.   Linii cu viteza v < 250 km/h

Concepția sectoarelor de separare trebuie să adopte, în mod normal, soluțiile descrise în specificația menționată în apendicele E, indicele [2]. În cazul în care se propune o soluție alternativă, trebuie să se demonstreze că alternativa este cel puțin la fel de fiabilă.”

22.

Punctul 4.2.16.1 se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 1, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Concepția sectoarelor de separare a sistemelor trebuie să asigure posibilitatea deplasării trenurilor de la un sistem de alimentare cu energie electrică de tracțiune la un sistem de alimentare cu energie electrică de tracțiune adiacent diferit, fără șuntarea celor două sisteme.”;

(b)

subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Lungimea totală D a zonelor neutre este definită în specificația menționată în apendicele E, indicele [2]. Pentru calcularea D trebuie luate în considerare spațiile libere, specificația menționată în apendicele E, indicele [3] și o ridicare de S0.”

23.

Punctul 4.2.16.2 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Schimbul de energie între LAE și unitate trebuie adus la zero, prin oprirea disjunctorului sau prin alte mijloace echivalente, înainte de intrarea în sectorul de separare a sistemelor.”;

(b)

la subpunctul 2, literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

în cadrul subsistemului «energie» trebuie adoptate măsuri de evitare a șuntării celor două sisteme adiacente de alimentare cu energie electrică de tracțiune în cazul nedeschiderii disjunctorului (disjunctoarelor) de la bord;

(c)

variația înălțimii firului de contact de-a lungul întregului sector de separare trebuie să respecte cerințele prevăzute în specificația menționată în apendicele E, indicele [3].”

24.

La punctul 4.2.16.3, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Dacă un sector de separare a sistemelor este parcurs cu pantografele coborâte, acesta trebuie conceput astfel încât să se evite conectarea electrică a celor două sisteme de alimentare cu energie electrică de tracțiune printr-un pantograf ridicat accidental.”

25.

La punctul 4.2.17, subpunctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„2.

Sistemul de colectare la sol a datelor energetice (SCD) trebuie să primească, să stocheze și să exporte datele compilate pentru facturarea energiei fără a le afecta integritatea, în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [6].

3.

Sistemul de colectare la sol a SCD trebuie să răspundă tuturor cerințelor privind schimbul de date definite la punctul 4.2.8.2.8.4 din STI LOC&PAS și cerințelor prevăzute în specificația menționată în apendicele E, indicele [7].”

26.

Punctul 4.2.18 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.18.   Măsurile de protecție împotriva șocurilor electrice

Siguranța electrică a sistemului de linii aeriene de contact și protecția împotriva șocurilor electrice trebuie realizate în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [4], iar în ceea ce privește limitele tensiunii c.a. pentru siguranța persoanelor și limitele tensiunii c.c., în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [4].”

27.

La punctul 4.3.2, tabelul se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea și al treilea rând se înlocuiesc cu următorul text:

„Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

4.2.4

Curentul maxim de la LAE

Factorul de putere

4.2.8.2.4

4.2.8.2.6

Curentul în regim de staționare

4.2.5

Curentul maxim în regim de staționare

4.2.8.2.5”

(b)

al șaselea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Armonici și efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracțiune de c.a.

4.2.8

Armonici și efecte dinamice pentru sistemele de c.a.

4.2.8.2.7”

28.

La punctul 4.3.4, subpunctele 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„2.

Informația este transmisă între subsistemele ETCS de cale și ETCS de bord, precum și între ETCS de bord și sistemul de alimentare cu energie electrică al vehiculului. Interfața de transmitere este specificată în STI CCS și în STI LOC & PAS.

(3)

Informațiile relevante necesare pentru închiderea disjunctorului de la bord, modificarea curentului maxim al trenului, modificarea sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune și gestionarea pantografelor trebuie transmise prin ETCS dacă linia este dotată cu ETCS și dacă funcționalitățile de cale respective sunt implementate.”

29.

În tabelul de la punctul 4.3.5, primul rând se înlocuiește cu următorul text:

„Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

4.2.4

Compunerea trenului

Întocmirea manualului de parcurs

4.2.2.5

4.2.1.2.2.1”

30.

Punctul 5.2.1.6 se înlocuiește cu următorul text:

„5.2.1.6.   Curentul în regim de staționare

Linia aeriană de contact trebuie proiectată pentru cerințele prevăzute la punctul 4.2.5.”

31.

Punctul 6.1.4.1 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 1, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

Proiectul unei linii aeriene de contact trebuie evaluat cu un instrument de simulare validat în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [8] și prin măsurători în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [9].

Pentru LAE cu o viteză prin construcție de până la 100 km/h inclusiv, simularea și măsurarea comportamentului dinamic nu sunt necesare.”;

(b)

la subpunctul 3, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

Pentru a fi acceptabilă, calitatea măsurată a captării curentului trebuie să fie în conformitate cu punctul 4.2.12, în ceea ce privește ridicarea și fie forța medie de contact și devierea standard, fie procentul de formare a arcelor electrice. Se măsoară ridicarea a cel puțin două brațe stabile.”

32.

Punctul 6.1.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.4.2   Evaluarea curentului în regim de staționare (numai sisteme de c.c.)

Pentru sistemele de c.c., evaluarea conformității trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [2].”

33.

La punctul 6.1.5, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797, declarația de conformitate CE trebuie să fie însoțită de o declarație care să descrie condițiile de utilizare:”.

34.

Punctul 6.2.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.4.1   Evaluarea tensiunii și a frecvenței

1.

Solicitantul trebuie să declare în dosarul tehnic tensiunea nominală aleasă pentru alimentarea cu energie electrică de tracțiune numai în următoarele cazuri:

(a)

se construiește un nou subsistem «energie»;

(b)

sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune este modificat (de exemplu, migrarea de la c.c. la c.a.).

2.

Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune selectat trebuie evaluat printr-o analiză a documentelor în etapa de proiectare. Evaluarea este necesară numai în următoarele cazuri:

(a)

se construiește un subsistem nou;

(b)

sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune este modificat (de exemplu, migrarea de la c.c. la c.a.).”

35.

Se introduce următorul punct 6.2.4.1a:

„6.2.4.1a   Evaluarea performanței alimentării cu energie electrică de tracțiune

1.

Solicitantul trebui să declare:

(a)

indicele de calitate, astfel cum este definit la punctul 4.2.4, al subsistemului respectiv;

(b)

că rezultatul studiului de proiectare respectă specificația menționată în apendicele E, indicele [1].

2.

Evaluarea se realizează doar prin verificarea existenței declarației.”

36.

Punctul 6.2.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.4.2.   Evaluarea frânării cu recuperarea energiei

1.

Evaluarea instalațiilor fixe pentru alimentarea cu energie electrică de tracțiune de c.a. trebuie demonstrată în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [1].

2.

Evaluarea alimentării cu energie electrică de tracțiune de c.c. trebuie demonstrată prin analizarea proiectului.”

37.

Punctele 6.2.4.3 și 6.2.4.4 se înlocuiesc cu următorul text:

„6.2.4.3.   Evaluarea măsurilor de coordonare a protecției electrice

Evaluarea trebuie demonstrată pentru proiectarea și exploatarea substațiilor în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [1].

6.2.4.4.   Evaluarea armonicilor și a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracțiune de c.a.

1.

Se realizează un studiu de compatibilitate în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [1].

2.

Acest studiu trebuie realizat doar în cazul introducerii de convertoare cu semiconductori activi în sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune.

3.

Organismul notificat trebuie să evalueze îndeplinirea criteriilor prevăzute în specificația menționată în apendicele E, indicele [1].”

38.

La punctul 6.2.4.5, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Măsurarea parametrilor de interacțiune trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [9].”

39.

La punctul 6.3.1 subpunctul 1, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Până la revizuirea listei elementelor constitutive de interoperabilitate enumerate în capitolul 5 din prezenta STI, unui organism notificat îi este permis să emită un certificat de verificare CE a unui subsistem chiar dacă pentru unele elemente constitutive de interoperabilitate încorporate în subsistem nu există declarații CE de conformitate și/sau de adecvare pentru utilizare relevante în conformitate cu prezenta STI, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:”.

40.

La capitolul 7, primul paragraf se elimină.

41.

Punctele 7.1-7.3 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.1.   Planul național de implementare

(a)

Statele membre trebuie să întocmească un plan național pentru implementarea prezentei STI, ținând seama de coerența întregului sistem feroviar al Uniunii. Acest plan trebuie să includă toate proiectele referitoare la reînnoirea și modernizarea subsistemului «energie», precum și la astfel de subsisteme noi și trebuie să asigure migrarea treptată, într-un interval de timp rezonabil, către un subsistem «energie» țintă interoperabil care să fie pe deplin conform cu prezenta STI.

(b)

Statele membre trebuie să asigure implementarea unui sistem de colectare la sol a datelor energetice care să poată face schimb de date compilate pentru facturarea energiei în conformitate cu punctul 4.2.17 din prezenta STI.

7.1.1.   Norme de implementare privind tensiunea și frecvența

Alimentarea liniilor noi cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să se facă prin intermediul unuia dintre sistemele de c.a. enumerate la punctul 4.2.3 literele (a) și (b).

7.1.2.   Norme de implementare pentru geometria LAE

7.1.2.1.   Norme de implementare pentru sistemul cu ecartament de 1 435 mm

LAE trebuie proiectată ținându-se seama de următoarele norme:

(a)

Subsistemele «energie» noi cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să fie compatibile atât cu pantograful specificat la punctul 4.2.8.2.9.2.1 (1 600 mm), cât și cu cel specificat la punctul 4.2.8.2.9.2.2 (1 950 mm) din STI LOC&PAS.

Dacă acest lucru nu este posibil, LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puțin de un pantograf cu geometria armăturii specificată la punctul 4.2.8.2.9.2.1 din STI LOC&PAS (1 600 mm).

(b)

Subsistemele «energie» reînnoite sau modernizate cu o viteză mai mare de 250 km/h trebuie să fie compatibile cel puțin cu un pantograf cu geometria armăturii specificată la punctul 4.2.8.2.9.2.1 din STI LOC&PAS (1 600 mm).

(c)

Alte cazuri: LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puțin de unul dintre pantografele cu geometria armăturii specificată la punctul 4.2.8.2.9.2.1 (1 600 mm) sau la punctul 4.2.8.2.9.2.2 (1 950 mm) din STI LOC&PAS.

7.1.2.2.   Sisteme cu alt ecartament decât cel de 1 435 mm

LAE trebuie proiectată pentru a fi utilizată cel puțin de unul dintre pantografele cu geometria armăturii specificată la punctul 4.2.8.2.9.2 din STI LOC&PAS.

7.2.   Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor «energie» noi

(1)

Pentru un subsistem «energie» nou, aplicarea prezentei STI este obligatorie.

(2)

Un subsistem «energie» nou înseamnă un subsistem «energie» dat în exploatare după 28 septembrie 2023, care este sau va fi creat în cazul în care anterior nu au existat alimentare cu energie electrică de tracțiune și LAE.

Orice alt subsistem «energie» este considerat subsistem «energie» existent.

(3)

Următoarele situații sunt considerate a fi o modernizare, și nu o dare în exploatare a unui subsistem «energie» nou:

(a)

realinierea unei porțiuni a unui traseu existent;

(b)

realizarea unei rute ocolitoare;

(c)

adăugarea uneia sau mai multor linii la un traseu existent, indiferent de distanța dintre liniile inițiale și liniile suplimentare.

7.3.   Aplicarea prezentei STI în cazul unui subsistem «energie» existent

7.3.1.   Criterii de performanță a subsistemului

În plus față de cazurile menționate la punctul 7.2. subpunctul 3, «modernizarea» este o lucrare de modificare majoră a unui subsistem «energie» existent, care duce la o creștere a vitezei pe linie cu peste 30 km/h.

7.3.2.   Aplicarea STI

Conformitatea cu prezenta STI este obligatorie pentru un subsistem sau pentru o parte sau părți ale acestuia care sunt modernizate sau reînnoite. Date fiind caracteristicile sistemului feroviar moștenit, conformitatea subsistemului «energie» existent cu prezenta STI poate fi realizată printr-o îmbunătățire treptată a interoperabilității:

(1)

Pentru subsistemul «energie» modernizat, prezenta STI este obligatorie și se aplică subsistemului modernizat în cadrul acoperirii geografice a modernizării. Acoperirea geografică a modernizării trebuie definită pe baza localităților de pe liniile respective și a referințelor metrice și trebuie să aibă ca rezultat conformitatea tuturor parametrilor de bază ai subsistemului «energie» asociați liniilor care fac obiectul modernizării subsistemului «energie».

Adăugarea uneia sau mai multor șine care suportă un ecartament suplimentar este considerată, de asemenea, o modernizare atunci când criteriile de performanță ale subsistemului sunt declanșate conform descrierii de la punctul 7.3.1.

(2)

În cazul unei alte modificări decât o modernizare a subsistemului «energie», aplicarea prezentei STI pentru fiecare dintre parametrii de bază (menționați la punctul 4.2.2) afectat de modificare este obligatorie atunci când modificarea necesită efectuarea unei noi proceduri de verificare «CE» în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 al Comisiei (*1). Se aplică dispozițiile definite la articolele 6 și 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

(3)

În cazul unei alte modificări decât o modernizare a subsistemului «energie» și pentru acei parametri de bază care nu sunt afectați de modificare sau în cazul în care modificarea nu necesită efectuarea unei noi verificări «CE», demonstrarea nivelului de conformitate cu prezenta STI este voluntară.

(4)

În cadrul unei «reînnoiri», care este definită la articolul 2 punctul 15 din Directiva (UE) 2016/797 al Parlamentului European și al Consiliului (*2), părțile subsistemului care nu sunt conforme cu STI se înlocuiesc cu unele conforme cu STI.

(5)

«Înlocuire în cadrul întreținerii» înseamnă orice înlocuire de componente cu piese având funcții și performanțe identice în cadrul întreținerii, conform definiției de la articolul 2 alineatul (17) din Directiva (UE) 2016/797. Aceasta se efectuează în conformitate cu cerințele prezentei STI, ori de câte ori este posibil din punct de vedere economic și rezonabil și nu necesită o verificare «CE».

(6)

În ceea ce privește subsistemul «energie» existent, în cazul unei modificări alta decât o modernizare, pentru devierea laterală maximă a LAE este permisă abaterea de la cerința de la punctul 4.2.9.2 dacă administratorul de infrastructură a furnizat dovezi conform cărora un material rulant conform cu STI cu un pantograf conform cu STI (astfel cum este descris la punctul 7.1.2.1 din prezenta STI) a funcționat deja cu același proiect de LAE instalat în rețea fără să fi avut loc niciun incident.

7.3.3.   Linii existente care nu fac obiectul unui proiect de reînnoire sau de modernizare

În cazul în care un administrator de infrastructură dorește să demonstreze nivelul de conformitate al unei linii existente cu parametrii de bază ai prezentei STI, acesta trebuie să aplice procedura descrisă în Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei (*3).

7.3.4.   Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate

Procedura de verificare a compatibilității cu ruta care trebuie aplicată și parametrii subsistemului «energie» care trebuie utilizați sunt prevăzuți la punctul 4.2.2.5 și în apendicele D.1 la STI OPE.

(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 al Comisiei din 12 februarie 2019 privind modelele de certificate și de declarații «CE» pentru subsistemele și pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, modelul de declarație de conformitate cu un tip de vehicul feroviar autorizat și procedurile de verificare «CE» a subsistemelor în conformitate cu Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 201/2011 al Comisiei (JO L 42, 13.2.2019, p. 9)."

(*2)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44)."

(*3)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520).” "

42.

Punctul 7.4.1 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se elimină;

(b)

prima teză de la subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Următoarele cazuri specifice pot fi aplicate pe anumite rețele. Cazurile specifice sunt clasificate drept:”.

43.

Punctul 7.4.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.2.2.1.

(neutilizat)”.

44.

Subpunctul 7.4.2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.2.6.

(neutilizat)”.

45.

Punctul 7.4.2.7.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.2.7.1.

(neutilizat)”.

46.

Punctul 7.4.2.8 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.2.8.

(neutilizat)”.

47.

Punctul 7.4.2.9 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.2.9.

(neutilizat)”.

48.

În tabelul A.1 din apendicele A, pe rândul „Curentul în regim de staționare – 5.2.1.6”, în a patra coloană, textul „X” se înlocuiește cu textul „X (numai pentru sistemele de c.c.)”.

49.

În tabelul B.1 din apendicele B, în prima coloană, al doilea și al treilea rând se înlocuiesc cu următorul text:

„Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune – 4.2.4

Numai pentru sistemele de c.c.: curentul în regim de staționare – 4.2.5”

50.

Apendicele C se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele C

(neutilizat)

.

51.

Apendicele D se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele D

Specificarea gabaritului static al pantografului (sistemul cu ecartament de 1 520 mm)

 

;

(b)

punctul D.1 se elimină;

(c)

titlul punctului D.2 se elimină.

52.

Apendicele E se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele E

Lista standardelor menționate

Indice

Caracteristici de evaluat

Punctul din STI

Punctul din standard obligatoriu

[1]

EN 50388-1:2022

Aplicații feroviare. Instalații fixe și material rulant. Criterii tehnice pentru coordonarea între sistemele de alimentare cu energie electrică și materialul rulant pentru realizarea interoperabilității. Partea 1: Generalități

[1.1]

Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

4.2.4

8.2

[1.2]

Frânarea cu recuperarea energiei

4.2.6

12.2.2

[1.3]

Măsuri de coordonare a protecției electrice

4.2.7

11.2 și 11.3 subpunctele 2 și 3

[1.4]

Armonici și efecte dinamice pentru sisteme de alimentare cu energie electrică de tracțiune de c.a.

4.2.8 (2)

10.3 – tabelul 6

[1.5]

Evaluarea performanței alimentării cu energie electrică de tracțiune

6.2.4.1a

8.4

[1.6]

Evaluarea frânării cu recuperarea energiei

6.2.4.2 (1)

15.6.2

[1.7]

Evaluarea măsurilor de coordonare a protecției electrice

6.2.4.3

15.5.1.2 și 15.5.2.1.

[1.8]

Evaluarea armonicilor și a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracțiune de c.a.

6.2.4.4 (1)

10.3

[1.9]

Evaluarea armonicilor și a efectelor dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie de tracțiune de c.a.

6.2.4.4 (3)

10.3

[2]

EN 50367: 2020+A1:2022

Aplicații feroviare. Instalații fixe și material rulant. Criterii pentru obținerea compatibilității dintre pantograf și linia aeriană de contact

[2.1]

Curentul în regim de staționare

4.2.5

7.2 – tabelul 5

[2.2]

Devierea laterală maximă

4.2.9.2 (1)

5.2.5

[2.3]

Gabaritul cinematic mecanic al pantografului

4.2.10 (1)

5.2.2

[2.4]

Forță medie de contact

4.2.11 (2) și (3)

Tabelul 6

[2.5]

Spațierea pantografelor pentru proiectarea liniei aeriene de contact

4.2.13

8.2.2, tabelul 9

[2.6]

Sectoare de separare a fazelor – generalități – lungimea D a zonei neutre

4.2.15.1 (2)

4

[2.7]

Linii cu viteza v ≥ 250 km/h

4.2.15.2 litera (a)

Anexa A.1.2

[2.8]

Linii cu viteza v ≥ 250 km/h

4.2.15.2 litera (b)

Anexa A.1.4

[2.9]

Linii cu viteza v < 250 km/h

4.2.15.3

Anexa A.1

[2.10]

Sectoare de separare a sistemelor – generalități – lungimea D a zonei neutre

4.2.16.1 (3)

4

[2.11]

Evaluarea curentului în regim de staționare (numai sisteme de c.c.)

6.1.4.2

Anexa A.3

[3]

EN 50119:2020

Aplicații feroviare. Instalații fixe. Linii aeriene de contact pentru tracțiune electrică

[3.1]

Înălțimea minimă prin construcție a firului de contact

4.2.9.1 (1)

5.10.4

[3.2]

Înălțimea maximă prin construcție a firului de contact

4.2.9.1 subpunctul (1) [nota (1)]

figura 3

[3.3]

Relația cu înălțimea de lucru a pantografului

4.2.9.1 (2)

figura 3

[3.4]

Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului

4.2.12 (2)

5.10.2

[3.5]

Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului

4.2.12 (3)

5.2.5.2 tabelul 4

[3.6]

Sectoare de separare a fazelor - calculare D, spații libere

4.2.15.1 (2)

5.1.3

[3.7]

Sectoare de separare a sistemelor – generalități – calculare D, spații libere

4.2.16.1 (3)

5.1.3

[3.8]

Sectoare de separare a sistemelor – pantografe ridicate

4.2.16.2 (2)

5.10.3

[4]

EN 50122-1:2022

Aplicații feroviare. Instalații fixe. Securitate electrică, legare la pământ și circuit de retur. Partea 1: Măsuri de protecție împotriva șocurilor electrice

[4.1]

Înălțimea firului de contact

4.2.9.1 (3)

5.2.5 și 5.2.7

[4.2]

Măsuri de protecție împotriva șocurilor electrice

4.2.18

5.1 și în spațiile publice:

5.2.1, 5.2.2 sau

5.3.1, 5.3.2, 5.3.3, 5.3.4

[4.3]

Limite de tensiune în c.a.

4.2.18

9.2.2.2, 9.2.2.4

[4.4]

Limite de tensiune în c.c.

4.2.18

9.3.2.2, 9.3.2.4

[5]

EN 50149:2012

Aplicații feroviare. Instalații fixe. Tracțiune electrică. Fire de contact renurate din cupru și aliaje de cupru

[5.1]

Materialul firului de contact

4.2.14 (3)

4.2 (cu excepția trimiterii la anexa B la standard), 4.3 și 4.6-4.8

[6]

EN 50463-3:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 3: Prelucrarea datelor

[6.1]

Sistemul de colectare la sol a datelor energetice

4.2.17 (2)

4.12

[7]

EN 50463-4:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 4: Comunicații

[7.1]

Sistemul de colectare la sol a datelor energetice

4.2.17 (3)

4.3.6 și 4.3.7

[8]

EN 50318:2018+A1:2022

Aplicații feroviare. Sisteme de captare a curentului. Validarea simulării interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact

[8.1]

Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării curentului – instrument de simulare

6.1.4.1 (1)

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11

[9]

EN 50317:2012+A1:2022

Aplicații feroviare. Sisteme de captare a curentului. Prescripții pentru măsurări și validarea măsurărilor interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact

[9.1]

Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării curentului – măsurători

6.1.4.1 (1)

5, 6, 7, 8, 9

[9.2]

Evaluarea comportamentului dinamic și a calității captării curentului (integrare într-un subsistem)

6.2.4.5 (2)

5, 6, 7, 8, 9

53.

În tabelul G.1 din apendicele G, rândurile „Tensiune utilă medie (tren)” și „Tensiune utilă medie (zonă)” se elimină.


(*1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 al Comisiei din 12 februarie 2019 privind modelele de certificate și de declarații «CE» pentru subsistemele și pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, modelul de declarație de conformitate cu un tip de vehicul feroviar autorizat și procedurile de verificare «CE» a subsistemelor în conformitate cu Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 201/2011 al Comisiei (JO L 42, 13.2.2019, p. 9).

(*2)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).

(*3)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520).” ”


(1)  Ținând seama de toleranțe și de ridicare în conformitate cu specificația menționată în apendicele E, indicele [3], înălțimea maximă a firului de contact nu trebuie să depășească 6 500 mm.


ANEXA V

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 se modifică după cum urmează:

1.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel la punctele 2-165, termenul „clauză” se înlocuiește cu termenul „punct”.

2.

Punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.   INTRODUCERE

O specificație tehnică de interoperabilitate (STI) este o specificație care reglementează un subsistem sau o parte a unui subsistem, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (11) din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (*1).

(*1)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).” "

3.

Punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„1.2.   Domeniul geografic de aplicare

Prezenta STI se aplică sistemului feroviar al Uniunii.”

4.

Punctul 1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„1.3.   Conținutul STI

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797, prezenta STI reglementează subsistemul „material rulant – material rulant de călători și locomotive.”

5.

Punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1.   Subsistemul «material rulant» ca parte a sistemului feroviar al Uniunii

Sistemul feroviar al Uniunii a fost divizat în subsistemele prevăzute în anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

Subsistemul «material rulant de călători și locomotive» are interfețe cu alte subsisteme ale sistemului feroviar al Uniunii. Aceste interfețe sunt luate în considerare în cadrul unui sistem integrat, care este conform cu toate STI-urile relevante.

Pe lângă subsistemul «material rulant», există alte STI-uri care descriu aspecte specifice ale sistemului feroviar și vizează mai multe subsisteme.

Cerințele privind subsistemul «material rulant» exprimate în Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei (*2) («STI PRM») și în Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei (*3) («STI NOI») nu sunt repetate în prezenta STI. Acestea se aplică subsistemului «material rulant de călători și locomotive» în conformitate cu domeniul lor de aplicare și cu normele lor de punere în aplicare.

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110)."

(*3)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot», de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).” "

6.

La punctul 2.2.1, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

«exploatare multiplă» este o compunere operațională care constă în mai mult de o unitate, incluzând:

garnituri de tren proiectate astfel încât să fie posibilă cuplarea împreună a mai multora (aparținând tipului supus evaluării) pentru a circula ca tren unic, controlat dintr-o singură cabină de conducere;

locomotive proiectate astfel încât să fie posibilă includerea mai multora (aparținând tipului supus evaluării) într-un tren unic, controlat dintr-o singură cabină de conducere.”

7.

La punctul 2.2.2 secțiunea A subpunctul 2, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Garnituri de tren autopropulsate cu motoare termice sau electrice”.

8.

La punctul 2.2.2., secțiunile B și C se înlocuiesc cu următorul text:

„B.

Vagoane de marfă, inclusiv vehiculele cu platformă joasă proiectate pentru întreaga rețea și vehiculele proiectate să transporte camioane

Aceste vehicule nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI, ci fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 321/2013 al Comisiei (*4) («STI WAG»).

C.

Vehicule speciale

Vehiculele speciale, cum ar fi mașinile de întreținere a căii (OTM), sunt clasificate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 a Comisiei (*5) privind EVR. Ele pot fi grupate în următoarele subseturi

(i)

Mașinile de întreținere a căii sunt vehicule proiectate special pentru construirea și întreținerea liniei de cale ferată și a infrastructurii.

(ii)

Vehiculele de inspectare a infrastructurii (IIV) sunt vehicule utilizate pentru monitorizarea stării infrastructurii.

(iii)

Vehiculele utilitare de intervenție asupra mediului sunt vehicule proiectate pentru curățarea liniilor de cale ferată în caz de condiții de mediu nefavorabile, de exemplu mașinile de curățare a zăpezii.

(iv)

Vehiculele de urgență sunt vehicule proiectate pentru o utilizare de urgență specifică, cum ar fi evacuarea, combaterea incendiilor și recuperarea trenurilor (inclusiv macaralele feroviare).

(v)

Vehiculele rutier-feroviare sunt mașini autopropulsate capabile să se deplaseze atât pe șine cât și pe sol.

Vehiculele speciale pot fi utilizate în unul sau mai multe dintre modurile următoare: regim de lucru, regim de deplasare și regim de funcționare, ca vehicule autopropulsate sau tractate.

(*4)  Regulamentul (UE) nr. 321/2013 al Comisiei din 13 martie 2013 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul „material rulant — vagoane de marfă” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2006/861/CE (JO L 104, 12.4.2013, p. 1)."

(*5)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 a Comisiei din 25 octombrie 2018 de stabilire a specificațiilor pentru registrele vehiculelor menționate la articolul 47 din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare și abrogare a Deciziei 2007/756/CE a Comisiei (JO L 268, 26.10.2018, p. 53).” "

9.

La punctul 2.3.1, literele B și C se înlocuiesc cu următorul text:

„B.

Vagoanele de marfă, inclusiv vehiculele cu platformă joasă proiectate pentru întreaga rețea și vehiculele proiectate să transporte camioane, nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI, ci fac obiectul STI WAG chiar și atunci când sunt incluse într-un tren de călători (în acest caz, compunerea trenului reprezintă o chestiune de exploatare).

Vehiculele destinate transportului de autovehicule (chiar și în cazul în care autovehiculele transportate au persoane la bord) nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI.

C.

Vehicul special

Vehiculele speciale intră în domeniul de aplicare al prezentei STI și trebuie să demonstreze conformitatea cu cerințele prezentei STI atunci când se află în regim de funcționare și când:

1.

circulă pe propriile roți de cale ferată (în regim de funcționare autopropulsate sau remorcate); și

2.

sunt proiectate și destinate să fie detectat de un sistem de detectare a trenurilor de cale, în scopuri de gestionare a traficului.

Cerințele specifice prevăzute în capitolul 4 și în apendicele C pentru mașinile de întreținere a căii se aplică și vehiculelor de inspectare a infrastructurii, cu excepția cazului în care acestea sunt concepute pentru a fi integrate într-o compunere fixă de trenuri de călători; în acest caz, ele sunt considerate vehicule care nu transportă pasageri, astfel cum sunt definite la punctul A subpunctul 3.

Sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei STI vehiculele rutier-feroviare.”

10.

Punctul 3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.   Elemente ale subsistemului «material rulant» care corespund cerințelor esențiale

Următorul tabel indică cerințele esențiale, astfel cum sunt stabilite și numerotate în anexa III la Directiva (UE) 2016/797, luate în considerare de specificațiile prevăzute în capitolul 4.

Elemente ale materialului rulant care corespund cerințelor esențiale

Notă:

sunt enumerate numai punctele de la punctul 4.2 care conțin cerințe.

Ref. punct

Element al subsistemului «material rulant»

Siguranță

Fiabilitate – Disponibilitate

Sănătate

Protecția mediului

Compatibilitate tehnică

Accesibilitate

4.2.2.2.2

Cupla interioară

1.1.3

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.2.3

Cupla finală

1.1.3

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.2.4

Cupla pentru operațiuni de recuperare

 

2.4.2

 

 

2.5.3

 

4.2.2.2.5

Accesul personalului pentru cuplare și decuplare

1.1.5

 

2.5.1

 

2.5.3

 

4.2.2.3

Culoare de trecere

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.2.4

Rezistența structurii vehiculului

1.1.3

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.5

Siguranța pasivă

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.6

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri

 

 

 

 

2.5.3

 

4.2.2.7

Fixarea de dispozitive pe structura caroseriei

1.1.3

 

 

 

 

 

4.2.2.8

Uși de acces pentru personal și pentru mărfuri

1.1.5

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.9

Caracteristicile mecanice ale sticlei

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.2.10

Condiții de sarcină și masa cântărită

1.1.3

 

 

 

 

 

4.2.3.1

Gabarit

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.2.1

Parametrul sarcină pe osie

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.2.2

Sarcina pe roată

1.1.3

 

 

 

 

 

4.2.3.3.1

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

1.1.1

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.3.3.2

Monitorizarea stării lagărului de osie

1.1.1

1.2

 

 

 

 

4.2.3.4.1

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.4.2

Comportamentul dinamic de rulare

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.3.4.2.1

Valori limită pentru siguranța în timpul rulării

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.4.2.2

Valorile limită ale sarcinii pe linie

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.4.3

Conicitatea echivalentă

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.4.3.1

Valorile de proiectare pentru profiluri de roată noi

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.4.3.2

Valorile în exploatare ale conicității echivalente a osiei montate

1.1.2

1.2

 

 

2.4.3

 

4.2.3.5.1

Concepția structurală a cadrului boghiului

1.1.1

1.1.2

 

 

 

 

 

4.2.3.5.2.1

Caracteristicile geometrice și mecanice ale osiilor montate

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.5.2.2

Caracteristicile mecanice și geometrice ale roților

1.1.1

1.1.2

 

 

 

 

 

4.2.3.5.3

Sisteme automate cu ecartament variabil

1.1.1

1.1.2, 1.1.3

1.2

 

 

1.5

 

4.2.3.6

Raza minimă a curbei

1.1.1

1.1.2

 

 

 

2.4.3

 

4.2.3.7

Dispozitive de siguranță

1.1.1

 

 

 

 

 

4.2.4.2.1

Frânarea – cerințe funcționale

1.1.1

2.4.1

2.4.2

 

 

1.5

 

4.2.4.2.2

Frânarea – cerințe de siguranță

1.1.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.3

Tipul sistemului de frânare

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.4.1

Comanda de frânare de urgență

2.4.1

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.4.2

Comanda de frânare de serviciu

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.4.3

Comanda de frânare directă

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.4.4.4

Comanda de frânare dinamică

1.1.3

 

 

 

2.3.2

 

4.2.4.4.5

Comanda de frânare de staționare

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.4.5.1

Performanța de frânare – cerințe generale

1.1.1

2.4.1

2.4.2

 

 

1.5

 

4.2.4.5.2

Frânarea de urgență

1.1.2

2.4.1

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.5.3

Frânarea de serviciu

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.5.4

Calculele legate de capacitatea termică

2.4.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.4.5.5

Frâna de staționare

2.4.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.4.6.1

Limita profilului de aderență roată-șină

2.4.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.6.2

Sistemul de protecție antipatinare

2.4.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.7

Frâna dinamică – Sisteme de frânare legate de sistemul de tracțiune

2.4.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.8.1

Sistemul de frânare independent de condițiile de aderență – Generalități

2.4.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.8.2

Frâna de cale magnetică

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.8.3

Frâna de cale cu curenți turbionari

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.4.9

Indicatori de stare și de avarie a frânei

1.1.1

1.2

2.4.2

 

 

 

 

4.2.4.10

Cerințe de frânare pentru salvare

 

2.4.2

 

 

 

 

4.2.5.1

Sistemele sanitare

 

 

 

1.4.1

 

 

4.2.5.2

Sistemul de comunicare audio

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.5.3

Semnalul de alarmă pentru călători

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.5.4

Dispozitivele de comunicare pentru călători

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.5.5

Uși exterioare: intrarea și ieșirea călătorilor din materialul rulant

2.4.1

 

 

 

2.3.2

 

4.2.5.6

Uși exterioare: construcția sistemului

1.1.3

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.5.7

Ușile dintre unități

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.5.8

Calitatea aerului din interior

 

 

1.3.2

 

 

 

4.2.5.9

Ferestrele de pe părțile laterale ale caroseriei

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.6.1

Condiții de mediu

 

2.4.2

 

 

 

 

4.2.6.2.1

Efecte de siaj asupra călătorilor de pe peron și asupra lucrătorilor la calea ferată

1.1.1

 

1.3.1

 

 

 

4.2.6.2.2

Unde de presiune la capul trenului

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.6.2.3

Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.6.2.4

Vânt lateral

1.1.1

 

 

 

 

 

4.2.6.2.5

Efectul aerodinamic asupra căii ferate cu balast

1.1.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.7.1.1

Faruri

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.7.1.2

Lumini de poziție

1.1.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.7.1.3

Lumini spate

1.1.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.7.1.4

Comenzi lumini

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.7.2.1

Dispozitivul de avertizare sonoră – Generalități

1.1.1

 

 

 

2.4.3

2.6.3

 

4.2.7.2.2

Nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră

1.1.1

 

1.3.1

 

 

 

4.2.7.2.3

Protecție

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.7.2.4

Comanda dispozitivului de avertizare sonoră

1.1.1

 

 

 

2.4.3

 

4.2.8.1

Performanța de tracțiune

 

 

 

 

2.4.3

2.6.3

2.3.2

 

4.2.8.2

4.2.8.2.1-4.2.8.2.9

Alimentarea cu energie electrică

 

 

 

 

1.5

2.4.3

2.3.2

 

4.2.8.2.10

Protecția electrică a trenului

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.8.4

Protecția împotriva riscurilor electrice

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.9.1.1

Cabina de conducere – Generalități

 

4.2.9.1.2

Intrarea și ieșirea

1.1.5

 

 

 

2.4.3

 

4.2.9.1.3

Vizibilitatea în exterior

1.1.1

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.9.1.4

Amenajarea interiorului cabinei

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.9.1.5

Scaunul mecanicului de locomotivă

 

 

1.3.1

 

 

 

4.2.9.1.6

Pupitrul mecanicului de locomotivă – Ergonomie

1.1.5

 

1.3.1

 

2.3.2

 

4.2.9.1.7

Climatizare și calitatea aerului

 

 

1.3.1

 

 

 

4.2.9.1.8

Iluminatul interior

 

 

 

 

2.6.3

 

4.2.9.2.1

Parbrizul – Caracteristici mecanice

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.9.2.2

Parbrizul – Caracteristici optice

 

 

 

 

2.4.3

2.3.2

 

4.2.9.2.3

Parbrizul – Echipamente

 

 

 

 

2.4.3

 

4.2.9.3.1

Funcția de control a activității mecanicului de locomotivă

1.1.1

 

 

 

2.6.3

 

4.2.9.3.2

Indicarea vitezei

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.9.3.3

Indicator cu afișare și ecrane pentru mecanicul de locomotivă

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.9.3.4

Comenzi și indicatoare

1.1.5

 

 

 

 

 

4.2.9.3.5

Etichetare

 

 

 

 

2.6.3

 

4.2.9.3.6

Funcție de control radio la distanță de către personal pentru operațiunile de manevră

1.1.1

 

 

 

2.3.2

 

4.2.9.3.7

Prelucrarea semnalelor de detectare și prevenire a deraierii

1.1.1

1.1.2

 

 

 

 

 

4.2.9.3.7a

Funcția de detectare și prevenire a deraierii la bord

1.1.1

1.1.2

 

 

 

 

 

4.2.9.3.8

Cerințe pentru gestionarea modurilor ETCS

1.1.1

 

 

 

1.5

2.3.2

 

4.2.9.3.9

Starea de tracțiune

 

 

 

 

2.3.2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.2.9.4

Instrumente și echipamente portabile aflate la bord

2.4.1

 

 

 

2.4.3

2.6.3

 

4.2.9.5

Spații de depozitare pentru obiectele personale ale personalului

 

4.2.9.6

Dispozitiv de înregistrare

 

 

 

 

2.4.4

2.3.2

 

4.2.10.2

Protecția împotriva incendiilor – Măsuri de prevenire a incendiilor

1.1.4

 

1.3.2

1.4.2

 

 

4.2.10.3

Măsuri de detectare a/de luptă împotriva incendiilor

1.1.4

 

 

 

 

 

4.2.10.4

Cerințe legate de situațiile de urgență

2.4.1

 

 

 

2.3.2

 

4.2.10.5

Cerințe legate de evacuare

2.4.1

 

 

 

 

 

4.2.11.2

Curățarea trenului în exterior

 

 

 

 

1.5

 

4.2.11.3

Racorduri la sistemul de vidanjare a toaletelor

 

 

 

 

1.5

 

4.2.11.5

Interfață pentru realimentarea cu apă

 

 

 

 

1.5

 

4.2.11.6

Cerințe speciale pentru gararea trenurilor

 

 

 

 

1.5

 

4.2.11.7

Echipamente de realimentare

 

 

 

 

1.5

 

4.2.11.8

Curățarea trenurilor în interior – Alimentarea cu energie electrică

 

 

 

 

2.5.3

 

4.2.12.2

Documentație generală

 

 

 

 

1.5

 

4.2.12.3

Documentația de întreținere

1.1.1

 

 

 

2.5.1

2.5.2

2.6.1

2.6.2

 

4.2.12.4

Documentația de exploatare

1.1.1

 

 

 

2.4.2

2.6.1

2.6.2

 

4.2.12.5

Diagrama de ridicare și instrucțiuni

 

 

 

 

2.5.3

 

4.2.12.6

Descrieri privind operațiunile de salvare

 

2.4.2

 

 

2.5.3

 

4.2.13

Cerințe privind interfața cu funcția de conducere automată a trenului

 

 

 

 

1.5

2.3.2

2.4.3”

 

11.

Punctul 3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.   Cerințe esențiale care nu sunt reglementate de prezenta STI

Unele dintre cerințele esențiale clasificate drept «cerințe generale» sau «cerințe specifice fiecărui subsistem» în anexa III la Directiva (UE) 2016/797 care au un impact asupra subsistemului «material rulant» sunt reglementate în mod limitat de domeniul de aplicare al prezentei STI.”

12.

La punctul 4.1.1, subpunctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Unele dintre caracteristicile materialului rulant care sunt mandatate să fie înscrise în «Registrul european al tipurilor autorizate de vehicule» (în conformitate cu decizia relevantă a Comisiei) sunt descrise la punctul 7.1.2 (a se vedea tabelul 17a). În plus, caracteristicile respective trebuie înscrise în documentația tehnică a materialului rulant, descrisă la punctul 4.2.12.”

13.

La punctul 4.1.3 subpunctul 3, ultimele două liniuțe se înlocuiesc cu următorul text:

„—

Vehicule speciale (a se vedea punctul 2.2.2 litera C)”.

14.

Punctul 4.2.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.2.   Puncte deschise

Punctele deschise conform articolului 4 alineatul (6) din Directiva (UE) 2016/797 sunt enumerate în apendicele I.”

15.

La punctul 4.2.2.2.3 litera (b) litera (b-2), subpunctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Tampoanele și cupla cu șurub trebuie instalate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [2].

2.

Dimensiunile și dispunerea conductelor, furtunurilor, racordurilor și robineților de frână trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în aceeași specificație.”

16.

La punctul 4.2.2.2.4 subpunctul 3 litera (a), a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

amplasarea laterală a conductelor și a robineților de frână, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [2];”.

17.

Punctul 4.2.2.2.5 subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru a respecta această cerință, unitățile dotate cu sisteme de cuplare manuală de tip UIC, conform punctului 4.2.2.2.3 litera (b), trebuie să îndeplinească următoarele cerințe («dreptunghi Berna»):

Pe unitățile dotate cu cuple cu șurub și tampoane laterale, spațiul pentru operațiunile personalului trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [2].

Dacă vehiculul este echipat cu o cuplă combinată, cu șurub și automată, capul cuplei automate poate depăși în partea stângă dreptunghiul Berna atunci când este strâns deoparte și se utilizează cupla cu șurub.

Sub fiecare tampon trebuie prevăzută o mână curentă. Mâinile curente trebuie să reziste la o forță de 1,5 kN.”

18.

La punctul 4.2.2.4, subpunctele 3, 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

„3.

Rezistența statică și dinamică (oboseală) a caroseriilor vehiculelor este importantă pentru garantarea siguranței necesare a ocupanților și a integrității structurale a vehiculelor în cursul exploatării ca tren și în cursul operațiunilor de manevră. Prin urmare, structura fiecărui vehicul trebuie să respecte cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [1], în care categoriile de material rulant care trebuie luate în considerare trebuie să corespundă categoriei L pentru locomotive și vehicule motoare și categoriei PI sau PII pentru toate celelalte tipuri de vehicule care intră în domeniul de aplicare al prezentei STI.

4.

Dovada rezistenței caroseriei vehiculului poate fi demonstrată prin calcule și/sau prin încercări, conform condițiilor stabilite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [1].

5.

În cazul unei unități concepute pentru o forță de compresie mai mare decât cele ale categoriilor (impuse la subpunctul 3 ca nivel minim) din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [1], prezenta specificație nu reglementează soluția tehnică propusă; în acest caz, pentru forța de compresie este admisă utilizarea altor documente normative care sunt disponibile în mod public.

În acest caz, organismul notificat trebuie să verifice că documentele normative alternative fac parte dintr-un set de norme consecvente din punct de vedere tehnic, aplicabile proiectării, construcției și încercării structurii vehiculului.

Valoarea forței de compresie trebuie consemnată în documentația tehnică definită în clauza 4.2.12.”

19.

Punctul 4.2.2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.5.   Siguranța pasivă

1.

Cerințele specificate la prezentul punct se aplică tuturor unităților, cu excepția unităților care nu sunt destinate transportului de călători sau de personal în timpul exploatării și cu excepția mașinilor de întreținere a căii.

2.

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe sistemul de 1 520 mm, aplicarea cerințelor privind siguranța pasivă descrise la prezentul punct este voluntară. Dacă solicitantul alege să aplice cerințele privind siguranța pasivă descrise la prezentul punct, acest lucru trebuie recunoscut de statele membre. Statele membre pot impune, de asemenea, ca aceste cerințe să fie aplicate.

3.

Pentru locomotivele destinate să fie exploatate pe sistemul de 1 524 mm, aplicarea cerințelor privind siguranța pasivă descrise la prezentul punct este voluntară. Dacă solicitantul alege să aplice cerințele privind siguranța pasivă descrise la prezentul punct, acest lucru trebuie recunoscut de statele membre.

4.

Unitățile care nu pot circula până la vitezele de coliziune specificate pentru oricare dintre scenariile de coliziune de mai jos sunt exceptate de la îndeplinirea dispozițiilor legate de scenariul de coliziune respectiv.

5.

Siguranța pasivă are scopul de a completa siguranța activă atunci când toate celelalte măsuri au eșuat. În acest scop, structura mecanică a vehiculelor trebuie să ofere protecție ocupanților în caz de coliziune, prin asigurarea unor mijloace de:

limitare a decelerației;

menținere a spațiului de supraviețuire și a integrității structurale a zonelor ocupate;

reducere a riscului de încălecare;

reducere a riscului de deraiere;

reducere a consecințelor în cazul unei coliziuni cu un obstacol aflat pe linie.

Pentru îndeplinirea acestor cerințe funcționale, unitățile trebuie să respecte cerințele detaliate prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [3] referitoare la categoria de proiectare C-I pentru rezistența la șocuri.

Se iau în considerare următoarele patru scenarii de coliziune de referință:

scenariul 1: un impact frontal între două unități identice;

scenariul 2: un impact frontal cu un vagon de marfă;

scenariul 3: impactul unității cu un vehicul rutier de mari dimensiuni la o trecere la nivel cu calea ferată;

scenariul 4: impactul unității cu un obstacol jos (de exemplu, un automobil la o trecere la nivel cu calea ferată, un animal, o piatră etc.).

6.

Scenariile de la subpunctul 5 sunt descrise în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [3].

7.

Cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [3] se aplică în legătură cu scenariile de coliziune de referință enumerate mai sus.

8.

Pentru reducerea consecințelor în cazul unei coliziuni cu un obstacol aflat pe linie, părțile frontale ale locomotivelor, ale vehiculelor motoare, ale vagoanelor de călători motoare și ale garniturilor de tren trebuie dotate cu un deflector de obstacole. Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească deflectoarele de obstacole sunt definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [3].”

20.

La punctul 4.2.2.6, subpunctele 7, 8 și 9 se înlocuiesc cu următorul text:

„7.

Geometria punctelor de ridicare cu macaraua/cu cricuri trebuie să respecte specificația menționată în apendicele J-1, indicele [4].

8.

Marcarea punctelor de ridicare se realizează cu ajutorul unor semne conforme cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [5].

9.

Structura trebuie proiectată ținând cont de sarcinile prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [1]; dovada rezistenței caroseriei vehiculului poate fi demonstrată prin calcule sau prin încercări, conform condițiilor stabilite în aceeași specificație.

Se pot folosi documente normative alternative care sunt disponibile public, în aceleași condiții ca cele definite în clauza 4.2.2.4 de mai sus.”

21.

La punctul 4.2.2.7 subpunctul 3, textul „indicele 12” se înlocuiește cu textul „indicele [1]”.

22.

Punctul 4.2.2.10 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Trebuie determinate următoarele condiții de sarcină, definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [6]:

(i)

masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale;

(ii)

masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale;

(iii)

masa proiectată în stare de funcționare;

(iv)

masa operațională în cazul unei sarcini utile normale;

(v)

masa operațională în stare de funcționare.”;

(b)

la subpunctul 2, textul „indicele 13” se înlocuiește cu textul „indicele [6]”.

23.

Punctul 4.2.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.1.   Gabarit

1.

Prezentul punct se referă la regulile de calculare și verificare pentru dimensionarea materialului rulant astfel încât acesta să poată circula pe una sau mai multe infrastructuri fără riscuri de interferențe.

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe alt(e) ecartament(e) de cale ferată decât sistemul de 1 520 mm

2.

Solicitantul selectează profilul de referință avut în vedere, inclusiv profilul de referință pentru părțile inferioare. Acest profil de referință trebuie consemnat în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.

3.

Conformitatea unei unități cu acest profil de referință avut în vedere se stabilește prin una dintre metodele prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7].

4.

În cazul în care unitatea este declarată conformă cu unul sau mai multe dintre profilurile de referință G1, GA, GB, GC sau DE3, inclusiv cele legate de partea inferioară (GI1, GI2 sau GI3), prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7], conformitatea se stabilește prin metoda cinematică prevăzută în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7].

Conformitatea cu acest(e) profil(uri) de referință trebuie consemnată în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.

5.

În cazul unităților electrice, gabaritul pantografului trebuie verificat prin calcul în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7] pentru a se asigura respectarea de către conturul pantografului a gabaritului cinematic mecanic al pantografului, acesta din urmă fiind determinat, la rândul său, în conformitate cu apendicele D la Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei (*6) («STI ENE») și depinzând de alegerea făcută în privința geometriei armăturii pantografului: cele două posibilități permise sunt definite la punctul 4.2.8.2.9.2.

Tensiunea sursei de alimentare cu energie electrică este luată în considerare în cadrul gabaritului infrastructurii, pentru a se asigura distanțele de izolare adecvate între pantograf și instalațiile fixe.

6.

Balansul pantografului, specificat la punctul 4.2.10 din STI ENE și utilizat pentru calcularea gabaritului cinematic mecanic, trebuie justificat prin calcule sau măsurători, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7].

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe ecartamentul de 1 520 mm:

7.

Profilul static al vehiculului trebuie să se încadreze în gabaritul uniform al vehiculului «T»; profilul de referință pentru infrastructură este gabaritul «S». Acest profil este specificat în apendicele B.

8.

Pentru unitățile electrice, gabaritul pantografului trebuie verificat prin calcul, pentru a se asigura respectarea de către conturul pantografului a gabaritului static mecanic al pantografului, definit în apendicele D la STI ENE; trebuie să se țină seama de alegerea făcută în privința geometriei armăturii pantografului: posibilitățile permise sunt definite la punctul 4.2.8.2.9.2.

(*6)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «energie» al sistemului feroviar din Uniune ( JO L 356, 12.12.2014, p. 179).” "

24.

Punctul 4.2.3.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.2.1.   Parametrul sarcină pe osie

1.

În combinație cu distanța dintre osii, cu lungimea unității și cu viteza maximă admisă pentru unitate pe linia avută în vedere, sarcina pe osie este un parametru de interfață între unitate și infrastructură.

Pentru sistemul țintă de infrastructură specificat la punctul 4.2.1 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei (*7) («STI INF»), sarcina pe osie este un parametru de performanță și depinde de categoria de trafic a liniei.

2.

Următoarele caracteristici care urmează să fie utilizate drept interfață cu infrastructura trebuie să facă parte din documentația generală care este furnizată atunci când unitatea este evaluată și descrise la punctul 4.2.12.2:

masa pe osie (pentru fiecare osie) pentru toate condițiile de sarcină (care sunt definite și trebuie să facă parte din documentația menționată la punctul 4.2.2.10);

poziția osiilor de-a lungul unității (distanța dintre osii);

lungimea unității;

viteza maximă proiectată (care trebuie să facă parte din documentația menționată la punctul 4.2.8.1.2);

categoria de linie EN ca urmare a unei clasificări a unității în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [10].

2a.

Pentru trenurile de călători autopropulsate cu motoare termice sau electrice și pentru vagoanele de călători și alte vehicule conexe, categoria de linie EN trebuie să fie întotdeauna documentată, indicându-se valoarea standard a sarcinii utile în zonele de stat în picioare în kg/m2, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [10].

2b.

Dacă se utilizează o anumită valoare a sarcinii utile în zonele de stat în picioare pentru a stabili condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale», în conformitate cu punctul 4.2.2.10 subpunctele 1 și 2, o a doua categorie de linie EN trebuie documentată utilizând această valoare specifică a sarcinii utile în zonele de stat în picioare.

2c.

Pentru toate aceste unități, orice categorie de linie EN trebuie documentată indicând sarcina utilă utilizată în zonele de stat în picioare, astfel cum este descrisă în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [10].

3.

Utilizarea informațiilor privind sarcina pe osie la nivel operațional pentru verificarea compatibilității între materialul rulant și infrastructură (în afara domeniului de aplicare al prezentei STI):

Sarcina pe osie a fiecărei osii individuale a unității care urmează să fie utilizată drept parametru de interfață pentru infrastructură trebuie definită de întreprinderea feroviară conform punctului 4.2.2.5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei (*8) («STI OPE»), luând în considerare sarcina preconizată pentru serviciul avut în vedere (care nu este definit în momentul evaluării unității). Sarcina pe osie în condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale» reprezintă valoarea maximă posibilă a sarcinii pe osie menționate mai sus. De asemenea, trebuie luată în considerare și sarcina maximă avută în vedere pentru proiectarea sistemului de frânare definit la punctul 4.2.4.5.2.

(*7)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „infrastructură” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 1)."

(*8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul exploatare și gestionarea traficului al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I , 27.5.2019, p. 5).” "

25.

Punctul 4.2.3.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.3.1.   Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

1.

Ansamblul de caracteristici ale materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemele țintă de detectare a trenurilor este prevăzut la punctele 4.2.3.3.1.1, 4.2.3.3.1.2 și 4.2.3.3.1.3.

Se face trimitere la punctele din specificația menționată în apendicele J-2 indicele [A] [menționate și în apendicele A tabelul A.2 indicele 77 din STI CCS (*9)]. Cazurile specifice conexe sunt definite la punctul 7.7 din STI CCS.

2.

Setul de caracteristici cu care materialul rulant este compatibil trebuie consemnat în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.

(*9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695 al Comisiei din 10 august 2023 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/919 (JO L 222, 8.9.2023, p. 380.).” "

26.

Punctul 4.2.3.3.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.3.1.1.   Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe circuite de cale

Specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A] precizează caracteristicile referitoare la:

(i)

Geometria vehiculului

(1)

Distanța maximă dintre osiile consecutive;

(2)

Distanța maximă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie;

(3)

Distanța minimă dintre prima și ultima osie;

(ii)

Proiectarea vehiculului

(4)

Sarcina minimă pe osie în toate condițiile de sarcină;

(5)

Rezistența electrică dintre suprafețele de rulare ale roților opuse ale unei osii montate și metoda de măsurare a acesteia;

(6)

Pentru unitățile electrice echipate cu pantograf, impedanța minimă a vehiculului;

(7)

Utilizarea dispozitivelor de asistență pentru manevră;

(iii)

Izolarea emisiilor

(8)

Utilizarea echipamentelor de înnisipare;

În cazul în care este disponibilă o funcție de înnisipare automată, mecanicul de locomotivă trebuie să aibă posibilitatea de a suspenda utilizarea sa în anumite puncte ale liniei identificate în normele de exploatare ca fiind incompatibile cu înnisiparea;

(9)

Utilizarea saboților de frână din materiale compozite;

(10)

În cazul în care vehiculul este echipat, cerințele aplicabile dispozitivelor de lubrifiere a buzei de bandaj;

(iv)

CEM

(11)

Cerințele legate de interferența cu semnalele parazite transmise pe rețea.”

27.

Punctul 4.2.3.3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.3.1.2.   Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii

Specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A] precizează caracteristicile referitoare la:

(i)

Geometria vehiculului

(1)

Distanța maximă dintre osiile consecutive;

(2)

Distanța minimă dintre osiile consecutive;

(3)

La capătul unei unități proiectate să fie cuplată, distanța minimă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie (egală cu jumătate din valoarea specificată)

(4)

Distanța maximă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie;

(ii)

Geometria roții

(5)

Geometria roții;

(iii)

Proiectarea vehiculului

(6)

Spațiu fără componente metalice sau inductive între roți;

(7)

Caracteristicile materialului roților;

(iv)

CEM

(8)

Cerințele legate de câmpurile electromagnetice;

(9)

Utilizarea frânelor de cale magnetice sau cu curenți turbionari.”

28.

Punctul 4.2.3.3.1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.3.1.3.   Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu echipamentele cu bucle de detecție

Specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A] precizează caracteristicile referitoare la:

 

Proiectarea vehiculului

(1)

Structura metalică a vehiculului.”

29.

La punctul 4.2.3.3.2.1, subpunctele 3 și 4 se înlocuiesc cu următorul text:

„3.

Sistemul de detectare trebuie amplasat în întregime la bordul unității, iar mesajele de diagnoză trebuie să fie disponibile la bord.

4.

Mesajele de diagnoză comunicate trebuie descrise și luate în considerare în documentația de exploatare descrisă la punctul 4.2.12.4, precum și în documentația de întreținere descrisă la punctul 4.2.12.3.”

30.

La punctul 4.2.3.3.2.2 subpunctele 1 și 2a, textul „indicele 15” se înlocuiește cu textul „indicele [8].”

31.

La punctul 4.2.3.4.1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Această procedură de evaluare a conformității este aplicabilă pentru sarcinile pe osie din gama celor prevăzute la punctul 4.2.1 din STI INF și în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].”

32.

Punctul 4.2.3.4.2 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)   Cerințe tehnice

1.

Unitatea trebuie să circule în condiții de siguranță și să producă un nivel acceptabil de sarcină pe linie atunci când este exploatată în limitele definite de combinația (combinațiile) de viteză și de insuficiență de supraînălțare în condițiile prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].

Acest fapt se evaluează prin verificarea respectării valorilor limită specificate mai jos, la punctele 4.2.3.4.2.1 și 4.2.3.4.2.2; procedura de evaluare a conformității este descrisă la punctul 6.2.3.4.

2.

Valorile limită și procedura de evaluare a conformității menționate la subpunctul 3 sunt aplicabile pentru sarcinile pe osie din gama celor prevăzute la punctul 4.2.1 din STI INF și în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].

Ele nu sunt aplicabile vehiculelor proiectate pentru sarcini pe osie mai mari, deoarece valorile limită armonizate ale sarcinii pe linie nu sunt definite; aceste cazuri pot fi reglementate de norme naționale sau de procedura privind soluțiile inovatoare descrisă la articolul 10 și în capitolul 6.

3.

Raportul de încercare privind comportamentul dinamic de rulare (inclusiv limitele de utilizare și parametrii sarcinii pe linie) trebuie menționat în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.

Parametrii sarcinii pe linie (inclusiv cei suplimentari, Ymax, Bmax și Bqst, acolo unde este cazul) care trebuie înregistrați sunt definiți în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].”;

(b)

la litera (b) punctul 6 subpunctul 2, cuvântul «contur» se înlocuiește cu cuvântul «profil»;

(c)

se introduce litera (d) după cum urmează:

„(d)   Cerințe suplimentare privind interfața cu ETCS de bord

8.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «starea sistemului de înclinare» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

33.

La punctul 4.2.3.4.2.1 subpunctul 1, textul „indicele 17” se înlocuiește cu textul „indicele [9]”.

34.

La punctul 4.2.3.4.2.2 subpunctul 1, textul „indicele 19” se înlocuiește cu textul „indicele [9]”.

35.

La punctul 4.2.3.4.3.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Conicitățile echivalente combinate pentru care este proiectat vehiculul, verificate prin demonstrarea conformității comportamentului dinamic de rulare specificat la punctul 6.2.3.4, trebuie să fie specificate pentru condițiile de exploatare în documentația de întreținere stabilită la punctul 4.2.12.3.2, luând în considerare contribuțiile aduse de profilurile roților și șinei.”

36.

La punctul 4.2.3.5.1 subpunctele 1 și 3, textul „indicele 20” se înlocuiește cu textul „indicele [11]”.

37.

La punctul 4.2.3.5.1 subpunctul 2, textul „indicele 21” se înlocuiește cu textul „indicele [1]”.

38.

La punctul 4.2.3.5.2.1, subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Caracteristicile capătului osiei (interfața dintre roată și aparatul de rulare) trebuie să asigure transmisia forțelor și cuplului.

Procedura de evaluare a conformității trebuie să fie în conformitate cu punctul 6.2.3.7 subpunctul 7.”

39.

La punctul 4.2.3.5.2.1, în tabelul 1, textul „între fețele interioare” se înlocuiește cu textul „dintre fețele interioare”.

40.

Punctul 4.2.3.7 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.3.7.   Dispozitive de siguranță

1.

Această cerință se aplică unităților dotate cu cabină de conducere.

2.

Roțile trebuie protejate împotriva deteriorărilor provocate de obiecte mici aflate pe șine cu ajutorul dispozitivelor de siguranță din fața roților osiei anterioare.

3.

Dispozitivele de siguranță trebuie să respecte cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [3].”

41.

Punctul 4.2.4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.3.   Tipul sistemului de frânare

1.

Unitățile proiectate și evaluate pentru a fi exploatate în exploatare generală (diverse compuneri de vehicule de diferite origini; compunerea trenului nu este definită în faza de proiectare) pe alte ecartamente decât sistemul de 1 520 mm trebuie dotate cu un sistem de frânare cu o conductă de frână compatibilă cu sistemul de frânare UIC. În acest scop, specificația menționată în apendicele J-1, indicele [12] precizează principiile care trebuie aplicate.

Această cerință este stabilită pentru a asigura compatibilitatea tehnică a funcției de frânare între vehiculele de diverse origini care intră în alcătuirea unui tren.

2.

Nu există nicio cerință privind tipul de sistem de frânare pentru unitățile (garnituri de tren sau vehicule) evaluate în compunere fixă sau predefinită.

3.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «presiunea de frânare» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «starea de frânare specială – frână electropneumatică (EP)» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

42.

Punctul 4.2.4.4.1 subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «comanda de frână de urgență» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

43.

La punctul 4.2.4.4.2, se adaugă următorul subpunct 5:

„5.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «comanda de frână de serviciu» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

44.

La punctul 4.2.4.4.4, după nota de la subpunctul 3 se adaugă următoarele subpuncte 4 și 5:

„4.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: frâna cu recuperare» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei cu recuperare de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

5.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «inhibarea frânării speciale – comenzi STM: frâna cu recuperare» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei cu recuperare de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.”

45.

La punctul 4.2.4.5.1, subpunctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Performanța de frânare a unității (garnitură de tren sau vehicul) [decelerarea = F(viteză) și timpul de reacție echivalent] trebuie determinată prin calcul, conform definiției din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [13] sau [14], având în vedere o linie plană.

Fiecare calcul trebuie efectuat pentru diametre de roată corespunzând unor roți noi, semiuzate și uzate și trebuie să includă calculul nivelului necesar de aderență a roții la șină (a se vedea punctul 4.2.4.6.1).

2.

Coeficienții de frecare utilizați pentru echipamentele de frână de fricțiune și luați în considerare în cadrul calculului trebuie justificați (a se vedea specificația menționată în apendicele J-1, indicele [13]).”

46.

Punctul 4.2.4.5.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.5.2.   Frânarea de urgență

Timpul de reacție

1.

În cazul unităților evaluate în compunere fixă sau predefinită (compuneri fixe sau predefinite), timpul de reacție echivalent și timpul de întârziere, evaluate prin raportarea la forța de frânare de urgență totală dezvoltată în cazul comenzii de frânare de urgență, trebuie să fie inferioare valorilor următoare:

timpul de reacție echivalent:

3 secunde pentru unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h;

5 secunde pentru alte unități;

timpul de întârziere: 2 secunde.

«timpul de răspuns echivalent» și «timpul de întârziere» trebuie evaluat pe baza forței de frânare totale sau pe baza presiunii din cilindrii de frână în cazul sistemului de frânare pneumatic, în conformitate cu definiția din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [13].

2.

În cazul unităților proiectate și evaluate pentru exploatare generală, timpul de reacție trebuie să fie cel specificat pentru sistemul de frânare UIC (a se vedea și punctul 4.2.4.3: sistemul de frânare trebuie să fie compatibil cu sistemul de frânare UIC).

Calcularea decelerației

3.

În cazul tuturor unităților, performanța frânării de urgență trebuie calculată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [13] sau [14]; trebuie determinate profilul decelerației și distanțele de oprire pentru următoarele viteze inițiale (dacă sunt mai mici decât viteza maximă prin construcție a unității): 30 km/h; 100 km/h; 120 km/h; 140 km/h; 160 km/h; 200 km/h; 230 km/h; 300 km/h; viteza maximă prin construcție a unității.

4.

În cazul unităților proiectate și evaluate pentru exploatare generală, trebuie să se determine de asemenea procentul de masă frânată (lambda).

Specificația menționată în apendicele J-1, indicele [65] precizează modul în care pot fi obținuți alți parametri [procentul de masă frânată (lambda), masa frânată] pe baza calculului decelerației sau a distanței de oprire a unității.

5.

Calculul privind performanța frânării de urgență trebuie realizat cu un sistem de frânare în două regimuri diferite și ținând seama de condițiile de avarie:

regim normal: lipsa oricărei defecțiuni la nivelul sistemului de frânare și valoarea nominală a coeficienților de frecare (corespunzând condițiilor uscate) utilizați de echipamentul de frână de fricțiune. Prin acest calcul se determină regimul normal al performanței frânării de urgență;

regim de avarie: corespunzând defecțiunilor sistemelor de frânare avute în vedere la punctul 4.2.4.2.2 riscul nr. 3 și valorii nominale a coeficienților de frecare utilizați de echipamentul de frână de fricțiune. Regimul de avarie trebuie să aibă în vedere posibile defecțiuni unice; în acest scop, trebuie determinată performanța frânării de urgență în cazul defecțiunilor într-un singur punct care conduc la cea mai mare distanță de frânare, iar defecțiunea unică aferentă trebuie să fie clar identificată (componenta implicată și regimul defecțiunii, rata de defectare, dacă este disponibilă);

condiții de avarie: în plus, performanța frânării de urgență trebuie calculată cu utilizarea unor valori reduse ale coeficientului de frecare, ținând cont de valorile limită de mediu (influență exterioară) pentru temperatură și umiditate (a se vedea specificația menționată în apendicele J-1, indicele [67] sau [68]).

Notă:

aceste regimuri și condiții diferite trebuie avute în vedere în special atunci când sunt implementate sisteme avansate de control-comandă și semnalizare (precum ETCS), în scopul optimizării sistemului feroviar.

6.

Calculul privind performanța de frânare de urgență trebuie realizat pentru următoarele trei condiții de sarcină:

sarcină minimă: «masa proiectată în stare de funcționare» (descrisă la punctul 4.2.2.10);

sarcină normală: «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» (descrisă la punctul 4.2.2.10);

sarcina maximă de frânare: condiție de sarcină mai mică sau egală cu «masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale» (descrisă la punctul 4.2.2.10).

În cazul în care această condiție de sarcină este mai mică decât «masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale», ea trebuie justificată și documentată în documentația generală descrisă la punctul 4.2.12.2.

7.

Se realizează încercări pentru validarea calculului privind frânarea de urgență, în conformitate cu procedura de evaluare a conformității specificată la punctul 6.2.3.8.

8.

Pentru fiecare condiție de sarcină, rezultatul cel mai mic (și anume cel care conduce la cea mai mare distanță de oprire) al calculului privind «performanța frânării de urgență în regim normal» la viteza maximă prin construcție (revizuit în conformitate cu rezultatele încercărilor prevăzute mai sus) trebuie consemnat în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.2.

9.

În plus, pentru unitățile evaluate în compunere fixă sau predefinită cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h, distanța de oprire în cazul «performanței frânării de urgență în regim normal» nu trebuie să depășească următoarele valori, pentru condiția de sarcină «sarcină normală»:

5 360 m începând de la viteza de 350 km/h (dacă ≤ viteza maximă prin construcție);

3 650 m începând de la viteza de 300 km/h (dacă ≤ viteza maximă prin construcție);

2 430 m începând de la viteza de 250 km/h;

1 500 m începând de la viteza de 200 km/h.”

47.

La punctul 4.2.4.5.3, subpunctele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

În cazul tuturor unităților, performanța maximă a frânei de serviciu trebuie calculată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [13] sau [14], cu un sistem de frânare în regim normal, cu o valoare nominală a coeficienților de frecare utilizați de echipamentul de frână de fricțiune pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» la viteza prin construcție maximă.

2.

Se realizează încercări pentru validarea calculului privind frânarea de serviciu maximă, în conformitate cu procedura de evaluare a conformității specificată la punctul 6.2.3.9.”

48.

La punctul 4.2.4.5.5 subpunctul 3, textul „indicele 29” se înlocuiește cu textul „indicele [13]”.

49.

Punctul 4.2.4.6.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.6.1.   Limita profilului de aderență roată-șină

1.

Sistemul de frânare al unei unități trebuie proiectat astfel încât performanța frânei de urgență (inclusiv frâna dinamică, dacă acesta contribuie la performanță) și performanța frânei de serviciu (fără frâna dinamică) să nu presupună o aderență roată-șină calculată mai mare de 0,15 pentru fiecare osie montată, în intervalul de viteză > 30 km/h și < 250 km/h, cu următoarele excepții:

pentru unitățile evaluate în compunere sau compuneri fixe sau predefinite care au 7 osii sau mai puțin, aderența roată-șină calculată nu trebuie să fie mai mare de 0,13;

pentru unitățile evaluate în compunere sau compuneri fixe sau predefinite care au 20 osii sau mai mult, aderența roată-șină calculată pentru cazul de sarcină «sarcină minimă» este autorizată să fie mai mare de 0,15, dar nu trebuie să depășească 0,17.

Notă:

pentru cazul de sarcină «sarcină normală» nu există nicio excepție; se aplică valoarea limită de 0,15.

Acest număr minim de osii poate fi redus la 16 osii dacă încercarea prevăzută la punctul 4.2.4.6.2 în legătură cu eficiența sistemului WSP este realizată pentru cazul de sarcină „sarcină minimă” și oferă rezultate pozitive.

În intervalul de viteză > 250 km/h și ≤ 350 km/h, cele trei valori limită de mai sus scad linear, pentru a fi reduse cu 0,05 la viteza de 350 km/h.

2.

Cerința de mai sus se aplică și pentru o comandă de frânare directă descrisă la punctul 4.2.4.4.3.

3.

Proiectarea unei unități nu trebuie să pornească de la ipoteza unei aderențe roată-șină mai mari de 0,12 atunci când se calculează performanța frânei de staționare.

4.

Aceste limite ale aderenței roată-șină trebuie verificate prin calcul, utilizând cel mai mic diametru al roților și cele trei condiții de sarcină prevăzute la punctul 4.2.4.5.2.

Toate valorile aderenței se rotunjesc la două zecimale.”

50.

Punctul 4.2.4.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.6.2.   Sistemul de protecție antipatinare a roților (WSP)

1.

Un sistem de protecție antipatinare (Wheel Slide Protection, WSP) este un sistem proiectat pentru a utiliza la maximum aderența disponibilă prin reducerea și aplicarea controlată a forței de frânare pentru a preveni blocarea osiilor montate și patinarea necontrolată, reducând astfel la minimum creșterea distanței de oprire și posibilele avarieri ale roților.

Cerințe privind prezența și utilizarea unui sistem WSP la bordul unității

2.

Unitățile proiectate pentru o viteză de exploatare maximă mai mare de 150 km/h trebuie dotate cu un sistem de protecție antipatinare.

3.

Unitățile echipate cu frâne care acționează pe suprafața de rulare a roților și cu o performanță de frânare care presupune o aderență roată-șină calculată mai mare de 0,12 la o viteză > 30 km/h trebuie dotate cu un sistem de protecție antipatinare.

Unitățile care nu sunt echipate cu frâne care acționează pe suprafața de rulare a roților și au o performanță de frânare ce presupune o aderență roată-șină calculată mai mare de 0,11 la o viteză > 30 km/h trebuie dotate cu un sistem de protecție antipatinare.

4.

Cerința privind sistemul de protecție antipatinare de mai sus se aplică celor două regimuri de frânare: frânarea de urgență și frânarea de serviciu.

Aceasta se aplică, de asemenea, sistemului de frânare dinamică, care face parte din frâna de serviciu și care poate face parte din frâna de urgență (a se vedea punctul 4.2.4.7).

Cerințe privind performanța sistemului WSP:

5.

Pentru unitățile dotate cu un sistem de frânare dinamică, un sistem WSP (dacă este prezent în conformitate cu subpunctul de mai sus) trebuie să controleze forța de frânare dinamică; dacă acest sistem WSP nu este disponibil, forța de frânare dinamică trebuie inhibată sau limitată, pentru a nu conduce la necesitatea unei aderențe roată-șină mai mari de 0,15.

6.

Sistemul de protecție antipatinare trebuie proiectat în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [15]; procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.1.3.2.

7.

Cerințe privind performanța la nivel de unitate:

Dacă o unitate este dotată cu un WSP, trebuie să se realizeze o încercare pentru a verifica eficiența sistemului WSP (creșterea maximă a distanței de oprire în comparație cu distanța de oprire pe linia uscată) atunci când acesta este integrat în cadrul unității; procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.2.3.10.

Componentele relevante ale sistemului de protecție antipatinare trebuie luate în considerare la analiza de siguranță a funcției de frânare de urgență prevăzută la punctul 4.2.4.2.2.

8.

Sistemul de monitorizare a rotației roților (Wheel Rotation Monitoring, WRM):

Unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h trebuie să fie echipate cu un sistem de monitorizare a rotației roților pentru avertizarea mecanicului de locomotivă în cazul blocării unei osii; sistemul de monitorizare a rotației roților trebuie să fie proiectat în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [15].”

51.

Punctul 4.2.4.7 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.7.   Frâna dinamică – sistemul de frânare legat de sistemul de tracțiune

În cazul în care performanța de frânare a frânei dinamice sau a sistemului de frânare legat de sistemul de tracțiune este inclusă în performanța frânei de urgență în regim normal definită la punctul 4.2.4.5.2, frâna dinamică sau sistemul de frânare legat de tracțiune trebuie să fie:

1.

comandat(ă) prin conducta de comandă a sistemului de frânare principal (a se vedea punctul 4.2.4.2.1);

2.

supus(ă) unei analize de siguranță privind riscul «pierderii complete a forței de frânare dinamice după acționarea unei comenzi de urgență».

Această analiză de siguranță trebuie luată în considerare în cadrul analizei de siguranță impuse de cerința de siguranță nr. 3 stabilită la punctul 4.2.4.2.2 pentru funcția de frânare de urgență.

Pentru unitățile electrice, în cazul în care prezența la bordul unității a tensiunii furnizate de o sursă externă de alimentare cu energie electrică este o condiție pentru acționarea frânei dinamice, analiza de siguranță trebuie să trateze defecțiunile care conduc la absența tensiunii respective la bordul unității.

În cazul în care riscul de mai sus nu este sub control la nivelul materialului rulant (defectarea sistemului extern de alimentare cu energie electrică), performanța de frânare a frânei dinamice sau a sistemului de frânare legat de sistemul de tracțiune nu trebuie inclusă în performanța frânei de urgență în regim normal definită la punctul 4.2.4.5.2.”

52.

Punctul 4.2.4.8.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.8.1.   Generalități

1.

Sistemele de frânare capabile să dezvolte o forță de frânare aplicată pe șină independent de condițiile de aderență roată-șină constituie un mijloc care furnizează o performanță de frânare suplimentară atunci când performanța necesară este mai mare decât performanța care corespunde limitei aderenței disponibile roată-șină (a se vedea punctul 4.2.4.6).

2.

Este admisă includerea contribuției frânelor independente de aderența roată-șină în performanța de frânare în regim normal definită la punctul 4.2.4.5 pentru frânarea de urgență; în acest caz, sistemul de frânare independent de condițiile de aderență trebuie să fie:

(a)

comandat prin conducta de comandă a sistemului de frânare principal (a se vedea punctul 4.2.4.2.1);

(b)

supus unei analize de siguranță privind riscul «pierderii complete a forței de frânare independente de aderența roată-șină, după acționarea unei comenzi de urgență».

Această analiză de siguranță trebuie luată în considerare în cadrul analizei de siguranță impuse de cerința de siguranță nr. 3 stabilită la punctul 4.2.4.2.2 pentru funcția de frânare de urgență.”

53.

Punctul 4.2.4.8.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.8.2.   Frâna de cale magnetică

1.

Cerințele privind frânele magnetice specificate pentru compatibilitatea cu un sistem de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii sunt menționate la punctul 4.2.3.3.1.2 subpunctul 9.

2.

Este permisă utilizarea unei frâne de cale magnetice drept frână de urgență, astfel cum se menționează la punctul 4.2.6.2.2.

3.

Caracteristicile geometrice ale elementelor finale ale magnetului în contact cu șina trebuie să fie cele specificate pentru unul dintre tipurile descrise în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [16]. Este permisă utilizarea geometriilor elementelor finale ale magnetului care nu sunt enumerate în apendicele J-1, indicele [16], cu condiția ca compatibilitatea cu aparatele de cale să fie demonstrată în conformitate cu procedura menționată în apendicele K.

4.

Frâna de cale magnetică nu se utilizează la o viteză mai mare de 280 km/h.

5.

Performanța de frânare a unității specificată la punctul 4.2.4.5.2 se determină cu și fără utilizarea frânelor de cale magnetice.

6.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: frâna de cale magnetică» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei de cale magnetice de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

7.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «inhibarea frânării speciale – comenzi STM: frâna de cale magnetică» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei de cale magnetice de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.”

54.

Punctul 4.2.4.8.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.4.8.3.   Frâna de cale cu curenți turbionari

1.

Prezentul punct se referă exclusiv la frâna de cale cu curenți turbionari care dezvoltă o forță de frânare între unitate și șină.

2.

Cerințele privind frâna de cale cu curenți turbionari specificate pentru compatibilitatea cu un sistem de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii, circuite de cale, detectoare de roți și detectoare de vehicule bazate pe bucle inductive sunt menționate la punctul 4.2.3.3.1.2 subpunctul 9.

3.

Dacă frâna de cale cu curenți turbionari necesită o deplasare a magneților săi atunci când frâna este acționată, mișcarea neobstrucționată a acestor magneți între poziția «frână eliberată» și poziția «frână acționată» trebuie demonstrată printr-un calcul în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [7].

4.

Distanța maximă dintre frâna de cale cu curenți turbionari și linia de cale ferată care corespunde poziției «frână eliberată» trebuie înregistrată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.

5.

Frâna de cale cu curenți turbionari nu trebuie să funcționeze sub un prag de viteză fix.

6.

Condițiile de utilizare a frânei de cale cu curenți turbionari pentru compatibilitatea tehnică cu calea ferată nu sunt armonizate (în special în ceea ce privește efectul lor asupra încălzirii șinei și asupra forței verticale) și constituie un punct deschis.

7.

Registrul de infrastructură indică, pentru fiecare tronson de cale ferată, dacă utilizarea lor este permisă și, dacă da, pune la dispoziție condițiile de utilizare aferente:

distanța maximă dintre frâna de cale cu curenți turbionari și linia de cale ferată care corespunde poziției «frână eliberată» menționată la subpunctul 4 de mai sus;

pragul de viteză fix menționat la subpunctul 5 de mai sus;

forța verticală ca funcție a vitezei trenului, pentru cazul în care frâna de cale cu curenți turbionari este acționată complet (frânare de urgență) și pentru acționarea limitată a frânei cu curenți turbionari (frânare de serviciu);

forța de frânare ca funcție a vitezei trenului, pentru cazul în care frâna de cale cu curenți turbionari este acționată complet (frânare de urgență) și pentru acționarea limitată a frânei cu curenți turbionari (frânare de serviciu).

8.

Performanța de frânare a unității specificată la punctele 4.2.4.5.2 și 4.2.4.5.3 se determină cu și fără utilizarea frânelor de cale cu curenți turbionari.

9.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: frâna de cale cu curenți turbionari» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei de cale cu curenți turbionari de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

10.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «inhibarea frânării speciale – comenzi STM: frâna de cale cu curenți turbionari» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de inhibare a frânei de cale cu curenți turbionari de către unitate pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.”

55.

Punctul 4.2.4.9 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Informațiile aflate la dispoziția personalului de tren trebuie să permită identificarea stării sistemului de frânare. În acest scop, trebuie ca personalul de tren să poată, în anumite etape din timpul exploatării, să identifice starea (acționată, eliberată sau izolată) a sistemului de frânare principal (de urgență și de serviciu) și a celui de staționare, precum și starea fiecărei componente (inclusiv unul sau mai multe organe de acționare) a sistemelor respective care poate fi controlată și/sau izolată în mod independent.”;

(b)

subpunctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

Funcția care furnizează personalului de tren informațiile descrise mai sus este o funcție esențială pentru siguranță, întrucât este utilizată de personalul de tren pentru a evalua performanța de frânare a trenului.

În cazul în care informațiile locale sunt furnizate de indicatori, utilizarea de indicatori armonizați asigură nivelul de siguranță necesar.

În cazul în care este pus la dispoziție un sistem de control centralizat care permite personalului de tren să efectueze toate verificările dintr-un singur loc (de exemplu din interiorul cabinei de conducere), acesta trebuie să facă obiectul unui studiu de fiabilitate, ținând seama de modul de avarie al componentelor, de redundanțe, de verificările periodice și de alte dispoziții; pe baza acestui studiu, condițiile de exploatare ale sistemului de control centralizat trebuie definite și incluse în documentația de exploatare descrisă la punctul 4.2.12.4.”

56.

La punctul 4.2.4.10, subpunctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.

Performanța de frânare dezvoltată de trenul recuperat în acest regim special de exploatare trebuie evaluată prin calcul, dar nu este necesar să fie aceeași cu performanța de frânare descrisă la punctul 4.2.4.5.2. Condițiile de exploatare în cazul recuperării și performanța de frânare calculată trebuie să fie incluse în documentația tehnică specificată la punctul 4.2.12.

5.

Cerința de la punctul 4.2.4.10 subpunctul 4 nu se aplică unităților care sunt exploatate într-o compunere de tren care are mai puțin de 200 de tone (condiția de sarcină «masa proiectată în stare de funcționare»).”

57.

Punctul 4.2.5.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.5.1.   Sistemele sanitare

1.

Materialele utilizate pentru stocarea la bord și distribuirea apei către sistemele sanitare (de exemplu, rezervor, pompă, conducte, robinet și materiale de etanșare și calitate) trebuie să respecte cerințele aplicabile apei destinate consumului uman în conformitate cu Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (*10).

2.

Sistemele sanitare (toalete, spălătoare, instalații de restaurant/bar) trebuie să împiedice eliberarea apelor uzate care ar putea dăuna sănătății oamenilor sau mediului. Materialele eliberate (adică apa tratată; face excepție apa cu săpun eliberată direct de la chiuvetă) trebuie să fie conforme cu următoarele directive:

conținutul bacterian al apelor uzate evacuate din sistemele sanitare nu trebuie să depășească în niciun moment valoarea conținutului bacterian pentru enterococi intestinali și pentru bacteria Escherichia coli specificată ca fiind «bună» pentru apele interioare în Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*11) privind gestionarea calității apei pentru scăldat;

procesele de tratare nu trebuie să introducă substanțe care sunt identificate în anexa I la Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*12) privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Uniunii.

3.

Pentru a limita împrăștierea lichidelor evacuate pe calea ferată, evacuarea, indiferent din ce sursă, trebuie să se realizeze numai în jos, sub scheletul caroseriei vehiculului, la o distanță de cel mult 0,7 metri de axa centrală longitudinală a vehiculului.

4.

În documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12 trebuie precizate următoarele aspecte:

prezența și tipul toaletelor dintr-o unitate;

caracteristicile mediului de spălare a vasului de toaletă, în cazul în care acesta nu este apă curată;

natura sistemului de tratare a apei evacuate și standardele în raport cu care s-a evaluat conformitatea.

(*10)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1)."

(*11)  Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37)."

(*12)  Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității (JO L 64, 4.3.2006, p. 52).” "

58.

Punctul 4.2.5.2 subpunctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„5.

Dispozițiile privind contactarea personalului de tren de către călători sunt prevăzute la punctul 4.2.5.3 (semnalul de alarmă pentru călători) și la punctul 4.2.5.4 (dispozitivele de comunicare pentru călători).”

59.

La punctul 4.2.5.3.2 se introduce următorul subpunct 4a:

„4a.

În cazul activărilor multiple, confirmarea de către mecanicul de locomotivă a semnalului de alarmă pentru călători aferent primului dispozitiv de alarmă pentru călători activat inițiază confirmarea automată pentru toate celelalte dispozitive activate, până când toate dispozitivele activate sunt resetate.”

60.

Punctul 4.2.5.4 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Cerințele privind amplasarea «dispozitivului de comunicare» sunt cele care se aplică semnalului de alarmă pentru călători definit la punctul 4.2.5.3.”;

(b)

se adaugă următorul subpunct 7:

„7.

Existența sau inexistența unor dispozitive de comunicare trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.”

61.

La punctul 4.2.5.5.3, subpunctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.

Ușile trebuie menținute închise și blocate până în momentul deblocării în conformitate cu punctul 4.2.5.5.6. În eventualitatea în care sistemul de comandă a ușilor nu mai este alimentat cu energie electrică, ușile trebuie să fie menținute blocate de mecanismul de blocare.

Notă:

a se vedea punctul 4.2.2.3.2 din STI PRM pentru semnalul de avertizare la închiderea unei uși.

Detectarea obstacolelor la uși

5.

Ușile de acces spre exterior pentru călători trebuie prevăzute cu dispozitive care să detecteze prezența unui obstacol (de exemplu, un călător) la închidere. Atunci când este detectat un obstacol, ușile trebuie să se oprească automat și să rămână nemișcate o perioadă limitată sau să se redeschidă. Sensibilitatea sistemului trebuie să fie de așa natură încât să detecteze un obstacol în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [17], cu o forță maximă pe obstacol în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [17].”

62.

La punctul 4.2.5.5.6, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «peronul gării» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

63.

La punctul 4.2.5.5.9 subpunctul 6, textul „indicele 33” se înlocuiește cu textul „indicele [17]”.

64.

La punctul 4.2.6.1.1 subpunctul 1, textul „indicele 34” se înlocuiește cu textul „indicele [18]”.

65.

La punctul 4.2.6.1.2 subpunctul 1, textul „indicele 35” se înlocuiește cu textul „indicele [18]”.

66.

La punctul 4.2.6.1.2 subpunctul 4, primele două paragrafe de la prima liniuță se înlocuiesc cu următorul text:

„—

deflectorul de obstacole, astfel cum este definit la punctul 4.2.2.5: în plus, capacitatea de a înlătura zăpada din fața trenului.

Zăpada este considerată un obstacol ce trebuie înlăturat de deflectorul de obstacole; următoarele cerințe sunt definite la punctul 4.2.2.5 (prin trimitere la specificația menționată în apendicele J-1, indicele [3]):”.

67.

La punctul 4.2.6.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Cerințele de la prezentul punct se aplică tuturor tipurilor de material rulant. Pentru materialul rulant exploatat pe sistemele cu ecartament de 1 520 mm și de 1 600 mm, în cazul unei viteze maxime mai mari decât limitele specificate la punctele 4.2.6.2.1-4.2.6.2.5, se aplică procedura privind soluțiile inovatoare.”

68.

La punctul 4.2.6.2.1, subpunctul 1, partea introductivă de la subpunctul 2 și subpunctul 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.

Unitățile cu o viteză maximă prin construcție Vtr,max > 160 km/h și care circulă în aer liber la o viteză de referință Vtr,ref trebuie să nu genereze, la fiecare punct de măsurare definit în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49], o viteză a aerului cu o valoare mai mare de U95 %,max, astfel cum se indică în specificația menționată.

2.

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe rețele cu ecartament de 1 524 mm și de 1 668 mm, se aplică valorile corespunzătoare din tabelul 4 de mai jos privind parametrii specificației menționate în apendicele J-1, indicele [49]:”

„3.

Specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49] precizează:

trenul de referință care trebuie supus încercărilor pentru compunerile fixe/predefinite și pentru unitățile evaluate în vederea utilizării în cadrul exploatării generale;

compunerea care trebuie supusă încercărilor pentru unitățile individuale dotate cu cabină de conducere”.

69.

La punctul 4.2.6.2.2, subpunctul 2 și partea introductivă de la subpunctul 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„2.

Unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 160 km/h care circulă în aer liber la viteza lor de referință Vtr, ref pe un ecartament de 1 435 mm trebuie să nu determine depășirea variației maxime admise a presiunii maxime vârf la vârf definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49], evaluată la pozițiile de măsurare definite în aceeași specificație.

3.

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe rețele cu ecartament de 1 524 mm și de 1 668 mm, se aplică valorile corespunzătoare din tabelul 4a de mai jos privind parametrii specificației menționate în apendicele J-1, indicele [49]:”

70.

Punctul 4.2.6.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.6.2.3.   Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri

(1)

Unitățile care au o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 200 km/h trebuie să fie astfel proiectate din punct de vedere aerodinamic încât, pentru o combinație dată (caz de referință) de viteză a trenului și secțiune transversală a tunelului în cazul unui tren izolat care trece printr-un tunel tubular simplu (fără puțuri etc.) neînclinat, să fie îndeplinite cerințele privind variația de presiune caracteristică definite în apendicele J-1, indicele [50].

(2)

Trenul de referință care trebuie verificat printr-o încercare este specificat după cum urmează pentru diferite tipuri de material rulant:

(i)

unitate evaluată în compunere fixă sau predefinită: evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [50];

(ii)

unitate evaluată pentru exploatare generală (compunerea trenului nu este definită în faza de proiectare) și prevăzută cu cabină de conducere: evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [50];

(iii)

alte unități (vagoane de călători pentru exploatare generală): evaluarea trebuie efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [50].

(3)

Procedura de evaluare a conformității este descrisă la punctul 6.2.3.15.”

71.

Punctul 4.2.6.2.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.6.2.4.   Vântul lateral

1.

Această cerință se aplică unităților cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 140 km/h.

2.

Pentru unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mică de 250 km/h, curba de vânt caracteristică (Characteristic Wind Curve, CWC) a celui mai sensibil vehicul trebuie determinată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [19].

3.

Pentru unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h, efectul de vânt lateral trebuie să fie determinat și trebuie să respecte specificația menționată în apendicele J-1, indicele [19].

4.

Curba de vânt caracteristică rezultată a celui mai sensibil vehicul al unității care face obiectul evaluării trebuie consemnată în documentația tehnică în conformitate cu punctul 4.2.12.”

72.

La punctul 4.2.7.1.1, subpunctele 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.

Culoarea farurilor trebuie să fie în conformitate cu valorile prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].

5.

Farurile trebuie să asigure 2 niveluri de intensitate luminoasă: «faza scurtă» și «faza lungă».

Pentru fiecare nivel, intensitatea luminoasă a farurilor măsurată de-a lungul axei optice a farului trebuie să fie în conformitate cu valorile prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].

6.

Modul în care sunt instalate farurile pe unitate trebuie să ofere un mijloc de ajustare a alinierii axelor optice ale acestora atunci când sunt instalate pe unitate, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].”

73.

Punctul 4.2.7.1.2 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

Specificația menționată în apendicele J-1 indicele [20] precizează caracteristicile privind:

(a)

culoarea lămpilor de poziție;

(b)

distribuția radiației spectrale a luminii lămpilor de poziție;

(c)

intensitatea luminoasă a lămpilor de poziție.”;

(b)

subpunctul 7 se înlocuiește după cum urmează:

„7.

Modul în care sunt instalate lămpile de poziție pe unitate trebuie să ofere un mijloc de ajustare a alinierii axelor optice ale acestora atunci când sunt instalate pe unitate, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].”;

(c)

subpunctul 8 se elimină.

74.

La punctul 4.2.7.1.3, subpunctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20] precizează caracteristicile privind:

(a)

culoarea lămpilor spate;

(b)

intensitatea luminoasă a lămpilor spate.”

75.

Punctul 4.2.7.1.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.7.1.4.   Comenzi lumini

1.

Prezentul punct se aplică unităților dotate cu cabină de conducere.

2.

Trebuie să fie posibil ca mecanicul de locomotivă să aibă sub control:

farurile și lămpile de poziție ale unității, din poziția normală de conducere;

lămpile spate ale unității, din cabină.

Pentru acest control se poate utiliza o comandă independentă sau o combinație de comenzi.

3.

În cazul unităților destinate să funcționeze pe una sau mai multe dintre rețelele enumerate la punctul 7.3.2.8a, mecanicul de locomotivă trebuie să aibă posibilitatea de a utiliza farurile în regim automat de lumină intermitentă și de a inhiba funcția. Caracteristicile regimului de lumină intermitentă nu trebuie să fie o condiție pentru accesarea unei rețele.

4.

Montarea comenzilor pentru activarea și inhibarea regimului de lumină intermitentă al farurilor trebuie consemnată în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.2.”

76.

La punctul 4.2.7.2.1 subpunctul 4, textul „clauza 4.2.7.2.2.” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2.7.2.2.

77.

Punctul 4.2.7.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.7.2.2.   Nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră

1.

Nivelul ponderat de presiune acustică C produs de fiecare sunet al dispozitivului de avertizare sonoră emis separat (sau în grup dacă sunt proiectate să sune simultan ca un acord), atunci când acesta este integrat în unitate, trebuie să fie conform definiției din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [21].

2.

Procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.2.3.17.”

78.

Punctul 4.2.8.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.8.1.2.   Cerințe de performanță

1.

Prezentul punct se aplică unităților dotate cu echipament de tracțiune.

2.

Profilurile forței de tracțiune a unității [forța la bandajul roții = F(viteză)] trebuie determinate prin calcul; rezistența la rulare a unității trebuie determinată prin calcul pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale», definită la punctul 4.2.2.10.

3.

Profilurile forței de tracțiune a unității și rezistența sa la rulare trebuie consemnate în documentația tehnică (a se vedea punctul 4.2.12.2).

4.

Viteza maximă prin construcție trebuie definită pe baza datelor de mai sus pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» pe o cale ferată plană; viteza maximă prin construcție care depășește 60 km/h trebuie să fie multiplu de 5 km/h.

5.

Pentru unitățile evaluate în compunere fixă sau predefinită, la viteza maximă de exploatare pe o cale ferată plană, unitatea trebuie să fie în continuare capabilă de o accelerație de cel puțin 0,05 m/s2 pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale». Această cerință poate fi verificată prin calcul sau prin încercare (măsurarea accelerației) și se aplică la viteze maxime prin construcție de până la 350 km/h.

6.

Cerințele privind întreruperea tracțiunii, necesară în cazul frânării, sunt definite la punctul 4.2.4.

7.

Cerințele privind disponibilitatea funcției de tracțiune în caz de incendiu la bord sunt definite la punctul 4.2.10.4.4.

8.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «întreruperea tracțiunii» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

Cerințe suplimentare pentru unitățile evaluate în compunere fixă sau predefinită cu viteza maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h

9.

Accelerația medie pe o cale ferată plană, pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale», trebuie să fie de cel puțin:

0,40 m/s2 între 0 și 40 km/h;

0,32 m/s2 între 0 și 120 km/h;

0,17 m/s2 între 0 și 160 km/h.

Această cerință poate fi verificată doar prin calcul sau printr-o încercare (măsurarea accelerației) combinată cu calcul.

10.

Concepția sistemului de tracțiune trebuie să presupună o aderență roată-șină calculată de maximum:

0,30 la pornire și la viteze foarte mici;

0,275 la 100 km/h;

0,19 la 200 km/h;

0,10 la 300 km/h.

11.

O singură defecțiune a echipamentului de energie electrică ce afectează capacitatea de tracțiune nu trebuie să lase unitatea fără mai mult de 50 % din forța sa de tracțiune.”

79.

La punctul 4.2.8.2.2, subpunctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Unitățile electrice trebuie să poată funcționa în intervalul care caracterizează cel puțin unul dintre sistemele «tensiune și frecvență» definite în STI ENE, la punctul 4.2.3 și în apendicele J-1, indicele [69].”

80.

Punctele 4.2.8.2.3 – 4.2.8.2.8.4. se înlocuiesc cu următorul text:

„4.2.8.2.3.   Frânarea cu recuperare și curent de întoarcere în linia aeriană de contact

1.

Unitățile electrice care întorc curentul în linia aeriană de contact în regimul de frânare cu recuperare trebuie să respecte specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].

4.2.8.2.4.   Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact

1.

Unitățile electrice care includ compuneri fixe și predefinite cu o putere mai mare de 2 MW trebuie dotate cu o funcție de limitare a puterii sau a curentului. Pentru unitățile destinate a fi utilizate în exploatare multiplă, cerința se aplică atunci când trenul unic – cu numărul maxim de unități destinate a fi cuplate – are o putere totală mai mare de 2 MW.

2.

Unitățile electrice trebuie să fie dotate cu reglare automată ca funcție a tensiunii pentru limitarea curentului sau a puterii la «curentul maxim sau puterea maximă în raport cu tensiunea» prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].

O limitare mai puțin restrictivă (o valoare mai mică a coeficientului «a») poate fi utilizată la nivel operațional pe o anumită rețea sau linie dacă a fost agreată de administratorul de infrastructură.

3.

Curentul maxim evaluat mai sus (curentul nominal) trebuie consemnat în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.2.

4.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «modificarea consumului de curent permis» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. La primirea informațiilor privind consumul de curent permis:

dacă unitatea este dotată cu o funcție de limitare a puterii sau a curentului, dispozitivul adaptează automat nivelul consumului de putere;

dacă unitatea nu este dotată cu o funcție de limitare a puterii sau a curentului, «consumul de curent permis» trebuie afișat la bord pentru a permite intervenția mecanicului de locomotivă.

Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

4.2.8.2.5.   Curentul maxim în regim de staționare

1.

Curentul maxim per pantograf pentru sistemele de curent alternativ și sistemele de curent continuu, atunci când trenul este în regim de staționare, trebuie să fie cel definit în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [24].

2.

În cazul sistemelor de curent continuu, curentul maxim în regim de staționare per pantograf trebuie calculat și verificat prin măsurători în conformitate cu punctul 6.1.3.7. În cazul sistemelor de curent alternativ nu este necesară verificarea curentului în regim de staționare, deoarece curentul este mai scăzut și nu este esențial pentru a provoca încălzirea firului de contact.

3.

Pentru trenurile dotate cu echipament de stocare a energiei electrice pentru tracțiune:

curentul maxim per pantograf în sisteme de curent continuu, atunci când vehiculul se află în regim de staționare, poate fi depășit numai pentru încărcarea echipamentului de stocare a energiei electrice pentru tracțiune, în locurile permise și în condițiile specifice definite în registrul de infrastructură. Numai în acest caz este posibil ca o unitate să permită capacității să depășească curentul maxim în regim de staționare pentru sistemele de curent continuu;

metoda de evaluare, care include condițiile de măsurare, este un punct deschis.

4.

În cazul sistemelor de curent continuu, valoarea măsurată și condițiile de măsurare privind materialul firului de contact și, pentru trenurile dotate cu echipament de stocare a energiei electrice pentru tracțiune, documentația pentru exploatarea echipamentului de stocare a energiei electrice, trebuie consemnate în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.2.

4.2.8.2.6.   Factorul de putere

1.

Datele de proiectare ale factorului de putere al trenului (inclusiv exploatarea multiplă a mai multor unități, conform definiției de la punctul 2.2) trebuie să facă obiectul unui calcul pentru verificarea criteriilor de acceptare stabilite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].

4.2.8.2.7.   Armonici și efecte dinamice pentru sistemele de curent alternativ

1.

O unitate electrică trebuie să respecte cerințele descrise în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].

2.

Toate ipotezele și datele luate în considerare trebuie consemnate în documentația tehnică (a se vedea punctul 4.2.12.2).

4.2.8.2.8.   Sistemul de măsurare a energiei la bord

4.2.8.2.8.1.   Generalități

1.

Sistemul de măsurare a energiei la bord (Energy Measurement System, EMS) este un sistem de măsurare a întregii energii electrice active și reactive preluate de la sau returnate (în timpul frânării cu recuperare) către linia aeriană de contact (Overhead Contact Line, OCL) de unitatea electrică.

2.

EMS trebuie să includă cel puțin următoarele funcții: funcția de măsurare a energiei (Energy Measurement Function, EMF) prevăzută la punctul 4.2.8.2.8.2 și sistemul de gestionare a datelor (Data Handling System, DHS) prevăzut la punctul 4.2.8.2.8.3.

3.

Un sistem de comunicații adecvat va trimite seturile de date compilate pentru facturarea energiei (Compiled Energy Billing Data, CEBD) către un sistem de colectare la sol a datelor (Data Collecting System, DCS). Protocoalele de interfață și formatul datelor transferate între EMS și DCS trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la punctul 4.2.8.2.8.4.

4.

Sistemul de măsurare a energiei la bord este adecvat pentru facturare; seturile de date definite la punctul 4.2.8.2.8.3 subpunctul 4 pe care le furnizează acest sistem trebuie acceptate pentru facturare în toate statele membre.

5.

Curentul și tensiunea nominale ale EMS trebuie să corespundă curentului și tensiunii nominale ale unității electrice; acest sistem trebuie să funcționeze în continuare în mod corect în cazul schimbării între mai multe sisteme de alimentare cu energie de tracțiune.

6.

Datele stocate în EMS trebuie protejate în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică a EMS, iar EMS trebuie protejat împotriva accesului neautorizat.

7.

Rețelele care au nevoie de o astfel de funcție în scopuri de facturare trebuie prevăzute cu o funcție de localizare la bord care furnizează sistemului DHS date de localizare ce provin dintr-o sursă externă. În orice caz, sistemul EMS trebuie să permită integrarea unei funcții de localizare compatibile. Dacă se asigură funcția de localizare, ea trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [55].

8.

Instalarea unui EMS, funcția sa de localizare la bord, descrierea comunicațiilor tren-sol și controlul metrologic, inclusiv clasa de precizie a EMF, trebuie consemnate în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

9.

Documentația de întreținere descrisă la punctul 4.2.12.3 trebuie să includă orice procedură de verificare periodică pentru asigurarea nivelului de precizie necesar al EMS pe durata de viață a acestuia.

4.2.8.2.8.2.   Funcția de măsurare a energiei (EMF)

1.

EMF trebuie să asigure măsurarea tensiunii și a curentului, calcularea energiei și generarea de date referitoare la energie.

2.

Datele energetice generate de EMF trebuie să aibă o perioadă de referință de 5 minute, definită de ora universală coordonată (Universal Time Coordinated, UTC) la sfârșitul fiecărei perioade de referință, începând de la momentul 00.00.00. Se permite utilizarea unei perioade de măsurare mai scurte dacă datele pot fi agregate la bord pe perioade de referință de 5 minute.

3.

Precizia EMF pentru măsurarea energiei active trebuie să fie conformă cu specificația menționată în apendicele J-1 indicele [56].

4.

Fiecare dispozitiv care conține una sau mai multe funcții EMF trebuie să indice: controlul metrologic și clasa sa de precizie, în conformitate cu denumirile claselor prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [56].

5.

Evaluarea conformității preciziei este prezentată la punctul 6.2.3.19a.

6.

În cazurile în care:

un EMS este destinat instalării pe un vehicul existent sau

un EMS existent este modernizat, integral sau parțial

și atunci când componentele existente ale unui vehicul sunt utilizate ca parte a EMF, cerințele de la subpunctele 1-5 se aplică măsurătorilor curentului și tensiunii, luând în considerare factorul de influență asupra temperaturii numai la temperatura nominală, și pot fi verificate numai pentru intervalul 20 %-120 % din curentul nominal. Documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2 trebuie să consemneze:

caracteristica conformității componentelor sistemului de măsurare a energiei la bord cu acest set limitat de cerințe; și

condițiile de utilizare a acestor componente.

4.2.8.2.8.3.   Sistemul de gestionare a datelor (DHS)

1.

DHS trebuie să asigure generarea unor seturi de date compilate pentru facturarea energiei, prin fuzionarea datelor provenite de la EMF cu datele privind ora și, atunci când este necesar, poziția geografică, și prin stocarea acestora gata de a fi transmise imediat unui DCS la sol de către un sistem de comunicații.

2.

DHS trebuie să compileze datele fără a le corupe și trebuie să dispună de o capacitate de stocare a datelor cu o memorie suficientă pentru a stoca datele compilate aferente unei perioade de cel puțin 60 de zile de exploatare continuă. Referința temporală utilizată trebuie să fie aceeași ca în EMF.

3.

DHS trebuie să aibă capacitatea de a fi consultat local de la bord în scopul verificării și în scopul recuperării datelor.

4.

DHS trebuie să producă CEBD, prin fuzionarea următoarelor date pentru fiecare perioadă de referință:

identificarea unică a punctului de consum (CPId) EMS, astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [57];

momentul când s-a încheiat fiecare perioadă, definit ca an, lună, zi, oră, minut și secundă;

datele de localizare la sfârșitul fiecărei perioade;

energia activă și reactivă (dacă este cazul) consumată/regenerată în fiecare perioadă, în unități de watt-oră (energia activă) și var-oră (energia reactivă) sau în multipli zecimali.

5.

Evaluarea conformității compilării și a gestionării datelor generate de DHS este prezentată la punctul 6.2.3.19a.

4.2.8.2.8.4.   Protocoalele de interfață și formatul datelor transferate între EMS și DCS

Schimbul de date între EMS și DCS trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [58] în ceea ce privește următoarele caracteristici:

1.

serviciile de aplicații (stratul servicii) ale EMS;

2.

drepturile de acces ale utilizatorilor pentru aceste servicii de aplicații;

3.

structura (stratul date) pentru aceste servicii de aplicații, care trebuie să fie conformă cu schema XML definită;

4.

mecanismul mesajelor (stratul mesaje) în sprijinul acestor servicii de aplicații, care trebuie să fie conform cu metodele și cu schema XML definite;

5.

protocoalele aplicațiilor în sprijinul mecanismului mesajelor.

6.

arhitecturile comunicațiilor: EMS trebuie să utilizeze cel puțin una dintre acestea.”

81.

La punctul 4.2.8.2.9.1.1., subpunctul 5 se modifică după cum urmează: „la 4 190 mm și la 5 700 mm deasupra nivelului șinei în cazul unităților electrice concepute pentru a fi exploatate în sistemul de 1 500 V c.c. în conformitate cu ecartamentul IRL (sistemul cu ecartament de 1 600 mm).”

82.

La punctul 4.2.8.2.9.1.2 subpunctul 2, textul „indicele 46” se înlocuiește cu textul „indicele [23]”.

83.

La punctul 4.2.8.2.9.2, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Pentru unitățile electrice proiectate să fie exploatate doar pe ecartamentul de 1 520 mm, cel puțin unul dintre pantografele care trebuie instalate trebuie să prezinte o geometrie a armăturii conformă cu una din cele trei specificații menționate la punctele 4.2.8.2.9.2.1, 4.2.8.2.9.2.2 și 4.2.8.2.9.2.3 de mai jos.”

84.

La punctul 4.2.8.2.9.2 subpunctul 5, textul „indicele 47” se înlocuiește cu textul „indicele [24]”.

85.

La punctul 4.2.8.2.9.2.1 subpunctul 1, textul „indicele 48” se înlocuiește cu textul „indicele [24]”.

86.

La punctul 4.2.8.2.9.2.2 subpunctul 1, textul „indicele 49” se înlocuiește cu textul „indicele [24]”.

87.

Punctul 4.2.8.2.9.3a se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.8.2.9.3a.   Capacitatea de curent a pantografului (nivelul ECI)

1.

Pantografele trebuie proiectate pentru curentul nominal (astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.4) care urmează să fie transmis unității electrice.

2.

Capacitatea pantografului de a conduce curentul nominal trebuie demonstrată printr-o analiză; această analiză trebuie să includă verificarea cerințelor din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [23].

3.

Pantografele trebuie proiectate pentru un curent de staționare cu o valoare maximă astfel cum este definită la punctul 4.2.8.2.5.”

88.

La punctul 4.2.8.2.9.4.2 subpunctul 3, textul „(a se vedea clauza 6.1.3.8)” se înlocuiește cu textul „(a se vedea punctul 6.1.3.8)”.

89.

Punctele 4.2.8.2.9.6-4.2.8.2.10. se înlocuiesc cu următorul text:

„4.2.8.2.9.6.   Forța de contact și comportamentul dinamic al pantografului

1.

Forța medie de contact Fm este media statistică a forței de contact a pantografului și este compusă din componentele statică și aerodinamică ale forței de contact, cărora li s-a aplicat o corecție dinamică.

2.

Factorii care influențează forța medie de contact sunt pantograful în sine, poziția acestuia în compunerea trenului, extinderea sa pe verticală și materialul rulant pe care este montat.

3.

Materialul rulant și pantografele instalate pe materialul rulant trebuie să fie proiectate pentru a exercita o forță medie de contact Fm asupra firelor de contact într-un interval specificat la punctul 4.2.11 din STI ENE, pentru a asigura calitatea captării curentului fără formarea excesivă de arcuri electrice și pentru a limita uzura și apariția riscurilor pentru patinele de contact. Ajustarea forței de contact se realizează atunci când se efectuează încercări dinamice.

3a.

Materialul rulant și pantografele montate pe materialul rulant nu trebuie să depășească valorile-limită pentru nivelul de ridicare S0 și pentru deviația standard σmax sau procentul de formare de arcuri electrice, astfel cum sunt definite la punctul 4.2.12 din STI ENE.

4.

Verificarea la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate trebuie să valideze comportamentul dinamic al pantografului în sine și capacitatea acestuia de a capta curent de la o linie aeriană de contact conformă cu STI; procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.1.3.7.

5.

Verificarea la nivelul subsistemului «material rulant» (integrarea într-un anumit vehicul) trebuie să permită ajustarea forței de contact, luând în considerare efectele aerodinamice datorate materialului rulant și poziției pantografului în unitatea sau compunerea ori compunerile fixe sau predefinite de tren; procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.2.3.20.

4.2.8.2.9.7   Dispunerea pantografelor (nivelul «material rulant»)

1.

Este permis ca mai multe pantografe să se afle simultan în contact cu instalația liniei aeriene de contact.

2.

Numărul de pantografe și distanța dintre acestea trebuie proiectate ținând seama de cerințele privind performanțele de captare a curentului, definite la punctul 4.2.8.2.9.6 de mai sus.

3.

În cazul în care distanța dintre 2 pantografe consecutive în compunerile fixe sau predefinite ale unității evaluate este mai mică decât distanța indicată la punctul 4.2.13 din STI ENE pentru tipul selectat de distanță proiectată a liniei aeriene de contact sau în cazul în care mai mult de 2 pantografe se află simultan în contact cu instalația liniei aeriene de contact, trebuie să se demonstreze printr-o încercare că se respectă comportamentul dinamic definit la punctul 4.2.8.2.9.6 de mai sus.

4.

Distanțele dintre pantografele consecutive pentru care a fost verificat materialul rulant trebuie consemnate în documentația tehnică (a se vedea punctul 4.2.12.2).

4.2.8.2.9.8.   Circulația prin sectoarele de separare a fazelor sau a sistemelor (nivelul «material rulant»)

1.

Trenurile trebuie proiectate astfel încât să poată trece de la un sector de separare a sistemelor de alimentare cu energie electrică sau dintr-un sector de separare a fazelor în alt sector alăturat (conform descrierii de la punctele 4.2.15 și 4.2.16 din STI ENE), fără șuntarea sectoarelor de separare a sistemelor sau a fazelor.

2.

În cazul în care circulă prin sectoare de separare a sistemelor, unitățile electrice proiectate pentru mai multe sisteme de alimentare cu energie electrică trebuie să recunoască automat tensiunea sistemului de alimentare cu energie electrică la pantograf.

3.

În cazul în care se circulă prin sectoare de separare a fazelor sau a sistemelor, trebuie să fie posibilă aducerea la zero a schimbului de energie între LAE și unitate. Registrul de infrastructură oferă informații cu privire la poziția admisă a pantografelor: coborâte sau ridicate (cu dispunerile admise ale pantografelor) atunci când se circulă prin sectoare de separare a sistemelor sau a fazelor.

4.

Unitățile electrice cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h trebuie să poată primi de la sol informații referitoare la localizarea sectorului de separare, iar comenzile ulterioare de controlare a pantografului și a disjunctorului principal trebuie să fie declanșate automat de unitate, fără intervenția mecanicului de locomotivă.

5.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcțiile de interfață a trenului «schimbarea sistemului de tracțiune», «tronson fără electricitate cu pantograf care trebuie să fie coborât – comenzi de cale», «tronson fără electricitate cu întrerupător principal care trebuie să fie oprit – comenzi de cale» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B], pentru unitățile cu viteza maximă prin construcție mai mică de 250 km/h, nefiind obligatoriu ca comenzile ulterioare să fie automate. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

6.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcțiile de interfață a trenului «întrerupătorul principal – comenzi STM»«pantograful – comenzi STM» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Pentru unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mică de 250 km/h, nu este obligatoriu ca comenzile ulterioare să fie automate. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

4.2.8.2.9.9.   Izolarea pantografului de vehicul (nivelul «material rulant»)

1.

Pantografele trebuie montate pe o unitate electrică în așa fel încât să se asigure izolarea traiectoriei curentului de la armătură la echipamentul vehiculului. Izolarea trebuie să fie adecvată pentru toate tensiunile de sistem pentru care este proiectată unitatea.

4.2.8.2.9.10.   Coborârea pantografului (nivelul «material rulant»)

1.

Unitățile electrice trebuie proiectate pentru a coborî pantograful într-un interval de timp (3 secunde) care să respecte cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [23] și la o distanță de izolare dinamică în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [26], fie la inițiativa mecanicului de locomotivă, fie printr-o funcție de comandă a trenului (inclusiv funcții CCS).

2.

Pantograful trebuie să coboare în poziția strâns în mai puțin de 10 secunde.

Înainte de coborârea pantografului, disjunctorul principal trebuie să se deschidă automat.

3.

Dacă o unitate electrică este dotată cu un dispozitiv de coborâre automată (Automatic Dropping Device, ADD) care coboară pantograful în cazul defectării armăturii, dispozitivul ADD trebuie să îndeplinească cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [23].

4.

Unitățile electrice cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 160 km/h trebuie să fie echipate cu un dispozitiv ADD.

5.

Unitățile electrice care trebuie să aibă mai multe pantografe ridicate în exploatare și au o viteză maximă prin construcție mai mare de 120 km/h trebuie să fie dotate cu un dispozitiv ADD.

6.

Este permisă și echiparea altor unități electrice cu un dispozitiv ADD.

4.2.8.2.10.   Protecția electrică a trenului

1.

Unitățile electrice trebuie protejate împotriva scurtcircuitelor interne (din interiorul unității).

2.

Disjunctorul principal trebuie să fie astfel amplasat încât să protejeze circuitele de înaltă tensiune de la bord, inclusiv conexiunile de înaltă tensiune dintre vehicule. Pantograful, disjunctorul principal și conexiunea de înaltă tensiune dintre acestea trebuie să fie amplasate pe același vehicul.

3.

Unitățile electrice în sine trebuie să protejeze împotriva supratensiunilor scurte, a supratensiunilor temporare și a curentului de defect maxim. Pentru a îndeplini această cerință, concepția unității în ceea ce privește coordonarea protecției electrice trebuie să respecte cerințele definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].”

90.

Punctul 4.2.8.3 se înlocuiește cu textul „Spațiu rezervat”.

91.

La punctul 4.2.8.4 subpunctul 1, textul „indicele 54” se înlocuiește cu textul „indicele [27]”.

92.

La punctul 4.2.9.1.4 subpunctul 5, textul „(a se vedea clauza 4.2.9.1.5)” se înlocuiește cu textul „(a se vedea punctul 4.2.9.1.5)”.

93.

La punctul 4.2.9.1.5 subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Mecanicul de locomotivă trebuie să aibă posibilitatea de a ajusta poziția scaunului pentru a îndeplini cerința privind poziția de referință a ochilor pentru vizibilitatea în exterior, definită la punctul 4.2.9.1.3.1.”

94.

La punctul 4.2.9.1.6 se adaugă următoarele puncte 5 și 6:

„5.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «regulator de direcție» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

6.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «informații privind starea cabinei» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].”

95.

La punctul 4.2.9.1.7 subpunctul 2, textul „(astfel cum este definit în clauza 4.2.9.1.3)” se înlocuiește cu textul „(astfel cum este definit la punctul 4.2.9.1.3”.

96.

Punctul 4.2.9.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.9.2.   Parbrizul

4.2.9.2.1.   Caracteristici mecanice

1.

Dimensiunea, amplasarea, forma și finisările (inclusiv în scop de întreținere) ferestrelor nu trebuie să împiedice vizibilitatea în exterior a mecanicului de locomotivă (astfel cum este definită la punctul 4.2.9.1.3.1) și trebuie să ajute la activitatea de conducere.

2.

Parbrizele cabinei de conducere trebuie să poată rezista la impacturile cu proiectile și la crăpare, conform specificației menționate în apendicele J-1, indicele [28].

4.2.9.2.2.   Caracteristici optice

1.

Parbrizele cabinei de conducere trebuie să aibă o asemenea calitate optică încât să nu modifice vizibilitatea semnelor (formă și culoare) în nicio condiție de exploatare (inclusiv, de exemplu, în cazul în care parbrizul este încălzit pentru a preveni aburirea și înghețul).

2.

Parbrizul trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [28] în ceea ce privește următoarele caracteristici:

(a)

unghiul dintre imaginile primare și secundare în poziția instalată;

(b)

distorsiunile optice admise ale vederii;

(c)

opacitatea;

(d)

transmitanța luminii;

(e)

cromaticitatea.”

97.

Punctele 4.2.9.3.6-4.2.9.6 se înlocuiesc cu următorul text:

„4.2.9.3.6.   Funcție de control radio la distanță de către personal pentru operațiunile de manevră

1.

Dacă este prevăzută o funcție de control radio la distanță pentru ca un membru al personalului să poată controla unitatea în timpul operațiunilor de manevră, ea trebuie proiectată astfel încât să îi permită acestuia să controleze mișcarea trenului în siguranță și să evite orice eroare atunci când o utilizează.

2.

Se presupune că membrul personalului care utilizează funcția de control la distanță poate detecta vizual deplasarea trenului atunci când folosește dispozitivul de control la distanță.

3.

Concepția funcției de control la distanță, inclusiv aspectele privind siguranța, trebuie evaluate în conformitate cu standarde recunoscute.

4.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «manevră la distanță» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.2.9.3.7.   Prelucrarea semnalelor de detectare și prevenire a deraierii

1.

Prezentul punct se aplică locomotivelor destinate prelucrării semnalelor emise de vagoanele de marfă, dacă sunt prevăzute cu funcția de prevenire a deraierii (Derailment Prevention Function, DPF) sau cu funcția de detectare a deraierii (Derailment Detection Function, DDF), astfel cum sunt definite la punctul 4.2.3.5.3 din anexa la STI WAG.

2.

Aceste locomotive trebuie să fie echipate cu mijloace pentru a primi un semnal de la vagoanele de marfă care formează un tren și care sunt echipate cu DPF și DDF, informând cu privire la:

un precursor al unei deraieri, în cazul DPF, în conformitate cu punctul 4.2.3.5.3.2 din STI WAG; și

o deraiere, în cazul DDF, în conformitate cu punctul 4.2.3.5.3.3 din STI WAG.

3.

La recepția semnalului de mai sus, atât alarmele vizuale, cât și cele acustice trebuie să indice în cabina de conducere că trenul:

riscă să deraieze, în cazul în care alarma este trimisă de DPF; sau

a deraiat, în cazul în care alarma este trimisă de la DDF.

4.

Un dispozitiv din cabina de conducere trebuie să permită confirmarea alarmei de mai sus.

5.

În cazul în care alarma nu este confirmată din cabina de conducere în 10 ± 1 secunde, se acționează automat o frână de serviciu completă sau o frână de urgență.

6.

Acționarea automată a frânei prevăzută la punctul 4.2.9.3.7 subpunctul 5 de mai sus trebuie să poată fi anulată din cabina de conducere.

7.

Acționarea automată a frânei prevăzută la punctul 4.2.9.3.7 subpunctul 5 de mai sus trebuie să poată fi dezactivată din cabina de conducere.

8.

Prezența la nivelul locomotivei a funcției de procesare a semnalului de detectare a deraierii, precum și condițiile de utilizare la nivel de tren trebuie consemnate în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.

4.2.9.3.7a.   Funcția de detectare și prevenire a deraierii la bord

1.

Prezentul punct se aplică locomotivelor destinate detectării deraierilor sau a elementelor precursoare ale deraierilor în vagoanele de marfă tractate de locomotivă.

2.

Echipamentul care îndeplinește această funcție trebuie să fie amplasat în întregime la bordul locomotivei.

3.

La detectarea unei deraieri sau a unui element precursor al deraierii, în cabina de conducere trebuie să se declanșeze atât alarme vizuale, cât și acustice.

4.

Un dispozitiv din cabina de conducere trebuie să permită confirmarea alarmei de mai sus.

5.

În cazul în care alarma nu este confirmată din cabina de conducere în 10 ± 1 secunde, se acționează automat o frână de serviciu completă sau o frână de urgență.

6

Acționarea automată a frânei prevăzută la punctul 4.2.9.3.7a subpunctul 5 de mai sus trebuie să poată fi anulată din cabina de conducere.

7/

Acționarea automată a frânei prevăzută la punctul 4.2.9.3.7a subpunctul 5 de mai sus trebuie să poată fi dezactivată din cabina de conducere.

8.

Prezența la nivelul locomotivei a funcției de detectare a deraierii la bord, precum și condițiile de utilizare la nivel de tren trebuie consemnate în documentația tehnică definită la punctul 4.2.12.

4.2.9.3.8.   Cerințe pentru gestionarea modurilor ETCS

4.2.9.3.8.1.   Modul stand-by

1.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «stand-by» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.2.9.3.8.2.   Manevră pasivă

1.

Cerințele aplicabile locomotivelor și garniturilor în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «manevră pasivă» sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.2.9.3.8.3.   Neprincipal

1.

Cerințele aplicabile locomotivelor și garniturilor de tren în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «neprincipal» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.2.9.3.9.   Starea de tracțiune

1.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «starea de tracțiune» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

4.2.9.4.   Instrumente și echipamente portabile aflate la bord

1.

În cabina de conducere sau în vecinătatea acesteia trebuie să existe un spațiu pentru depozitarea următoarelor echipamente, în cazul în care acestea ar fi necesare mecanicului de locomotivă în situații de urgență:

lampă de mână cu lumină roșie și albă;

echipamente de scurtcircuitare pentru circuitele de cale;

came de frână, dacă performanța frânei de staționare nu este suficientă în raport cu declivitatea șinei (a se vedea punctul 4.2.4.5.5);

un extinctor (care trebuie amplasat în cabină; a se vedea și punctul 4.2.10.3.1);

pe unitățile de tracțiune cu personal ale trenurilor de marfă: un dispozitiv de autosalvare, astfel cum se specifică la punctul 4.7.1 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2014 al Comisiei (*13) («STI SRT»).

4.2.9.5.   Spații de depozitare pentru obiectele personale ale personalului

1.

Fiecare cabină de conducere trebuie dotată cu:

două cârlige pentru îmbrăcăminte sau o nișă cu o bară pentru haine;

un spațiu liber pentru depozitarea unei valize sau a unei genți de dimensiunea 300 mm × 400 mm × 400 mm.

4.2.9.6.   Dispozitiv de înregistrare

1.

Lista informațiilor care trebuie înregistrate este definită la punctul 4.2.3.5 din STI OPE.

2.

Unitatea trebuie să fie echipată cu un mijloc de înregistrare a acestor informații, care trebuie să respecte următoarele cerințe prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [29]:

(a)

trebuie îndeplinite cerințele funcționale;

(b)

performanța de înregistrare trebuie să fie în conformitate cu clasa R1;

(c)

integritatea (consecvența; corectitudinea) datelor înregistrate și extrase trebuie să fie respectată;

(d)

integritatea datelor trebuie să fie protejată;

(e)

nivelul de protecție care se aplică suportului de stocare protejat trebuie să fie «A»;

(f)

data și ora.

3.

Încercările prevăzute în cerințele de la punctul 4.2.9.6 subpunctul 2 trebuie realizate în conformitate cu cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [72].

(*13)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la „siguranța în tunelurile feroviare” a sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 394).” "

98.

Punctul 4.2.10.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.10.2.1.   Cerințe privind materialele

1.

Selecția materialelor și a componentelor trebuie să țină seama de comportamentul acestora la incendiu, precum inflamabilitatea, toxicitatea și opacitatea fumului.

2.

Materialele folosite la construirea unității de material rulant trebuie să respecte cerințele specificației menționate în apendicele J-1, indicele [30] pentru «categoria de exploatare» definită mai jos:

«categoria de exploatare 2» pentru materialul rulant de călători (inclusiv locomotivă de călători) de categoria A;

«categoria de exploatare 3» pentru materialul rulant de călători (inclusiv locomotivă de călători) de categoria B;

«categoria de exploatare 2» pentru locomotive de marfă și unități autopropulsate proiectate pentru transportul altor sarcini utile (poștă, marfă etc.);

«categoria de exploatare 1» pentru mașinile de întreținere a căii, cerințele fiind limitate la spațiile accesibile personalului atunci când unitatea este în configurație de exploatare pentru transport (a se vedea punctul 2.3).

3.

Pentru a asigura constanța caracteristicilor produsului și a procesului de fabricație:

este necesar ca rapoartele de încercare ce dovedesc conformitatea unui material cu standardul, care trebuie prezentate imediat după încercarea materialului în cauză, să fie reînnoite o dată la 5 ani;

în cazul în care nu există nicio modificare a caracteristicilor produsului și procesului de fabricație și nicio schimbare a cerințelor aferente (STI), nu este necesar să se realizeze o nouă încercare a acestui material; se acceptă rapoarte de încercare expirate, cu condiția ca acestea să fie însoțite de o declarație emisă la introducerea pe piață a produsului de la producătorul echipamentului original, care să acopere întregul lanț de aprovizionare implicat, și din care să rezulte că nu a existat nicio modificare a caracteristicilor produsului sau a procesului de fabricație de la data la care au fost supuse încercării proprietățile de comportament la incendiu ale produsului. Această declarație nu trebuie prezentată mai târziu de 6 luni de la expirarea raportului inițial de încercare. Această declarație trebuie să fie reînnoită la fiecare 5 ani.”

99.

La punctul 4.2.10.2.2 subpunctul 2, textul „indicele 59” se înlocuiește cu textul „indicele [30]”.

100.

Punctul 4.2.10.3.4 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 3 a treia liniuță, textul „indicele 60” se înlocuiește cu textul „indicele [31]”;

(b)

subpunctul 5 și ultimul paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„5.

Dacă sunt folosite alte sisteme de izolare și controlare a incendiilor care se bazează pe fiabilitatea și disponibilitatea unor sisteme, componente sau funcții, acestea trebuie să facă obiectul unui studiu de fiabilitate ținând seama de regimul de avarie al componentelor, de redundanțe, de softuri, de verificări periodice și de alte dispoziții, iar rata estimată de eșec a funcției (necontrolarea extinderii efluenților de incendiu și căldurii) trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.

Pe baza acestui studiu, condițiile de exploatare și de întreținere ale sistemului de izolare și control al incendiilor trebuie definite și incluse în documentația de întreținere și de exploatare descrisă la punctele 4.2.12.3 și 4.2.12.4.”

101.

La punctul 4.2.10.3.5 subpunctul 3, textul „indicele 61” se înlocuiește cu textul „indicele [31]”.

102.

La punctul 4.2.10.4.1 subpunctul 5, textul „indicele 62” se înlocuiește cu textul „indicele [32]”.

103.

La punctul 4.2.10.4.2. se înlocuiește subpunctul 5 și se introduce subpunctul 6 după cum urmează:

„5.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «zona de etanșeitate – comenzi de cale» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de închidere a tuturor mijloacelor de ventilație exterioară pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.

6.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «etanșeitatea – comenzi STM» atunci când este instalat ETCS sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]. Comenzile ulterioare de închidere a tuturor mijloacelor de ventilație exterioară pot fi automate sau manuale prin intervenția mecanicului de locomotivă. Configurația materialului rulant cu comandă automată sau manuală trebuie consemnată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2.”

104.

La punctul 4.2.10.4.4 subpunctul 3, textul „indicele 63” se înlocuiește cu textul „indicele [33]”.

105.

Punctul 4.2.10.5.1 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„8.

Toate ușile exterioare pentru călători trebuie dotate cu dispozitive de deschidere a ușii în situații de urgență care să permită utilizarea lor ca ieșiri de siguranță (a se vedea punctul 4.2.5.5.9).”;

(b)

subpunctul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„12.

Numărul și dimensiunile ușilor trebuie să permită evacuarea completă a călătorilor, fără bagaje, într-un interval de trei minute. Este permisă luarea în considerare a faptului că persoanele cu mobilitate redusă urmează să fie ajutate de alți călători sau de personal și că persoanele în scaun cu rotile sunt evacuate fără scaunul cu rotile.

Această cerință trebuie verificată printr-o încercare fizică în condiții normale de exploatare sau printr-o simulare numerică.

În cazul în care cerința este verificată prin simulare numerică, raportul de simulare trebuie să includă:

un rezumat al verificării și validării simulării (instrument și modele);

ipoteza și parametrii utilizați pentru simulare;

rezultatele unui număr corespunzător de simulări care permit o declarație solidă din punct de vedere statistic.”

106.

Punctul 4.2.11.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.11.3.   Racorduri la sistemul de vidanjare a toaletelor

1.

Prezentul punct se aplică unităților dotate cu sisteme de retenție etanșe (folosind apă curată sau reciclată) care trebuie să fie golite la intervale suficiente, pe baza unei programări, în anumite depouri stabilite.

2.

Următoarele racorduri ale unității la sistemul de vidanjare a toaletelor trebuie să respecte următoarele specificații:

(i)

duza de evacuare de 3 țoli (partea interioară): a se vedea apendicele G figura G-1;

(ii)

racordul pentru spălarea rezervorului toaletei (partea interioară), a cărui utilizare este opțională: a se vedea apendicele G figura G-2.”

107.

Punctul 4.2.11.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.11.4.   Neutilizat

108.

Punctul 4.2.11.5 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.11.5.   Interfață pentru realimentarea cu apă

1.

Prezentul punct se aplică unităților dotate cu un rezervor de apă care alimentează cu apă sistemele sanitare vizate de punctul 4.2.5.1.

2.

Racordul de intrare pentru rezervoarele de apă trebuie să fie conform cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [34].”

109.

Punctul 4.2.11.6 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.11.6.   Cerințe speciale pentru gararea trenurilor

1.

Prezentul punct se aplică unităților destinate să fie alimentate cu energie electrică cât timp sunt garate.

2.

Unitatea trebuie să fie compatibilă cu cel puțin unul dintre următoarele sisteme de alimentare cu energie electrică din exterior și trebuie să fie dotată (dacă este cazul) cu interfețele corespunzătoare pentru conexiunea electrică la această sursă de alimentare externă (ștecher):

linie de contact pentru alimentarea cu energie electrică (a se vedea punctul 4.2.8.2 «Alimentarea energie electrică»);

linie de alimentare cu energie electrică unipolară (1 kV c.a., 1,5 kV c.a./c.c., 3 kV c.c.), în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [52];

sursă externă locală auxiliară de alimentare cu energie electrică de 400 V care poate fi conectată la tipul de priză «3P+sol», în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [35].”

110.

Punctul 4.2.12.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.12.2.   Documentație generală

Trebuie furnizată următoarea documentație care descrie materialul rulant; se menționează punctul din prezenta STI pentru care este obligatorie documentația:

1.

schițe generale;

2.

diagrame electrice, pneumatice și hidraulice, diagrame ale circuitelor de control necesare pentru a explica funcționarea și exploatarea sistemelor în cauză;

3.

descrierea sistemelor computerizate de la bord, inclusiv descrierea funcționalității, a specificației interfețelor și a prelucrării datelor și protocoalelor aferente;

3a.

în cazul unităților proiectate și evaluate pentru exploatare generală, aceasta trebuie să includă o descriere a interfețelor electrice dintre unități și a protocoalelor de comunicare, cu trimitere la standardele sau alte documente normative care au fost aplicate;

4.

profilul de referință și conformitatea cu profilurile interoperabile de referință G1, GA, GB, GC sau DE3, conform punctului 4.2.3.1;

5.

echilibrarea maselor, având în vedere ipoteza privind condițiile de sarcină, conform punctului 4.2.2.10;

6.

sarcina pe osie, distanța dintre osii și orice categorie de linii EN, astfel cum se prevede la punctul 4.2.3.2.1;

7.

raportul de încercare privind comportamentul dinamic de rulare, inclusiv înregistrarea calității liniei de încercare și parametrii sarcinii pe linie, inclusiv eventualele restricții de utilizare dacă încercarea vehiculului acoperă numai o parte a condițiilor de încercare, conform punctului 4.2.3.4.2;

8.

ipoteza adoptată pentru evaluarea sarcinilor datorate rulării boghiurilor, conform punctului 4.2.3.5.1 și punctului 6.2.3.7 pentru osiile montate;

9.

performanța de frânare, inclusiv analiza regimului de defectare (regim de avarie), conform punctului 4.2.4.5;

9a.

distanța maximă dintre frâna de cale cu curenți turbionari și linia de cale ferată care corespunde poziției «frână eliberată», pragul de viteză fix, forța verticală și forța de frânare ca funcție a vitezei trenului, în cazul acționării complete a frânei de cale cu curenți turbionari (frânare de urgență) și al acționării limitate a frânei cu curenți turbionari (frânare de serviciu), conform cerințelor de la punctul 4.2.4.8.3;

10.

prezența și tipul toaletelor dintr-o unitate, caracteristicile mediului de spălare a vasului de toaletă, dacă acesta nu este apă curată, natura sistemului de tratare a apei evacuate și standardele în raport cu care s-a evaluat conformitatea, conform punctului 4.2.5.1;

11.

dispozițiile adoptate în legătură cu intervalul selectat de parametri de mediu, dacă este diferit de cel nominal, conform punctului 4.2.6.1;

12.

curba de vânt caracteristică (Characteristic Wind Curve, CWC), conform punctului 4.2.6.2.4;

13.

performanța de tracțiune, conform punctului 4.2.8.1.1;

14.

montarea unui sistem de măsurare a energiei la bord și a funcției sale de localizare la bord (opțional), conform punctului 4.2.8.2.8; descrierea comunicațiilor tren-sol și controlul metrologic, inclusiv funcțiile legate de clasele de precizie pentru măsurarea tensiunii, măsurarea curentului și calcularea energiei;

atunci când se aplică punctul 4.2.8.2.8.2 subpunctul 6, caracteristicile conformității componentelor sistemului de măsurare a energiei la bord cu setul limitat de cerințe și condițiile de utilizare a acestor componente;

15.

ipoteza și datele luate în considerare conform cerințelor punctului 4.2.8.2.7;

16.

numărul de pantografe aflate simultan în contact cu instalația liniei aeriene de contact (Overhead Contact Line, OCL), distanța dintre acestea și tipul distanței proiectate a OCL (A, B sau C) utilizate la încercările pentru evaluare, conform cerințelor punctului 4.2.8.2.9.7;

17.

existența unor dispozitive de comunicare, astfel cum se prevede la punctul 4.2.5.4, pentru unitățile proiectate să funcționeze fără personal la bord (în afara mecanicului de locomotivă);

18.

prezența uneia sau mai multora dintre funcțiile descrise la punctele 4.2.9.3.7 și 4.2.9.3.7a și condițiile de utilizare a acestora la nivel de tren;

19.

tipul (tipurile) de geometrie a armăturii pantografului cu care este echipată o unitate electrică, astfel cum se prevede la punctul 4.2.8.2.9.2;

20.

curentul maxim evaluat (curent nominal), astfel cum se prevede la punctul 4.2.8.2.4;

21.

în cazul sistemelor de curent continuu: documentația pentru exploatarea echipamentului de stocare a energiei electrice, valoarea măsurată a curentului maxim în regim de staționare și condițiile de măsurare privind materialul firului de contact, astfel cum se prevede la punctul 4.2.8.2.5;

22.

montarea comenzilor pentru activarea și inhibarea regimului de lumină intermitentă al farurilor trebuie consemnată în documentația tehnică definită la punctul 4.2.7.1.4;

23.

descrierea funcțiilor de interfață a trenului implementate, inclusiv specificarea interfețelor și a protocoalelor de comunicare, schițe generale, diagrame ale circuitelor de control necesare pentru a explica funcția și funcționarea interfeței;

24.

documentația referitoare la:

spațiul disponibil pentru instalarea echipamentelor ETCS de bord definite în STI CCS (de exemplu, dulap ETCS, DMI, antenă, odometrie etc.); și

condițiile pentru instalarea echipamentului ETCS (de exemplu, mecanice, electrice etc.);

25.

configurația materialului rulant cu execuția automată sau manuală a comenzilor, astfel cum se menționează la punctele: 4.2.4.4.4, 4.2.4.8.2, 4.2.4.8.3, 4.2.8.2.4, 4.2.8.2.9.8 și 4.2.10.4.2. Aceste informații trebuie puse la dispoziție la cerere atunci când se instalează ETCS;

26.

pentru unitățile care aplică condițiile specificate la punctul 7.1.1.5, trebuie furnizate următoarele caracteristici:

(i)

tensiunile aplicabile ale liniei de alimentare cu energie electrică unipolară în conformitate cu punctul 4.2.11.6 subpunctul 2;

(ii)

consumul maxim de curent al unității în regim de staționare (A) aferent liniei de alimentare cu energie electrică unipolară pentru fiecare dintre tensiunile aplicabile ale liniei de alimentare cu energie electrică unipolară;

(iii)

pentru fiecare bandă de gestionare a frecvențelor definită în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A] și în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când acestea sunt disponibile:

(1)

curentul perturbator maxim (A) și regula de însumare aplicabilă;

(2)

câmpul magnetic maxim (dBμA/m), atât câmpul radiat, cât și câmpul datorat curentului de întoarcere, și regula de însumare aplicabilă;

(3)

impedanța minimă de intrare (Ohm).

(iv)

Parametrii comparabili specificați în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când aceștia sunt disponibili.

27.

Pentru unitățile care aplică condițiile specificate la punctul 7.1.1.5.1, trebuie comunicată conformitatea/neconformitatea unității cu cerințele de la punctul 7.1.1.5.1 subpunctele 19-22.”

111.

Se introduce următorul punct 4.2.13:

„4.2.13.   Cerințe privind interfața cu funcția de conducere automată a trenului la bord

1.

Acest parametru de bază descrie cerințele privind interfața aplicabile unităților dotate cu ETCS de bord și destinate a fi echipate cu funcția de conducere automată a trenului la bord până la gradul de automatizare 2. Cerințele se referă la funcționalitatea necesară pentru exploatarea unui tren până la gradul de automatizare 2, astfel cum este definit în STI CCS.

2.

Cerințele aplicabile unităților în ceea ce privește interfața lor cu ETCS de bord și legate de funcția de interfață a trenului «conducere automată» atunci când este instalat ATO sunt definite în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B].

3.

În cazul în care funcționalitatea ATO la bord cu GoA1/2 este implementată în cadrul unor proiecte de vehicule nou dezvoltate, se aplică indicii [84] și [88] din apendicele A la STI CCS.

4.

În cazul în care funcționalitatea ATO la bord cu GoA1/2 este implementată în cadrul unor tipuri de vehicule existente și în cadrul materialului rulant aflat în exploatare, se aplică indicele [84], în timp ce indicele [88] poate fi utilizat în mod voluntar.”

112.

Punctul 4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.   Specificație tehnică și funcțională privind interfețele

4.3.1.   Interfața cu subsistemul «energie»

Tabelul 6

Interfața cu subsistemul «energie»

Referința din STI LOC&PAS

Referința STI Energie

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Gabarit

4.2.3.1

Gabaritul pantografului

4.2.10

Geometria armăturii pantografului

4.2.8.2.9.2

Apendicele D

Exploatarea în intervalul de tensiuni și frecvențe

4.2.8.2.2

Tensiune și frecvență

4.2.3

Curentul maxim de la LAE

4.2.8.2.4

Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

4.2.4

Factorul de putere

4.2.8.2.6

Performanța alimentării cu energie electrică de tracțiune

4.2.4

Curentul maxim în regim de staționare

4.2.8.2.5

Curentul în regim de staționare

4.2.5

Frânarea cu recuperare și curent de întoarcere în LAE

4.2.8.2.3

Frânarea cu recuperare

4.2.6

Funcția de măsurare a consumului de energie

4.2.8.2.8

Sistemul de la sol de colectare a datelor energetice

4.2.17

Înălțimea pantografului

4.2.8.2.9.1

Geometria liniei aeriene de contact

4.2.9

Geometria armăturii pantografului

4.2.8.2.9.2

Materialul patinelor de contact

4.2.8.2.9.4

Materialul firului de contact

4.2.14

Forța de contact statică a pantografului

4.2.8.2.9.5

Forța medie de contact

4.2.11

Forța de contact și comportamentul dinamic al pantografului

4.2.8.2.9.6

Comportamentul dinamic și calitatea captării curentului

4.2.12

Dispunerea pantografelor

4.2.8.2.9.7

Spațierea pantografelor

4.2.13

Circulația prin sectoarele de separare a fazelor sau a sistemelor

4.2.8.2.9.8

Sectoare de separare:

 

a fazelor

4.2.15

a sistemelor

4.2.16

Protecția electrică a trenului

4.2.8.2.10

Acorduri de coordonare a protecției electrice

4.2.7

Armonici și efecte dinamice pentru sistemele de curent alternativ

4.2.8.2.7

Armonici și efecte dinamice pentru sistemele de alimentare cu energie electrică de tracțiune de curent alternativ

4.2.8

4.3.2.   Interfața cu subsistemul «infrastructură»

Tabelul 7

Interfața cu subsistemul «infrastructură»

Referința din STI LOC&PAS

Referința STI Infrastructură

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Gabaritul cinematic al materialului rulant

4.2.3.1

Gabaritul de liberă trecere

4.2.3.1

Distanța dintre axele firelor de cale ferată

4.2.3.2

Raza minimă a curbei verticale

4.2.3.5

Parametrul sarcină pe osie

4.2.3.2.1

Rezistența liniei la sarcini verticale

4.2.6.1

Rezistența liniei la sarcini laterale

Rezistența podurilor noi la sarcinile de trafic

4.2.6.3

4.2.7.1

Sarcina verticală echivalentă pentru terasamente noi și efecte de presiune a solului

4.2.7.2

Rezistența podurilor și a terasamentelor existente la sarcinile de trafic

4.2.7.4

Comportamentul dinamic de rulare

4.2.3.4.2

Insuficiența de supraînălțare

4.2.4.3

Valorile limită ale sarcinii pe linie în timpul rulării dinamice

4.2.3.4.2.2

Rezistența liniei la sarcini verticale

4.2.6.1

Rezistența liniei la sarcini laterale

4.2.6.3

Conicitatea echivalentă

4.2.3.4.3

Conicitatea echivalentă

4.2.4.5

Caracteristicile geometrice ale osiilor montate

4.2.3.5.2.1

Ecartamentul nominal al liniilor

4.2.4.1

Caracteristicile geometrice ale roților

4.2.3.5.2.2

Profilul capului de șină pentru linia curentă

4.2.4.6

Sisteme automate cu ecartament variabil

4.2.3.5.3

Geometria aparatelor de cale în exploatare

4.2.5.3

Raza minimă a curbei

4.2.3.6

Raza minimă a curbei orizontale

4.2.3.4

Decelerația medie maximă

4.2.4.5.1

Rezistența liniei la sarcini longitudinale

4.2.6.2

Acțiunile datorate tracțiunii și frânării

4.2.7.1.5

Efecte de siaj

4.2.6.2.1

Rezistența structurilor noi situate deasupra liniilor sau adiacent acestora

4.2.7.3

Unde de presiune la capul trenului

4.2.6.2.2

Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri

4.2.10.1

Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri

4.2.6.2.3

Distanța dintre axele firelor de cale ferată

4.2.3.2

Vânt lateral

4.2.6.2.4

Efectul vânturilor laterale

4.2.10.2

Efectul aerodinamic asupra căii ferate cu balast

4.2.6.2.5

Proiectarea balastului

4.2.10.3

Sistemul de vidanjare a toaletelor

4.2.11.3

Sistemul de vidanjare a toaletelor

4.2.12.2

Curățarea exterioară într-o instalație de spălare

4.2.11.2.2

Instalații de curățare exterioară a trenurilor

4.2.12.3

Interfață pentru realimentarea cu apă

4.2.11.5

Realimentarea cu apă

4.2.12.4

Echipamente de realimentare

4.2.11.7

Realimentarea cu combustibil

4.2.12.5

Cerințe speciale pentru gararea trenurilor

4.2.11.6

Alimentarea cu energie electrică de la sol

4.2.12.6

4.3.3.   Interfața cu subsistemul «exploatare»

Tabelul 8

Interfața cu subsistemul «exploatare»

Referința din STI LOC&PAS

Referința STI Exploatare

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Cupla pentru operațiuni de recuperare

4.2.2.2.4

Dispoziții de urgență

4.2.3.6.3

Parametrul sarcină pe osie

4.2.3.2

Compunerea trenului

4.2.2.5

Performanța de frânare

4.2.4.5

Frânarea trenului

4.2.2.6

Faruri și lumini spate exterioare

4.2.7.1

Vizibilitatea trenului

4.2.2.1

Dispozitivul de avertizare sonoră

4.2.7.2

Audibilitatea trenului

4.2.2.2

Vizibilitatea în exterior

4.2.9.1.3

Cerințe pentru observarea semnalelor și a marcajelor laterale

4.2.2.8

Caracteristicile optice ale parbrizului

4.2.9.2.2

Iluminatul interior

4.2.9.1.8

Funcția de control a activității mecanicului de locomotivă

4.2.9.3.1

Vigilența mecanicului de locomotivă

4.2.2.9

Dispozitiv de înregistrare

4.2.9.6

Înregistrarea datelor de monitorizare la bordul trenului

4.2.3.5

Apendicele I

4.3.4.   Interfața cu subsistemul «control-comandă și semnalizare»

Tabelul 9

Interfața cu subsistemul «control-comandă și semnalizare»

Referința din STI LOC&PAS

Referința din STI CCS

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Gabarit

4.2.3.1

Poziția antenelor de control-comandă și semnalizare la bord

4.2.2

Caracteristicile materialului rulant compatibile cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe circuite de cale

4.2.3.3.1.1

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului

4.2.10

Compatibilitatea electromagnetică dintre materialul rulant și echipamentele de control-comandă și semnalizare de cale

4.2.11

Caracteristicile materialului rulant compatibile cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii

4.2.3.3.1.2

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului

4.2.10

Compatibilitatea electromagnetică dintre materialul rulant și echipamentele de control-comandă și semnalizare de cale

4.2.11

Caracteristicile materialului rulant compatibile cu echipamentele cu bucle de detecție

4.2.3.3.1.3

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor de cale: proiectarea vehiculului

4.2.10

Comportamentul dinamic de rulare

4.2.3.4.2

ETCS de bord: Transmiterea de informații/comenzi și primirea de informații privind starea de la materialul rulant

4.2.2

Tipul sistemului de frânare

4.2.4.3

Comanda de frânare de urgență

4.2.4.4.1

Comanda de frânare de serviciu

4.2.4.4.2

Comanda de frânare dinamică

4.2.4.4.4

Frâna de cale magnetică

4.2.4.8.2

Frâna de cale cu curenți turbionari

4.2.4.8.3

Deschiderea ușilor

4.2.5.5.6

Cerințe de performanță

4.2.8.1.2

Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact

4.2.8.2.4

Sectoare de separare

4.2.8.2.9. 8

Pupitrul mecanicului de locomotivă – ergonomie

4.2.9.1.6

Funcție de control radio la distanță de către personal pentru operațiunile de manevră

4.2.9.3.6

Cerințe pentru gestionarea modurilor ETCS

4.2.9.3.8

Starea de tracțiune

4.2.9.3.9

Controlul fumului

4.2.10.4.2

Performanța frânării de urgență

4.2.4.5.2

Performanțele și caracteristicile garantate ale sistemului de frânare a trenului

4.2.2

Performanța frânei de serviciu

4.2.4.5.3

Faruri

4.2.7.1.1

Obiecte de control-comandă și semnalizare la sol

4.2.15

Vizibilitatea în exterior

4.2.9.1.3

Vizibilitatea obiectelor de control-comandă și semnalizare la sol

4.2.15

Caracteristici optice

4.2.9.2.2

Dispozitiv de înregistrare

4.2.9.6

Interfața cu înregistrarea datelor în scopuri de reglementare

4.2.14

Comanda de frânare dinamică (comandă de frânare cu recuperare)

4.2.4.4.4

Configurația DMI a ETCS

4.2.12

(Comanda de) frână de cale magnetică

4.2.4.8.2

(Comanda de) frână de cale cu curenți turbionari

4.2.4.8.3

Sectoare de separare

4.2.8.2.9.8

Controlul fumului

4.2.10.4.2

Cerințe privind interfața cu funcția de conducere automată a trenului

4.2.13

Funcționalitatea ATO la bord

4.2.18

Specificația privind cerințele sistemului

Specificația menționată în apendicele A, tabelul A.2, indicele [84] la STI CCS

ATO-OB/FFFIS MATERIAL RULANT

Specificația menționată în apendicele A, tabelul A.2, indicele [88] la STI CCS

ETCS de bord: Transmiterea de informații/comenzi și primirea de informații privind starea de la materialul rulant

4.2.2

4.3.5.   Interfața cu subsistemul „aplicații telematice”

Tabelul 10

Interfața cu subsistemul „aplicații telematice”

Referința din STI LOC&PAS

Referință STI privind aplicațiile telematice pentru călători

Parametru

Punct

Parametru

Punct

Informații pentru clienți (persoane cu mobilitate redusă)

4.2.5

Dispozitiv de afișare la bord

4.2.13.1

Sistemul de sonorizare

4.2.5.2

Anunț vocal automat

4.2.13.2”

Informații pentru clienți (persoane cu mobilitate redusă)

4.2.5

113.

La punctul 4.4 subpunctul 4, textul „clauza 4.2.12.4” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2.12.4”.

114.

La punctul 4.5 subpunctul 1, textul „secțiunea 3” se înlocuiește cu textul „capitolul 3”.

115.

La punctul 4.5 subpunctul 2, textul „secțiunea 4.2” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2”.

116.

La punctul 4.8 subpunctul 2, textul „în clauza 4.2.12” se înlocuiește cu textul „la punctul 4.2.12”.

117.

Punctul 4.9 se înlocuiește cu următorul text:

„4.9.   Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate

Parametrii subsistemului «material rulant – material rulant de călători și locomotive» care trebuie utilizați de întreprinderea feroviară pentru verificarea compatibilității cu ruta sunt descriși în apendicele D1 la STI OPE.”

118.

La punctul 5.1 subpunctul 3 a treia liniuță, textul „în secțiunea 6.1” se înlocuiește cu textul „la punctul 6.1”.

119.

La punctul 5.2 subpunctul 1, textul „clauza 6.1.5” se înlocuiește cu textul „punctul 6.1.5”.

120.

La punctul 5.3.1 subpunctul 1, textul „indicele 66” se înlocuiește cu textul „indicele [36], iar textul notei se înlocuiește cu următorul text:

Notă:

alte tipuri de cuple automate decât cele de tip 10 nu sunt considerate ECI (specificațiile nu sunt disponibile public).”

121.

La punctul 5.3.2 subpunctul 1, toate trimiterile la „indicele 67” se înlocuiesc cu trimiteri la „indicele [37]” și toate trimiterile la „indicele 68” se înlocuiesc cu trimiteri la „indicele [38]”.

122.

La punctul 5.3.3 subpunctul 1, textul „indicele 69” se înlocuiește cu textul „indicele [39]”.

123.

La punctul 5.3.4 subpunctul 4, textul „clauza 4.2.3.5.2.2” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2.3.5.2.2”.

124.

La punctul 5.3.4a, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Un sistem automat cu ecartament variabil trebuie să se conformeze cerințelor stabilite la punctul 4.2.3.5.3; aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI, astfel cum se prevede la punctul 6.1.3.1a.”

125.

Punctele 5.3.6-5.3.15 se înlocuiesc cu următorul text:

„5.3.6.   Faruri

1.

Un far trebuie proiectat și evaluat fără nicio limitare în ceea ce privește domeniul său de utilizare.

2.

Un far trebuie să respecte cerințele privind culoarea și intensitatea luminoasă definite la punctul 4.2.7.1.1. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel ECI.

5.3.7.   Lămpi de poziție

1.

O lampă de poziție trebuie proiectată și evaluată fără nicio limitare în ceea ce privește domeniul său de utilizare.

2.

O lampă de poziție trebuie să respecte cerințele privind culoarea și intensitatea luminoasă definite la punctul 4.2.7.1.2. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel ECI.

5.3.8.   Lămpi spate

1.

O lampă spate trebuie proiectată și evaluată pentru un domeniu de utilizare: ca lampă fixă sau lampă portabilă.

2.

O lampă spate trebuie să respecte cerințele privind culoarea și intensitatea luminoasă definite la punctul 4.2.7.1.3. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

3.

În cazul lămpilor spate portabile, interfața pentru fixarea pe vehicul trebuie să fie în conformitate cu apendicele E din STI WAG.

5.3.9.   Dispozitive de avertizare sonoră

1.

Un dispozitiv de avertizare sonoră trebuie proiectat și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de nivelul presiunii sale acustice pe un vehicul de referință (sau pentru o integrare de referință); această caracteristică poate fi afectată de integrarea dispozitivului de avertizare sonoră într-un anumit vehicul.

2.

Un dispozitiv de avertizare sonoră trebuie să respecte cerințele privind emiterea semnalelor definite la punctul 4.2.7.2.1. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel ECI.

5.3.10.   Pantograf

Un pantograf trebuie proiectat și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

1.

Tipul sistemului (sistemelor) de tensiune, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.1.

În cazul în care acesta este proiectat pentru sisteme de tensiuni diferite, trebuie luate în considerare seturi diferite de cerințe.

2.

Una dintre cele 3 geometrii ale armăturii pantografului specificate la punctul 4.2.8.2.9.2.

3.

Capacitatea de absorbție a curentului, astfel cum este definită la punctul 4.2.8.2.4.

4.

Curentul maxim în regim de staționare pentru sisteme de curent alternativ și de curent continuu, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.5. În cazul sistemelor de alimentare cu curent continuu de 1,5 kV, se ia în considerare materialul firului de contact.

5.

Viteza maximă de exploatare: evaluarea vitezei maxime de exploatare trebuie să se facă în conformitate cu definiția de la punctul 4.2.8.2.9.6.

6.

Gama de înălțime pentru comportamentul dinamic: standard și/sau pentru sistemele cu ecartament de 1 520 mm sau 1 524 mm.

7.

Cerințele enumerate mai sus trebuie evaluate la nivel de ECI.

8.

Cursa utilă a înălțimii pantografului specificată la punctul 4.2.8.2.9.1.2, geometria armăturii pantografului specificată la punctul 4.2.8.2.9.2, capacitatea de curent a pantografului specificată la punctul 4.2.8.2.9.3, forța de contact statică a pantografului specificată la punctul 4.2.8.2.9.5 și comportamentul dinamic al pantografului însuși specificat la punctul 4.2.8.2.9.6 trebuie evaluate, de asemenea, la nivel de ECI.

5.3.11.   Patine de contact

Patinele de contact sunt piesele înlocuibile ale pantografului care se află în contact cu firul de contact. Patinele de contact trebuie proiectate și evaluate pentru un domeniu de utilizare definit de:

1.

geometria lor, astfel cum este definită la punctul 4.2.8.2.9.4.1;

2.

materialul patinelor de contact, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.9.4.2;

3.

tipul sistemului (sistemelor) de tensiune, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.1.

4.

capacitatea de absorbție a curentului, astfel cum este definită la punctul 4.2.8.2.4.

5.

curentul maxim în regim de staționare, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.5.

6

Cerințele enumerate mai sus trebuie evaluate la nivel de ECI.

5.3.12.   Disjunctorul principal

Disjunctorul principal trebuie proiectat și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

1.

tipul sistemului (sistemelor) de tensiune, astfel cum este definit la punctul 4.2.8.2.1.

2.

capacitatea de absorbție a curentului, astfel cum este definită la punctul 4.2.8.2.4 (curent maxim).

3.

Cerințele enumerate mai sus trebuie evaluate la nivel de ECI.

4.

Declanșarea trebuie să fie cea prevăzută în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22] (a se vedea punctul 4.2.8.2.10); aceasta trebuie evaluată la nivel de ECI.

5.3.13.   Scaunul mecanicului de locomotivă

(1)

Scaunul mecanicului de locomotivă trebuie proiectat și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de gama de ajustări posibile în ceea ce privește înălțimea și poziția longitudinală.

(2)

Scaunul mecanicului de locomotivă trebuie să respecte cerințele specificate la nivel de componentă la punctul 4.2.9.1.5. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel ECI.

5.3.14.   Racordul pentru vidanjarea toaletelor

1.

Un racord pentru vidanjarea toaletelor trebuie proiectat și evaluat fără nicio limitare în ceea ce privește domeniul său de utilizare.

2.

Un racord pentru vidanjarea toaletelor trebuie să respecte cerințele referitoare la dimensiuni definite la punctul 4.2.11.3. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel ECI.

5.3.15.   Racordul pentru alimentarea rezervoarelor de apă

1.

Racordul pentru rezervoarele de apă trebuie proiectat și evaluat fără nicio limitare în ceea ce privește domeniul său de utilizare.

2.

Un racord pentru alimentarea rezervoarelor de apă trebuie să respecte cerințele referitoare la dimensiuni definite la punctul 4.2.11.5. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.”

126.

La punctul 6.1.1 subpunctul 3, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În situația unui caz specific aplicabil unei componente definite ca element constitutiv de interoperabilitate în secțiunea 5.3, cerința corespondentă poate face parte din verificarea la nivel de element constitutiv de interoperabilitate numai în cazul în care componenta respectă în continuare capitolele 4 și 5, iar cazul specific nu face trimitere la o normă națională.”

127.

Punctul 6.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.2.   Aplicarea modulelor

Modulele pentru certificarea CE a conformității elementelor constitutive de interoperabilitate

Modulul CA

Controlul intern al producției

Modulul CA1

Controlul intern al producției plus verificarea produsului prin examinare individuală

Modulul CA2

Controlul intern al producției plus verificarea produsului la intervale aleatorii

Modulul CB

Examinarea CE de tip

Modulul CC

Conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producției

Modulul CD

Conformitatea cu tipul bazată pe sistemul de management al calității procesului de producție

Modulul CF

Conformitatea cu tipul bazată pe verificarea produsului

Modulul CH

Conformitatea bazată pe un sistem de management al calității complet

Modulul CH1

Conformitatea bazată pe un sistem de management al calității complet plus examinarea proiectului

Modulul CV

Validarea tipului prin experiența în exploatare (adecvarea pentru utilizare)

1.

Fabricantul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană trebuie să aleagă unul dintre modulele sau una dintre combinațiile de module indicate în tabelul de mai jos pentru evaluarea elementului constitutiv:

Punctul din STI

Elementele constitutive de evaluat

Modul

CA

CA1 sau CA2

CB + CC

CB + CD

CB + CF

CH

CH1

5.3.1

Cuplă automată cu tampon central

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.2

Cuplă finală manuală

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.3

Cuplă de remorcare pentru recuperare

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.4

Roată

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.4a

Sisteme automate cu ecartament variabil

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.5

Sistemul de protecție antipatinare

 

X (1)

 

X

X

X (1)

X

5.3.6

Far

 

X  (1)

X

X

 

X  (1)

X

5.3.7

Lampă de poziție

 

X  (1)

X

X

 

X  (1)

X

5.3.8

Lampă spate

 

X  (1)

X

X

 

X  (1)

X

5.3.9

Dispozitive de avertizare sonoră

 

X  (1)

X

X

 

X  (1)

X

5.3.10

Pantograf

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.11

Patinele de contact ale pantografului

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.12.

Disjunctorul principal

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.13

Scaunul mecanicului de locomotivă

 

X  (1)

 

X

X

X  (1)

X

5.3.14

Racordul pentru vidanjarea toaletelor

X

 

X

 

 

X

 

5.3.15

Racordul pentru alimentarea rezervoarelor de apă

X

 

X

 

 

X

 

2.

În cazul în care trebuie utilizată o procedură de evaluare specială, pe lângă cerințele exprimate la punctul 4.2, acest lucru se specifică la punctul 6.1.3 de mai jos.”

128.

Punctul 6.1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.3.   Proceduri specifice de evaluare pentru elementele constitutive de interoperabilitate

6.1.3.1.   Roțile (punctul 5.3.4)

1.

Caracteristicile mecanice ale roților trebuie dovedite prin calcularea rezistenței mecanice, luând în considerare trei cazuri de sarcină: linie dreaptă (osii montate centrate), curbă (buza bandajului apasă pe șină) și trecerea peste macazuri și intersecții (suprafața interioară a buzei bandajului apasă pe șină), astfel cum sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [40].

2.

În cazul roților forjate și al celor laminate, criteriile de decizie sunt definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [40]; în cazul în care calculele indică valori care depășesc criteriile de decizie, este necesară efectuarea unei încercări într-un stand de încercare în conformitate cu aceeași specificație, pentru a demonstra conformitatea.

3.

Pentru vehiculele care sunt limitate la exploatarea la nivel național sunt permise și alte tipuri de roți. În acest caz, criteriile de decizie și criteriile privind tensiunea de oboseală trebuie specificate în norme naționale. Aceste norme naționale trebuie notificate de statele membre.

4.

Ipoteza privind condițiile de sarcină pentru forța statică verticală maximă trebuie să fie precizată în mod explicit în documentația tehnică stabilită la punctul 4.2.12.

Comportamentul termomecanic

5.

Dacă roata este utilizată pentru frânarea unei unități cu frâne care acționează pe suprafața de rulare a roții, roata trebuie supusă încercării din punct de vedere termomecanic, luând în considerare energia de frânare maximă preconizată. Roata trebuie să fie supusă unei evaluări a conformității în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [40], pentru a se verifica dacă deplasarea laterală a bandajului în timpul frânării și tensiunea reziduală sunt în limitele de toleranță specificate, utilizând criteriile de decizie specificate.

Verificarea roților:

6.

Trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de vreo schimbare a caracteristicilor mecanice ale roților.

Se verifică rezistența la tracțiune a materialului care intră în alcătuirea roții, duritatea suprafeței de rulare, rezistența la rupere, rezistența la impact, caracteristicile și puritatea materialului.

Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.

7.

Alte metode de evaluare a conformității pentru roți sunt permise în aceleași condiții ca pentru osiile montate; aceste condiții sunt descrise la punctul 6.2.3.7.

8.

În cazul unui proiect inovator cu care fabricantul nu are suficientă experiență dobândită, roata trebuie supusă unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV; a se vedea și punctul 6.1.6).”

129.

Punctul 6.1.3.1a se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.3.1a.   Sistem automat cu ecartament variabil (punctul 5.3.4a)

1.

Procedura de evaluare trebuie să se bazeze pe un plan de validare care să acopere toate aspectele menționate la punctele 4.2.3.5.3 și 5.3.4a.

2.

Planul de validare trebuie să fie conform cu analiza de siguranță prevăzută la punctul 4.2.3.5.3 și trebuie să definească evaluarea necesară în toate etapele următoare:

analiza proiectului;

încercări statice (încercări pe stand și încercări de integrare în osia montată/unitate);

încercare pe instalațiile de comutare a ecartamentului, reprezentativă pentru condițiile de exploatare;

încercări pe calea ferată, reprezentative pentru condițiile de exploatare.

3.

În ceea ce privește demonstrarea conformității cu punctul 4.2.3.5.3 subpunctul 5, ipotezele luate în considerare pentru analiza de siguranță aferentă vehiculului în care se intenționează să fie integrat sistemul și aferentă profilului de exploatare al vehiculului respectiv trebuie să fie clar documentate.

4.

Sistemul automat cu ecartament variabil poate fi supus unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV; a se vedea și punctul 6.1.6).

5.

Certificatul eliberat de organismul notificat responsabil cu evaluarea conformității trebuie să includă atât condițiile de utilizare conform punctului 5.3.4a subpunctul 1, cât și tipul (tipurile) și condițiile de exploatare ale instalației (instalațiilor) de comutare a ecartamentului pentru care a fost evaluat sistemul automat cu ecartament variabil.”

130.

Punctele 6.1.3.2-6.1.3.8 se înlocuiesc cu următorul text:

„6.1.3.2.   Sistemul de protecție antipatinare (punctul 5.3.5)

1.

Sistemul de protecție antipatinare trebuie verificat în conformitate cu metodologia definită în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [15].

2.

În cazul unui proiect inovator cu care fabricantul nu are suficientă experiență dobândită, sistemul de protecție antipatinare trebuie supus unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV; a se vedea și punctul 6.1.6).

6.1.3.3.   Farurile (punctul 5.3.6)

1.

Culoarea și intensitatea luminoasă a farurilor trebuie supuse încercării în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].

6.1.3.4.   Lămpile de poziție (punctul 5.3.7)

1.

Culoarea și intensitatea luminoasă a lămpilor de poziție și distribuția radiației spectrale a luminii de la lămpile de poziție trebuie supuse încercării în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].

6.1.3.5.   Lămpile spate (punctul 5.3.8)

1.

Culoarea și intensitatea luminoasă a lămpilor spate trebuie supuse încercării în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [20].

6.1.3.6.   Dispozitivul de avertizare sonoră (punctul 5.3.9)

1.

Sunetele și nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră trebuie măsurate și verificate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [21].

6.1.3.7.   Pantograful (punctul 5.3.10)

1.

În cazul pantografelor pentru sisteme c.c., curentul maxim în regim de staționare până la valorile-limită definite la punctul 4.2.8.2.5 trebuie verificat în următoarele condiții:

pantograful trebuie să fie în contact cu 2 fire simple de contact din cupru sau cu 2 fire de contact din aliaj de cupru cu argint cu o secțiune transversală de 100 mm2 fiecare pentru un sistem de alimentare de 1,5 kV;

pantograful trebuie să fie în contact cu 1 fir simplu de contact din cupru cu secțiunea transversală de 100 mm2 fiecare pentru un sistem de alimentare de 3 kV.

1a.

În cazul pantografelor pentru sisteme de curent continuu, temperatura firului de contact cu curent în regim de staționare trebuie evaluată prin măsurători în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [24].

2.

În cazul tuturor pantografelor, forța statică de contact trebuie verificată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [23].

3.

Comportamentul dinamic al pantografului în ceea ce privește captarea curentului trebuie evaluat prin simulări, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J–1, indicele [41].

Simulările trebuie efectuate utilizând cel puțin două tipuri diferite de linii aeriene de contact; datele pentru simulare trebuie să corespundă tronsoanelor de linii înregistrate ca fiind conforme cu STI în registrul de infrastructură [declarația de conformitate CE sau declarație în conformitate cu Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei (*14)] pentru viteza și sistemul de alimentare adecvate, până la viteza maximă prin construcție a pantografului propus ca element constitutiv de interoperabilitate.

Se permite efectuarea de simulări utilizând tipuri de linii aeriene de contact aflate în curs de certificare ECI sau de declarare în conformitate cu Recomandarea 2011/622/UE al Comisiei (*15), cu condiția ca acestea să respecte celelalte cerințe ale STI ENE. Calitatea captării simulate a curentului trebuie să fie conformă cu punctul 4.2.8.2.9.6 în ceea ce privește nivelul de ridicare, forța medie de contact și deviația standard pentru fiecare linie aeriană de contact.

Dacă rezultatele simulărilor sunt acceptabile, se efectuează o încercare dinamică pe teren, utilizându-se o secțiune reprezentativă a unuia dintre cele două tipuri de linii aeriene de contact folosite la simulare.

Caracteristicile de interacțiune trebuie măsurate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [42]. În ceea ce privește măsurarea nivelului de ridicare, se măsoară ridicarea cu cel puțin două brațe stabile.

Pantograful supus încercării trebuie montat pe un material rulant care produce o forță medie de contact aflată între limita superioară și cea inferioară impuse de punctul 4.2.8.2.9.6, până la viteza prin construcție a pantografului. Încercările trebuie efectuate în ambele direcții de mers.

Pentru pantografele destinate să fie exploatate pe ecartamentele de 1 435 mm și de 1 668 mm, încercările trebuie să includă tronsoane de cale ferată cu o înălțime mică a liniei de contact (definită ca fiind cuprinsă între 5,0 și 5,3 m) și tronsoane de cale ferată cu o înălțime mare a liniei de contact (definită ca fiind cuprinsă între 5,5 și 5,75 m).

Pentru pantografele destinate să fie exploatate pe ecartamentele de 1 520 mm și de 1 524 mm, încercările trebuie să includă tronsoane de cale ferată cu o înălțime a firului de contact cuprinsă între 6,0 și 6,3 m.

Încercările trebuie efectuate pentru cel puțin 3 accelerări, până la viteza prin construcție a pantografului supus încercării, inclusiv.

Intervalul dintre încercările succesive nu trebuie să depășească 50 km/h.

Calitatea măsurată a captării curentului trebuie să fie conformă cu punctul 4.2.8.2.9.6 în ceea ce privește nivelul de ridicare și fie forța medie de contact și deviația standard, fie procentul de formare a arcurilor electrice.

Dacă toate încercările de mai sus au fost trecute cu succes, se consideră că modelul de pantograf supus încercării se conformează STI în ceea ce privește calitatea captării curentului.

În cazul utilizării unui pantograf care deține o declarație CE de verificare pentru diferite modele de material rulant, încercările suplimentare necesare la nivelul materialului rulant în ceea ce privește calitatea captării curentului sunt specificate la punctul 6.2.3.20.

6.1.3.8.   Patinele de contact (punctul 5.3.11)

1.

Patinele de contact trebuie verificate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [43].

2.

Patinele de contact, fiind piese înlocuibile ale armăturii pantografului, trebuie verificate în același timp cu pantograful (a se vedea punctul 6.1.3.7) în ceea ce privește calitatea captării curentului.

3.

În cazul utilizării unui material cu care fabricantul nu are suficientă experiență dobândită, patina de contact trebuie supusă unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV; a se vedea și punctul 6.1.6).

(*14)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520)."

(*15)  Recomandarea 2011/622/UE a Comisiei din 20 septembrie 2011 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 243, 21.9.2011, p. 23).” "

131.

Punctul 6.1.4 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.4.   Faze ale proiectului în care este necesară evaluarea

(1)

Apendicele H prezintă în detaliu fazele proiectului în care trebuie efectuată o evaluare în raport cu cerințele aplicabile elementelor constitutive de interoperabilitate:

(a)

faza de proiectare și dezvoltare:

(i)

analiza proiectului și/sau examinarea proiectului;

(ii)

încercarea de tip: o încercare prin care se verifică proiectul, dacă și astfel cum este definit la punctul 4.2;

(b)

faza de producție; verificarea printr-o încercare de rutină a conformității producției.

Entitatea responsabilă cu evaluarea încercărilor de rutină se determină în funcție de modulul de evaluare ales.

(2)

Apendicele H este structurat în conformitate cu punctul 4.2; cerințele și evaluarea acestora aplicabile elementelor constitutive de interoperabilitate sunt identificate la punctul 5.3 prin trimitere la anumite subpuncte de la punctul 4.2; atunci când este cazul, se include de asemenea o trimitere la un subpunct al punctului 6.1.3 de mai sus.”

132.

Punctul 6.1.6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.6.   Evaluarea adecvării pentru utilizare

(1)

Evaluarea adecvării pentru utilizare în funcție de procedura de validare de tip a experienței în exploatare (modulul CV) poate face parte din procedura de evaluare pentru următoarele elemente constitutive de interoperabilitate:

roțile (a se vedea punctul 6.1.3.1);

sistemul automat cu ecartament variabil (a se vedea punctul 6.1.3.1a);

sistemul de protecție antipatinare (a se vedea punctul 6.1.3.2);

patinele de contact (a se vedea punctul 6.1.3.8).

(2)

Înainte de a începe încercările în exploatare, trebuie utilizat un modul potrivit (CB sau CH1) pentru a certifica proiectul elementului constitutiv.

(3)

Încercările în exploatare trebuie organizate la propunerea fabricantului, care trebuie să încheie un acord cu o întreprindere feroviară pentru contribuția la o astfel de evaluare.”

133.

La punctul 6.2.2 subpunctul 4, textul „clauza 4.2” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2”.

134.

Punctul 6.2.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.1.   Condiții de sarcină și masa cântărită (punctul 4.2.2.10)

(1)

Trebuie măsurată masa cântărită, pentru o condiție de sarcină corespunzând condiției «masa proiectată în stare de funcționare», cu excepția consumabilelor pentru care nu există impuneri (de exemplu, se admite «masa moartă»).

(2)

Este permisă obținerea celorlalte condiții de sarcină prin calcul.

(3)

Atunci când un vehicul este declarat ca fiind conform cu un tip (în conformitate cu punctele 6.2.2 și 7.1.3):

masa totală cântărită a vehiculului în condiția de sarcină «masa proiectată în stare de funcționare» nu trebuie să depășească cu mai mult de 3 % masa totală declarată a vehiculului pentru tipul care figurează în certificatul de verificare CE de examinare de tip sau de examinare a proiectului și în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12;

în plus, pentru o unitate cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h, masa pe osie în condițiile de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» și «masa operațională în cazul unei sarcini utile normale» nu trebuie să depășească cu mai mult de 4 % masa pe osie declarată pentru aceeași condiție de sarcină.”

135.

La punctul 6.2.3.3 subpunctul 1, textul „indicele 83” se înlocuiește cu textul „indicele [9]”.

136.

Punctul 6.2.3.4 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.4.   Comportamentul dinamic de rulare – cerințe tehnice (punctul 4.2.3.4.2a)

(1)

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe sistemul de 1 435 mm, de 1 524 mm sau de 1 668 mm, demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].

Parametrii descriși la punctele 4.2.3.4.2.1 și 4.2.3.4.2.2 trebuie evaluați utilizând criteriile definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].”

137.

Punctul 6.2.3.5 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.5.   Evaluarea conformității pentru cerințele de siguranță

Demonstrarea conformității cu cerințele de siguranță exprimate la punctul 4.2 trebuie realizată după cum urmează:

1.

Sfera acestei evaluări trebuie limitată strict la proiectul materialului rulant, ținând cont de faptul că exploatarea, încercarea și întreținerea sunt efectuate conform regulilor definite de solicitant (descrise în dosarul tehnic).

Note:

Atunci când se definesc cerințele de încercare și de întreținere, solicitantul trebuie să țină cont de nivelul de siguranță care trebuie atins (consecvență); demonstrarea conformității se referă și la cerințele de încercare și de întreținere.

Nu se iau în calcul alte subsisteme și factori umani (erori).

2.

Toate ipotezele avute în vedere pentru profilul evaluării trebuie să fie documentate clar în demonstrație.

3.

Conformitatea cu cerințele de siguranță care sunt specificate la punctele 4.2.3.4.2, 4.2.3.5.3, 4.2.4.2.2, 4.2.5.3.5, 4.2.5.5.8 și 4.2.5.5.9 în ceea ce privește nivelul de gravitate/consecințele aferente scenariilor de defecțiuni periculoase trebuie demonstrată prin una din următoarele două metode:

(1)

Aplicarea unui criteriu armonizat de acceptare a riscului asociat nivelului de gravitate specificat la punctul 4.2 (de exemplu, «decese» pentru frânarea de urgență).

Solicitantul poate alege să utilizeze această metodă, cu condiția să existe un criteriu armonizat de acceptare a riscului definit în MSC privind evaluarea riscurilor.

Solicitantul trebuie să demonstreze respectarea criteriului armonizat prin aplicarea anexei I-3 la MSC privind ER. Pentru demonstrație se pot folosi următoarele principii (și combinații ale acestora): similaritatea cu sistemul (sistemele) de referință; aplicarea de coduri de practică; aplicarea unei estimări explicite a riscului (de exemplu, abordare probabilistică).

Solicitantul trebuie să desemneze organismul de evaluare care urmează să evalueze demonstrația pe care o va realiza: organismul notificat selectat pentru subsistemul «material rulant» sau un organism de evaluare definit în MSC privind ER.

Demonstrația trebuie recunoscută în toate statele membre; sau

(2)

Efectuarea unei evaluări și aprecieri a riscului în conformitate cu MSC privind ER pentru definirea criteriului de acceptare a riscului care trebuie utilizat și demonstrarea conformității cu acest criteriu.

Solicitantul poate alege să folosească această metodă în orice caz.

Solicitantul trebuie să desemneze organismul de evaluare care urmează să evalueze demonstrația pe care o va realiza, conform definiției din MSC privind ER.

Trebuie furnizat un raport de evaluare a siguranței în conformitate cu cerințele definite în MSC privind ER, cu modificările sale.

Entitatea de autorizare trebuie să țină seama de raportul de evaluare a siguranței, în conformitate cu punctul 2.5.6 din anexa I și cu articolul 15 alineatul (2) din MSC privind ER.

4.

Pentru fiecare punct din STI enumerat la subpunctul 3 de mai sus, documentele relevante care însoțesc declarația de verificare CE (de exemplu, certificatul CE emis de organismul notificat sau raportul de evaluare a siguranței) trebuie să menționeze în mod explicit «metoda utilizată» (1 sau 2); în cazul metodei 2, ele trebuie să menționeze, de asemenea, «criteriul de acceptare a riscului utilizat».”

138.

Punctul 6.2.3.6 se modifică după cum urmează:

(a)

subpunctul 1 se modifică după cum urmează:

(i)

la primul paragraf, textul „(dimensiunea SR din figura 1, clauza 4.2.3.5.2.1)” se înlocuiește cu textul „(dimensiunea SR din figura 1, punctul 4.2.3.5.2.1)”;

(ii)

la al doilea paragraf, textul „indicele 107” se înlocuiește cu textul „indicele [9]”;

(iii)

în tabelul 12, textul „indicele 85” se înlocuiește cu textul „indicele [44]”;

(iv)

la al treilea paragraf, textul „indicele 86” se înlocuiește cu textul „indicele [45]”;

(b)

subpunctul 2 se modifică după cum urmează:

(i)

în tabelul 14, textul „indicele 85” se înlocuiește cu textul „indicele [44]”;

(ii)

la al doilea paragraf, textul „indicele 86” se înlocuiește cu textul „indicele [45]”;

(c)

subpunctul 3 se modifică după cum urmează:

(i)

în tabelul 14, textul „indicele 85” se înlocuiește cu textul „indicele [44]”;

(ii)

la al doilea paragraf, textul „indicele 86” se înlocuiește cu textul „indicele [45]”.

139.

Punctul 6.2.3.7 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 1, textul „indicele 87” se înlocuiește cu textul „indicele [46]”;

(b)

subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Demonstrarea conformității pentru rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale osiei trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [47].

Criteriile de decizie pentru tensiunea admisibilă sunt prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [47].”;

(c)

la subpunctul 6, textul „indicele 90” se înlocuiește cu textul „indicele [48]”.

140.

Punctul 6.2.3.8 se modifică după cum urmează:

(a)

la subpunctul 1, textul „indicele 91” se înlocuiește cu textul „indicele [66]”;

(b)

la subpunctul 3, primul alineat se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Încercările trebuie efectuate pentru condițiile de sarcină ale unității «masa proiectată în stare de funcționare» și «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» (conform definiției de la punctele 4.2.2.10 și 4.2.4.5.2).”

141.

Punctul 6.2.3.9 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.9.   Frânarea de serviciu (punctul 4.2.4.5.3)

1.

Performanța de frânare de serviciu maximă care face obiectul unei încercări reprezintă distanța de oprire definită în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [66]. Decelerația este evaluată pe baza distanței de oprire.

2.

Încercările trebuie efectuate pe șine uscate, la o viteză inițială egală cu viteza maximă prin construcție a unității, condiția de sarcină a unității fiind una dintre cele definite la punctul 4.2.4.5.2.

3.

Rezultatele încercărilor trebuie evaluate printr-o metodologie care să țină cont de următoarele aspecte:

corectarea datelor brute;

repetabilitatea încercării: pentru a valida un rezultat al unei încercări, aceasta se repetă de mai multe ori; se evaluează diferența absolută dintre rezultate și abaterea standard.”

142.

La punctul 6.2.3.10 subpunctul 1, textul „indicele 93” se înlocuiește cu textul „indicele [15]”.

143.

Punctul 6.2.3.13 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.13.   Efecte de siaj asupra călătorilor de pe peron și asupra lucrătorilor la calea ferată (punctul 4.2.6.2.1)

(1)

Demonstrarea conformității cu valoarea limită a vitezei maxime a aerului permise de-a lungul căii ferate, stabilită la punctul 4.2.6.2.1, trebuie realizată pe baza unor încercări la scară integrală, pe o linie dreaptă, efectuate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49].

(2)

În locul evaluării complete descrise mai sus, se permite efectuarea unei evaluări simplificate pentru materialul rulant de concepție similară cu un material rulant pentru care a fost efectuată evaluarea completă definită în prezenta STI. În astfel de cazuri, evaluarea simplificată a conformității definită în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49] poate fi aplicată atât timp cât diferențele de proiectare rămân în limitele definite în aceeași specificație.”

144.

Punctul 6.2.3.14 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.14.   Unde de presiune la capul trenului (punctul 4.2.6.2.2)

(1)

Conformitatea trebuie evaluată pe baza unor încercări la scară integrală în condițiile prevăzute în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49]. Ca alternativă, conformitatea poate fi evaluată fie prin simulări ale dinamicii computaționale a fluidelor (Computational Fluid Dynamics, CFD) validate, fie prin încercări asupra unor modele în mișcare, astfel cum se precizează în aceeași specificație.

(2)

În locul evaluării complete descrise mai sus, se permite efectuarea unei evaluări simplificate pentru materialul rulant de concepție similară cu un material rulant pentru care a fost efectuată evaluarea completă definită în prezenta STI. În astfel de cazuri, evaluarea simplificată a conformității definită în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [49] poate fi aplicată atât timp cât diferențele de proiectare rămân în limitele definite în aceeași specificație.”

145.

Punctul 6.2.3.15 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.15.   Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri (punctul 4.2.6.2.3)

Procedura de evaluare a conformității este descrisă în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [50].”

146.

Punctele 6.2.3.16-6.2.3.19 se înlocuiesc cu următorul text:

„6.2.3.16.   Vânt lateral (punctul 4.2.6.2.4)

1.

Evaluarea conformității este specificată în întregime la punctul 4.2.6.2.4.

6.2.3.17.   Nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră (punctul 4.2.7.2.2)

1.

Nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră trebuie măsurate și verificate în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [21].

6.2.3.18.   Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact (punctul 4.2.8.2.4)

1.

Evaluarea conformității trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].

6.2.3.19.   Factorul de putere (punctul 4.2.8.2.6)

1.

Evaluarea conformității trebuie realizată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [22].”

147.

Punctul 6.2.3.19a se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.19a.   Sistemul de măsurare a energiei la bord (punctul 4.2.8.2.8)

1.

Funcția de măsurare a energiei (Energy Measurement Function, EMF)

Precizia fiecărui dispozitiv care conține una sau mai multe funcții de măsurare a energiei trebuie evaluată prin încercarea fiecărei funcții, în condiții de referință, utilizând metoda relevantă descrisă în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [56]. Cantitatea de intrare și intervalul factorului de putere în cursul încercării trebuie să corespundă valorilor indicate în aceeași specificație.

Efectele temperaturii asupra preciziei fiecărui dispozitiv care conține una sau mai multe funcții de măsurare a energiei trebuie evaluate prin încercarea fiecărei funcții, în condiții de referință (cu excepția temperaturii), utilizând metoda relevantă descrisă în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [56].

Coeficientul mediu de temperatură al fiecărui dispozitiv care conține una sau mai multe funcții de măsurare a energiei trebuie evaluat prin încercarea fiecărei funcții, în condiții de referință (cu excepția temperaturii), utilizând metoda relevantă descrisă în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [56].

În cazurile în care se aplică punctul 4.2.8.2.8.2 subpunctul 6, conformitatea componentelor existente cu punctul respectiv poate fi evaluată în conformitate cu un alt standard decât specificația menționată în apendicele J-1, indicele [56] sau în conformitate cu o versiune anterioară a specificației respective.

2.

Sistemul de gestionare a datelor (Data Handling System, DHS)

Compilarea și gestionarea datelor în cadrul DHS trebuie evaluate prin încercări, utilizând metoda descrisă în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [55].

3.

Sistemul de măsurare a energiei (Energy Measurement System, EMS) la bord

EMS trebuie evaluat prin încercări, astfel cum se descrie în specificația menționată în apendicele J-1 indicele [59].”

148.

Punctul 6.2.3.20 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.20.   Comportamentul dinamic de captare a curentului (punctul 4.2.8.2.9.6)

(1)

Atunci când pantografe care dețin o declarație CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare ca ECI sunt integrate într-o unitate de material rulant evaluată în conformitate cu punctul 4.2.8.2.9.6, trebuie realizate încercări dinamice pentru a măsura nivelul de ridicare și fie forța medie de contact și deviația standard, fie procentul de formare a arcurilor electrice, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [42], până la viteza prin construcție a unității.

(2)

Pentru o unitate proiectată să fie exploatată pe sisteme cu ecartament de 1 435 mm și de 1 668 mm, încercările pentru fiecare pantograf instalat trebuie efectuate în ambele direcții de mers și trebuie să includă tronsoane de cale ferată cu o înălțime mică a liniei de contact (definită ca fiind cuprinsă între 5,0 și 5,3 m) și tronsoane de cale ferată cu o înălțime mare a liniei de contact (definită ca fiind cuprinsă între 5,5 și 5,75 m).

Pentru unitățile destinate să fie exploatate pe sistemele cu ecartament de 1 520 mm și de 1 524 mm, încercările trebuie să includă tronsoane de cale ferată cu o înălțime a firului de contact cuprinsă între 6,0 și 6,3 m.

(3)

Încercările trebuie realizate pentru cel puțin 3 accelerări, până la viteza maximă prin construcție a unității, inclusiv. Intervalul între încercări succesive nu trebuie să depășească 50 km/h.

(4)

În timpul încercării, forța statică de contact trebuie ajustată pentru fiecare sistem separat de alimentare cu energie electrică din cadrul intervalului, astfel cum se specifică la punctul 4.2.8.2.9.5.

(5)

Rezultatele măsurate trebuie să fie conforme cu punctul 4.2.8.2.9.6 în ceea ce privește nivelul de ridicare și fie forța medie de contact și deviația standard, fie procentul de formare a arcurilor electrice. În ceea ce privește măsurarea nivelului de ridicare, se măsoară ridicarea cu cel puțin două brațe stabile.”

149.

Punctul 6.2.3.21 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.3.21.   Dispunerea pantografelor (punctul 4.2.8.2.9.7)

(1)

Caracteristicile legate de comportamentul dinamic de captare a curentului trebuie verificate astfel cum se specifică la punctul 6.2.3.20 de mai sus.

(2)

Sunt necesare încercări pentru pantografele cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește nivelul maxim de ridicare și deviația standard maximă sau nivelul maxim de formare a arcurilor electrice. Dispunerile care conțin pantografele cu cele mai slabe performanțe trebuie identificate prin simularea sau măsurarea menționate în apendicele J-1, indicii [41] și [42].”

150.

La punctul 6.2.3.22 subpunctul 1, textul „indicele 101” se înlocuiește cu textul „indicele [28]”.

151.

La punctul 6.2.3.23 subpunctul 1, textul „cerința clauzei 4.2.10.3.2 punctul 1” se înlocuiește cu textul „cerința punctului 4.2.10.3.2 subpunctul 1”.

152.

La punctul 6.2.4 subpunctul 2, textul „secțiunea 4.2” se înlocuiește cu textul „punctul 4.2”.

153.

Punctul 6.2.5 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.5.   Soluții inovatoare

(1)

Dacă pentru subsistemul «material rulant» este propusă o soluție inovatoare (conform definiției de la articolul 10), solicitantul trebuie să aplice procedura descrisă la articolul 10.”

154.

Punctul 6.2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.6.   Evaluarea documentației solicitate pentru exploatare și întreținere

În temeiul articolului 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797, solicitantul este responsabil cu alcătuirea dosarului tehnic care conține documentația solicitată privind exploatarea și întreținerea.”

155.

Punctul 6.2.7 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.7.   Evaluarea unităților destinate exploatării generale

(1)

Atunci când o unitate nouă, modernizată sau reînnoită care urmează să fie utilizată în exploatarea generală este supusă evaluării în raport cu prezenta STI (în conformitate cu punctul 4.1.2), unele dintre cerințele STI impun utilizarea unui tren de referință pentru evaluare. Acest lucru este menționat în dispozițiile relevante de la punctul 4.2. În mod similar, unele dintre cerințele STI legate de tren nu pot fi evaluate la nivel de unitate; aceste cazuri sunt descrise, pentru cerințele relevante, la punctul 4.2.

(2)

Domeniul de utilizare în ceea ce privește tipul de material rulant care, cuplat cu unitatea ce trebuie evaluată, asigură faptul că trenul respectă STI nu este verificat de organismul notificat.

(3)

După ce o astfel de unitate a primit autorizația de dare în exploatare, utilizarea acesteia într-o compunere de tren (conformă cu STI sau nu) trebuie să intre în responsabilitatea întreprinderii feroviare, în conformitate cu regulile definite la punctul 4.2.2.5 din STI OPE (compunerea trenurilor).”

156.

Punctul 6.2.7a se elimină.

157.

Punctul 6.2.8 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2.8.   Evaluarea unităților destinate utilizării în compuneri predefinite

(1)

Atunci când o unitate nouă, modernizată sau reînnoită care urmează să fie inclusă într-o compunere sau în compuneri predefinite este supusă evaluării (în conformitate cu punctul 4.1.2), certificatul de verificare CE trebuie să identifice compunerea (compunerile) pentru care este valabilă evaluarea: tipul de material rulant cuplat cu unitatea de evaluat, numărul de vehicule din compunere (compuneri), dispunerea vehiculelor în compunere (compuneri), care vor asigura respectarea prezentei STI de către compunerea trenului.

(2)

Cerințele STI la nivel de tren trebuie evaluate utilizându-se o compunere de tren de referință, în conformitate cu specificațiile prezentei STI.

(3)

După ce o astfel de unitate a primit autorizația de dare în exploatare, ea poate fi cuplată cu alte unități pentru a constitui compunerile menționate în certificatul de verificare CE.”

158.

La punctul 6.2.9.2 subpunctul 1, textul „(a se vedea, de asemenea, clauza 7.1.2.2.)” se înlocuiește cu textul „(a se vedea, de asemenea, punctul 7.1.2.2)”.

159.

Se introduc următoarele puncte 6.2.10 și 6.2.11:

„6.2.10.   Verificarea CE atunci când ETCS este instalat la bordul unui material rulant/tip de material rulant

(1)

Acest caz se aplică atunci când ETCS de bord este instalat în:

proiecte de vehicule nou dezvoltate care necesită o primă autorizare, astfel cum este definită la articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 al Comisiei (*16);

toate celelalte tipuri de vehicule și materiale rulante în exploatare.

Conformitatea materialului rulant cu cerințele privind funcțiile de interfață a trenului pentru fiecare parametru de bază care se referă la apendicele A tabelul A.2 indicele 7 din STI CCS (a se vedea coloanele 1 și 2 din tabelul 9) poate fi evaluată numai atunci când este instalat ETCS.

(2)

Evaluarea funcțiilor de interfață pentru instalarea ETCS în vehicul face parte din verificarea CE pentru subsistemul CCS de la bord în conformitate cu punctul 6.3.3 din STI CCS.

Notă:

alte cerințe definite în prezenta STI aplicabile materialului rulant fac parte din verificarea CE pentru subsistemul «material rulant».

6.2.11.   Verificarea CE pentru materialul rulant/tipul de material rulant atunci când funcția ATO este instalată la bord

(1)

Prezentul punct se aplică unităților echipate cu ETCS de bord și destinate a fi echipate cu funcția de conducere automată a trenului la bord până la gradul de automatizare 2.

(2)

Conformitatea materialului rulant cu cerințele privind interfața specificate în apendicele A tabelul A.2 indicii [84] și [88] din STI CCS poate fi evaluată numai atunci când funcția ATO este instalată.

(3)

Evaluarea cerințelor privind interfața pentru integrarea ATO de bord în vehicul face parte din verificarea CE pentru subsistemul «CCS de la bord» în conformitate cu punctul 6.3.3 din STI CCS.

(*16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 al Comisiei din 4 aprilie 2018 de instituire a modalităților practice pentru procesul de autorizare a vehiculelor feroviare și de autorizare de tip a vehiculelor feroviare în temeiul Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 90, 6.4.2018, p. 66).” "

160.

Punctul 6.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.   Întreținerea subsistemelor care conțin elemente constitutive de interoperabilitate fără declarație CE

(1)

În cazul subsistemelor care dețin un certificat de verificare CE și care încorporează elemente constitutive de interoperabilitate care nu sunt acoperite de o declarație CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare, elementele constitutive de interoperabilitate care nu dețin o declarație CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare și care sunt de același tip pot fi utilizate drept componente pentru înlocuitori în operațiunile de întreținere (piese de rezervă) pentru subsistem, sub responsabilitatea entității însărcinate cu întreținerea.

(2)

În orice caz, entitatea responsabilă cu întreținerea trebuie să se asigure că elementele componente pentru înlocuirile din cadrul operațiunilor de întreținere sunt adecvate pentru aplicațiile lor, sunt utilizate în domeniul lor de întrebuințare și permit interoperabilitatea în cadrul sistemului feroviar, respectând în același timp cerințele esențiale. Astfel de componente trebuie să poată fi urmărite și certificate în conformitate cu orice normă națională sau internațională sau cu orice cod de practică recunoscut pe scară largă în domeniul căilor ferate.

(3)

Subpunctele 1 și 2 de mai sus sunt aplicabile până în momentul în care componentele în cauză fac parte dintr-o modernizare sau o reînnoire a subsistemului în conformitate cu punctul 7.1.2.”

161.

Punctul 7.1 se înlocuiește cu următorul text:

„7.1.   Norme generale de implementare

7.1.1   Generalități

7.1.1.1.   Aplicarea în cazul materialului rulant nou construit

1.

Prezenta STI se aplică tuturor unităților de material rulant care intră în domeniul său de aplicare și sunt introduse pe piață după data de aplicare stabilită la articolul 12, cu excepția cazului în care se aplică punctul 7.1.1.2 «Aplicarea în cazul proiectelor în curs» sau punctul 7.1.1.3 «Aplicarea în cazul vehiculelor speciale, precum mașinile de întreținere a căii».

2.

Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepția modificărilor enumerate în apendicele L.

7.1.1.2.   Aplicarea în cazul proiectelor în curs

1.

Aplicarea versiunii prezentei STI aplicabile de la 28 septembrie 2023 nu este obligatorie pentru proiectele care, la data respectivă, se află în faza A sau în faza B, astfel cum sunt definite la punctul 7.1.3.1 din „STI anterioară” [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei (*17)].

2.

Fără a aduce atingere tabelului L.2 din apendicele L, aplicarea cerințelor de la capitolele 4, 5 și 6 în cazul proiectelor menționate la subpunctul 1 este posibilă în mod voluntar.

3.

Dacă solicitantul alege să nu aplice prezenta versiune a STI unui proiect în curs, versiunea prezentei STI aplicabilă la începutul fazei A, astfel cum se menționează la subpunctul 1, rămâne aplicabilă.

7.1.1.3.   Aplicarea în cazul vehiculelor speciale

1.

Aplicarea prezentei STI și a STI NOI în cazul vehiculelor speciale în regim de funcționare (astfel cum sunt definite la punctele 2.2 și 2.3) este obligatorie dacă zona de utilizare acoperă mai multe state membre.

2.

Aplicarea prezentei STI și a STI NOI în cazul vehiculelor speciale în regim de funcționare, altele decât cele menționate la subpunctul 1, nu este obligatorie:

(a)

Dacă nu există norme naționale diferite de prezenta STI sau de STI NOI, solicitantul trebuie să utilizeze procesul de evaluare a conformității descris la punctul 6.2.1 pentru a stabili o declarație de verificare CE în raport cu prezenta STI; această declarație de verificare CE trebuie recunoscută ca atare de statele membre.

(b)

În cazul în care există norme naționale diferite de prezenta STI sau de STI NOI și solicitantul optează să nu aplice respectivele STI-uri în ceea ce privește parametrii de bază relevanți ai respectivelor STI-uri, vehiculul special poate fi autorizat în conformitate cu articolul 21 din Directiva (UE) 2016/797 în raport cu normele naționale în ceea ce privește parametrii de bază selectați.

3.

Atunci când se aplică subpunctul 2 litera (b), evaluarea nivelului de zgomot din interiorul cabinei de conducere (a se vedea punctul 4.2.4 din STI NOI) este obligatorie pentru toate vehiculele speciale.

7.1.1.4.   Măsuri tranzitorii pentru cerința privind protecția împotriva incendiilor

Pe parcursul unei perioade de tranziție care se încheie la 1 ianuarie 2026, se permite, ca alternativă la cerințele privind materialele specificate la punctul 4.2.10.2.1, să se aplice verificarea conformității cu cerințele privind materialele pentru protecția împotriva incendiilor utilizând categoria de exploatare corespunzătoare din EN 45545-2:2013+A1:2015.

7.1.1.5.   Condiții pentru deținerea unei autorizații de tip a vehiculului și/sau a unei autorizații de introducere pe piață a vagoanelor de călători care nu se limitează la o anumită zonă de utilizare.

(1)

Prezentul punct se aplică vagoanelor de călători și altor vagoane conexe, astfel cum sunt definite la punctul 2.2.2 secțiunea (A) subpunctul 3, cu excepția celor dotate cu o cabină de conducere.

(2)

Condițiile pentru deținerea unei autorizații de tip a vehiculului și/sau a unei autorizații de introducere pe piață care nu se limitează la o anumită zonă de utilizare sunt specificate la punctele 7.1.1.5.1 și 7.1.1.5.2 ca cerințe suplimentare care trebuie incluse în verificarea CE a subsistemului «material rulant». Aceste condiții trebuie considerate ca fiind complementare cerințelor prezentei STI, ale STI PRM și ale STI NOI și trebuie să fie îndeplinite în întregime.

(3)

Respectarea setului de condiții specificate la punctul 7.1.1.5.1 este obligatorie. Acesta enumeră condițiile aplicabile vagoanelor de călători destinate utilizării într-o compunere predefinită.

(4)

Respectarea setului de condiții specificate la punctul 7.1.1.5.2 este opțională. Punctul respectiv enumeră condiții suplimentare care sunt aplicabile vagoanelor de călători destinate exploatării generale.

7.1.1.5.1.   Condiții aplicabile vagoanelor de călători destinate utilizării în compuneri predefinite

(1)

Vehiculul trebuie să corespundă unei unități (astfel cum este definită în prezenta STI) compuse numai dintr-un subsistem «material rulant» fără CCS instalat la bord.

(2)

Unitatea este fără tracțiune.

(3)

Unitatea trebuie să fie proiectată pentru a fi exploatată pe cel puțin unul dintre următoarele ecartamente:

(a)

1 435 mm;

(b)

1 668 mm.

(4)

Unitatea trebuie să fie echipată cu roți forjate și laminate evaluate în conformitate cu punctul 6.1.3.1.

(5)

Unitatea trebuie să fie echipată cu roți cu diametrul minim al roții mai mare de 760 mm.

(6)

Unitatea trebuie să fie compatibilă cu următoarea înclinație a șinei: 1/20, 1/30 și 1/40. Incompatibilitatea cu una sau mai multe înclinații ale șinei exclude rețeaua (rețelele) în cauză din zona de utilizare.

(7)

Unitatea este declarată conformă cu unul dintre următoarele profiluri de referință: G1, GA, GB, GC sau DE3, inclusiv cele utilizate pentru partea inferioară, GI1, GI2 sau GI3.

(8)

Viteza maximă a unității trebuie să fie mai mică de 250 km/h.

(9)

Unitățile din categoria B menționate la punctul 4.1.4 trebuie să fie echipate cu pereți despărțitori cu secțiune transversală în conformitate cu punctul 4.2.10.3.4 subpunctul 3, cu excepția vagoanelor de dormit care trebuie echipate cu alte sisteme de izolare și control al incendiilor (Fire Containment and Control Systems, FCCS) în conformitate cu punctul 4.2.10.3.4 subpunctul 4.

(10)

Dacă unitatea este echipată cu dispozitive de lubrifiere a buzei de bandaj, trebuie să fie posibilă activarea/dezactivarea acestora în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A].

(11)

Dacă unitatea este echipată cu frână de cale cu curenți turbionari, trebuie să fie posibilă activarea/dezactivarea acesteia în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A].

(12)

Dacă unitatea este echipată cu frână de cale magnetică, trebuie să fie posibilă activarea/dezactivarea acesteia în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A].

(13)

Unitățile echipate cu un sistem de frânare EN-UIC trebuie supuse încercării în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [71].

(14)

Dacă unitatea este destinată să fie exploatată în trafic mixt în tuneluri, sarcinile aerodinamice mai mari trebuie luate în considerare în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1 indicele [50].

(15)

Unitatea trebuie să fie conformă cu specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A].

(16)

Următoarele caracteristici ale unității trebuie precizate în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2 subpunctul 26:

(a)

tensiunile aplicabile ale liniei de alimentare cu energie electrică unipolară în conformitate cu punctul 4.2.11.6 subpunctul 2;

(b)

consumul maxim de curent al unității în regim de staționare (A) aferent liniei de alimentare cu energie electrică unipolară pentru fiecare dintre tensiunile aplicabile ale liniei de alimentare cu energie electrică unipolară;

(c)

pentru fiecare bandă de gestionare a frecvențelor definită în specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A] și în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când acestea sunt disponibile. Până la notificarea cazurilor specifice menționate la articolul 13 din STI CCS, normele naționale notificate rămân aplicabile.

(i)

curentul perturbator maxim (A) și regula de însumare aplicabilă;

(ii)

câmpul magnetic maxim (dBμA/m), atât câmpul radiat, cât și câmpul datorat curentului de întoarcere, și regula de însumare aplicabilă;

(iii)

impedanța minimă de intrare (Ohm).

(d)

Parametrii comparabili specificați în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când aceștia sunt disponibili.

Pentru a determina caracteristicile enumerate la literele (c) și (d), unitatea trebuie supusă încercării. Parametrii de la literele (a) și (b) pot fi determinați prin simulare, calcul sau încercare.

(17)

Interfețele electrice dintre unități și protocoalele de comunicare trebuie să fie descrise în documentația generală descrisă la punctul 4.2.12.2 subpunctul 3a din prezenta STI, cu trimitere la standardele sau la alte documente normative care au fost aplicate.

(18)

Rețelele de comunicații trebuie să respecte specificația menționată în apendicele J-1, indicele [53].

(19)

Conformitatea/neconformitatea cu cazul specific în ceea ce privește poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul definită la punctul 7.3.2.6 din STI PRM trebuie consemnată în dosarul tehnic. Pentru unitățile destinate să a fi exploatate în Germania, conformitatea/neconformitatea cu cazurile specifice trebuie documentată prin aplicarea specificației menționate în apendicele J-1 indicele [74] la tabelul 20 și la tabelul 21 din STI PRM.

(20)

În cazul unităților destinate exploatării pe un ecartament de 1 435 mm, trebuie luate în considerare, de asemenea, următoarele cazuri specifice:

(a)

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele privind efectele aerodinamice, stabilite la punctul 7.3.2.8, trebuie înregistrată în dosarul tehnic. Nerespectarea cerințelor exclude Italia din zona de utilizare.

(b)

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele privind protecția împotriva incendiilor și evacuarea, stabilite la punctul 7.3.2.20, trebuie înregistrată în dosarul tehnic. Nerespectarea cerințelor exclude Italia din zona de utilizare.

(c)

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele privind capacitatea de rulare și sistemul de izolare și control al incendiilor, stabilite la punctul 7.3.2.21, trebuie înregistrată în dosarul tehnic. Nerespectarea cerințelor exclude tunelul de sub Canalul Mânecii din zona de utilizare.

(d)

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele privind monitorizarea stării lagărului de osie de către echipamentele de cale, stabilite la punctul 7.3.2.3, trebuie înregistrată în dosarul tehnic. Nerespectarea cerințelor exclude Franța și/sau Suedia din zona de utilizare.

(e)

Pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania, conformitatea/neconformitatea curbei de vânt caracteristică (CWC) a unității cu limitele definite în documentul menționat în apendicele J-2 indicele [C] trebuie să fie înregistrată în dosarul tehnic. Nerespectarea cerințelor exclude Germania din zona de utilizare.

(f)

Pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania pe linii cu o declivitate mai mare de 40 ‰, conformitatea/neconformitatea cu cerințele definite în documentul menționat în apendicele J-2 indicele [D] trebuie înregistrată în dosarul tehnic. Neconformitatea nu împiedică accesul unității la rețeaua națională.

(g)

Pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania, conformitatea/neconformitatea ieșirilor de urgență cu documentul menționat în apendicele J-2 indicele [E] trebuie înregistrată în dosarul tehnic Nerespectarea cerințelor exclude Germania din zona de utilizare.

(h)

Pentru unitățile destinate a fi exploatate în Austria, verificarea cerinței privind geometria contactului roată-șină trebuie să ia în considerare, în plus față de punctul 4.2.3.4.3, următoarele caracteristici ale rețelei:

V ≤ 160 km/h: 0.7 ≤ tan γe < 0.8

160 km/h < V ≤ 200 km/h: 0.5 ≤ tan γe < 0.6

V > 200 km/h: 0.3 ≤ tan γe < 0.4

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele trebuie să fie înregistrată în dosarul tehnic. Neconformitatea cu cerințele are drept consecință o limitare a vitezei vehiculului.

(i)

Pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania, verificarea cerinței privind geometria contactului roată-șină trebuie să ia în considerare, în plus față de punctul 4.2.3.4.3, următoarele caracteristici ale rețelei:

V ≤ 160 km/h: tan γe ≤ 0.8;

160 < V ≤ 230 km/h: tan γe ≤ 0.5;

V > 230 km/h: tan γe ≤ 0.3.

Conformitatea/neconformitatea cu cerințele trebuie să fie înregistrată în dosarul tehnic. Neconformitatea cu cerințele are drept consecință o limitare a vitezei vehiculului.

(21)

În cazul unităților destinate exploatării pe un ecartament de 1 668 mm, respectarea punctelor 7.3.2.5 și 7.3.2.6 este obligatorie și trebuie luate în considerare următoarele cazuri specifice:

(a)

Conformitatea/neconformitatea cu cazul specific în ceea ce privește boghiurile destinate exploatării pe un ecartament de 1 668 mm, definit la punctul 7.3.2.5a din STI PRM, trebuie consemnată în dosarul tehnic. Neconformitatea exclude rețeaua spaniolă cu ecartament de 1 668 mm din zona de utilizare.

(b)

Conformitatea/neconformitatea cu cazul specific în ceea ce privește poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul, definit la punctul 7.3.2.6 din STI PRM, trebuie consemnată în dosarul tehnic. În cazul unităților destinate exploatării pe un ecartament de 1 435 mm și neconforme cu cazul specific, se aplică punctul 7.3.2.7 din STI PRM.

(22)

Nerespectarea oricăreia dintre condițiile de mediu specifice stabilite la punctul 7.4 conduce la restricții de utilizare a rețelei pentru care a fost definită condiția specifică respectivă, dar nu și la excluderea rețelei respective din zona de utilizare.

(23)

Unitatea trebuie marcată în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [5].

7.1.1.5.2.   Condiții opționale suplimentare aplicabile vagoanelor de călători destinate exploatării generale

1.

Conformitatea cu următorul set de condiții stabilite la subpunctele 2-12 este opțională și vizează facilitarea schimbului de unități destinate utilizării în compuneri de tren care nu sunt definite în faza de proiectare, adică unități destinate exploatării generale. Conformitatea cu aceste dispoziții nu asigură un caracter în întregime interschimbabil al unităților și nu scutește întreprinderea feroviară de responsabilitățile sale în ceea ce privește utilizarea acestor unități într-o compunere de tren, astfel cum sunt definite la punctul 6.2.7. Dacă solicitantul alege această opțiune, un organism notificat trebuie să evalueze conformitatea în cadrul procedurii de verificare CE. Aceasta trebuie raportată în certificat și în documentația tehnică.

2.

Unitatea trebuie echipată cu un sistem de cuplare manual, astfel cum este definit la punctul 4.2.2.2.3 litera (b) și la punctul 5.3.2.

3.

Unitatea trebuie echipată cu un sistem de frânare EN-UIC, astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [12] și indicele [70]. Sistemul de frânare trebuie supus încercării în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [71].

4.

Unitatea trebuie să îndeplinească cerințele prezentei STI cel puțin în intervalul de temperatură T1 (de la – 25 °C la + 40 °C; nominal), astfel cum este definit la punctul 4.2.6.1 și în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [18].

5.

Luminile spate solicitate la punctul 4.2.7.1 trebuie asigurate de lămpi spate fixe.

6.

Dacă unitatea este echipată cu un culoar de trecere, acesta trebuie să respecte specificația menționată în apendicele J-1, indicele [54].

7.

Alimentarea cu energie electrică unipolară trebuie să fie conformă cu punctul 4.2.11.6 subpunctul 2.

8.

Interfața fizică dintre unități pentru transmisia semnalelor trebuie să asigure compatibilitatea cablului și a fișei de la cel puțin o linie cu cablul cu 18 conductori definit în placheta 2 din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [61].

9.

Dispozitivul de comandă a ușilor specificat la punctul 4.2.5.5.3 trebuie să fie în conformitate cu specificațiile descrise în apendicele J-1, indicele [17].

7.1.2.   Modificarea unui material rulant aflat în exploatare sau a unui tip de material rulant existent

7.1.2.1.   Introducere

1.

Prezentul punct 7.1.2 definește principiile care trebuie aplicate de entitățile care gestionează modificarea și de entitățile de autorizare în conformitate cu procedura de verificare CE descrisă la articolul 15 alineatul (9) și la articolul 21 alineatul (12) din Directiva (UE) 2016/797 și în anexa IV la aceasta. Această procedură este descrisă în detaliu la articolele 13, 15 și 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 și în Decizia 2010/713/UE.

2.

Prezentul punct 7.1.2 se aplică în cazul oricăror modificări aduse unui material rulant aflat în exploatare sau unui tip de material rulant existent, inclusiv în cazul reînnoirii sau modernizării. El nu se aplică în cazul modificărilor:

care nu introduc o abatere de la dosarele tehnice ce însoțesc declarațiile de verificare CE pentru subsistemele respective, după caz; și

care nu afectează parametri de bază ce nu fac obiectul declarației CE, după caz.

Titularul autorizației de tip a vehiculului trebuie să furnizeze entității care gestionează modificarea, în condiții rezonabile, informațiile necesare pentru evaluarea modificărilor.

7.1.2.2.   Norme de gestionare a modificărilor aduse atât materialului rulant, cât și tipului de material rulant

1.

Piesele și parametrii de bază ai materialului rulant care nu sunt afectați de modificare (modificări) sunt scutiți de evaluarea conformității cu dispozițiile prezentei STI.

2.

Fără a aduce atingere punctelor 7.1.2.2a și 7.1.3, conformitatea cu cerințele prezentei STI, ale STI NOI (a se vedea punctul 7.2 din respectiva STI) și ale STI PRM (a se vedea punctul 7.2.3 din respectiva STI) este necesară numai pentru parametrii de bază din prezenta STI care ar putea fi afectați de modificare (modificări).

3.

În conformitate cu articolele 15 și 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 și cu Decizia 2010/713/UE și prin aplicarea modulelor SB, SD/SF sau SH1 pentru verificarea CE și, dacă este relevant, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Directiva (UE) 2016/797, entitatea care gestionează modificarea trebuie să informeze un organism notificat cu privire la toate modificările care afectează conformitatea subsistemului cu cerințele STI-ului (STI-urilor) relevant(e) și care impun noi verificări de către un organism notificat. Această informație trebuie transmisă de entitatea care gestionează modificarea împreună cu trimiterile corespunzătoare la documentația tehnică legată de certificatul existent de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

4.

Fără a aduce atingere raționamentului general privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, în cazul unor modificări care impun reevaluarea cerințelor de siguranță prevăzute la punctele 4.2.3.4.2, 4.2.3.5.3, 4.2.4.2.2, 4.2.5.3.5, 4.2.5.5.8 și 4.2.5.5.9, se aplică procedura stabilită la punctul 6.2.3.5. Tabelul 17 de mai jos stabilește cazurile în care este necesară o nouă autorizație.

Tabelul 17

Vehicul evaluat inițial în raport cu

 

Prima metodă de la punctul 6.2.3.5 subpunctul 3

A doua metodă de la punctul 6.2.3.5 subpunctul 3

Nu s-a aplicat nicio MSC privind ER

Modificare evaluată în raport cu ...

Prima metodă de la punctul 6.2.3.5 subpunctul 3

Nu este necesară o nouă autorizație

Da  (2)

Nu este necesară o nouă autorizație

A doua metodă de la punctul 6.2.3.5 subpunctul 3

Da  (2)

Da  (2)

Da  (2)

Nu s-a aplicat nicio MSC privind ER

Nu este posibil

Nu este posibil

Nu este posibil

4a.

Fără a aduce atingere raționamentului general privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, în cazul unor modificări care afectează cerințele stabilite în clauzele 4.2.4.9, 4.2.9.3.1 și 4.2.10.3.4 și care impun realizarea unui nou studiu de fiabilitate, se solicită o nouă autorizație de introducere pe piață, cu excepția cazului în care organismul notificat concluzionează că cerințele legate de siguranță incluse în studiul de fiabilitate sunt îmbunătățite sau menținute. În hotărârea sa, organismul notificat va lua în considerare versiunea revizuită a documentației de întreținere și de exploatare, în cazul în care este necesar.

5.

Atunci când se definește în ce măsură trebuie aplicate STI-urile privind materialul rulant, trebuie să se țină seama de strategiile naționale de migrare legate de implementarea altor STI-uri (de exemplu, a STI-urilor referitoare la instalațiile fixe).

6.

Caracteristicile de proiectare de bază ale materialului rulant sunt definite în tabelul 17a și în tabelul 17b de mai jos. Pe baza acestor tabele și a raționamentului privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, modificările se clasifică după cum urmează:

(a)

definite la articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545, dacă depășesc pragurile stabilite în coloana 3 și dacă sunt inferioare pragurilor stabilite în coloana 4, cu excepția cazului în care raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea lor ca modificări definite la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/545; sau

(b)

definite la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545, dacă depășesc pragurile stabilite în coloana 4 sau dacă raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea acestora ca modificări definite la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545.

Pentru a stabili dacă modificările depășesc pragurile menționate la primul paragraf sau sunt inferioare acestora trebuie să se ia drept referință valorile parametrilor la data ultimei autorizări a materialului rulant sau a tipului de material rulant.

7.

Se consideră că modificările care nu fac obiectul punctului 7.1.2.2 subpunctul 6 nu au niciun impact asupra caracteristicilor de proiectare de bază și pot fi clasificate ca modificări definite la articolul 15 alineatul (1) litera (a) sau litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545, cu excepția cazului în care raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea lor ca modificări definite la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545.

8.

Raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 trebuie să includă modificările privind parametrii de bază din tabelul de la punctul 3.1, în legătură cu toate cerințele esențiale, în special cu cerințele «Siguranță» și «Compatibilitate tehnică».

9.

Fără a aduce atingere punctului 7.1.2.2a, toate modificările trebuie să rămână conforme cu STI-urile aplicabile, indiferent de clasificarea lor.

10.

Înlocuirea unuia sau mai multor vehicule dintr-o compunere fixă după o deteriorare gravă nu necesită o evaluare a conformității în raport cu prezenta STI, atât timp cât unitatea, vehiculul sau vehiculele sunt neschimbate în ceea ce privește parametrii tehnici și funcția față de cele pe care le înlocuiesc. Unitățile respective trebuie să poată fi urmărite și trebuie să fie certificate în conformitate cu orice normă națională sau internațională sau cu orice cod de practică recunoscut pe scară largă în domeniul feroviar.

Tabelul 17a

Caracteristicile de proiectare de bază legate de parametrii de bază stabiliți în prezenta STI

Punctul din STI

Caracteristica (caracteristicile) de proiectare de bază aferentă (aferente)

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care nu sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

4.2.2.2.3

Cupla finală

Tip de cuplă finală

Modificarea tipului de cuplă finală

Nu se aplică

4.2.2.10

Condiții de sarcină și masa cântărită

4.2.3.2.1

Parametrul sarcină pe osie

Masa proiectată în stare de funcționare

Modificare a oricăreia dintre caracteristicile de proiectare de bază corespunzătoare, care duce la o modificare a categoriei (categoriilor) de linie EN cu care este compatibil vehiculul

Nu se aplică

Masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale

Masa proiectată în cazul unei sarcini utile excepționale

Masa operațională în stare de funcționare

Masa operațională în cazul unei sarcini utile normale

Viteza maximă prin construcție (km/h)

Sarcina statică pe osie în stare de funcționare

Sarcina statică pe osie în cazul unei sarcini utile excepționale

Lungimea vehiculului

Sarcina statică pe osie în cazul unei sarcini utile normale

Poziția osiilor de-a lungul unității (distanța dintre osii)

Categoria (categoriile) de linie EN

 

 

Masa totală a vehiculului (pentru fiecare vehicul al unității)

Modificare a oricăreia dintre caracteristicile de proiectare de bază corespunzătoare, care duce la o modificare a categoriei (categoriilor) de linie EN cu care este compatibil vehiculul

Modificare cu mai mult de ± 10 %

Masa pe roată

Modificare a oricăreia dintre caracteristicile de proiectare de bază corespunzătoare, care duce la o modificare a categoriei (categoriilor) de linie EN cu care este compatibil vehiculul sau

Modificare cu mai mult de ± 10 %

Nu se aplică

4.2.3.1.

Gabarit

Profilul de referință

Nu se aplică

Modificarea profilului de referință cu care este conform vehiculul

Capacitatea privind raza minimă a curbei convexe pe verticală

Modificarea cu peste 10 % a capacității privind raza minimă a curbei convexe pe verticală cu care este compatibil vehiculul

Nu se aplică

Capacitatea privind raza minimă a curbei concave pe verticală

Modificarea cu peste 10 % a capacității privind raza minimă a curbei concave pe verticală cu care este compatibil vehiculul

Nu se aplică

4.2.3.3.1.

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Nu se aplică

Modificarea compatibilității declarate cu una sau mai multe dintre următoarele trei sisteme de detectare a trenurilor:

circuite de cale

numărătoare de osii

echipament cu bucle de detecție

Lubrifierea buzei de bandaj

Instalarea/înlăturarea funcției de lubrifiere a buzei de bandaj

Nu se aplică

Posibilitatea de a împiedica utilizarea lubrifierii buzei de bandaj

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea comenzii care împiedică utilizarea lubrifierii buzei de bandaj”

4.2.3.3.2.

Monitorizarea stării lagărului de osie

Sistem de detectare la bord

Instalarea sistemului de detectare la bord

Înlăturarea sistemului de detectare la bord declarat

4.2.3.4.

Comportamentul dinamic al materialului rulant

Combinația de viteză maximă și de insuficiență de supraînălțare maximă pentru care a fost evaluat vehiculul

Nu se aplică

Sporirea vitezei maxime cu peste 15 km/h sau modificarea cu mai mult de ± 10 % a insuficienței de supraînălțare admisibile maxime

Înclinația șinei

Nu se aplică

Modificarea înclinației (înclinațiilor) șinei cu care este conform vehiculul (1)

4.2.3.5.2.1.

Caracteristicile mecanice și geometrice ale osiilor montate

Ecartamentul osiei montate

Nu se aplică

Modificarea ecartamentului cu care este compatibilă osia montată

4.2.3.5.2.2.

Caracteristicile roților

Diametrul minim obligatoriu al roților în exploatare

Modificarea diametrului minim obligatoriu în exploatare cu mai mult de ± 10 mm

Nu se aplică

4.2.3.5.2.3.

Sisteme automate cu ecartament variabil

Instalație de comutare a ecartamentului osiei montate

Modificare a vehiculului care conduce la o modificare a instalației (instalațiilor) de comutare cu care este compatibilă osia montată

Modificarea ecartamentului (ecartamentelor) cu care este compatibilă osia montată

4.2.3.6.

Raza minimă a curbei

Capacitatea privind raza minimă a curbei pe orizontală

Sporirea razei minime a curbei pe orizontală cu mai mult de 5 m

Nu se aplică

4.2.4.5.1.

Performanța de frânare – cerințe generale

Decelerația medie maximă

Modificarea cu mai mult de ± 10 % a decelerației medii maxime a frânei

Nu se aplică

4.2.4.5.2.

Performanța de frânare – frânarea de urgență

Distanța de oprire și profilul de decelerare pentru fiecare condiție de sarcină, per viteză maximă prin construcție

Modificarea cu mai mult de ± 10 % a distanței de oprire

Notă: procentul de greutate frânată (denumit și «lambda» sau «procentul de masă frânată») sau masa frânată pot fi de asemenea utilizate și pot fi derivate prin calcul (direct sau prin intermediul distanței de oprire) din profilurile de decelerare.

Modificarea admisă este aceeași (± 10 %)

Nu se aplică

4.2.4.5.3.

Performanța de frânare – frânarea de serviciu

Distanța de oprire și decelerația maximă pentru condiția de sarcină «masa proiectată în cazul unei sarcini utile normale» la viteza maximă prin construcție

Modificarea cu mai mult de ± 10 % a distanței de oprire

Nu se aplică

4.2.4.5.4.

Performanța de frânare – capacitatea termică

Capacitatea de energie termică maximă a frânei

Nu se aplică

Modificarea energiei termice maxime a frânei ≥ 10 %

sau

 

Capacitatea termică în ceea ce privește declivitatea maximă a liniei, lungimea asociată și viteza de exploatare

Modificarea declivității maxime, a lungimii asociate sau a vitezei de exploatare pentru care este proiectat sistemul de frânare în raport cu capacitatea de energie termică a frânei

4.2.4.5.5.

Performanța de frânare – frâna de staționare

Declivitatea maximă la care unitatea este menținută în stare de imobilizare doar de frâna de staționare (dacă vehiculul este dotat cu această frână)

Modificarea cu mai mult de ± 10 % a declivității maxime declarate

Nu se aplică

4.2.4.6.2.

Sistemul de protecție antipatinare

Sistemul de protecție antipatinare

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea funcției WSP

4.2.4.8.2.

Frâna de cale magnetică

Frâna de cale magnetică

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea funcției de frână de cale magnetică

Posibilitatea de a împiedica utilizarea frânei de cale magnetice

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea comenzii frânei care permite activarea/dezactivarea frânei de cale magnetice

4.2.4.8.3.

Frâna de cale cu curenți turbionari

Frâna de cale cu curenți turbionari

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea funcției de frână de cale cu curenți turbionari

Posibilitatea de a împiedica utilizarea frânei de cale cu curenți turbionari

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea comenzii frânei care permite activarea/dezactivarea frânei de cale cu curenți turbionari

4.2.6.1.1.

Temperatura

Intervalul de temperatură

Modificarea intervalului de temperatură (T1, T2, T3)

Nu se aplică

4.2.6.1.2.

Zăpadă, gheață și grindină

Condiții de zăpadă, gheață și grindină

Modificarea intervalului selectat «zăpadă, gheață și grindină» (nominal sau sever)

Nu se aplică

4.2.8.2.2.

Exploatarea în intervalul de tensiuni și frecvențe

Sistemul de alimentare cu energie (tensiune și frecvență)

Nu se aplică

Modificarea tensiunii (tensiunilor)/frecvenței (frecvențelor) sistemului de alimentare cu energie

(c.a. 25 kV-50 Hz, c.a. 15 kV-16,7 Hz, c.c. 3 kV, c.c. 1,5 kV, c.c. 750 V, a treia șină, altele)

4.2.8.2.3.

Frânarea cu recuperare și curent de întoarcere în linia aeriană de contact

Frână cu recuperare

Nu se aplică

Instalarea/înlăturarea funcției de frână cu recuperare

Posibilitatea de a împiedica utilizarea frânei cu recuperare, atunci când aceasta este instalată

Instalarea/înlăturarea posibilității de a împiedica utilizarea frânei cu recuperare

Nu se aplică

4.2.8.2.4.

Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact

Se aplică numai unităților electrice cu o putere mai mare de 2 MW:

Funcție de limitare a puterii sau a curentului

Funcție de limitare a puterii sau a curentului instalată/înlăturată

Nu se aplică

4.2.8.2.5.

Curentul maxim în regim de staționare

Curentul maxim în regim de staționare per pantograf în cazul fiecărui sistem de curent continuu pentru care este echipat vehiculul

Modificarea valorii maxime a curentului cu 50 A, fără a se depăși limita stabilită în prezenta STI

Nu se aplică

Vehicul dotat cu echipament de stocare de energie electrică în scopul tracțiunii și echipat cu funcția de încărcare cu LAE în regim de staționare

Adăugarea sau eliminarea funcției

Nu se aplică

4.2.8.2.9.1.1.

Înălțimea la care are loc interacțiunea cu firele de contact (nivelul «material rulant»)

Înălțimea la care are loc interacțiunea pantografului cu firele de contact (deasupra părții superioare a șinei)

Modificarea înălțimii la care are loc interacțiunea, care permite/nu mai permite contactul mecanic cu unul dintre firele de contact la înălțimi deasupra nivelului șinei situate între:

 

4 800  mm și 6 500  mm

 

4 500  mm și 6 500  mm

 

5 550  mm și 6 800  mm

 

5 600  mm și 6 600  mm

Nu se aplică

4.2.8.2.9.2.

Geometria armăturii pantografului (nivel ECI)

Geometria armăturii pantografului

Nu se aplică

Modificarea geometriei armăturii pantografului înspre sau dinspre unul dintre tipurile definite la punctul 4.2.8.2.9.2.1, 4.2.8.2.9.2.2 sau 4.2.8.2.9.2.3

4.2.8.2.9.4.2.

Materialul patinelor de contact

Materialul patinelor de contact

Patină de contact nouă în conformitate cu punctul 4.2.8.2.9.4.2 subpunctul 3

Nu se aplică

4.2.8.2.9.6.

Forța de contact și comportamentul dinamic al pantografului

Curba forței medii de contact

Modificare care necesită o nouă evaluare a comportamentului dinamic al pantografului

Nu se aplică

4.2.8.2.9.7.

Dispunerea pantografelor (nivelul «material rulant»)

Numărul de pantografe și cea mai scurtă distanță dintre două pantografe

Nu se aplică

Cazul în care distanța dintre două pantografe consecutive în compunerile fixe sau predefinite ale unității evaluate este redusă prin îndepărtarea unui vehicul

4.2.8.2.9.10.

Coborârea pantografului (nivelul «material rulant»)

Dispozitiv de coborâre automată (ADD)

Funcția de dispozitiv de coborâre automată (ADD) instalată/înlăturată

Nu se aplică

4.2.9.3.7.

Prelucrarea semnalelor de detectare și prevenire a deraierii

Prezența prelucrării semnalelor de prevenire și detectare a deraierii

Instalarea/înlăturarea funcției de prevenire/detectare

Nu se aplică

4.2.9.3.7a.

Funcția de detectare și prevenire a deraierii la bord

Prezența funcției de prevenire și detectare a deraierii

Instalarea/înlăturarea funcției de prevenire/detectare

Nu se aplică

4.2.10.1.

Generalități și clasificare

Categoria de protecție împotriva incendiilor

Nu se aplică

Modificarea categoriei de protecție împotriva incendiilor

4.2.12.2.

Documentație generală – numărul de unități în exploatare multiplă

Numărul maxim de garnituri de tren sau de locomotive cuplate împreună în exploatare multiplă

Nu se aplică

Modificarea numărului maxim admis de garnituri de tren sau de locomotive cuplate împreună în exploatare multiplă

4.2.12.2.

Documentație generală – numărul de vehicule dintr-o unitate

Numai pentru compuneri fixe:

vehiculele care alcătuiesc compunerea fixă

Nu se aplică

Modificarea numărului de vehicule care alcătuiesc compunerea fixă


Tabelul 17b

Caracteristicile de proiectare de bază legate de parametrii de bază stabiliți în STI PRM

Punctul din STI

Caracteristica (caracteristicile) de proiectare de bază aferentă (aferente)

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care nu sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

2.2.11.

Poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul

Înălțimile de peron pentru care este proiectat vehiculul

Nu se aplică

Modificarea înălțimii de peron cu care este compatibil vehiculul

11.

Pentru a întocmi certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului, organismul notificat ales de entitatea care gestionează modificarea poate să facă trimitere la:

certificatul inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru componentele proiectului care nu sunt modificate sau pentru cele care sunt modificate dar nu afectează conformitatea subsistemului, în măsura în care acesta este încă valabil;

un certificat suplimentar de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului (care modifică certificatul inițial) pentru componentele modificate ale proiectului care afectează conformitatea subsistemului cu STI menționată în cadrul de certificare definit la punctul 7.1.3.1.1.

În cazul în care perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul inițial este limitată la 7 ani (ca urmare a aplicării conceptului anterior privind etapa A/B), perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul modificat, varianta de tip sau versiunea de tip modificată este limitată la 14 ani de la data numirii unui organism notificat de către solicitant pentru tipul de material rulant inițial (începutul etapei A a certificatului inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului).

12.

În orice caz, entitatea care gestionează modificarea trebuie să se asigure că documentația tehnică referitoare la certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului este actualizată în consecință.

13.

Documentația tehnică actualizată referitoare la certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului este menționată în dosarul tehnic care însoțește declarația de verificare CE emisă de entitatea care gestionează modificarea pentru materialul rulant declarat ca fiind conform cu tipul modificat.

7.1.2.2a.   Norme speciale pentru materialul rulant aflat în exploatare care nu face obiectul unei declarații de verificare CE și care deține o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015

Următoarele norme se aplică, pe lângă punctul 7.1.2.2, materialului rulant aflat în exploatare care deține o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015, în cazul în care domeniul de aplicare al modificării afectează parametri de bază care nu fac obiectul declarației CE (dacă există):

(1)

Conformitatea cu cerințele tehnice din prezenta STI se consideră a fi stabilită atunci când un parametru de bază este ameliorat în direcția performanței definite în STI și entitatea care gestionează modificarea demonstrează că cerințele esențiale corespunzătoare sunt îndeplinite și că nivelul de siguranță este menținut și, acolo unde este posibil practic în mod rezonabil, îmbunătățit. În acest caz, entitatea care gestionează modificarea trebuie să justifice motivele pentru care performanța definită în STI nu a fost atinsă, ținând seama de punctul 7.1.2.2 subpunctul 5. Această justificare trebuie să fie inclusă în dosarul tehnic, dacă există, sau în documentația tehnică inițială a materialului rulant.

(2)

Norma prevăzută la subpunctul 1 nu se aplică în cazul modificărilor aduse parametrilor de bază care sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797, astfel cum se specifică în tabelele 17c și 17d. Pentru aceste modificări, este obligatorie conformitatea cu cerințele prezentei STI.

Tabelul 17c

Modificări ale parametrilor de bază în cazul cărora conformitatea cu cerințele STI este obligatorie pentru materialul rulant care nu deține un certificat de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

Punctul din STI

Caracteristica (caracteristicile) de proiectare de bază aferentă (aferente)

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

4.2.3.1.

Gabarit

Profilul de referință

Modificarea profilului de referință cu care este conform vehiculul

4.2.3.3.1.

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Modificarea compatibilității declarate cu una sau mai multe dintre următoarele trei sisteme de detectare a trenurilor:

circuite de cale

numărătoare de osii

echipament cu bucle de detecție

4.2.3.3.2.

Monitorizarea stării lagărului de osie

Sistem de detectare la bord

Instalarea/înlăturarea sistemului de detectare la bord declarat

4.2.3.5.2.1.

Caracteristicile mecanice și geometrice ale osiilor montate

Ecartamentul osiei montate

Modificarea ecartamentului cu care este compatibilă osia montată

4.2.3.5.2.3.

Sisteme automate cu ecartament variabil

Instalație de comutare a ecartamentului osiei montate

Modificarea ecartamentului (ecartamentelor) cu care este compatibilă osia montată

4.2.8.2.3.

Frânarea cu recuperare și curent de întoarcere în linia aeriană de contact

Frână cu recuperare

Instalarea/înlăturarea funcției de frână cu recuperare

Tabelul 17d

Modificări ale parametrilor de bază din STI PRM în cazul cărora conformitatea cu cerințele STI este obligatorie pentru materialul rulant care nu deține un certificat de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

Punctul din STI

Caracteristica (caracteristicile) de proiectare de bază aferentă (aferente)

Modificări care afectează caracteristicile de proiectare de bază și care sunt clasificate ca modificări definite la articolul 21 alineatul (12) litera (a) din Directiva (UE) 2016/797

4.2.2.11.

Poziția treptei pentru intrarea și ieșirea din vehicul

Înălțimile de peron pentru care este proiectat vehiculul

Modificarea înălțimii de peron cu care este compatibil vehiculul

7.1.2.2b.   Norme speciale pentru vehiculele modificate în vederea încercării performanței sau a fiabilității inovațiilor tehnologice pentru o perioadă limitată

1.

În cazul modificărilor aduse unor vehicule autorizate individuale în scopul încercării performanței și a fiabilității inovațiilor tehnologice pentru o perioadă fixă care nu depășește un an, se aplică următoarele norme, pe lângă punctul 7.1.2.2. Ele nu se aplică dacă aceleași modificări sunt aduse mai multor vehicule.

2.

Conformitatea cu cerințele tehnice din prezenta STI se consideră a fi stabilită atunci când un parametru de bază este menținut neschimbat sau este ameliorat în direcția performanței definite în STI și entitatea care gestionează modificarea demonstrează că cerințele esențiale corespunzătoare sunt îndeplinite și că nivelul de siguranță este menținut și, acolo unde este posibil practic în mod rezonabil, îmbunătățit.

7.1.3.   Norme privind certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

7.1.3.1.   Subsistemul «material rulant»

7.1.3.1.1.   Definiții

(1)

Cadrul de evaluare inițială

Cadrul de evaluare inițială este setul de STI-uri (și anume prezenta STI, STI NOI și STI PRM) aplicabile la începutul etapei de proiectare atunci când organismul notificat este contractat de solicitant.

(2)

Cadrul de certificare

Cadrul de certificare este setul de STI-uri (și anume prezenta STI, STI NOI și STI PRM) aplicabile la momentul emiterii certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului. Cadrul de evaluare inițială, modificat prin revizuirile STI-urilor, este cel care a intrat în vigoare în faza de proiectare.

(3)

Faza de proiectare

Faza de proiectare este perioada care începe imediat ce solicitantul contractează un organism notificat responsabil pentru verificarea CE și care se încheie odată cu eliberarea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Faza de proiectare poate viza un tip, precum și una sau mai multe variante de tip și una mai multe versiuni de tip. Pentru toate variantele de tip și toate versiunile de tip, se consideră că faza de proiectare începe în același timp ca pentru tipul principal.

(4)

Faza de producție

Faza de producție este perioada în care subsistemele «material rulant» pot fi introduse pe piață pe baza unei declarații de verificare CE referitoare la un certificat valabil de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

(5)

Material rulant în exploatare:

Materialul rulant este în exploatare atunci când este înregistrat cu codul de înregistrare «00» «valabilă», în registrul național al vehiculelor în conformitate cu Decizia 2007/756/CE sau în Registrul european al vehiculelor în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 și este menținut în stare sigură de funcționare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779 al Comisiei (*18).

7.1.3.1.2.   Norme privind certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

1.

Organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare.

2.

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI sau a STI PRM intră în vigoare în faza de proiectare, organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului în conformitate cu următoarele norme:

Pentru modificările aduse STI-urilor care nu sunt menționate în apendicele L, conformitatea cu cadrul de evaluare inițială conduce la conformitatea cu cadrul de certificare. Organismul notificat eliberează certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară.

Pentru modificările aduse STI-urilor menționate în apendicele L, aplicarea acestora este obligatorie în conformitate cu regimul de tranziție definit în apendice. În cursul perioadei de tranziție definite, organismul notificat poate elibera certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului prin referire la cadrul de certificare fără o evaluare suplimentară. Organismul notificat trebuie să enumere în certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului toate punctele evaluate în conformitate cu cadrul de evaluare inițială.

3.

Atunci când mai multe revizuiri ale prezentei STI, ale STI NOI sau ale STI PRM intră în vigoare în faza de proiectare, subpunctul 2 se aplică tuturor revizuirilor în mod succesiv.

4.

Este întotdeauna permis (dar nu obligatoriu) să se utilizeze cea mai recentă versiune a oricărei STI, fie integral, fie pentru anumite puncte, cu excepția cazului în care se specifică altfel în mod explicit în revizuirea STI-urilor respective; în cazul aplicării limitate la anumite puncte, solicitantul trebuie să justifice și să documenteze faptul că cerințele aplicabile rămân consecvente, iar acest lucru trebuie aprobat de organismul notificat.

7.1.3.1.3.   Valabilitatea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

1.

Atunci când o revizuire a prezentei STI sau a STI NOI sau a STI PRM intră în vigoare, certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru subsistemul respectiv rămâne valabil, cu excepția cazului în care este necesară revizuirea acestuia în conformitate cu regimul de tranziție specific al unei modificări a STI.

2.

Numai modificările aduse STI-urilor cu un regim de tranziție specific se pot aplica materialului rulant în faza de producție sau materialului rulant în exploatare.

7.1.3.2.   Elementele constitutive de interoperabilitate

1.

Prezentul punct se referă la un element constitutiv de interoperabilitate supus examinării de tip sau a proiectului sau examinării adecvării pentru utilizare.

2.

Cu excepția cazului în care se specifică altfel în mod explicit în revizuirea prezentei STI, a STI NOI sau a STI PRM, examinarea de tip sau a proiectului sau examinarea adecvării pentru utilizare rămâne valabilă chiar dacă intră în vigoare o revizuire a acestor STI-uri.

În acest timp, pot fi introduse pe piață noi elemente constitutive de același tip fără o altă evaluare a tipului.

7.1.4.   Norme pentru extinderea zonei de utilizare a materialului rulant care deține o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau care era în exploatare înainte de 19 iulie 2010

1.

În absența conformității depline cu prezenta STI, subpunctul 2 se aplică materialului rulant care îndeplinește următoarele condiții atunci când se solicită o extindere a zonei sale de utilizare în conformitate cu articolul 21 alineatul (13) din Directiva (UE) 2016/797:

(a)

a fost autorizat în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau a fost dat în exploatare înainte de 19 iulie 2010;

(b)

este înregistrat cu codul de înregistrare «Valid»«00» în Registrul național al vehiculelor în conformitate cu Decizia 2007/756/CE sau în Registrul european al vehiculelor în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 și este menținut în stare sigură de funcționare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779.

Următoarele dispoziții privind extinderea zonei de utilizare se aplică, de asemenea, în combinație cu o nouă autorizație, în sensul articolului 14 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545.

2.

Autorizația pentru o zonă extinsă de utilizare a materialului rulant menționat la subpunctul 1 se bazează pe autorizația existentă, dacă este cazul, pe compatibilitatea tehnică dintre materialul rulant și rețea în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (d) din Directiva (UE) 2016/797 și pe conformitatea cu caracteristicile de proiectare de bază din tabelele 17a și 17b, ținând seama de orice restricții sau limitări.

Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de verificare «CE» însoțită de dosare tehnice care atestă conformitatea cu cerințele din prezenta STI sau cu dispoziții cu efect echivalent, pentru fiecare parametru de bază menționat în coloana 1 a tabelelor 17a și 17b și cu următoarele puncte din prezenta STI:

4.2.4.2.2, 4.2.5.5.8, 4.2.5.5.9, 4.2.6.2.3, 4.2.6.2.4, 4.2.6.2.5, 4.2.8.2.7, 4.2.8.2.9.8 (atunci când trecerea prin sectoarele de separare a fazelor sau a sistemelor este gestionată automat), 4.2.9.3.1, 4.2.9.6, 4.2.12 și 4.2.12.6;

4.2.5.3 în Italia;

4.2.5.3.5 și 4.2.9.2.1 în Germania,

în unul dintre următoarele moduri sau o combinație a acestora:

(a)

conformitatea cu cerințele prezentei STI;

(b)

conformitatea cu cerințele corespunzătoare stabilite într-o STI anterioară;

(c)

conformitatea cu specificații alternative considerate a avea un efect echivalent;

(d)

dovezi că cerințele privind compatibilitatea tehnică cu rețeaua zonei de utilizare extinse sunt echivalente cu cerințele privind compatibilitatea tehnică cu rețeaua pentru care materialul rulant este deja autorizat sau în exploatare. Aceste dovezi trebuie furnizate de către solicitant și se pot baza pe informațiile din registrul de infrastructură feroviară (RINF).

3.

Efectul echivalent al specificațiilor alternative la cerințele prezentei STI [subpunctul 2 litera (c)] și echivalența cerințelor de compatibilitate tehnică cu rețeaua [subpunctul 2 litera (d)] trebuie justificate și documentate de către solicitant prin aplicarea procesului de management al riscurilor prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 402/2013. Justificarea trebuie evaluată și confirmată de un organism de evaluare (MSC ER).

4.

În plus față de cerințele menționate la subpunctul 2 de mai sus și dacă este cazul, solicitantul trebuie să prezinte o declarație de verificare «CE» însoțită de dosare tehnice care atestă conformitatea cu următoarele:

(a)

cazurile specifice referitoare la orice parte a zonei de utilizare extinse, enumerate în prezenta STI, în STI NOI, în STI PRM și în STI CCS;

(b)

normele naționale menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a), (c) și (d) din Directiva (UE) 2016/797, astfel cum au fost notificate în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă.

5.

Entitatea care acordă autorizația pune la dispoziția publicului, prin intermediul site-ului web al agenției, detaliile specificațiilor alternative menționate la punctul 2 litera (c) și ale cerințelor de compatibilitate tehnică cu rețeaua menționate la punctul 2 litera (d) pe baza cărora a acordat autorizații pentru zona de utilizare extinsă.

6.

În cazul în care un vehicul autorizat a beneficiat de neaplicarea STI-urilor sau a unei părți a acestora în temeiul articolului 9 din Directiva 2008/57/CE, solicitantul trebuie să ceară una sau mai multe derogări în statele membre ale zonei de utilizare extinse, în conformitate cu articolul 7 din Directiva (UE) 2016/797.

7.

În conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/797, vagoanele de călători utilizate în temeiul Regolamento Internazionale Carrozze (RIC) sunt considerate autorizate în conformitate cu condițiile în baza cărora au fost utilizate, inclusiv zona de utilizare în care sunt exploatate. Ca urmare a unei modificări care necesită o nouă autorizație de introducere pe piață în conformitate cu articolul 21 alineatul (12) din Directiva (UE) 2016/797, vagoanele de călători acceptate în temeiul celui mai recent acord RIC își păstrează zona de utilizare în care au fost exploatate, fără verificări suplimentare asupra părților nemodificate.

7.1.5.   Cerințe de preinstalare pentru proiectarea de material rulant nou în care ETCS nu este încă instalat

1.

Acest caz se aplică proiectelor de vehicule nou dezvoltate, inclusiv vehiculelor speciale menționate la punctul 7.4.3.2 din STI CCS, atunci când se aplică punctul 7.1.1.3 subpunctul 1 din STI LOC&PAS, în cazul în care ETCS la bord nu este încă instalat, cu scopul de a pregăti subsistemul «material rulant» pentru momentul în care va fi instalat acest sistem.

2.

Următoarele cerințe se aplică proiectelor de vehicule nou dezvoltate care necesită o primă autorizare, astfel cum este definită la articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545:

(a)

Conformitatea cu cerințele referitoare la funcțiile de interfață a trenului menționate în parametrii de bază care se referă la apendicele A tabelul A.2 indicele [7] din STI CCS (a se vedea coloanele 1 și 2 din tabelul 9 al STI LOC&PAS).

(b)

Descrierea funcțiilor de interfață a trenului implementate, inclusiv specificarea interfețelor și a protocoalelor de comunicare, trebuie documentată în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2 subpunctul 23.

(c)

Trebuie să fie disponibil un spațiu pentru instalarea echipamentelor ETCS de bord definite în STI CCS (de exemplu, DMI ETCS, antene etc.). Condițiile de instalare a echipamentelor trebuie documentate în documentația tehnică descrisă la punctul 4.2.12.2 subpunctul 24.

3.

Organismul notificat responsabil cu verificarea CE pentru subsistemul «material rulant» trebuie să verifice dacă este furnizată documentația solicitată la punctul 4.2.12.2 subpunctele 23 și 24.

4.

Atunci când se instalează ETCS de bord, evaluarea integrării funcțiilor de interfață în vehicul face parte din verificarea CE pentru subsistemul CCS de la bord în conformitate cu punctul 6.3.3 din STI CCS.

(*17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1302/2014 și (UE) 2016/919 în ceea ce privește extinderea zonei de utilizare și etapele de tranziție (JO L 73, 10.3.2020, p. 6-18)."

(*18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779 al Comisiei din 16 mai 2019 de stabilire a unor dispoziții detaliate privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vehiculelor în temeiul Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 445/2011 al Comisiei (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 360).” "

162.

Punctul 7.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„7.3.2.   Lista cazurilor specifice

7.3.2.1.   Interfețe mecanice (4.2.2.2)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Cupla finală, înălțimea deasupra șinelor (punctul 4.2.2.2.3)

A.1

Tampoane

Înălțimea liniei mediane a tampoanelor trebuie să fie la 1 090 mm (+5/-80 mm) deasupra nivelului șinei, în toate de condițiile de sarcină și de uzură.

A.2

Cupla cu șurub

Înălțimea liniei mediane a cârligului de remorcare trebuie să fie la 1 070 mm (+25/-80 mm) deasupra nivelului șinei, în toate condițiile de sarcină și de uzură.

7.3.2.2.   Gabaritul (4.2.3.1)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Este permis ca profilul de referință pentru partea superioară și partea inferioară a unității să fie stabilit în conformitate cu normele tehnice naționale notificate în acest scop.

7.3.2.3.   Cerințe privind materialul rulant pentru compatibilitatea cu echipamentele de cale (4.2.3.3.2.2)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

În cazul materialului rulant destinat utilizării pe rețeaua finlandeză (ecartament de 1 524 mm), care depinde de echipamentele de cale pentru monitorizarea stării lagărului de osie, zonele țintă din partea de dedesubt a cutiei de osie care trebuie să rămână neobstrucționate pentru a permite monitorizarea de către un sistem de cale pentru detectarea supraîncălzirii cutiilor de osie trebuie să aibă dimensiunile definite în EN 15437-1:2009, iar valorile trebuie înlocuite cu următoarele:

Sistem bazat pe echipamente de cale:

Dimensiunile specificate la punctele 5.1 și 5.2 din EN 15437-1:2009 sunt înlocuite cu următoarele dimensiuni. Există două zone țintă diferite (I și II), inclusiv zonele lor interzise și de măsurare definite:

 

Dimensiuni pentru zona țintă I:

WTA mai mare sau egală cu 50 mm

LTA mai mare sau egală cu 200 mm

YTA trebuie să fie cuprinsă între 1 045 mm și 1 115 mm

WPZ mai mare sau egală cu 140 mm

LPZ mai mare sau egală cu 500 mm

YPZ trebuie să fie de 1 080 mm ± 5 mm

 

Dimensiuni pentru zona țintă II:

WTA mai mare sau egală cu 14 mm

LTA mai mare sau egală cu 200 mm

YTA trebuie să fie cuprinsă între 892 mm și 896 mm

WPZ mai mare sau egală cu 28 mm

LPZ mai mare sau egală cu 500 mm

YPZ trebuie să fie de 894 mm ± 2 mm

Caz specific pentru Franța («P»)

Acest caz specific este aplicabil tuturor unităților care nu sunt dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie.

Se aplică punctele 5.1 și 5.2 din standardul EN 15437-1 cu următoarele particularități. Notațiile sunt cele utilizate în imaginea 3 a standardului.

WTA = 70 mm

YTA = 1 092,5 mm

LTA = Vmax x 0,56 (Vmax fiind viteza maximă pe linie la nivelul HABC, exprimată în km/h)».

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Materialul rulant care depinde de echipamentele de cale pentru monitorizarea stării lagărului de osie trebuie să respecte următoarele valori pentru zonele țintă din partea de dedesubt a cutiei de osie (dimensiuni definite în EN 15437-1:2009):

Tabelul 18

Zona țintă

 

YTA [mm]

WTA [mm]

LTA [mm]

YPZ [mm]

WPZ [mm]

LPZ [mm]

1 600  mm

1 110 ± 2

≥ 70

≥ 180

1 110 ± 2

≥ 125

≥ 500

Caz specific pentru Suedia («T2»)

Acest caz specific este aplicabil tuturor unităților care nu sunt dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie și care sunt destinate exploatării pe linii cu detectoare a stării lagărului de osie nemodernizate. Aceste linii sunt indicate în registrul de infrastructură ca fiind neconforme cu STI în această privință.

Cele două zone de dedesubtul cutiei/fusului de osie prevăzute în tabelul de mai jos, care face referire la parametrii din standardul EN 15437-1:2009, trebuie să fie neobstrucționate, pentru a facilita monitorizarea verticală de către sistemul de cale de detectare a cutiilor de osie:

Tabelul 19

Zona țintă și interzisă pentru unitățile destinate exploatării în Suedia

 

YTA [mm]

WTA [mm]

LTA [mm]

YPZ [mm]

WPZ [mm]

LPZ [mm]

Sistemul 1

862

≥ 40

toată

862

≥ 60

≥ 500

Sistemul 2

905 ± 20

≥ 40

toată

905

≥ 100

≥ 500

Compatibilitatea cu aceste sisteme trebuie stabilită în dosarul tehnic al vehiculului.

7.3.2.4.   Calitatea aerului din interior (4.2.5.8)

Caz specific pentru tunelul de sub Canalul Mânecii («P»)

Vehicule de călători: trenurile de călători trebuie să dispună de sisteme de ventilație capabile să asigure menținerea nivelurilor de CO2 sub 10 000 ppm timp de cel puțin 90 de minute în cazul unei defecțiuni a sistemelor de tracțiune.

7.3.2.5.   Comportamentul dinamic de rulare (4.2.3.4.2, 6.2.3.4)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Următoarele modificări ale punctelor din STI privind comportamentul dinamic de rulare se aplică vehiculelor care urmează să fie exploatate exclusiv pe rețeaua finlandeză de 1 524 mm:

zona de încercare 4 nu se poate folosi pentru încercarea comportamentului dinamic de rulare;

valoarea medie a razei curbei aferente tuturor tronsoanelor de cale ferată pentru zona de încercare 3 trebuie să fie de 550 ± 50 de metri pentru încercarea comportamentului dinamic de rulare;

parametrii de calitate ai liniei din cadrul încercării comportamentului dinamic de rulare trebuie să fie conformi cu RATO 13 (inspecția căii ferate);

metodele de măsurare sunt conforme cu EN 13848-1:2019.

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă, este permisă utilizarea unor norme tehnice naționale notificate în scopul evaluării comportamentului dinamic de rulare.

Caz specific pentru Spania («P»)

În cazul materialului rulant destinat utilizării pe ecartamentul de 1 668 mm, valoarea limită a forței de ghidare cvasistatice Yqst trebuie evaluată pentru raze ale curbei de 50 m ≤ Rm < 400 m.

Valoarea limită trebuie să fie: (Yqst)lim = 66 kN.

Pentru normalizarea valorii estimate la raza Rm = 350 m în conformitate cu punctul 7.6.3.2.6 subpunctul 2 din EN 14363:2016, formula «Ya,nf,qst = Ya,f,qst – (10 500 m/Rm – 30) kN» trebuie înlocuită cu formula «Ya,nf,qst = Ya,f,qst – (11 550 m/Rm – 33) kN».

Valorile insuficienței de supraînălțare pot fi adaptate la ecartamentul de 1 668 mm prin înmulțirea valorilor parametrilor corespondenți pentru ecartamentul de 1 435 mm cu următorul factor de conversie: 1733/1500.

7.3.2.5a.   Concepția structurală a cadrului boghiului (4.2.3.5.1)

Caz specific pentru Spania («P»)

Pentru boghiurile proiectate să funcționeze cu un ecartament de 1 668 mm, parametrii alfa (α) și beta (β) trebuie considerați ca fiind 0,15 și, respectiv, 0,35 în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [11] (anexa F la EN 13749).

7.3.2.6.   Caracteristicile mecanice și geometrice ale osiilor montate și ale roților (4.2.3.5.2.1 și 4.2.3.5.2.2)

Caz specific pentru Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, pentru sistemul de 1 520 mm («P»)

Dimensiunile geometrice ale roților, astfel cum sunt definite în figura 2, trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 20.

Tabelul 20

Limitele în exploatare ale dimensiunilor geometrice ale roților

Descriere

Diametrul roții D (mm)

Valoarea minimă (mm)

Valoarea maximă (mm)

Lățimea bandajului (BR + Burr)

400 ≤ D ≤ 1 220

130

146

Grosimea buzei de bandaj (Sd)

25  (4)

33

Înălțimea buzei de bandaj (Sh)

28

37

Profilul roților noi pentru locomotive și garnituri de tren cu viteză maximă de până la 200 km/h este definit în figura 3 de mai jos:

Figura 3

Profilul roților noi pentru locomotive și garnituri de tren cu viteză maximă de până la 200 km/h

Image 8

Profilul roților noi pentru garniturile de tren cu viteză maximă de până la 130 km/h este definit în figura 4 de mai jos:

Figura 4

Profilul roților noi pentru garniturile de tren cu viteză maximă de până la 130 km/h

Image 9

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Diametrul minim al roții trebuie să fie de 400 mm.

În cazul materialului rulant destinat traficului între rețeaua finlandeză de 1 524 mm și rețeaua de 1 520 mm a unei țări terțe, se permite utilizarea unor osii montate speciale, proiectate pentru a se adapta la diferențele dintre ecartamente.

Caz specific pentru Irlanda («P»)

Dimensiunile geometrice ale roților (astfel cum sunt definite în figura 2) trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 21:

Tabelul 21

Limitele în exploatare ale dimensiunilor geometrice ale roților

 

Descriere

Diametrul roții D (mm)

Valoarea minimă (mm)

Valoarea maximă (mm)

1 600  mm

Lățimea bandajului (BR) (cu BURR maxim de 5 mm)

690 ≤ D ≤ 1 016

137

139

Grosimea buzei de bandaj (Sd)

690 ≤ D ≤ 1 016

26

33

Înălțimea buzei de bandaj (Sh)

690 ≤ D ≤ 1 016

28

38

Fața buzei de bandaj (qR)

690 ≤ D ≤ 1 016

6,5

Caz specific pentru Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Dimensiunile geometrice ale osiilor montate și ale roților (astfel cum sunt definite în figura 1 și în figura 2) trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 22:

Tabelul 22

Limitele în exploatare ale dimensiunilor geometrice ale osiilor montate și ale roților

 

Descriere

Diametrul roții D (mm)

Valoarea minimă (mm)

Valoarea maximă (mm)

1 600  mm

Dimensiunea dintre fețele exterioare (SR)

SR = AR + Sd, stânga + Sd, dreapta

690 ≤ D ≤ 1 016

1 573

1 593,3

Distanța dintre fețele interioare (AR)

690 ≤ D ≤ 1 016

1 521

1 527,3

Lățimea bandajului (BR)

(cu BURR maxim de 5 mm)

690 ≤ D ≤ 1 016

127

139

Grosimea buzei de bandaj (Sd)

690 ≤ D ≤ 1 016

24

33

Înălțimea buzei de bandaj (Sh)

690 ≤ D ≤ 1 016

28

38

Fața buzei de bandaj (qR)

690 ≤ D ≤ 1 016

6,5

Caz specific pentru Spania pentru ecartamentul de 1 668 mm («P»)

Valoarea minimă a grosimii buzei de bandaj (Sd) pentru diametrul roții D ≥ 840 mm trebuie considerată 25 mm.

Pentru diametre ale roților 330 mm ≤ D < 840 mm, valoarea minimă trebuie considerată 27,5 mm.

Caz specific pentru Cehia («T0»)

Pentru roțile interioare ale boghiurilor cu 3 axe care nu sunt implicate în ghidajul pe cale, sunt permise valori limită inferioare ale dimensiunilor geometrice ale roților decât cele prevăzute în tabelul 1 și în tabelul 2 pentru grosimea buzei bandajului (Sd) și pentru dimensiunea față la față (SR).

7.3.2.6a.   Raza minimă a curbei (4.2.3.6)

Caz specific pentru Irlanda («P»)

În cazul sistemului cu ecartament de 1 600 mm, raza minimă a curbei de abordat trebuie să fie de 105 m pentru toate unitățile.

7.3.2.7.   Neutilizat

7.3.2.8.   Efecte aerodinamice (4.2.6.2)

Caz specific pentru Italia («P»)

Variațiile maxime ale presiunii în tuneluri (4.2.6.2.3)

Pentru exploatarea fără restricții pe liniile existente, ținând seama de numeroasele tuneluri cu o secțiune transversală de 54 m2 care sunt traversate la 250 km/h și de cele cu o secțiune transversală de 82,5 m2 care sunt traversate la 300 km/h, unitățile cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 190 km/h trebuie să respecte cerințele stabilite în tabelul 23.

Tabelul 23

Cerințe privind un tren interoperabil care trece în mod izolat printr-un tunel tubular neînclinat

 

Gabarit

Caz de referință

Criterii pentru cazul de referință

Viteza maximă admisă [km/h]

Vtr

[km/h]

Atu

[m2]

ΔpN

[Pa]

ΔpN + ΔpFr

[Pa]

ΔpN + ΔpFr + ΔpT

[Pa]

Vtr,max < 250 km/h

GA sau mai mic

200

53,6

≤ 1 750

≤ 3 000

≤ 3 700

≤ 210

GB

200

53,6

≤ 1 750

≤ 3 000

≤ 3 700

≤ 210

GC

200

53,6

≤ 1 750

≤ 3 000

≤ 3 700

≤ 210

Vtr,max < 250 km/h

GA sau mai mic

200

53,6

≤ 1 195

≤ 2 145

≤ 3 105

< 250

GB

200

53,6

≤ 1 285

≤ 2 310

≤ 3 340

< 250

GC

200

53,6

≤ 1 350

≤ 2 530

≤ 3 455

< 250

Vtr,max ≥ 250 km/h

GA sau mai mic

250

53,6

≤ 1 870

≤ 3 355

≤ 4 865

250

Vtr,max ≥ 250 km/h

GA sau mai mic

250

63,0

≤ 1 460

≤ 2 620

≤ 3 800

> 250

GB

250

63,0

≤ 1 550

≤ 2 780

≤ 4 020

> 250

GC

250

63,0

≤ 1 600

≤ 3 000

≤ 4 100

> 250

Dacă un vehicul nu respectă valorile specificate în tabelul de mai sus (de exemplu, un vehicul conform cu STI), se pot aplica norme de exploatare (de exemplu, restricții de viteză).

7.3.2.8a.   Comenzi lumini (4.2.7.1.4)

Caz specific pentru Franța, Luxemburg, Belgia, Spania, Suedia, Polonia («T0»)

Trebuie să fie posibil ca mecanicul de locomotivă să activeze farurile în regim de lumină intermitentă ca modalitate de informare despre o situație de urgență.

7.3.2.9.   Neutilizat

7.3.2.10.   Neutilizat

7.3.2.11.   Exploatarea în intervalul de tensiuni și frecvențe (4.2.8.2.2)

Caz specific pentru Estonia («T1»)

Unitățile electrice proiectate pentru a fi exploatate pe linii de 3,0 kV c.c. trebuie să poată funcționa în intervalul de tensiuni și frecvențe stabilit la punctul 7.4.2.1.1 din STI ENE.

Caz specific pentru Franța («T2»)

Pentru a evita restricțiile de utilizare, unitățile electrice proiectate să funcționeze pe linii de 1,5 kV c.c. sau 25 kV c.a. trebuie să respecte caracteristicile descrise în registrul de infrastructură (parametrul 1.1.1.2.2.1.3). Curentul maxim în regim de staționare per pantograf (punctul 4.2.8.2.5) permis pe liniile existente de 1,5 kV c.c. poate fi mai mic decât valorile-limită stabilite la punctul 4.2.5 din STI ENE; curentul în regim de staționare per pantograf trebuie limitat în consecință la unitățile electrice proiectate pentru a fi exploatate pe aceste linii.

Caz specific pentru Letonia («T1»)

Unitățile electrice proiectate pentru a fi exploatate pe linii de 3,0 kV c.c. trebuie să poată funcționa în intervalul de tensiuni și frecvențe stabilit la punctul 7.4.2.4.1 din STI ENE.

7.3.2.12.   Utilizarea frânelor cu recuperare (4.2.8.2.3)

Caz specific pentru Belgia («T2»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu sistemul existent, tensiunea maximă întoarsă în catenară (Umax2 în conformitate cu EN 50388-1:2022, punctul 12.2.1) pe rețeaua de 3 kV nu trebuie să depășească 3,8 kV.

Caz specific pentru Cehia («T2»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu sistemul existent, tensiunea maximă întoarsă în catenară (Umax2 în conformitate cu EN 50388-1:2022, punctul 12.2.1) pe rețeaua de 3 kV nu trebuie să depășească 3,55 kV.

Caz specific pentru Suedia («T2»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu sistemul existent, tensiunea maximă întoarsă în catenară (Umax2 în conformitate cu EN 50388-1:2022, punctul 12.2.1) pe rețeaua de 15 kV nu trebuie să depășească 17,5 kV.

7.3.2.13.   Înălțimea la care are loc interacțiunea cu firele de contact (nivelul «material rulant») (4.2.8.2.9.1.1)

Caz specific pentru Țările de Jos («T0»)

Pentru accesul nerestricționat la liniile de 1 500 V c.c., înălțimea maximă a pantografului trebuie să fie limitată la 5 860 mm.

7.3.2.14.   Geometria armăturii pantografului (4.2.8.2.9.2)

Caz specific pentru Croația («T1»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă cu sistem de 3 kV c.c., este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 450 mm, astfel cum este reprezentată în EN 50367:2020+A1:2022, anexa B.3, figura B1 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Caz specific pentru Finlanda («T1»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă, lățimea armăturii pantografului nu trebuie să depășească 0,422 metri.

Caz specific pentru Franța («T2»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă, în special pe linii cu sistem catenar compatibil doar cu pantografele înguste, și pentru exploatarea în Franța și Elveția, este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 450 mm, astfel cum este reprezentată în EN 50367:2020+A1:2022, anexa B.3, figura B.1 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Caz specific pentru Italia («T0»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă cu sisteme HST de 3 kV curent continuu și 25 kV curent alternativ (și, în plus, în Elveția pe sistemul de 15 kV c.a.), este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 450 mm, așa cum este reprezentată în EN 50367: 2020+A1:2022, anexa B.3, figura B1 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Caz specific pentru Portugalia («T0»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă cu sistem de 25 kV 50 Hz, este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 450 mm, astfel cum este reprezentată în EN 50367:2020+A1:2022, anexa B.3, figura B.1 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă cu sistem de 1,5 kV c.c., este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 2 180 mm, astfel cum este reprezentată în regula națională notificată în acest scop (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Caz specific pentru Slovenia («T0»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă cu sistem de 3 kV curent continuu, este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 450 mm, astfel cum este reprezentată în EN 50367:2020+A1:2022, anexa B.3, figura B.1 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

Caz specific pentru Suedia («T0»)

Pentru exploatarea pe rețeaua existentă, este permisă echiparea unităților electrice cu un pantograf având o geometrie a armăturii cu o lungime de 1 800 mm, astfel cum este reprezentată în EN 50367:2020+A1:2022, anexa B.3, figura B.5 (ca alternativă la cerința de la punctul 4.2.8.2.9.2).

7.3.2.15.   Materialul patinelor de contact (4.2.8.2.9.4.2)

Caz specific pentru Franța («P»)

Conținutul de metal al patinelor de contact din carbon poate fi majorat până la 60 % în greutate, atunci când acestea se utilizează pe linii de 1 500 V c.c.

7.3.2.16.   Forța de contact și comportamentul dinamic al pantografului (4.2.8.2.9.6)

Caz specific pentru Franța («T2»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă, unitățile electrice destinate să fie exploatate pe linii de 1,5 kV c.c. trebuie, în plus față de cerința de la punctul 4.2.8.2.9.6, să fie validate prin luarea în considerare a unei forțe de contact medii din intervalul următor:

 

70 N < Fm< 0,00178*v2 + 110 N cu o valoare de 140 N în regim de staționare.

Procedura de evaluare a conformității (simulare și/sau încercare conform punctelor 6.1.3.7 și 6.2.3.20) trebuie să țină seama de următoarele condiții de mediu:

condiții de vară

:

temperatura ambiantă ≥ 35 °C; temperatura firului de contact > 50 °C pentru simulare

condiții de iarnă

:

temperatură ambiantă 0 °C; temperatura firului de contact 0 °C pentru simulare

Caz specific pentru Suedia («T2»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă în Suedia, forța statică de contact a pantografului trebuie să îndeplinească cerințele din EN 50367:2020+A1:2022, anexa B, tabelul B3, coloana SE (55 N). Compatibilitatea cu aceste cerințe trebuie stabilită în dosarul tehnic al vehiculului.

Caz specific pentru tunelul de sub Canalul Mânecii («P»)

Pentru compatibilitatea tehnică cu liniile existente, verificarea la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate (punctele 5.3.10 și 6.1.3.7) trebuie să valideze capacitatea pantografului de a capta curent pentru gama suplimentară de înălțimi ale firului de contact cuprinse între 5 920 mm și 6 020 mm.

7.3.2.17.   Neutilizat

7.3.2.18.   Neutilizat

7.3.2.19.   Neutilizat

7.3.2.20.   Protecția împotriva incendiilor și evacuarea (4.2.10)

Caz specific pentru Italia («T0»)

Specificații suplimentare pentru unitățile destinate exploatării în tunelurile italiene existente sunt detaliate mai jos.

Sisteme de detectare a incendiilor (punctele 4.2.10.3.2 și 6.2.3.23)

În plus față de zonele specificate la punctul 6.2.3.23, în toate spațiile pentru călători și pentru personalul de tren trebuie instalate sisteme de detectare a incendiilor.

Sisteme de izolare și control al incendiilor pentru materialul rulant de călători (punctul 4.2.10.3.4)

În plus față de cerințele de la punctul 4.2.10.3.4, unitățile de material rulant de călători din categoria A și B trebuie să fie echipate cu sisteme active de izolare și control al incendiilor.

Sistemele de izolare și control al incendiilor trebuie evaluate în conformitate cu normele naționale notificate referitoare la sistemele automate de stingere a incendiilor.

În plus față de cerințele specificate la punctul 4.2.10.3.4, unitățile de material rulant de călători din categoria A și B trebuie să fie echipate cu sisteme automate de stingere a incendiilor în toate spațiile tehnice.

Locomotive de marfă și unități autopropulsate de marfă: măsuri de protecție împotriva extinderii incendiilor (punctul 4.2.10.3.5) și capacitatea de rulare (punctul 4.2.10.4.4)

În plus față de cerințele specificate la punctul 4.2.10.3.5, locomotivele de marfă și unitățile autopropulsate de marfă trebuie dotate cu sisteme automate de stingere a incendiilor în toate spațiile tehnice.

Pe lângă cerințele specificate la punctul 4.2.10.4.4, locomotivele de marfă și unitățile autopropulsate de marfă trebuie să aibă o capacitate de rulare echivalentă cu cea a materialului rulant de călători din categoria B.

Clauza de reexaminare:

Până la 31 iulie 2025 cel târziu, statul membru trebuie să transmită Comisiei un raport privind posibilele alternative la specificațiile suplimentare menționate mai sus, cu scopul de a elimina sau de a reduce în mod semnificativ constrângerile impuse asupra materialului rulant din cauza neconformității tunelurilor cu STI-urile.

7.3.2.21.   Capacitatea de rulare (4.2.10.4.4) și sistemul de izolare și control al incendiilor (4.2.10.3.4)

Caz specific pentru tunelul de sub Canalul Mânecii («P»)

Materialul rulant de călători care este destinat să fie exploatat în tunelul de sub Canalul Mânecii trebuie să fie de categoria B, având în vedere lungimea tunelului.

Din cauza lipsei de puncte pentru stingerea incendiilor cu zonă de siguranță (a se vedea STI SRT, punctul 4.2.1.7), se aplică modificări ale următoarelor puncte din prezenta STI:

 

Punctul 4.2.10.4.4 subpunctul 3:

Capacitatea de rulare a materialului rulant de călători care este destinat să fie exploatat în tunelul de sub Canalul Mânecii trebuie demonstrată prin aplicarea specificației menționate în apendicele J-1, indicele [33], în care funcțiile de sistem afectate de un incendiu de «tip 2» trebuie să fie frânarea și tracțiunea; aceste funcții trebuie evaluate în următoarele condiții:

timp de 30 minute la o viteză minimă de 100 km/h; sau

timp de 15 minute la o viteză minimă de 80 km/h (conform punctului 4.2.10.4.4) în condiția specificată în norma națională notificată în acest scop de autoritatea de siguranță a tunelului de sub Canalul Mânecii.

 

Punctul 4.2.10.3.4 subpunctele 3 și 4:

În cazul în care capacitatea de rulare este specificată pentru o durată de 30 de minute în conformitate cu punctul de mai sus, bariera antiincendiu dintre cabina de conducere și compartimentul din spatele acesteia (presupunând că incendiul se declanșează în compartimentul din spate) trebuie să îndeplinească cerințele de integritate timp de cel puțin 30 de minute (în loc de 15 minute).

În cazul în care capacitatea de rulare este specificată pentru o durată de 30 de minute în conformitate cu punctul de mai sus și în cazul vehiculelor pentru călători care nu permit ieșirea călătorilor pe la ambele capete (nu există o cale directă de trecere), măsurile de controlare a răspândirii căldurii și efluenților de incendiu (pereți despărțitori cu secțiune transversală integrali sau alte sisteme de izolare și control al incendiilor, bariere antiincendiu între motorul cu ardere internă/echipamentul de alimentare cu energie electrică/echipamentul de tracțiune și spațiile pentru călători/personal) trebuie concepute pentru a asigura o protecție împotriva incendiilor timp de 30 de minute (în loc de 15 minute).

7.3.2.22.   Interfața pentru vidanjarea toaletelor (4.2.11.3)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Ca alternativă sau supliment la specificațiile de la punctul 4.2.11.3, se permite instalarea de racorduri pentru vidanjarea toaletelor și pentru curățarea rezervoarelor sanitare, care sunt compatibile cu instalațiile de cale ale rețelei finlandeze, în conformitate cu figura AI1.

Figura AI1

Racorduri pentru golirea rezervorului de toaletă

Image 10

Conector rapid SFS 4428, conector partea A, dimensiunea DN80

Material: oțel inoxidabil antiacid

Etanșare pe partea contraconectorului

Definiție specifică în standardul SFS 4428

7.3.2.23.   Interfața pentru realimentarea cu apă (4.2.11.5)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Ca alternativă sau supliment la specificațiile de la punctul 4.2.11.5, se permite instalarea de racorduri pentru realimentarea cu apă care sunt compatibile cu instalațiile de cale ale rețelei finlandeze, în conformitate cu figura AII1.

Figura AII1

Adaptoare de umplere cu apă

Image 11

Tip: conector C pentru stingerea incendiilor NCU1

Material: alamă sau aluminiu

Definiție specifică în standardul SFS 3802 (tipul de etanșare este stabilit de fiecare producător de racorduri)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Ca alternativă sau supliment la specificațiile de la punctul 4.2.11.5, se permite instalarea unei interfețe de realimentare cu apă de tip duză. Această interfață de realimentare cu apă de tip duză trebuie să îndeplinească cerințele normelor tehnice naționale notificate în acest scop.

7.3.2.24.   Cerințe speciale pentru gararea trenurilor (4.2.11.6)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Alimentarea cu curent electric din sursă terestră a trenurilor garate trebuie să îndeplinească cerințele normelor tehnice naționale notificate în acest scop.

7.3.2.25.   Echipamente de realimentare cu combustibil (4.2.11.7)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Pentru a putea fi realimentate cu combustibil pe rețeaua finlandeză, rezervorul de combustibil al unităților cu interfață de alimentare pentru motorină trebuie să fie echipat cu un regulator de preaplin conform cu standardele SFS 5684 și SFS 5685.

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit în ceea ce privește Irlanda de Nord («P»)

Interfața echipamentului de realimentare cu combustibil trebuie să îndeplinească cerințele normelor tehnice naționale notificate în acest scop.

7.3.2.26.   Material rulant provenit din țări terțe (generalități)

Caz specific pentru Finlanda («P»)

Aplicarea normelor tehnice naționale în locul cerințelor prezentei STI este permisă în cazul materialului rulant din țări terțe care urmează să fie utilizat pe rețeaua de 1 524 mm din Finlanda, pentru traficul între Finlanda și rețeaua de 1 520 mm din țări terțe.

7.3.2.27.   Neutilizat”.

163.

Punctul 7.4 se înlocuiește cu următorul text:

„7.4.   Condiții de mediu specifice

Condiții specifice pentru Austria

Accesul nerestricționat în Austria în condiții de iarnă se acordă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

deflectorul de obstacole trebuie să aibă capacitatea suplimentară de a îndepărta zăpada în conformitate cu cerințele de la punctul 4.2.6.1.2 privind condițiile severe de zăpadă, gheață și grindină;

locomotivele și vehiculele motoare trebuie dotate cu dispozitive de înnisipare.

Condiții specifice pentru Bulgaria

Accesul nerestricționat în Bulgaria în condiții de iarnă se acordă dacă este îndeplinită următoarea condiție:

locomotivele și automotoarele trebuie să fie echipate cu sistem de înnisipare.

Condiții specifice pentru Croația

Accesul nerestricționat în Croația în condiții de iarnă se acordă dacă este îndeplinită următoarea condiție:

vehiculele de tracțiune și vehiculele cu cabină de conducere trebuie să fie echipate cu sistem de înnisipare.

Condiții specifice pentru Estonia, Letonia și Lituania

Pentru accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua din Estonia, Letonia și Lituania în condiții de iarnă, trebuie să se demonstreze că materialul rulant îndeplinește următoarele cerințe:

trebuie selectată zona de temperatură T2 specificată la punctul 4.2.6.1.1;

trebuie selectate condițiile severe de zăpadă, gheață și grindină specificate la punctul 4.2.6.1.2, cu excepția scenariului «troiene de zăpadă».

Condiții specifice pentru Finlanda

Pentru accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua finlandeză în condiții de iarnă, trebuie să se demonstreze că materialul rulant îndeplinește următoarele cerințe:

trebuie selectată zona de temperatură T2 specificată la punctul 4.2.6.1.1;

trebuie selectate condițiile severe de zăpadă, gheață și grindină specificate la punctul 4.2.6.1.2, cu excepția scenariului «troiene de zăpadă».

în ceea ce privește sistemul de frânare, accesul nerestricționat în Finlanda în condiții de iarnă se acordă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

cel puțin jumătate din boghiuri sunt echipate cu frână de cale magnetică în cazul unei garnituri de tren sau al unui vagon de călători cu o viteză nominală de peste 140 km/h;

toate boghiurile sunt echipate cu frână de cale magnetică în cazul unei garnituri de tren sau al unui vagon de călători cu o viteză nominală de peste 180 km/h.

Condiții specifice pentru Franța

Accesul nerestricționat în Franța în condiții de iarnă se acordă dacă este îndeplinită următoarea condiție:

locomotivele și vehiculele motoare trebuie dotate cu dispozitive de înnisipare.

Condiții specifice pentru Germania

Accesul nerestricționat în Germania în condiții de iarnă se acordă dacă este îndeplinită următoarea condiție:

locomotivele și vehiculele motoare trebuie dotate cu dispozitive de înnisipare.

Condiții specifice pentru Grecia

Pentru accesul nerestricționat pe rețeaua elenă în condiții de vară, trebuie selectată zona de temperatură T3 specificată la punctul 4.2.6.1.1.

Accesul nerestricționat în Grecia în condiții de iarnă se acordă dacă este îndeplinită următoarea condiție:

vehiculele de tracțiune trebuie să fie echipate cu sistem de înnisipare.

Condiții specifice pentru Portugalia

Pentru accesul nerestricționat pe rețeaua portugheză:

(a)

în condiții de vară, trebuie selectată zona de temperatură T3 specificată la punctul 4.2.6.1.1;

(b)

în condiții de iarnă, locomotivele trebuie să fie echipate cu sistem de înnisipare.

Condiții specifice pentru Spania

Pentru accesul nerestricționat pe rețeaua spaniolă în condiții de vară, trebuie selectată zona de temperatură T3 specificată la punctul 4.2.6.1.1.

Condiții specifice pentru Suedia

Pentru accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua suedeză în condiții de iarnă, trebuie să se demonstreze că materialul rulant îndeplinește următoarele cerințe:

trebuie selectată zona de temperatură T2 specificată la punctul 4.2.6.1.1;

trebuie selectate condițiile severe de zăpadă, gheață și grindină specificate la punctul 4.2.6.1.2.”

164.

Punctul 7.5 se înlocuiește cu următorul text:

„7.5.   Aspecte care trebuie luate în considerare în cadrul procesului de revizuire sau al altor activități ale agenției

În urma analizei realizate în cursul procesului de redactare a prezentei STI, au fost identificate anumite aspecte de interes pentru evoluția viitoare a sistemului feroviar al UE.

Aceste aspecte sunt grupate în 3 categorii diferite:

(1)

cele care au făcut deja obiectul unui parametru de bază din prezenta STI, cu o posibilă evoluție a specificației corespondente atunci când STI va fi revizuită;

(2)

cele care nu sunt considerate ca fiind un parametru de bază în stadiul actual al tehnologiei, dar care fac obiectul unor proiecte de cercetare;

(3)

cele relevante în cadrul unor studii aflate în curs cu privire la sistemul feroviar al UE, dar care nu se încadrează în domeniul de aplicare al STI-urilor.

Aceste aspecte sunt identificate mai jos, clasificate în funcție de defalcarea de la punctul 4.2 al STI.

7.5.1.   Aspecte legate de un parametru de bază din prezenta STI

7.5.1.1.   Parametrul sarcină pe osie (punctul 4.2.3.2.1)

Acest parametru de bază se referă la interfața dintre infrastructură și materialul rulant în ceea ce privește sarcina verticală.

Este necesară dezvoltarea în continuare a verificării compatibilității cu ruta în ceea ce privește compatibilitatea statică și dinamică.

În ceea ce privește compatibilitatea dinamică, nu este încă disponibilă nicio metodă armonizată de clasificare a materialului rulant, inclusiv cerințe privind compatibilitatea cu modelul de sarcină de mare viteză (High Speed Load Model, HSLM):

cerințele STI LOC&PAS trebuie dezvoltate în continuare pe baza constatărilor CEN care consolidează EN 1991-2 anexa E cu cerințe corespunzătoare privind materialul rulant pentru compatibilitatea dinamică, inclusiv compatibilitatea cu structurile conforme cu HSLM;

trebuie create noi caracteristici de proiectare de bază «Conformitatea proiectării vehiculului cu modelul de sarcină de mare viteză (HSLM)»;

în scopul verificării compatibilității cu ruta, ar trebui să fie menționat în mod corespunzător un proces armonizat în STI OPE apendicele D.1 pe baza RINF și ERATV;

documentele solicitate în parametrul RINF 1.1.1.1.2.4.4 ar trebui armonizate pe cât posibil pentru a facilita verificarea automată a compatibilității cu ruta.

7.5.1.2.   Neutilizat

7.5.1.3.   Efectul aerodinamic asupra căilor ferate cu balast (punctul 4.2.6.2.5)

Au fost instituite cerințe referitoare la efectele aerodinamice pe liniile de cale ferată cu balast pentru unități cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 250 km/h.

Deoarece stadiul actual al tehnologiei nu permite să se prevadă o cerință armonizată și nicio metodologie de evaluare, STI permite aplicarea de norme naționale.

Va fi necesară o reexaminare pentru a se ține seama de următoarele:

studierea ocurențelor de proiectare a balastului și impactul corespondent asupra siguranței (dacă este cazul);

dezvoltarea unei metodologii armonizate și eficace din punctul de vedere al costurilor care să fie aplicabilă în UE.

7.5.2.   Aspecte care nu se referă la un parametru de bază din prezenta STI, dar care fac obiectul unor proiecte de cercetare

7.5.2.1.   Neutilizat

7.5.2.2.   Alte activități legate de condițiile pentru deținerea unei autorizații de tip a vehiculului și/sau a unei autorizații de introducere pe piață care nu se limitează la o anumită zonă de utilizare

Pentru a facilita libera circulație a locomotivelor și a vagoanelor de călători, condițiile pentru deținerea unei autorizații de introducere pe piață care nu se limitează la o anumită zonă de utilizare sunt prevăzute la punctul 7.1.1.5.

Aceste dispoziții trebuie completate cu valori-limită armonizate pentru curenții perturbatori și câmpurile magnetice la nivel de unitate, fie ca procent din valoarea definită pentru o unitate de influență, fie ca valori-limită absolute. Aceste limite armonizate vor fi stabilite pe baza cazurilor specifice sau a documentelor tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS și pe baza viitorului standard EN 50728 care se preconizează că va fi publicat în 2024.

Specificațiile interfețelor dintre vagoanele de călători destinate exploatării generale trebuie detaliate suplimentar la punctul 7.1.1.5.2, cu scopul de a facilita interschimbabilitatea acestor vagoane de călători (vagoane de călători noi și existente).

7.5.2.3.   Echiparea unui material rulant cu locuri pentru biciclete – impactul Regulamentului privind drepturile pasagerilor

Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului (*19) specifică cerințele pentru echiparea materialului rulant cu locuri pentru biciclete.

Trebuie organizate locuri pentru biciclete:

în cazul unei modificări majore a dispunerii și a amenajării spațiului pentru călători; și

atunci când modernizarea menționată mai sus a materialului rulant existent duce la necesitatea unei noi autorizații de introducere pe piață a unui vehicul.

În conformitate cu principiul specificat la punctul 7.1.2.2 subpunctul 1, modernizările majore care afectează alte părți și parametri de bază decât dispunerea și amenajarea spațiului pentru călători nu pot implica echiparea materialului rulant cu locuri pentru biciclete.

(*19)  Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 172, 17.5.2021, p. 1).” "

165.

Apendicele se modifică după cum urmează:

(a)

cuprinsul se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele A:

Neutilizat

Apendicele B:

Sistemul cu ecartament de 1 520 mm «T»

Apendicele C:

Dispoziții speciale pentru mașinile de întreținere a căii (OTM)

Apendicele D:

Neutilizat

Apendicele E:

Măsurătorile antropometrice ale mecanicului de locomotivă

Apendicele F:

Vizibilitatea frontală

Apendicele G:

Întreținerea

Apendicele H:

Evaluarea subsistemului «material rulant»

Apendicele I:

Aspecte pentru care nu sunt disponibile specificații tehnice (puncte deschise)

Apendicele J:

Specificații tehnice menționate în prezenta STI

Apendicele J-1:

Standarde sau documente normative

Apendice J-2:

Documente tehnice

Apendicele K:

Procesul de validare pentru piesele finale noi ale frânei de cale magnetice (MTB)

Apendicele L:

Modificări ale cerințelor și regimuri de tranziție”;

(b)

apendicele C se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele C

Dispoziții speciale pentru mașinile de întreținere a căii (OTM)

C.1.   Rezistența structurii vehiculului

Cerințele de la punctul 4.2.2.4 se completează după cum urmează:

Cadrul mașinii trebuie să poată suporta fie sarcinile statice indicate în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [1], fie sarcinile statice din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [51], fără a se depăși valorile admise prevăzute în acestea.

Categoria structurală corespunzătoare din specificația menționată în anexa J-1, indicele [51] este următoarea:

pentru mașinile în cazul cărora nu se permite manevrarea prin îmbrâncire sau pe cocoașa de triere: F-II;

pentru toate celelalte mașini: F-I.

Accelerația în direcția x, în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [1], tabelul 13, sau cu specificația menționată în anexa J-1, indicele [51], tabelul 10 trebuie să fie de ± 3 g.

C.2.   Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri

Caroseria mașinii trebuie să conțină puncte de ridicare care să permită ridicarea cu macaraua sau cu cricuri a întregii mașini în condiții de siguranță. Trebuie indicat amplasamentul punctelor de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricuri.

Pentru a facilita lucrările de reparație sau de inspecție sau punerea pe cale a mașinilor, mașinile trebuie dotate pe ambele laturi cu cel puțin două puncte de ridicare cu macaraua, cu ajutorul cărora mașinile pot fi ridicate în stare încărcată sau descărcată.

Pentru a permite amplasarea dispozitivelor de ridicare cu cricuri, trebuie să se asigure spații libere sub punctele de ridicare, care nu trebuie blocate de componente inamovibile. Cazurile de sarcină trebuie să corespundă celor selectate în apendicele C.1 și se aplică ridicării cu macaraua sau cu cricuri în atelier sau în cadrul operațiunilor de întreținere.

C.3   Comportamentul dinamic de rulare

Caracteristicile de rulare pot fi determinate prin încercări de rulare sau prin trimitere la o mașină omologată de tip similară, astfel cum se detaliază la punctul 4.2.3.4.2 din prezenta STI, sau prin simulare. Comportamentul la rulare poate fi demonstrat prin simularea încercărilor descrise în specificația menționată în apendicele J-1, indice [9] (cu excepțiile specificate mai jos) atunci când există un model validat de cale ferată reprezentativă și de condiții de exploatare a mașinii.

Se aplică următoarele abateri suplimentare:

(i)

metoda simplificată pentru acest tip de mașini trebuie acceptată întotdeauna;

(ii)

dacă mașina nu reușește să atingă singură viteza de încercare necesară, aceasta trebuie tractată pentru efectuarea încercării.

Un model de mașină pentru simularea caracteristicilor de rulare trebuie validat prin compararea rezultatelor modelului cu rezultatele încercărilor de rulare, atunci când se utilizează aceleași caracteristici ale liniei de cale ferată.

Un model validat este un model de simulare care a fost verificat printr-o încercare de rulare reală care solicită suspensia suficient și în cazul căruia există o corelație strânsă între rezultatele încercării de rulare și predicțiile modelului de simulare pe aceeași linie de cale ferată de încercare.

C.4   Accelerația la viteza maximă

Nu este necesară nicio accelerație reziduală, astfel cum se specifică la punctul 4.2.8.1.2 subpunctul 5, pentru vehiculele speciale.

;

(c)

conținutul apendicelui D se înlocuiește cu textul „Neutilizat”;

(d)

apendicele E se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele E

Măsurătorile antropometrice ale mecanicului de locomotivă

Următoarele date reprezintă «stadiul tehnic actual» și trebuie utilizate.

principalele măsurători antropometrice pentru cel mai scund și cel mai înalt mecanic de locomotivă:

Trebuie luate în considerare dimensiunile indicate în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [62].

;

(e)

apendicele F se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele F

Vizibilitatea frontală

F.1   Generalități

Concepția cabinei trebuie să ofere mecanicului de locomotivă vizibilitate către toate informațiile exterioare necesare condusului și să îl protejeze de sursele exterioare de interferențe vizuale. Printre acestea se numără următoarele:

licărirea la marginea inferioară a parbrizului, care poate cauza oboseală, trebuie să fie redusă;

trebuie să se asigure protecția împotriva soarelui și a luminii farurilor trenurilor care circulă din sens opus, fără a se reduce vizibilitatea indicatoarelor exterioare, a semnalelor și a altor informații vizuale pentru mecanicul de locomotivă;

amplasarea echipamentelor din cabină nu trebuie să blocheze sau să distorsioneze vizibilitatea mecanicului de locomotivă asupra informațiilor exterioare;

dimensiunea, amplasarea, forma și finisările (inclusiv întreținerea) ferestrelor nu trebuie să împiedice vizibilitatea în exterior a mecanicului de locomotivă și trebuie să ajute la activitatea de conducere;

amplasarea, tipul și calitatea dispozitivelor de curățare a parbrizului trebuie să asigure posibilitatea ca mecanicul de locomotivă să mențină o vizibilitate clară în exterior în majoritatea condițiilor meteorologice și de exploatare și nu trebuie să împiedice vizibilitatea în exterior a mecanicului;

cabina de conducere trebuie concepută astfel încât mecanicul de locomotivă să fie orientat spre direcția înainte atunci când conduce;

Cabina de conducere trebuie proiectată astfel încât să permită mecanicului de locomotivă, atunci când se află în poziția de conducere în picioare sau așezat, obținerea unui câmp vizual clar și neobstrucționat care să permită distingerea semnalelor fixe de pe partea dreaptă și stângă a liniei, conform definiției din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [62].

Regulile exprimate în apendicele de mai sus reglementează condițiile de vizibilitate pentru fiecare direcție de mers, pe șine drepte și în curbe cu o rază de 300 m sau mai mare. Acestea se aplică poziției (pozițiilor) mecanicului de locomotivă.

Note:

în cazul unei cabine dotate cu două scaune pentru mecanici de locomotivă (opțiune cu 2 poziții de conducere), acestea se aplică celor 2 poziții așezat;

pentru locomotivele cu cabină centrală și pentru vehiculele speciale, punctul 4.2.9.1.3.1 din STI precizează condiții speciale.

F.2   Poziția de referință a vehiculului în raport cu linia de cale ferată

Se aplică specificația menționată în apendicele J-1, indicele [62].

Stocurile și sarcina utilă sunt considerate a fi cele definite în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [6] și la punctul 4.2.2.10.

F.3   Poziția de referință pentru ochii membrilor personalului de tren

Se aplică specificația menționată în apendicele J-1, indicele [62].

Distanța dintre parbriz și ochii mecanicului de locomotivă aflat în poziția așezat trebuie să fie mai mare sau egală cu 500 mm.

F.4   Condiții de vizibilitate

Se aplică specificația menționată în apendicele J-1, indicele [62].

;

(f)

în apendicele H, tabelul H.1 se modifică după cum urmează:

(i)

pe rândul «Cross wind» («Vânt lateral»), «Cross wind» se înlocuiește cu «Crosswind»;

(ii)

rândul „Curentul maxim în regim staționar pentru sistemele de curent continuu (c.c.)” se înlocuiește cu următorul text:

„Curentul maxim în regim de staționare

4.2.8.2.5

X

X (numai în cazul sistemelor de curent continuu)

nu se aplică

—”

 

 

(iii)

titlul „Perturbații ale sistemului energetic” se înlocuiește cu textul „Armonici și efecte dinamice în cazul sistemelor de curent alternativ”;

(iv)

rândul „Sistemele de tracțiune Diesel și alte sisteme de tracțiune termică” se elimină;

(v)

titlul „Instrumente și echipamente portabile aflate la bord” se înlocuiește cu textul „Instrumente și echipamente portabile de la bord”;

(vi)

rândul „Echipamente de realimentare cu apă” se elimină;

(g)

apendicele I se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele I

Aspecte pentru care nu sunt disponibile specificații tehnice

(puncte deschise)

Puncte deschise care se referă la compatibilitatea tehnică a vehiculului cu rețeaua:

Element al subsistemului «material rulant»

Punctul din prezenta STI

Aspect tehnic nereglementat de prezenta STI

Observații

Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

4.2.3.3.1

A se vedea specificația menționată în apendicele J-2, indicele [A]

Puncte deschise identificate și în STI CCS.

Comportamentul dinamic de rulare pentru sistemul cu ecartament de 1 520 mm

4.2.3.4.2

4.2.3.4.3

Comportamentul dinamic de rulare. Conicitatea echivalentă.

Documentele normative menționate în STI se bazează pe experiența dobândită cu privire la sistemul cu ecartament de 1 435  mm.

Conicitatea echivalentă pentru sistemul cu ecartament de 1 600  mm

4.2.3.4.3

Comportamentul dinamic de rulare. Conicitatea echivalentă.

Documentele normative menționate în STI se bazează pe experiența dobândită cu privire la sistemul cu ecartament de 1 435  mm.

Sistemul de frânare independent de condițiile de aderență

4.2.4.8.3

Frâna de cale cu curenți turbionari

Condițiile de utilizare a frânei de cale cu curenți turbionari pentru compatibilitatea tehnică cu calea ferată nu sunt armonizate.

Efectul aerodinamic asupra căii ferate cu balast în cazul materialului rulant cu viteza maximă prin construcție > 250 km/h

4.2.6.2.5

Valoare limită și evaluare a conformității, în scopul limitării riscurilor induse de proiectarea balastului

Lucrări în curs în cadrul CEN.

Punct deschis și în STI INF.

Puncte deschise care nu se referă la compatibilitatea tehnică a vehiculului cu rețeaua:

Element al subsistemului «material rulant»

Punctul din prezenta STI

Aspect tehnic nereglementat de prezenta STI

Observații

Sisteme de izolare și control al incendiilor

4.2.10.3.4

Evaluarea conformității altor sisteme de izolare și control al incendiilor decât pereții despărțitori.

Procedură de evaluare a eficienței în ceea ce privește controlul incendiilor și al fumului, elaborată de CEN în conformitate cu o solicitare de standard emisă de ERA.

(h)

apendicele J se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele J

Specificații tehnice menționate în prezenta STI

J-1   Standarde sau documente normative

Indice

Caracteristici de evaluat

Punctul din STI

Punct privind standardele obligatorii

[1]

EN 12663-1:2010+A1:2014

Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 1: Locomotive și vagoane de călători (și metodă alternativă pentru vagoane de marfă)

[1.1]

Cupla interioară pentru unități articulate

4.2.2.2.2 (3)

6.5.3, 6.7.5

[1.2]

Rezistența structurii vehiculului – generalități

4.2.2.4 (3)

5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.6

[1.3]

Rezistența structurii vehiculului – metoda de verificare

4.2.2.4 (4)

9.2, 9.3

[1.4]

Rezistența structurii vehiculului – cerințe alternative pentru mașinile de întreținere a căii

Apendicele C

Punctul C.1

6.1-6.5

[1.5]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – sarcini pentru proiectarea structurii

4.2.2.6 (9)

6.3.2, 6.3.3

[1.6]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – demonstrarea rezistenței

4.2.2.6 (9)

9.2, 9.3

[1.7]

Fixarea de dispozitive pe structura caroseriei

4.2.2.7 (3)

6.5.2, 6.7.3

[1.8]

Concepția structurală a cadrului boghiului – conexiunea caroserie-boghiu

4.2.3.5.1 (2)

6.5.1, 6.7.2

[2]

EN 16839:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Amplasarea traversei de capăt

[2.1]

Accesul personalului pentru cuplare și decuplare – spațiu pentru personalul de manevră

4.2.2.2.5 (2)

4

[2.2]

Cupla finală – compatibilitatea dintre unități – tip UIC manual

Instalarea tampoanelor și a cuplelor cu șurub

4.2.2.2.3 (b) (b-2) (1)

5, 6

[2.3]

Dimensiunile și dispunerea conductelor, furtunurilor, racordurilor și robineților de frână

4.2.2.2.3 (b) (b-2) (2)

7, 8

[2.4]

Cupla pentru operațiuni de recuperare – interfața cu unitatea de recuperare

4.2.2.2.4 (3) (a)

7

[3]

EN 15227:2020

Aplicații feroviare - Cerințe de siguranță contra coliziunii pentru vehicule feroviare

[3.1]

Siguranța pasivă – generalități

4.2.2.5

4, 5, 6, 7 și anexele B, C, D (cu excepția anexei A)

[3.2]

Siguranța pasivă – clasificare

4.2.2.5 (5)

5.1 – tabelul 1

[3.3]

Siguranța pasivă – scenarii

4.2.2.5 (6)

5.2, 5.3, 5.4 (cu excepția anexei A)

[3.4]

Siguranța pasivă – cerințe

4.2.2.5 (7)

6.1, 6.2, 6.3, 6.4 (cu excepția anexei A)

[3.5]

Siguranța pasivă – deflectorul de obstacole

4.2.2.5 (8)

6.5.1

[3.6]

Dispozitive de siguranță

4.2.3.7

6.6.1

[3.7]

Condiții de mediu – deflectorul de obstacole

4.2.6.1.2 (4)

6.5.1

[4]

EN 16404:2016

Aplicații feroviare. Cerințe pentru repunerea pe șine și recuperarea vehiculelor feroviare

[4.1]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – geometria punctelor permanente

4.2.2.6 (7)

5.2, 5.3

[4.2]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – geometria punctelor amovibile

4.2.2.6 (7)

5.2, 5.3

[5]

EN 15877-2:2013

Aplicații feroviare. Marcarea vehiculelor feroviare. Partea 2: Marcaje exterioare pentru vagoane de călători, vehicule motoare, locomotive și mașini de întreținere a căii

[5.1]

Ridicarea cu macaraua și ridicarea cu cricuri – marcarea

4.2.2.6 (8)

4.5.19

[5.2]

Vagoanele de călători destinate exploatării generale

7.1.1.5.1(23)

4.5.5.1, 4.5.6.3

[6]

EN 15663:2017+A1 :2018

Aplicații feroviare. Mase de referință ale vehiculelor

[6.1]

Condiții de sarcină și masa cântărită – condiții de sarcină

4.2.2.10 (1)

4.5

[6.2]

Condiții de sarcină și masa cântărită – ipoteza pentru condițiile de sarcină

4.2.2.10 (2)

4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5, 6, 7.1, 7.2, 7.3 (condiții de proiectare)

[7]

EN 15273-2:2013+A1:2016

Aplicații feroviare. Gabarite. Partea 2: Gabarit al materialului rulant

[7.1]

Gabarit – metodă, profil de referință

4.2.3.1 (3), (4)

5 și în funcție de profil: anexa A (G1), B (GA, GB, GC), C (GB1, GB2), D (GI3), E (G2), F (FIN1), G (FR3,3), H (BE1, BE2, BE3), I (PTb, PTb +, PTc), J (SEa, Sec), K (OSJD), L (DE1 DE2 DE DE3), M (NL1NL2), P (GHE16....)

[7.2]

Gabarit – metodă, profil de referință

Verificarea gabaritului pantografului

4.2.3.1 (5)

A.3.12

[7.3]

Gabarit – metodă, profil de referință

Verificarea frânelor de cale cu curenți turbionari

4.2.4.8.3(3)

5 și în funcție de profil: anexa A (G1), B (GA, GB, GC), C (GB1, GB2), D (GI3), E (G2), F (FIN1), G (FR3,3), H (BE1, BE2, BE3), I (PTb, PTb +, PTc), J (SEa, Sec), K (OSJD), L (DE1 DE2 DE DE3), M (NL1NL2), P (GHE16....)

[8]

EN 15437-1:2009

Aplicații feroviare. Monitorizarea cutiilor de osii. Cerințe pentru interfață și proiectare. Partea 1: Echipament pentru cale și cutie de osii pentru material rulant

[8.1]

Monitorizarea stării lagărului de osie – zona vizibilă pentru echipamentele de cale

4.2.3.3.2.2 (1), (2a)

7.3.2.3

5.1, 5.2

[9]

EN 14363:2016+ A2:2022

Aplicații feroviare. Încercări și simulări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare. Comportament dinamic și încercări statice

[9.1]

Gama sarcinilor pe osie

4.2.3.4.1,

4.2.3.4.2(4)

1.1, 5.3.2

[9.2]

Combinația (combinațiile) de viteză și de insuficiență de supraînălțare

4.2.3.4.2 (3)

1.4, 7.3.1

[9.3]

Parametrii sarcinii pe linie

4.2.3.4.2 (5)

7.5.1, 7.5.3

[9.4]

Comportamentul dinamic de rulare – valori limită pentru siguranța în timpul rulării

4.2.3.4.2.1

7.5.1, 7.5.2

[9.5]

Comportamentul dinamic de rulare – valori limită ale sarcinii pe linie

4.2.3.4.2.2 (1)

7.5.1, 7.5.3

[9.6]

Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

6.2.3.3 (1)

4, 5, 6.1

[9.7]

Comportamentul dinamic de rulare – metoda de verificare

6.2.3.4 (1)

7

[9.8]

Comportamentul dinamic de rulare – criterii de evaluare

6.2.3.4 (1)

4, 5

[9.9]

Valori de proiectare pentru profiluri de roată noi – evaluarea conicității echivalente

6.2.3.6 (1)

Anexa O, Anexa P

[9.10]

Conformitatea vehiculelor cu înclinația șinei

7.1.2. Nota (1) de la tabelul 17a

4, 5, 6, 7.

[9.11]

Prevedere pentru vehiculele speciale: simularea încercărilor

Apendicele C

Secțiunea C.3

Anexa T

[10]

EN 15528:2021

Aplicații feroviare. Categorii de linie pentru administrarea interfeței dintre limitele de încărcare ale vehiculelor și infrastructură

[10.1]

Categoria de linie EN ca rezultat al unei clasificări a unității

4.2.3.2.1 (2)

6.1, 6.3, 6.4

[10.2]

Valoarea standard a sarcinii utile în zonele de stat în picioare

4.2.3.2.1 (2a)

Tabelul 4, coloana 2

[10.3]

Documentație care indică sarcina utilă utilizată în zonele de stat în picioare

4.2.3.2.1 (2c)

6.4.1

[11]

EN 13749:2021

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Metode pentru specificarea cerințelor referitoare la rezistența structurilor cadrelor de boghiuri

[11.1]

Concepția structurală a cadrului boghiului

4.2.3.5.1 (1)

4.2.3.5.1 (3)

6.2

[12]

EN 14198:2016+A1:2018+A2:2021

Aplicații feroviare. Frânare. Cerințe referitoare la sistemul de frânare al trenurilor remorcate de locomotivă

[12.1]

Frânarea – tipul sistemului de frânare, sistemul de frânare UIC

4.2.4.3

5.4

[12.2]

Vagoanele de călători destinate exploatării generale

7.1.1.5.2 (3)

5.3.2.6, 5.4

[13]

EN 14531-1:2015+A1 :2018

Aplicații feroviare. Metode pentru calcularea distanțelor de încetinire și de oprire și a frânării de imobilizare. Partea 1: Algoritmi generali

[13.1]

Performanța de frânare – calcul – generalități

4.2.4.5.1 (1)

4

[13.2]

Performanța frânării de urgență – calcul

4.2.4.5.2 (3)

4

[13.3]

Performanța frânării de serviciu – calcul

4.2.4.5.3 (1)

4

[13.4]

Performanța frânei de staționare – calcul

4.2.4.5.5 (3)

5

[13.5]

Performanța de frânare – coeficientul de frecare

4.2.4.5.1 (2)

4.4.6

[13.6]

Performanța frânării de urgență – timpul de reacție/timpul de întârziere

4.2.4.5.2 (1)

4.4.8.2.1, 4.4.8.3

[14]

EN 14531-2:2015

Aplicații feroviare. Metode pentru calcularea distanțelor de încetinire și de oprire și a frânării de imobilizare. Partea 2: Calcule pas cu pas pentru compunerea trenurilor sau pentru vehicule izolate

[14.1]

Performanța de frânare – calcul – generalități

4.2.4.5.1 (1)

4, 5

[14.2]

Performanța frânării de urgență – calcul

4.2.4.5.2 (3)

4, 5

[14.3]

Performanța frânării de serviciu – calcul

4.2.4.5.3 (1)

4, 5

[15]

EN 15595:2018+AC :2021

Aplicații feroviare. Frânare. Protecția roților împotriva patinării

[15.1]

Sistemul de protecție antipatinare – concepție

4.2.4.6.2 (6)

5.1, 5.2, 5.4

[15.2]

Sistemul de protecție antipatinare – metoda de verificare și programul de încercări

6.1.3.2 (1)

6.1.1, 6.2, 6.5, 7

[15.3]

Sistemul de protecție antipatinare – sistemul de monitorizare a rotației roților

4.2.4.6.2 (8)

5.1.7

[15.4]

Protecția antipatinare, metoda de verificare a performanței

6.2.3.10 (1)

6.3, 7

[16]

EN 16207:2014+A1 :2019

Aplicații feroviare. Frânare. Criterii de performanță și funcționare ale sistemelor de frânare magnetică pentru vehicule feroviare

[16.1]

Frâna de cale magnetică

4.2.4.8.2 (3)

Apendicele K

Anexa C

[17]

EN 14752:2019+A1 :2021

Aplicații feroviare. Sisteme de acces lateral pentru material rulant

[17.1]

Detectarea obstacolelor la uși – sensibilitate

4.2.5.5.3 (5)

5.2.1.4.1

[17.2]

Detectarea obstacolelor la uși – forța maximă

4.2.5.5.3 (5)

5.2.1.4.2.2

[17.3]

Deschiderea de urgență a ușilor – forța manuală pentru deschiderea ușii

4.2.5.5.9 (6)

5.5.1.5

[17.4]

Vagoanele de călători destinate exploatării generale – dispozitiv de comandă a ușilor

7.1.1.5.2 (10)

5.1.1, 5.1.2, 5.1.5, 5.1.6

[18]

EN 50125-1:2014

Aplicații feroviare. Condiții de mediu pentru echipament. Partea 1: Echipament la bordul materialului rulant

[18.1]

Condiții de mediu – temperatura

4.2.6.1.1 (1)

4.3

[18.2]

Condiții de mediu – condiții de zăpadă, gheață și grindină

4.2.6.1.2 (1)

4.7

[18.3]

Condiții de mediu – temperatura

7.1.1.5.2 (4)

4.3

[19]

EN 14067-6:2018

Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 6: Cerințe și proceduri de încercare pentru evaluarea stabilității la vânt lateral

[19.1]

Efecte aerodinamice – metoda de verificare pentru vântul lateral

4.2.6.2.4 (2)

5

[19.2]

Efecte aerodinamice – vânt lateral pentru unități cu o viteză maximă prin construcție mai mare sau egală cu 250 km/h

4.2.6.2.4 (3)

5

[20]

EN 15153-1:2020

Aplicații feroviare. Dispozitive externe de avertizare vizuală și sonoră. Partea 1: Faruri centrale, faruri și lumini spate pentru sistemul feroviar greu

[20.1]

Faruri – culoare

4.2.7.1.1 (4)

5.3.3

[20.2]

Faruri – intensitate luminoasă a fazei lungi și a fazei scurte

4.2.7.1.1 (5)

5.3.3, 5.3.4 tabelul 2 primul rând

[20.3]

Faruri – mijloace de aliniere

4.2.7.1.1 (6)

5.3.3, 5.3.5

[20.4]

Lămpi de poziție – culoare

4.2.7.1.2 (6) (a)

5.4.3.1 tabelul 4

[20.5]

Lumini de poziție – distribuția radiației spectrale

4.2.7.1.2 (6) (b)

5.4.3.2

[20.6]

Lumini de poziție – intensitatea luminoasă

4.2.7.1.2 (6) (c)

5.4.4 tabelul 6

[20.7]

Lumini spate – culoare

4.2.7.1.3 (4) (a)

5.5.3 tabelul 7

[20.8]

Lumini spate – intensitate luminoasă

4.2.7.1.3 (4) (b)

5.5.4

tabelul 8

[20.9]

Faruri – culoare

6.1.3.3 (1)

5.3.3, 6.3

[20.10]

Faruri – intensitate luminoasă

6.1.3.3 (1)

5.3.3, 6.4

[20.11]

Lămpi de poziție – culoare

6.1.3.4 (1)

6.3

[20.12]

Lămpi de poziție – intensitate luminoasă

6.1.3.4 (1)

6.4

[20.13]

Lămpi spate – culoare

6.1.3.5 (1)

6.3

[20.14]

Lămpi spate – intensitate luminoasă

6.1.3.5 (1)

6.4

[20.15]

Lămpi de poziție – mijloace de aliniere

4.2.7.1.2 (7)

5.4.5

[21]

EN 15153-2:2020

Aplicații feroviare. Dispozitive externe de avertizare vizuală și sonoră. Partea 2: Dispozitive de avertizare sonoră pentru sistemul feroviar greu

[21.1]

Nivelurile de presiune acustică ale dispozitivului de avertizare sonoră

4.2.7.2.2 (1)

5.2.2

[21.2]

Dispozitivul de avertizare sonoră – sunetul

6.1.3.6 (1)

6

[21.3]

Dispozitivul de avertizare sonoră – nivelul de presiune acustică

6.1.3.6 (1)

6

[21.4]

Dispozitivul de avertizare sonoră – nivelul de presiune acustică

6.2.3.17 (1)

6

[22]

EN 50388-1:2022

Aplicații feroviare. Instalații fixe și material rulant.

Criterii tehnice pentru coordonarea între sistemele de alimentare cu energie electrică și materialul rulant pentru realizarea interoperabilității. Partea 1: Generalități

[22.1]

Frânarea cu recuperare și curent de întoarcere în linia aeriană de contact

4.2.8.2.3 (1)

12.2.1

[22.2]

Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact – sistemul de autoreglare a curentului

4.2.8.2.4 (2)

7.3

[22.3]

Factorul de putere – metoda de verificare

4.2.8.2.6 (1)

6

[22.4]

Armonici și efecte dinamice pentru sistemele de curent alternativ

4.2.8.2.7 (1)

10 (cu excepția 10.2)

[22.5]

Protecția electrică a trenului – coordonarea protecției

4.2.8.2.10 (3)

11

[22.6]

Disjunctorul principal – coordonarea protecției

5.3.12 (4)

11.2, 11.3

[22.7]

Puterea și curentul maxime de la linia aeriană de contact – metoda de verificare

6.2.3.18 (1)

15.3.1

[22.8]

Factorul de putere – metoda de verificare

6.2.3.19 (1)

15.2

[23]

EN 50206-1:2010

Aplicații feroviare. Material rulant. Pantografe: Caracteristici și încercări. Partea 1: Pantografe pentru vehicule de linii magistrale și principale

[23.1]

Cursa utilă a înălțimii pantografului (nivel ECI) – caracteristici

4.2.8.2.9.1.2 (2)

4.2, 6.2.3

[23.2]

Capacitatea de curent a pantografului (nivel ECI)

4.2.8.2.9.3a (2)

6.13.2

[23.3]

Coborârea pantografului (nivel material rulant) – timpul necesar coborârii pantografului

4.2.8.2.9.10 (1)

4.7

[23.4]

Coborârea pantografului (nivel material rulant) – dispozitivul de coborâre automată

4.2.8.2.9.10 (3)

4.8

[23.5]

Pantograful – metoda de verificare

6.1.3.7 (2)

6.3.1

[24]

EN 50367:2020+A1:2022

Aplicații feroviare - Instalații fixe și material rulant - Criterii pentru obținerea compatibilității dintre pantograf și linia aeriană de contact

[24.1]

Curentul maxim în regim de staționare

4.2.8.2.5 (1)

Tabelul 5 de la 7.2

[24.2]

Geometria armăturii pantografului

4.2.8.2.9.2 (5)

5.3.2.3

[24.3]

Geometria armăturii pantografului de tip 1 600  mm

4.2.8.2.9.2.1 (1)

Anexa A.2 figura A.6

[24.4]

Geometria armăturii pantografului de tip 1 950  mm

4.2.8.2.9.2.2 (1)

Anexa A.2 figura A.7

[24.5]

Pantograf – temperatura firului de contact

6.1.3.7 (1a)

7.2

[25]

Neutilizat

[26]

EN 50119:2020

Aplicații feroviare – Instalații fixe – Linii aeriene de contact pentru tracțiunea electrică

[26.1]

Coborârea pantografului (nivel material rulant) – distanța de izolare dinamică

4.2.8.2.9.10 (1)

Tabelul 2

[27]

EN 50153:2014-05/A1:2017-08/A2:2020-01

Aplicații feroviare. Material rulant. Măsuri de protecție referitoare la riscurile electrice

[27.1]

Protecția împotriva riscurilor electrice

4.2.8.4 (1)

5, 6, 7, 8

[28]

EN 15152:2019

Aplicații feroviare. Geamuri frontale pentru cabine de tren

[28.1]

Parbrizul – rezistența la impacturile cu proiectile

4.2.9.2.1 (2)

6.1

[28.2]

Parbrizul – rezistența la crăpare

4.2.9.2.1 (2)

6.1

[28.3]

Parbrizul – separarea imaginii secundare

4.2.9.2.2 (2) (a)

5.2.1

[28.4]

Parbrizul – distorsionare optică

4.2.9.2.2 (2) (b)

5.2.2

[28.5]

Parbrizul – aburire

4.2.9.2.2 (2) (c)

5.2.3

[28.6]

Parbrizul – transmitanța luminii

4.2.9.2.2 (2) (d)

5.2.4

[28.7]

Parbrizul – cromaticitate

4.2.9.2.2 (2) (e)

5.2.5

[28.8]

Parbrizul – caracteristici

6.2.3.22 (1)

5.2.1-5.2.5

6.1

[29]

EN/IEC 62625-1:2013+A11:2017

Echipamente feroviare electronice – Sistem la bord de înregistrare a datelor de conducere – Partea 1: Specificația sistemului

[29.1]

Dispozitivul de înregistrare – cerințe funcționale

4.2.9.6 (2) (a)

4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4

[29.2]

Dispozitivul de înregistrare – performanța de înregistrare

4.2.9.6 (2) (b)

4.3.1.2.2

[29.3]

Dispozitivul de înregistrare – integritatea

4.2.9.6 (2) (c)

4.3.1.4

[29.4]

Dispozitivul de înregistrare – protejarea integrității datelor

4.2.9.6 (2) (d)

4.3.1.5

[29.5]

Dispozitivul de înregistrare – nivelul de protecție

4.2.9.6 (2) (e)

4.3.1.7

[29.6]

Dispozitivul de înregistrare – ora și data

4.2.9.6 (2) (f)

4.3.1.8

[30]

EN 45545-2:2020

Aplicații feroviare. Protecție împotriva incendiilor în vehicule feroviare. Partea 2: Cerințe de comportare la foc ale materialelor și componentelor

[30.1]

Măsuri de prevenire a incendiilor – cerințe privind materialele

4.2.10.2.1 (2)

4, 5, 6

[30.2]

Măsuri specifice pentru lichide inflamabile

4.2.10.2.2 (2)

Tabelul 5

[31]

EN 1363-1:2020

Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale

[31.1]

Măsuri de protecție împotriva extinderii incendiilor pentru materialul rulant de călători – încercarea pereților despărțitori

4.2.10.3.4 (3)

4-12

[31.2]

Măsuri de protecție împotriva extinderii incendiilor pentru materialul rulant de călători – încercarea pereților despărțitori

4.2.10.3.5 (3)

4-12

[32]

EN 13272-1:2019

Aplicații feroviare – Iluminat electric pentru materialul rulant din sistemele de transport public – Partea 1: Sisteme feroviare grele

[32.1]

Iluminatul în caz de urgență – nivelul de iluminare

4.2.10.4.1 (5)

4.3, 5.3

[33]

EN 50553:2012/A2:2020

Aplicații feroviare. Prescripții referitoare la capabilitatea de a circula în caz de incendiu la bordul materialului rulant

[33.1]

Capacitatea de rulare

4.2.10.4.4 (3)

5, 6

[34]

EN 16362:2013

Aplicații feroviare. Servicii la sol. Echipamente de reaprovizionare cu apă

[34.1]

Interfața pentru realimentarea cu apă

4.2.11.5 (2)

4.1.2

figura 1

[35]

EN/IEC 60309-2:1999/A11:2004, A1: 2007 și A2:2012

Fișe, prize de curent și racorduri industriale – Partea 2: Cerințe dimensionale de compatibilitate pentru aparate cu știfturi și teci

[35.1]

Cerințe speciale pentru gararea trenurilor – sursa externă locală auxiliară de alimentare cu energie electrică

4.2.11.6 (2)

8

[36]

EN 16019:2014

Aplicații feroviare. Cuple automate. Cerințe de performanță, geometria interfeței și metode de încercare

[36.1]

Cupla automată cu tampon central – tip 10

Tipul de cuplă finală (interfață mecanică și pneumatică a capului)

5.3.1 (1)

4

[37]

EN 15551:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Tampoane

[37.1]

Cupla finală manuală – tip UIC

5.3.2 (1)

6.2.2, anexa A

[38]

EN 15566:2022

Aplicații feroviare. Material rulant feroviar. Aparate de tracțiune și aparate de legare

[38.1]

Cupla finală manuală – tip UIC

5.3.2 (1)

Anexele B, C, D, cu excepția dimensiunii «a» din anexa B figura B.1, care trebuie tratate ca având caracter informativ

[39]

EN 15020:2022

Aplicații feroviare. Cuplă pentru situații de urgență. Cerințe de performanță, geometria specifică interfeței și metode de încercare

[39.1]

Cupla pentru situații de urgență – cupla pentru situații de urgență cu interfață cu «tipul 10»

5.3.3 (1)

4.2.1, 4.2.2, 4.3, 4.5.1, 4.5.2, 4.6 și 5.1.2

[40]

EN 13979-1:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți monobloc. Procedură de omologare tehnică. Partea 1: Roți forjate și laminate

[40.1]

Roți – calcule ale rezistenței mecanice

6.1.3.1 (1)

8

[40.2]

Roți – criterii de decizie pentru roți forjate și laminate

6.1.3.1 (2)

8

[40.3]

Roți – specificație pentru metoda de verificare suplimentară (încercare pe stand)

6.1.3.1 (2)

8

[40.4]

Roți – metoda de verificare

Comportamentul termomecanic

6.1.3.1 (5)

7

[41]

EN 50318:2018+A1 :2022

Aplicații feroviare – Sisteme de captare a curentului – Validarea simulării interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact

[41.1]

Pantograf – comportamentul dinamic

6.1.3.7 (3)

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11

[41.2]

Pantograf – dispunerea pantografelor

6.2.3.21 (2)

5, 6, 7, 8, 9, 10, 11

[42]

EN 50317:2012/AC:2012+A1:2022

Aplicații feroviare – Sisteme de captare a curentului – Prescripții pentru măsurări și validarea măsurărilor interacțiunii dinamice dintre pantograf și linia aeriană de contact

[42.1]

Pantograf – caracteristicile de interacțiune

6.1.3.7 (3)

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

[42.2]

Comportamentul dinamic de captare a curentului – încercări dinamice

6.2.3.20 (1)

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

[42.3]

Dispunerea pantografelor

6.2.3.21 (2)

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

[43]

EN 50405:2015+A1:2016

Aplicații feroviare – Sisteme de captare a curentului – Pantografe, metode de încercare pentru patinele de contact

[43.1]

Patinele de contact – metoda de verificare

6.1.3.8 (1)

7.2, 7.3

7.4, 7.6

7.7

[44]

EN 13674-1:2011+A1:2017

Aplicații feroviare. Cale. Șine. Partea 1: Șine Vignole cu masa mai mare sau egală cu 46 kg/m

[44.1]

Conicitatea echivalentă – definiții pentru secțiunile de șină

6.2.3.6 – tabelele 12, 14 și 16

figurile A.15, A.23 și A.24

[45]

EN 13715:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Roți. Profil de rulare

[45.1]

Conicitatea echivalentă – definiții pentru profile de roată

6.2.3.6 (1), (2) și (3)

Anexa B și anexa C

[46]

EN 13260:2020

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Osii montate. Cerințe pentru produs

[46.1]

Osii montate – asamblare

6.2.3.7 (1)

4.2.1.

[47]

EN 13103-1:2017

Aplicații feroviare. Osii montate și boghiuri. Partea 1: Metode de proiectare pentru osiile cu fusuri exterioare

[47.1]

Osie montată – osii motoare și nemotoare, metodă de verificare

6.2.3.7 (2)

5, 6, 7

[47.2]

Osie montată – osii motoare și nemotoare, criterii de decizie

6.2.3.7 (2)

8

[48]

EN 12082:2017+A1:2021

Aplicații feroviare. Cutii de osie. Încercări de performanță

[48.1]

Lagăre/cutii de osie

6.2.3.7 (6)

7

[49]

EN 14067-4:2013+A1:2018

Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 4: Cerințe și proceduri de încercare pentru aerodinamica în câmp deschis

[49.1]

Efectul de siaj – încercări la scară integrală

6.2.3.13 (1)

6.2.2.1

[49.2]

Efectul de siaj – evaluare simplificată

6.2.3.13 (2)

4.2.4 și limitele din tabelul 7

[49.3]

Unde de presiune la capul trenului – metodă de verificare

6.2.3.14 (1)

6.1.2.1

[49.4]

Unde de presiune la capul trenului – CFD

6.2.3.14 (1)

6.1.2.4

[49.5]

Unde de presiune la capul trenului – model în mișcare

6.2.3.14 (1)

6.1.2.2

[49.6]

Unde de presiune la capul trenului – metoda de evaluare simplificată

6.2.3.14 (2)

4.1.4 și limitele din tabelul 4

[49.7]

Efecte de siaj – Definirea punctelor de măsurare

4.2.6.2.1 (1)

4.2.2.1 tabelul 5

[49.8]

Tren de referință pentru compuneri fixe/predefinite

4.2.6.2.1 (3)

4.2.2.2

[49.9]

Compunere pentru unități izolate prevăzute cu cabină de conducere

4.2.6.2.1 (3)

4.2.2.3

[49.10]

Tren de referință pentru unități pentru exploatare generală

4.2.6.2.1 (3)

4.2.2.4

[49.11]

Unde de presiune la capul trenului – presiunea maximă vârf la vârf

4.2.6.2.2 (2)

Tabelul 2

[49.12]

Unde de presiune la capul trenului – poziții de măsurare

4.2.6.2.2 (2)

4.1.2

[50]

EN 14067-5:2021/AC:2023

Aplicații feroviare. Aerodinamică. Partea 5: Cerințe și proceduri de încercare pentru aerodinamică în tunel

[50.1]

Variațiile presiunii în tuneluri generalități

4.2.6.2.3 (1)

5.1

[50.2]

Unitate evaluată în compunere fixă sau predefinită

4.2.6.2.3 (2)

5.1.2.2

[50.3]

Unitate evaluată pentru exploatare generală și prevăzută cu cabină de conducere

4.2.6.2.3 (2)

5.1.2.3

[50.4]

Vagoane de călători pentru exploatare generală

4.2.6.2.3 (2)

5.1.2.4

[50.5]

Procedura de evaluare a conformității

6.2.3.15

5.1.4, 7.2.2, 7.2.3, 7.3

[50.6]

Autorizație unică - Vagoane de călători destinate exploatării în trafic mixt în tuneluri – Sarcini aerodinamice

7.1.1.5.1 (14)

6.3.9

[51]

EN 12663-2:2010

Aplicații feroviare. Cerințe de dimensionare a structurilor vehiculelor feroviare. Partea 2: Vagoane de marfă

[51.1]

Rezistența structurală

Apendicele C

Punctul C.1

5.2.1-5.2.4

[52]

CLC/TS 50534:2010

Aplicații feroviare. Arhitecturi de sistem generice pentru sistemele electrice auxiliare de la bord

[52.1]

Linie de alimentare cu energie electrică unipolară

4.2.11.6 (2)

Anexa A

[53]

IEC 61375-1:2012

Echipamente electronice feroviare. Rețeaua de comunicații a trenului (TCN). Partea 1: Arhitectura generală

[53.1]

Autorizație unică - Rețele de comunicații

7.1.1.5.1 (18)

5, 6

[53.2]

Vagoane de călători destinate exploatării generale – Rețele de comunicații

7.1.1.5.2 (12)

5, 6

[54]

EN 16286-1:2013

Aplicații feroviare. Cale. Sisteme de intercomunicație între vehicule. Partea 1: Aplicații generale

[54.1]

Culoare de trecere – conexiuni de intercomunicare cu buză de bandaj

7.1.1.5.2 (6)

Anexele A și B

[55]

EN 50463-3:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 3: Prelucrarea datelor

[55.1]

Funcția de localizare la bord – cerințe

4.2.8.2.8.1 (7)

4.4

[55.2]

Compilarea și gestionarea datelor în cadrul sistemului de gestionare a datelor – metodologia de evaluare

6.2.3.19a (2)

5.4.8.3, 5.4.8.5 și 5.4.8.6

[56]

EN 50463-2:2017/AC :2018-10

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 2: Măsurarea energiei

[56.1]

Funcția de măsurare a energiei – precizia pentru măsurarea energiei active

4.2.8.2.8.2 (3)

4.2.3.1-4.2.3.4

[56.2]

Funcția de măsurare a energiei – denumirile claselor

4.2.8.2.8.2 (4)

4.3.3.4, 4.3.4.3 și 4.4.4.2

[56.3]

Funcția de măsurare a energiei – evaluarea preciziei dispozitivelor

6.2.3.19a (1)

5.4.3.4.1, 5.4.3.4.2, 5.4.4.3.1

[56.4]

Funcția de măsurare a energiei – valori pentru cantitatea de intrare și intervalul factorilor de putere

6.2.3.19a (1)

Tabelul 3

[56.5]

Funcția de măsurare a energiei – efectele temperaturii asupra preciziei

6.2.3.19a (1)

5.4.3.4.3.1 și 5.4.4.3.2.1

[56.6]

Funcția de măsurare a energiei: coeficientul mediu de temperatură al fiecărui dispozitiv – metodologia de evaluare

6.2.3.19a (1)

5.4.3.4.3.2 și 5.4.4.3.2.2

[57]

EN 50463-1:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 1: Generalități

[57.1]

Funcția de măsurare a energiei: identificarea punctului de consum – definiție

4.2.8.2.8.3 (4)

4.2.5.2

[58]

EN 50463-4:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 4: Comunicații

[58.1]

Schimbul de date între EMS și DCS – Servicii de aplicații (stratul servicii) ale EMS

4.2.8.2.8.4 (1)

4.3.3.1

[58.2]

Schimbul de date între EMS și DCS – Drepturi de acces ale utilizatorilor

4.2.8.2.8.4 (2)

4.3.3.3

[58.3]

Schimbul de date între EMS și DCS – Schema XML pentru structură (stratul date)

4.2.8.2.8.4 (3)

4.3.4.

[58.4]

Schimbul de date între EMS și DCS – Metode și schema XML pentru mecanismul mesajelor (stratul mesaje)

4.2.8.2.8.4 (4)

4.3.5

[58.5]

Schimbul de date între EMS și DCS – Protocoale de aplicare pentru sprijinirea mecanismului mesajelor

4.2.8.2.8.4 (5)

4.3.6

[58.6]

Schimbul de date între EMS și DCS – Arhitectura de comunicații a EMS

4.2.8.2.8.4 (6)

4.3.7

[59]

EN 50463-5:2017

Aplicații feroviare. Măsurarea energiei electrice la bordul trenului. Partea 5: Evaluarea conformității

[59.1]

Sistemul de măsurare a energiei la bord – încercări

6.2.3.19a (3)

5.3.3 și 5.5.4

[60]

Rezervat

[61]

IRS UIC 50558:2017

Aplicație feroviară – Material rulant – Interfețe pentru comanda la distanță și cablurile de date – Caracteristici tehnice standard

[61.1]

Interfața fizică dintre unități pentru transmisia semnalelor

7.1.1.5.2 (8)

7.1.1

[62]

EN 16186-1:2014+A1:2018

Aplicații feroviare. Cabină de conducere. Partea 1: Date antropometrice și vizibilitate

[62.1]

Măsurătorile antropometrice ale mecanicului de locomotivă

Apendicele E

4

[62.2]

Vizibilitatea frontală

F.1

Anexa A

[62.3]

Vizibilitatea frontală

F.2, F.3, F.4

5.2.1

[63]

EN 14363:2005

Aplicații feroviare. Încercări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare. Încercări statice și în circulație

[63.1]

Conformitatea vehiculelor cu înclinația șinei

7.1.2. Nota (1) de la tabelul 17a

5

[64]

UIC 518:2009

Încercarea și omologarea vehiculelor feroviare din punctul de vedere al comportamentului lor dinamic. Siguranța. Oboseala căii ferate. Comportamentul de rulare

[64.1]

Conformitatea vehiculelor cu înclinația șinei

7.1.2. Nota (1) de la tabelul 17a

5-11

[65]

EN 16834:2019

Aplicații feroviare. Frâne. Performanța frânării

[65.1]

Procentul de masă frânată

4.2.4.5.2 (4)

8.1

[66]

EN 14478:2017

Aplicații feroviare. Frânare. Vocabular generic

[66.1]

Performanța frânării de urgență

6.2.3.8 (1)

4.6.3

[66.2]

Performanța frânării de serviciu

6.2.3.9 (1)

4.6.3

[67]

EN 15328:2020

Aplicații feroviare. Frânare. Garnituri de frână

[67.1]

Performanța frânării de urgență – coeficientul de frecare

4.2.4.5.2 (5)

5.2

[68]

EN 16452:2015+A1:2019

Aplicații feroviare. Frânare. Saboți de frână

[68.1]

Performanța frânării de urgență – coeficientul de frecare

4.2.4.5.2 (5)

5.3.1, 5.3.3

[69]

EN 50163:2004+A1:2007+A2:2020+A3:2022

Aplicații feroviare. Tensiuni de alimentare a rețelelor de tracțiune electrică

[69.1]

Exploatarea în intervalul de tensiuni și frecvențe

4.2.8.2.2 (1)

4

[70]

UIC 541-6:2010-10

Frâne. Frâna electropneumatică (frâna EP) și semnalul de alarmă pentru călători (PAS) pentru vehiculele utilizate la remorcare

[70.1]

Vagoanele de călători destinate exploatării generale

7.1.1.5.2 (3)

3, 7

[71]

EN 17065:2018

Aplicații feroviare. Frânare. Procedură de încercare pentru vagoane de călători

[71.1]

Vagoane de călători destinate utilizării în compuneri predefinite

7.1.1.5.1 (13)

5, 6

[71.2]

Vagoanele de călători destinate exploatării generale

7.1.1.5.2 (3)

5, 6

[72]

EN/IEC 62625-2:2016

Echipamente feroviare electronice – Sistem la bord de înregistrare a datelor de conducere – Partea 2: Încercări de conformitate

[72.1]

Încercare

4.2.9.6 (3)

5, 6

[73]

EN 14363:2016

Aplicații feroviare - Încercări și simulări pentru omologarea caracteristicilor de comportare dinamică ale vehiculelor feroviare - Comportament dinamic și încercări statice

[73.1]

Conformitatea vehiculelor cu înclinația șinei

7.1.2. Nota (1) de la tabelul 17a

4,5,7

[74]

EN 16586-1:2017

Aplicații feroviare – Proiectare destinată utilizării de către PMR – Accesibilitatea la materialul rulant pentru persoanele cu mobilitate redusă – Partea 1: Trepte pentru intrare și ieșire

[74.1]

Vagoane de călători destinate utilizării în compuneri predefinite

7.1.1.5.1 (19)

Anexa A

J-2   Documente tehnice (disponibile pe site-ul ERA)

Indice

Caracteristici de evaluat

Punctul din STI

Punct din documentul tehnic obligatoriu

[A]

ERA/ERTMS/033281 – V 5.0

Interfața dintre subsistemul «control-comandă și semnalizare de cale» și alte subsisteme

STI CCS, apendicele A tabelul A.2 indicele [77]

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe circuite de cale

4.2.3.3.1.1

 

[A.1]

Distanța maximă între osii consecutive

4.2.3.3.1.1 (1)

3.1.2.1 (distanța ai în figura 1)

[A.2]

Distanța maximă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie

4.2.3.3.1.1 (2)

3.1.2.4

3.1.2.5 (distanța bx în figura 1)

[A.3]

Distanța minimă între prima și ultima osie

4.2.3.3.1.1 (3)

3.1.2.3

[A.4]

Sarcina minimă pe osie în toate condițiile de sarcină

4.2.3.3.1.1 (4)

3.1.7.1

[A.5]

Rezistența electrică dintre suprafețele de rulare ale roților opuse ale unei osii montate

4.2.3.3.1.1 (5)

3.1.9

[A.6]

Pentru unitățile electrice echipate cu pantograf, impedanța minimă a vehiculului

4.2.3.3.1.1 (6)

3.2.2.1

[A.7]

Utilizarea dispozitivelor de asistență la manevră

4.2.3.3.1.1 (7)

3.1.8

[A.8]

Folosirea echipamentului de înnisipare

4.2.3.3.1.1 (8)

3.1.4

[A.9]

Utilizarea saboților de frână din materiale compozite

4.2.3.3.1.1 (9)

3.1.6

[A.10]

Cerințe pentru dispozitivele de lubrifiere a buzei de bandaj

4.2.3.3.1.1 (10)

3.1.5

[A.11]

Cerințe legate de interferența cu semnalele parazite transmise pe rețea

4.2.3.3.1.1 (11)

3.2.2

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu sistemul de detectare a trenurilor bazat pe numărătoare de osii

4.2.3.3.1.2

 

[A.12]

Distanța maximă între osii consecutive

4.2.3.3.1.2 (1)

3.1.2.1 (distanța ai în figura 1)

[A.13]

Distanța maximă între osii consecutive

4.2.3.3.1.2 (2)

3.1.2.2

[A.14]

La capătul unei unități proiectate să fie cuplată, distanța minimă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie (egală cu jumătate din valoarea specificată)

4.2.3.3.1.2 (3)

3.1.2.2

[A.15]

Distanța maximă dintre capătul anterior/posterior al trenului și prima/ultima osie

4.2.3.3.1.2 (4)

3.1.2.4

3.1.2.5 (distanța bx în figura 1)

[A.16]

Geometria roții

4.2.3.3.1.2 (5)

3.1.3.1-3.1.3.4

[A.17]

Spațiu fără componente metalice sau inductive între roți

4.2.3.3.1.2 (6)

3.1.3.5

[A.18]

Caracteristicile materialului roților

4.2.3.3.1.2 (7)

3.1.3.6

[A.19]

Cerințe legate de câmpurile electromagnetice

4.2.3.3.1.2 (8)

3.2.1

[A.20]

Utilizarea frânelor de cale magnetice sau cu curenți turbionari

4.2.3.3.1.2 (9)

3.2.3

Caracteristicile materialului rulant pentru compatibilitatea cu echipamentele cu bucle de detecție

4.2.3.3.1.3

 

[A.21]

Structura metalică a vehiculului

4.2.3.3.1.3 (1)

3.1.7.2

Condiții de autorizare unică

7.1.1.5.

 

[A.22]

Unitate echipată cu dispozitive de lubrifiere a buzei de bandaj

7.1.1.5.1 (10)

3.1.5

[A.23]

Unitate echipată cu frână de cale cu curenți turbionari

7.1.1.5.1 (11)

3.2.3

[A.24]

Unitate echipată cu frână de cale magnetică

7.1.1.5.1 (12)

3.2.3

[A.25]

Proiectarea unității

7.1.1.5.1 (15)

3.1

[A.26]

Benzi de gestionare a frecvențelor

7.1.1.5.1 (16)

3.2

[B]

SUBSET-034

FIS pentru interfața cu trenul

STI CCS, apendicele A tabelul A.2 indicele [7]

[B.1]

Starea sistemului de înclinare

4.2.3.4.2

2.6.2.4.3, 2.9 și 3

[B.2]

Presiunea de frânare

4.2.4.3

2.3.2, 2.9 și 3

[B.3]

Starea de frânare specială «frână electropneumatică (EP)»

2.3.6, 2.9 și 3

[B.4]

Comanda de frânare de urgență

4.2.4.4.1

2.3.3, 2.9 și 3

[B.5]

Comanda de frânare de serviciu

4.2.4.4.2

2.3.1, 2.9 și 3

[B.6]

Zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: frâna cu recuperare

4.2.4.4.4

2.3.4, 2.9 și 3

[B.7]

Inhibarea frânării speciale – comenzi STM: frâna cu recuperare

2.3.5, 2.9 și 3

[B.8]

Starea de frânare specială: frâna cu recuperare

2.3.6, 2.9 și 3

[B.9]

Zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: frâna de cale magnetică

4.2.4.8.2

2.3.4, 2.9 și 3

[B.10]

Inhibarea frânării speciale – comenzi STM: frâna de cale magnetică

2.3.5, 2.9 și 3

[B.11]

Starea de frânare specială: frâna de cale magnetică

2.3.6, 2.9 și 3

[B.12]

Zona de inhibare a frânării speciale – comenzi de cale: Frâna de cale cu curenți turbionari

4.2.4.8.3

2.3.4, 2.9 și 3

[B.13]

Inhibare a frânei speciale – Ordine STM: frâna de cale cu curenți turbionari

2.3.5, 2.9 și 3

[B.14]

Starea de frânare specială: frâna de cale cu curenți turbionari

2.3.6, 2.9 și 3

[B.15]

Peronul gării

4.2.5.5.6

2.4.6, 2.9 și 3

[B.16]

Întreruperea tracțiunii

4.2.8.1.2

2.4.9, 2.9 și 3

[B.1]

Modificarea consumului de curent permis

4.2.8.2.4

2.4.10, 2.9 și 3

[B.17]

Schimbarea sistemului de tracțiune

4.2.8.2.9.8

4.2.8.2.9.8

2.4.1, 2.9 și 3

[B.18]

Tronson fără electricitate cu pantograf care trebuie să fie coborât – comenzi de cale

2.4.2, 2.9 și 3

[B.19]

Tronson fără electricitate cu întrerupător principal care trebuie să fie oprit – comenzi de cale

2.4.7, 2.9 și 3

[B.20]

Întrerupător principal – comenzi STM

2.4.8, 2.9 și 3

[B.21]

Pantograf – comenzi STM

2.4.3, 2.9 și 3

[B.22]

Starea cabinei

4.2.9.1.6

2.5.1, 2.9 și 3

[B.23]

Regulator de direcție

2.5.2, 2.9 și 3

[B.24]

Manevră la distanță

4.2.9.3.6

2.5.5, 2.9 și 3

[B.25]

Stand-by

4.2.9.3.7.1

2.2.1, 2.9 și 3

[B.26]

Manevră pasivă

4.2.9.3.7.2

2.2.2, 2.9 și 3

[B.27]

Neprincipal

4.2.9.3.7.3

2.2.3, 2.9 și 3

[B.28]

Starea de tracțiune

4.2.9.3.8

2.5.4, 2.9 și 3

[B.29]

Zona de etanșeitate – comenzi de cale

4.2.10.4.2

2.4.4, 2.9 și 3

[B.30]

Etanșeitate – comenzi STM

2.4.5, 2.9 și 3

[B.31]

Funcționalitatea ATO la bord

4.2.13

2.2.5, 2.9 și 3

[C]

Leitfaden Sicherstellung der technischen Kompatibilität für Fahrzeuge mit Seitenwindnachweis nach TSI LOC&PAS zu Anforderungen der Ril 807.04: 2016-09

[C.1]

limitele curbei de vânt caracteristice (CWC) a unității pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania

7.1.1.5.1(20)(f)

Punctul relevant

[D]

Ergänzungsregelung Nr. B017 zur bremstechnischen Ausrüstung von Fahrzeugen zum Betrieb auf Steilstrecken: 2021-05

[D.1]

unități destinate a fi exploatate în Germania pe linii cu o declivitate mai mare de 40 ‰

7.1.1.5.1(20)(g)

Punctul relevant

[E]

Verwaltungsvorschrift zur Prüfung von Notein- und Notausstiegfenstern (NEA) in Schienenfahrzeugen: 2007-02-26

[E.1]

ieșiri de urgență pentru unitățile destinate a fi exploatate în Germania

7.1.1.5.1(20)(h)

3.2

(i)

se adaugă următorul apendice K:

„Apendicele K

Procesul de validare pentru piesele finale noi ale frânei de cale magnetice (MTB)

Scopul procesului de validare este de a verifica compatibilitatea MTB cu elementele căii ferate. Orice piesă finală nouă sau orice piese geometrice modificate finale trebuie supuse încercărilor cu următorii parametri:

Tangentele încrucișărilor fixe ale aparatelor de cale trebuie să se situeze în intervalul cuprins între 0,034 și 0,056 și în intervalul cuprins între 0,08 și 0,12 (a se vedea tabelul 1).

Pentru încercare, aparatele de cale se încrucișează de trei ori în fiecare dintre cele patru direcții posibile cu MTB activată la fiecare dintre următoarele viteze constante (a se vedea tabelul 1).

Tabelul K.1

Parametri pentru încercare

 

Viteză [km/h] direcție

Tipul de macaz

Image 12

Image 13

Image 14

Image 15

0,08 – 0,12

15

15

15

15

0,08 – 0,12

120

40

120

40

0,034 – 0,056

15

15

15

15

0,034 – 0,056

120

80 -100

120

80 -100

Notă:

pentru încercare, ar putea fi necesară adaptarea sistemului de control al MTB.

Încercarea trebuie efectuată în condiții uscate.

Încercarea trebuie efectuată în condiții de patine magnetice și piese finale noi și uzate.

Încercarea în condiții de uzură trebuie efectuată la uzura radială maximă admisă a suprafeței de frecare sau, respectiv, a patinei magnetice, definită în specificație (a se vedea figura 1).

Figura K.1

Uzura radială maximă

Image 16

Legendă:

X

uzura radială maximă admisă, exprimată în mm

Posibilitatea de încercare 1

Această încercare se aplică modificărilor aduse pieselor finale enumerate în specificația menționată în apendicele J-1, indicele [16]. Sunt permise doar abateri de maximum 10 % pentru cel mult 5 dimensiuni.

În timpul încercării, verificarea vizuală se efectuează prin înregistrarea video a tuturor pieselor finale. Suprafețele laterale ale tuturor pieselor finale și ale patinelor magnetice ale MTB trebuie să fie vopsite în culori deschise.

Criterii de acceptare:

lipsa oricărei deteriorări mecanice a unei părți a MTB;

lipsa oricărei dovezi a unei deraieri permanente a MTB;

NOTĂ: Este admisă prezența scânteilor în timpul frânării.

lipsa oricărei dovezi a unui contact în partea laterală a MTB în afara unei distanțe de 55 mm pe direcție verticală de la partea superioară a șinei.

Posibilitatea de încercare 2

Această încercare se aplică pieselor finale nou proiectate. Pe lângă posibilitatea de încercare 1, se măsoară forțele laterale și longitudinale (a se vedea figura 2) dintre MTB și boghiu.

Figura K.2

Prezentare generală a transmisiei forței

Image 17

Legendă

1

forțele de interfață cu cadrul boghiului FBZ

2

forța de atracție FHZ

3

forța longitudinală FB,x

4

forța de frânare Fx

5

forța laterală FQ

6

ciuperca șinei

7

forțele de interfață

Criterii de acceptare:

Criterii de acceptare pentru posibilitatea de încercare 2:

Forța laterală FQ și forța longitudinală FB,x către interior la rularea peste aparatele de cale:

Trebuie respectată acțiunea unei forțe laterale egale cu de 0,18 ori forța magnetică de atracție către interior (spre centrul liniei) în apropierea pieselor finale, cu o forță longitudinală simultană de 0,2 ori mai mare decât forța magnetică de atracție.

Forța laterală FQ și forța longitudinală FB,x către exterior la rularea peste aparatele de cale:

Trebuie respectată acțiunea unei forțe laterale egale cu de 0,12 ori forța magnetică de atracție către exterior în apropierea pieselor finale, cu o forță longitudinală simultană de 0,2 ori mai mare decât forța magnetică de atracție.

Forța laterală excepțională FQ către interior (spre centrul liniei) la rularea peste aparatele de cale:

Măsurătorile efectuate până în prezent pe vehicule au identificat forțe către interior de până la de aproximativ 0,35 de ori forța magnetică de atracție (depinzând în mare măsură de starea de uzură a aparatului de cale care a fost traversat).

Forța laterală excepțională FQ către exterior la rularea peste aparatele de cale:

Măsurătorile efectuate până în prezent pe vehicule au identificat forțe către exterior de până la de aproximativ 0,23 de ori forța magnetică de atracție (depinzând în mare măsură de starea de uzură a aparatului de cale care a fost traversat).

Posibilitatea de încercare 3

Această încercare se aplică pieselor finale nou proiectate. După posibilitatea de încercare 2, se realizează posibilitatea de încercare 3 în cazul în care este necesară măsurarea deplasării aparatelor de cale. Se permite realizarea posibilităților 2 și 3 în cadrul unei singure runde de încercare.

Măsurarea deplasării aparatului de cale:

Aparatul de cale este prevăzut cu senzori pentru măsurarea deplasării părților mobile identificate cu roșu în figura 3 de mai jos (zona vârfului).

Secvența de încercare:

Secvența de încercare constă în efectuarea a trei runde de încercare pentru fiecare dintre pozițiile A, B, C și D la viteză constantă. Viteza de încercare trebuie să corespundă vitezei care determină coeficientul maxim de frecare (de regulă, în jurul vitezei de 15 km/h).

Figura K.3

Măsurarea deplasării aparatului de cale

Image 18

Legendă:

1

vârful aparatului de cale

2

baza aparatului de cale

3

zonă prevăzută cu senzori

Criterii de acceptare:

În cazul rundelor cu tipurile A și B, deplasarea de la vârful aparatului de cale la baza acestuia nu trebuie să depășească 4,0 mm.

În cazul rundelor cu tipurile C și D, deplasarea de la baza aparatului de cale la vârful acestuia nu trebuie să depășească 7,0 mm.

;

(j)

se adaugă următorul apendice L:

„Apendicele L

Modificări ale cerințelor și regimuri de tranziție

Pentru alte puncte STI decât cele enumerate în tabelul L.1 și în tabelul L.2, conformitatea cu «STI anterioară» [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387] implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Modificări cu un regim de tranziție generic de 7 ani

Pentru punctele STI enumerate în tabelul L.1, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu versiunea prezentei STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023 trebuie să respecte cerința din prezenta STI de la 28 septembrie 2030.

Proiectele aflate în faza de producție și materialul rulant în exploatare nu sunt afectate de cerințele STI enumerate în tabelul L.1.

Tabelul L.1

Regimul de tranziție de 7 ani

Punctul (punctele) din STI

Punctul (punctele) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

4.2.2.5 (7)

4.2.2.5 (7)

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicele [3]

4.2.2.10 (1)

4.2.2.10 (1)

Cerințe suplimentare

4.2.3.2.1 (2)

4.2.3.2.1 (2)

Modificarea cerinței

4.2.3.7

4.2.3.7

Modificarea cerințelor

4.2.4.3

7.1.1.5.2 (3)

4.2.4.3

6.2.7a

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicele [12]

4.2.4.5.1

4.2.4.5.2

4.2.4.5.3

4.2.4.5.5

4.2.4.5.1

4.2.4.5.2

4.2.4.5.3

4.2.4.5.5

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicii [13] și [14]

4.2.4.5.2 (4)

4.2.4.5.2 (4)

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicele [65]

4.2.4.5.2 (5)

4.2.4.5.2 (5)

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicii [67] și [68]

4.2.4.6.2 (6)

6.1.3.2 (1)

4.2.4.6.2 (8)

6.2.3.10 (1)

4.2.4.6.2 (6)

6.1.3.2 (1)

4.2.4.6.2 (8)

6.2.3.10 (1)

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicele [15]

4.2.6.2.4 (3)

4.2.6.2.4 (3)

Trimitere actualizată la standard – eliminarea trimiterii la STI HS 2008

4.2.5.3.2 (4a)

Nicio cerință

Cerință nouă

4.2.5.4 (7)

Nicio cerință

Cerință nouă de consemnare în documentație a existenței sau a inexistenței unor dispozitive de comunicare

4.2.7.1.4 (3)

4.2.7.1.4 Notă

Cerință clară privind locurile în care este necesară utilizarea farurilor în regim de lumină intermitentă automată

4.2.8.2.5 (1)

4.2.8.2.5 (1)

Extinderea la sistemele de curent alternativ

4.2.8.2.9.6 (3a) și 6.2.3.20

nu se aplică

Cerință nouă

4.2.8.2.9.7 (3) și (4) și 6.2.3.21

4.2.8.2.9.7 (3) și (4)

Modificarea parametrului

4.2.9.2.1 și 4.2.9.2.2

4.2.9.2.1 și 4.2.9.2.2

Evoluția specificației menționate în apendicele J-1, indicele [28]

4.2.9.3.7 și 4.2.9.3.7a

Nicio cerință

Cerință nouă

4.2.10.2.1 (2) și 4.2.10.2.2 (2)

4.2.10.2.1 (2) și 4.2.10.2.2 (2)

Evoluția standardului menționat

A se vedea, de asemenea, punctul 7.1.1.4

4.2.12.2

4.2.12.2

Evoluția documentației necesare în raport cu evoluția cerințelor

7.1.1.3 (1)

7.1.1.3 (1)

Cerință nouă

7.1.6

Nicio cerință

Acest caz se aplică proiectării de vehicule nou dezvoltate în care ETCS de bord nu este încă instalat, pentru ca subsistemul «material rulant» să fie pregătit atunci când va fi instalat ETCS.

Punctele care fac referire la apendicele J-2, indicele [A] (cu excepția punctului 3.2.2)

Punctele care fac referire la apendicele J-2, indicele [1]

ERA/ERTMS/033281 versiunea 5 înlocuiește ERA/ERTMS/033281 versiunea 4, principalele modificări vizând gestionarea frecvențelor pentru limitele curentului perturbator și închiderea punctelor deschise.

Regimul de tranziție este definit în apendicele B tabelul B.1 din STI CCS

Modificări cu un regim de tranziție specific

Pentru punctele STI enumerate în tabelul L.2, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023, proiectele aflate în faza de producție și unitățile în exploatare trebuie să respecte cerința prezentei STI în conformitate cu regimul de tranziție corespunzător stabilit în tabelul L.2 începând cu 28 septembrie 2023.

Tabelul L.2

Regim de tranziție specific

Punctul (punctele) din STI

Punctul (punctele) din versiunea anterioară a STI

Explicarea modificării STI

Regim de tranziție

Faza de proiectare nu a început

Faza de proiectare a început

Faza de producție

Unități aflate în exploatare

Punctele care fac referire la specificația menționată în apendicele J-2, indicele [B]

4.2.4.4.1, 4.2.5.3.4, 4.2.5.5.6, 4.2.8.2.9.8, 4.2.10.4.2

Funcțiile de interfață a trenului specificate între ETCS de bord și materialul rulant sunt identificate de la un capăt la altul, inclusiv dispozițiile privind verificarea CE

Pentru funcțiile noi de interfață a trenului identificate la indicele [7], regimurile de tranziție sunt definite în tabelul B.1 – Versiunea sistemului ETCS din apendicele B la STI CCS.

Pentru funcțiile de interfață a trenului care nu sunt modificate la indicele [7], regimurile de tranziție sunt definite în tabelul B1 – Respectare parțială din apendicele B la STI CCS

4.2.13

Nicio cerință

Cerințe privind interfața aplicabile unităților echipate cu ETCS de bord și destinate a fi echipate cu funcția de conducere automată a trenului la bord până la gradul de automatizare 2

Regimurile de tranziție pentru implementarea ATO la bord sunt definite în apendicele B, tabelul B1 – Implementarea ATO la bord din STI CCS

Punctele care fac referire la punctul 3.2.2 din apendicele J-2, indicele [A]

punctele care fac referire la punctul 3.2.2 din apendicele J-2, indicele [1]

ERA/ERTMS/033281 V5 înlocuiește ERA/ERTMS/033281 V4, principalele modificări vizând gestionarea frecvențelor pentru limitele curentului perturbator și închiderea punctelor deschise.

Regimul de tranziție este definit în apendicele B tabelul B.1 din STI CCS

7.1.1.3 subpunctul 2 litera (a)

7.1.1.3

Certificarea CE obligatorie pentru vehiculele speciale

6 luni

nu se aplică


(*1)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).”

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110).

(*3)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot», de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).”

(*4)  Regulamentul (UE) nr. 321/2013 al Comisiei din 13 martie 2013 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul „material rulant — vagoane de marfă” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2006/861/CE (JO L 104, 12.4.2013, p. 1).

(*5)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 a Comisiei din 25 octombrie 2018 de stabilire a specificațiilor pentru registrele vehiculelor menționate la articolul 47 din Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului și de modificare și abrogare a Deciziei 2007/756/CE a Comisiei (JO L 268, 26.10.2018, p. 53).”

(*6)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «energie» al sistemului feroviar din Uniune ( JO L 356, 12.12.2014, p. 179).”

(*7)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „infrastructură” al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 1).

(*8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul exploatare și gestionarea traficului al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139 I , 27.5.2019, p. 5).”

(*9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695 al Comisiei din 10 august 2023 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/919 (JO L 222, 8.9.2023, p. 380.).”

(*10)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(*11)  Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).

(*12)  Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunității (JO L 64, 4.3.2006, p. 52).”

(*13)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la „siguranța în tunelurile feroviare” a sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 394).”

(*14)  Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 356, 12.12.2014, p. 520).

(*15)  Recomandarea 2011/622/UE a Comisiei din 20 septembrie 2011 privind procedura de demonstrare a nivelului de conformitate a liniilor de cale ferată existente cu parametrii de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate (JO L 243, 21.9.2011, p. 23).”

(*16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 al Comisiei din 4 aprilie 2018 de instituire a modalităților practice pentru procesul de autorizare a vehiculelor feroviare și de autorizare de tip a vehiculelor feroviare în temeiul Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 90, 6.4.2018, p. 66).”

(*17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/387 al Comisiei din 9 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 321/2013, (UE) nr. 1302/2014 și (UE) 2016/919 în ceea ce privește extinderea zonei de utilizare și etapele de tranziție (JO L 73, 10.3.2020, p. 6-18).

(*18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779 al Comisiei din 16 mai 2019 de stabilire a unor dispoziții detaliate privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vehiculelor în temeiul Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 445/2011 al Comisiei (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 360).”

(*19)  Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 172, 17.5.2021, p. 1).” ”


(1)  Modulele CA1, CA2 sau CH pot fi utilizate doar în cazul produselor fabricate conform unui proiect dezvoltat și deja folosit pentru a introduce produse pe piață înainte de intrarea în vigoare a STI-urilor relevante aplicabile produselor respective, cu condiția ca fabricantul să demonstreze organismului notificat că analiza proiectului și examinarea de tip au fost efectuate pentru aplicații anterioare în condiții comparabile și că acestea sunt în conformitate cu cerințele prezentei STI; această demonstrație trebuie documentată și se consideră că oferă același nivel de dovadă ca modulul CB sau examinarea proiectului în conformitate cu modulul CH1.

(2)  Cuvântul «da» înseamnă că solicitantul va aplica anexa I la MSC privind ER pentru a demonstra că vehiculul modificat asigură un nivel de siguranță egal sau mai ridicat. Această demonstrație trebuie evaluată în mod independent de către un organism de evaluare definit în MSC privind ER. Dacă acest organism ajunge la concluzia că noua evaluare a siguranței demonstrează un nivel de siguranță mai scăzut sau dacă rezultatul este neclar, solicitantul trebuie să ceară o autorizație de introducere pe piață.

(3)  Materialul rulant care îndeplinește una dintre următoarele condiții este considerat compatibil cu toate înclinațiile șinei:

material rulant evaluat în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1 indicele [9] sau indicele [73]

material rulant evaluat în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [63] (modificat sau nu prin documentul ERA/TD/2012-17/INT) sau cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [64], cu rezultatul că nu există restricții cu privire la o anumită înclinație a șinei;

material rulant evaluat în conformitate cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [63] (modificat sau nu prin documentul ERA/TD/2012-17/INT) sau cu specificația menționată în apendicele J-1, indicele [64], cu rezultatul că există o restricție cu privire la o anumită înclinație a șinei și o nouă evaluare a condițiilor de încercare a contactului roată-șină pe baza profilurilor reale ale roții și ale șinei și pe baza ecartamentului măsurat demonstrează conformitatea cu cerințele privind condițiile de contact roată-șină din specificația menționată în apendicele J-1, indicele [9].

(4)  Pentru roțile interioare ale boghiurilor cu 3 axe este permisă o dimensiune de 21 mm.


ANEXA VI

„ANEXĂ

CUPRINS

1.

INTRODUCERE 308

1.1.

Domeniul tehnic de aplicare 308

1.1.1.

Domeniul de aplicare în ceea ce privește materialul rulant 308

1.1.2.

Domeniul de aplicare în ceea ce privește exploatarea 308

1.2.

Domeniul geografic de aplicare 308

2.

DEFINIREA SUBSISTEMULUI 308

3.

CERINȚE ESENȚIALE 309

4.

CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI 309

4.1.

Introducere 309

4.2.

Specificații funcționale și tehnice ale subsistemelor 309

4.2.1.

Limitele zgomotului la staționare 310

4.2.2.

Limitele zgomotului la pornire 310

4.2.3.

Limitele zgomotului la trecere 311

4.2.4.

Limitele zgomotului din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă 311

4.3.

Specificații funcționale și tehnice ale interfețelor 312

4.4.

Norme de exploatare 312

4.4.1.

Norme specifice pentru exploatarea vagoanelor pe rutele mai silențioase în caz de exploatare în condiții de avarie 312

4.4.2.

Norme specifice pentru exploatarea vagoanelor pe rute mai silențioase în cazul efectuării lucrărilor de infrastructură și întreținerii vagoanelor 312

4.5.

Norme de întreținere 312

4.6.

Calificări profesionale 312

4.7.

Condiții de sănătate și de siguranță 312

5.

ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE 312

5.1.

Generalități 312

5.2.

Specificații privind elementele constitutive de interoperabilitate 312

5.2.1.

Element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții 312

6.

EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI VERIFICAREA CE 313

6.1.

Elemente constitutive de interoperabilitate 313

6.1.1.

Module 313

6.1.2.

Proceduri de evaluare a conformității 313

6.2.

Subsistemul «material rulant» privind zgomotul emis de materialul rulant 313

6.2.1.

Module 313

6.2.2.

Proceduri de verificare CE 314

6.2.3.

Evaluare simplificată 316

7.

PUNEREA ÎN APLICARE 317

7.1.

Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor noi 317

7.2.

Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor existente 317

7.2.1.

Dispoziții în cazul modificării materialului rulant în exploatare sau a unui tip de material rulant existent 317

7.2.2.

Dispoziții suplimentare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente 318

7.3.

Cazuri specifice 318

7.3.1.

Introducere 318

7.3.2.

Lista cazurilor specifice 318

7.4.

Reguli speciale de punere în aplicare 319

7.4.1.

Reguli speciale de punere în aplicare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente (punctul 7.2.2) 319

7.4.2.

Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase (punctul 7.2.2.2) 319
Apendice 234

1.   INTRODUCERE

Specificațiile tehnice de interoperabilitate (STI) stabilesc nivelul optim de specificații armonizate pentru fiecare subsistem (sau parte a unui sistem), pentru a asigura siguranța și interoperabilitatea sistemului feroviar, pentru a facilita, îmbunătăți și dezvolta serviciile de transport feroviar în cadrul Uniunii și cu țările terțe și pentru a contribui la finalizarea spațiului feroviar unic european și la realizarea treptată a pieței interne. Specificațiile din STI-uri trebuie să îndeplinească cerințele esențiale stabilite în anexa III la Directiva (UE) 2016/797.

În conformitate cu principiul proporționalității, prezenta STI stabilește nivelul optim de armonizare cu privire la specificațiile privind subsistemul «material rulant», astfel cum este definit la punctul 1.1, conceput să limiteze emisia de zgomot a sistemului feroviar din cadrul Uniunii.

1.1.   Domeniul tehnic de aplicare

1.1.1.   Domeniul de aplicare în ceea ce privește materialul rulant

Prezenta STI se aplică întregului material rulant care intră în domeniul de aplicare al anexei la Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 («STI LOC&PAS») și al anexei la Regulamentul (UE) nr. 321/2013 («STI WAG»).

1.1.2.   Domeniul de aplicare în ceea ce privește exploatarea

Împreună cu anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei (1) («STI OPE»), prezenta STI se aplică exploatării vagoanelor de marfă utilizate pe rutele din infrastructura feroviară desemnate ca fiind «rute mai silențioase».

1.2.   Domeniul geografic de aplicare

Domeniul geografic de aplicare al prezentei STI corespunde domeniilor de aplicare definite la punctul 1.2 din STI LOC&PAS și la punctul 1.2 din STI WAG, fiecare pentru materialul lor rulant vizat.

2.   DEFINIREA SUBSISTEMULUI

«Unitate» înseamnă materialul rulant căruia i se aplică prezenta STI și care, prin urmare, face obiectul procedurii de verificare «CE». Capitolul 2 din STI LOC&PAS și capitolul 2 din STI WAG descriu în ce poate consta o unitate.

Cerințele prezentei STI se aplică următoarelor categorii de material rulant prevăzute în secțiunea 2 din anexa I la Directiva (UE) 2016/797:

(a)

locomotive și material rulant pentru trenurile de călători, inclusiv unități de tracțiune termică sau electrică, trenuri de călători autopropulsate cu motoare termice sau electrice și vagoane de călători. Această categorie este definită mai detaliat în capitolul 2 din STI LOC&PAS și este menționată în prezenta STI ca locomotive, rame electrice (EMU), rame diesel (DMU) și vagoane de călători;

(b)

vagoane de marfă, inclusiv vehicule cu platformă joasă destinate întregii rețele și vehicule destinate transportului de camioane. Această categorie este definită mai detaliat în capitolul 2 din STI WAG și este menționată în prezenta STI ca vagoane;

(c)

vehicule speciale, precum mașinile de cale. Această categorie este definită mai detaliat în capitolul 2 din STI LOC&PAS.

3.   CERINȚE ESENȚIALE

Toți parametrii de bază stabiliți în prezenta STI sunt legați de cel puțin una dintre cerințele esențiale prevăzute în anexa III la Directiva (UE) 2016/797. Tabelul 1 indică alocarea.

Tabelul 1

Parametrii de bază și legătura acestora cu cerințele esențiale

Punctul

Parametru de bază

Cerințe esențiale

Siguranță

Fiabilitate și disponibilitate

Sănătate

Protecția mediului

Compatibilitate tehnică

Accesibilitate

4.2.1

Limitele zgomotului la staționare

 

 

 

1.4.4

 

 

4.2.2

Limitele zgomotului la pornire

 

 

 

1.4.4

 

 

4.2.3

Limitele zgomotului la trecere

 

 

 

1.4.4

 

 

4.2.4

Limitele zgomotului din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

 

 

 

1.4.4

 

 

4.   CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI

4.1.   Introducere

Prezentul capitol stabilește nivelul optim de armonizare cu privire la specificațiile privind subsistemul «material rulant», conceput să limiteze emisia de zgomot a sistemului feroviar din cadrul Uniunii și să obțină interoperabilitate.

4.2.   Specificații funcționale și tehnice ale subsistemelor

Următorii parametrii au fost identificați ca fiind critici pentru interoperabilitate (parametrii de bază):

(a)

«zgomot la staționare»;

(b)

«zgomot la pornire»;

(c)

«zgomot la trecere»;

(d)

«zgomot din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă».

Specificațiile funcționale și tehnice corespunzătoare alocate diferitelor categorii de material rulant sunt stabilite la prezentul punct. În cazul unităților echipate atât cu motoare termice, cât și electrice, sunt respectate valorile-limită relevante în toate modurile normale de funcționare. Dacă unul dintre aceste moduri de funcționare prevede folosirea simultană a motoarelor termice și a celor electrice, se aplică valoarea-limită mai puțin restrictivă. În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) și cu articolul 2 alineatul (13) din Directiva (UE) 2016/797, pot fi adoptate dispoziții pentru cazuri specifice. Aceste dispoziții sunt indicate la punctul 7.3.

Procedurile de evaluare pentru cerințele de la prezentul punct sunt definite la punctele indicate de la capitolul 6.

4.2.1.   Limitele zgomotului la staționare

Valorile-limită pentru următoarele niveluri de presiune acustică în condiții normale ale vehiculului în legătură cu zgomotul la staționare alocate categoriilor subsistemului «material rulant» sunt stabilite în tabelul 2:

(a)

nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A al unității (LpAeq,T[unitate]);

(b)

nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A la cea mai apropiată poziție de măsurare i, luând în considerare compresorul cu aer principal (Li pAeq,T);

(c)

nivelul de presiune acustică ponderat AF la cea mai apropiată poziție de măsurare i, luând în considerare zgomotul intermitent al supapei de evacuare a uscătorului cu aer (Li pAFmax).

Valorile-limită sunt stabilite la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra părții superioare a șinei.

Tabelul 2

Valorile-limită pentru zgomotul la staționare

Categoria subsistemului «material rulant»

LpAeq,T[unitate] [dB]

Li pAeq,T [dB]

Li pAFmax [dB]

Locomotive electrice și vehicule speciale cu tracțiune electrică

70

75

85

Locomotive diesel și vehicule speciale cu tracțiune diesel

71

78

EMU-uri

65

68

DMU-uri

72

76

Vagoane de călători

64

68

Vagoane

65

nu se aplică

nu se aplică

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.1.

4.2.2.   Limitele zgomotului la pornire

Valorile-limită pentru nivelul de presiune acustică maxim ponderat AF (LpAF,max) în legătură cu zgomotul la pornire alocate categoriilor subsistemului «material rulant» sunt stabilite în tabelul 3. Valorile-limită sunt stabilite la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra părții superioare a șinei.

Tabelul 3

Valorile-limită pentru zgomotul la pornire

Categoria subsistemului «material rulant»

LpAF,max [dB]

Locomotive electrice cu o putere de tracțiune totală P < 4 500  kW

81

Locomotive electrice cu o putere de tracțiune totală P ≥ 4 500  kW

Vehicule speciale cu tracțiune electrică

84

Locomotive diesel cu P < 2 000  kW la arborele de ieșire al motorului

85

Locomotive diesel cu P ≥ 2 000  kW la arborele de ieșire al motorului

Vehicule speciale cu tracțiune diesel

87

EMU-uri cu o viteză maximă vmax < 250 km/h

80

EMU-uri cu o viteză maximă vmax ≥ 250 km/h

83

DMU-uri cu P < 560 kW/motor la arborele de ieșire al motorului

82

DMU-uri cu P ≥ 560 kW/motor la arborele de ieșire al motorului

83

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.2.

4.2.3.   Limitele zgomotului la trecere

Valorile-limită pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A la o viteză de 80 km/h [LpAeq,Tp,(80 km/h)] și, dacă este cazul, la 250 km/h [LpAeq,Tp,(250 km/h)] în legătură cu zgomotul la trecere alocate categoriilor subsistemului «material rulant» sunt stabilite în tabelul 4. Valorile-limită sunt stabilite la o distanță de 7,5 m de la axa căii ferate și la 1,2 m deasupra părții superioare a șinei.

Măsurătorile la viteze mai mari sau egale cu 250 km/h sunt efectuate, de asemenea, la «poziția de măsurare suplimentară» cu o înălțime de 3,5 m deasupra părții superioare a șinei în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [1] și sunt evaluate pe baza valorilor-limită aplicabile din tabelul 4.

Tabelul 4

Valorile-limită pentru zgomotul la trecere

Categoria subsistemului «material rulant»

LpAeq,Tp (80 km/h) [dB]

LpAeq,Tp (250 km/h) [dB]

Locomotive electrice și vehicule speciale cu tracțiune electrică

84

99

Locomotive diesel și vehicule speciale cu tracțiune diesel

85

nu se aplică

EMU-uri

80

95

DMU-uri

81

96

Vagoane de călători

79

nu se aplică

Vagoane (normalizate la APL = 0,225) (2)

83

nu se aplică

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.3.

4.2.3.a.   Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții (adică sabotul de frână) influențează zgomotul la trecere deoarece creează rugozitate pe suprafața de rulare a roții la frânare.

Demonstrarea conformității saboților de frână pentru vagoanele de marfă este descrisă la punctul 6.1.2.1 din prezenta STI. Conformitatea saboților de frână cu punctul respectiv nu scutește unitatea care face obiectul evaluării de la îndeplinirea cerințelor prevăzute la punctul 4.2.3 și de la demonstrarea conformității prevăzute la punctul 6.2.2.3.

4.2.4.   Limitele zgomotului din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

Valorile-limită pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LpAeq,T) în legătură cu zgomotul din interiorul cabinei mecanicului locomotivelor electrice și diesel, EMU-urilor, DMU-urilor și vagoanelor de călători dotate cu o cabină sunt stabilite în tabelul 5. Valorile-limită sunt stabilite pentru spațiul din apropierea urechilor mecanicului de locomotivă.

Aceste valori-limită nu sunt obligatorii pentru vehiculele speciale. Cu toate acestea, demonstrarea conformității menționată la punctul 6.2.2.4 trebuie efectuată, iar valorile rezultate trebuie înregistrate în dosarul tehnic.

Tabelul 5

Valorile-limită pentru zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

Zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

LpAeq,T [dB]

La staționare cu sirenele pornite

95

La viteza maximă vmax dacă vmax < 250 km/h

78

La viteza maximă vmax dacă 250 km/h ≤ vmax < 350 km/h

80

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.4.

4.3.   Specificații funcționale și tehnice ale interfețelor

Prezenta STI are următoarele interfețe cu subsistemul «material rulant»:

Interfața cu subsistemele menționate în capitolul 2 literele (a) și (c) din prezenta anexă (tratate în STI LOC&PAS) în ceea ce privește:

zgomotul la staționare;

zgomotul la pornire (nu se aplică în cazul vagoanelor de călători);

zgomotul la trecere;

zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă, unde este cazul.

Interfața cu subsistemele menționate în capitolul 2 litera (b) din prezenta anexă (tratate în STI WAG) în ceea ce privește:

zgomotul la trecere;

zgomotul la staționare.

Prezenta STI are următoarea interfață cu STI OPE în ceea ce privește:

zgomotul la trecere.

4.4.   Norme de exploatare

Cerințele privind normele de exploatare pentru subsistemul «material rulant» sunt stabilite la punctul 4.4 din STI LOC&PAS și la punctul 4.4 din STI WAG.

4.4.1.   Norme specifice pentru exploatarea vagoanelor pe rutele mai silențioase în caz de exploatare în condiții de avarie

Dispozițiile în caz de urgență stabilite la punctul 4.2.3.6.3 din STI OPE includ exploatarea vagoanelor care nu respectă punctul 7.2.2.2 din prezenta anexă pe rutele mai silențioase.

Această măsură poate fi aplicată pentru a aborda restricțiile de capacitate sau constrângerile operaționale cauzate de defecțiuni ale materialului rulant, condiții meteorologice extreme, accidente sau incidente și defecțiuni ale infrastructurii.

4.4.2.   Norme specifice pentru exploatarea vagoanelor pe rute mai silențioase în cazul efectuării lucrărilor de infrastructură și întreținerii vagoanelor

Exploatarea vagoanelor care nu respectă punctul 7.2.2.2 pe rutele mai silențioase este posibilă în cazul efectuării activităților de întreținere a vagoanelor, atunci când nu există decât o rută mai silențioasă pentru accesarea atelierului de întreținere.

Dispozițiile în caz de urgență menționate la punctul 4.4.1 se aplică în cazul efectuării lucrărilor de infrastructură atunci când o rută mai silențioasă este singura alternativă adecvată.

4.5.   Norme de întreținere

Cerințele privind normele de întreținere pentru subsistemul «material rulant» sunt stabilite la punctul 4.5 din STI LOC&PAS și la punctul 4.5 din STI WAG.

4.6.   Calificări profesionale

Nu se aplică.

4.7.   Condiții de sănătate și de siguranță

A se vedea articolul 6.

5.   ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE

5.1.   Generalități

Elementele constitutive de interoperabilitate (ECI), astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (7) din Directiva (UE) 2016/797, sunt enumerate la punctul 5.2 din prezenta anexă, împreună cu trimiterea la cerințele corespunzătoare stabilite la punctul 4.2 din prezenta anexă.

5.2.   Specificații privind elementele constitutive de interoperabilitate

5.2.1.   Element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Acest element constitutiv de interoperabilitate se aplică numai subsistemului «material rulant – vagoane de marfă».

Un element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctul 4.2.3.a. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

6.   EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI VERIFICAREA CE

6.1.   Elemente constitutive de interoperabilitate

6.1.1.   Module

Evaluarea conformității unui element constitutiv de interoperabilitate se face în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 5a.

Tabelul 5a

Module pentru evaluarea conformității elementelor constitutive de interoperabilitate

Modulul CB

Examinarea CE de tip

Modulul CD

Conformitatea cu tipul bazată pe sistemul de management al calității al procesului de producție

Modulul CF

Conformitatea cu tipul bazată pe verificarea produsului

Modulul CH1

Conformitatea bazată pe un sistem de management al calității complet plus examinarea proiectului

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

6.1.2.   Proceduri de evaluare a conformității

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune trebuie să aleagă unul dintre modulele sau una dintre combinațiile de module indicate mai jos pentru elementul constitutiv «element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții»:

CB+CD;

CB+CF;

CH1.

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie evaluat pe baza cerințelor prevăzute la punctul 4.2. Dacă este necesar, la punctele următoare sunt definite cerințe suplimentare referitoare la evaluarea anumitor elemente constitutive de interoperabilitate.

6.1.2.1.   Element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții ale vagoanelor de marfă

Un element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții ale vagoanelor de marfă trebuie să respecte cerințele prevăzute în apendicele F.

Până la încheierea perioadei de tranziție prevăzute în apendicele G, tipurile de elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții enumerate în apendicele G sunt considerate conforme cu cerințele prevăzute în apendicele F fără a fi supuse încercărilor.

6.2.   Subsistemul «material rulant» privind zgomotul emis de materialul rulant

6.2.1.   Module

Verificarea CE se realizează în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 6.

Tabelul 6

Module pentru verificarea CE a subsistemelor

SB

Examinarea CE de tip

SD

Verificarea CE bazată pe sistemul de management al calității al procesului de producție

SF

Verificarea CE bazată pe verificarea produsului

SH1

Verificarea CE bazată pe un sistem de management al calității complet plus examinarea proiectului

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

6.2.2.   Proceduri de verificare CE

Solicitantul alege una dintre următoarele proceduri de evaluare care constau în unul sau mai multe module pentru verificarea CE a subsistemului:

(SB+SD);

(SB+SF);

SH1.

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, subsistemul trebuie evaluat pe baza cerințelor prevăzute la punctul 4.2. Dacă este necesar, la punctele următoare sunt prezentate cerințe suplimentare referitoare la evaluare.

6.2.2.1.   Zgomotul la staționare

Demonstrarea conformității cu valorile-limită privind zgomotul la staționare, astfel cum sunt stabilite la punctul 4.2.1, este efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [1].

Pentru evaluarea zgomotului compresorului cu aer principal la cea mai apropiată poziție de măsurare i, este folosit indicatorul Li pAeq,T, unde T reprezintă un ciclu de exploatare, astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele B, indicele [1]. În acest scop, sunt folosite doar sistemele de tren care sunt necesare pentru ca acest compresor cu aer să funcționeze în condiții de exploatare normale. Sistemele de tren care nu sunt necesare pentru funcționarea compresorului pot fi oprite pentru a preveni contribuția la măsurarea zgomotului. Demonstrarea conformității cu valorile-limită este efectuată în condițiile necesare exclusiv pentru funcționarea compresorului cu aer principal la cea mai redusă rpm.

Pentru evaluarea surselor de zgomot intermitent la cea mai apropiată poziție de măsurare i, este folosit indicatorul Li pAFmax. Sursa de zgomot relevantă este evacuarea din supapele uscătorului cu aer.

6.2.2.2.   Zgomotul la pornire

Demonstrarea conformității cu valorile-limită privind zgomotul la pornire, astfel cum sunt stabilite la punctul 4.2.2, este efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [1]. Se aplică metoda nivelului maxim. Deviind de la procedura de încercare a specificației, trenul accelerează de la zero până la 30 km/h și apoi menține viteza constantă.

În plus, zgomotul trebuie măsurat la aceeași distanță față de axa căii ferate și la aceeași înălțime deasupra părții superioare a șinei prevăzute la punctul 4.2.2. Se aplică «metoda nivelului mediu» și «metoda nivelului maxim» în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [1], iar trenul accelerează de la zero până la 40 km/h și apoi menține viteza constantă. Valorile măsurate nu sunt evaluate pe baza niciunei valori-limită și trebuie înregistrate în dosarul tehnic și transmise agenției.

În cazul vehiculelor speciale, procedura de pornire se efectuează fără sarcini suplimentare pentru remorci.

6.2.2.3.   Zgomotul la trecere

Demonstrarea conformității cu valorile-limită privind zgomotul la trecere, astfel cum sunt stabilite la punctul 4.2.3, este efectuată în conformitate cu punctele 6.2.2.3.1 și 6.2.2.3.2.

6.2.2.3.1.   Condițiile liniei de încercare

Încercările sunt efectuate pe o linie de încercare, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele B, indicele [1].

Cu toate acestea, se permite efectuarea încercării pe o linie care nu este conformă cu condițiile liniei de referință în ceea ce privește nivelul de rugozitate acustică a șinei și ratele de atenuare ale șinei atâta timp cât nivelurile de zgomot măsurate în conformitate cu punctul 6.2.2.3.2 nu depășesc valorile-limită stabilite la punctul 4.2.3.

Rugozitatea acustică a șinei și ratele de atenuare ale liniei de încercare sunt determinate în fiecare caz. Dacă linia pe care sunt desfășurate încercările îndeplinește condițiile liniei de referință, nivelurile de zgomot măsurate se marchează ca fiind «comparabile», iar în caz contrar se marchează ca fiind «necomparabile». În dosarul tehnic se înregistrează dacă nivelurile de zgomot măsurate sunt «comparabile» sau «necomparabile».

Valorile pentru rugozitatea acustică măsurată a șinei rămân valabile pentru o perioadă cuprinsă între trei luni înaintea efectuării măsurătorii și trei luni după aceasta, dacă în perioada respectivă nu sunt efectuate lucrări de întreținere a șinei care influențează rugozitatea acustică a șinei.

Valorile pentru ratele măsurate de atenuare ale șinei rămân valabile pentru o perioadă cuprinsă între un an înaintea efectuării măsurătorii și un an după aceasta, dacă în perioada respectivă nu sunt efectuate lucrări de întreținere a șinei care influențează ratele de atenuare ale șinei.

În dosarul tehnic se confirmă că datele privind șina aferente măsurării zgomotului la trecere al tipului respectiv de vehicul erau valabile în ziua (zilele) încercării, de exemplu prin indicarea datei ultimelor lucrări de întreținere care influențează nivelul de zgomot.

În plus, este permisă efectuarea de încercări la viteze mai mari sau egale cu 250 km/h pe linii ferate montate pe plăci. În acest caz, valorile-limită sunt cu 2 dB mai mari decât cele prevăzute la punctul 4.2.3.

6.2.2.3.2.   Procedura

Încercările trebuie realizate în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [1]. Orice comparație pe baza valorilor-limită este efectuată cu rezultatele rotunjite la cel mai apropiat decibel întreg. Orice normalizare este efectuată înaintea rotunjirii. Procedura de evaluare detaliată este stabilită la punctele 6.2.2.3.2.1, 6.2.2.3.2.2 și 6.2.2.3.2.3.

6.2.2.3.2.1.   EMU-uri, DMU-uri, locomotive și vagoane de călători

Pentru EMU-uri, DMU-uri, locomotive și vagoane de călători, se diferențiază trei clase de viteză maximă operațională:

1.

Dacă viteza maximă operațională a unității este mai mică sau egală cu 80 km/h, zgomotul la trecere este măsurat la viteza sa maximă vmax. Această valoare nu depășește valoarea-limită LpAeq,Tp(80 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3.

2.

Dacă viteza maximă operațională vmax a unității este mai mare de 80 km/h și mai mică de 250 km/h, zgomotul la trecere este măsurat la viteza de 80 km/h și la viteza sa maximă. Ambele valori măsurate ale zgomotului la trecere LpAeq,Tp(Vtest) sunt normalizate la viteza de referință de 80 km/h LpAeq,Tp(80 km/h), folosind formula (1). Valoarea normalizată nu depășește valoarea-limită LpAeq,Tp(80 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3.

Formula (1):

LpAeq,Tp(80 km/h) = LpAeq,Tp(Vtest) – 30*log(vtest/80 km/h)

vtest

=

viteza reală pe durata măsurătorilor

3.

Dacă viteza maximă operațională vmax a unității este mai mare sau egală cu 250 km/h, zgomotul la trecere este măsurat la 80 km/h și la viteza sa maximă, limita superioară a vitezei de încercare fiind egală cu 320 km/h. Valoarea măsurată a zgomotului la trecere LpAeq,Tp(Vtest) la 80 km/h este normalizată la viteza de referință de 80 km/h LpAeq,Tp(80 km/h), folosind formula (1). Valoarea normalizată nu trebuie să depășească valoarea-limită LpAeq,Tp(80 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3. Valoarea măsurată a zgomotului la trecere la viteza maximă LpAeq,Tp(Vtest) este normalizată la viteza de referință de 250 km/h LpAeq,Tp(250 km/h), folosind formula (2). Valoarea normalizată nu trebuie să depășească valoarea-limită LpAeq,Tp(250 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3.

Formula (2):

LpAeq,Tp(250 km/h) = LpAeq,Tp(Vtest) – 50*log(vtest/250 km/h)

vtest

=

viteza reală pe durata măsurătorilor

6.2.2.3.2.2.   Vagoane

Pentru vagoane, se diferențiază două clase de viteză maximă operațională:

1.

Dacă viteza maximă operațională vmax a unității este mai mică sau egală cu 80 km/h, zgomotul la trecere este măsurat la viteza sa maximă. Valoarea măsurată a zgomotului la trecere LpAeq,Tp(Vtest) este normalizată la o APL de referință de 0,225 m-1 LpAeq,Tp (APLref), folosind formula (3). Această valoare nu trebuie să depășească valoarea-limită LpAeq,Tp(80 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3.

Formula (3):

LpAeq,Tp (APLref) = LpAeq,Tp(Vtest) – 10*log(APLwag/0,225 m-1)

APLwag

=

numărul de osii împărțit la lungimea peste tampoane [m-1].

vtest

=

viteza reală pe durata măsurătorilor

2.

Dacă viteza maximă operațională vmax a unității este mai mare de 80 km/h, zgomotul la trecere este măsurat la 80 km/h și la viteza sa maximă. Ambele valori măsurate ale zgomotului la trecere LpAeq,Tp(Vtest) sunt normalizate la viteza de referință de 80 km/h și la o APL de referință de 0,225 m-1 LpAeq,Tp(APL ref, 80 km/h), folosind formula (4). Valoarea normalizată nu depășește valoarea-limită LpAeq,Tp(80 km/h), astfel cum este stabilită la punctul 4.2.3.

Formula (4):

LpAeq,Tp (APLref, 80 km/h) = LpAeq,Tp(Vtest) – 10*log(APLwag/0,225 m-1) — 30*log(vtest/80 km/h)

APLwag

=

numărul de osii împărțit la lungimea peste tampoane [m-1]

vtest

=

viteza reală pe durata măsurătorilor

6.2.2.3.2.3.   Vehicule speciale

În cazul vehiculelor speciale, se aplică aceeași procedură de evaluare stabilită la 6.2.2.3.2.1. Procedura de măsurare se efectuează fără sarcini suplimentare pentru remorci.

Vehiculele speciale sunt considerate conforme cu cerințele privind nivelul de zgomot la trecere de la punctul 4.2.3 fără măsurare atunci când acestea sunt:

frânate exclusiv cu ajutorul saboților din materiale compozite sau al frânelor cu disc; și

echipate cu plăcuțe din materiale compozite pentru curățarea roților, dacă sunt dotate cu plăcuțe pentru curățarea roților.

6.2.2.4.   Zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

Demonstrarea conformității cu valorile-limită privind zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă, astfel cum sunt stabilite la punctul 4.2.4, este efectuată în conformitate cu specificația menționată în apendicele B, indicele [2]. În cazul vehiculelor speciale, procedura de măsurare se efectuează fără sarcini suplimentare pentru remorci.

6.2.3.   Evaluare simplificată

În locul procedurilor de încercare stabilite la punctul 6.2.2, se permite înlocuirea unora sau a tuturor încercărilor cu o evaluare simplificată. Evaluarea simplificată constă în compararea, din punct de vedere acustic, a unității supuse evaluării cu un tip existent (denumit în continuare tipul de referință) cu caracteristici de zgomot documentate.

Evaluarea simplificată poate fi folosită separat pentru fiecare parametru de bază aplicabil, «zgomot la staționare», «zgomot la pornire», «zgomot la trecere» și «zgomot din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă», și constă în demonstrarea faptului că efectele diferențelor unității supuse evaluării nu au ca rezultat depășirea valorilor-limită stabilite la punctul 4.2.

Pentru unitățile supuse evaluării simplificate, dovada de conformitate include o descriere detaliată a modificărilor relevante din punctul de vedere al zgomotului în comparație cu tipul de referință. Pe baza acestei descrieri, se efectuează o evaluare simplificată. Valorile estimate ale zgomotului includ incertitudinile metodei de evaluare aplicate. Evaluarea simplificată poate consta într-un calcul și/sau într-o măsurătoare simplificată.

O unitate certificată în baza metodei de evaluare simplificată nu trebuie folosită drept unitate de referință pentru o evaluare ulterioară.

Dacă evaluarea simplificată se aplică pentru zgomotul la trecere, tipul de referință trebuie să respecte cel puțin una dintre următoarele prevederi:

capitolul 4 din prezenta anexă și pentru care rezultatele zgomotului la trecere sunt marcate «comparabile»;

capitolul 4 din anexa la Decizia 2011/229/UE și pentru care rezultatele zgomotului la trecere sunt marcate «comparabile»;

capitolul 4 din anexa la Decizia 2006/66/CE;

capitolul 4 din anexa la Decizia 2008/232/CE.

În cazul unui vagon ai cărui parametri rămân, în comparație cu tipul de referință, în cadrul intervalului permis din tabelul 7, se consideră fără o verificare ulterioară că unitatea este conformă cu valorile-limită privind zgomotul la trecere, astfel cum sunt stabilite la punctul 4.2.3.

Tabelul 7

Variația permisă a vagoanelor pentru exceptarea de la verificare

Parametru

Variație permisă (comparativ cu unitatea de referință)

Viteza maximă a unității

Orice viteză până la 160 km/h

Tip de roată

Doar dacă este la fel de zgomotoasă sau mai puțin zgomotoasă (caracteristica acustică cf. specificației menționate în apendicele B, indicele [3])

Greutate proprie

Doar în intervalul + 20 %/– 5 %

Sabot de frână

Doar dacă unitatea de referință este echipată cu saboți de frână, iar sabotul de frână al unității care face obiectul evaluării este acoperit de o declarație de conformitate CE în concordanță cu prezenta STI sau este enumerat în apendicele G la prezenta STI.

7.   PUNEREA ÎN APLICARE

7.1.   Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor noi

1.

Prezenta STI se aplică tuturor unităților de material rulant care se încadrează în domeniul său de aplicare și care sunt introduse pe piață după 28 septembrie 2023, cu excepția cazului în care se aplică punctul 7.1.1.2 («Aplicarea în cazul proiectelor în curs») sau punctul 7.1.1.3 («Aplicarea în cazul vehiculelor speciale») din STI LOC&PAS sau punctul 7.1.1 («Aplicarea în cazul proiectelor în curs») din STI WAG.

2.

Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepția modificărilor STI enumerate în apendicele H.

3.

Pentru subsistemul «material rulant» și elementele constitutive de interoperabilitate asociate, normele referitoare la certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului sunt cele specificate la punctul 7.1.3 din STI LOC&PAS și la punctul 7.2.3 din STI WAG.

7.2.   Aplicarea prezentei STI în cazul subsistemelor existente

Principiile care trebuie aplicate de solicitanți și de entitățile de autorizare în caz de modificare (modificări) a(le) unui material rulant aflat în exploatare sau a(le) unui tip de material rulant existent sunt definite la punctul 7.1.2 din STI LOC&PAS și la punctul 7.2.2 din STI WAG.

7.2.1.   Dispoziții în cazul modificării materialului rulant în exploatare sau a unui tip de material rulant existent

Solicitantul asigură faptul că nivelurile de zgomot ale materialului rulant supus modificării (modificărilor) rămân sub limitele stabilite în versiunea STI care era aplicabilă atunci când materialul rulant în cauză a fost autorizat pentru prima dată. Dacă nu a existat STI la momentul primei autorizări, solicitantul asigură faptul că nivelurile de zgomot ale materialului rulant supus modificării (modificărilor) nu au crescut sau rămân sub limitele prevăzute în Decizia 2006/66/CE sau în Decizia 2002/735/CE a Comisiei (3).

În cazul în care este necesară o evaluare, aceasta este limitată la parametrii de bază afectați de modificare (modificări).

Dacă se aplică evaluarea simplificată, unitatea originală poate reprezenta unitatea de referință în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.2.3.

Înlocuirea unei unități întregi sau a unui vehicul (unor vehicule) din cadrul unității (de exemplu, o înlocuire în urma unei avarii grave) nu necesită o evaluare a conformității în raport cu prezenta STI, atât timp cât unitatea, vehiculul sau vehiculele sunt identice cu cele pe care le înlocuiesc.

7.2.2.   Dispoziții suplimentare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente

Limitarea exploatării prevăzută la articolul 5a nu se aplică vagoanelor exploatate în principal pe rutele cu o înclinare mai mare de 40 ‰, vagoanelor cu o viteză maximă de exploatare mai mare de 120 km/h, vagoanelor cu o sarcină maximă per osie mai mare de 22,5 t, vagoanelor exploatate exclusiv pentru lucrări de infrastructură și vagoanelor utilizate la trenuri de salvare.

Dacă un vagon este echipat fie cu elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care sunt acoperite de o declarație de conformitate CE în conformitate cu prezenta STI, fie cu elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care sunt enumerate în apendicele G și nu se adaugă surse de zgomot la vagonul respectiv, atunci se presupune că sunt respectate cerințele prevăzute la punctul 4.2.3, fără a fi necesare încercări suplimentare.

7.2.2.1.   Nu se utilizează

7.2.2.2.   Vagoanele exploatate pe rute mai silențioase

Vagoanele care fac parte din una dintre categoriile următoare pot fi exploatate pe rutele mai silențioase din zona lor de utilizare:

vagoane care dețin o declarație de verificare CE în conformitate cu Decizia 2006/66/CE;

vagoane care dețin o declarație de verificare CE în conformitate cu Decizia 2011/229/UE;

vagoane care dețin o declarație de verificare CE în conformitate cu prezenta STI;

vagoane echipate cu oricare dintre următoarele:

elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care sunt acoperite de o declarație de conformitate CE în conformitate cu prezenta STI;

elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții care sunt enumerate în apendicele G;

discuri de frână pentru funcția de frână de serviciu;

vagoane echipate cu saboți de frână din materiale compozite menționați în apendicele E pentru funcția de frână de serviciu. Exploatarea acestor vagoane pe rutele mai silențioase este limitată în conformitate cu condițiile descrise în prezentul apendice.

7.2.2.3.   Elemente constitutive de interoperabilitate

Acest punct se referă la elementele constitutive de interoperabilitate care fac obiectul examinării de tip sau al examinării proiectului.

Examinarea de tip sau a proiectului sau adecvarea pentru utilizare rămâne valabilă chiar dacă intră în vigoare o revizuire a prezentei STI, cu excepția cazului în care se prevede în mod explicit altfel în revizuirea respectivă.

În acest timp, pot fi introduse pe piață noi elemente constitutive de același tip fără o altă evaluare a tipului.

7.3.   Cazuri specifice

7.3.1.   Introducere

Cazurile specifice enumerate la punctul 7.3.2 sunt clasificate drept:

(a)

cazuri «P»: cazuri «permanente»;

(b)

cazuri «T»: cazuri «temporare».

7.3.2.   Lista cazurilor specifice

7.3.2.1.   Cazuri specifice

(a)   Caz specific pentru Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia

(«P») În cazul unităților care sunt utilizate în comun cu țări terțe al căror ecartament este diferit de cel al rețelei feroviare principale din cadrul Uniunii, este permisă aplicarea normelor tehnice naționale în locul cerințelor prezentei STI.

(b)   Caz specific pentru Finlanda

(«T») Dispozițiile Deciziei 2011/229/UE pot continua să fie aplicate vagoanelor de marfă care urmează a fi utilizate doar pe teritoriul Finlandei până când este găsită soluția tehnică relevantă în ceea ce privește condițiile de iarnă severe, dar, în orice caz, cel târziu până la 31 decembrie 2032. Aceasta nu împiedică vagoanele de marfă din alte state membre să circule pe rețeaua finlandeză.

7.3.2.2.   Limitele zgomotului la staționare (punctul 4.2.1)

(a)   Caz specific pentru Finlanda

(«T») În cazul vagoanelor de călători și al vagoanelor echipate cu un generator diesel integrat pentru alimentarea cu energie electrică mai mare de 100 kW și destinate să circule exclusiv pe rețeaua feroviară din Finlanda, valoarea-limită pentru zgomotul la staționare LpAeq,T[unitate] din tabelul 2 poate fi crescută până la 72 dB.

7.3.2.3.   Limitele zgomotului la pornire (punctul 4.2.2)

(a)   Caz specific pentru Suedia

(«T») În cazul locomotivelor cu o putere de tracțiune totală mai mare de 6 000 kW și o sarcină maximă pe osie mai mare de 25 t, valorile-limită pentru zgomotul la pornire LpAF,max din tabelul 3 pot fi mărite până la 89 dB.

7.3.2.4.   Limitele zgomotului la trecere (punctul 4.2.3)

(a)   Caz specific pentru tunelul de sub Canalul Mânecii

(«P») În cazul tunelului de sub Canalul Mânecii, limitele zgomotului la trecere nu se aplică vagoanelor destinate transportului de vehicule grele de marfă între Coquelles (Franța) și Folkestone (Regatul Unit).

(b)   Caz specific pentru Suedia

(«T») În cazul locomotivelor cu o putere de tracțiune totală mai mare de 6 000 kW și o sarcină maximă pe osie mai mare de 25 t, valorile-limită pentru zgomotul la trecere LpAeq,Tp (80 km/h) din tabelul 4 pot fi mărite până la 85 dB.

7.4.   Reguli speciale de punere în aplicare

7.4.1.   Reguli speciale de punere în aplicare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente (punctul 7.2.2)

(a)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente care circulă prin tunelul de sub Canalul Mânecii

(«P») Pentru calcularea traficului mediu zilnic anual pe timp de noapte al trenurilor de transport de marfă, nu se vor lua în considerare trenurile de marfă compuse din vagoane destinate transportului de vehicule grele de marfă limitate la linia Coquelles (Franța) – Folkestone (Regatul Unit).

(b)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru aplicarea prezentei STI la vagoanele existente în Finlanda și Suedia

(«T») Conceptul de rute mai silențioase nu se va aplica rețelei finlandeze și celei suedeze până la 31 decembrie 2032 din cauza incertitudinilor legate de exploatarea în condiții de iarnă severă cu saboți de frână din materiale compozite. Aceasta nu împiedică vagoanele de marfă din alte state membre să circule pe rețeaua finlandeză și pe cea suedeză.

7.4.2.   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase (punctul 7.2.2.2)

(a)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Belgia

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Belgiei:

vagoanele cu roți cu pneuri – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele care necesită montarea unei supape în unghi tip kink pentru a înlocui saboții de frână din fontă cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele echipate cu saboți de frână din fontă care necesită înlocuirea roților cu roți care respectă cerințele stabilite în specificația menționată în apendicele B, indicele [3] pentru a fi echipate ulterior cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2026.

(b)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din tunelul de sub Canalul Mânecii

(«P») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase din tunelul de sub Canalul Mânecii:

vagoanele destinate transportului de vehicule grele de marfă între Coquelles (Franța) și Folkestone (Regatul Unit).

(c)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Cehia

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Cehiei:

vagoanele cu roți cu pneuri – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele cu rulmenți de tip 59V – până la 31 decembrie 2034;

vagoanele care necesită montarea unei supape în unghi tip kink pentru a înlocui saboții de frână din fontă cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2034;

vagoanele cu sistem de frânare 1Bg sau 1Bgu echipate cu saboți de frână din fontă – până la 31 decembrie 2036;

vagoanele echipate cu saboți de frână din fontă care necesită înlocuirea roților cu roți care respectă cerințele stabilite în specificația menționată în apendicele B, indicele [3] pentru a fi echipate ulterior cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2029.

În plus, nu este obligatoriu să se utilizeze saboți de frână din materiale compozite pe rutele mai silențioase pentru vagoanele existente care nu fac obiectul primului paragraf și pentru care nu există nicio soluție individuală pentru înlocuirea saboților de frână din fontă până la 31 decembrie 2030.

(d)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Franța

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Franței:

vagoanele cu sistem de frânare 1Bg sau 1Bgu echipate cu saboți de frână din fontă – până la 31 decembrie 2030;

vagoanele echipate cu roți mici (cu diametrul sub 920 mm) – până la 31 decembrie 2030.

(e)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Italia

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Italiei:

vagoanele cu roți cu pneuri – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele care necesită montarea unei supape în unghi tip kink pentru a înlocui saboții de frână din fontă cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele echipate cu saboți de frână din fontă care necesită înlocuirea roților cu roți care respectă cerințele stabilite în specificația menționată în apendicele B, indicele [3] pentru a fi echipate ulterior cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2026.

În plus, nu este obligatoriu să se utilizeze saboți de frână din materiale compozite pe rutele mai silențioase pentru vagoanele existente care nu fac obiectul primului paragraf și pentru care nu există nicio soluție individuală pentru înlocuirea saboților de frână din fontă până la 31 decembrie 2030.

(f)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Polonia

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Poloniei până la 31 decembrie 2036:

vagoanele cu roți cu pneuri;

vagoanele cu sistem de frânare 1Bg sau 1Bgu echipate cu saboți de frână din fontă;

vagoanele destinate traficului «S», echipate cu frâne «SS» și saboți din fontă;

vagoane echipate cu saboți din fontă destinate traficului «SS», pentru care echiparea ulterioară cu saboți de frână LL ar necesita echiparea cu roți conforme cu specificația menționată în apendicele B, indicele [3] și cu o supapă în unghi tip kink.

(g)   Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase din Slovacia

(«T») Pe lângă vagoanele enumerate la punctul 7.2.2.2, următoarele vagoane existente pot fi exploatate pe rute mai silențioase pe teritoriul Slovaciei:

vagoanele cu roți cu pneuri – până la 31 decembrie 2026;

vagoanele cu boghiuri de tip 26-2.8 echipate cu saboți din fontă P10 – până la 31 decembrie 2036;

vagoanele care necesită montarea unei supape în unghi tip kink pentru a înlocui saboții de frână din fontă cu saboți de frână din materiale compozite – până la 31 decembrie 2036.

(«P») Vagoane cu boghiuri 2TS destinate circulației între Slovacia și țări terțe prin intermediul schimbului de boghiuri în stația de frontieră.

Apendicele A

Nu se utilizează

Apendicele B

Standardele menționate în prezenta STI

Tabelul B.1

Standarde sau documente normative

Indice

Caracteristici de evaluat

Punct din STI

Punct din standard obligatoriu

[1]

EN ISO 3095:2013

Acustică – Aplicații feroviare – Măsurarea zgomotului emis de vehicule care circulă pe șine

[1.1]

Zgomotul la trecere – măsurători la viteze mai mari sau egale cu 250 km/h

4.2.3

6

[1.2]

Zgomotul la staționare – demonstrarea conformității

6.2.2.1

5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5 (fără 5.5.2), 5.7 și clauza 5.8.1

[1.3]

Zgomotul la staționare – ciclul de funcționare al compresorului cu aer principal

6.2.2.1

5.7

[1.4]

Zgomotul la pornire

6.2.2.2

7 (fără 7.5.1.2)

Abatere de la 7.5.3

[1.5]

Zgomotul la trecere – condițiile pistei de încercare

6.2.2.3.1

6.2

[1.6]

Zgomotul la trecere – procedură

6.2.2.3.2

6.1, 6.3, 6.4, 6.5, 6.6 și 6.7 (fără 6.7.2)

[2]

EN ISO 3381:2021

Aplicații feroviare – Acustică – Măsurarea zgomotului în interiorul vehiculelor care circulă pe șine

[2.1]

Zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

6.2.2.4

7, 8, cu excepția 8.4.5 și 8.7.2

[3]

EN 13979-1:2020

Aplicații feroviare – Osii montate și boghiuri – Roți monobloc – Procedură de omologare tehnică – Partea 1: Roți forjate și laminate

Notă: este acceptabil și standardul EN 13979-1:2003+A2:2011.

[3.1]

Evaluarea simplificată

6.2.3 – tabelul 7

Anexa E

[3.2]

Reguli speciale de punere în aplicare pentru vagoanele exploatate pe rute mai silențioase

7.4.2.

Toate

[4]

UIC 541-4:2020

Saboți de frână din materiale compozite – Condiții generale de certificare și utilizare

[4.1]

Program de încercare a performanței de frânare

Apendicele F

Programele de încercare A1_a și A2_a

[5]

EN 16452:2015+A1:2019

Aplicații feroviare – Frânare – Saboți de frână

[5.1]

Program de încercare a performanței de frânare – saboți LL și saboți K

Apendicele F

Programele de încercare D.1 și C.1

[5.2]

Program de încercare a performanței de frânare – alți saboți

Apendicele F

Programul de încercare J.2

[6]

EN 15610:2019

Aplicații feroviare – Emisie de zgomot – Măsurarea rugozității șinei și a roții asociate zgomotului de rulare

[6.1]

Procedura de măsurare a rugozității acustice a roții

Apendicele F

Toate, cu excepția clauzei 6.2.2.2

Apendicele C

Evaluarea subsistemului «material rulant»

Caracteristicile care trebuie evaluate, astfel cum se specifică la punctul 4.2

Analiza proiectului

Încercare de tip

Încercare de rutină

Procedură specială de evaluare

Elementul subsistemului «material rulant»

Punct din STI

Punct din STI

Zgomotul la staționare

4.2.1

X (4)

X

nu se aplică

6.2.2.1

Zgomotul la pornire

4.2.2

X (4)

X

nu se aplică

6.2.2.2

Zgomotul la trecere

4.2.3

X (4)

X

nu se aplică

6.2.2.3

Zgomotul din interiorul cabinei mecanicului de locomotivă

4.2.4

X (4)

X

nu se aplică

6.2.2.4

Apendicele D

Rute mai silențioase

D.1   Identificarea rutelor mai silențioase

În conformitate cu articolul 5c alineatul (1), statele membre furnizează agenției o listă cu rutele mai silențioase prin intermediul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/777 a Comisiei (5) (RINF). Lista trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

punctele de început și de sfârșit ale rutelor mai silențioase și secțiunile corespunzătoare acestora, utilizând localizarea prin cod geografic din registrul prevăzut în Decizia de punere în RINF. Dacă unul dintre aceste puncte se află la granița statului membru, acesta va fi luat în considerare;

identificarea secțiunilor care alcătuiesc ruta mai silențioasă.

Lista va fi furnizată utilizând modelul de mai jos:

Ruta mai silențioasă

Secțiunile care alcătuiesc ruta

Codul de identificare unic al secțiunii

Ruta mai silențioasă începe/se termină la frontiera statului membru

Punctul A – Punctul E

Punctul A – Punctul B

201

Da

PUNCTUL E (Țara Y)

Punctul B – Punctul C

202

Punctul C – Punctul D

203

Punctul D – Punctul E

204

Punctul F – Punctul I

Punctul F – Punctul G

501

Nu

Punctul G – Punctul H

502

Punctul H – Punctul I

503

În plus, statele membre pot furniza în mod voluntar hărți care să ilustreze rutele mai silențioase. Toate listele și hărțile se publică pe site-ul agenției (http://www.era.europa.eu) în termen de cel mult nouă luni de la data de 27 mai 2019.

Până la aceeași dată, agenția va informa Comisia cu privire la listele și hărțile rutelor mai silențioase. Comisia va informa în mod corespunzător statele membre prin intermediul comitetului menționat la articolul 51 din Directiva (UE) 2016/797.

D.2   Actualizarea rutelor mai silențioase

Datele privind traficul de mărfuri utilizate pentru actualizarea rutelor mai silențioase în conformitate cu articolul 5c alineatul (2) se referă la ultimii trei ani care precedă actualizarea pentru care sunt disponibile datele. În cazul în care, din cauza unor circumstanțe excepționale, traficul de mărfuri diferă într-un anumit an față de numărul mediu respectiv cu mai mult de 25 %, statul membru în cauză poate calcula numărul mediu pe baza celor doi ani rămași. Statele membre se asigură că administratorii de infrastructură actualizează rutele mai silențioase din (aplicația) RINF de îndată ce aceste actualizări devin disponibile. Actualizările se aplică de la următoarea modificare a calendarului după publicarea lor.

Rutele desemnate ca rute mai silențioase rămân ca atare în urma actualizării cu excepția cazului în care în perioada în cauză volumul traficului a scăzut cu mai mult de 50 %, iar numărul mediu de trenuri de marfă exploatate zilnic pe timp de noapte este mai mic de 12.

În cazul liniilor noi și modernizate, volumul preconizat al traficului se utilizează pentru desemnarea liniilor respective ca fiind rute mai silențioase.

Apendicele E

Saboți de frână din materiale compozite tradiționale

E.1   Saboți de frână din materiale compozite tradiționale pentru uz internațional

Vagoanele existente echipate cu saboții de frână enumerați în tabel pot fi utilizate pe rutele mai silențioase din zona lor de utilizare, până la data relevantă stabilită în apendicele N la UIC 541-4.

Producător/denumirea produsului

Destinație/tip de sabot

Tipul coeficientului de frecare

Valeo/Hersot

Wabco/Cobra

693

W554

K

Ferodo

I/B 436

K

Abex

229

K

(Fe – sinterizat)

Jurid

738

K

(Fe – sinterizat)

Vagoanele echipate cu saboți de frână din materiale compozite tradiționale care nu sunt enumerați în tabel, dar care sunt deja autorizați pentru traficul internațional în conformitate cu Decizia 2004/446/CE a Comisiei (6) sau cu Decizia 2006/861/CE a Comisiei (7) pot fi în continuare utilizați fără niciun termen în zona de utilizare cuprinsă în autorizația lor.

E.2   Saboți de frână din materiale compozite tradiționale pentru uz național

Vagoanele existente echipate cu saboții de frână enumerați în tabel pot fi utilizate numai pe rețelele feroviare, inclusiv pe rutele mai silențioase, ale statelor membre din zona lor de utilizare.

Producător/denumirea produsului

Destinație/tip de sabot

Stat membru

Cobra/Wabco

V133

Italia

Cofren

S153

Suedia

Cofren

128

Suedia

Cofren

229

Italia

ICER

904

Spania, Portugalia

ICER

905

Spania, Portugalia

Jurid

838

Spania, Portugalia

Apendicele F

Evaluarea performanțelor acustice ale unui sabot de frână

Scopul acestei proceduri este de a demonstra performanța acustică a unui sabot de frână din materiale compozite la nivelul constituentului de interoperabilitate.

Procedura cuprinde următoarele etape:

1.   Se măsoară rugozitatea acustică a unei roți reprezentative pentru sabotul de frână supus evaluării

Dezvoltarea rugozității acustice a roții pe bancul de încercare

Se utilizează saboți de frână noi. Se utilizează numai roți noi sau reprofilate. Roțile nu trebuie să sufere deteriorări (fisuri, locuri plane etc.).

Se aplică unul dintre următoarele programe de încercare a performanței de frânare pe cel puțin o roată cu diametrul nominal de 920 mm:

A2_a pentru saboții LL și A1_a pentru saboții K din specificația menționată în apendicele B, indicele [4];

D.1 pentru saboții LL și C.1 pentru saboții K din specificația menționată în apendicele B, indicele [5];

J.2 din specificația menționată în apendicele B, indicele [5] pentru alți saboți.

Programul selectat se finalizează, iar rezultatele seriei de măsurători după finalizare se utilizează pentru a determina indicele de rugozitate a roții.

Continuarea cu o a doua rulare a programului selectat este opțională. În cazul în care se alege această opțiune, pentru determinarea indicelui de rugozitate a roții se utilizează rezultatele seriei de măsurători după finalizarea celei de a doua rulări. Rezultatele obținute în urma ambelor rulări trebuie documentate.

A doua rulare se efectuează cu aceeași roată, dar sabotul de frână poate fi reînnoit și înlocuit cu un alt sabot de același tip. În cadrul acestei opțiuni, rodarea noului sabot de frână se execută complet la începutul celei de a doua rulări.

Procedura de măsurare a rugozității acustice a roții

Măsurarea se va efectua astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele B, indicele [6]. Pentru a asigura reprezentativitatea rugozității acustice a suprafeței de rulare a roții, în locul pozițiilor prevăzute în specificația menționată în apendicele B, indicele [6], sunt considerate suficiente 8 linii de măsurare situate la o distanță de 5 mm între ele.

Măsurarea se efectuează în timpul dezvoltării rugozității acustice a roții la încercarea pe bancul de încercare specificată în secțiunea anterioară, în conformitate cu unul dintre tabelele de mai jos:

Dacă programul selectat este A2_a din specificația menționată în apendicele B, indicele [4]:

Serie de măsurare a rugozității acustice/Etichetă

Secțiunea programului

Nr. acționare frână

Prima acționare

A doua acționare

A

 

La început

Starea inițială

B

I

După rodare

după Fr. 6

C

J

După condiționarea sabotului pentru modul fără încărcătură

după Fr. 26

D

K

În condiții uscate, fără încărcătură

după Fr. 51

E

L

În condiții umede, fără încărcătură

după Fr. 87

F

M

Cu încărcătură

după Fr. 128

G

N

Frânare de rezistență (simularea unei pante abrupte descendente)

după Fr. 130

H

O

Sfârșitul programului

după Fr. 164

Dacă programul selectat este A1_a din specificația menționată în apendicele B, indicele [4]:

Serie de măsurare a rugozității acustice/Etichetă

Secțiunea programului

Nr. acționare frână

Prima acționare

A doua acționare

A

 

La început

Starea inițială

B

I

După rodare

după Fr. 6

C

J

După condiționarea sabotului pentru modul fără încărcătură

după Fr. 26

D

K

În condiții uscate, fără încărcătură

după Fr. 51

E

L

În condiții umede, fără încărcătură

după Fr. 87

F

M

Cu încărcătură

după Fr. 128

G

N

Frânare de rezistență (simularea unei pante abrupte descendente)

după Fr. 130

H

O

Sfârșitul programului

după Fr. 164

Dacă programul selectat este D.1 din specificația menționată în apendicele B, indicele [5]

Serie de măsurare a rugozității acustice/Etichetă

Secțiunea programului

Nr. acționare frână

Prima acționare

A doua acționare

A

 

La început

Starea inițială

B

I

După rodare

după Fr. 6

C

J

După condiționarea sabotului pentru modul fără încărcătură

după Fr. 26

D

K

În condiții uscate, fără încărcătură

după Fr. 51

E

L

În condiții umede, fără încărcătură

după Fr. 87

F

M

Cu încărcătură

după Fr. 128

G

N

Frânare de rezistență (simularea unei pante abrupte descendente)

după Fr. 130

H

O

Sfârșitul programului

după Fr. 149

Dacă programul selectat este C.1 din specificația menționată în apendicele B, indicele [5]

Serie de măsurare a rugozității acustice/Etichetă

Secțiunea programului

Nr. acționare frână

Prima acționare

A doua acționare

A

 

La început

Starea inițială

B

I

După rodare

după Fr. 6

C

J

După condiționarea sabotului pentru modul fără încărcătură

după Fr. 26

D

K

În condiții uscate, fără încărcătură

după Fr. 51

E

L

În condiții umede, fără încărcătură

după Fr. 87

F

M

Cu încărcătură

după Fr. 128

G

N

Frânare de rezistență (simularea unei pante abrupte descendente)

după Fr. 130

H

O

Sfârșitul programului

după Fr. 149

Dacă programul selectat este J.2 din specificația menționată în apendicele B, indicele [5]

Serie de măsurare a rugozității acustice/Etichetă

Secțiunea programului

Nr. acționare frână

Prima acționare

A doua acționare

A

 

La început

Starea inițială

B

I

După rodare

după Fr. 6

C

J

După condiționarea sabotului pentru modul fără încărcătură

după Fr. 26

D

K

În condiții uscate, fără încărcătură

după Fr. 51

E

L

În condiții umede, fără încărcătură

după Fr. 87

F

M

Cu încărcătură

după Fr. 128

G

N

Frânare de rezistență (simularea unei pante abrupte descendente)

după Fr. 130

H

O

Sfârșitul programului

după Fr. 149

Eșantionare: se măsoară rugozitatea acustică a unei singure roți.

Calculul mediei: se utilizează media RMS a rugozității acustice.

Rezultatul este un spectru reprezentativ al rugozității roții cu o lungime de undă de o treime de octavă în domeniul lungimii de undă L r .

2.   Se obține un indicator scalar pe baza rugozității roții L r măsurate în etapa 1

Formula

Formula

Unde A(i) și B(i) sunt tabelate după cum urmează (8):

i

Lungimea de undă λ

[m]

A

dB re 1 micrometru

B

dB re 1/(10-6 m)

L r

dB re 1 micrometru

1

0,00315

–17,9

–16,6

 

2

0,004

–16,2

-13,9

 

3

0,005

–15,5

–10,0

 

4

0,0063

–14,4

–6,9

 

5

0,008

–13,3

–6,2

 

6

0,01

–13,1

–5,4

 

7

0,0125

–12,8

–3,3

Obținut din

8

0,016

–12,4

–2,2

măsurătorile

9

0,02

–10,9

–4,2

rugozității roții

10

0,025

–11,1

–8,5

 

11

0,0315

–10,5

–11,2

 

12

0,04

–9,8

–14,3

 

13

0,05

–4,8

–15,6

 

14

0,063

–5,9

–17,3

 

15

0,08

–5,6

–23,7

 

16

0,1

–0,5

–29,0

 

17

0,125

2,4

–30,7

 

18

0,16

4,8

–31,7

 

19

0,2

2,4

–30,7

 

3.   Criteriul de acceptare/respingere

Indicatorul măsurat în etapa 2 trebuie să fie mai mic sau egal cu 1.

Indicatorul măsurat în etapa 2, precum și spectrul reprezentativ al rugozității roții cu o lungime de undă de o treime de octavă din domeniul lungimii de undă Lr se înregistrează în certificatul IC.

Apendicele G

Saboți de frână exceptați

Saboții enumerați mai jos sunt exceptați de la declarația de conformitate CE până la 28 septembrie 2033. Până la data respectivă, producătorul sau reprezentantul acestuia poate notifica Comisiei necesitatea de a revizui criteriul de acceptare/respingere prevăzut la punctul 3 din apendicele F sau metodologia prevăzută în apendicele respectiv.

Producătorul

Descrierea tipului și denumirea prescurtată (dacă sunt diferite)

Becorit

K40

Cofren

C333

Cofren

C810

Knorr-Bremse

Cosid 704

Knorr-Bremse

PROBLOCK J816M

Frenoplast

FR513

Federal Mogul

Jurid 816 M

prescurtat: J816M

Federal Mogul

Jurid 822

Knorr-Bremse

PROBLOCK J822

Cofren

C952-1

Federal Mogul

J847

Knorr-Bremse

PROBLOCK J847

ICER Rail/Becorit

IB 116*

Alstom/Flertex

W30-1

Apendicele H

Modificarea cerințelor și regimuri de tranziție

Pentru alte puncte STI decât cele enumerate în tabelul H.1 și în tabelul H.2, conformitatea cu „STI anterioară” [și anume, prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/774 al Comisiei (9)] implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Modificări cu un regim de tranziție generic de 7 ani

În ceea ce privește punctele din STI enumerate în tabelul H.1, conformitatea cu STI anterioară nu implică în mod sistematic conformitatea cu versiunea prezentei STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023 trebuie să respecte cerința din prezenta STI de la 28 septembrie 2030.

Proiectele aflate în faza de producție și materialul rulant aflat în exploatare nu sunt afectate de cerințele STI enumerate în tabelul H.1.

Tabelul H.1

Regimul de tranziție de 7 ani

Punct(e) din STI

Punct(e) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

Nu se aplică

Modificări cu un regim de tranziție specific

În ceea ce privește punctele din STI enumerate în tabelul H.2, conformitatea cu STI anterioară nu implică în mod sistematic conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 28 septembrie 2023.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 28 septembrie 2023, proiectele aflate în faza de producție și materialul rulant în exploatare trebuie să respecte cerința prezentei STI în conformitate cu regimul de tranziție corespunzător stabilit în tabelul H.2 începând cu 28 septembrie 2023.

Tabelul H.2

Regimul de tranziție specific

Punct(e) din STI

Punct(e) din STI anterioară

Explicarea modificării STI

Regim de tranziție

Faza de proiectare nu a început

Faza de proiectare a început

Faza de producție

material rulant în exploatare

Nu se aplică


(1)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2012/757/UE (JO L 139I, 27.5.2019, p. 5).

(2)  APL: numărul de osii împărțit la lungimea peste tampoane (m-1)

(3)  Decizia 2002/735/CE a Comisiei din 30 mai 2002 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate pentru subsistemul material rulant al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză menționat la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 96/48/CE (JO L 245, 12.9.2002, p. 402).

(4)  (1) Doar dacă se aplică evaluarea simplificată în conformitate cu punctul 6.2.3.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 al Comisiei din 16 mai 2019 privind specificațiile comune pentru registrul de infrastructură feroviară și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/880/UE (JO L 139I, 27.5.2019, p. 312).

(6)  Decizia 2004/446/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de precizare a parametrilor de bază ai specificațiilor tehnice de interoperabilitate pentru «zgomot», «vagoane de marfă» și «aplicații telematice pentru transportul de marfă» menționate de Directiva 2001/16/CE (JO L 155, 30.4.2004, p. 1).

(7)  Decizia 2006/861/CE a Comisiei din 28 iulie 2006 privind specificația tehnică de interoperabilitate cu privire la subsistemul «material rulant-vagoane de marfă» al sistemului feroviar transeuropean convențional (JO L 344, 8.12.2006, p. 1).

(8)  Coeficienții A(i) și B(i) sunt adaptați la valorile-limită actuale pentru zgomotul la trecere și condițiile de referință ale liniilor.

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/774 al Comisiei din 16 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2014 în ceea ce privește aplicarea specificației tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot» pentru vagoanele de marfă existente (JO L 139 I, 27.5.2019, p. 89).


ANEXA VII

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/777 se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.   CARACTERISTICI COMUNE

Caracteristicile stabilite în prezenta anexă se aplică în întregul sistem feroviar al Uniunii, ca o specificație de vocabular comun care permite:

(1)

administratorilor de infrastructură să își publice datele privind rețeaua feroviară;

(2)

întreprinderilor feroviare și altor utilizatori de date privind infrastructura să acceseze și să utilizeze aceste date.”

2.

La punctul 3.1 se adaugă un nou subpunct 6, după cum urmează:

„6.

«subset de caracteristici comune» înseamnă un subset de elemente partajate de tronsoane de linie și/sau puncte de exploatare.”

3.

Punctul 3.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.1.

Pentru scopurile registrului de infrastructură, fiecare administrator de infrastructură trebuie să își descrie rețeaua feroviară cel puțin pe tronsoane de linie și pe puncte de exploatare și în mod opțional pe baza unor subseturi de caracteristici comune.”

4.

Punctul 3.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3.3.

Valoarea unui parametru trebuie furnizată atunci când elementul corespunzător există în cadrul rețelei descrise, în conformitate cu termenele-limită din tabelul 1.

Prezentarea datelor parametrilor enumerați în tabelul 1 trebuie să fie în conformitate cu Vocabularul ERA menționat la articolul 7a și menționate în apendicele A-1, indicele [A].

Orice informație relevantă pentru parametri este prevăzută în tabelul 1. Atunci când tabelul 1 face trimitere la un document al administratorului de infrastructură, administratorul de infrastructură în conformitate cu articolul 5 trebuie să transmită documentul respectiv agenției, în format electronic. Documentele menționate la parametrii 1.1.1.1.2.4.4, 1.1.1.1.6.4, 1.1.1.1.6.5, 1.1.1.3.7.1.3 și 1.1.1.3.11.3 trebuie transmise în două limbi ale UE.”

5.

Tabelul 1 se înlocuiește după cum urmează:

Tabelul 1

Elemente pentru registrul de infrastructură (RINF)

Număr

Titlu

Definiție

Termen-limită pentru furnizarea parametrului

1

STAT MEMBRU

1.1

TRONSON DE LINIE

1.1.0.0.0

Informații generice

1.1.0.0.0.1

Codul administratorului de infrastructură (AI)

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.0.2

Identificarea națională a liniei

Identificarea unică a liniei sau numărul unic al liniei în statul membru.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.0.3

Punctul de exploatare de la începutul tronsonului de linie

Identificare unică a punctului de exploatare de la începutul tronsonului de linie (kilometri, progresiv, de la punctul de exploatare de început până la punctul de exploatare final).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.0.4

Punctul de exploatare de la sfârșitul tronsonului de linie

Identificare unică a punctului de exploatare de la sfârșitul tronsonului de linie (kilometri, progresiv, de la punctul de exploatare de început până la punctul de exploatare final).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.0.5

Lungimea tronsonului de linie

Lungimea dintre punctele de exploatare de la începutul și de la sfârșitul tronsonului de linie.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.0.6

Tipul tronsonului de linie

Tip de tronson de linie care exprimă dimensiunea datelor prezentate în funcție de situația în care acesta conectează sau nu puncte de exploatare generate prin împărțirea unui nod de mari dimensiuni în mai multe puncte de exploatare.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.0.0.1

Parametri specifici ai manualului de parcurs (caracteristici tehnice specifice)

1.1.0.0.1.1

Riscuri industriale – locurile în care este periculos pentru mecanicul de locomotivă să iasă din cabină

Formă poligonală reprezentată în limbajul de marcare WKT (textul cunoscut)

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 6

1.1.0.0.1.2

Limba de lucru

Limba sau limbile utilizate de administratorul de infrastructură în activitățile sale zilnice și publicate în documentul său de referință al rețelei, pentru comunicarea mesajelor de exploatare sau legate de siguranță între administratorul de infrastructură și întreprinderea feroviară.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 6

1.1.0.0.1.3

Regimul de exploatare

Tip de linie dublă

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1

LINIE DE CIRCULAȚIE

1.1.1.0.0

Informații generice

1.1.1.0.0.1

Identificarea liniei de cale ferată

Identificarea unică a liniei de cale ferată sau numărul unic al liniei de cale ferată în cadrul tronsonului.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.0.0.2

Sensul normal de circulație

Sensul normal de circulație este:

același ca direcția definită de începutul și de sfârșitul tronsonului de linie: (N)

opus direcției definite de începutul și de sfârșitul tronsonului de linie: (O)

în ambele direcții: (B)

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.0.0.3

Indicații de la nivelul căii ferate privind distanța (frecvența, prezentarea și poziționarea lor)

[NNNN] frecvența în metri

Prezentarea – listă de opțiuni

[S/D] – partea de-a lungul liniei unde este poziționată indicația de la nivelul căii ferate (stânga sau dreapta)

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.0.1

Informații topologice

1.1.1.0.1.1

Descrierea geografică exactă

Prezentare grafică liniară în limbajul de marcare WKT (textul cunoscut) reprezentând forma geografică a liniei de cale ferată

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.0.1.2

Conectivitatea liniilor la punctele de exploatare

Primul șir de caractere identifică în mod unic linia din interiorul punctului de exploatare de început conectat la această linie

Al doilea șir de caractere identifică în mod unic linia din interiorul punctului de exploatare de sfârșit conectat la această linie

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1

Subsistemul «infrastructură»

1.1.1.1.1

Declarații de verificare pentru liniile de cale ferată

1.1.1.1.1.1

Declarație de verificare CE pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din specificațiile tehnice de interoperabilitate (STI-uri) aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250 al Comisiei (1).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.1.2

Declarație de demonstrare IE [astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE a Comisiei (2)] pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2

Parametru de performanță

1.1.1.1.2.1

Clasificarea TEN (rețeaua transeuropeană) a liniei de cale ferată

A se indica partea rețelei transeuropene de care aparține linia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.1.2

Identitatea în sistemul de informații geografice TEN (ID GIS)

A se indica ID GIS pentru secțiunea bazei de date TEN-T de care aparține linia de cale ferată

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.2.2

Categorie de linie

Clasificarea liniei în conformitate cu STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.3

Parte a unui coridor feroviar de marfă

A se indica dacă linia este alocată unui coridor feroviar de marfă

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.4

Capacitate de încărcare

O combinație între categoria de linie și viteza la cel mai slab punct al liniei de cale ferată

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.4.1

Clasificare națională pentru capacitatea de încărcare

Clasificare națională pentru capacitatea de încărcare

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.2.4.2

Conformitatea structurilor cu modelul de sarcină de mare viteză (High Speed Load Model – HSLM)

Pentru tronsoanele de linie cu o viteză maximă admisă de 200 km/h sau mai mult.

Informații privind procedura care trebuie utilizată pentru a efectua verificarea compatibilității dinamice

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.2.4.3

Localizarea în cadrul sistemului feroviar a structurilor care necesită verificări specifice

Amplasarea structurilor care necesită verificări specifice

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.2.4.4

Document conținând procedura (procedurile) pentru verificările privind compatibilitatea statică și dinamică cu ruta

Document electronic disponibil în două limbi ale UE, provenind de la AI, stocat de agenție și conținând:

proceduri precise pentru verificările privind compatibilitatea statică și dinamică cu ruta

sau

informații relevante pentru efectuarea verificărilor asupra structurilor specifice.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.2.5

Viteza maximă admisă

Viteza de exploatare maximă nominală admisă pe linie ca urmare a caracteristicilor subsistemelor «infrastructură», «energie» și «control-comandă și semnalizare», exprimată în kilometri/oră.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.6

Intervalul de temperatură

Intervalul de temperatură pentru accesul nerestricționat pe linie în conformitate cu standardul european.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.7

Altitudinea maximă

Cel mai înalt punct al tronsonului de linie deasupra nivelului mării, cu referire la Normaal Amsterdams Peil (NAP).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.2.8

Existența unor condiții climatice aspre

Condițiile climatice pe linie sunt aspre sau normale în conformitate cu standardul european.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.3

Configurația liniei

1.1.1.1.3.1.1

Gabarit

Gabaritele definite în standardul european sau alte gabarite locale, inclusiv partea inferioară sau superioară.

În conformitate cu punctul 7.3.2.2 din STI LOC&PAS, este posibil ca tronsoanele de linie din rețeaua Regatului Unit al Marii Britanii să nu aibă un profil de gabarit de referință.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.3.1.2

Localizarea în cadrul sistemului feroviar a anumitor puncte care necesită verificări specifice

Localizarea anumitor puncte care necesită verificări specifice din cauza abaterilor de la gabaritul menționat la punctul 1.1.1.1.3.1.1.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.3.1.3

Document conținând secțiunea transversală a anumitor puncte care necesită verificări specifice

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând secțiunea transversală a anumitor puncte care necesită verificări specifice din cauza abaterilor de la gabaritul menționat la punctul 1.1.1.1.3.1.1. Atunci când este relevant, la documentul care conține secțiunea transversală se pot atașa îndrumări pentru verificarea punctului anumit.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.3.4

Numărul standard al profilului de transport combinat pentru cutiile mobile

Codificare pentru transportul combinat cu cutii mobile (pentru toate liniile de marfă și de trafic mixt) în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [B]

Până cel târziu la data de 16 martie 2019 pentru liniile care aparțin TEN (1.1.1.1.2.1)

Pentru liniile din afara TEN (1.1.1.1.2.1), atunci când datele nu au fost încă furnizate, în urma unei cereri justificate:

— dacă datele sunt disponibile, publicarea codificării la o lună de la cerere

— dacă datele nu sunt disponibile și sunt necesare măsurători pe teren, publicarea codificării la un an de la cerere

1.1.1.1.3.5

Numărul standard al profilului de transport combinat pentru semiremorci

Codificare pentru transportul combinat cu semiremorci (pentru toate liniile de marfă și de trafic mixt) în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [B]

Până cel târziu la data de 16 martie 2019 pentru liniile care aparțin TEN (1.1.1.1.2.1)

Pentru liniile din afara TEN (1.1.1.1.2.1), atunci când datele nu au fost încă furnizate, în urma unei cereri justificate:

dacă datele sunt disponibile, publicarea codificării la o lună de la cerere

dacă datele nu sunt disponibile și sunt necesare măsurători pe teren, publicarea codificării la un an de la cerere

1.1.1.1.3.5.1

Informații specifice

Orice informație relevantă de la AI cu privire la configurația liniei

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.3.6

Profilul declivității

Secvența valorilor declivității și locurile în care declivitatea suferă modificări

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.3.7

Raza minimă a curbei orizontale

Raza celei mai mici curbe orizontale a liniei de cale ferată, exprimată în metri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.3.8

Numărul standard al profilului de transport combinat pentru containere

Codificare pentru transportul combinat cu containere (pentru toate liniile de marfă și de trafic mixt) în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [B]

12 luni de la adoptarea ghidului articolul 7 pentru liniile care aparțin TEN (1.1.1.1.2.1)

Pentru liniile din afara TEN (1.1.1.1.2.1), atunci când datele nu au fost încă furnizate, în urma unei cereri justificate:

dacă datele sunt disponibile, publicarea codificării la o lună de la cerere

dacă datele nu sunt disponibile și sunt necesare măsurători pe teren, publicarea codificării la un an de la cerere

1.1.1.1.3.9

Numărul standard al profilului de transport combinat pentru unitățile rulante

Codificare pentru transportul combinat cu unități rulante (pentru toate liniile de marfă și de trafic mixt) în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [B]

12 luni de la adoptarea ghidului articolul 7 pentru liniile care aparțin TEN (1.1.1.1.2.1)

Pentru liniile din afara TEN (1.1.1.1.2.1), atunci când datele nu au fost încă furnizate, în urma unei cereri justificate:

dacă datele sunt disponibile, publicarea codificării la o lună de la cerere

dacă datele nu sunt disponibile și sunt necesare măsurători pe teren, publicarea codificării la un an de la cerere

1.1.1.1.4

Parametrii liniei de cale ferată

1.1.1.1.4.1

Ecartamentul nominal al liniei de cale ferată

Valoare, exprimată în milimetri, care identifică ecartamentul liniei de cale ferată.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.4.2

Insuficiența de supraînălțare

Insuficiența maximă de supraînălțare, exprimată în milimetri, definită ca diferența dintre supraînălțarea aplicată și o supraînălțare superioară de echilibru pentru care a fost proiectată linia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.4.3

Înclinația șinei

Unghiul care definește înclinația capului de șină în raport cu suprafața de rulare

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.4.4

Existența balastului

Specifică dacă linia de cale ferată a fost construită cu traverse încorporate în balast sau nu.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.5

Aparate de cale

1.1.1.1.5.1

Respectarea STI de către aparatele de cale în ceea ce privește valorile în exploatare

Dimensiunea aparatelor de cale este menținută în limita de exploatare specificată în STI.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.5.2

Diametrul minim al roților pentru încrucișările duble fixe

Lacuna maximă a încrucișărilor duble fixe este bazată pe un diametru minim al roților în exploatare, exprimat în milimetri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.6

Rezistența liniei de cale ferată la sarcinile aplicate

1.1.1.1.6.1

Decelerația maximă a trenului

Limita rezistenței longitudinale a liniei de cale ferată, dată ca decelerație maximă admisă a trenului și exprimată în metri pe secundă la pătrat.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.6.2

Utilizarea frânelor cu curenți turbionari

A se indica restricțiile privind utilizarea frânelor cu curenți turbionari.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.6.3

Utilizarea frânelor magnetice

A se indica restricțiile privind utilizarea frânelor magnetice.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.6.4

Document conținând condițiile de utilizare a frânelor cu curenți turbionari

Document electronic disponibil în două limbi ale UE, provenind de la AI, stocat de agenție și conținând condițiile de utilizare a frânelor cu curenți turbionari identificate la punctul 1.1.1.1.6.2.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.6.5

Document conținând condițiile de utilizare a frânelor magnetice

Document electronic disponibil în două limbi ale UE, provenind de la AI, stocat de agenție și conținând condițiile de utilizare a frânelor magnetice identificate la punctul 1.1.1.1.6.3.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7

Sănătatea, siguranța și mediul înconjurător

1.1.1.1.7.1

Interzicerea utilizării dispozitivului de lubrifiere a buzei de bandaj

A se indica dacă utilizarea dispozitivului de lubrifiere a buzei de bandaj de la bord este interzisă.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.7.2

Existența trecerilor la nivel

A se indica dacă pe tronsonul de linie există treceri la nivel (inclusiv treceri la nivel cu calea ferată pentru pietoni).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.7.3

Accelerația admisă în apropierea trecerilor la nivel

Existența unei limite de accelerație a trenului dacă acesta se oprește sau recuperează viteză în apropierea unei treceri la nivel, exprimată ca o curbă de accelerație de referință specifică.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.7.4

Existența detectorului de cutii de osii supraîncălzite (HABD) de cale

Existența HABD de cale

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.5

Conformitatea cu STI a HABD de cale

Specific rețelelor din Franța, din Italia și din Suedia.

Detectorul de cutii de osii supraîncălzite de cale este conform cu STI.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.6

Identificarea HABD de cale

Specific rețelelor din Franța, din Italia și din Suedia.

Aplicabil dacă HABD de cale nu este conform cu STI, identificarea detectorului de cutii de osii supraîncălzite de cale.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.7

Generația HABD de cale

Specific rețelelor din Franța, din Italia și din Suedia.

Generația detectorului de cutii de osii supraîncălzite de cale.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.8

Localizarea HABD de cale în cadrul sistemului feroviar

Specific rețelelor din Franța, din Italia și din Suedia.

Aplicabil dacă HABD de cale nu este conform cu STI, amplasarea detectorului de cutii de osii supraîncălzite de cale.

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.9

Direcția de măsurare a HABD de cale

Specific rețelelor din Franța, din Italia și din Suedia.

Aplicabil dacă HABD de cale nu este conform cu STI, direcția de măsurare a detectorului de cutii de osii supraîncălzite de cale.

Dacă direcția de măsurare este:

aceeași ca direcția definită de începutul și de sfârșitul tronsonului de linie: (N)

opusă direcției definite de începutul și de sfârșitul tronsonului de linie: (O)

în ambele direcții: (B)

16 ianuarie 2020

1.1.1.1.7.10

Lumini permanente de culoare roșie obligatorii

Tronsoane pe care sunt obligatorii două lumini permanente de culoare roșie în conformitate cu STI OPE

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.7.11

Aparținerea de o rută mai silențioasă

Aparținerea de o «rută mai silențioasă» în conformitate cu articolul 5b din STI NOI

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.7.12

Permis de utilizare a plăcilor reflectorizante

Tronsoane pe care se permite utilizarea plăcilor reflectorizante pe coridoarele de transport feroviar de marfă, pentru a acorda prioritate blocajelor actuale. Caz specific pentru Belgia, Franța, Italia, Portugalia și Spania până la 1.1.2026

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1.7.12.1

Condiții de utilizare a plăcilor reflectorizante

Detalii privind condițiile de utilizare a plăcilor reflectorizante pe coridoarele de transport de marfă. Caz specific pentru Portugalia și Spania până la 1.1.2025 și pentru Belgia și Franța până la 1.1.2026

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1.8

Tunel

1.1.1.1.8.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.2

Identificarea tunelului

Identificarea unică a tunelului sau numărul unic pe teritoriul statului membru.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.3

Începutul tunelului

Coordonate geografice exprimate în grade zecimale și kilometrul liniei de cale ferată la începutul unui tunel.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.4

Sfârșitul tunelului

Coordonate geografice exprimate în grade zecimale și kilometrul liniei de cale ferată la sfârșitul unui tunel.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.5

Declarație de verificare CE în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.6

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.7

Lungimea tunelului

Lungimea tunelului, exprimată în metri, de la portalul de intrare la portalul de ieșire.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.8

Suprafața secțiunii transversale

Suprafața cea mai mică a secțiunii transversale a tunelului, exprimată în metri pătrați

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.8.1

Conformitatea tunelului cu STI INF

Conformitatea tunelului cu STI INF la viteza maximă admisă

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.8.8.2

Document disponibil de la AI conținând descrierea exactă a tunelului

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând descrierea exactă a gabaritului de liberă trecere și a geometriei tunelului

1 ianuarie 2021

1.1.1.1.8.9

Existența unui plan de urgență

A se indica dacă există un plan de urgență.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.10

Categoria de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Categoria de incendiu a trenului de călători în conformitate cu punctul 4.1.4 din STI LOC&PAS

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.11

Categoria națională de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Clasificarea modului în care un tren de călători cu un incendiu la bord va continua să circule o anumită perioadă.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.1.8.12

Existența căilor de acces

Indicarea existenței căilor de acces

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1.8.12.1

Localizarea căilor de acces

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul căii de acces și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1.8.13

Existența unor puncte de evacuare și de salvare

Indicarea existenței unor puncte de evacuare și de salvare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.1.8.13.1

Amplasamentul punctelor de evacuare și de salvare

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul punctului de evacuare și de salvare și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.2

Subsistemul «energie»

1.1.1.2.1

Declarații de verificare pentru liniile de cale ferată

1.1.1.2.1.1

Declarație de verificare CE pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «energie»

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.1.2

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «energie»

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2

Sistemul de linii de contact

1.1.1.2.2.1.1

Tipul de sistem de linii de contact

A se indica tipul de sistem de linii de contact.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2.1.2

Sistemul de alimentare cu energie (tensiune și frecvență)

A se indica sistemul de alimentare cu energie de tracțiune (tensiunea nominală și frecvența)

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2.1.3

Umax2 pentru rețeaua din Franța

Cea mai mare tensiune nepermanentă (Umax2) pentru Franța pe linii neconforme cu valorile definite în specificațiile menționate în apendicele A-2, indicele [1]

16 ianuarie 2020

1.1.1.2.2.2

Curentul maxim al trenului

A se indica intensitatea maximă a curentului admisă pentru tren, exprimată în amperi.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2.3

Curentul maxim per pantograf în regim de staționare

A se indica intensitatea maximă a curentului admisă pentru tren în regim de staționare, exprimată în amperi.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu pentru sistemele c.c.

30 iunie 2024 pentru sistemele c.a.

1.1.1.2.2.4

Permisiune pentru frânarea cu recuperare

A se indica dacă frânarea electrică cu recuperare este permisă, nu este permisă sau este permisă în anumite condiții.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2.4.1

Condiții aplicabile frânării cu recuperarea energiei

Denumirea și/sau referința documentului care precizează condițiile aplicabile frânării cu recuperare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.2.2.5

Înălțimea maximă a firului de contact

A se indica înălțimea maximă a firului de contact, exprimată în metri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.2.6

Înălțimea minimă a firului de contact

A se indica înălțimea minimă a firului de contact, exprimată în metri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.3

Pantograf

1.1.1.2.3.1

Armături de pantograf conforme cu STI admise

A se indica armăturile de pantograf conforme cu STI care sunt admise pentru a fi utilizate.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.3.2

Alte armături de pantograf admise

A se indica armăturile de pantograf care sunt admise pentru a fi utilizate

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.3.3

Cerințe privind numărul de pantografe ridicate și distanța dintre ele, la o viteză dată

A se indica numărul maxim de pantografe ridicate admis per tren și distanța minimă dintre liniile mediane ale armăturilor adiacente, exprimată în metri, la viteza dată.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.3.4

Material admis pentru patinele de contact

A se indica materialele care sunt admise pentru a fi utilizate pentru patinele de contact.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.4

Sectoare de separare a LAE

1.1.1.2.4.1.1

Separarea fazelor

A se indica dacă există o separare a fazelor și informațiile necesare.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.4.1.2

Informații privind separarea fazelor

A se indica diverse informații necesare privind separarea fazelor

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.4.2.1

Separarea sistemelor

A se indica dacă există o separare a sistemelor

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.4.2.2

Informații privind separarea sistemelor

A se indica diverse informații necesare privind separarea sistemelor

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.4.3

Distanța dintre panoul de semnalizare și sfârșitul separării fazelor

Specific pentru verificarea compatibilității cu ruta pe rețeaua din Franța.

Distanța dintre panoul de semnalizare care autorizează mecanicul de locomotivă să execute «ridicarea pantografului» sau «închiderea disjunctorului» după ce a trecut de separarea fazelor și de sfârșitul sectorului de separare a fazelor.

16 ianuarie 2020

1.1.1.2.5

Cerințe privind materialul rulant

1.1.1.2.5.1

Obligativitatea funcției de limitare a curentului sau a tensiunii la bord

A se indica dacă este obligatorie existența unei funcții de limitare a curentului sau a tensiunii la bordul vehiculelor.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.5.2

Forța de contact admisă

A se indica forța de contact admisă, exprimată în newtoni.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.5.3

Obligativitatea dispozitivului de coborâre automată

A se indica dacă este obligatorie prezența pe vehicul a unui dispozitiv de coborâre automată.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.2.5.4

Document conținând restricții legate de consumul de energie al anumitor unități de tracțiune electrică

Denumirea și/sau referința documentului care specifică restricția (restricțiile) referitoare la consumul de putere al unității (unităților) electrice de tracțiune specifice

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.2.5.5

Document conținând restricții legate de poziția unității (unităților) de tracțiune multiplă pentru a respecta separarea liniei de contact

Denumirea și/sau referința documentului care specifică restricția (restricțiile) legate de poziția unității (unităților) de tracțiune multiplă pentru a respecta separarea liniei de contact

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3

Subsistemul «control-comandă și semnalizare»

1.1.1.3.1

Declarații de verificare pentru liniile de cale ferată

1.1.1.3.1.1

Declarație de verificare CE pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «control-comandă și semnalizare»

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.1.2

Corecții ale erorilor ERTMS, necesare la bord

Lista erorilor inacceptabile care afectează rețeaua AI și care trebuie soluționate la bord în conformitate cu punctul 7.2.10.3 din STI CCS privind menținerea specificației

12 luni de la intrarea în vigoare a STI CCS și cel puțin 12 luni de la publicarea Ghidului articolul 7

1.1.1.3.2

Sistem de protecție a trenurilor (ETCS) conform cu STI

1.1.1.3.2.1

Nivelul sistemului european de control al trenurilor (ETCS)

Nivelul de aplicare a ETCS în legătură cu echipamentul de cale.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.2

Versiunea de bază a ETCS

Versiunea de bază a ETCS instalată la nivelul căii ferate.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.3

Funcția de continuitate (infill) a ETCS necesară pentru accesul pe linie

A se indica dacă funcția de continuitate este necesară pentru accesul pe linie din motive de siguranță.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.4

Funcția de continuitate a ETCS instalată la nivelul căii ferate

Informații privind echipamentele instalate la nivelul căii ferate care sunt capabile să transmită informații de continuitate prin buclă sau prin GSM-R (Sistemul global de comunicații mobile pentru căi ferate) pentru instalațiile de nivel 1.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.5

Pachetul 44 al aplicației ETCS la nivel național este implementat

A se indica dacă între tren și calea ferată sunt transmise date pentru aplicații naționale.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.6

Existența unor condiții de exploatare sau a unor restricții în exploatare

A se indica dacă există restricții sau condiții determinate de respectarea parțială a STI CCS

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.2.8

Necesitatea confirmării de la bord (nu din partea mecanicului de locomotivă) a integrității trenului pentru accesul pe linie

A se indica dacă este necesară confirmarea de la bord a integrității trenului pentru accesul pe linie din motive de siguranță.

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.2.9

Compatibilitatea sistemului ETCS

Cerințele ETCS utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.2.10

«ETCS M_version»

ETCS M_version în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.2.11

Informații de la bord privind lungimea sigură a numărului de vehicule, necesare pentru accesul pe linie și SIL

A se indica dacă sunt necesare informații de la bord privind lungimea sigură a numărului de vehicule pentru accesul pe linie din motive de siguranță și nivelul necesar de integritate a siguranței

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.12

ETCS de cale este proiectat astfel încât să transmită starea căii ferate?

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

În cazul în care ETCS de cale nu furnizează starea căii ferate, mecanicul de locomotivă va trebui să fie informat cu privire la starea respectivă prin metode alternative.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.12.1

Stările liniei de cale ferată care pot fi transmise

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.13

ETCS de cale aplică o procedură de trecere la nivel sau o soluție echivalentă

În cazul în care ETCS de cale nu aplică nicio soluție pentru trecerile la nivel defecte (care sunt în mod normal protejate prin intermediul unui sistem tehnic), mecanicii de locomotivă vor avea obligația să respecte instrucțiunile primite din alte surse.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.14

Insuficiența de supraînălțare utilizată pentru SSP de bază

Informații esențiale pentru mecanicii de locomotivă ai trenurilor care au o toleranță mai slabă (mai mică) la insuficiența de supraînălțare decât cele pentru care ETCS de cale furnizează SSP (profiluri de viteză maximă permisă) în coroborare cu 1.1.1.3.2.14.1

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.14.1

Alte categorii de trenuri cu insuficiență de supraînălțare pentru care ETCS de cale este configurat astfel încât să furnizeze SSP

Informații esențiale pentru mecanicii de locomotivă ai trenurilor care au o toleranță mai slabă (mai mică) la insuficiența de supraînălțare decât cele pentru care ETCS de cale furnizează SSP (profiluri de viteză maximă permisă) în coroborare cu 1.1.1.3.2.14.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.15

Motivele pentru care un centru de bloc radio ETCS poate respinge un tren

Lista cazurilor care fac obiectul opțiunilor de proiectare a sistemului ale administratorului de infrastructură în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16

Valori naționale ETCS

1.1.1.3.2.16.1

D_NVROLL

Parametru utilizat de ETCS de bord pentru a supraveghea distanța care poate fi parcursă în condiții de protecție împotriva rulajului neintenționat și de protecție împotriva deplasării în sens invers, în metri

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.2

Q_NVEMRRLS -

Calificativul care definește dacă aplicarea frânei de urgență din alte motive decât declanșarea sistemului de alertă poate fi revocată de îndată ce condițiile aferente au dispărut sau după ce trenul s-a oprit complet.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.3

V_NVALLOWOVTRP -

Limita de viteză care permite mecanicului de locomotivă să selecteze funcția «anulare» în km/h

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.4

V_NVSUPOVTRP -

Limita de viteză pentru anulare care trebuie supravegheată atunci când funcția «anulare» este activă, în km/h

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.5

D_NVOVTRP

Distanța maximă pentru anularea opririi prin declanșarea frânei de urgență, în metri

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.6

T_NVOVTRP -

Timpul maxim pentru anularea opririi prin declanșarea frânei de urgență, în secunde

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.7

D_NVPOTRP -

Distanța maximă pentru deplasarea în sens invers în modul «post-trip», în metri.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.8

T_NVCONTACT -

Timpul maxim fără un mesaj sigur din partea centrului de bloc radio până când trenul reacționează, în secunde.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.9

M_NVCONTACT -

Reacția sistemului de la bord atunci când expiră T_NVCONTACT

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.10

M_NVDERUN -

Introducerea datelor de identificare ale mecanicului de locomotivă autorizată specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.11

Q_NVDRIVER_ADHES -

Calificativ care determină dacă mecanicului de locomotivă i se permite să modifice factorul de aderență utilizat de ETCS de bord pentru a calcula curbele de frânare

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.12

Q_NVSBTSMPERM

Permisiunea de a utiliza frâna de serviciu în monitorizarea vitezei țintă

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.16.13

Valori naționale utilizate pentru modelul de frână

Set de parametri pentru adaptarea curbelor de frânare calculați de sistemul ETCS de bord pentru a corespunde marjelor de acuratețe, performanță și siguranță impuse de administratorul de infrastructură.

Acesta copiază conținutul pachetului 3 sau al pachetului 203, astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.17

Datele de identificare și numărul de telefon al centrului de bloc radio ERTMS/ETCS

Identificarea RBC unică (NID_C + NID_RBC) și numărul apelării (NID_RADIO), astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.18

Masă metalică mare

A se indica existența unei mase metalice în vecinătatea amplasamentului, susceptibilă de a perturba citirea balizelor de către sistemul de la bord.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.2.19

Funcționalitățile versiunii 2.2 sau 3.0 a sistemului ETCS care trebuie solicitate în următorii 5 ani

Lista funcționalităților versiunii 2.2 sau 3.0 a sistemului ETCS care trebuie solicitate în următorii 5 ani, în conformitate cu punctul 6.1.1.2 din STI CCS și cu apendicele G

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.3

Radio (RMR) conform cu STI

1.1.1.3.3.1

Versiunea GSM-R

Numărul versiunii specificației cerințelor funcționale GSM-R și al specificației cerințelor sistemului în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [E] și, respectiv, indicele [F], instalate la nivelul căii ferate.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.3.2

Numărul de mobile GSM-R active (EDOR) sau de sesiuni de comunicare simultane la bord pentru ETCS de nivel 2 necesare în vederea transferului între centrele de bloc radio fără întreruperea exploatării

Numărul de sesiuni de comunicare simultane la bord pentru ETCS de nivel 2 necesare pentru o exploatare fără probleme a trenului. Acest parametru este legat de gestionarea sesiunilor de comunicare prin centre de bloc radio (RBC). Nu este esențial pentru siguranță și nu reprezintă un aspect legat de interoperabilitate.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.3.3

Funcții GSM-R opționale

Utilizarea unor funcții GSM-R opționale care ar putea îmbunătăți exploatarea pe linie. Acestea sunt doar cu titlu informativ și nu constituie criterii de acces la rețea.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.3.3.1

Informații suplimentare privind caracteristicile rețelei

Orice informații suplimentare privind caracteristicile rețelei sau documentul corespondent, disponibile de la AI și stocate de agenție, de exemplu: nivelul de interferență, care duce la recomandarea unei protecții suplimentare la bord

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3.3.2

GPRS pentru ETCS

A se indica dacă GPRS poate fi utilizat pentru ETCS

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3.3.3

Zona de implementare a GPRS

A se indica zona în care GPRS poate fi utilizat pentru ETCS

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3.4

Utilizarea GSM-R a grupei 555

A se indica dacă se utilizează grupa 555

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.3.5

Rețele GSM-R care fac obiectul unui acord de roaming

Lista rețelelor GSM-R care fac obiectul unui acord de roaming

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.3.6

Existența serviciilor de roaming GSM-R cu rețele publice

Existența serviciilor de roaming cu o rețea publică

Dacă da, indicați numele rețelei publice în cadrul parametrului 1.1.1.3.3.7:

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3.7

Detalii privind serviciile de roaming GSM-R cu rețele publice

Dacă sunt configurate servicii de roaming cu rețele publice, vă rugăm să indicați cu ce rețele, pentru care utilizatori și în ce zone.

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3.8

Lipsa acoperirii GSM-R

A se indica dacă nu există acoperire GSM-R

1 ianuarie 2021

1.1.1.3.3. 9

Compatibilitatea sistemului radio – voce

Cerințele radio utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică pentru voce

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.3.10

Compatibilitatea sistemului radio – date

Cerințele radio utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică pentru date

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.3.11

Rețeaua GSM-R este configurată astfel încât să permită radierea forțată a unui număr funcțional de către un alt mecanic de locomotivă

Această caracteristică va condiționa normele de exploatare aplicabile mecanicilor de locomotivă și impiegaților de mișcare atunci când au de-a face cu stații radio de cabină înregistrate cu numere greșite.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.3.12

ID rețea radio

Identificarea unică a rețelei GSM-R la care trebuie să se înregistreze stația mobilă care apelează, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.4

Sisteme de detectare a trenurilor definite pe baza benzilor de frecvență

1.1.1.3.4.1

Existența unui sistem de detectare a trenurilor pe deplin conform cu STI:

A se indica dacă este instalat un sistem de detectare a trenurilor pe deplin conform cu STI CCS

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.7.1.1

Tip de sistem de detectare a trenurilor

A se indica tipurile de sisteme de detectare a trenurilor instalate.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.4.2

Benzi de frecvență pentru detecție

Benzile de gestionare a frecvențelor sistemelor de detectare a trenurilor, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D], și în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când acestea sunt disponibile

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.4.2.1

Curentul perturbator maxim

Limitele maxime ale curentului perturbator permise pentru circuitele de cale pentru o bandă de frecvență definită.

Pentru sistemul de detectare a trenurilor conform cu STI-urile: 12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

Pentru sistemul de detectare a trenurilor neconform cu STI: în legătură cu articolul 13 din STI CCS

1.1.1.3.4.2.2

Impedanța vehiculului

Impedanța, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D]

Pentru sistemul de detectare a trenurilor conform cu STI-urile, 12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7.

Pentru sistemul de detectare a trenurilor neconform cu STI: în legătură cu articolul 13 din STI CCS

1.1.1.3.4.2.3

Câmpul magnetic maxim

Limitele maxime ale câmpului magnetic permise pentru numărătoarele de osii (în dBμA/m) pentru o bandă de frecvență definită.

Acesta ar trebui să fie furnizat în 3 direcții.

Pentru sistemul de detectare a trenurilor conform cu STI-urile, 12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7.

Pentru sistemul de detectare a trenurilor neconform cu STI: în legătură cu articolul 13 din STI CCS

1.1.1.3.5

Sisteme preexistente de protecție a trenurilor

1.1.1.3.5.3

Sistem preexistent de protecție a trenurilor

A se indica sistemul de clasă B instalat

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.6

Sisteme radio preexistente

1.1.1.3.6.1

Alte sisteme radio instalate (sisteme radio preexistente)

A se indica sistemele radio preexistente instalate.

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.7

Alte sisteme de detectare a trenurilor

1.1.1.3.7.1.2

Tip de circuite de cale sau de numărătoare de osii pentru care sunt necesare verificări specifice

Trimitere la specificația tehnică a sistemului de detectare a trenurilor, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [D]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.7.1.3

Document conținând procedura (procedurile) referitoare la tipul sistemelor de detectare a trenurilor declarate la punctul 1.1.1.3.7.1.2

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând valori precise în conformitate cu articolul 13 din STI CCS și cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D] pentru verificarea specifică ce trebuie efectuată asupra sistemelor de detectare a trenurilor identificate la punctul 1.1.1.3.7.1.2.

În conformitate cu articolul 13 din STI CCS și la 12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.7.1.4

Tronson cu o limitare a detectării trenurilor

Specific pentru verificarea compatibilității cu ruta pe rețeaua din Franța.

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.8

Tranziții între sisteme

1.1.1.3.8.1

Existența comutării între diferite sisteme de protecție, de control și de avertizare a trenurilor în timpul exploatării

A se indica dacă există comutarea între sisteme diferite în timpul exploatării

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.8.1.1

Condiții speciale de comutare între diferite sisteme de clasă B de protecție, de control și de avertizare a trenurilor

Condiții de comutare între diferite sisteme de clasă B de protecție, de control și de avertizare a trenurilor

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.8.2

Existența comutării între diferite sisteme radio

Se indică dacă există comutarea, în timpul exploatării, între diferite sisteme radio și absența unui sistem de comunicare

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.8.2.1

Instrucțiuni speciale de comutare între diferite sisteme radio

Denumirea și/sau referința documentului care specifică instrucțiunile speciale de comutare între diferite sisteme radio

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.8.3

Condiții tehnice speciale necesare pentru comutarea între ERTMS/ETCS și sistemele de clasă B

Denumirea și/sau referința documentului care specifică condițiile tehnice speciale necesare pentru comutarea între ERTMS/ETCS și sistemele de clasă B

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.9

Parametri legați de interferențele electromagnetice

1.1.1.3.9.1

Existența unor norme privind câmpurile magnetice emise de un vehicul și conformitatea acestora cu STI

A se indica dacă există norme și dacă acestea sunt conforme cu STI.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.9.2

Existența unor limite privind armonicele curentului de tracțiune al vehiculelor și conformitatea acestora cu STI

A se indica dacă există norme și dacă acestea sunt conforme cu STI.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.10

Sisteme la nivelul căii ferate pentru situații de avarie

1.1.1.3.10.1

Nivelul ETCS pentru situații de avarie

Nivelul de aplicare a ERTMS/ETCS pentru situații de avarie în legătură cu echipamentele de cale.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.10.2

Alte sisteme de protecție, de control și de avertizare a trenurilor pentru situații de avarie

A se indica dacă există alte sisteme decât ETCS pentru situații de avarie.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.11

Parametri privind frânarea

1.1.1.3.11.1

Distanța de frânare maximă necesară

Trebuie dată valoarea maximă a distanței de frânare [în metri] a unui tren pentru viteza maximă a liniei.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.1.1.3.11.2

Disponibilitatea unor informații suplimentare de la AI

Disponibilitatea unor informații suplimentare de la AI, definite la punctul 4.2.2.6.2 subpunctul 2 din STI OPE

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.11.3

Documente disponibile de la AI referitoare la performanța de frânare

Document electronic disponibil în două limbi ale UE, provenind de la AI, stocat de agenție și conținând informațiile suplimentare definite la punctul 4.2.2.6.2 subpunctul 2 din STI OPE

16 ianuarie 2020

1.1.1.3.12

Spațiu rezervat

1.1.1.3.13

Exploatarea automată a trenului (ATO)

1.1.1.3.13.1

Gradul de automatizare al ATO

Gradul de automatizare al ATO instalat la nivelul căii ferate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.13.2

Versiunea sistemului ATO

Versiunea sistemului ATO în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.13.3

Sistem de comunicații ATO

Sisteme de comunicații ATO sprijinite de echipamentele de cale

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14

Semnal

1.1.1.3.14.1

Denumirea semnalului

Identificatorul semnalului.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14.2

Tipul semnalului

Informații de semnalizare pentru compilarea manualului de parcurs.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14.3

Localizarea și orientarea

Poziția relativă față de linia identificată pe baza parametrului 1.1.0.0.0.2, exprimată în kilometri, și indicarea sensului la care se referă semnalul – sensul normal sau opus șinei

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14.4

Distanța relativă a punctului de pericol

Distanța în metri până la punctul de pericol

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14.5

Lungimea zonei în care nu este permisă oprirea

Lungimea la care este interzis să se oprească vehiculul, valoare exprimată în metri

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.3.14.6

Localizarea geografică a semnalului

Coordonatele geografice, exprimate în grade zecimale, date în mod normal pentru poziția semnalului

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.4

Norme și restricții

1.1.1.4.1

Existența unor norme și restricții de natură strict locală

Existența unor norme și restricții de natură strict locală

1 ianuarie 2021

1.1.1.4.2

Documente privind normele sau restricțiile de natură strict locală, disponibile de la AI

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând informații suplimentare

1 ianuarie 2021

1.1.1.5

Vehicule pentru care se verifică compatibilitatea cu ruta

1.1.1.5.1

Lista tipurilor de vehicule deja identificate ca fiind compatibile cu Sarcina de trafic și capacitatea de încărcare a infrastructurii și sistemele de detectare a trenurilor

Administratorii de infrastructură furnizează IF, prin intermediul RINF, informațiile privind lista tipurilor de vehicule compatibile cu ruta pentru care au verificat deja compatibilitatea pentru parametrul Sarcini de trafic și capacitatea de încărcare a infrastructurii și sistemele de detectare a trenurilor, în cazul în care aceste informații sunt disponibile.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.1.1.5.2

Lista vehiculelor deja identificate ca fiind compatibile cu Sarcina de trafic și capacitatea de încărcare a infrastructurii și sistemele de detectare a trenurilor

Administratorii de infrastructură furnizează IF, prin intermediul RINF, informațiile sau un document privind lista vehiculelor compatibile cu ruta pentru care au verificat deja compatibilitatea pentru parametrul Sarcini de trafic și capacitatea de încărcare a infrastructurii și sistemele de detectare a trenurilor, în cazul în care aceste informații sunt disponibile.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2

PUNCT DE EXPLOATARE

1.2.0.0.0

Informații generice

1.2.0.0.0.1

Denumirea punctului de exploatare

Denumire legată în mod normal de orașul sau de satul respectiv sau utilizată în scopuri de coordonare a traficului

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.2

Identificare unică a PE

Cod compus din codul de țară și din codul alfanumeric al PE.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.3

Codul de localizare principal al OP

Codul de localizare primară elaborat pentru schimbul de informații în conformitate cu STI-urile referitoare la subsistemul privind aplicațiile telematice

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.4

Tipul punctului de exploatare

Tipul de instalație, legat de funcțiile de exploatare dominante.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.4.1

Tipul de instalație de comutare a ecartamentului

Tipul de instalație de comutare a ecartamentului

16 ianuarie 2020

1.2.0.0.0.5

Localizarea geografică a punctului de exploatare

Coordonatele geografice, exprimate în grade zecimale, date în mod normal pentru centrul PE.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.6

Localizarea punctului de exploatare în cadrul sistemului feroviar

Kilometrul legat de identificarea liniei care definește localizarea PE. În mod normal, acesta se situează în centrul PE.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.0.0.0.7

Prezentarea schematică a punctului de exploatare este în format digital

Existența unei imagini de ansamblu schematice a punctului de exploatare în format digital

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.0.0.0.7.1

Prezentarea schematică a punctului de exploatare

Document care oferă o prezentare schematică a punctului de exploatare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.0.0.0.7.2

Prezentare schematică digitală

Reprezentare grafică a punctului de exploatare utilizând o linie poligonală în limbajul de marcare WKT (textul cunoscut)

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.0.0.0.8

Limba de lucru

Limba sau limbile utilizate de administratorul de infrastructură în activitățile sale zilnice și publicate în documentul său de referință al rețelei, pentru comunicarea mesajelor de exploatare sau legate de siguranță între administratorul de infrastructură și întreprinderea feroviară.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1

LINIE DE CIRCULAȚIE

1.2.1.0.0

Informații generice

1.2.1.0.0.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.0.2

Identificarea liniei de cale ferată

Identificarea unică a liniei de cale ferată sau numărul unic al liniei de cale ferată în cadrul PE

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.1

Declarații de verificare pentru liniile de cale ferată

1.2.1.0.1.1

Declarație de verificare CE pentru liniile de cale ferată în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.1.2

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.2

Parametri de performanță

1.2.1.0.2.1

Clasificarea TEN a liniei de cale ferată

A se indica partea rețelei transeuropene de care aparține linia de cale ferată.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.2.2

Categoria de linie:

Clasificarea liniei în conformitate cu STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.2.3

Parte a unui coridor feroviar de marfă

A se indica dacă linia este alocată unui coridor feroviar de marfă

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.3

Configurația liniei

1.2.1.0.3.4

Gabarit

Gabaritele definite în standardul european sau alte gabarite locale, inclusiv partea inferioară sau superioară.

16 ianuarie 2020

1.2.1.0.3.5

Localizarea în cadrul sistemului feroviar a anumitor puncte care necesită verificări specifice

Localizarea anumitor puncte care necesită verificări specifice din cauza abaterilor de la gabaritul menționat la punctul 1.2.1.0.3.4.

16 ianuarie 2020

1.2.1.0.3.6

Document conținând secțiunea transversală a punctelor anumite care necesită verificări specifice

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând secțiunea transversală a punctelor anumite care necesită verificări specifice din cauza abaterilor de la gabaritul menționat la punctul 1.2.1.0.3.4. Atunci când este relevant, la documentul care conține secțiunea transversală se pot atașa îndrumări pentru verificarea punctului anumit.

16 ianuarie 2020

1.2.1.0.4

Parametrii liniei de cale ferată

1.2.1.0.4.1

Ecartamentul nominal al liniei de cale ferată

O valoare unică, exprimată în milimetri, care identifică ecartamentul liniei de cale ferată.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.4.2

Utilizarea frânelor cu curenți turbionari

A se indica restricțiile privind utilizarea frânelor cu curenți turbionari.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.4.3

Utilizarea frânelor magnetice

A se indica restricțiile privind utilizarea frânelor magnetice.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.5

Tunel

1.2.1.0.5.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.2

Identificarea tunelului

Identificarea unică a tunelului sau numărul unic al tunelului pe teritoriul statului membru.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.3

Declarație de verificare CE pentru tunel în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.4

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) pentru tunel în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.5

Lungimea tunelului

Lungimea tunelului, exprimată în metri, de la portalul de intrare la portalul de ieșire.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.6

Existența unui plan de urgență

A se indica dacă există un plan de urgență.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.7

Categoria de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Clasificarea modului în care un tren de călători cu un incendiu la bord va continua să circule o anumită perioadă.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.8

Categoria națională de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Clasificarea modului în care un tren de călători cu un incendiu la bord va continua să circule o anumită perioadă – conform normelor naționale, dacă există.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.5.9

Admiterea tracțiunii diesel sau a altor tipuri de tracțiune termică

A se indica dacă se admite utilizarea tracțiunii diesel sau a altor tipuri de tracțiune termică în tunel

1 ianuarie 2021

1.2.1.0.5.10

Existența căilor de acces

Indicarea existenței căilor de acces

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.5.10.1

Localizarea căilor de acces

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul căii de acces și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.5.11

Existența unor puncte de evacuare și de salvare

Indicarea existenței unor puncte de evacuare și de salvare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.5.11.1

Amplasamentul punctelor de evacuare și de salvare

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul punctului de evacuare și de salvare și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.6

Peron

1.2.1.0.6.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.2

Identificarea peronului

Identificarea unică a peronului sau numărul unic al peronului în cadrul PE

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.3

Clasificarea TEN a peronului

A se indica partea rețelei transeuropene de care aparține peronul.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.4

Lungimea utilă a peronului

Lungimea continuă maximă (exprimată în metri) a părții de peron în fața căreia este prevăzut ca un tren să rămână staționat în condiții normale de exploatare pentru urcarea și coborârea din tren a călătorilor, ținând cont în mod adecvat de toleranțele la oprire.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.5

Înălțimea peronului

Distanța dintre suprafața superioară a peronului și suprafața de rulare a liniei de cale ferată adiacente. Aceasta este valoarea nominală, exprimată în milimetri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.6

Existența unei asistențe pe peron pentru plecarea trenului

A se indica existența unor echipamente sau a unui personal care să ajute personalul de tren la plecarea trenului.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.7

Intervalul de utilizare a mijloacelor de asistență la îmbarcare de pe peron

Informații privind nivelul de acces la tren pentru care pot fi utilizate mijloacele de asistență la îmbarcare.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.1.0.6.8

Curbura peronului

Indicarea existenței curburii peronului

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.7

Sistemul de linii de contact

1.2.1.0.7.1

Permisiunea de încărcare a sistemului de înmagazinare a energiei electrice în scopul tracțiunii în timpul staționării

Punct în care AI autorizează încărcarea sistemului de înmagazinare a energiei electrice în scopul tracțiunii în timpul staționării

30 iunie 2024 cel târziu

1.2.1.0.7.2

Condiții permise pentru încărcarea sistemului de înmagazinare a energiei electrice în scopul tracțiunii în timpul staționării

Condiții stabilite de AI în conformitate cu un document standardizat

30 iunie 2024 cel târziu

1.2.1.0.8

Semnal

1.2.1.0.8.1

Denumirea semnalului

Identificatorul semnalului

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.8.2

Tipul semnalului

Informații de semnalizare pentru compilarea manualului de parcurs. Această listă include «semnale fixe care protejează punctele de pericol».

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.8.3

Localizarea și orientarea

Poziția relativă față de linia națională, exprimată în kilometri, și indicarea sensului la care se referă semnalul – sensul normal sau opus șinei

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.8.4

Distanța relativă a punctului de pericol

Distanța în metri până la punctul de pericol

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.0.8.5

Localizarea geografică a semnalului

Coordonatele geografice, exprimate în grade zecimale, date în mod normal pentru poziția semnalului

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1

Subsistemul control-comandă și semnalizare

1.2.1.1.1

Sistem de protecție a trenurilor (ETCS) conform cu STI

1.2.1.1.1.1

Nivelul sistemului european de control al trenurilor (ETCS)

Nivelul de aplicare a ETCS în legătură cu echipamentul de cale.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.2

Versiunea de bază a ETCS

Versiunea de bază a ETCS instalată la nivelul căii ferate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.3

Funcția de continuitate (infill) a ETCS necesară pentru accesul pe linie

A se indica dacă funcția de continuitate este necesară pentru accesul pe linie din motive de siguranță.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.4

Funcția de continuitate a ETCS instalată la nivelul căii ferate

Informații privind echipamentele instalate la nivelul căii ferate care sunt capabile să transmită informații de continuitate prin buclă sau prin GSM-R (Sistemul global de comunicații mobile pentru căi ferate) pentru instalațiile de nivel 1.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.5

Pachetul 44 al aplicației ETCS la nivel național este implementat

A se indica dacă între tren și calea ferată sunt transmise date pentru aplicații naționale.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.6

Existența unor condiții de exploatare sau a unor restricții în exploatare

A se indica dacă există restricții sau condiții determinate de respectarea parțială a STI CCS.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.8

Necesitatea confirmării de la bord (nu din partea mecanicului de locomotivă) a integrității trenului pentru accesul pe linie

A se indica dacă este necesară confirmarea de la bord a integrității trenului pentru accesul pe linie din motive de siguranță.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.9

Compatibilitatea sistemului ETCS

Cerințele ETCS utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.10

ETCS M_version

ETCS M_version în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.11

Informații de la bord privind lungimea sigură a numărului de vehicule, necesare pentru accesul pe linie și SIL

A se indica dacă sunt necesare informații de la bord privind lungimea sigură a numărului de vehicule pentru accesul pe linie din motive de siguranță și nivelul necesar de integritate a siguranței

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.12

ETCS de cale este proiectat astfel încât să transmită starea căii ferate?

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

În cazul în care ETCS de cale nu furnizează condițiile căii ferate, mecanicul de locomotivă va trebui să fie informat cu privire la condițiile respective prin metode alternative.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.12.1

Stările liniei de cale ferată care pot fi transmise

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.13

ETCS de cale aplică o procedură de trecere la nivel sau o soluție echivalentă

În cazul în care ETCS de cale nu aplică nicio soluție pentru trecerile la nivel defecte (care sunt în mod normal protejate prin intermediul unui sistem tehnic), mecanicii de locomotivă vor avea obligația să respecte instrucțiunile primite din alte surse.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.14

Insuficiența de supraînălțare utilizată pentru SSP de bază

Informații esențiale pentru mecanicii de locomotivă ai trenurilor care au o toleranță mai slabă (mai mică) la insuficiența de supraînălțare decât cele pentru care ETCS de cale furnizează SSP (profiluri de viteză maximă permisă) în coroborare cu 1.2.1.1.1.14.1

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.14.1

Alte categorii de trenuri cu insuficiență de supraînălțare pentru care ETCS de cale este configurat astfel încât să furnizeze SSP

Informații esențiale pentru mecanicii de locomotivă ai trenurilor care au o toleranță mai slabă (mai mică) la insuficiența de supraînălțare decât cele pentru care ETCS de cale furnizează SSP (profiluri de viteză maximă permisă) în coroborare cu 1.2.1.1.1.14.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.15

Motivele pentru care un centru de bloc radio ETCS poate respinge un tren

Lista cazurilor care fac obiectul opțiunilor de proiectare a sistemului ale administratorului de infrastructură în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16

Valori naționale ETCS

1.2.1.1.1.16.1

D_NVROLL

Parametru utilizat de ETCS de bord pentru a supraveghea distanța care poate fi parcursă în condiții de protecție împotriva rulajului neintenționat și de protecție împotriva deplasării în sens invers, în metri

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.2

Q_NVEMRRLS

Calificativul care definește dacă aplicarea frânei de urgență din alte motive decât declanșarea sistemului de alertă poate fi revocată de îndată ce condițiile aferente au dispărut sau după ce trenul s-a oprit complet.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.3

V_NVALLOWOVTRP

Limita de viteză care permite mecanicului de locomotivă să selecteze funcția «anulare» în km/h

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.4

V_NVSUPOVTRP

Limita de viteză pentru anulare care trebuie supravegheată atunci când funcția «anulare» este activă, în km/h

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.5

D_NVOVTRP

Distanța maximă pentru anularea opririi prin declanșarea frânei de urgență, în metri

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.6

T_NVOVTRP

Timpul maxim pentru anularea opririi prin declanșarea frânei de urgență, în secunde

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.7

D_NVPOTRP

Distanța maximă pentru deplasarea în sens invers în modul «post-trip», în metri.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.8

T_NVCONTACT

Timpul maxim fără un mesaj sigur din partea centrului de bloc radio până când trenul reacționează, în secunde.

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.9

M_NVCONTACT

Reacția sistemului de la bord atunci când expiră

T_NVCONTACT În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.10

M_NVDERUN

Introducerea datelor de identificare ale mecanicului de locomotivă autorizată specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.11

Q_NVDRIVER_ADHES

Calificativ care determină dacă mecanicului de locomotivă i se permite să modifice factorul de aderență utilizat de ETCS de bord pentru a calcula curbele de frânare

În conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.12

Q_NVSBTSMPERM

Permisiunea de a utiliza frâna de serviciu în monitorizarea vitezei țintă

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.16.13

Valori naționale utilizate pentru modelul de frână

Set de parametri pentru adaptarea curbelor de frânare calculați de sistemul ETCS de bord pentru a corespunde marjelor de acuratețe, performanță și siguranță impuse de administratorul de infrastructură.

Acesta copiază conținutul pachetului 3 sau al pachetului 203, astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.17

Datele de identificare și numărul de telefon al centrului de bloc radio ERTMS/ETCS

Identificarea RBC unică (NID_C + NID_RBC) și numărul apelării (NID_RADIO), astfel cum este definit în specificația menționată în apendicele A-1, indice [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.18

Masă metalică mare

A se indica existența unei mase metalice în vecinătatea amplasamentului, susceptibilă de a perturba citirea balizelor de către sistemul de la bord.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.1.19

Corecții ale erorilor ETCS, necesare la bord

Lista erorilor inacceptabile care afectează rețeaua AI și care trebuie soluționate la bord în conformitate cu punctul 7.2.10.3 din STI CCS privind menținerea specificației

12 luni de la intrarea în vigoare a STI CCS și cel puțin 12 luni de la publicarea Ghidului articolul 7

1.2.1.1.1.20

Funcționalitățile versiunii 2.2 sau 3.0 a sistemului ETCS care trebuie solicitate în următorii 5 ani

Lista funcționalităților versiunii 2.2 sau 3.0 a sistemului ETCS care trebuie solicitate în următorii 5 ani, în conformitate cu punctul 6.1.1.2 din STI CCS și cu apendicele G

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2

Radio (RMR) conform cu STI

1.2.1.1.2.1

Versiunea GSM-R

Numărul versiunii specificației cerințelor funcționale GSM-R și al specificației cerințelor sistemului în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [E] și, respectiv, indicele [F], instalate la nivelul căii ferate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.2

Numărul de mobile GSM-R active (EDOR) sau de sesiuni de comunicare simultane la bord pentru ETCS de nivel 2 necesare în vederea transferului între centrele de bloc radio fără întreruperea exploatării

Numărul de sesiuni de comunicare simultane la bord pentru ETCS de nivel 2 necesare pentru o exploatare fără probleme a trenului. Acest parametru este legat de gestionarea sesiunilor de comunicare prin centre de bloc radio (RBC). Nu este esențial pentru siguranță și nu reprezintă un aspect legat de interoperabilitate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.3

Funcții GSM-R opționale

Utilizarea unor funcții GSM-R opționale care ar putea îmbunătăți exploatarea pe linie. Acestea sunt doar cu titlu informativ și nu constituie criterii de acces la rețea.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.3.1

Informații suplimentare privind caracteristicile rețelei

Orice informații suplimentare privind caracteristicile rețelei sau documentul corespondent, disponibile de la AI și stocate de agenție, de exemplu: nivelul de interferență, care duce la recomandarea unei protecții suplimentare la bord

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.3.2

GPRS pentru ETCS

A se indica dacă GPRS poate fi utilizat pentru ETCS

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.3.3

Zona de implementare a GPRS

A se indica zona în care GPRS poate fi utilizat pentru ETCS

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.4

Utilizarea GSM-R al grupei 555

A se indica dacă se utilizează grupa 555

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.5

Rețele GSM-R care fac obiectul unui acord de roaming

Lista rețelelor GSM-R care fac obiectul unui acord de roaming

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.6

Existența serviciilor de roaming GSM-R cu rețele publice

Existența serviciilor de roaming cu o rețea publică

Dacă da, indicați numele rețelei publice în cadrul parametrului 1.2.1.1.2.7:

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.7

Detalii privind serviciile de roaming GSM-R cu rețele publice

Dacă sunt configurate servicii de roaming cu rețele publice, vă rugăm să indicați cu ce rețele, pentru care utilizatori și în ce zone.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.8

Lipsa acoperirii GSMR

Indicarea faptului dacă nu există acoperire GSMR.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.9

Compatibilitatea sistemului radio – voce

Cerințele radio utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică pentru voce

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.10

Compatibilitatea sistemului radio – date

Cerințele radio utilizate pentru a demonstra compatibilitatea tehnică pentru date

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.11

Rețeaua GSM-R este configurată astfel încât să permită radierea forțată a unui număr funcțional de către un alt mecanic de locomotivă

Această caracteristică va condiționa normele de exploatare aplicabile mecanicilor de locomotivă și impiegaților de mișcare atunci când au de-a face cu stații radio de cabină înregistrate cu numere greșite.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.12

Constrângeri specifice impuse de operatorul de rețea GSM-R asupra unităților ETCS de bord capabile să funcționeze numai cu comutator de circuit

Aceste constrângeri, după caz, sunt menite să gestioneze numărul limitat de conexiuni radio cu comutare de circuite care pot fi gestionate simultan de un centru de bloc radio.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.2.13

ID rețea radio

Identificarea unică a rețelei GSM-R la care trebuie să se înregistreze stația mobilă care apelează, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3

Sisteme de detectare a trenurilor definite pe baza benzilor de frecvență

1.2.1.1.3.1

Existența unui sistem de detectare a trenurilor pe deplin conform cu STI:

A se indica dacă este instalat un sistem de detectare a trenurilor pe deplin conform cu STI CCS

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3.1.1

Tip de sistem de detectare a trenurilor

A se indica tipurile de sisteme de detectare a trenurilor instalate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3.2

Benzi de frecvență pentru detecție

Benzile de gestionare a frecvențelor sistemelor de detectare a trenurilor, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D], și în cazurile specifice sau în documentele tehnice menționate la articolul 13 din STI CCS, atunci când acestea sunt disponibile

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3.2.1

Curentul perturbator maxim

Limitele maxime ale curentului perturbator permise pentru circuitele de cale pentru o bandă de frecvență definită.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3.2.2

Impedanța vehiculului

Impedanța, astfel cum este definită în specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.3.2.3

Câmpul magnetic maxim

Limitele maxime ale câmpului magnetic permise pentru numărătoarele de osii (în dBμA/m) pentru o bandă de frecvență definită.

Acesta ar trebui să fie furnizat în 3 direcții.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.4

Sisteme preexistente de protecție a trenurilor

1.2.1.1.4.1

Sistem preexistent de protecție a trenurilor

A se indica sistemul de clasă B instalat

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.5

Sisteme radio preexistente

1.2.1.1.5.1

Alte sisteme radio instalate (sisteme radio preexistente)

A se indica sistemele radio preexistente instalate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.6

Alte sisteme de detectare a trenurilor

1.2.1.1.6.1

Tip de circuite de cale sau de numărătoare de osii pentru care sunt necesare verificări specifice

Trimitere la specificația tehnică a sistemului de detectare a trenurilor, în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indice [D]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.6.2

Document conținând procedura (procedurile) referitoare la tipul sistemelor de detectare a trenurilor declarate la punctul 1.2.1.1.6.1

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând valori precise în conformitate cu articolul 13 din STI CCS și cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [D] pentru verificarea specifică ce trebuie efectuată asupra sistemelor de detectare a trenurilor identificate la punctul 1.2.1.1.6.1

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.6.3

Tronson cu o limitare a detectării trenurilor

Specific pentru verificarea compatibilității cu ruta pe rețeaua din Franța.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.7

Tranziții între sisteme

1.2.1.1.7.1

Existența comutării între diferite sisteme de protecție, de control și de avertizare a trenurilor în timpul exploatării

A se indica dacă există comutarea între sisteme diferite în timpul exploatării

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.7.1.1

Condiții speciale de comutare între diferite sisteme de clasă B de protecție, de control și de avertizare a trenurilor

Condiții de comutare între diferite sisteme de clasă B de protecție, de control și de avertizare a trenurilor

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.7.2

Existența comutării între diferite sisteme radio

Se indică dacă există comutarea, în timpul exploatării, între diferite sisteme radio și absența unui sistem de comunicare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.7.2.1

Instrucțiuni speciale de comutare între diferite sisteme radio

Denumirea și/sau referința documentului care specifică instrucțiunile speciale de comutare între diferite sisteme radio

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.7.3

Condiții tehnice speciale necesare pentru comutarea între ERTMS/ETCS și sistemele de clasă B

Denumirea și/sau referința documentului care specifică condițiile tehnice speciale necesare pentru comutarea între ERTMS/ETCS și sistemele de clasă B

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.8

Parametri legați de interferențele electromagnetice

1.2.1.1.8.1

Existența unor norme privind câmpurile magnetice emise de un vehicul și conformitatea acestora cu STI

A se indica dacă există norme și dacă acestea sunt conforme cu STI.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.8.2

Existența unor limite privind armonicele curentului de tracțiune al vehiculelor și conformitatea acestora cu STI

A se indica dacă există norme și dacă acestea sunt conforme cu STI.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.9

Sisteme la nivelul căii ferate pentru situații de avarie

1.2.1.1.9.1

Nivelul ETCS pentru situații de avarie

Nivelul de aplicare a ERTMS/ETCS pentru situații de avarie în legătură cu echipamentele de cale.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.9.2

Alte sisteme de protecție, de control și de avertizare a trenurilor pentru situații de avarie

A se indica dacă există alte sisteme decât ETCS pentru situații de avarie.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.10

Exploatarea automată a trenului (ATO)

1.2.1.1.10.1

Gradul de automatizare al ATO

Gradul de automatizare al ATO instalat la nivelul căii ferate.

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.10.2

Versiunea sistemului ATO

Versiunea sistemului ATO în conformitate cu specificația menționată în apendicele A-1, indicele [C]

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.1.1.10.3

Sistem de comunicații ATO

Sisteme de comunicații ATO sprijinite de echipamentele de cale

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.2

LINIE ABĂTUTĂ

1.2.2.0.0

Informații generice

1.2.2.0.0.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.0.2

Identificarea liniei abătute

Identificarea unică a liniei abătute sau numărul unic al liniei abătute în cadrul PE

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.0.3

Clasificarea TEN a liniei abătute

A se indica partea rețelei transeuropene de care aparține linia abătută.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.1

Declarație de verificare pentru linia abătută

1.2.2.0.1.1

Declarație de verificare CE pentru liniile abătute în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.1.2

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) pentru liniile abătute în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile subsistemului «infrastructură»

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.2

Parametru de performanță

1.2.2.0.2.1

Lungimea utilă a liniei abătute

Lungimea totală a liniei abătute/liniei de garare, exprimată în metri, unde trenurile pot fi garate în siguranță.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.3

Configurația liniei

1.2.2.0.3.1

Declivitatea pentru liniile de garare

Valoarea maximă a declivității, exprimată în milimetri pe metru.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.3.2

Raza minimă a curbei orizontale

Raza celei mai mici curbe orizontale, exprimată în metri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.3.3

Raza minimă a curbei verticale

Raza celei mai mici curbe verticale, exprimată în metri.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4

Instalațiile fixe pentru întreținerea trenurilor

1.2.2.0.4.1

Existența instalațiilor de vidanjare a toaletelor

A se indica dacă există o instalație de vidanjare a toaletelor (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor), conform definiției din STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4.2

Existența instalațiilor de curățare exterioară a trenurilor

A se indica dacă există o instalație de curățare exterioară a trenurilor (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor), conform definiției din STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4.3

Existența instalațiilor de realimentare cu apă

A se indica dacă există o instalație de realimentare cu apă (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor), conform definiției din STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4.4

Existența instalațiilor de realimentare cu combustibil

A se indica dacă există o instalație de realimentare cu combustibil (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor), conform definiției din STI INF

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4.5

Existența instalațiilor de realimentare cu nisip

A se indica dacă există o instalație de realimentare cu nisip (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.4.6

Existența instalațiilor de alimentare cu energie electrică de la sol

A se indica dacă există o instalație de alimentare cu energie electrică de la sol (instalație fixă pentru întreținerea trenurilor).

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5

Tunel

1.2.2.0.5.1

Codul AI

«Administrator de infrastructură» înseamnă orice organism sau întreprindere responsabil(ă) în special pentru realizarea și întreținerea infrastructurii feroviare sau a unei părți a acesteia.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.2

Identificarea tunelului

Identificarea unică a tunelului sau numărul unic pe teritoriul statului membru.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.3

Declarație de verificare CE pentru tunel în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile CE în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.4

Declarație de demonstrare IE (astfel cum este definită în Recomandarea 2014/881/UE) pentru tunel în legătură cu respectarea cerințelor din STI-urile aplicabile tunelurilor feroviare

Număr unic pentru declarațiile IE, urmând aceleași cerințe privind formatul specificate pentru declarațiile CE în anexa VII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/250.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.5

Lungimea tunelului

Lungimea tunelului, exprimată în metri, de la portalul de intrare la portalul de ieșire.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.6

Existența unui plan de urgență

A se indica dacă există un plan de urgență.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.7

Categoria de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Clasificarea modului în care un tren de călători cu un incendiu la bord va continua să circule o anumită perioadă.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.8

Categoria națională de incendiu pe care trebuie să o aibă materialul rulant

Clasificarea modului în care un tren de călători cu un incendiu la bord va continua să circule o anumită perioadă – conform normelor naționale, dacă există.

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/880/UE și până la 16 martie 2019 cel târziu

1.2.2.0.5.9

Existența căilor de acces

Indicarea existenței căilor de acces

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.2.0.5.9.1

Localizarea căilor de acces

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul căii de acces și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.2.0.5.10

Existența unor puncte de evacuare și de salvare

Indicarea existenței unor puncte de evacuare și de salvare

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.2.0.5.10.1

Amplasamentul punctelor de evacuare și de salvare

Valoarea furnizată în punctul kilometric de la începutul punctului de evacuare și de salvare și lungimea în metri. Valori reproductibile pentru fiecare amplasament

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7

1.2.2.0.6

Sistemul de linii de contact

1.2.2.0.6.1

Curentul maxim per pantograf în regim de staționare

A se indica intensitatea maximă a curentului admisă pentru tren în regim de staționare, exprimată în amperi.

16 ianuarie 2020 pentru sistemele c.c.

30 iunie 2024 pentru sistemele c.a.

1.2.3

Norme și restricții

1.2.3.1

Existența unor norme și restricții de natură strict locală

Existența unor norme și restricții de natură strict locală

1 ianuarie 2021

1.2.3.2

Documente privind normele sau restricțiile de natură strict locală, disponibile de la AI

Document electronic provenind de la AI, stocat de agenție și conținând informații suplimentare

1 ianuarie 2021

1.2.4

Navigabilitatea

1.2.4.1

Conexiunea internă

Descrie conectivitatea internă dintre liniile de cale ferată ale punctului de exploatare și este prezentată ca o relație de la rețea la rețea, unde «De la» și «La» sunt denumirile liniilor care se conectează între ele

12 luni de la publicarea ghidului privind articolul 7”

6.

Punctul 4.1 se modifică după cum urmează:

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Arhitectura sistemului registrelor de infrastructură trebuie să fie următoarea:”

7.

Figura 1 se înlocuiește după cum urmează:

Image 19

8.

Punctul 4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„Aplicația RINF este o aplicație online creată, gestionată, întreținută și administrată de agenție.

Agenția pune la dispoziția administratorilor de infrastructură următoarele fișiere și documente care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor către aplicația RINF:

(a)

manualul de utilizare;

(b)

specificația structurii fișierelor pentru transmiterea datelor;

(c)

descrierea codurilor pentru pregătirea fișierelor - ghid de furnizare a datelor care descrie procesul de validare a fișierelor transmise;

(d)

vocabularul ERA.”

9.

Punctul 4.3 se modifică după cum urmează:

(a)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

administrarea conturilor de utilizator: agenția trebuie să poată administra drepturile de acces ale utilizatorilor;”;

(b)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

auditarea informațiilor: aplicația RINF trebuie să permită vizualizarea jurnalelor de activitate ale utilizatorilor înregistrați, conectivitatea și autentificarea;”;

(c)

literele (d)-(n) se înlocuiesc cu următorul text:

„(d)

căutarea datelor din registrul de infrastructură, inclusiv puncte de exploatare și/sau tronsoane de linie și inclusiv datele de valabilitate ale datelor;

(e)

reprezentarea vizuală a datelor din registrul de infrastructură care permite publicarea de hărți tematice;

(f)

prezentarea unei liste de linii pentru tronsoanele de linie și punctele de exploatare care fac parte dintr-o rută definită de utilizator și exportarea caracteristicilor corespunzătoare;

(g)

livrarea unui fișier de export cu marcaj orar de fiecare dată când varianta exportată a caracteristicilor rezultate în urma unei căutări este destinată să fie utilizată de o întreprindere feroviară în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797;

(h)

interfața de programare a aplicațiilor (API) și/sau un punct final deschis de interogare;

(i)

validarea, încărcarea și primirea seturilor de date furnizate de un administrator de infrastructură.”

10.

Punctul 4.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.   Mod de operare

Sistemul registrelor de infrastructură trebuie să ofere trei interfețe principale prin intermediul aplicației RINF:

(a)

una care urmează să fie utilizată de administratorii de infrastructură pentru a-și transmite propriul set de date;

(b)

una care urmează să fie folosită de utilizatorii aplicației RINF pentru a se conecta la sistem și pentru a extrage informații;

(c)

una care urmează să fie utilizată de întreprinderile feroviare pentru abonarea la notificări privind modificările survenite în infrastructura pe care acestea o exploatează.

Baza de date centrală a aplicației RINF trebuie să pună la dispoziția administratorilor de infrastructură datele publice, fără nicio modificare.

Funcționalitatea de bază a aplicației RINF trebuie să le permită utilizatorilor să caute și să extragă date din registrul de infrastructură.

Aplicația RINF trebuie să păstreze istoricul complet al datelor puse la dispoziție de administratorii de infrastructură. Aceste înregistrări trebuie stocate timp de doi ani de la data retragerii datelor.

Agenția, în calitate de administrator al aplicației RINF, trebuie să ofere acces utilizatorilor la cerere. Răspunsurile la interogările inițiate de utilizatorii aplicației RINF trebuie furnizate în termen de 24 de ore de la momentul inițierii interogării. Administratorii de infrastructură trebuie să fie în măsură să își actualizeze datele direct în RINF, respectând specificațiile din tabelul 1, și să le transmită aplicației RINF în conformitate cu articolul 5.

Administratorii de infrastructură trebuie să încarce fișierele în aplicația RINF prin intermediul unei interfețe speciale puse la dispoziție pentru această operațiune. Un modul specific facilitează validarea și încărcarea datelor.”

11.

Punctul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Ghidul de aplicare pentru specificațiile comune menționat la articolul 7 trebuie pus de agenție la dispoziția publicului pe site-ul acesteia și actualizat în mod corespunzător, respectând vocabularul ERA menționat la articolul 7a și menționate în apendicele A-1, indicele A.”;

(b)

la al treilea paragraf, litera (a) se elimină.

12.

Se adaugă un nou apendice A, după cum urmează:

„Apendicele A

Specificații tehnice menționate în prezentul regulament

A-1    Documente tehnice (disponibile pe site-ul web al ERA)

Index

Caracteristici de evaluat

Punctul RINF

Punct din documentul tehnic obligatoriu

[A]

Vocabularul ERA

ERA/TD/Vocabulary versiunea 3.0.0 (publicată la 29.3.2023)

[B]

Documentul tehnic al ERA privind codificarea transportului combinat

ERA/TD/2023-01/CCT versiunea 1.1 (publicată la 21.3.2023)

[B.1]

Codificarea liniilor

Tabelul 1,

1.1.1.1.3.4

1.1.1.1.3.5

1.1.1.1.3.8

1.1.1.1.3.9

2.1

[C]

SUBSET-026

System Requirements Specification (Specificația privind cerințele sistemului)

STI CCS, apendicele A, indice [4]

[C.1]

ETCS M_version

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.10

1.2.1.1.1.10

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.79

[C.2]

ETCS de cale proiectat astfel încât să transmită starea căii ferate

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.12

1.1.1.3.2.12.1

1.2.1.1.1.12

1.2.1.1.1.12.1

Capitolul 5, secțiunea 5.18.1.1

[C.3]

Insuficiența de supraînălțare utilizată pentru profilurile de viteză maximă permisă (SSP) de bază

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.14

1.1.1.3.2.14.1

1.2.1.1.1.14

1.2.1.1.1.14.1

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.82.1

[C.4]

Respingerea unui tren de către un centru de bloc radio ETCS

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.15

1.2.1.1.1.15

Capitolul 5, secțiunea 5.4

[C.5]

Valori naționale ETCS

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.1

1.2.1.1.1.16.1

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.17

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.2

1.2.1.1.1.16.2

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.123

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.3

1.2.1.1.1.16.3

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.161

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.4

1.2.1.1.1.16.4

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.163

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.5

1.2.1.1.1.16.5

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.15

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.6

1.2.1.1.1.16.6

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.149

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.7

1.2.1.1.1.16.7

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.16

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.8

1.2.1.1.1.16.8

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.148

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.9

1.2.1.1.1.16.9

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.74

 

 

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.10

1.2.1.1.1.16.10

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.75

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.11

1.2.1.1.1.16.11

Capitolul 7, secțiunea 7.5.1.122

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.16.13

1.2.1.1.1.16.13

Pachetul 3 (pentru M_version mai nouă de 2.0): Capitolul 7, 7.4.2.1.1

Pachetul 203 (pentru M_version 1.1): SRS, capitolul 6, 6.5.1.5.22,

[C.6]

Datele de identificare și numărul de telefon al centrului de bloc radio ERTMS/ETCS

Tabelul 1,

1.1.1.3.2.17

1.2.1.1.1.17

Capitolul 7, 7.5.1.86, 7.5.1.95 și 7.5.1.96

[C.7]

Versiunea GSM-R

Tabelul 1,

1.1.1.3.3.1

1.2.1.1.2.1

Punctul (punctele) relevante

[C.8]

ID rețea radio

Tabelul 1,

1.1.1.3.3.13

1.2.1.1.2.13

Capitolul 7, 7.5.1.91.1

[C.9]

Versiunea sistemului ATO

Tabelul 1,

1.1.1.3.13.2

1.2.1.1.10.2

Capitolul 1, 1.0.0

[D]

ERA/ERTMS/033281 – V 5.0

Interfețele dintre subsistemul de control-comandă și semnalizare de cale și alte subsisteme

STI CCS, apendicele A, indice [77]

[D.1]

Benzi de frecvență pentru detecție

Tabelul 1,

1.1.1.3.4.2

1.2.1.1.3.2

Punctul (punctele) din STI

[D.2]

Impedanța vehiculului

Tabelul 1,

1.1.1.3.4.2.2

1.2.1.1.3.2.2

3.2.2.1

[D.3]

Tipul circuitelor de cale

Tabelul 1,

1.1.1.3.7.1.2

1.2.1.1.6.1

Punctul (punctele) relevante

[D.4]

Tipul de numărătoare de osii

Tabelul 1,

1.1.1.3.7.1.2

1.2.1.1.6.1

Punctul (punctele) relevante

[E]

EIRENE FRS

GSM-R Functional Requirement Specification (Specificație de cerință funcțională GSM-R)

STI CCS, apendicele A, indice [32]

[E.1]

Versiunea GSM-R

1.1.1.3.3.1

1.2.1.1.2.1

Punctul (punctele) din STI

[F]

EIRENE SRS

GSM-R Functional Requirement Specification (Specificație de cerință funcțională GSM-R)

STI CCS, apendicele A, indice [33]

[F.1]

Versiunea GSM-R

1.1.1.3.3.1

1.2.1.1.2.1

Punctul (punctele) relevante

A-2    Standardele

Index

Caracteristici de evaluat

Punctul RINF

Punct din documentul tehnic obligatoriu

[1]

EN50163:2004

Tensiuni de alimentare ale sistemelor de tracțiune

[1.1]

Umax2

Tabelul 1,

1.1.1.2.2.1.3

Tabelul 1


Top