(1)

Pandemia de COVID-19, impactul acesteia asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente și creșterea prețurilor la energie și la factorii de producție agricolă începând din toamna anului 2021 au pus sub presiune sectorul agricol. Prețurile factorilor de producție au crescut semnificativ în toate sectoarele agricole. Costurile energiei și îngrășămintelor au crescut din cauza evoluțiilor geopolitice și geoeconomice chiar înainte de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a agravat situația și a avut un impact negativ semnificativ asupra așteptărilor pieței.

(2)

Prin urmare, ponderea costurilor energiei și îngrășămintelor în consumul intermediar total a crescut semnificativ în 2022, cea mai mare creștere fiind observată pentru exploatațiile cu culturi de câmp și culturi permanente, în ambele cazuri din cauza expunerii lor la costurile îngrășămintelor. Prețurile îngrășămintelor sunt încă la niveluri foarte ridicate din punct de vedere istoric. Datele sugerează că fermierii au reacționat prin reducerea utilizării îngrășămintelor, fapt care, până în prezent, are consecințe negative incerte asupra randamentelor și a calității produselor alimentare și a hranei pentru animale.

(3)

Prețurile altor factori de producție pentru fermieri și operatorii din lanțul alimentar, cum ar fi, de exemplu, produsele de protecție a plantelor și tratamentele pentru sănătatea animalelor, utilajele și ambalajele au crescut în concordanță cu inflația generală.

(4)

Prețurile produselor agricole au crescut, de asemenea, în 2022, în contextul redresării în urma pandemiei de COVID-19 și al preocupărilor legate de aprovizionarea suficientă la nivel mondial în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, în anumite sectoare, cum ar fi sectorul produselor lactate, al vinului sau al fructelor și legumelor, aceste prețuri ridicate nu au putut compensa înrăutățirea rezultatelor comerciale din cauza costurilor de producție mai ridicate.

(5)

Recent, prețurile pentru majoritatea produselor agricole, cum ar fi cerealele, semințele oleaginoase, produsele lactate sau vinul, au scăzut semnificativ. În anumite state membre și regiuni, situația a devenit deosebit de dificilă, deoarece raportul dintre prețurile factorilor de producție și prețurile produselor agricole s-a deteriorat.

(6)

Creșterea costurilor pentru producători a generat prețuri ridicate de consum ale produselor alimentare în întreaga Uniune, ceea ce a avut consecințe asupra accesibilității alimentelor din punctul de vedere al prețurilor. Cele mai recente cifre arată o creștere ridicată persistentă a prețurilor alimentelor pentru consumatori, de peste 15 % în întreaga Uniune. În anumite state membre, valorile ating aproape 40 %. Există dovezi că prețurile ridicate au afectat nivelul consumului în anumite sectoare alimentare, cum ar fi cel al cărnii, al vinului sau al fructelor și legumelor. Consumatorii au transferat cererea de la alimente precum alimentele ecologice, vinul și alimentele protejate prin denumiri de origine și indicații geografice către produse alimentare mai puțin costisitoare. Astfel de schimbări ale cererii sunt susceptibile să aibă un impact negativ asupra randamentului investițiilor pentru producători.

(7)

În anumite sectoare agricole și în anumite state membre, acest scenariu global de dificultate economică a fost agravat de provocări sectoriale urgente.

(8)

O serie de evenimente meteorologice nefavorabile excepționale produse recent la nivel regional, cum ar fi seceta (Spania, Italia și Portugalia) și inundațiile (Italia), au cauzat daune semnificative producătorilor agricoli, punând în pericol viabilitatea lor economică. Deși există indicii că astfel de evenimente au loc într-un context general de creștere a riscurilor legate de schimbările climatice pentru agricultură, intensitatea acestor evenimente a fost extraordinară.

(9)

În ceea ce privește sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase, fenomenele meteorologice extreme care afectează diferite regiuni producătoare din Uniune compromit grav culturile de primăvară și de vară, în ceea ce privește volumul și calitatea. Sectorul se confruntă cu o scădere a prețurilor. În comparație cu anul trecut, prețurile cerealelor au scăzut cu aproximativ 40 %. Acest lucru creează probleme pentru fermieri, deoarece mulți dintre ei au cumpărat factori de producție costisitori în ultimele luni și se confruntă în prezent cu prețuri de piață pentru produsele lor care acoperă cu greu costurile (sau, în unele cazuri, nu le acoperă). În plus, unii fermieri nu au putut să își însămânțeze terenurile din cauza nivelurilor scăzute de umiditate a solului și a disponibilității reduse a apei pentru irigații, ceea ce va duce la o scădere a producției și a randamentelor. Acest lucru este valabil în special în Cehia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Cipru, Letonia, Austria, Portugalia, Slovenia și Suedia.

(10)

Situația pieței în sectorul fructelor și legumelor este foarte dificilă, din cauza inflației ridicate care afectează consumul, acesta scăzând, potrivit estimărilor, cu cel puțin 10 %, la care se adaugă costul ridicat al energiei. Energia este un factor de cost important în producția în sere și în logistica ulterioară recoltării. Prin urmare, producătorii continuă să se confrunte cu presiuni în ceea ce privește marjele lor, în pofida creșterii prețurilor agricole. Sectorul hameiului se confruntă cu provocări similare. Situația afectează mai multe state membre, în special Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Țările de Jos, Slovenia și Finlanda.

(11)

În sectorul creșterii animalelor, prețurile ridicate ale hranei pentru animale, combinate cu prețul energiei și inflația generală, creează dificultăți serioase pentru producători. În ciuda nivelurilor generale favorabile ale prețurilor la carnea de vită, de porc și de pasăre, producătorii se confruntă cu probleme în ceea ce privește acoperirea costurilor lor de producție. Acestea sunt și mai pronunțate în sectorul produselor lactate, deoarece prețurile au început să scadă semnificativ față de nivelurile maxime înregistrate la sfârșitul anului 2022. În plus, prețurile de consum ale produselor alimentare afectează cererea consumatorilor de produse de calitate, care constituie o mare parte din veniturile agricultorilor din aceste sectoare. Sectorul produselor lactate din Letonia și Lituania se află într-o situație deosebit de dificilă, deoarece prețurile naționale ale laptelui au scăzut mai mult decât în alte state membre. Sectorul creșterii animalelor se confruntă cu dificultățile menționate mai sus și în Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Finlanda.

(12)

Scăderea cererii ca urmare a inflației, inclusiv pe piețele de export, combinată cu niveluri ridicate ale ofertei, afectează în special sectorul vitivinicol din anumite regiuni, mai ales în ceea ce privește vinurile roșii și roze. Incertitudinea de pe piața vinului a fost, de asemenea, alimentată de creșterea costurilor factorilor de producție și de fenomenele meteorologice neregulate. Germania, Spania, Franța, Italia și Portugalia sunt afectate în mod deosebit de această evoluție.

(13)

Este posibil ca măsura temporară privind distilarea în situații de criză introdusă prin articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2023/1225 al Comisiei (2) care permite statelor membre să introducă programe naționale de sprijin în sectorul vitivinicol să nu fie suficientă pentru a remedia situația din cauza limitării financiare a programelor. Prin urmare, statelor membre trebuie să li se permită să utilizeze resurse financiare suplimentare pentru a-și consolida alocările bugetare pentru programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, în vederea finanțării altor operațiuni de distilare care fac obiectul acelorași cerințe de eligibilitate și condiții de sprijin, cu excepția termenului de punere în aplicare, care trebuie adaptat pentru operațiunile finanțate în temeiul prezentului regulament. În cazul în care un stat membru alege să beneficieze de această posibilitate, contribuția financiară a Uniunii prevăzută în prezentul regulament trebuie să fie disponibilă în plus față de alocările financiare prevăzute în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (3) pentru exercițiile financiare 2023 și 2024.

(14)

Prețurile încă foarte ridicate ale factorilor de producție, scăderea prețurilor produselor agricole, precum și problemele care afectează anumite sectoare și state membre pot cauza probleme de lichiditate pentru producătorii agricoli. Statele membre au recurs la măsuri de ajutor de stat în temeiul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat pentru a încerca să remedieze situația.

(15)

Comisia a decis să instituie două pachete de sprijin de urgență pentru agricultură în favoarea anumitor state membre pentru a compensa fermierii din sectoarele cele mai afectate, al cerealelor și al semințelor oleaginoase: Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/739 (4) și (UE) 2023/1343 (5) ale Comisiei au vizat contracararea efectelor negative cauzate de presiunea asupra prețurilor în sectoarele menționate. Acest al treilea pachet de sprijin de urgență se referă la fermierii din alte state membre care se confruntă cu probleme specifice care afectează viabilitatea producției agricole.

(16)

Prin urmare, este necesar să se adopte o măsură excepțională pentru a contribui la remedierea problemelor specifice identificate și la prevenirea unei deteriorări rapide a producției în statele membre care nu au beneficiat de cele două pachete recente de sprijin pentru agricultură prevăzute în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2023/739 și (UE) 2023/1343.

(17)

Dificultățile menționate constituie probleme specifice în sensul articolului 221 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Acestea nu pot fi remediate cu ușurință prin măsuri luate în temeiul articolului 219 sau 220 din regulamentul respectiv. Situația nu este legată în mod specific de o perturbare existentă a pieței sau de o amenințare concretă de perturbare a pieței. De asemenea, ea nu are legătură cu măsuri de combatere a răspândirii bolilor animalelor sau cu pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor.

(18)

Cuantumurile disponibile pentru statele membre beneficiare trebuie să fie stabilite ținând seama în special de ponderea fiecărui stat în sectorul agricol al Uniunii, pe baza plafoanelor nete pentru plățile directe stabilite în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Cuantumurile pentru Spania, Italia și Portugalia trebuie să țină seama de faptul că aceste țări sunt principalele state membre afectate de evenimentele meteorologice nefavorabile excepționale. Sumele pentru Letonia și Lituania trebuie să țină seama de faptul că aceste țări se confruntă cu o situație deosebit de dificilă în sectorul produselor lactate.

(19)

Statele membre beneficiare trebuie să distribuie ajutorul prin canalele cele mai eficiente, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, care să țină seama de amploarea dificultăților și a daunelor economice cu care se confruntă fermierii în cauză. Ele trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali ai ajutorului și să evite orice denaturare a pieței sau a concurenței.

(20)

Deoarece cuantumurile alocate statelor membre beneficiare ar remedia doar parțial dificultățile economice cu care se confruntă fermierii, este necesar ca statelor membre în cauză să li se permită să acorde producătorilor un sprijin național suplimentar, în condițiile și în termenele stabilite în prezentul regulament.

(21)

Pentru ca statele membre beneficiare să dispună de flexibilitatea de a distribui ajutorul în funcție de circumstanțele fermierilor vizați, ele trebuie să fie autorizate să cumuleze acest ajutor cu alte tipuri de sprijin finanțate din Fondul european de garantare agricolă și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, fără a-i supracompensa pe fermieri.

(22)

Pentru a evita supracompensarea, statele membre beneficiare trebuie să țină seama de sprijinul acordat în temeiul altor instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau al schemelor private pentru a face față pierderilor economice în cauză.

(23)

Întrucât ajutorul din partea Uniunii este stabilit în euro, este necesar, pentru a se asigura o aplicare uniformă și simultană, să se stabilească o dată pentru conversia cuantumurilor alocate statelor membre care nu au adoptat moneda euro ca monedă națională, cum este cazul Cehiei, al Danemarcei și al Suediei. Deoarece prezentul regulament nu prevede un termen-limită pentru depunerea cererilor de ajutor, este adecvat ca, în sensul articolului 30 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 al Comisiei (7), să se considere că data intrării în vigoare a prezentului regulament este faptul generator al cursului de schimb în ceea ce privește cuantumurile prevăzute în prezentul regulament.

(24)

Din motive bugetare, Uniunea trebuie să finanțeze cheltuielile suportate de statele membre beneficiare numai în cazul în care aceste cheltuieli sunt efectuate până la o anumită dată de eligibilitate. Sprijinul pentru această măsură excepțională trebuie așadar plătit până la 31 ianuarie 2024.

(25)

Statele membre beneficiare trebuie să comunice Comisiei informații detaliate cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pentru a permite Uniunii să monitorizeze eficiența măsurii introduse prin acesta.

(26)

Pentru ca fermierii să beneficieze de ajutor în cel mai scurt timp posibil, statelor membre beneficiare trebuie să li se permită să pună în aplicare prezentul regulament fără întârziere. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(27)

Măsura prevăzută în prezentul regulament este conformă cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,