This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32022R1379
Commission Regulation (EU) 2022/1379 of 5 July 2022 amending Regulation (EU) 2017/2400 as regards the determination of the CO2 emissions and fuel consumption of medium and heavy lorries and heavy buses and to introduce electric vehicles and other new technologies (Text with EEA relevance)
Regulamentul (UE) 2022/1379 al Comisiei din 5 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2400 în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor medii și grele și ale autobuzelor grele, precum și cu privire la introducerea vehiculelor electrice și a altor tehnologii noi (Text cu relevanță pentru SEE)
Regulamentul (UE) 2022/1379 al Comisiei din 5 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2400 în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor medii și grele și ale autobuzelor grele, precum și cu privire la introducerea vehiculelor electrice și a altor tehnologii noi (Text cu relevanță pentru SEE)
C/2022/4520
JO L 212, 12.8.2022, p. 1–290
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
12.8.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 212/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2022/1379 AL COMISIEI
din 5 iulie 2022
de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2400 în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor medii și grele și ale autobuzelor grele, precum și cu privire la introducerea vehiculelor electrice și a altor tehnologii noi
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor, (1) în special articolul 4 alineatul (3) și articolul 5 alineatul (4) litera (e),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei (2) introduce o metodă comună de comparare obiectivă a performanțelor vehiculelor grele introduse pe piața Uniunii în ceea ce privește emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale acestora. Acesta stabilește dispoziții privind certificarea componentelor cu efecte asupra emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele, introduce un simulator în scopul determinării și declarării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale acestor vehicule și prevede, inter alia, cerințe aplicabile autorităților statelor membre și producătorilor în ceea ce privește verificarea conformității certificării componentelor și a conformității operării simulatorului. |
(2) |
Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a transferat din Regulamentul (CE) nr. 595/2009 normele referitoare la accesul la informațiile de la bord privind diagnosticul, repararea și întreținerea vehiculului. Pentru a alinia conținutul Regulamentului (UE) 2017/2400 la conținutul modificat al Regulamentului (CE) nr. 595/2009, trimiterile la informațiile de la bord privind diagnosticul, repararea și întreținerea vehiculului trebuie eliminate din Regulamentul (UE) 2017/2400. |
(3) |
Determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor grele se realizează conform Regulamentului (UE) 2017/2400. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine mai exactă asupra emisiilor de CO2, acestea trebuie calculate pentru mai multe vehicule. Prin urmare, este necesar să se determine emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale altor vehicule grele, și anume ale camioanelor medii și ale autobuzelor grele. |
(4) |
Pentru a include în mod adecvat tehnologiile viitoare, este necesar să se specifice cerințe suplimentare privind tehnologiile noi, precum vehiculele hibride și pur electrice, vehiculele cu dublă alimentare, sistemele de recuperare a căldurii reziduale și sistemele avansate de asistență pentru conducătorul auto. |
(5) |
Este necesar ca procedura de încercare de verificare efectuată pe drum să se aplice în cazul camioanelor medii și al tehnologiilor noi, întrucât s-a demonstrat a fi un instrument util pentru verificarea valorilor calculate ale emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil. Cu toate acestea, dată fiind complexitatea producției în mai multe etape și a sistemelor de omologare a autobuzelor grele, nu este posibilă aplicarea procedurii de încercare de verificare efectuată pe drum în cazul acestora. |
(6) |
Unele definiții și cerințe prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/2400 necesită clarificări și corecturi suplimentare, inclusiv alinierea suplimentară la standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (4). |
(7) |
Pentru a acorda statelor membre și autorităților naționale, precum și operatorilor economici suficient timp să se pregătească pentru aplicarea normelor introduse prin prezentul regulament, data aplicării prezentului regulament trebuie amânată. |
(8) |
Întrucât este posibil ca anumiți producători să prefere să îndeplinească cerințele stabilite în prezentul regulament înainte de data sa de aplicare, aceștia trebuie să aibă posibilitatea de a opera simulatorul și de a obține certificarea componentelor în conformitate cu normele introduse de prezentul regulament înainte de data aplicării acestuia. |
(9) |
În cazul anumitor grupe de vehicule și tehnologii, simulatorul necesar pentru îndeplinirea obligației de a determina și de a declara emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculelor noi va deveni disponibil după data de aplicare generală a prezentului regulament. În aceste cazuri, se poate impune îndeplinirea cerințelor doar din momentul în care simulatorul devine disponibil. Pentru aceste motive, unele dintre dispozițiile prezentului regulament se aplică începând cu o dată ulterioară. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic – autovehicule, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) 2017/2400 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 1 Obiect Prezentul regulament completează cadrul juridic privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor în ceea ce privește emisiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 582/2011 prin stabilirea de norme pentru eliberarea de licențe de operare a unui simulator destinat determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi care urmează să fie vândute, înmatriculate sau puse în circulație în Uniune, pentru operarea simulatorului menționat, precum și pentru declararea valorilor emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil astfel determinate. Articolul 2 Domeniu de aplicare (1) Sub rezerva dispozițiilor de la articolul 4 al doilea paragraf, prezentul regulament se aplică camioanelor medii, camioanelor grele și autobuzelor grele. (2) În cazul omologării de tip în mai multe etape sau a omologării individuale a camioanelor medii și grele, prezentul regulament se aplică variantelor de bază ale acestora. În cazul autobuzelor grele, prezentul regulament se aplică vehiculelor primare, vehiculelor provizorii, precum și vehiculelor complete sau completate. (3) Prezentul regulament nu se aplică vehiculelor de teren, vehiculelor cu destinație specială și vehiculelor de teren cu destinație specială, astfel cum sunt definite la punctele 2.1, 2.2 și respectiv 2.3 din partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (*1). (*1) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).” " |
2. |
Articolul 3 se modifică după cum urmează:
|
3. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 4 Grupe de vehicule În sensul prezentului regulament, autovehiculele se clasifică în grupe de vehicule în conformitate cu tabelele 1-6 din anexa I. Articolele 5-23 nu se aplică camioanelor grele din grupele de vehicule 6, 7, 8, 13, 14, 15, 17, 18 și 19, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 1 din anexa I, camioanelor medii din grupele de vehicule 51, 52, 55 și 56, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 2 din anexa I, și niciunui vehicul cu axa față motoare din grupele de vehicule 11, 12 și 16, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 1 din anexa I.” |
4. |
La articolul 5 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Simulatorul se folosește în scopul determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi.” |
5. |
La articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: „(5) Instrumentele de hashing se utilizează pentru asocierea univocă între proprietățile certificate legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale unei componente, unități tehnice separate sau sistem și documentul certificat aferent, precum și pentru asocierea univocă între un vehicul și evidențele producătorului referitoare la acel vehicul, dosarul cu informații privind vehiculul și dosarul cu informații pentru client, astfel cum sunt menționate în anexa IV.” |
6. |
La capitolul 2, titlul se înlocuiește cu următorul text: „LICENȚA DE OPERARE A SIMULATORULUI ÎN SCOPUL OMOLOGĂRII DE TIP ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EMISIILE”. |
7. |
Articolul 6 se modifică după cum urmează:
|
8. |
Articolul 7 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Autoritatea de omologare acordă licența în cazul în care producătorul vehiculului depune o cerere în conformitate cu dispozițiile de la articolul 6 și dovedește că sunt îndeplinite cerințele specificate în anexa II în ceea ce privește scenariul specific vizat.” |
9. |
Articolul 8 se modifică după cum urmează:
|
10. |
Articolul 9 se modifică după cum urmează:
|
11. |
La articolul 10 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf: „În cazul în care apare o defecțiune a simulatorului într-o etapă a lanțului de producție a autobuzelor grele anterioară etapelor de producție de completare sau etapei complete, obligația prevăzută la articolul 9 alineatul (1) de a opera simulatorul în etapele ulterioare de producție se amână cu maximum 14 zile calendaristice de la data la care producătorul responsabil cu etapa anterioară de producție a pus dosarul cu informații privind vehiculul la dispoziția producătorului responsabil de etapa de producție de completare sau completă.” |
12. |
La articolul 11, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Evidențele producătorului, dosarul cu informații privind vehiculul și certificatele referitoare la proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor trebuie să fie păstrate de către producătorul vehiculului timp de cel puțin 20 de ani de la producerea vehiculului și trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru autoritatea de omologare și pentru Comisie. (2) La cererea unei entități autorizate a unui stat membru sau la cererea Comisiei, producătorul vehiculului are obligația de a pune la dispoziție evidențele producătorului sau dosarul cu informații privind vehiculul în termen de 15 zile lucrătoare.” |
13. |
Articolul 12 se modifică după cum urmează:
|
14. |
Articolul 13 se modifică după cum urmează:
|
15. |
Articolul 14 se modifică după cum urmează:
|
16. |
Articolul 15 se modifică după cum urmează:
|
17. |
Articolul 16 se modifică după cum urmează:
|
18. |
Articolul 17 se modifică după cum urmează:
|
19. |
La articolul 18 alineatul (1), primul paragraf se modifică după cum urmează:
|
20. |
Articolul 20 se modifică după cum urmează:
|
21. |
Articolul 21 se modifică după cum urmează:
|
22. |
Articolul 22 se modifică după cum urmează:
|
23. |
Articolul 23 se modifică după cum urmează:
|
24. |
Articolul 24 se modifică după cum urmează:
|
25. |
Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament. |
26. |
Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament. |
27. |
Anexa III se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament. |
28. |
Anexa IV se înlocuiește cu textul din anexa IV la prezentul regulament. |
29. |
Anexa V se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament. |
30. |
Anexa VI se modifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament. |
31. |
Anexa VII se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament. |
32. |
Anexa VIII se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament. |
33. |
Anexa IX se înlocuiește cu textul din anexa IX la prezentul regulament. |
34. |
Anexa X se modifică în conformitate cu anexa X la prezentul regulament. |
35. |
Anexa Xa se înlocuiește cu textul din anexa XI la prezentul regulament. |
36. |
Textul anexei XII la prezentul regulament se introduce ca anexa Xb. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 3
Prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2022.
Prin excepție de la primul alineat al prezentului articol, dispozițiile prezentului regulament se aplică începând cu 1 ianuarie 2024 pentru determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, altele decât ZE-HDVs, He-HDV, vehiculele cu dublă alimentare și vehiculele ale căror motoare au fost certificate cu un sistem de recuperare a căldurii reziduale, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2400.
Prin excepție de la primul alineat al prezentului articol, articolul 1 punctul 35 se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 iulie 2022.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 188, 18.7.2009, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (JO L 349, 29.12.2017, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).
ANEXA
LISTA ANEXELOR
ANEXA I |
Clasificarea vehiculelor pe grupe de vehicule și metoda de determinare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru autobuzele grele |
ANEXA II |
Cerințe și proceduri legate de operarea simulatorului |
Apendicele 1 |
Model de fișă de informații în scopul operării simulatorului în vederea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi |
Apendicele 2 |
Model de licență de operare a simulatorului în vederea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi |
ANEXA III |
Informații de intrare privind caracteristicile vehiculului |
Apendicele 1 |
Vehicule cu tehnologii de propulsie pentru care nu se aplică obligațiile stabilite la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf, conform dispozițiilor din acest paragraf |
ANEXA IV |
Model pentru fișierele de ieșire generate de simulator |
ANEXA V |
Verificarea datelor cu privire la motor |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișa de informații a motorului |
Apendicele 3 |
Familie de motoare CO2 |
Apendicele 4 |
Conformitatea proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil |
Apendicele 5 |
Determinarea consumului de putere al componentelor motorului |
Apendicele 6 |
Marcaje |
Apendicele 7 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
Apendicele 8 |
Etape de evaluare importante și ecuațiile instrumentului de preprocesare al motorului |
ANEXA VI |
Verificarea datelor privind transmisia, convertizorul de cuplu, alte componente de transfer al cuplului și componentele suplimentare ale sistemului de transmisie |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișa de informații privind transmisia |
Apendicele 3 |
Fișa de informații privind convertizorul de cuplu (TC) hidrodinamic |
Apendicele 4 |
Fișa de informații privind alte componente de transfer al cuplului (OTTC) |
Apendicele 5 |
Fișa de informații privind componentele suplimentare ale transmisiei (ADC) |
Apendicele 6 |
Conceptul de familie |
Apendicele 7 |
Marcaje și numerotare |
Apendicele 8 |
Valorile standard ale pierderii de cuplu - Transmisia |
Apendicele 9 |
Model generic - convertizorul de cuplu |
Apendicele 10 |
Valorile standard ale pierderii de cuplu - alte componente de transfer al cuplului |
Apendicele 11 |
Valorile standard ale pierderii de cuplu - transmisii în unghi sau componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie |
Apendicele 12 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
ANEXA VII |
Verificarea datelor privind axele |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișă de informații privind axa |
Apendicele 3 |
Calculul pierderii de cuplu standard |
Apendicele 4 |
Conceptul de familie |
Apendicele 5 |
Marcaje și numerotare |
Apendicele 6 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
ANEXA VIII |
Verificarea datelor referitoare la rezistența aerului |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișa cu informații privind rezistența aerului |
Apendicele 3 |
Cerințe privind înălțimea vehiculului în cazul camioanelor rigide și al tractoarelor |
Apendicele 4 |
Configurațiile caroseriei și semiremorcii standard în cazul camioanelor rigide și tractoarelor |
Apendicele 5 |
Familia de rezistență a aerului |
Apendicele 6 |
Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil |
Apendicele 7 |
Valori standard |
Apendicele 8 |
Marcaje |
Apendicele 9 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
ANEXA IX |
Verificarea datelor privind dispozitivele auxiliare ale camioanelor și autobuzelor |
ANEXA X |
Procedură de certificare pentru anvelope pneumatice |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișă de informații privind coeficientul de rezistență la rulare al pneului |
Apendicele 3 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
Apendicele 4 |
Numerotare |
ANEXA Xa |
Conformitatea operării simulatorului și a proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor: procedura de încercare de verificare |
Apendicele 1 |
Principalele etape și ecuații de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare |
ANEXA Xb |
Certificarea componentelor grupului motopropulsor electric |
Apendicele 1 |
Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem |
Apendicele 2 |
Fișă de informații pentru un sistem mașină electrică |
Apendicele 3 |
Fișă de informații pentru o IEPC |
Apendicele 4 |
Fișă de informații pentru o IHPC tip 1 |
Apendicele 5 |
Fișă de informații pentru un tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ |
Apendicele 6 |
Fișă de informații pentru un tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ |
Apendicele 7 |
- |
Apendicele 8 |
Valori standard pentru un sistem mașină electrică |
Apendicele 9 |
Valori standard pentru IEPC |
Apendicele 10 |
Valori standard pentru REESS |
Apendicele 11 |
- |
Apendicele 12 |
Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil |
Apendicele 13 |
Conceptul de familie |
Apendicele 14 |
Marcaje și numerotare |
Apendicele 15 |
Parametrii de intrare pentru simulator |
ANEXA XI |
Modificări aduse Directivei 2007/46/CE |
ANEXA I
CLASIFICAREA VEHICULELOR PE GRUPE DE VEHICULE ȘI METODA DE DETERMINARE A EMISIILOR DE CO2 ȘI A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL PENTRU AUTOBUZE GRELE
1. Clasificarea vehiculelor în scopul prezentului regulament
1.1 |
Clasificarea vehiculelor din categoria N
Tabelul 1 Grupe de vehicule pentru camioane grele
Tabelul 2 Grupe de vehicule pentru camioane medii
|
1.2. |
Clasificarea vehiculelor din categoria M |
1.2.1. |
Autobuze grele |
1.2.2. |
Clasificarea vehiculelor primare
Tabelul 3 Grupe de vehicule pentru vehicule primare
|
1.2.3. |
Clasificarea vehiculelor complete sau a vehiculelor completate
Vehiculele complete sau vehiculele completate care sunt autobuze grele se clasifică pe baza următoarelor șase criterii:
Figura 1 Schema logică pentru a stabili dacă vehiculul este sau nu cu acces coborât: Clasificările corespondente care se folosesc sunt prezentate în tabelele 4, 5 și 6. Tabelul 4 Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 2 axe
|
Tabelul 5
Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 3 axe
Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule |
Grupa de vehicule |
Alocarea profilului de operare |
||||||||||||||||
Numărul de axe |
Configurația șasiului (doar explicație) |
Codul vehiculului (*7) |
Clasa vehiculului (*8) |
Acces coborât (Doar vehicule cu codul CE sau CG) |
Scaune pentru pasageri pe platforma inferioară (Doar vehicule cu codul CB sau CD) |
Înălțimea caroseriei monococă în [mm] (Doar vehicule din clasa „II+III”) |
||||||||||||
I |
I +II sau A |
II |
II +III |
III sau B |
Urban greu |
Urban |
Suburban |
Interurban |
Autocar |
|||||||||
3 |
rigide |
LF |
SD |
CE |
x |
x |
x |
|
|
nu |
— |
— |
33a |
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
da |
— |
— |
33b1 |
x |
x |
x |
|
|
|||||
|
|
x |
|
|
da |
— |
— |
33b2 |
x |
x |
x |
x |
|
|||||
DD |
CF |
x |
x |
x |
|
|
— |
— |
— |
33c |
x |
x |
x |
|
|
|||
platformă deschisă |
SD |
CI |
x |
x |
x |
x |
x |
— |
— |
— |
33d |
x |
x |
x |
|
|
||
DD |
CJ |
x |
x |
x |
x |
x |
— |
— |
— |
33e |
x |
x |
x |
|
|
|||
HF |
SD |
CA |
|
|
x |
|
|
— |
— |
— |
34a |
|
|
|
x |
x |
||
|
|
|
x |
|
— |
— |
≤ 3 100 |
34b |
|
|
|
x |
x |
|||||
|
|
|
x |
|
— |
— |
> 3 100 |
34c |
|
|
|
x |
x |
|||||
|
|
|
|
x |
— |
— |
— |
34d |
|
|
|
x |
x |
|||||
DD |
CB |
|
|
x |
x |
x |
— |
≤ 6 |
— |
34e |
|
|
|
x |
x |
|||
|
|
x |
x |
x |
— |
> 6 |
— |
34f |
|
|
|
x |
x |
|||||
articulat |
LF |
SD |
CG |
x |
x |
x |
|
|
nu |
— |
— |
35a |
x |
x |
x |
|
|
|
x |
x |
|
|
|
da |
— |
— |
35b1 |
x |
x |
x |
|
|
|||||
|
|
x |
|
|
da |
— |
— |
35b2 |
x |
x |
x |
x |
|
|||||
DD |
CH |
x |
x |
x |
|
|
— |
— |
— |
35c |
x |
x |
x |
|
|
|||
HF |
SD |
CC |
|
|
x |
|
|
— |
— |
— |
36a |
|
|
|
x |
x |
||
|
|
|
x |
|
— |
— |
≤ 3 100 |
36b |
|
|
|
x |
x |
|||||
SD |
|
|
|
x |
|
— |
— |
> 3 100 |
36c |
|
|
|
x |
x |
||||
|
|
|
|
x |
— |
— |
— |
36d |
|
|
|
x |
x |
|||||
DD |
CD |
|
|
x |
x |
x |
— |
≤ 6 |
— |
36e |
|
|
|
x |
x |
|||
|
|
x |
x |
x |
— |
> 6 |
— |
36f |
|
|
|
x |
x |
Tabelul 6
Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 4 axe
Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule |
Grupa de vehicule |
Alocarea profilului de operare |
||||||||||||||||
Numărul de axe |
Configurația șasiului (doar explicație) |
Codul vehiculului (*9) |
Clasa vehiculului (*10) |
Acces coborât (Doar vehicule cu codul CE sau CG) |
Scaune pentru pasageri pe platforma inferioară (Doar vehicule cu codul CB sau CD) |
Înălțimea caroseriei monococă (în mm) (Doar vehicule din clasa „II+III”) |
||||||||||||
I |
I +II sau A |
II |
II +III |
III sau B |
Urban greu |
Urban |
Suburban |
Interurban |
Autocar |
|||||||||
4 |
rigide |
LF |
SD |
CE |
x |
x |
x |
|
|
nu |
— |
— |
37a |
x |
x |
x |
|
|
x |
x |
|
|
|
da |
— |
— |
37b1 |
x |
x |
x |
|
|
|||||
|
|
x |
|
|
da |
— |
— |
37b2 |
x |
x |
x |
x |
|
|||||
DD |
CF |
x |
x |
x |
|
|
— |
— |
— |
37c |
x |
x |
x |
|
|
|||
platformă deschisă |
SD |
CI |
x |
x |
x |
x |
x |
— |
— |
— |
37d |
x |
x |
x |
|
|
||
DD |
CJ |
x |
x |
x |
x |
x |
— |
— |
— |
37e |
x |
x |
x |
|
|
|||
HF |
SD |
CA |
|
|
x |
|
|
— |
— |
— |
38a |
|
|
|
x |
x |
||
|
|
|
x |
|
— |
— |
≤ 3 100 |
38b |
|
|
|
x |
x |
|||||
|
|
|
x |
|
— |
— |
> 3 100 |
38c |
|
|
|
x |
x |
|||||
|
|
|
|
x |
— |
— |
— |
38d |
|
|
|
x |
x |
|||||
DD |
CB |
|
|
x |
x |
x |
— |
≤ 6 |
— |
38e |
|
|
|
x |
x |
|||
|
|
x |
x |
x |
— |
> 6 |
— |
38f |
|
|
|
x |
x |
|||||
articulat |
LF |
SD |
CG |
x |
x |
x |
|
|
nu |
— |
— |
39a |
x |
x |
x |
|
|
|
x |
x |
|
|
|
da |
— |
— |
39b1 |
x |
x |
x |
|
|
|||||
|
|
x |
|
|
da |
— |
— |
39b2 |
x |
x |
x |
x |
|
|||||
DD |
CH |
x |
x |
x |
|
|
— |
— |
— |
39c |
x |
x |
x |
|
|
|||
HF |
SD |
CC |
|
|
x |
|
|
— |
— |
— |
40a |
|
|
|
x |
x |
||
|
|
|
x |
|
— |
— |
≤ 3 100 |
40b |
|
|
|
x |
x |
|||||
SD |
|
|
|
x |
|
— |
— |
> 3 100 |
40c |
|
|
|
x |
x |
||||
|
|
|
|
x |
— |
— |
— |
40d |
|
|
|
x |
x |
|||||
DD |
CD |
|
|
x |
x |
x |
— |
≤ 6 |
— |
40e |
|
|
|
x |
x |
|||
|
|
x |
x |
x |
— |
> 6 |
— |
40f |
|
|
|
x |
x |
2. Metodă de determinare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru autobuze grele
2.1. |
În cazul autobuzelor grele, specificațiile vehiculului complet sau completat, inclusiv proprietățile caroseriei finale și unităților auxiliare, trebuie să fie reflectate în rezultatele privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil. În cazul autobuzelor grele construite în etape, este posibil ca mai mulți producători să participe la procesul de generare a datelor și informațiilor de intrare și la operarea simulatorului. Emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale autobuzelor grele se determină pe baza a două simulări diferite:
|
2.2. |
Dacă un autobuz greu este omologat de un producător ca vehicul complet, simulările se realizează atât pentru vehiculul primar, cât și pentru vehiculul complet. |
2.3. |
În cazul vehiculului primar, datele de intrare în simulator cuprind date de intrare privind motorul, transmisia, pneurile, precum și informații de intrare privind un subset de unități auxiliare (6). Clasificarea pe grupe de vehicule se realizează în conformitate cu tabelul 3, în funcție de numărul de axe și de caracteristica autobuzului de a fi sau nu articulat. În simulările privind vehiculul primar, simulatorul alocă un set de patru caroserii generice (cu podea înălțată, cu podea joasă, fără etaj și supraetajat) și simulează 11 profiluri de operare, enumerate în tabelul 3, pentru fiecare grupă de vehicule, pentru două niveluri de încărcare diferite. Aceste scenarii permit obținerea a 22 de rezultate pentru emisiile de CO2 și pentru consumul de combustibil în cazul unui autobuz greu vehicul primar. Simulatorul generează dosarul cu informații privind vehiculul pentru etapa inițială (VIF1), care conține toate datele necesare pentru etapa următoare de producție. VIF1 conține toate datele de intrare neconfidențiale, rezultatele privind consumul de energie (7) (în MJ/km), informații privind producătorul vehiculului primar și privind hash-urile relevante (8). |
2.4. |
Producătorul vehiculului primar trebuie să pună VIF1 la dispoziția producătorului care execută următoarea etapă de producție. Dacă producătorul unui vehicul primar transmite date care depășesc cerințele pentru vehiculul primar, astfel cum sunt stabilite în anexa III, aceste date nu influențează rezultatele simulării pentru vehiculul primar, dar sunt consemnate în VIF1 spre a fi luate în calcul în etapele ulterioare. În plus, simulatorul generează evidențele producătorului privind un vehicul primar. |
2.5. |
În cazul unui vehicul provizoriu, producătorul de vehicule provizorii este responsabil pentru un subset de date și informații de intrare relevante pentru caroseria finală (9). Un producător de vehicule provizorii nu solicită certificarea vehiculului completat. Un producător de vehicule provizorii adaugă sau actualizează informațiile relevante pentru vehiculul completat și operează simulatorul pentru a genera o versiune actualizată și prelucrată cu formula de hashing a dosarului cu informații privind vehiculul (VIFi) (10). VIFi trebuie pus la dispoziția producătorului care execută următoarea etapă de producție. În cazul vehiculelor provizorii, VIFi îndeplinește și funcția de documentare pentru autoritățile de omologare. Nu se efectuează simulări privind emisiile de CO2 și/sau consumul de combustibil ale vehiculelor provizorii. |
2.6. |
Dacă un producător aduce unui vehicul provizoriu, complet sau completat modificări care necesită actualizarea datelor sau informațiilor de intrare alocate vehiculului primar (de exemplu, schimbarea unei axe sau a pneurilor), producătorul respectiv îndeplinește rolul de producător al vehiculului primar și are responsabilitățile corespunzătoare. |
2.7. |
În cazul vehiculului complet sau completat, producătorul suplimentează și, după caz, actualizează datele și informațiile de intrare privind caroseria finală transmise în VIFi de la etapa anterioară de producție și operează simulatorul pentru a calcula emisiile de CO2 și consumul de combustibil. În scopul simulărilor realizate în această etapă, autobuzele grele sunt încadrate, pe baza celor șase criterii stabilite la punctul 1.2.3, în grupele de vehicule enumerate în tabelele 4, 5 și 6. Pentru a determina emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculelor complete sau ale vehiculelor completate care sunt autobuze grele, simulatorul realizează următoarele etape de calcul:
|
(*1) EMS – European Modular System (Sistemul modular european)
(*2) În aceste clase de vehicule, vehiculele tractoare sunt considerate camioane rigide, dar cu o masă specifică fără sarcină a tractorului.
(*3) Subgrupa „v” a grupelor de vehicule 4, 5, 9 și 10: aceste profiluri de operare se aplică exclusiv vehiculelor de uz specific
T |
= |
Tractor |
R |
= |
Camion rigid și caroserie standard |
T1, T2 |
= |
Remorci standard |
ST |
= |
Semiremorci standard |
D |
= |
dispozitiv standard de tractare tip „dolly” |
(*4) EMS – European Modular System (Sistemul modular european)
R |
= |
Caroserie standard |
I |
= |
Furgon monococă |
FWD |
= |
Tracțiune pe axa față |
RWD |
= |
Tracțiune pe o singură axă care nu este cea din față |
AWD |
= |
Tracțiune pe mai multe axe |
(1) „P” indică etapa primară de clasificare; cele două numere separate prin cratimă indică numărul grupei de vehicule în care poate fi clasificat vehiculul ca fiind complet sau completat.
(2) „Podea joasă” înseamnă vehicule cu codurile „CE”, „CF”, „CG”, „CH”, în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.
„podea înaltă” înseamnă vehicule cu codurile „CA”, „CB”, „CC”, „CD”, în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.
(3) „SD” înseamnă vehicul fără etaj, iar „DD” înseamnă vehicul cu etaj.
(4) Regulamentul nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce privește construcția generală a acestora (JO L 52, 23.2.2018, p. 1).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).
(*5) Conform Regulamentului (UE) 2018/858.
(*6) Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.
(*7) Conform Regulamentului (UE) 2018/858.
(*8) Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.
(*9) Conform Regulamentului (UE) 2018/858.
(*10) Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.
(6) Informații și date de intrare astfel cum sunt definite în anexa III pentru vehicule primare.
(7) Rezultatele determinărilor privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil nu trebuie transmise prin intermediul VIF, întrucât aceste informații pot fi calculate pe baza rezultatelor privind consumul de energie și cunoscând tipul de combustibil.
(8) Conținutul VIF este detaliat în partea III din anexa IV.
(9) Subset de informații și date de intrare, astfel cum sunt definite în anexa III pentru vehicule complete și completate.
(10) „i” reprezintă numărul de etape parcurse până în prezent în procesul de producție.
(11) A se vedea partea III din anexa IV, punctul 1.1.
ANEXA II
Anexa II se modifică după cum urmează:
(1) |
la punctul 1.1.1., litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
(2) |
punctul 2.1 se modifică după cum urmează:
|
(3) |
la apendicele 1, secțiunea I se modifică după cum urmează:
|
(4) |
la apendicele 2 secțiunea I, punctele 0.1., 0.2. și 0.3. se înlocuiesc cu următorul text:
|
ANEXA III
„ANEXA III
INFORMAȚII DE INTRARE PRIVIND CARACTERISTICILE VEHICULULUI
1. Introducere
Prezenta anexă conține lista parametrilor care sunt furnizați de către producătorul vehiculului ca informații de intrare pentru simulator. Schema XML aplicabilă, precum și unele exemple de date sunt disponibile pe platforma electronică de distribuție dedicată.
2. Definiții
(1) |
«numărul ID al parametrului (parameter ID)»: Identificatorul unic astfel cum este utilizat în simulator ca parametru de intrare specific sau ca set de date de intrare. |
(2) |
«tipul (type)»: tipul de date al parametrului
|
(3) |
«unitate» … unitatea fizică a parametrului. |
(4) |
«masa reală corectată a vehiculului» însemnă masa specificată ca «masă efectivă a vehiculului» în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei (*), cu excepția rezervorului (rezervoarelor) de combustibil care sunt umplute la minimum 50 % din capacitate. Sistemele care conțin lichide sunt umplute la 100 % din capacitatea specificată de producător, cu excepția celor destinate apelor uzate, care trebuie să rămână goale. În cazul camioanelor medii rigide, al camioanelor grele rigide și al tractoarelor, masa se determină fără suprastructură și se corectează cu greutatea echipamentelor standard neinstalate, astfel cum se specifică la punctul 4.3. Simulatorul adaugă automat masa unei caroserii standard, a unei semiremorci standard, a unei remorci standard sau a combinației de vehicul complet cu (semi)remorcă. Toate piesele care sunt montate pe cadrul principal sau deasupra acestuia sunt considerate drept piese de suprastructură dacă sunt utilizate numai pentru a facilita instalarea unei suprastructuri, care este independentă de piesele necesare pentru aducerea vehiculului în stare de funcționare. În cazul autobuzelor grele care sunt vehicule primare, «masa reală corectată a vehiculului» nu se aplică, întrucât simulatorul alocă valoarea masei generice. |
(5) |
«înălțimea caroseriei monococă» înseamnă diferența în direcția «Z» între punctul de referință cel mai înalt «A» și punctul de referință cel mai jos «B» ale unei caroserii monococă (a se vedea figura 1). În cazul vehiculelor care se abat de la standard se aplică următoarele cazuri (a se vedea figura 2):
În toate celelalte cazuri care nu sunt acoperite de cazul standard sau de cazurile speciale 1-4, înălțimea caroseriei monococă reprezintă diferența dintre punctul cel mai înalt al vehiculului și punctul B. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele. Figura 1 Înălțimea caroseriei monococă - cazul standard Figura 2 Înălțimea caroseriei monococă - cazuri speciale
|
(6) |
punctul de referință «A» este cel mai înalt punct al caroseriei (figura 1). Nu se iau în calcul panourile de caroserie și/sau de proiectare, consolele, de exemplu pentru montajul sistemelor HVAC, al trapelor și al altor elemente similare. |
(7) |
punctul de referință «B» este cel mai jos punct al marginii exterioare inferioare a caroseriei (figura 1). Nu se iau în calcul consolele, de exemplu cele pentru montajul axelor. |
(8) |
«lungimea vehiculului» înseamnă dimensiunea vehiculului determinată în conformitate cu tabelul I din apendicele 1 la anexa I la Regulamentul (UE) 1230/2012. În plus, nu se iau în calcul dispozitivele purtătoare de sarcină amovibile, dispozitivele de tractare fixe și alte componente exterioare fixe care nu afectează spațiul util pentru pasageri. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele. |
(9) |
«lățimea vehiculului» înseamnă dimensiunea vehiculului determinată în conformitate cu tabelul II din apendicele 1 la anexa I la Regulamentul (UE) 1230/2012. Se consideră neacoperite de aceste dispoziții și nu se iau în calcul dispozitivele purtătoare de sarcină amovibile, dispozitivele de tractare fixe și alte componente exterioare fixe care nu afectează spațiul util pentru pasageri. |
(10) |
«înălțimea de acces cu podeaua necoborâtă» înseamnă nivelul podelei față de sol la prima ușă a vehiculului, când vehiculul nu este în poziție coborâtă. |
(11) |
«pilă de combustie» înseamnă un convertizor de energie care transformă energia chimică (de intrare) în energie electrică (de ieșire) sau invers. |
(12) |
«vehicul cu pilă de combustie» sau «FCV» înseamnă un vehicul echipat cu un grup motopropulsor alcătuit exclusiv dintr-o pilă (pile) de combustie și o mașină (mașini) electrică (electrice) cu rolul de convertizor (convertizoare) de energie de propulsie. |
(13) |
«vehicul hibrid cu pilă de combustie» sau «FCHV» înseamnă un vehicul cu pilă de combustie echipat cu un grup motopropulsor alcătuit cel puțin dintr-un sistem de stocare a combustibilului și cel puțin dintr-un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice cu rolul de sisteme de stocare a energiei de propulsie. |
(14) |
«vehicul ICE pur» înseamnă un vehicul la care toate convertizoarele de energie de propulsie sunt motoare cu ardere internă. |
(15) |
«mașină electrică» sau «EM» înseamnă un convertizor de energie care transformă energia electrică în energie mecanică. |
(16) |
«sistem de stocare a energiei» înseamnă un sistem care stochează energia și o eliberează sub aceeași formă în care a intrat. |
(17) |
«sistem de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului. |
(18) |
«categoria sistemului de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a combustibilului, un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice (REESS) sau un sistem reîncărcabil de stocare a energiei mecanice. |
(19) |
«aval» înseamnă o poziție în cadrul grupului motopropulsor al vehiculului care se găsește mai aproape de roți decât de poziția de referință reală. |
(20) |
«sistem de transmisie» înseamnă elementele conectate ale grupului motopropulsor pentru transmiterea energiei mecanice între convertizorul (convertizoarele) de energie de propulsie și roți. |
(21) |
«convertizor de energie» înseamnă un sistem în care forma energiei de ieșire este diferită de forma energiei de intrare. |
(22) |
«convertizor de energie de propulsie» înseamnă un convertizor de energie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului. |
(23) |
«categoria convertizorului de energie de propulsie» înseamnă un motor cu ardere internă, o mașină electrică sau o pilă de combustie. |
(24) |
«formă de energie» înseamnă energie electrică, energie mecanică sau energie chimică (inclusiv combustibili). |
(25) |
«sistem de stocare a combustibilului» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie care stochează energia chimică sub formă de combustibil lichid sau gazos. |
(26) |
«vehicul hibrid» sau «HV» înseamnă un vehicul dotat cu un grup motopropulsor care cuprinde cel puțin două categorii diferite de convertizoare de energie de propulsie și cel puțin două categorii diferite de sisteme de stocare a energiei de propulsie. |
(27) |
«vehicul hibrid electric» sau «HEV» înseamnă un vehicul hibrid la care unul dintre convertizoarele de energie de propulsie este o mașină electrică și celălalt este un motor cu ardere internă. |
(28) |
«HEV de tip serie» înseamnă un HEV cu o arhitectură a grupului motopropulsor în care ICE alimentează una sau mai multe sisteme de conversie a energiei electrice, fără o conexiune mecanică între ICE și roțile vehiculului. |
(29) |
«motor cu ardere internă» sau «ICE» înseamnă un sistem de conversie a energiei în care energia chimică este transformată în energie mecanică prin oxidarea intermitentă sau continuă a combustibilului. |
(30) |
«vehicul electric hibrid cu încărcare externă» sau «OVC-HEV» înseamnă un vehicul electric hibrid care poate fi încărcat de la o sursă externă. |
(31) |
«HEV de tip paralel» înseamnă un HEV cu o arhitectură a grupului motopropulsor în care ICE alimentează un singur sistem de conversie a energiei electrice și care prezintă o conexiune mecanică între ICE și roțile vehiculului. |
(32) |
«dispozitive periferice» înseamnă orice dispozitive care consumă, convertesc, stochează sau furnizează energie și care nu utilizează energia în mod direct sau indirect pentru propulsia vehiculului, dar care sunt esențiale pentru funcționarea grupului motopropulsor. |
(33) |
«grup motopropulsor» înseamnă combinația totală, într-un vehicul, a sistemului (sistemelor) de stocare a energiei de propulsie, a convertizorului (convertizoarelor) de energie de propulsie și a sistemului (sistemelor) de transmisie, inclusiv dispozitivele periferice, care servesc la transmiterea energiei mecanice la roți pentru propulsarea vehiculului. |
(34) |
«vehicul pur electric» sau «PEV» înseamnă un autovehicul, conform articolului 3 alineatul (16) din Regulamentul (UE) 2018/858, echipat cu un grup motopropulsor care cuprinde exclusiv mașini electrice pe post de convertizoare de energie de propulsie și exclusiv sisteme de stocare a energiei reîncărcabile pe post de sisteme de stocare a energiei de propulsie și/sau, alternativ, alte mijloace de alimentare directă conductivă sau inductivă a autovehiculului cu energie electrică din rețeaua de distribuție. |
(35) |
«aval» înseamnă o poziție în cadrul grupului motopropulsor al vehiculului care se găsește mai departe de roți decât de poziția de referință reală. |
(36) |
«IEPC» înseamnă o componentă integrată a grupului motopropulsor electric, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 36 din anexa Xb. |
(37) |
«IHPC tip 1» înseamnă o componentă integrată a grupului motopropulsor al vehiculului hibrid electric de tip 1, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 38 din anexa Xb. |
3. Set de parametri de intrare
În tabelele 1-11 sunt specificate seturile de parametri de intrare care trebuie introduși cu privire la caracteristicile vehiculului. Sunt definite diferite seturi, în funcție de scenariul specific (camioane medii, camioane grele și autobuze grele).
În cazul autobuzelor grele, se diferențiază parametrii de intrare care trebuie introduși pentru simulări privind vehiculul primar și pentru simulări privind vehiculul complet sau completat. Se aplică următoarele dispoziții:
— |
Producătorii de vehicule primare furnizează toți parametrii indicați în coloana «vehicul primar». |
— |
În plus, producătorii de vehicule primare pot furniza parametri de intrare suplimentari corespunzători vehiculului complet sau completat care pot fi deja determinați în această etapă inițială. În acest caz informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) se furnizează atât pentru setul de parametri de intrare pentru vehiculul primar, cât și pentru setul suplimentar de parametri de intrare. |
— |
Producătorii de vehicule provizorii furnizează parametrii de intrare corespunzători vehiculului complet sau completat care pot fi determinați în această etapă și pentru care sunt răspunzători. Dacă se actualizează un parametru furnizat într-o etapă de producție anterioară, trebuie specificată situația completă a parametrului (de exemplu: dacă pe vehicul se adaugă o a doua pompă de căldură, se furnizează date tehnice privind ambele sisteme). Producătorii de vehicule provizorii furnizează informații privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) în toate cazurile. |
— |
Producătorii vehiculului completat furnizează parametrii de intrare care pot fi determinați în această etapă și pentru care sunt răspunzători. Dacă sunt necesare actualizări ale unor parametri furnizați în etape de producție anterioare, se aplică aceleași dispoziții ca în cazul producătorilor de vehicule provizorii. Informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238), data (P239) și masa reală corectată (P038) se furnizează în toate cazurile. Pentru a putea efectua simulările necesare, setul de date agregate din toate etapele de producție trebuie să cuprindă toate informațiile enumerate în coloanele aferente vehiculului complet sau vehiculului completat. |
— |
Producătorii care participă la etapa de producție a vehiculului complet furnizează toți parametrii. Informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) se furnizează atât pentru parametrii de intrare pentru vehiculul primar, cât și pentru parametrii de intrare pentru vehiculul complet; |
— |
Parametrul «VehicleDeclarationType» (P293) se transmite de toate etapele de producție care furnizează oricare dintre parametrii enumerați pentru vehiculul complet sau completat. |
Tabelul 1
Parametri de intrare «Vehicle/General»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet sau completat) |
Manufacturer |
P235 |
Token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
Manufacturer Address |
P252 |
Token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
Model_CommercialName |
P236 |
Token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
VIN |
P238 |
Token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
Date |
P239 |
Date Time |
[-] |
Data și ora creării informațiilor și datelor de intrare |
X |
X |
X |
X |
Legislative Category |
P251 |
Șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «N2», «N3»,«M3» |
X |
X |
X |
X |
ChassisConfiguration |
P036 |
Șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Rigid Lorry», «Tractor», «Van», «Bus» |
X |
X |
X |
|
AxleConfiguration |
P037 |
Șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «4 × 2», «4 × 2F», «6 × 2», «6 × 4», «8 × 2», «8 × 4» unde «4 × 2 F» se referă la un vehicul 4 × 2 cu tracțiune pe axa față |
X |
X |
X |
|
Articulat |
P281 |
boolean |
|
Conform articolului 3 punctul 37 |
|
|
X |
|
CorrectedActualMass |
P038 |
Int |
[kg] |
În conformitate cu «Corrected actual mass of the vehicle», astfel cum este specificată la punctul 2 subpunctul 4 |
X |
X |
|
X |
TechnicalPermissibleMaximum LadenMass |
P041 |
int |
[kg] |
În conformitate cu articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 |
X |
X |
X |
X |
IdlingSpeed |
P198 |
int |
[1/min] |
În conformitate cu punctul 7.1. Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
X |
X |
X |
|
RetarderType |
P052 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «None», «Losses included in Gearbox», «Engine Retarder», «Transmission Input Retarder», «Transmission Output Retarder», «Axlegear Input Retarder» «Axlegear Input Retarder» se aplică doar grupurilor motopropulsoare cu arhitectură «E3», «S3», «S-IEPC» și «E-IEPC» |
X |
X |
X |
|
RetarderRatio |
P053 |
dublu, 3 |
[-] |
Raport de demultiplicare conform tabelului 2 din anexa VI |
X |
X |
X |
|
AngledriveType |
P180 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «None», «Losses included in Gearbox», «Separate Angledrive» |
X |
X |
X |
|
PTOShafts GearWheels (1) |
P247 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «only the drive shaft of the PTO», «drive shaft and/or up to 2 gear wheels», «drive shaft and/or more than 2 gear wheels», «only one engaged gearwheel above oil level», «PTO which includes 1 or more additional gearmesh(es), without disconnect clutch» |
X |
|
|
|
PTOOther Elements (1) |
P248 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «shift claw, synchronizer, sliding gearwheel», «multi-disc clutch», «multi-disc clutch, oil pump» |
X |
|
|
|
CertificationNumberEngine |
P261 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul |
X |
X |
X |
|
CertificationNumberGearbox |
P262 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
CertificationNumberTorqueconverter |
P263 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
CertificationNumberAxlegear |
P264 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
CertificationNumberAngledrive |
P265 |
token |
[-] |
Se referă la o componentă suplimentară a transmisiei instalată în poziția transmisiei în unghi. Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
CertificationNumberRetarder |
P266 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
Certification NumberAirdrag |
P268 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
|
X |
AirdragModifiedMultistage |
P334 |
boolean |
[-] |
Date de intrare necesare pentru toate etapele de producție ulterioare primului parametru introdus privind rezistența aerului. Dacă parametrul se stabilește ca «true» în lipsa unei valori certificate a rezistenței aerului, simulatorul aplică valori standard în conformitate cu anexa VIII. |
|
|
|
X |
Certification NumberIEPC |
P351 |
token |
[-] |
Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate |
X |
X |
X |
|
ZeroEmissionVehicle |
P269 |
boolean |
[-] |
Conform definiției de la articolul 3 punctul 15 |
X |
X |
X |
|
VocationalVehicle |
P270 |
boolean |
[-] |
În conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2019/1242 |
X |
|
|
|
NgTankSystem |
P275 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Compressed», «Liquefied» Relevant doar pentru vehiculele cu motoare cu tip de combustibil «NG PI» și «NG CI» (P193) Dacă un vehicul este echipat cu ambele tipuri de sisteme de rezervor de combustibil, se introduc în simulator datele aferente sistemului cu o capacitate mai mare. |
X |
X |
|
X |
Sleepercab |
P276 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
|
|
ClassBus |
P282 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «I», «I+II», «A», «II», «II+III», «III», «B» în conformitate cu punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 107 |
|
|
|
X |
NumberPassengersSeatsLowerDeck |
P283 |
int |
[-] |
Numărul de scaune pentru pasageri - exclusiv cele pentru conducătorul auto și echipaj. În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul scaunelor pentru pasageri de pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul total al scaunelor pentru pasageri. |
|
|
|
X |
NumberPassengersStandingLowerDeck |
P354 |
int |
[-] |
Numărul certificat de pasageri în picioare În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat total al pasagerilor în picioare. |
|
|
|
X |
NumberPassengersSeatsUpperDeck |
P284 |
int |
[-] |
Numărul de scaune pentru pasageri pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat, cu excepția celor pentru conducătorul auto și personalul de bord. Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0». |
|
|
|
X |
NumberPassengersStandingUpperDeck |
P355 |
int |
[-] |
Numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat. Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0». |
|
|
|
X |
BodyworkCode |
P285 |
int |
[-] |
Valori permise: «CA», «CB», «CC», «CD», «CE», «CF», «CG», «CH», «CI», «CJ», în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/585. În cazul șasiurilor de autobuz având codul vehiculului CX nu se introduce niciun parametru. |
|
|
|
X |
LowEntry |
P286 |
boolean |
[-] |
«low entry», în conformitate cu punctul 1.2.2.3 din anexa I |
|
|
|
X |
HeightIntegratedBody |
P287 |
int |
[mm] |
în conformitate cu punctul 2 subpunctul 5 |
|
|
|
X |
VehicleLength |
P288 |
int |
[mm] |
în conformitate cu punctul 2 subpunctul 8 |
|
|
|
X |
VehicleWidth |
P289 |
int |
[mm] |
în conformitate cu punctul 2 subpunctul 9 |
|
|
|
X |
EntranceHeight |
P290 |
int |
[mm] |
în conformitate cu punctul 2 subpunctul 10 |
|
|
|
X |
DoorDriveTechnology |
P291 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «pneumatic», «electric», «mixed» |
|
|
|
X |
Volumul încărcăturii |
P292 |
dublu, 3 |
[m3] |
Relevant doar pentru vehicule cu șasiu în configurația «van» |
|
X |
|
|
VehicleDeclarationType |
P293 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «interim», «final» |
|
|
|
X |
VehicleTypeApprovalNumber |
P352 |
token |
[-] |
Numărul de omologare de tip al vehiculului complet În cazul omologării individuale a vehiculului, numărul de omologare individuală a vehiculului |
X |
X |
|
X |
Tabelul 2
Parametri de intrare «Vehicle/AxleConfiguration» per axă a roții
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet sau completat) |
Twin Tyres |
P045 |
boolean |
[-] |
|
X |
X |
X |
|
Axle Type |
P154 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «VehicleNonDriven», «VehicleDriven» |
X |
X |
X |
|
Directoare |
P195 |
boolean |
|
Doar axele directoare activ se declară ca fiind «steered» |
X |
X |
X |
|
Certification NumberTyre |
P267 |
token |
[-] |
|
X |
X |
X |
|
Tabelele 3 și 3a prezintă lista parametrilor de intrare aferenți unităților auxiliare. Definițiile tehnice pentru determinarea acestor parametri sunt prezentate în anexa IX. Codul de identificare (ID) al parametrului se folosește pentru a asigura corelarea clară a parametrilor din anexele III și IX.
Tabelul 3
Parametri de intrare «Vehicle/Auxiliaries» pentru camioane medii și camioane grele
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
EngineCoolingFan/Technology |
P181 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Crankshaft mounted - Electronically controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Bimetallic controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch», «Crankshaft mounted - On/off clutch», «Belt driven or driven via transm. - Electronically controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Bimetallic controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch», «Belt driven or driven via transmission - On/off clutch», «Hydraulic driven - Variable displacement pump», «Hydraulic driven - Constant displacement pump», «Electrically driven - Electronically controlled» |
SteeringPump/Technology |
P182 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Fixed displacement», «Fixed displacement with elec. control», «Dual displacement», «Dual displacement with elec. control», «Variable displacement mech. controlled», «Variable displacement elec. controlled», «Electric driven pump», «Full electric steering gear» În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «Electric driven pump» sau «Full electric steering gear». Este necesară o înregistrare separată pentru fiecare axă a roții. |
ElectricSystem/Technology |
P183 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Standard technology», «Standard technology - LED headlights, all»; |
PneumaticSystem/Technology |
P184 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Small», «Small + ESS», «Small + visco clutch», «Small + mech. clutch», «Small + ESS + AMS», «Small + visco clutch + AMS», «Small + mech. clutch + AMS», «Medium Supply 1-stage», «Medium Supply 1-stage + ESS», «Medium Supply 1-stage + visco clutch», «Medium Supply 1-stage + mech. clutch», «Medium Supply 1-stage + ESS + AMS», «Medium Supply 1-stage + visco clutch + AMS», «Medium Supply 1-stage + mech. clutch + AMS», «Medium Supply 2-stage», «Medium Supply 2-stage + ESS», «Medium Supply 2-stage + visco clutch», «Medium Supply 2-stage + mech. clutch», «Medium Supply 2-stage + ESS + AMS», «Medium Supply 2-stage + visco clutch + AMS», «Medium Supply 2-stage + mech. clutch + AMS», «Large Supply», «Large Supply + ESS», «Large Supply + visco clutch», «Large Supply + mech. clutch», «Large Supply + ESS + AMS», «Large Supply + visco clutch + AMS», «Large Supply + mech. clutch + AMS», «Vacuum pump», «Small + elec. driven», «Small + ESS + elec. driven», «Medium Supply 1-stage + elec. driven», «Medium Supply 1-stage + AMS + elec. driven», «Medium Supply 2-stage + elec. driven», «Medium Supply 2-stage + AMS + elec. driven», «Large Supply + elec. driven», «Large Supply + AMS + elec. driven», «Vacuum pump + elec. driven»; Pentru PEV valoarea permisă este «elec. driven». |
HVAC/Technology |
P185 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «None», «Default» |
Tabelul 3a
Parametri de intrare «Vehicle/Auxiliaries» pentru autobuze grele
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet sau completat) |
EngineCoolingFan/Technology |
P181 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Crankshaft mounted - Electronically controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Bimetallic controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch 2 stages», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch 3 stages», «Crankshaft mounted - On/off clutch», «Belt driven or driven via transmission - Electronically controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Bimetallic controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch 2 stages», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch 3 stages», «Belt driven or driven via transmission - On/off clutch», «Hydraulic driven - Variable displacement pump», «Hydraulic driven - Constant displacement pump», «Electrically driven - Electronically controlled» |
X |
|
SteeringPump/Technology |
P182 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Fixed displacement», «Fixed displacement with elec. control», «Dual displacement», ««Dual displacement with elec. control», «Variable displacement mech. controlled», «Variable displacement elec. controlled», «Electric driven pump», «Full electric steering gear» În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «Electric driven pump» sau «Full electric steering gear». Este necesară o înregistrare separată pentru fiecare axă activă a roților directoare activă. |
X |
|
ElectricSystem/AlternatorTechnology |
P294 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «conventional», «smart», «no alternator» O singură înregistrare per vehicul Pentru vehicule pur ICE, valorile permise sunt «conventional» sau «smart» În cazul HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «no alternator» sau «conventional». |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorRatedCurrent |
P295 |
număr întreg |
[A] |
Înregistrare separată pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart) |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorRatedVoltage |
P296 |
Număr întreg |
[V] |
Valori permise: «12», «24», «48» Înregistrare separată pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart) |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryTechnology |
P297 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «lead-acid battery – conventional», «lead-acid battery – AGM», «lead-acid battery – gel», «li-ion battery - high power», «li-ion battery - high energy» Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryNominalVoltage |
P298 |
Număr întreg |
[V] |
Valori permise: «12», «24», «48» Dacă bateriile sunt legate în serie (de exemplu, două unități de 12 V pentru un sistem de 24 V), se introduce tensiunea nominală a unității (12 V în prezentul exemplu). Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryRatedCapacity |
P299 |
Număr întreg |
[Ah] |
Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorTechnology |
P300 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «with DCDC converter» Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorRatedCapacitance |
P301 |
număr întreg |
[F] |
Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorRatedVoltage |
P302 |
Număr întreg |
[V] |
Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
X |
|
ElectricSystem/SupplyFromHEVPossible |
P303 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
ElectricSystem/InteriorlightsLED |
P304 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
ElectricSystem/DayrunninglightsLED |
P305 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
ElectricSystem/PositionlightsLED |
P306 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
ElectricSystem/BrakelightsLED |
P307 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
ElectricSystem/HeadlightsLED |
P308 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
PneumaticSystem/SizeOfAirSupply |
P309 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Small», «Medium Supply 1-stage», «Medium Supply 2-stage», «Large Supply 1-stage», «Large Supply 2-stage», «not applicable» În cazul compresorului acționat electric se introduce «not applicable». Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
X |
|
PneumaticSystem/CompressorDrive |
P310 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «mechanically», «electrically» Pentru PEV, valoarea permisă este «electrically». |
X |
|
PneumaticSystem/Clutch |
P311 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «visco», «mechanically» Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
X |
|
PneumaticSystem/SmartRegenerationSystem |
P312 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
PneumaticSystem/SmartCompressionSystem |
P313 |
boolean |
[-] |
În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, nu se introduce nicio valoare. |
X |
|
PneumaticSystem/Ratio Compressor ToEngine |
P314 |
dublu, 3 |
[-] |
În cazul compresorului acționat electric se introduce «0.000». Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
X |
|
PneumaticSystem/Air suspension control |
P315 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «mechanically», «electronically» |
X |
|
PneumaticSystem/SCRReagentDosing |
P316 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
HVAC/SystemConfiguration |
P317 |
int |
[-] |
Valori permise: «0» - «10» În cazul unui sistem HVAC incomplet se introduce «0». «0» nu se aplică în cazul vehiculelor complete sau completate. |
|
X |
HVAC/ HeatPumpTypeDriverCompartmentCooling |
P318 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «not applicable», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous» «not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri |
|
X |
HVAC/ HeatPumpTypeDriverCompartmentHeating |
P319 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «not applicable», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous» «not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri |
|
X |
HVAC/ HeatPumpTypePassengerCompartmentCooling |
P320 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous» În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru răcirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, în funcție de puterea disponibilă sau de utilizarea preferată în timpul funcționării). |
|
X |
HVAC/ HeatPumpTypePassengerCompartmentHeating |
P321 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «none», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous» În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, în funcție de puterea disponibilă sau de utilizarea preferată în timpul funcționării). |
|
X |
HVAC/AuxiliaryHeaterPower |
P322 |
număr întreg |
[W] |
Introduceți «0» dacă nu este instalat un încălzitor auxiliar. |
|
X |
HVAC/Double glazing |
P323 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
HVAC/AdjustableCoolantThermostat |
P324 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
HVAC/AdjustableAuxiliaryHeater |
P325 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
HVAC/EngineWasteGasHeatExchanger |
P326 |
boolean |
[-] |
Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
X |
|
HVAC/SeparateAirDistributionDucts |
P327 |
boolean |
[-] |
|
|
X |
HVAC/WaterElectricHeater |
P328 |
boolean |
[-] |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
|
X |
HVAC/AirElectricHeater |
P329 |
boolean |
[-] |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
|
X |
HVAC/OtherHeating Technology |
P330 |
boolean |
[-] |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
|
X |
Tabelul 4
Parametri de intrare: «Vehicle/EngineTorqueLimits» per treaptă de viteză (opțional)
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet sau completat) |
Treapta de viteză |
P196 |
număr întreg |
[-] |
în situația în care sunt aplicabile limitele cuplului motorului vehiculului în conformitate cu punctul 6, este necesar să fie specificat numai numărul treptelor de viteză |
X |
X |
X |
|
MaxTorque |
P197 |
număr întreg |
[Nm] |
|
X |
X |
X |
|
Tabelul 5
Parametri de intrare pentru vehicule exceptate în temeiul articolului 9
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet și completat) |
Manufacturer |
P235 |
token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
ManufacturerAddress |
P252 |
token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
Model_CommercialName |
P236 |
token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
VIN |
P238 |
token |
[-] |
|
X |
X |
X |
X |
Data |
P239 |
dateTime |
[-] |
Data și ora creării informațiilor și datelor de intrare |
X |
X |
X |
X |
LegislativeCategory |
P251 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «N2», «N3»,«M3» |
X |
X |
X |
X |
ChassisConfiguration |
P036 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Rigid Lorry», «Tractor», «Van», «Bus» |
X |
X |
X |
|
AxleConfiguration |
P037 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «4x2», «4x2F», «6x2», «6x4», «8x2», «8x4» unde «4x2 F» se referă la un vehicul 4x2 cu tracțiune pe axa față |
X |
X |
X |
|
Articulat |
P281 |
boolean |
|
conform definiției prevăzute în anexa I la prezentul regulament. |
|
|
X |
|
CorrectedActualMass |
P038 |
int |
[kg] |
În conformitate cu «masa reală corectată a vehiculului», astfel cum este specificată la punctul 2 subpunctul 4 |
X |
X |
|
X |
TechnicalPermissibleMaximumLadenMass |
P041 |
int |
[kg] |
În conformitate cu articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 |
X |
X |
X |
X |
ZeroEmissionVehicle |
P269 |
boolean |
[-] |
Conform definiției de la articolul 3 punctul 15 |
X |
X |
X |
|
Sleepercab |
P276 |
boolean |
[-] |
|
X |
|
|
|
ClassBus |
P282 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «I», «I+II», «A», «II», «II+III», «III», «B» în conformitate cu punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 107 |
|
|
|
X |
NumberPassengersSeatsLowerDeck |
P283 |
int |
[-] |
Numărul de scaune pentru pasageri - exclusiv cele pentru conducătorul auto și personalul de bord. În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul scaunelor pentru pasageri de pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul total al scaunelor pentru pasageri. |
|
|
|
X |
NumberPassengersStandingLowerDeck |
P354 |
int |
[-] |
Numărul certificat de pasageri în picioare În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat total al pasagerilor în picioare. |
|
|
|
X |
NumberPassengersSeatsUpperDeck |
P284 |
int |
[-] |
Numărul de scaune pentru pasageri pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat, exclusiv cele pentru conducătorul auto și echipaj. Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0». |
|
|
|
X |
NumberPassengersStandingUpperDeck |
P355 |
int |
[-] |
Numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat. Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0». |
|
|
|
X |
BodyworkCode |
P285 |
int |
[-] |
Valori permise: «CA», «CB», «CC», «CD», «CE», «CF», «CG», «CH», «CI», «CJ», în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/585. |
|
|
|
X |
LowEntry |
P286 |
boolean |
[-] |
«low entry», în conformitate cu punctul 1.2.2.3 din anexa I |
|
|
|
X |
HeightIntegratedBody |
P287 |
int |
[mm] |
în conformitate cu punctul 2 subpunctul 5 |
|
|
|
X |
SumNetPower |
P331 |
int |
[W] |
Puterea maximă de propulsie însumată a tuturor convertizoarelor de energie care sunt conectate la transmisia sau la roțile vehiculului |
X |
X |
X |
|
Tehnologie |
P332 |
șir de caractere |
[-] |
Conform tabelului 1 din apendicele 1. Valori permise: «Dual-fuel vehicle Article 9 exempted», «In-motion charging Article 9 exempted», «Multiple powertrains Article 9 exempted», «FCV Article 9 exempted», «H2 ICE Article 9 exempted», «HEV Article 9 exempted», «PEV Article 9 exempted», «HV Article 9 exempted» |
X |
X |
X |
|
Tabelul 6
Parametri de intrare «Advanced driver assistance systems»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet și completat) |
EngineStopStart |
P271 |
boolean |
[-] |
În conformitate cu punctul 8.1.1. Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure și HEV. |
X |
X |
X |
X |
EcoRollWithoutEngineStop |
P272 |
boolean |
[-] |
În conformitate cu punctul 8.1.2. Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure. |
X |
X |
X |
X |
EcoRollWithEngineStop |
P273 |
boolean |
[-] |
În conformitate cu punctul 8.1.3. Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure. |
X |
X |
X |
X |
PredictiveCruiseControl |
P274 |
șir de caractere |
[-] |
În conformitate cu punctul 8.1.4, valori permise: «1,2», «1,2,3» |
X |
X |
X |
X |
APTEcoRollReleaseLockupClutch |
P333 |
boolean |
[-] |
Relevant pentru cutii de viteze APT-S și APT-P în combinație cu orice funcție de rulare ecologică. Se stabilește ca «true» dacă funcția 2) este predominant de rulare ecologică, conform definiției de la punctul 8.1.2. Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure. |
X |
X |
X |
X |
Tabelul 7
Parametri generali de intrare pentru HEV și PEV
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Camioane grele |
Camioane medii |
Autobuze grele (vehicul primar) |
Autobuze grele (vehicul complet sau completat) |
ArchitectureID |
P400 |
șir de caractere |
[-] |
În conformitate cu punctul 10.1.3, pot fi introduse următoarele valori: «E2», «E3», «E4», «E-IEPC», «P1», «P2», «P2.5», «P3», «P4», «S2», «S3», «S4», «S-IEPC» |
X |
X |
X |
|
OvcHev |
P401 |
boolean |
[-] |
În conformitate cu punctul 2 subpunctul 31 |
X |
X |
X |
|
MaxChargingPower |
P402 |
Număr întreg |
[W] |
Valoarea introdusă în simulator este puterea maximă de încărcare permisă de vehicul la încărcarea externă. Relevant doar în cazul în care parametrul «OvcHev» se stabilește ca «true». |
X |
X |
X |
|
Tabelul 8
Parametri de intrare per poziție a mașinii electrice
(aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul)
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
|||||||||
PowertrainPosition |
P403 |
șir de caractere |
[-] |
Poziția EM în grupul motopropulsor conform punctelor 10.1.2 și 10.1.3. Valori permise: «1», «2», «2.5», «3», «4», «GEN». Este permisă o singură poziție a EM per grup motopropulsor, cu excepția arhitecturii «S». Arhitectura «S» necesită «GEN» pentru poziția EM, a doua poziție fiind «2», «3» sau «4». Valoarea «1» nu este permisă pentru arhitecturile «S» și «E» Valoarea «GEN» este permisă doar pentru arhitectura «S» |
|||||||||
Count |
P404 |
număr întreg |
[-] |
Număr de mașini electrice identice în poziția specificată a EM. Dacă parametrul «PowertrainPosition» este «4» numărul va fi multiplu de 2 (de exemplu 2, 4, 6). |
|||||||||
CertificationNumberEM |
P405 |
token |
[-] |
|
|||||||||
CertificationNumberADC |
P406 |
token |
[-] |
Valoare opțională, în cazul unui reductor mecanic cu raport fix (ADC) instalat între arborele EM și punctul de conectare la sistemul de transmisie al vehiculului, conform punctului 10.1.2. Nu se admite dacă parametrul «IHPCType» se stabilește ca «IHPC Type 1». |
|||||||||
P2.5GearRatios |
P407 |
dublu, 3 |
[-] |
Relevant doar în cazul în care parametrul «PowertrainPosition» este fixat la «P2.5». Declarat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte a cutiei de viteze. Valoare declarată a raportului de transmisie definită fie ca «nGBX_in / nEM» în cazul EM fără ADC sau ca «nGBX_in / nADC» în cazul EM cu ADC suplimentar.
|
Tabelul 9
Limitările cuplului motor, per poziție a mașinii electrice (opțional)
Se declară seturi set de date separate sub parametrul «CertificationNumberEM» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii. Nu este admisă declararea dacă parametrul «IHPCType» se stabilește ca «IHPC Type 1».
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P408 |
dublu, 2 |
[1/min] |
Se declară aceleași date privind turația ca cele introduse pentru «CertificationNumberEM» pentru parametrul numărul «P468» din apendicele 15 la anexa Xb. |
MaxTorque |
P409 |
dublu, 2 |
[Nm] |
Cuplul maxim al EM (la arborele de ieșire) ca funcție a punctelor de turație declarate pentru parametrul numărul «P469» din apendicele 15 la anexa Xb. Fiecare valoare declarată a cuplului maxim trebuie să fie mai mică de 0,9 din valoarea originară corespunzătoare turației respective sau să fie exact egală cu valoarea originară corespunzătoare turației respective. Valorile declarate ale cuplului maxim nu pot fi mai mici de zero. Dacă valoarea pentru parametrul «Count» (P404) este mai mare ca unu, cuplul maxim se declară pentru o singură EM (conform valorii pentru «CertificationNumberEM» din încercarea EM ca componentă). |
MinTorque |
P410 |
dublu, 2 |
[Nm] |
Cuplul minim al EM (la arborele de ieșire) ca funcție a punctelor de turație declarate pentru parametrul numărul «P470» din apendicele 15 la anexa Xb. Fiecare valoare declarată a cuplului minim trebuie să fie mai mare de 0,9 din valoarea originară corespunzătoare turației respective sau să fie exact egală cu valoarea originară corespunzătoare turației respective. Valorile declarate ale cuplului minim nu pot fi mai mari de zero. Dacă valoarea pentru parametrul «Count» (P404) este mai mare ca unu, cuplul minim se declară pentru o singură EM (conform valorii pentru «CertificationNumberEM» din încercarea EM ca componentă). |
Tabelul 10
Parametri de intrare per SRSEE
(aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul)
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
StringID |
P411 |
număr întreg |
[-] |
Se declară dispunerea subsistemelor de baterii reprezentative, în conformitate cu anexa Xb, la nivel de vehicul, prin alocarea fiecărui subsistem de baterii unui șir specific definit de acest parametru. Toate șirurile specifice sunt legate în paralel, iar toate subsistemele de baterii dintr-un șir specific sunt legate în serie. Valori permise: «1», «2», «3», … |
CertificationNumberREESS |
P412 |
token |
[-] |
|
SOCmin |
P413 |
număr întreg |
[%] |
Valoare opțională. Relevant doar în cazul «bateriilor» de tip REESS. Parametru eficace în simulator doar dacă valoarea de intrare este mai mare decât valoarea generică indicată în manualul utilizatorului. |
SOCmax |
P414 |
număr întreg |
[%] |
Valoare opțională Relevant doar în cazul «bateriilor» de tip REESS. Parametru eficace în simulator doar dacă valoarea de intrare este mai mică are decât valoarea generică indicată în manualul utilizatorului. |
Tabelul 11
Limitările supraalimentării pentru HEV de tip paralel (opțional)
Permis doar în cazul grupurilor motopropulsoare care, conform punctului 10.1.1, au configurația «P» sau «IHPC Type 1».
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
RotationalSpeed |
P415 |
dublu, 2 |
[1/min] |
Se referă la turația arborelui de transmisie de intrare |
BoostingTorque |
P416 |
dublu, 2 |
[Nm] |
În conformitate cu punctul 10.2 |
4. Masa vehiculului în cazul camioanelor și vehiculelor tractoare rigide medii și și al camioanelor și vehiculelor tractoare rigide grele și tractoarelor
4.1 |
Masa vehiculului utilizată ca dată de intrare pentru simulator este masa reală corectată a vehiculului. |
4.2 |
Dacă nu este instalat tot echipamentul standard, producătorul adaugă masa următoarelor elemente constructive la masa reală corectată a vehiculului:
|
4.3 |
Masa elementelor constructive menționate la punctul 4.2 va fi următoarea:
Pentru vehicule din grupele 1s, 1, 2 și 3, conform clasificării din anexa I tabelul 1, iar pentru vehicule din grupele 51 și 53, conform clasificării din anexa I tabelul 2.
Pentru vehiculele din grupele 4, 5, 9-12 și 16 conform clasificării din tabelul 1 din anexa I.
|
5. Axe antrenate hidraulic și mecanic
În cazul vehiculelor echipate cu:
(a) |
o axă antrenată hidraulic, axa este considerată ca fiind una neacționabilă, iar producătorul nu o ia în considerare la stabilirea configurației axelor vehiculului; |
(b) |
o axă antrenată mecanic, axa este considerată ca fiind una acționabilă, iar producătorul o ia în considerare la stabilirea configurației axelor vehiculului; |
6. Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză și dezactivarea treptelor de viteză
6.1. Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză
Pentru cele mai înalte trepte de viteză reprezentând 50 % din totalul treptelor de viteză (de exemplu pentru treptele 7 - 12 la o transmisie cu 12 trepte de viteză), producătorul vehiculului poate să declare un cuplu maxim al motorului în funcție de treapta de viteză care nu este mai mare de 95 % din cuplul maxim al motorului.
6.2. Dezactivarea treptelor de viteză
Producătorul vehiculului poate declara dezactivarea completă a celor mai înalte 2 trepte de viteză (de exemplu, a 5-ași a 6-a în cazul unei cutii cu 6 trepte), introducând în simulator valoarea 0 Nm ca limită specifică a cuplului.
6.3. Cerințe de verificare
Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză în conformitate cu punctul 6.1 și dezactivarea treptei de viteză în conformitate cu punctul 6.2 se supun procedurii de încercare de verificare (VTP) în conformitate cu anexa Xa punctul 6.1.1.1 litera c).
7. Turația de mers în gol a motorului vehiculului
7.1. |
Turația de mers în gol a vehiculului se declară pentru fiecare vehicul cu ICE. Turația de mers în gol declarată a motorului vehiculului este cel puțin egală cu cea menționată în documentul de aprobare a datelor de intrare ale motorului. |
8. Sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto
8.1. |
Următoarele tipuri de sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto, care au ca scop principal reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de CO2, se declară în datele de intrare ale simulatorului:
Sistemul PCC poate fi declarat în datele de intrare introduse în simulator dacă sunt acoperite fie funcționalitățile prevăzute la punctele 1 și 2, fie cele prevăzute la punctele 1, 2 și 3. |
8.2. |
Cele 11 combinații ale sistemelor avansate de asistență pentru conducătorii auto, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 12, sunt parametri de intrare în simulator. Combinațiile 2-11 nu trebuie declarate în cazul transmisiilor SMT. Combinațiile 3, 6, 9 și 11 nu trebuie declarate în cazul cutiilor de viteze APT.
Tabelul 12 Combinațiile sistemelor avansate de asistență pentru conducătorii auto ca parametri de intrare în simulator
|
8.3. |
Orice sistem avansat de asistență pentru conducătorii auto declarat în datele de intrare în simulator se setează implicit în modul de economisire a combustibilului după fiecare ciclu de oprire/pornire. |
8.4. |
Dacă în datele de intrare în simulator este declarat un sistem avansat de asistență pentru conducătorii auto, trebuie să fie posibil să se verifice prezența acestui sistem pe baza rulării efective și a definițiilor sistemului prevăzute la punctul 8.1. Dacă este declarată o anumită combinație de sisteme, trebuie demonstrată și interacțiunea funcționalităților (de exemplu, sistemul predictiv de control al vitezei de croazieră plus rularea ecologică cu oprirea-pornirea motorului). În cadrul procedurii de verificare trebuie să se ia în considerare faptul că sistemele au nevoie de anumite condiții-limită pentru a fi «active» (de exemplu, motorul la temperatura de operare pentru oprirea-pornirea motorului, anumite intervale de viteză a vehiculului pentru PCC, anumite raporturi între înclinațiile drumului și masa vehiculului pentru rularea ecologică). Producătorul vehiculului trebuie să prezinte o descriere funcțională a condițiilor-limită atunci când sistemele sunt «inactive» sau când eficiența lor este redusă. Autoritatea de omologare poate să ceară solicitantului omologării justificările tehnice ale acestor condiții-limită și poate evalua conformitatea acestora. |
9. Volumul încărcăturii
9.1. |
Volumul încărcăturii pentru configurația «furgon» a șasiului se calculează cu ajutorul ecuației următoare:
unde dimensiunile se stabilesc în conformitate cu tabelul 13 și figura 3. Tabelul 13 Definiții legate de volumul încărcăturii pentru camioane medii de tip furgon
|
Figura 3
Definirea volumului încărcăturii pentru camioane medii
10. HEV și PEV
Următoarele dispoziții se aplică exclusiv în cazul HEV și PEV.
10.1. Definirea arhitecturii grupului motopropulsor al vehiculului
10.1.1. Definirea configurației grupului motopropulsor
Configurația grupului motopropulsor al vehiculului se stabilește în conformitate cu următoarele definiții:
În cazul unui HEV:
(a) |
«P» în cazul unui HEV de tip paralel |
(b) |
«S» în cazul unui HEV de tip serie |
(c) |
«S-IEPC» în cazul în care o IEPC este instalată pe vehicul |
(d) |
«IHPC Type 1» în cazul în care parametrul «IHPCType» al componentei mașinii electrice se stabilește ca «IHPC Type 1» |
În cazul unui PEV:
(a) |
«E» în cazul în care o componentă EM este instalată pe vehicul |
(b) |
«E-IEPC» în cazul în care o IEPC este instalată pe vehicul |
10.1.2. Definirea pozițiilor mașinilor electrice în grupul motopropulsor al vehiculului
În cazul în care configurația grupului motopropulsor al vehiculului, în conformitate cu punctul 10.1.1, este «P», «S» sau «E», poziția EM instalate în grupul motopropulsor al vehiculului se determină conform definițiilor din tabelul 14.
Tabelul 14
Poziții posibile ale mașinilor electrice în grupul motopropulsor al vehiculului
Codul poziției EM |
Configurația grupului motopropulsor în conformitate cu punctul 10.1.1. |
Tipul de transmisie conform tabelului 1 din apendicele 12 la anexa VI |
Definiție / Cerințe (2) |
Explicații suplimentare |
1 |
P |
AMT, APT-S, APT-P |
Conectată în grupul motopropulsor în amonte de ambreiaj (în cazul AMT) sau în aval de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S sau APT-P). EM este conectată la arborele cotit al ICE direct sau printr-un tip de conexiune mecanică (de exemplu, curea). |
Diferențierea P0: Mașinile electrice care, în principiu, nu contribuie la propulsia vehiculului (de exemplu, alternatoarele) sunt tratate în cadrul datelor de intrare privind sistemele auxiliare (a se vedea tabelul 3 din prezenta anexă pentru camioane, tabelul 3a din prezenta anexă pentru autobuze, precum și dispozițiile din anexa IX). Cu toate acestea, se declară ca «P1» mașinile electrice de la această poziție care pot, în principiu, să contribuie la propulsia vehiculului, dar pentru care cuplul maxim declarat conform tabelului 9 din prezenta anexă se stabilește ca zero. |
2 |
P |
AMT |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de ambreiaj și în amonte de arborele de intrare al transmisiei. |
|
2 |
E, S |
AMT, APT-N, APT-S, APT-P |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în amonte de arborele de intrare al transmisiei (în cazul AMT sau APT-N) sau în amonte de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S, APT-P). |
|
2.5. |
P |
AMT, APT-S, APT-P |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de ambreiaj (în cazul AMT) sau în aval de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S sau APT-P) și în amonte de arborele de ieșire al transmisiei. |
EM este conectată la un anumit arbore în interiorul transmisiei (de exemplu, la arborele intermediar). Se furnizează un raport de transmisie specific pentru fiecare treaptă de viteză mecanică din transmisie, conform tabelului 8. |
3 |
P |
AMT, APT-S, APT-P |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de arborele de ieșire al transmisiei și în amonte de axă. |
|
3 |
E, S |
Nu se aplică |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în amonte de axă. |
|
4 |
P |
AMT, APT-S, APT-P |
Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de axă. |
|
4 |
E, S |
Nu se aplică |
Mașina electrică este conectată la butucul roții și aceeași configurație este instalată simetric (și anume, câte una pe stânga și pe dreapta vehiculului, la aceleași poziții ale roților în direcție longitudinală). |
|
GEN |
S |
Nu se aplică |
Mașina electrică este conectată mecanic cu un ICE, dar nu este în nicio situație de funcționare conectată mecanic la roțile vehiculului. |
|
10.1.3. Definirea identificatorului (ID) arhitecturii grupului motopropulsor
Valoarea de intrare pentru identificatorul arhitecturii grupului motopropulsor, prevăzut în conformitate cu tabelul 7, se determină pe baza configurației grupului motopropulsor, definită în conformitate cu punctul 10.1.1, și pe baza poziției EM în grupul motopropulsor al vehiculului, stabilită în conformitate cu punctul 10.1.2 (dacă este cazul), din combinațiile valide de date de intrare în simulator enumerate în tabelul 15.
În cazul în care grupul motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, are configurația «IHPC Type 1», se aplică următoarele dispoziții:
(a) |
Se declară «P2» ca ID al arhitecturii grupului motopropulsor, conform tabelului 7, iar datele componentelor grupului motopropulsor indicate în tabelul 15 pentru «P2» trebuie să fie datele de intrare în simulator pentru EM și transmisie ca componente separate, determinate în conformitate cu punctul 4.4.3 din anexa Xb. |
(b) |
Datele componentelor pentru EM, în conformitate cu litera (a), se introduc în simulator cu parametrul «PowertrainPosition» din tabelul 8 stabilit la valoarea «2». |
Tabelul 15
Date de intrare valide introduse în simulator privind arhitectura grupului motopropulsor
Tip grup motopropulsor |
Configurație grup motopropulsor |
ID arhitectură ca intrare în VECTO |
Componenta grupului motopropulsor instalată pe vehicul |
Observații |
|||||||
ICE |
EM poziție GEN |
EM poziție 1 |
EM poziție 2 |
transmisie |
EM poziție 3 |
axă |
EM poziție 4 |
||||
PEV |
E |
E2 |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
da |
nu |
|
E3 |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
|
||
E4 |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
|
||
IEPC |
E-IEPC |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
||
HEV |
P |
P1 |
da |
nu |
da |
nu |
da |
nu |
da |
nu |
|
P2 |
da |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
da |
nu |
|||
P2.5 |
da |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
da |
nu |
|||
P3 |
da |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
da |
nu |
|||
P4 |
da |
nu |
nu |
nu |
da |
nu |
da |
da |
|
||
S |
S2 |
da |
da |
nu |
da |
da |
nu |
da |
nu |
|
|
S3 |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
|
||
S4 |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
|
||
S-IEPC |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
10.2. Definirea limitării supraalimentării pentru HEV de tip paralel
Producătorul vehiculului poate declara limitări ale cuplului motor total la arborele de intrare al transmisiei din grupul motopropulsor al unui HEV de tip paralel, cu scopul de a restricționa capacitatea de supraalimentare a vehiculului.
Se permite declararea unor astfel de limitări doar în cazul grupurilor motopropulsoare care, conform punctului 10.1.1, au configurația «P» sau «IHPC Type 1».
Limitările se declară ca cuplu motor suplimentar permis în plus față de curba de sarcină maximă a ICE, în funcție de turația arborelui de intrare al transmisiei. Prin interpolare liniară, simulatorul determină cuplul suplimentar aplicabil între valorile declarate la două turații specifice. În intervalul de turații de la 0 la ralanti (conform punctului 7.1), cuplul la sarcină maximă disponibil al ICE este egal doar cu cuplul la sarcină maximă al ICE la ralanti, datorită modelării comportamentului ambreiajului la pornirile vehiculului.
Dacă se declară o astfel de limitare, valorile cuplului suplimentar se declară cel puțin la turația 0 și la turația maximă a curbei de sarcină maximă a ICE Se poate declara orice număr arbitrar de valori cuprins între zero și turația maximă a curbei de sarcină maximă a ICE. Nu se permit valori declarate mai mici decât zero pentru cuplul suplimentar.
Producătorul vehiculului poate declara astfel de limitări care corespund exact curbei de sarcină maximă a ICE declarând valori de 0 Nm ale cuplului suplimentar.
10.3. Funcția oprire-pornire motor la HEV
În cazul în care vehiculul este echipat cu o funcție de oprire-pornire a motorului conform punctului 8.1.1, ținând cont de condițiile limită prevăzute la punctul 8.4, parametrul de intrare P271 se stabilește ca «true» conform tabelului 6.
11. Transferul determinărilor realizate cu simulatorul către alte vehicule
11.1. |
Rezultatele generate de simulator pot fi transferate altor vehicule, conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (6), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
|
11.2. |
Pentru transferul rezultatelor, se folosesc următoarele fișiere cu rezultate:
|
11.3. |
Pentru a transfera rezultatele, fișierele menționate la punctul 10.2 se modifică prin înlocuirea elementelor de date prezentate în subpunctele de mai jos cu informații actualizate. Sunt permise modificări doar pentru elementele de date aferente etapei curente de fabricație.
11.3.1. Fișier cu evidențele producătorului
11.3.2. Dosar cu informații pentru client
11.3.3. Dosar cu informații privind vehiculul
11.3.4. După realizarea modificărilor prevăzute mai sus, se actualizează elementele de semnătură conform dispozițiilor de mai jos.
|
11.4. |
Dacă emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculului originar nu pot fi determinate din cauza unei defecțiuni a simulatorului, se aplică aceleași măsuri vehiculelor pentru care s-au transferat rezultate. |
11.5. |
Dacă un producător aplică procedura de transfer al rezultatelor către alt vehicul, astfel cum este prevăzută la prezentul punct, procesul aferent trebuie demonstrat în fața autorității de omologare în cadrul acordării licenței pentru proces. |
„Apendicele 1
Vehicule cu tehnologii de propulsie pentru care nu se aplică obligațiile stabilite la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf, conform dispozițiilor din acest paragraf
Tabelul 1
Categoria tehnologiei vehiculului |
Criterii de exceptare |
Valoarea parametrului de intrare conform tabelului 5 din prezenta anexă |
||||||
Vehicul cu pilă de combustie |
Vehiculul este fie cu pilă de combustie, fie hibrid cu pilă de combustie, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 12 sau 13 din prezenta anexă. |
«FCV Article 9 exempted» |
||||||
ICE alimentat cu hidrogen |
Vehiculul este echipat cu un ICE care poate funcționa cu combustibil pe bază de hidrogen. |
«H2 ICE Article 9 exempted» |
||||||
Dublă alimentare |
Vehicule cu dublă alimentare de tipurile 1B, 2B and 3B astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (53) (55) și (56) din Regulamentul (UE) nr. 582/2011 |
«Dual-fuel vehicle Article 9 exempted» |
||||||
HEV |
Vehiculele sunt exceptate dacă se aplică cel puțin unul dintre următoarele criterii:
|
«HEV Article 9 exempted» |
||||||
PEV |
Vehiculele sunt exceptate dacă se aplică cel puțin unul dintre următoarele criterii:
|
«PEV Article 9 exempted» |
||||||
Grupuri motopropulsoare multiple, independente în mod permanent din punct de vedere mecanic |
Vehiculul este echipat cu cel puțin două grupuri motopropulsoare, fiecare dintre acestea antrenând axe diferite ale vehiculului, iar grupurile motopropulsoare nu pot fi conectate mecanic sub nicio formă. În această privință, în conformitate cu punctul 5 litera (a) din prezenta anexă, axele antrenate hidraulic sunt considerate ca fiind neacționabile și sunt, așadar, numărate ca grupuri motopropulsoare independente. |
«Multiple powertrains Article 9 exempted» |
||||||
Încărcarea în timpul deplasării |
Vehiculul este echipat cu mijloace care permit conectarea conductivă sau inductivă a acestuia în timpul deplasării la o sursă de alimentare cu energie electrică care este folosită, cel puțin în parte, direct pentru propulsia vehiculului și, opțional, pentru încărcarea REESS. |
«In-motion charging Article 9 exempted» |
||||||
Vehicule hibrid neelectrice |
Vehiculul este HV, dar nu HEV, în conformitate cu punctul 2 subpunctele 26 și 27 din prezenta anexă. |
«HV Article 9 exempted» |
(*) |
Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru masele și dimensiunile autovehiculelor și ale remorcilor acestora și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 353, 21.12.2012, p. 31). |
(**) |
Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisie (JO L 325, 16.12.2019, p. 1).. |
(1) În cazul în care sunt montate mai multe prize de putere la transmisie, se va declara doar componenta cu cele mai mari pierderi, în conformitate cu punctul 3.6 din anexa IX, pentru combinația criteriilor sale «PTOShaftsGearWheels» și «PTOShaftsOtherElements».
(2) În acest context, termenul EM cuprinde și o ADC, dacă este instalată.
(3) «Da» (și anume, componentă a axei instalată) doar în cazul în care ambii parametri «DifferentialIncluded» și «DesignTypeWheelMotor» sunt stabiliți ca având valoarea «false»
(4) Nu este cazul pentru transmisii de tip APT-S și APT-P
(5) Dacă EM este conectată la un anumit arbore în interiorul transmisiei (de exemplu, la arborele intermediar), conform definiției de la tabelul 8
(6) Nu se aplică în cazul vehiculelor cu tracțiune pe axa față
ANEXA IV
„ANEXA IV
MODEL PENTRU FIȘIERELE DE IEȘIRE GENERATE DE SIMULATOR
1. Introducere
Prezenta anexă prezintă modele pentru evidențele producătorului (MRF), dosarul cu informații pentru client (CIF) și dosarul cu informații privind vehiculul (VIF).
2. Definiții
(1) |
«autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină»: distanța care poate fi parcursă în modul de funcționare cu consum de sarcină, calculată pe baza cantității utile de sarcină electrică din REESS, fără încărcare. |
(2) |
«autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric»: partea din autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină care poate fi atribuită folosirii energiei electrice din REESS, și anume fără a folosi energie din sistemul de stocare a energiei de propulsie neelectrice. |
(3) |
«autonomia cu emisii zero de CO2»: autonomia care poate fi atribuită energiei furnizate de sisteme de stocare a energiei de propulsie cu impact nul în materie de emisii de CO2. |
3. Modele pentru fișierele de ieșire
PARTEA I
Emisiile de CO2 ale vehiculului și consumul de combustibil – Evidențele producătorului
Evidențele producătorului trebuie să fie generate de simulator și, dacă este cazul pentru vehiculul respectiv sau etapa de producție respectivă, să conțină cel puțin următoarele informații:
1. |
Date privind vehiculul, componentele, unitățile tehnice separate și sistemele acestuia |
1.1. |
Date privind vehiculul |
1.1.1. |
Denumirea și adresa producătorului (producătorilor)… |
1.1.2. |
Modelul vehiculului / denumire comercială… |
1.1.3. |
Numărul de identificare al vehiculului (VIN)… |
1.1.4. |
Categoria vehiculului (N2, N3, M3)… |
1.1.5. |
Configurația axei… |
1.1.6. |
Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t)… |
1.1.7. |
Grupa de vehicule în conformitate cu anexa I… |
1.1.7a. |
Grupă (subgrupă) de vehicule pe criteriul standardelor privind emisiile de CO2… |
1.1.8. |
Masa reală corectată (kg)… |
1.1.9. |
Vehicul de uz specific (da/nu)… |
1.1.10. |
Vehicul greu cu emisii zero (da/nu)… |
1.1.11. |
Vehicul greu electric hibrid (da/nu)… |
1.1.12. |
Vehicul cu dublă alimentare (da/nu)… |
1.1.13. |
Cabină cu cușetă (da/nu)… |
1.1.14. |
Arhitectură HEV (de ex. P1, P2)… |
1.1.15. |
Arhitectură PEV (de ex. E2, E3)… |
1.1.16. |
Capacitate de încărcare externă (da/nu)… |
1.1.17. |
- |
1.1.18. |
Putere maximă la încărcarea externă (kW)… |
1.1.19. |
Vehicule cu tehnologii exceptate în temeiul articolului 9… |
1.1.20. |
Clasa autobuzului (de ex. I, I+II etc.)… |
1.1.21. |
Număr pasageri platforma superioară… |
1.1.22. |
Număr pasageri platforma inferioară… |
1.1.23. |
Codul caroseriei (de ex. CA, CB)… |
1.1.24. |
Acces coborât (da/nu)… |
1.1.25. |
Înălțimea caroseriei monococă (mm)… |
1.1.26. |
Lungimea vehiculului (mm)… |
1.1.27. |
Lățimea vehiculului (mm)… |
1.1.28. |
Tehnologie de acționare a ușii (pneumatic, electric, mixt)… |
1.1.29. |
Sistemul de rezervor în cazul gazului natural (comprimat, lichefiat)… |
1.1.30. |
Putere netă totală (doar pentru vehicule exceptate în temeiul articolului 9) (kW)… |
1.2. |
Specificațiile principale ale motorului |
1.2.1. |
Modelul motorului… |
1.2.2. |
Numărul de certificare al motorului… |
1.2.3. |
Puterea nominală a motorului (kW)… |
1.2.4. |
Turația de mers în gol a motorului (1/min)… |
1.2.5. |
Turația nominală a motorului (1/min)… |
1.2.6. |
Cilindreea motorului (l)… |
1.2.7. |
Tipul de combustibil (motorină, CI/GNC, PI/GNL, PI)… |
1.2.8. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale motorului… |
1.2.9. |
Sistem de recuperare a căldurii reziduale (da/nu)… |
1.2.10. |
Tehnologia de recuperare a căldurii reziduale (mecanic/electric)… |
1.3. |
Specificațiile principale ale sistemului de transmisie |
1.3.1. |
Modelul transmisiei… |
1.3.2. |
Numărul de certificare al transmisiei… |
1.3.3. |
Principala opțiune utilizată pentru generarea diagramelor de pierderi (opțiunea 1/opțiunea 2/opțiunea 3/valori standard)… |
1.3.4. |
Tipul transmisiei (SMT, AMT, APT-S, APT-P, APT-N)… |
1.3.5. |
Numărul de trepte de viteză… |
1.3.6. |
Raportul de transmisie final… |
1.3.7. |
Tipul frânei încetinitoare… |
1.3.8. |
Priză de putere (da/nu)… |
1.3.9. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale transmisiei… |
1.4. |
Specificațiile dispozitivului de încetinire |
1.4.1. |
Modelul dispozitivului de încetinire… |
1.4.2. |
Numărul de certificare al frânei încetinitoare… |
1.4.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)… |
1.4.4. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale altor componente de transfer al cuplului… |
1.5. |
Specificațiile convertizorului de cuplu |
1.5.1. |
Modelul convertizorului de cuplu… |
1.5.2. |
Numărul de certificare a convertizorului de cuplu… |
1.5.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)… |
1.5.4. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale convertizorului de cuplu… |
1.6. |
Specificațiile transmisiei în unghi |
1.6.1. |
Modelul transmisiei în unghi… |
1.6.2. |
Numărul de certificare al transmisiei în unghi… |
1.6.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)… |
1.6.4. |
Raportul de transmisie al transmisiei în unghi… |
1.6.5. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale componentelor suplimentare ale sistemului de transmisie… |
1.7. |
Specificațiile axei |
1.7.1. |
Modelul axei… |
1.7.2. |
Numărul de certificare al axei… |
1.7.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurate)… |
1.7.4. |
Tipul axei (de exemplu, axă cu reducție simplă)… |
1.7.5. |
Raportul de transmisie al axei… |
1.7.6. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale axei… |
1.8. |
Aerodinamică |
1.8.1. |
Modelul… |
1.8.2. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea CdxA (valori standard/măsurate)… |
1.8.3. |
Numărul de certificare al CdxA (dacă este cazul)… |
1.8.4. |
Valoarea CdxA… |
1.8.5. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare privind rezistența aerului… |
1.9. |
Specificațiile principale ale pneurilor |
1.9.1. |
Dimensiunea pneurilor, axa 1… |
1.9.2. |
Numărul de certificare al pneurilor, axa 1… |
1.9.3. |
Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 1… |
1.9.3a. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 1… |
1.9.4. |
Dimensiunea pneurilor, axa 2… |
1.9.5. |
Axă dublă (da/nu), axa 2… |
1.9.6. |
Numărul de certificare al pneurilor, axa 2… |
1.9.7. |
Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 2… |
1.9.7a. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneului axei 2… |
1.9.8. |
Dimensiunea pneurilor, axa 3… |
1.9.9. |
Axă dublă (da/nu), axa 3… |
1.9.10. |
Numărul de certificare al pneurilor, axa 3… |
1.9.11. |
Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 3… |
1.9.11a. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 3… |
1.9.12. |
Dimensiunea pneurilor, axa 4… |
1.9.13. |
Axă dublă (da/nu), axa 4… |
1.9.14. |
Numărul de certificare al pneurilor, axa 4… |
1.9.15. |
Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 4… |
1.9.16. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 4… |
1.10. |
Specificațiile dispozitivelor auxiliare |
1.10.1. |
Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului… |
1.10.2. |
Tehnologia pompei de direcție… |
1.10.3. |
Sistem electric |
1.10.3.1. |
Tehnologia alternatorului (convențional, smart, fără alternator)… |
1.10.3.2. |
Puterea maximă a alternatorului (alternator cu tensiune variabilă) (kW)… |
1.10.3.3. |
Capacitate de încărcare electrică (alternator cu tensiune variabilă) (kWh)… |
1.10.3.4. |
Lumini de întâlnire pe timp de zi cu LED (da/nu)… |
1.10.3.5. |
Faruri cu LED (da/nu)… |
1.10.3.6. |
Lămpi de poziție cu LED (da/nu)… |
1.10.3.7. |
Lămpi de stop cu LED (da/nu)… |
1.10.3.8. |
Lămpi interioare cu LED (da/nu)… |
1.10.4. |
Sistem pneumatic |
1.10.4.1. |
Tehnologie… |
1.10.4.2. |
Raport de comprimare… |
1.10.4.3. |
Sistem compresor inteligent… |
1.10.4.4. |
Sistem de regenerare inteligent… |
1.10.4.5. |
Comanda suspensiei pneumatice… |
1.10.4.6. |
Dozarea reactivului (posttratare a gazelor de evacuare)… |
1.10.5. |
Sistem HVAC |
1.10.5.1. |
Numărul configurației sistemului… |
1.10.5.2. |
Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului conducătorului auto… |
1.10.5.3. |
Mod de funcționare al pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului conducătorului auto… |
1.10.5.4. |
Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului pasageri… |
1.10.5.5. |
Mod de funcționare al pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului pasageri… |
1.10.5.6. |
Puterea încălzitorului auxiliar (kW)… |
1.10.5.7. |
Vitraj dublu (da/nu)… |
1.10.5.8. |
Termostat reglabil pentru agentul de răcire (da/nu)… |
1.10.5.9. |
Încălzitor auxiliar reglabil… |
1.10.5.10. |
Schimbător de căldură gaze reziduale motor (da/nu)… |
1.10.5.11. |
Conducte de distribuție aer separate (da/nu)… |
1.10.5.12. |
Încălzitor electric de apă |
1.10.5.13. |
Încălzitor electric pentru aer |
1.10.5.14. |
Alte tehnologii de încălzire |
1.11. |
Limitările cuplului motorului |
1.11.1. |
Limita cuplului motorului în treapta de viteză 1 (% din cuplul maxim al motorului)… |
1.11.2. |
Limita cuplului motorului în treapta de viteză 2 (% din cuplul maxim al motorului)… |
1.11.3. |
Limita cuplului motorului în treapta de viteză 3 (% din cuplul maxim al motorului)… |
1.11.4. |
Limita cuplului motorului în treapta de viteză … (% din cuplul maxim al motorului) |
1.12. |
Sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto (ADAS) |
1.12.1. |
Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului (da/nu)… |
1.12.2. |
Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului (da/nu)… |
1.12.3. |
Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului (da/nu)… |
1.12.4. |
Sistem de control predictiv al vitezei de croazieră (da/nu)… |
1.13. |
Specificațiile sistemului (sistemelor) mașină electrică |
1.13.1. |
Modelul… |
1.13.2. |
Numărul de certificare |
1.13.3. |
Tipul (PSM, ESM, IM, SRM)… |
1.13.4. |
Poziția (GEN, 1, 2, 3, 4)… |
1.13.5. |
- |
1.13.6. |
Număr în poziție… |
1.13.7. |
Putere nominală (kW)… |
1.13.8. |
Putere continuă maximă (kW)… |
1.13.9. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei consumului de energie electrică… |
1.13.10. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare… |
1.13.11. |
Modelul ADC… |
1.13.12. |
Numărul de certificare al ADC… |
1.13.13. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi a unei ADC (valori standard/măsurate)… |
1.13.14. |
Raportul de transmisie al ADC… |
1.13.15. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale componentelor suplimentare ale transmisiei… |
1.14. |
Specificațiile componentelor integrate ale grupului motopropulsor electric (IEPC) |
1.14.1. |
Modelul… |
1.14.2. |
Număr de certificare… |
1.14.3. |
Putere nominală (kW)… |
1.14.4. |
Putere continuă maximă (kW)… |
1.14.5. |
Numărul de trepte de viteză… |
1.14.6. |
Cel mai mic raport de transmisie total (treapta cea mai înaltă de viteză înmulțită cu raportul de transmisie la axă, dacă este cazul)… |
1.14.7. |
Cu diferențial (da/nu)… |
1.14.8. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei consumului de energie electrică… |
1.14.9. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare… |
1.15. |
Specificațiile sistemelor reîncărcabile de stocare a energiei |
1.15.1. |
Modelul… |
1.15.2. |
Număr de certificare… |
1.15.3. |
Tensiunea nominală (V)… |
1.15.4. |
Capacitate totală de stocare (kWh)… |
1.15.5. |
Capacitate totală utilă în simulare (kWh)… |
1.15.6. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru pierderi din sistemul electric… |
1.15.7. |
Hash-ul datelor și informațiilor de intrare… |
1.15.8. |
StringID (-)… |
2. |
Profilul de operare și valori dependente de sarcină |
2.1. |
Parametri de simulare (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare; suplimentar pentru OVC-HEV: consum de sarcină, menținere de sarcină și ponderat) |
2.1.1. |
Profil de operare… |
2.1.2. |
Sarcina (astfel cum este definită în simulator) (kg)… |
2.1.2a. |
Număr de pasageri… |
2.1.3. |
Masa totală a vehiculului în simulare (kg)… |
2.1.4. |
Modul OVC (consum de sarcină, menținere de sarcină, ponderat)… |
2.2. |
Performanța conducerii vehiculului și informații pentru verificarea calității simulării |
2.2.1. |
Viteza medie (km/h)… |
2.2.2. |
Viteza instantanee minimă (km/h)… |
2.2.3. |
Viteza instantanee maximă (km/h)… |
2.2.4. |
Decelerația maximă (m/s2)… |
2.2.5. |
Accelerația maximă (m/s2)… |
2.2.6. |
Procentajul din timpul conducerii la sarcină maximă… |
2.2.7. |
Numărul total de schimbări de trepte de viteză… |
2.2.8. |
Distanța totală parcursă (km)… |
2.3. |
Rezultate privind consumul de combustibil și energie (pe tip de combustibil și de energie) și emisiile de CO2 (total) |
2.3.1. |
Consumul de combustibil (g/km)… |
2.3.2. |
Consumul de combustibil (g/t-km)… |
2.3.3. |
Consumul de combustibil (g/p-km)… |
2.3.4. |
Consumul de combustibil (g/m3-km)… |
2.3.5. |
Consumul de combustibil (l/100km)… |
2.3.6. |
Consumul de combustibil (l/t-km)… |
2.3.7. |
Consumul de combustibil (l/p-km)… |
2.3.8. |
Consumul de combustibil (l/m3-km)… |
2.3.9. |
Consumul de energie (MJ/km, kWh/km)… |
2.3.10. |
Consumul de energie (MJ/t-km, kWh/t-km)… |
2.3.11. |
Consumul de energie (MJ/p-km, kWh/p-km)… |
2.3.12. |
Consumul de energie (MJ/m3-km, kWh/m3-km)… |
2.3.13. |
CO2 (g/km)… |
2.3.14. |
CO2 (g/t-km)… |
2.3.15. |
CO2 (g/p-km)… |
2.3.16. |
CO2 (g/m3-km)… |
2.4. |
Autonomie electrică și autonomie cu emisii zero |
2.4.1. |
Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)… |
2.4.2. |
Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)… |
2.4.3. |
Autonomie cu emisii nule de CO2 (km)… |
3. |
Informații privind software-ul |
3.1. |
Versiunea simulatorului (X.X.X)… |
3.2. |
Data și ora simulării… |
3.3. |
Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator pentru vehiculul primar (dacă este cazul)… |
3.4. |
Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului pentru vehiculul primar (dacă este cazul)… |
3.5. |
Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul, generat de simulator (dacă este cazul)… |
3.6. |
Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator… |
3.7. |
Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului… |
PARTEA II
Consumul de combustibil și emisiile de CO2 ale vehiculului - Dosar cu informații pentru client
Dosarul cu informații pentru client se generează de simulator și, dacă este cazul pentru vehiculul respectiv sau etapa de certificare respectivă, conține cel puțin următoarele informații:
1. |
Date privind vehiculul, componentele, unitățile tehnice separate și sistemele acestuia |
1.1. |
Date privind vehiculul |
1.1.1. |
Numărul de identificare al vehiculului (VIN)… |
1.1.2. |
Categoria vehiculului (N2, N3, M3)… |
1.1.3. |
Configurația axei… |
1.1.4. |
Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t)… |
1.1.5. |
Grupa de vehicule în conformitate cu anexa I… |
1.1.5a. |
Grupă (subgrupă) de vehicule pe criteriul standardelor privind emisiile de CO2… |
1.1.6. |
Numele și domiciliul) of producător)… |
1.1.7. |
Modelul… |
1.1.8. |
Masa reală corectată (kg)… |
1.1.9. |
Vehicul de uz specific (da/nu)… |
1.1.10. |
Vehicul greu cu emisii zero (da/nu)… |
1.1.11 |
Vehicul greu electric hibrid (da/nu)… |
1.1.12 |
Vehicul cu dublă alimentare (da/nu)… |
1.1.12a. |
Recuperarea căldurii reziduale (da/nu)… |
1.1.13. |
Cabină cu cușetă (da/nu)… |
1.1.14. |
Arhitectură HEV (de ex. P1, P2)… |
1.1.15. |
Arhitectură PEV (de ex. E2, E3)… |
1.1.16. |
Capacitate de încărcare externă (da/nu)… |
1.1.17. |
- |
1.1.18. |
Putere maximă la încărcarea externă (kW)… |
1.1.19. |
Vehicule cu tehnologii exceptate în temeiul articolului 9… |
1.1.20. |
Clasa autobuzului (de ex. I, I+II etc.)… |
1.1.21. |
Număr total de pasageri declarați… |
1.2. |
Date privind componentele, unitățile tehnice separate și sistemele |
1.2.1. |
Puterea nominală a motorului (kW)… |
1.2.2. |
Cilindreea motorului (l)… |
1.2.3. |
Tipul de combustibil (motorină, CI/GNC, PI/GNL, PI)… |
1.2.4. |
Parametrii transmisiei (măsurați/standard)… |
1.2.5. |
Tipul transmisiei (SMT, AMT, APT, niciuna)… |
1.2.6. |
Numărul de trepte de viteză… |
1.2.7. |
Frână încetinitoare (da/nu)… |
1.2.8. |
Raportul de transmisie al axei… |
1.2.9. |
Coeficientul mediu de rezistență la rulare (RRC) al tuturor pneurilor autovehiculului:… |
1.2.10a. |
Dimensiune pneurilor pentru fiecare axă a autovehiculului… |
1.2.10b. |
Clasa (clasele) de eficiență a(le) pneurilor în materie de consum de combustibil, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/740, pentru fiecare axă a autovehiculului… |
1.2.10c. |
Numărul de certificare a pneurilor pentru fiecare axă a autovehiculului… |
1.2.11. |
Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului (da/nu)… |
1.2.12. |
Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului (da/nu)… |
1.2.13. |
Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului (da/nu)… |
1.2.14. |
Sistem de control predictiv al vitezei de croazieră (da/nu)… |
1.2.15. |
Puterea totală de propulsie nominală a sistemului (sistemelor) mașină electrică (kW)… |
1.2.16. |
Puterea totală maximă continuă de propulsie a sistemului mașină electrică (kW)… |
1.2.17. |
Capacitate totală de stocare a REESS (kWh)… |
1.2.18. |
Capacitate utilă de stocare a REESS în simulare (kWh)… |
1.3. |
Configurația dispozitivelor auxiliare |
1.3.1. |
Tehnologia pompei de direcție… |
1.3.2. |
Sistem electric |
1.3.2.1. |
Tehnologia alternatorului (convențional, smart, fără alternator)… |
1.3.2.2. |
Puterea maximă a alternatorului (alternator cu tensiune variabilă) (kW)… |
1.3.2.3. |
Capacitate de încărcare electrică (alternator cu tensiune variabilă) (kWh)… |
1.3.3. |
Sistem pneumatic |
1.3.3.1. |
Sistem compresor inteligent… |
1.3.3.2. |
Sistem de regenerare inteligent… |
1.3.4. |
Sistem HVAC |
1.3.4.1. |
Configurația sistemului… |
1.3.4.2. |
Puterea încălzitorului auxiliar (kW)… |
1.3.4.3. |
Vitraj dublu (da/nu)… |
2. |
Emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculului (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare; suplimentar pentru OVC-HEV: consum de sarcină, menținere de sarcină și ponderat) |
2.1. |
Parametri de simulare |
2.1.1 |
Profil de operare… |
2.1.2 |
Sarcină utilă (kg)… |
2.1.3 |
Informații cu privire la pasageri |
2.1.3.1. |
Număr de pasageri în simulare …(-) |
2.1.3.2. |
Masa pasagerilor în simulare …(kg) |
2.1.4 |
Masa totală a vehiculului în simulare (kg)… |
2.1.5. |
Modul OVC (consum de sarcină, susținere de sarcină, ponderat)… |
2.2. |
Viteza medie (km/h)… |
2.3. |
Rezultate privind consumul de combustibil și energie (pe tip de combustibil și de energie) |
2.3.1. |
Consumul de combustibil (g/km)… |
2.3.2. |
Consumul de combustibil (g/t-km)… |
2.3.3. |
Consumul de combustibil (g/p-km)… |
2.3.4. |
Consumul de combustibil (g/m3-km)… |
2.3.5. |
Consumul de combustibil (l/100km)… |
2.3.6. |
Consumul de combustibil (l/t-km)… |
2.3.7. |
Consumul de combustibil (l/p-km)… |
2.3.8. |
Consumul de combustibil (l/m3-km)… |
2.3.9. |
Consumul de energie (MJ/km, kWh/km)… |
2.3.10. |
Consumul de energie (MJ/t-km, kWh/t-km)… |
2.3.11. |
Consumul de energie (MJ/p-km, kWh/p-km)… |
2.3.12. |
Consumul de energie (MJ/m3-km, kWh/m3-km)… |
2.4. |
Rezultate privind emisiile de CO2 (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare) |
2.4.1. |
CO2 (g/km)… |
2.4.2. |
CO2 (g/t-km)… |
2.4.3. |
CO2 (g/p-km)… |
2.4.5. |
CO2 (g/m3-km)… |
2.5. |
Autonomia electrică |
2.5.1. |
Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)… |
2.5.2. |
Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)… |
2.5.3. |
Autonomie cu emisii zero de CO2 (km)… |
2.6. |
Rezultate ponderate |
2.6.1. |
Emisii de CO2 specifice [gCO2/tkm]… |
2.6.2. |
Consum specific de energie electrică (kWh/t-km)… |
2.6.3. |
Valoarea medie a sarcinii utile (t)… |
2.6.4. |
Emisii de CO2 specifice [gCO2/p-km)… |
2.6.5. |
Consum specific de energie electrică (kWh/p-km)… |
2.6.6. |
Număr mediu de pasageri (p)… |
2.6.7. |
Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)… |
2.6.8. |
Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)… |
2.6.9. |
Autonomie cu emisii zero de CO2 (km)… |
3. |
Informații privind software-ul |
3.1. |
Versiunea simulatorului… |
3.2. |
Data și ora simulării… |
3.3. |
Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator pentru vehiculul primar (dacă este cazul)… |
3.4. |
Hash-ul criptografic al fișierului cu evidențele producătorului pentru vehiculul primar (dacă este cazul)… |
3.5. |
Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulatorului pentru vehicul… |
3.6. |
Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului… |
3.7. |
Codul hash criptografic al dosarului cu informații pentru client… |
PARTEA III
Consumul de combustibil și emisiile de CO2 ale vehiculului - Dosar cu informații privind vehiculul pentru autobuze grele
Fișierul cu informații privind vehiculul este generat în cazul autobuzelor grele cu scopul de a transfera datele de intrare, informațiile de intrare și rezultatele simulării către etapele ulterioare de certificare, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 2 din anexa I.
Dosarul cu informații privind vehiculul conține cel puțin următoarele informații:
1. |
În cazul unui vehicul primar: |
1.1. |
Date și informații de intrare, astfel cum este stabilit în anexa III pentru vehiculul primar, cu excepția: diagrama combustibilului motorului; factori de corecție WHTC_Urban, WHTC_Rural, WHTC_Motorway, BFColdHot, CFRegPer; caracteristicile convertizorului de cuplu; diagramele pierderilor pentru transmisie, frână încetinitoare, transmisie în unghi și axă; diagrama (diagramele) consumului de energie electrică pentru sisteme de motoare electrice și IEPC; parametrii pierderilor de energie electrică pentru REESS |
1.2. |
Pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare: |
1.2.1. |
Masa totală a vehiculului în simulare (kg)… |
1.2.2. |
Număr de pasageri în simulare (-)… |
1.2.3. |
Consumul de energie (MJ/km)… |
1.3. |
Informații privind software-ul |
1.3.1. |
Versiunea simulatorului… |
1.3.2. |
Data și ora simulării… |
1.4. |
Hash-uri criptografice |
1.4.1. |
Hash-ul criptografic al fișierului cu evidențele producătorului pentru vehiculul primar… |
1.4.2. |
Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul… |
2. |
Pentru fiecare vehicul interimar, complet completat |
2.1. |
Date și informații de intrare astfel cum este stabilit pentru un vehicul complet sau completat în anexa III și care au fost furnizate de producătorul în cauză |
2.2. |
Informații privind software-ul |
2.2.1. |
Versiunea simulatorului… |
2.2.2. |
Data și ora simulării… |
2.3. |
Hash-uri criptografice |
2.3.1. |
Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul…” |
ANEXA V
Anexa V se modifică după cum urmează:
(1) |
la punctul 2, titlul și primul paragraf se înlocuiesc cu următorul text: „2. Definiții În sensul prezentei anexe sunt valabile definițiile din Regulamentul ONU nr. 49 (*1) și, în plus, următoarele definiții: (*1) Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule (JO L 171, 24.6.2013, p. 1).”;" |
(2) |
la punctul 2 primul paragraf se adaugă următoarele puncte:
|
(3) |
la punctul 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Definițiile de la punctele 3.1.5 și 3.1.6 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49 nu se aplică.”; |
(4) |
la punctul 3 primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025.”; |
(5) |
la punctul 3.1.1 primul paragraf, punctele 1, 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:
|
(6) |
punctul 3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(7) |
la punctul 3.1.3, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazul în care carterul este de tip deschis, emisiile se măsoară și se adaugă la emisiile de la țeava de evacuare, conform dispozițiilor de la punctul 6.10. din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”; |
(8) |
la punctul 3.1.4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În laborator, răcirea aerului de admisie pentru încercări conforme cu prezentul regulament respectă dispozițiile de la punctul 6.2 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”; |
(9) |
la punctul 3.1.5 subpunctul 6, prima teză se înlocuiește cu următorul text:
|
(10) |
se introduce următorul punct:
|
(11) |
la punctul 3.2 tabelul 1 prima coloană, textul „Gaz natural / PI” din ultimul rând se înlocuiește cu: „Gaz natural / PI sau Gaz natural / CI”; |
(12) |
se introduce următorul punct:
|
(13) |
la punctul 3.3, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Uleiurile lubrifiante pentru toate încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă sunt uleiuri disponibile în comerț aprobate de producător fără restricții în condițiile normale de utilizare definite la punctul 4.2 din anexa 8 la Regulamentul ONU nr. 49.”; |
(14) |
se introduce următorul punct:
|
(15) |
la punctul 3.5, prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text: „Echipamentele de măsurare trebuie să respecte cerințele de la punctul 9 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49. Prin excepție de la cerințele definite la punctul 9 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, sistemele de măsurare enumerate în tabelul 2 trebuie să respecte limitele definite în tabelul 2.”; |
(16) |
la punctul 3.5 tabelul 2, se introduc următoarele rânduri:
|
(17) |
la punctul 3.5, primul și al doilea paragraf de sub tabelul 2 se înlocuiesc cu următorul text: „În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea «max calibration» aplicabilă sistemului de măsurare a debitului masic al combustibililor gazoși și lichizi se definește în conformitate cu următoarele dispoziții:
|
(18) |
la punctele 3.5.1 și 4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(19) |
se introduce următorul punct:
|
(20) |
la punctul 4.3.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(21) |
la punctul 4.3.2, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele trei ocurențe; |
(22) |
se introduce următorul punct:
|
(23) |
punctul 4.3.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(24) |
la punctul 4.3.3.1, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(25) |
se introduce următorul punct:
|
(26) |
punctul 4.3.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(27) |
la punctul, 4.3.4.1 texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(28) |
se introduce următorul punct:
|
(29) |
la punctul 4.3.5.1, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(30) |
la punctele 4.3.5.1.1 și 4.3.5.2.1 texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele patru ocurențe; |
(31) |
la punctul 4.3.5.2.2 al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Toate valorile țintă setate ale cuplului la o anumită valoare țintă setată a turației motorului care depășesc valoarea limită definită de valoarea cuplului la sarcină maximă (determinată din curba de sarcină maximă a motorului înregistrată conform punctului 4.3.1) la această valoare specifică țintă setată a turației motorului minus 5 % din Tmax_overall se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului pentru cuplul la sarcină maximă la această valoare țintă specifică setată a turației motorului.”; |
(32) |
la punctul 4.3.5.3, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele trei ocurențe; |
(33) |
la punctul 4.3.5.3 subpunctul 4, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Nu este necesar să se monitorizeze poluanții sub formă de particule și emisiile de metan și de amoniac în cursul înregistrării FCMC.”; |
(34) |
se introduce următorul punct:
|
(35) |
la punctul 4.3.5.4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” din primul și din al doilea paragraf se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(36) |
la punctul 4.3.5.4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Curba de sarcină maximă a motorului prototip CO2 al familiei de motoare CO2, înregistrată în conformitate cu punctul 4.3.1, se utilizează pentru denormalizarea valorilor de referință ale modului 9 efectuată în conformitate cu punctele 7.4.6, 7.4.7 și 7.4.8 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”; |
(37) |
la punctul 4.3.5.5 al patrulea paragraf subpunctul 1, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „În cursul perioadei următoare de 30 ± 1 secunde, motorul trebuie controlat după cum urmează:”; |
(38) |
la punctul 4.3.5.5 subpunctul 3, al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
|
(39) |
la punctul 4.3.5.6, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(40) |
la punctul 4.3.5.6.2 al doilea paragraf, subpunctele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
|
(41) |
la punctul 4.3.5.6.3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Emisiile masice specifice pentru un singur punct al turației și al cuplului motorului măsurate în cursul înregistrării FCMC se determină ca valoare medie pe o perioadă de măsurare de 30 ± 1 secunde definită în conformitate cu subpunctul 1 de la punctul 4.3.5.5.”; |
(42) |
la punctele 4.3.5.6.3 și 4.3.5.7.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele cinci ocurențe; |
(43) |
punctul 4.3.5.7.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(44) |
la punctul 5.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(45) |
se introduce următorul punct:
|
(46) |
se introduce următorul punct:
|
(47) |
punctul 5.3.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(48) |
la punctul 5.3.3.1 tabelul 4 prima coloană, textul «Gaz natural / PI» din ultimul rând se înlocuiește cu: „Gaz natural / PI sau gaz natural / CI”; |
(49) |
se introduce următorul punct:
|
(50) |
la punctul 5.4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele șase ocurențe; |
(51) |
se introduc următoarele puncte:
|
(52) |
punctul 6.1.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(53) |
se introduc următoarele puncte:
|
(54) |
se introduce următorul punct:
|
(55) |
se introduce următorul punct:
|
(56) |
se introduce următorul punct:
|
(57) |
se introduce următorul punct:
|
(58) |
se introduce următorul punct:
|
(59) |
punctul 6.1.17 se înlocuiește cu următorul text:
|
(60) |
se adaugă următoarele puncte:
|
(61) |
la partea 1 din apendicele 2 se introduc următoarele puncte:
|
(62) |
la partea 1 din apendicele 2, se introduce punctul următor:
|
(63) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.1.11 se înlocuiește cu următorul text:
|
(64) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(65) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.4.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(66) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.12.1.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(67) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.12.2.7 se înlocuiește cu următorul text:
|
(68) |
la partea 1 din apendicele 2, punctele 3.2.12.2.7.0.1 - 3.2.12.2.8.7 se elimină; |
(69) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.17 se înlocuiește cu următorul text:
|
(70) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.5.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(71) |
la partea 1 din apendicele 2 punctele 3.5.5.1-3.5.5.8 a doua coloană, la finalul textului se introduce o notă „(9)” la tabel; |
(72) |
la partea 1 din apendicele 2, se introduce punctul următor:
|
(73) |
la partea 1 din apendicele 2 se adaugă următoarele puncte:
|
(74) |
la partea 1 din apendicele 2 se adaugă următoarele note la tabel:
|
(75) |
la apendicele 2, punctul 4 din apendicele la fișa de informații se înlocuiește cu următorul text:
(*2) În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se indică separat valorile pentru fiecare tip de combustibil și fiecare mod de funcționare”;" |
(76) |
la apendicele 2, Apendicele la fișa de informații, în tabelul 1 se înlocuiește în ambele rânduri textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” cu următorul text: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(77) |
la apendicele 2, Apendice la fișa de informații, punctul 6.1, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Turațiile de încercare a motorului pentru încercarea vizând determinarea emisiilor (executată pentru motoare cu dublă alimentare funcționând în modul de alimentare dublă) în conformitate cu anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49(1)”; |
(78) |
la apendicele 2, Apendice la fișa de informații, punctul 6.2 se înlocuiește cu următorul text:
(*3) Regulamentul nr. 85 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme referitoare la omologarea motoarelor cu ardere internă sau a sistemelor electrice de transmisie destinate autovehiculelor din categoriile M și N în ceea ce privește măsurarea puterii nete și a puterii maxime timp de 30 de minute a sistemelor electrice de transmisie (JO L 323, 7.11.2014, p. 52).”;" |
(79) |
punctul 1 din apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(80) |
punctul 1. 5 de la apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(81) |
la apendicele 3 se introduc următoarele puncte:
|
(82) |
punctul 1.7.3 din apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(83) |
punctul 1.8.2 din apendicele 3, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(84) |
la apendicele 3 se introduc următoarele puncte:
|
(85) |
la apendicele 4, punctul 5.3 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
|
(86) |
în apendicele 4, punctele 5.4., 5.5. și 5.6. se înlocuiesc cu următorul text:
|
(87) |
la punctul 5.7 din apendicele 4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele două ocurențe; |
(88) |
la apendicele 4 se introduce punctul următor:
|
(89) |
la apendicele 4, punctul 7.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(90) |
la apendicele 4 se introduce punctul următor:
|
(91) |
la apendicele 4, se introduc următoarele puncte:
|
(92) |
la apendicele 4 punctul 8, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Pentru motoarele care funcționează pe gaz și motoarele cu dublă alimentare, valorile limită pentru evaluarea conformității unui singur motor supus încercării sunt valorile țintă determinate în conformitate cu punctul 6 + 5 %.”; |
(93) |
la apendicele 4, punctul 9.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(94) |
la apendicele 4 punctul 9.3 literele (a) și (b), textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(95) |
la apendicele 5, punctul 1 subpunctul (ii) textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”; |
(96) |
la apendicele 6, punctele 1.4. și 1.4.1 se înlocuiesc cu următorul text:
|
(97) |
la apendicele 6, punctul 1.5.1. se înlocuiește cu următorul text:
|
(98) |
în apendicele 6, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(99) |
la punctul 3 de la apendicele 7, tabelul 1 se înlocuiește cu următorul tabel: „Tabelul 1 Parametri de intrare «Engine/General»
|
(100) |
la punctul 3 din apendicele 7 se introduce tabelul următor: „Tabelul 1a Parametri de intrare «Engine» per tip de combustibil
|
(101) |
la punctul 3 din apendicele 7, tabelul 3 se înlocuiește cu următorul tabel: „Tabelul 3 Parametri de intrare «Engine/FuelMap» pentru fiecare punct al curbei în diagrama combustibilului (Se impune o diagramă per tip de combustibil)
|
(102) |
la apendicele 8, la punctul 3.3 se introduce următoarea teză: „Valorile FC extrapolate mai mici decât valoarea măsurată în sarcină maximă la turația respectivă a motorului se stabilesc la valoarea măsurată în sarcină maximă.”; |
(103) |
la apendicele 8 se introduce punctul următor:
|
(104) |
la apendicele 8 se introduc următoarele puncte:
|
(*1) Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule (JO L 171, 24.6.2013, p. 1).”;
(*2) În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se indică separat valorile pentru fiecare tip de combustibil și fiecare mod de funcționare”;
(*3) Regulamentul nr. 85 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme referitoare la omologarea motoarelor cu ardere internă sau a sistemelor electrice de transmisie destinate autovehiculelor din categoriile M și N în ceea ce privește măsurarea puterii nete și a puterii maxime timp de 30 de minute a sistemelor electrice de transmisie (JO L 323, 7.11.2014, p. 52).”;”
ANEXA VI
Anexa VI se modifică după cum urmează:
(1) |
la punctul 2 subpunctul 16, se adaugă următoarea teză: „În unele cazuri, alunecarea permanentă în angrenaje cu raport fix de transmitere este intenționată, de pildă, pentru prevenirea vibrațiilor;”; |
(2) |
la punctul 2 subpunctul 17, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „ «ambreiaj de pornire» înseamnă un ambreiaj care adaptează turația dintre motor și roțile motrice la pornirea vehiculului.” |
(3) |
la punctul 2 subpunctul 20, se adaugă următoarea teză: „În unele cazuri, alunecarea permanentă în angrenaje cu raport fix de transmitere este intenționată, de pildă, pentru prevenirea vibrațiilor;”; |
(4) |
la punctul 2, subpunctele 22 și 23 se înlocuiesc cu următorul text:
|
(5) |
la punctul 2, se adaugă următoarele puncte:
|
(6) |
la punctul 3.1 primul paragraf, formula se înlocuiește cu următoarea: „ T l,in (n in ,T in ,gear) = T l,in,min_loss + f T × T in + f loss_corr × T in + T l,in,min_el + f el_corr × T in + f loss tcc × T in ”; |
(7) |
la punctul 3.1 al patrulea paragraf, după ultima formulă, se introduce următorul text: „Factorul de corecție pentru pierderile de cuplu determinate de alunecare la ambreiajul de blocare al unui TC, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 16, sau la ambreiajul de la arborele de intrare, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 20, se calculează cu ajutorul formulei:
|
(8) |
la punctul 3.1, se introduc următoarele note explicative:
|
(9) |
la punctul 3.1.2.2, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Măsurătorile se efectuează la aceleași puncte de turație și la aceeași temperatură a dispozitivului de încercare ± 3 K utilizate pentru încercare.”; |
(10) |
punctul 3.1.2.4.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(11) |
la punctul 3.1.2.4.4 ultima teză, numărul „60” se înlocuiește cu „100”; |
(12) |
la punctul 3.1.2.5.5 al treilea paragraf, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(13) |
punctul 3.1.3.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(14) |
la punctul 3.1.3.5 a doua teză, trimiterea la «anexa VII» se înlocuiește cu «anexa IX»; |
(15) |
la punctul 3.1.4 prima teză, textul «ISO/TF» se înlocuiește cu «IATF»; |
(16) |
punctul 3.1.6.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(17) |
la punctul 3.1.6.3.3, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare punct de turație, este necesară o perioadă de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 3.1.2.5.”; |
(18) |
punctul 3.1.6.3.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(19) |
punctul 3.1.7.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(20) |
la punctul 3.1.7.3, prima formulă din primul alineat se înlocuiește cu următoarea: „Tloss = T1,in(nin, Tin,gear)”; |
(21) |
la punctul 3.1.8, titlul figurii 1 se înlocuiește după cum urmează: „Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 1”; |
(22) |
la punctul 3.1.8, titlul figurii 2 se înlocuiește după cum urmează: „Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 1”; |
(23) |
la punctul 3.1.8 se adaugă următorul text: „O configurație de încercare a unei transmisii cu diferențial integrat pentru antrenarea axei față este formată dintr-un dinamometru situat pe partea de intrare a transmisiei și din cel puțin un dinamometru amplasat pe partea (părțile) de ieșire ale transmisiei. Dispozitivele de măsurare a cuplului se instalează pe partea (părțile) de intrare și de ieșire ale transmisiei. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al transmisiei cu diferențial integrat trebuie cuplat cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii). Valorile factorului ipara pentru influența maximă a sarcinilor parazite pentru senzorul de cuplu specific sunt egale cu cele din cazurile descrise mai sus (A/B/C). Figura 2A Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 1 pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față) Figura 2B Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 1 pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)
Producătorul poate adapta configurațiile de încercare A și B pe baza unui raționament tehnic adecvat și cu acordul autorității de omologare, de exemplu, pentru motive de natură practică legate de configurația de încercare. În cazul unei astfel de abateri, motivul și configurația alternativă se specifică cu claritate în raportul de încercare. Se permite efectuarea încercării fără instalarea unor rulmenți separați în dispozitivul de încercare pe părțile de intrare/ieșire, dacă arborele de transmisie la care se măsoară cuplul este susținut în carcasa transmisiei de doi rulmenți care au capacitatea de a prelua forțele radiale și axiale cauzate de angrenaje. Figura 2C Exemple în care forțele din transmisie sunt izolate și nu sunt izolate de intrare: ”; |
(24) |
la punctul 3.2 al treilea paragraf, formula se înlocuiește cu următoarea formulă: „ T l,in (n in ,T in ,gear) = T l,in,min_loss + f Tlino × T in + T l,in,min_el + f el_corr × T in + f loss tcc × T in ”; |
(25) |
la punctul 3.2, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Factorul de corecție pentru pierderile de cuplu electric dependente de cuplu fel_corr , pierderile de cuplu la arborele de intrare al transmisiei produse de consumul de putere al transmisiei auxiliare electrice Tl,in,el și factorul de corecție pentru alunecare floss_tcc la ambreiajul de blocare al unui TC, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 16, sau la ambreiajul de la arborele de intrare, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 20, se calculează astfel cum este precizat la punctul 3.1.”; |
(26) |
la punctul 3.3.3.4 al doilea paragraf, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(27) |
la punctul 3.3.4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Senzorii de cuplu trebuie instalați în părțile de intrare și de ieșire a transmisiei.”; |
(28) |
punctele 3.3.6.2 și 3.3.6.3 se înlocuiesc cu următorul text:
|
(29) |
punctul 3.3.6.4.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(30) |
la punctul 3.3.6.4.3., prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare punct de turație și punct de cuplu, este necesară o perioadă de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 3.3.3.”; |
(31) |
se introduce următorul punct:
|
(32) |
punctul 3.3.8.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(33) |
la punctul 3.3.8.2 a doua teză, valoarea «0,5 %» se înlocuiește cu «1,0 %»; |
(34) |
punctul 3.3.8.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(35) |
la punctul 3.3.9, titlul figurii 3 se înlocuiește după cum urmează: „Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 3”; |
(36) |
la punctul 3.3.9, titlul figurii 4 se înlocuiește după cum urmează: „Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 3”; |
(37) |
la punctul 3.3.9 se adaugă următorul text: „O configurație de încercare a unei transmisii cu diferențial integrat pentru antrenarea axei față este formată dintr-un dinamometru situat pe partea de intrare a transmisiei și din cel puțin un dinamometru amplasat pe partea (părțile) de ieșire ale transmisiei. Dispozitivele de măsurare a cuplului se instalează pe partea (părțile) de intrare și de ieșire ale transmisiei. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al transmisiei cu diferențial integrat se cuplează cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii). Valorile factorului ipara pentru influența maximă a sarcinilor parazite pentru senzorul de cuplu specific sunt egale cu cele din cazurile descrise mai sus (A/B/C). Figura 5 Exemplu de configurație de încercare A pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)
Figura 6 Exemplu de configurație de încercare B pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)
În cazul în care sunt cuplate dinamometre la fiecare arbore de ieșire, incertitudinea totală a pierderii de cuplu (UT,loss ) se calculează cu ajutorul formulei:
Producătorul poate adapta configurațiile de încercare A și B pe baza unui raționament tehnic adecvat și cu acordul autorității de omologare, de exemplu, pentru motive de natură practică legate de configurația de încercare. În cazul unei astfel de abateri, motivul și configurația alternativă se specifică cu claritate în raportul de încercare. Se permite efectuarea încercării fără instalarea unor rulmenți separați în dispozitivul de încercare pe părțile de intrare/ieșire, dacă arborele de transmisie la care se măsoară cuplul este susținut în carcasa transmisiei de doi rulmenți care au capacitatea de a prelua forțele radiale și axiale determinate de angrenaje (a se vedea figura 2c de la punctul 3.1.8.).”; |
(38) |
la punctul 3.4, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare raport, se determină o diagramă a pierderilor de cuplu care acoperă turația de intrare definită și punctele de cuplu de intrare cu una dintre opțiunile de încercare specificate sau cu valorile standard ale pierderii de cuplu.”; |
(39) |
punctul 3.4.1 se înlocuiește cu următorul text: „În cazurile în care cea mai mare turație de intrare supusă încercării a fost ultimul punct de turație sub turația maximă admisă definită a transmisiei, se aplică o extrapolare a pierderii de cuplu până la turația maximă cu regresie liniară pe baza ultimelor două puncte de turație măsurate.”; |
(40) |
la punctul 3.4.2, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazurile în care cel mai mare cuplu de intrare supus încercării a fost ultimul punct de cuplu sub cuplul maxim admis definit al transmisiei, se aplică o extrapolare a pierderii de cuplu până la cuplul maxim, cu regresie liniară, pe baza ultimelor două puncte de cuplu măsurate pentru punctul de turație corespunzător.”; |
(41) |
punctul 3.4.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(42) |
punctul 3.4.8 se înlocuiește cu următorul text:
|
(43) |
punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(44) |
la punctul 4.1.6, textul «ISO/TS» se înlocuiește cu «IATF»; |
(45) |
la punctul 4.1.7.2.5, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare punct, este necesar un timp de stabilizare de minimum 3 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 4.1.2.”; |
(46) |
punctul 4.1.7.2.6 se înlocuiește cu următorul text:
|
(47) |
la punctul 4.2.7.2.5, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare punct, este necesar un timp de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 4.2.2.”; |
(48) |
punctul 4.2.7.2.6 se înlocuiește cu următorul text:
|
(49) |
la punctul 5, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Procedura de încercare pentru alte componente de transfer al cuplului (OTTC)”; |
(50) |
la punctul 5.1, al treilea rând din tabelul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(51) |
punctul 6 se înlocuiește cu următorul text: „6. Procedura de încercare pentru componente suplimentare ale sistemului de transmisie (ADC) / componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie (de exemplu, angrenaj unghiular)
|
(52) |
la punctul 7.1, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte dispozițiile privind conformitatea producției prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.”; |
(53) |
punctul 8.1.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(54) |
la punctul 8.1.2.2.2, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(55) |
punctul 8.1.2.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(56) |
la punctul 8.1.3 se adaugă următorul text: „Eficiența transmisiei omologate ηA,TA se calculează ca medie aritmetică a valorilor eficienței determinate în cele 18 puncte de operare conform cerințelor de la punctul 8.1.2.2.2 și calculate cu ajutorul formulelor de la punctele 8.1.2.3 and 8.1.2.4.”; |
(57) |
la partea 1 din apendicele 2, textul introductiv de la punctul 1.18 se înlocuiește cu următorul text: „Rapoartele de transmisie [-] și cuplul maxim de intrare [Nm], puterea maximă de intrare (kW) și turația maximă de intrare [rpm] pentru versiunea cu valorile nominale cele mai mari pe membru al familiei (în cazul în care același membru al familiei este vândut sub mai multe denumiri comerciale.”; |
(58) |
la partea 1 din apendicele 2 se introduce punctul următor:
|
(59) |
la punctul 1.4 din apendicele 7, primul alineat se înlocuiește cu următorul text: „Marcajul de certificare trebuie să includă, de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de omologare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip definit în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de două cifre care indică numărul secvențial atribuit ultimei modificări tehnice aduse prezentului regulament și de un caracter alfabetic care indică piesa pentru care a fost acordat certificatul.”; |
(60) |
la apendicele 7 punctul 1.4 al doilea paragraf, numărul „00” se înlocuiește cu „02”; |
(61) |
la apendicele 7, punctul 1.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(62) |
la apendicele 7, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(63) |
la apendicele 8 se adaugă următorul text: „În cazul transmisiilor cu diferențial integrat, diferențialul integrat trebuie tratat ca o transmisie în unghi. Așadar, expresiile pentru Tadd0 , Tadd1000 și fTadd de mai sus se folosesc pentru calculul T l,in .”; |
(64) |
Apendicele 10 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 10 Valorile standard ale pierderii de cuplu - alte componente de transfer al cuplului Valorile standard ale pierderii de cuplu pentru alte componente de transfer al cuplului Pentru frânele încetinitoare hidrodinamice primare (ulei sau apă) cu funcție de demaraj inclusă, cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:
Pentru alte frâne încetinitoare hidrodinamice (ulei sau apă), cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:
Pentru frânele încetinitoare magnetice (ulei sau apă), cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:
unde:
|
(65) |
la apendicele 11, titlul se înlocuiește cu următorul text: „ Valorile standard ale pierderii de cuplu - transmisii în unghi sau componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie ”; |
(66) |
la apendicele 11, teza introductivă din primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În concordanță cu valorile standard de pierdere de cuplu pentru combinația unui sistem de transmisie cu transmisie în unghi din apendicele 8, pierderile standard de cuplu ale unei transmisii în unghi sau ale unei componente a transmisiei cu un unic raport de transmisie fără sistem de transmisie se calculează astfel:”; |
(67) |
la tabelul 1 din apendicele 12, textul din coloana a cincea rândul al șaptelea se înlocuiește cu următorul text: „Valori permise(1): «SMT», «AMT», «APT-S», «APT-P.», «APT-N», «IHPC Type 1» ”; |
(68) |
la apendicele 12 tabelul 1, se introduc următoarele rânduri:
|
(69) |
la tabelul 2 din apendicele 12, în coloana a cincea rândul al treilea, se introduce următoarea descriere: „În cazul unei transmisii cu diferențial integrat, se indică doar raportul de transmisie al acesteia, fără a ține cont de raportul de transmisie al axei”; |
(70) |
la apendicele 12, titlul tabelului 6 se înlocuiește cu următorul text: „Parametrii de intrare «ADC/General» (necesari numai dacă se aplică componentei)”; |
(71) |
la apendicele 12, titlul tabelului 7 se înlocuiește cu următorul text: „Parametrii de intrare «Angledrive/LossMap» pentru fiecare punct al curbei din diagrama pierderilor (necesari numai dacă se aplică componentei)”. |
ANEXA VII
Anexa VII se modifică după cum urmează:
(1) |
la punctul 2 subpunctul (2), ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „De regulă, primul mecanism de reducție este un angrenaj conic, iar al doilea este un angrenaj cu dinți drepți (sau un angrenaj elicoidal) cu excentricitate verticală, în vecinătatea roților.”; |
(2) |
la punctul 3, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Diferențialul și toți rulmenții trebuie să fie noi pentru verificarea pierderilor la nivelul axei, iar rulmenții din ansamblul roții pot fi rodați și se pot folosi pentru mai multe măsurători.”; |
(3) |
la punctul 4.1.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazul încercării unor variante diferite de rapoarte ale axelor utilizând un singur carter de axă, uleiul trebuie înlocuit la fiecare nouă măsurare asupra întregului sistem al axei.”; |
(4) |
la punctul 4.2.3 primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazul configuraților de tip A cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, capătul liber al axei trebuie cuplat cu arborele de ieșire la celălalt capăt, în partea de ieșire (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).”; |
(5) |
la punctul 4.2.3 al treilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „În figura 1 este prezentat un exemplu al unei configurații de încercare de tip A cu două dinamometre.”; |
(6) |
la punctul 4.3.1 prima teză, textul «ISO/TS» se înlocuiește cu «IATF»; |
(7) |
la punctul 4.3.2 litera (v) se adaugă următorul text: „[°C] (opțional)”; |
(8) |
punctul 4.3.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(9) |
punctul 4.3.3.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(10) |
la punctul 4.3.4.2, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Viteza maximă a roților este măsurată ținând seama de cel mai mic diametru aplicabil al pneului la o viteză a vehiculului de 90 km/h pentru camioane medii și grele și de 110 km/h pentru autobuze grele.”; |
(11) |
punctul 4.3.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(12) |
la punctul 4.4.1, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „La fiecare increment de viteză, pierderea de cuplu este măsurată pentru fiecare increment al cuplului de ieșire în mod crescător, începând cu valoarea cea mai mică a cuplului, până la incrementul maxim, iar apoi în mod descrescător, până la valoarea minimă.”; |
(13) |
punctul 4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(14) |
la punctul 4.4.6 al doilea paragraf, prima formulă se elimină; |
(15) |
la punctul 4.4.6 al doilea paragraf, la nota explicativă pentru „ΔK”, textul „ΔK =15K” se înlocuiește cu „ΔK = 15”; |
(16) |
punctul 4.4.7 se înlocuiește cu următorul text:
|
(17) |
punctul 4.4.8.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(18) |
la punctul 5.1, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.”; |
(19) |
la punctul 6.2.2 subpunctul (iii), se adaugă următoarea teză: „Dacă punctul selectat este în mijlocul intervalului dintre două puncte aprobate, se folosește punctul cu valoarea cea mai mare.”; |
(20) |
la punctul 6.2.5, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Această determinare poate fi realizată înainte sau după procedura de rodaj în conformitate cu punctul 3.1. sau prin extrapolarea tuturor valorilor diagramei cuplului, pentru fiecare increment de viteză, descrescător până la valoarea de 0 Nm. Extrapolarea trebuie să fie liniară sau polinomială de gradul doi, în funcție de cea mai mică deviere standard.”; |
(21) |
la punctul 6.3.1 se adaugă următorul text: „În cazul unei axe cu portal unic cu lungimi diferite ale celor doi arbori de ieșire, se permite o configurație de încercare cu două mașini electrice și doi senzori de cuplu la fiecare ieșire. În această situație, ambii arbori de ieșire sunt antrenați sincron în direcția de deplasare spre înainte. Cuplul de rezistență (prin frecare) final este reprezentat de suma ambelor cupluri de ieșire.”; |
(22) |
la punctul 6.4.1, tabelul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Tabelul 2
|
(23) |
la apendicele 2 partea 1, punctul 1.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(24) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(25) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.6 se înlocuiește cu următorul text:
|
(26) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.8 se înlocuiește cu următorul text:
|
(27) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.9 se înlocuiește cu următorul text:
|
(28) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10 se înlocuiește cu următorul text:
|
(29) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(30) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(31) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.11 se înlocuiește cu următorul text:
|
(32) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.12 se înlocuiește cu următorul text:
|
(33) |
Apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 3 Calculul pierderii de cuplu standard Pierderile de cuplu standard pentru axe sunt indicate în tabelul 1. Valorile standard din tabel reprezintă suma dintre o valoare constantă generică a randamentului, care acoperă pierderile cauzate de sarcină, și o valoare a pierderii de bază, generice de cuplu prin rezistență, care acoperă pierderile prin rezistență la sarcini reduse. Pentru axele în tandem, calculul se efectuează cu ajutorul unui randament combinat pentru o axă care include un diferențial (SRT, HRT) plus axa simplă (SR, HR). Tabelul 1 Randamentul generic și pierderea de cuplu prin rezistență
Cuplul de rezistență de bază (în partea roții), Td0 , este calculat cu formula: Td0 = T0 + T1 × igear folosind valorile din tabelul 1. Pierderea de cuplu standard în partea de intrare a axei, Tloss,std , este calculată cu formula
unde:
Pierderea de cuplu corespunzătoare (la partea de intrare) a axei se calculează cu ecuația
unde:
|
(34) |
la punctul 3.1 din apendicele 4, litera (o) se înlocuiește cu următorul text:
|
(35) |
la punctul 3.1 din apendicele 4 se adaugă următorul text:
|
(36) |
la apendicele 5, punctul 1.4 se înlocuiește cu următorul text: „Marcajul de certificare include de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip prevăzut în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de cele două cifre care indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică a prezentului regulament și de litera «L» care indică faptul că certificatul a fost acordat pentru o axă. Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.”; |
(37) |
la apendicele 5, punctul 1.4.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(38) |
la apendicele 5, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
ANEXA VIII
Anexa VIII se modifică după cum urmează:
(1) |
punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(2) |
la primul paragraf de la punctul 3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Valoarea Cd·Adeclared este valoarea de intrare pentru simulator și valoarea de referință pentru încercarea privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil.”; |
(3) |
punctul 3.3 se înlocuiește cu următorul text:
(*1) Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41)." |
(4) |
la punctul 3.4 primul paragraf prima teză, textul „ISO/TS” se înlocuiește cu „IATF”; |
(5) |
punctul 3.4.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
unde: «Neliniaritate» înseamnă deviația maximă dintre caracteristicile semnalului de ieșire ideal și ale semnalului de ieșire real în raport cu aceleiași mărimi măsurabile și într-un interval specific de măsurare. «Repetabilitate» înseamnă proximitatea concordanței între rezultatele măsurărilor succesive ale aceleiași mărimi măsurabile, efectuate în aceleași condiții de măsurare. «diafonie» înseamnă semnalul la ieșirea principală a unui senzor (My), produs de o mărime măsurabilă (Fz) care acționează pe senzor și care este alta decât mărimea măsurabilă desemnată pentru această ieșire. Alocarea sistemului de coordonate este definită în conformitate cu standardul ISO 4130. Datele înregistrate privind cuplul se corectează în raport cu eroarea instrumentului determinată de furnizor.”; |
(6) |
punctul 3.4.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(7) |
punctul 3.4.7.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(8) |
la punctul 3.4.9 primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Senzorul IR trebuie etalonat în conformitate cu standardul ASTM E2847 sau VDI/VDE 3511.”; |
(9) |
la punctul 3.5.2., a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „viteza maximă: 95 km/h pentru camioane medii și grele și 103 km/h pentru autobuze grele;”; |
(10) |
la punctul 3.5.3.1 subpunctul (vi), ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Trebuie efectuată o încercare de etalonare pentru dezaliniere de fiecare dată când anemometrul fie este montat din nou pe vehicul, fie a fost ajustat.”; |
(11) |
la punctul 3.5.3.1, subpunctul (vii) se înlocuiește cu următorul text:
|
(12) |
la punctul 3.5.3.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Etapa de repaus nu trebuie să depășească 15 minute.”; |
(13) |
la punctul 3.5.3.4, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Etapa de încălzire prevăzută la acest punct nu trebuie să fie mai scurtă decât etapa de repaus, dar nu trebuie să depășească 30 de minute.”; |
(14) |
la punctul 3.5.3.5, se adaugă următorul subpunct:
|
(15) |
la punctul 3.6.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Semnalele pentru cuplurile roților, pentru turația motorului și axului cardanic sau pentru viteza medie a roților nu sunt utilizate în cadrul evaluării.”; |
(16) |
la punctul 3.6.5, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
(17) |
la punctul 3.9, tabelul 2 se înlocuiește cu următorul: „Tabelul 1 Datele de intrare pentru instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului - fișierul de date privind vehiculul
|
(18) |
la punctul 3.9, al zecelea rând din tabelul 5 se înlocuiește cu următorul:
|
(19) |
la punctul 3.10.1.1 subpunctul (viii), secțiunea privind încercarea la viteză redusă se înlocuiește cu următorul text: „Încercare la viteză redusă: (T lms,avrg – T grd ) × (1 – tol) ≤ (T lms,avrg – T grd ) ≤ (T lms,avrg – T grd ) × (1 + tol) T grd = F grd,avrg × r dyn,avrg unde:
|
(20) |
la punctul 3.10.1.1 subpunctul (xi), prima teză se înlocuiește cu următoarea: „verificarea plauzibilității pentru turația motorului, a cardanului sau pentru viteza medie a roților, în funcție de ceea ce este aplicabil, este validată:” |
(21) |
la punctul 3.10.1.1 subpunctul xi), după prima teză, cuvintele „turației motorului” se înlocuiesc cu „turației motorului sau vitezei medii a roții” în cele șase ocurențe”; |
(22) |
la punctul 3.11, ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Este posibilă crearea mai multor valori declarate Cd·A pe baza unei singure valori Cd·Acr (0) măsurate, cu condiția îndeplinirii dispozițiilor referitoare la familii de la punctul 3.1 din apendicele 5 în ceea ce privește camioanele medii și grele și de la punctul 4.1 din apendicele 5 în ceea ce privește autobuzele grele.”; |
(23) |
la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(24) |
Apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 3 Cerințe privind înălțimea vehiculului în cazul camioanelor rigide și al tractoarelor
|
(25) |
la apendicele 4, titlul se înlocuiește cu următorul text: „ Configurațiile caroseriei și semiremorcii standard în cazul camioanelor rigide și tractoarelor ”; |
(26) |
la apendicele 4, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text: „Camioanele rigide medii și camioanele rigide grele utilizate pentru determinarea rezistenței aerului trebuie să îndeplinească cerințele privind caroseriile standard specificate în prezentul apendice. Tractoarele trebuie să îndeplinească cerințele privind semiremorcile standard specificate în prezentul apendice.”; |
(27) |
la punctul 2 din apendicele 4, tabelul 8 se înlocuiește cu următorul: „Tabelul 3 Alocarea caroseriilor și remorcii standard pentru încercarea la viteză constantă
|
(28) |
la apendicele 4, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text: „Caroseriile standard B-II, B1, B2, B3, B4 și B5 se construiesc sub formă de cadru rigid pe baza unui proiect tip furgon sec. Acestea sunt echipate cu două portiere posterioare și nu prezintă portiere laterale. Caroseriile standard nu trebuie să fie echipate cu hayon elevator, nici cu spoilere frontale sau carenaje laterale pentru reducerea rezistenței aerodinamice. Specificațiile caroseriilor standard sunt indicate în:
|
(29) |
la punctul 5 din apendicele 4 se introduce tabelul următor: „Tabelul 9a Specificațiile caroseriei standard «B-II»
|
(30) |
la punctul 5 din apendicele 4, textul din coloana a patra rândul al optulea din tabelele 9, 10, 11, 12 și 13 se înlocuiește cu următorul text: „Masa este folosită în simulator ca valoare generică și nu trebuie să fie verificată pentru încercarea privind rezistența aerului.”; |
(31) |
la apendicele 5, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Familia de rezistență a aerului”; |
(32) |
la punctul 1 din apendicele 5, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Producătorul poate decide care vehicul aparține unei familii de rezistență a aerului, cu condiția respectării criteriilor enumerate la punctul 3 pentru camioane medii și camioane grele și la punctul 6 pentru autobuze grele.”; |
(33) |
la punctul 2 din apendicele 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „În plus față de parametrii enumerați la punctul 4 din prezentul apendice pentru camioane medii și grele și la punctul 6.1 din prezentul apendice pentru autobuze grele, producătorul poate introduce criterii suplimentare care permit definirea de familii de o amploare mai restrânsă.”; |
(34) |
punctul 4 din apendicele 5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(35) |
la punctul 4.1 apendicele 5, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Este permisă gruparea camioanelor medii și grele într-o familie dacă aparțin aceleiași grupe de vehicule, în conformitate cu tabelul 1 sau cu tabelul 2 din anexa I, și dacă sunt îndeplinite criteriile următoare:”; |
(36) |
la apendicele 5 punctul 4.1 litera (c), prima teză se înlocuiește cu următorul text: „În cazul vehiculelor cu șasiu: Aceeași înălțime a cabinei deasupra șasiului.”; |
(37) |
la apendicele 5, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(38) |
la apendicele 5, punctul 5.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(39) |
la apendicele 5, punctul 5.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(40) |
la apendicele 5, punctul 5.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(41) |
la apendicele 5 se introduc următoarele puncte:
|
(42) |
la apendicele 6, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(43) |
la apendicele 6, punctul 4.6 se înlocuiește cu următorul text:
|
(44) |
Apendicele 7 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 7 Valori standard Prezentul apendice conține valorile standard pentru valoarea declarată a rezistenței aerului, Cd·Adeclared . În cazul aplicării valorilor standard, nu se introduc în simulator date privind rezistența aerului. În acest caz, alocarea valorilor standard este efectuată în mod automat de simulator.
|
(45) |
la apendicele 8, titlul se înlocuiește cu textul următor: „ Marcaje Un vehicul supus certificării în conformitate cu prezenta anexă trebuie să aibă înscrise pe cabină sau caroserie:”; |
(46) |
la apendicele 8, punctul 1.4 se înlocuiește cu următorul text: „Marcajul de certificare include de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de cele două cifre care indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică a prezentului regulament și de litera «P» care indică faptul că certificatul a fost acordat pentru rezistența aerului. Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.”; |
(47) |
la apendicele 8, punctul 1.4.1 se înlocuiește cu următorul text: „Exemple și dimensiuni ale mărcii de certificare
Marca de certificare de mai sus fixată pe o cabină indică faptul că tipul în cauză a fost certificat în Polonia (e20), în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea literă indică faptul că certificatul a fost acordat pentru rezistența aerului (P). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate de autoritatea de omologare pentru rezistența aerului ca număr de certificare de bază.”; |
(48) |
la apendicele 8, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text: „Numărul de certificare pentru rezistența aerului include următoarele informații: eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*P*00000*00
|
(49) |
la apendicele 9, al optulea rând din tabelul 1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(*1) Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41).”
(1) rapoartele de transmisie sunt precizate cu cel puțin 3 zecimale după virgulă
(2) dacă semnalul de turație a cardanului sau semnalul vitezei medii a roții se introduce în instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului (a se vedea punctul 3.4.3; opțiunea 1 pentru vehicule cu convertizoare de cuplu sau opțiunea 2), parametrul de intrare pentru raportul de transmisie la axă se stabilește ca « 1 000 »
(1) intrare necesară numai dacă valoarea este sub 88 km/h
(3) Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primii doi ani dacă semnalul de turație a cardanului se introduce în instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului (a se vedea punctul 3.4.3 opțiunea 2), parametrul de intrare pentru raportul de transmisie la axă se stabilește ca « 1 000 » ”;
(*2) Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primii doi ani
ANEXA IX
„ANEXA IX
VERIFICAREA DATELOR PRIVIND DISPOZITIVELE AUXILIARE ALE CAMIOANELOR ȘI AUTOBUZELOR
1. Introducere
Prezenta anexă cuprinde dispozițiile referitoare la declararea tehnologiilor și a altor informații de intrare relevante cu privire la dispozitivele auxiliare ale vehiculelor grele în scopul determinării emisiilor specifice de CO2 ale unui vehicul.
Consumul de energie al următoarelor dispozitive auxiliare este luat în calcul în simulator prin utilizarea unor modele generice medii specifice fiecărei tehnologii pentru consumul de energie:
(a) |
Ventilator de răcire a motorului |
(b) |
Sistem de direcție |
(c) |
Sistem electric |
(d) |
Sistem pneumatic |
(e) |
Sistem de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC) |
(f) |
Priză de putere (PTO) |
Valorile generice sunt integrate în simulator și sunt utilizate în mod automat, pe baza informațiilor de intrare pertinente, în conformitate cu dispozițiile din prezenta anexă. Formatele datelor de intrare pentru simulator sunt descrise în anexa III. Pentru claritatea trimiterilor, numerele de identificare formate din trei cifre folosite în anexa III sunt enumerate și în prezenta anexă.;”
2. Definiții
În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții. Tipul unității auxiliare vizate este indicat în paranteze.
(1) |
«ventilator montat pe arborele cotit» înseamnă o instalație cu ventilator la care ventilatorul este acționat în prelungirea arborelui cotit, de obicei cu ajutorul unei flanșe (ventilator de răcire motor); |
(2) |
«ventilator acționat prin curea sau angrenaj» înseamnă un ventilator instalat într-o poziție în care este necesară o curea, un sistem de tensiune sau o transmisie suplimentară (ventilator de răcire motor); |
(3) |
«Ventilator acționat hidraulic» înseamnă un ventilator acționat pe bază de ulei hidraulic, fiind de obicei amplasat într-o zonă îndepărtată de motor. Un sistem hidraulic cu circuit de ulei, pompă și supape influențează pierderile și randamentul sistemului (ventilator de răcire motor); |
(4) |
«ventilator acționat electric» înseamnă un ventilator pus în mișcare de un motor electric. Se ia în considerare eficiența conversiei totale a energiei, introduse în baterie/transmise din baterie (ventilator de răcire motor); |
(5) |
«ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică» înseamnă un ambreiaj la care o serie de intrări de la senzor, asociate unei logici a unui software, sunt utilizate pentru a activa pe cale electronică fluxul de fluid din ambreiajul hidrodinamic (ventilator de răcire a motorului); |
(6) |
«Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică» înseamnă un ambreiaj la care este utilizată o conexiune bimetalică pentru a converti variația de temperatură în deplasare mecanică. Deplasarea mecanică funcționează ulterior ca element de activare a ambreiajului hidrodinamic (ventilator de răcire motor); |
(7) |
«ambreiaj pas cu pas» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat numai în impulsuri distincte (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor); |
(8) |
«ambreiaj conectat/deconectat» înseamnă un ambreiaj mecanic care este fie complet activat, fie complet dezactivat (ventilator de răcire motor); |
(9) |
«pompă cu cilindree variabilă» înseamnă un dispozitiv care convertește energia mecanică în energie a fluidului hidraulic. Volumul de fluid pompat la fiecare rotație a pompei poate fi modificat în timpul funcționării pompei (ventilator de răcire motor); |
(10) |
«pompă cu cilindree constantă» înseamnă un dispozitiv care convertește energia mecanică în energie a fluidului hidraulic. Volumul de fluid pompat la fiecare revoluție a pompei nu poate fi modificat în timpul funcționării pompei (ventilator de răcire motor); |
(11) |
«comandă prin motor electric» înseamnă utilizarea unui motor electric pentru acționarea ventilatorului. Mașina electrică convertește energia electrică în energie mecanică. Puterea și viteza sunt controlate prin tehnologia convențională utilizată la motoarele electrice (ventilator de răcire motor); |
(12) |
«pompă cu cilindree fixă (tehnologie implicită)» înseamnă o pompă cu limitare internă a debitului (sistem de direcție); |
(13) |
«pompă cu cilindree fixă cu comandă electronică» înseamnă o pompă cu comandă electronică a debitului (sistem de direcție); |
(14) |
«pompă cu cilindree dublă» înseamnă o pompă cu două camere (a căror cilindree este identică sau diferită) cu limitare mecanică internă a debitului (sistem de direcție). |
(14a) |
«pompă cu cilindree dublă cu comandă electronică» înseamnă o pompă cu două camere (a căror cilindree este identică sau diferită). Camerele pot fi combinate sau, în condiții specifice, se folosește doar una. Debitul este controlat electronic, prin intermediul unei supape (sistem de direcție); |
(15) |
«pompă cu cilindree variabilă cu comandă mecanică» înseamnă o pompă la care cilindreea este controlată de o comandă mecanică internă (scări de presiune internă) (sistem de direcție); |
(16) |
«pompă cu cilindree variabilă cu comandă electronică» înseamnă o pompă la care cilindreea este controlată electronic (sistem de direcție); |
(17) |
«pompă acționată electric» înseamnă un sistem de direcție care, acționat de un motor electric, recirculă în mod continuu lichidul hidraulic (sistem de direcție); |
(17a) |
«mecanism de direcție integral electric» înseamnă un sistem de direcție acționat de un motor electric fără recircularea continuă a lichidului hidraulic (sistem de direcție); |
(18) |
- |
(19) |
«compresor de aer cu sistem de reducere a consumului de energie» sau «ESS» înseamnă un compresor care reduce consumul de energie în timpul extracției aerului, de exemplu prin închiderea admisiei (sistem pneumatic); |
(20) |
«ambreiaj pentru compresor (ambreiaj hidrodinamic)» înseamnă un compresor deconectabil la care ambreiajul este controlat de presiunea aerului din sistem (fără strategie inteligentă) (sistem pneumatic); |
(21) |
«ambreiaj pentru compresor (ambreiaj mecanic)» înseamnă un compresor deconectabil la care ambreiajul este controlat de presiunea aerului din sistem (fără strategie inteligentă) (sistem pneumatic); |
(22) |
«sistem de gestionare a aerului cu regenerare optimă» sau «AMS» înseamnă o unitate electronică de prelucrare a aerului care combină un uscător de aer comandat electronic pentru a optimiza regenerarea aerului și un debit de aer privilegiat în condiții de rulare inerțială (necesită un ambreiaj sau un ESS) (sistem pneumatic). |
(23) |
«diode emițătoare de lumină» sau «LED» înseamnă dispozitive semiconductoare care emit o lumină vizibilă atunci când sunt traversate de un curent electric (sistem electric); |
(24) |
- |
(25) |
«priză de putere» sau «PTO» înseamnă un dispozitiv pe o transmisie sau pe un motor la care poate fi conectat un dispozitiv opțional care consumă energie («consumator»), de exemplu o pompă hidraulică; priza de putere (PTO) este de regulă opțională; |
(26) |
«mecanism de acționare a prizei de putere» înseamnă un dispozitiv de pe un sistem de transmisie care permite instalarea unei prize de putere (PTO); |
(26a) |
«roată dințată cuplată» înseamnă o roată dințată care este angrenată cu arbori aflați în mișcare ai motorului sau ai transmisiei în timp ce ambreiajul PTO (dacă este cazul) este decuplat (PTO); |
(27) |
«ambreiaj cu dinți» înseamnă un ambreiaj (manevrabil) în care cuplul este transmis în principal prin forțe normale între dinții care se angrenează unii în alții. Un ambreiaj cu dinți poate fi conectat sau deconectat. Acesta este utilizat exclusiv în absența sarcinii (de exemplu, la schimbările treptelor de viteză în cazul unei transmisii manuale) (PTO); |
(28) |
«sincronizator» înseamnă un tip de ambreiaj cu dinți la care este utilizat un dispozitiv cu fricțiune pentru a egaliza turațiile pieselor cu mișcare de rotație care urmează a fi conectate (PTO); |
(29) |
«ambreiaj multidisc» înseamnă un ambreiaj la care mai multe garnituri de fricțiune sunt dispuse în paralel, ceea ce permite o distribuire uniformă a forței de presiune pe acestea. Ambreiajele multidisc sunt compacte și pot fi conectate și deconectate sub sarcină. Acestea pot fi proiectate ca ambreiaje uscate sau umede (PTO); |
(30) |
«roată dințată culisantă» înseamnă o roată dințată utilizată ca element de schimbare a raportului la care schimbarea treptei de viteză este realizată prin deplasarea roții dințate pe arborele său în interiorul sau în afara structurii dințate a roții conjugate (PTO); |
(31) |
«ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte)» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat în două trepte distincte plus decuplat (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor); |
(32) |
«ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte)» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat în trei trepte distincte plus decuplat (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor); |
(33) |
«raport de turație compresor-motor» reprezintă raportul dintre turația motorului în treaptă de mers înainte și turația compresorului de aer, fără alunecare (i = nin/nout) (sistem pneumatic); |
(34) |
«suspensie pneumatică controlată mecanic» înseamnă un sistem de suspensie pneumatică în care supapele de control sunt acționate mecanic, fără componente electronice și fără aplicații informatice (sistem pneumatic); |
(35) |
«suspensie pneumatică controlată electronic» înseamnă un sistem de suspensie pneumatică în care o serie de semnale de la senzori și aplicații informatice sunt folosite pentru a acționa electronic supapele de control (sistem pneumatic); |
(36) |
«dozare pneumatică a reactivului pentru SCR» înseamnă că aerul comprimat este folosit pentru dozarea reactivului în sistemul de evacuare a gazelor (sistem pneumatic); |
(37) |
«tehnologie de acționare pneumatică a ușii» înseamnă că ușile pentru pasageri ale vehiculului sunt acționate cu ajutorul aerului comprimat (sistem pneumatic); |
(38) |
«tehnologie de acționare electrică a ușii» înseamnă că ușile pentru pasageri ale vehiculului sunt acționate cu ajutorul unui motor electric sau a unui sistem electrohidraulic (sistem pneumatic); |
(39) |
«tehnologie de acționare mixtă a ușii» înseamnă că vehiculul este prevăzut atât cu o «tehnologie de acționare pneumatică a ușii», cât și cu o «tehnologie de acționare electrică a ușii» (sistem pneumatic); |
(40) |
«sistem inteligent de regenerare (a aerului)» înseamnă un sistem pneumatic în care cererea de aer regenerat este optimizată din perspectiva cantității de aer uscat produse (sistem pneumatic); |
(41) |
«sistem compresor inteligent» înseamnă un sistem pneumatic în care debitul de aer furnizat este controlat electronic, având prioritate furnizarea aerului în condiții de rulare inerțială; |
(42) |
«lămpi interioare» înseamnă lămpile instalate în compartimentul pentru pasageri, astfel încât să îndeplinească cerințele de la punctul 7.8 (sisteme de iluminat artificial interior) din anexa 3 la Regulamentul ONU nr. 107 (*1) (sistem electric); |
(43) |
«lumini de întâlnire pe timp de zi» înseamnă «lampă de circulație pe timp de zi» în conformitate cu punctul 2.7.25 din Regulamentul ONU nr. 48 (*2) (sistem electric); |
(44) |
«lumini de poziție» înseamnă «lampă de poziție laterală» în conformitate cu punctul 2.7.24 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric); |
(45) |
«lumini de stop» înseamnă «lampă de stop» în conformitate cu punctul 2.7.12 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric); |
(46) |
«faruri» înseamnă «far de fază de întâlnire (fază scurtă)» în conformitate cu punctul 2.7.10 din Regulamentul ONU nr. 48 și «far de fază de drum (fază lungă)» în conformitate cu punctul 2.7.9 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric); |
(47) |
«alternator» înseamnă o mașină electrică folosită pentru încărcarea bateriei și alimentarea cu energie electrică a sistemelor electrice auxiliare atunci când motorul cu ardere internă al vehiculului este în funcțiune. Alternatorul nu poate contribui la propulsia vehiculului (sistem electric); |
(48) |
«sistem alternator cu tensiune variabilă (inteligent)» înseamnă un sistem controlat electronic și alcătuit din unul sau mai multe alternatoare în combinație cu unul sau mai multe REESS dedicate, având prioritate generarea energiei electrice în condiții de rulare inerțială (sistem electric); |
(49) |
«sistem de încălzire, ventilație și aer condiționat» sau sistem «HVAC» înseamnă un sistem care poate încălzi și/sau răci, împrospăta sau înlocui activ aerul, pentru a îmbunătăți calitatea aerului din compartimentul pentru pasageri și/sau din compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC); |
(50) |
«configurația sistemului HVAC» înseamnă o combinație de componente ale sistemului HVAC, conform tabelului 13 din prezenta anexă (sistem HVAC); |
(51) |
«sistem de asigurare a confortului termic în compartimentul pentru pasageri» înseamnă un sistem care folosește ventilatoare pentru a recircula aerul în interiorul vehiculului sau care introduce aer proaspăt în vehicul, având cel puțin capacitatea de a răci sau încălzi activ aerul. Aerul este distribuit de la plafonul vehiculului și, în cazul vehiculelor etajate, pe ambele niveluri. În cazul autobuzelor etajate fără acoperiș, funcția este îndeplinită în compartimentul inferior (sistem HVAC); |
(52) |
«numărul pompelor de căldură alocate compartimentului pentru pasageri» înseamnă numărul de pompe de căldură instalate pe vehicul pentru încălzirea și/sau răcirea aerului recirculat sau a aerului proaspăt introdus în compartimentul pentru pasageri. Dacă pompa de căldură deservește atât compartimentul pentru pasageri, cât și compartimentul conducătorului auto, aceasta se ia în calcul doar pentru compartimentul pentru pasageri (sistem HVAC). Dacă sunt instalate pompe de căldură separat pentru încălzire și pentru răcire, se ia în calcul numărul mai mic de pompe alocate oricăreia dintre funcții - și anume, se numără separat pompele de căldură pentru răcire și cele pentru încălzire (de exemplu, dacă sunt 2 pompe de căldură pentru răcire și 1 pompă de căldură pentru răcire, se ia în calcul doar 1 pompă de căldură); |
(53) |
«sistem de aer condiționat pentru compartimentul conducătorului auto» înseamnă că pe vehicul este instalat un sistem care are capacitatea de a răci aerul recirculat sau aerul proaspăt introdus în zona sau în compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC); |
(54) |
«sistem de aer condiționat pentru compartimentul pentru pasageri» înseamnă că pe vehicul este instalat un sistem care are capacitatea de a răci aerul recirculat sau aerul proaspăt introdus în compartimentul pentru pasageri (sistem HVAC); |
(55) |
«pompă de căldură independentă pentru compartimentul conducătorului auto» înseamnă că pe vehicul este instalată o pompă de căldură care este utilizată exclusiv pentru compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC); |
(56) |
«pompă de căldură cu 2 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în două trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC); |
(57) |
«pompă de căldură cu 3 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în trei trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC); |
(58) |
«pompă de căldură cu 4 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în patru trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC); |
(59) |
«pompă de căldură cu variație continuă» înseamnă o pompă de căldură acționată în variație continuă sau al cărei compresor de aer condiționat este antrenat de un motor electric cu turație continuu variabilă (sistem HVAC); |
(60) |
«puterea încălzitorului auxiliar» înseamnă puterea declarată pe eticheta definită la punctul 4 din anexa 7 la Regulamentul ONU nr. 122 (*3) (sistem HVAC); |
(61) |
«vitraj dublu» înseamnă geamuri ale compartimentului pentru pasageri care sunt alcătuite din două foi de sticlă separate de un spațiu umplut cu gaz sau vidat. În cazul în care compartimentul pentru pasageri este echipat cu mai multe tipuri de geamuri, se selectează tipul de geam predominant după suprafață. La stabilirea tipului predominant de geam nu se iau în calcul parbrizul, luneta, geamul (geamurile) lateral(e) al(e) conducătorului auto, geamurile ușilor, geamurile de deasupra și din fața axei față (a se vedea figura 1 pentru exemple), precum și geamurile rabatabile (sistem HVAC). Figura 1 Geamuri care nu se iau în calcul la stabilirea tipului predominant de geam
|
(62) |
«pompă de căldură» înseamnă un sistem care folosește într-un proces circular un agent frigorific pentru a transfera energie termică din mediu în compartimentul pentru pasageri și/sau compartimentul conducătorului auto și/sau care transferă energie termică în direcția opusă (funcție de răcire și/sau încălzire) cu un coeficient de eficiență mai mare de 1 (sistem HVAC); |
(63) |
«pompă de căldură R-744» înseamnă o pompă de căldură care folosește agent frigorific R-744 ca mediu de transfer (sistem HVAC); |
(64) |
«pompă de căldură non R-744» înseamnă o pompă de căldură care folosește ca mediu de transfer un alt agent frigorific decât R-744 (sistem HVAC); Pentru posibilele grade de acționare (2 trepte, 3 trepte, 4 trepte, continuu), se aplică definițiile de la punctele 56-59 (sistem HVAC); |
(65) |
«termostat reglabil pentru agentul de răcire» înseamnă un termostat pentru agentul de răcire cu caracteristici care, în afară de temperatura agentului de răcire, sunt influențate de cel puțin încă un factor, de pildă, de încălzirea electrică activă a termostatului (sistem HVAC); |
(66) |
«încălzitor auxiliar reglabil» înseamnă un încălzitor alimentat cu combustibil, cu minimum 2 niveluri de încălzire pe lângă starea «oprit», care poate fi controlat în funcție de capacitatea necesară a sistemului de încălzire al autobuzului (sistem HVAC); |
(67) |
«schimbător de căldură pentru gazele reziduale de la motor» înseamnă un schimbător de căldură care folosește energia termică a gazelor reziduale ale motorului pentru a încălzi circuitul de răcire (sistem HVAC); |
(68) |
«conducte de distribuție a aerului separate» înseamnă unul sau mai multe canale de aer conectate la un sistem de asigurare a confortului termic, cu scopul de a distribui în mod uniform aerul condiționat în cadrul compartimentului. Canalele de aer pot cuprinde boxe audio, conducte de apă din sistemul HVAC, precum și fascicule de cabluri. Nu se instalează în canalul (canalele) de aer rezervoare de aer comprimat. În cadrul acestui parametru, simulatorul ia în calcul un nivel redus al pierderilor prin transfer termic către mediul ambiant sau către componente din canal. Pentru configurațiile HVAC 8, 9 și 10 la grupele de vehicule 31, 33, 35, 37 și 39, această valoare de intrare se stabilește ca «true», întrucât aceste configurații prezintă pierderi mai mici, deoarece aerul răcit este suflat direct în vehicul chiar și fără un canal de aer. Pentru toate configurațiile HVAC din grupele de vehicule 32, 34, 36, 38 și 40, acest parametru se stabilește «true», întrucât este de ultimă generație. (sistem HVAC); |
(69) |
«compresor acționat electric» înseamnă un compresor pus în mișcare de un motor electric (sistem pneumatic); |
(70) |
«încălzitor electric de apă» înseamnă un dispozitiv care folosește energie electrică pentru a încălzi agentul de răcire al vehiculului, cu un coeficient de eficiență mai mic decât 1, și care este folosit activ pentru funcția de încălzire în timpul funcționării vehiculului în condiții de drum (sistem HVAC); |
(71) |
«încălzitor electric de aer» înseamnă un dispozitiv care folosește energie electrică pentru a încălzi aerul din compartimentul pentru pasageri și/sau al conducătorului auto, cu un coeficient de eficiență mai mic decât 1 (sistem HVAC); |
(72) |
«alte tehnologii de încălzire» înseamnă orice tehnologie integral electrică folosită pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri și/sau a celui pentru conducătorul auto care nu este cuprinsă în tehnologiile menționate la punctele 62, 70 sau 71 (sistem HVAC); |
(73) |
«baterie plumb-acid - convențională» înseamnă o baterie plumb-acid pentru care nu se aplică niciuna dintre definițiile de la punctele 74 sau 75 (sistem electric); |
(74) |
«baterie plumb-acid - AGM» (Absorbed Glass Mat) înseamnă o baterie plumb-acid în care se folosesc împâslituri din fibră de sticlă îmbibate în electrolit pentru separarea plăcilor negative și pozitive (sistem electric); |
(75) |
«baterie plumb-acid – gel» înseamnă o baterie plumb-acid în care electrolitul este gelificat cu ajutorul unui agent de gelificare pe bază de siliciu (sistem electric); |
(76) |
«baterie Li-ion - putere mare» înseamnă o baterie Li-ion în care raportul dintre intensitatea maximă nominală a curentului în [A] și capacitatea nominală (Ah) este mai mare sau egal cu 10 (sistem electric); |
(77) |
«baterie Li-ion - energie mare» înseamnă o baterie Li-ion în care raportul dintre intensitatea maximă nominală a curentului în [A] și capacitatea nominală (Ah) este mai mic decât 10 (sistem electric); |
(78) |
«condensator cu convertor c.c.-c.c.» înseamnă un (ultra)condensator în care unitatea de stocare a energiei electrice se combină cu o unitate c.c.-c.c. care adaptează nivelul tensiunii și controlează intensitatea curentului în subsistemul de alimentare al consumatorilor electrici de la bord (sistem electric); |
(79) |
«autobuz articulat» înseamnă un autobuz greu care este vehicul incomplet, vehicul complet sau vehicul completat și care constă în două secțiuni rigide conectate între ele printr-o secțiune articulată. Conectarea și deconectarea celor două secțiuni este posibilă numai într-un atelier. În cazul autobuzelor grele articulate complete sau completate, secțiunea articulată permite deplasarea liberă a călătorilor între secțiunile rigide. |
3. Descrierea informațiilor care se introduc în simulator cu privire la sistemele auxiliare
3.1. Ventilator de răcire a motorului
Informațiile privind tehnologia ventilatorului de răcire a motorului se furnizează pe baza combinațiilor aplicabile de acționare și de comandă-control a ventilatorului, conform descrierilor din tabelul 4 de mai jos.
Dacă o nouă tehnologie din cadrul unui grup de acționare a ventilatorului (de exemplu, montare pe arborele cotit) nu figurează în listă, se introduce tehnologia alocată ca «implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului».
Dacă o nouă tehnologie nu poate fi găsită în niciun grup de acționare a ventilatorului, se introduce tehnologia alocată ca «implicit generală».
Tabelul 4
Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului (P181)
Grup de acționare a ventilatorului |
Comanda ventilatorului |
Camioane medii și grele |
Autobuze grele |
Montat pe arborele cotit |
Ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică |
X |
X |
Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică |
X (DC) |
X |
|
Ambreiaj pas cu pas |
X |
|
|
Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte) |
|
X |
|
Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte) |
|
X |
|
Ambreiaj cuplat/decuplat |
X |
X (DC, DO) |
|
Antrenat cu curea sau de transmisie |
Ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică |
X |
X |
Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică |
X (DC) |
X |
|
Ambreiaj pas cu pas |
X |
|
|
Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte) |
|
X |
|
Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte) |
|
X |
|
Ambreiaj cuplat/decuplat |
X |
X (DC) |
|
Acționat hidraulic |
Pompă cu cilindree variabilă |
X |
X |
Pompă cu cilindree constantă |
X (DC, DO) |
X (DC) |
|
Acționat electric |
Control cu motor electric |
X (DC) |
X (DC) |
X: aplicabil, DC: implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului, DO: implicit generală |
3.2. Sistem de direcție
Tehnologia sistemului de direcție se furnizează în conformitate cu tabelul 5 pentru fiecare axă directoare activă a vehiculului.
Dacă o nouă tehnologie din cadrul unui grup de tehnologii ale direcției (de exemplu, acționare mecanică) nu figurează în listă, se introduce tehnologia alocată ca «implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului». Dacă o nouă tehnologie nu poate fi găsită în niciun grup de tehnologii ale direcției, se introduce tehnologia alocată ca «implicit generală».
Tabelul 5
Tehnologia sistemului de direcție (P182)
Grup de tehnologii ale direcției |
Tehnologie |
Camioane medii și grele |
Autobuze grele |
Acționată mecanic |
Cilindree fixă |
X (DC, DO) |
X (DC, DO) |
Cilindree fixă, comandă electronică |
X |
X |
|
Pompă cu cilindree dublă |
X |
X |
|
Pompă cu cilindree dublă, comandă electronică |
X |
X |
|
Pompă cu cilindree variabilă, comandă mecanică |
X |
X |
|
Pompă cu cilindree variabilă, comandă electronică |
X |
X |
|
Electric |
Pompă acționată electric |
X (DC) |
X (DC) |
Mecanism de direcție integral electric |
X |
X |
|
X: aplicabil, DC: implicită pentru grupul de tehnologii ale direcției, DO: implicit generală |
3.3. Sistem electric
3.3.1. Camioane medii și camioane grele
Tehnologia sistemului electric se furnizează în conformitate cu
tabelul 6.
Dacă tehnologia utilizată pe vehicul nu figurează în listă, în simulator se introduce „tehnologie standard”.
Tabelul 6
Tehnologii ale sistemului electric pentru camioane medii și camioane grele (P183)
Tehnologie |
Tehnologie standard |
Tehnologie standard - faruri LED |
3.3.2. Autobuze grele
Tehnologia sistemului electric se furnizează în conformitate cu tabelul 7.
Tabelul 7
Tehnologii ale sistemului electric pentru autobuze grele
Sistemul electric |
Parametru |
Numărul ID al parametrului |
Valoare de introdus în simulator |
Explicații |
Alternatorul |
Tehnologia alternatorului |
P294 |
conventional / smart / no alternator |
«smart» se introduce pentru sisteme care corespund definițiilor de la punctul 2 subpunctul 48; «fără alternator» se aplică în cazul HEV care nu sunt echipate cu alternator în sistemul electric auxiliar. Pentru PEV nu se introduce nicio valoare. |
Alternator cu tensiune variabilă – intensitatea maximă nominală a curentului |
P295 |
valoarea în [A] |
Intensitatea maximă nominală a curentului la turația nominală, conform etichetei producătorului sau măsurată în conformitate cu standardul ISO 8854:2012 Înregistrare pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart) |
|
Alternator cu tensiune variabilă – tensiune nominală |
P296 |
valoarea în [V] |
Valori permise: «12», «24», «48» Înregistrare pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart) |
|
Baterii pentru sisteme alternator cu tensiune variabilă |
Tehnologie |
P297 |
lead-acid battery – conventional / lead-acid battery –AGM / lead-acid battery – gel / li-ion battery - high power / li-ion battery - high energy |
Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă Dacă tehnologia bateriei nu se găsește în listă, se introduce ca valoare de intrare tehnologia «baterie plumb-acid – convențională». |
Tensiunea nominală |
P298 |
valoarea în [V] |
Valori permise: «12», «24», «48» Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă Dacă bateriile sunt legate în serie (de exemplu, două unități de 12 V pentru un sistem de 24 V), se introduce tensiunea nominală a unității (în exemplu, 12 V). |
|
Capacitatea nominală |
P299 |
valoarea în [Ah] |
Capacitatea în Ah, conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
|
Condensatoare pentru sisteme alternator cu tensiune variabilă |
Tehnologie |
P300 |
cu convertor c.c.-c.c. |
Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
Capacitatea electrică nominală |
P301 |
valoarea în [F] |
Capacitatea în farazi (F), conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului Înregistrare pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
|
Tensiune maximă |
P302 |
valoarea în [V] |
Tensiunea de lucru nominală, conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului Înregistrare pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă |
|
Sursa de alimentare a dispozitivelor auxiliare electrice |
Alimentarea dispozitivelor auxiliare electrice din REESS al HEV, posibilă |
P303 |
true / false |
Se stabilește ca «true» dacă vehiculul este echipat cu o conexiune de alimentare controlată, care permite transferul energiei electrice din sistemul de stocare al energiei electrice de propulsie al HEV în subsistemul de alimentare al consumatorilor electrici de la bord. Date de intrare necesare doar pentru HEV. |
Lămpi interioare |
Lămpi interioare cu LED |
P304 |
true / false |
Parametrii se stabilesc ca «true» doar dacă toate lămpile din categorie se conformează definițiilor de la punctul 2 subpunctele 42-46. |
Iluminat exterior |
Lumini de întâlnire pe timp de zi cu LED |
P305 |
true / false |
|
Lămpi de poziție cu LED |
P306 |
true / false |
||
Lămpi de stop cu LED |
P307 |
true / false |
||
Faruri cu LED |
P308 |
true / false |
3.4. Sistem pneumatic
3.4.1. Sisteme pneumatice sub presiune
3.4.1.1. Capacitatea alimentării cu aer
Pentru sistemele pneumatice care funcționează la suprapresiune, capacitatea alimentării cu aer se furnizează în conformitate cu tabelul 8.
Tabelul 8
Sisteme pneumatice cu suprapresiune - capacitatea alimentării cu aer
Capacitatea alimentării cu aer |
Camioane medii și grele (parte din P184) |
Autobuze grele (P309) |
Cilindree mică ≤ 250 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri |
X |
X |
Cilindree medie > 250 cm3, dar ≤ 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 1 etaj |
X |
X |
Cilindree medie > 250 cm3, dar ≤ 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 2 etaje |
X |
X |
Cilindree mare > 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 1 etaj / 2 etaje |
X, DO |
|
Cilindree mare > 500 cm3; 1 etaj |
|
X, DO |
Cilindree mare > 500 cm3; 2 etaje |
|
X |
În cazul unui compresor cu două etaje, pentru a descrie mărimea sistemului compresorului de aer este utilizată cilindreea primului etaj. În cazul compresoarelor fără pistoane, se declară tehnologia «implicit generală» (DO).
În cazul autobuzelor grele cu compresoare acționate electric, se introduce valoarea «not applicable» pentru capacitatea alimentării cu aer, întrucât acest parametru nu este luat în calcul de simulator.
3.4.1.2. Tehnologii cu consum redus de combustibil
Tehnologiile cu consum redus de combustibil se introduc în conformitate cu combinațiile enumerate în tabelul 9 pentru camioane medii și grele și în tabelul 10 pentru autobuze grele.
Tabelul 9
Sisteme pneumatice cu suprapresiune - tehnologii cu consum redus de combustibil pentru camioane grele, camioane medii (parte din P184)
Numărul combinației |
Acționarea compresorului |
Ambreiaj compresor |
Compresor de aer cu sistem de reducere a consumului de energie (ESS) |
Sistem de gestionare a aerului cu regenerare optimă (AMS) |
1 |
mecanic |
nu |
nu |
nu |
2 |
mecanic |
nu |
da |
nu |
3 |
mecanic |
hidrodinamic |
nu |
nu |
4 |
mecanic |
mecanic |
nu |
nu |
5 |
mecanic |
nu |
da |
da |
6 |
mecanic |
hidrodinamic |
nu |
da |
7 |
mecanic |
mecanic |
nu |
da |
8 |
electric |
nu |
nu |
nu |
9 |
electric |
nu |
nu |
da |
Tabelul 10
Sisteme pneumatice cu suprapresiune - tehnologii cu consum redus de combustibil pentru autobuze grele
Numărul combinației |
Acționarea compresorului (P310) |
Ambreiaj compresor (P311) |
Sistem de regenerare inteligent (P312) |
Sistem compresor inteligent (P313) |
1 |
mecanic |
nu |
nu |
nu |
2 |
mecanic |
nu |
da |
nu |
3 |
mecanic |
nu |
nu |
da |
4 |
mecanic |
nu |
da |
da |
5 |
mecanic |
hidrodinamic |
nu |
nu |
6 |
mecanic |
hidrodinamic |
da |
nu |
7 |
mecanic |
hidrodinamic |
nu |
da |
8 |
mecanic |
hidrodinamic |
da |
da |
9 |
mecanic |
mecanic |
nu |
nu |
10 |
mecanic |
mecanic |
da |
nu |
11 |
mecanic |
mecanic |
nu |
da |
12 |
mecanic |
mecanic |
da |
da |
13 |
electric |
nu |
nu |
nu |
14 |
electric |
nu |
da |
nu |
3.4.1.3. Alte caracteristici ale sistemului pneumatic pentru autobuze grele
În cazul autobuzelor grele, informațiile privind alte caracteristici ale sistemului pneumatic se furnizează în conformitate cu tabelul 11.
Tabelul 11
Alte caracteristici ale sistemului pneumatic pentru autobuze grele
Parametru |
Numărul ID al parametrului |
Valoare de introdus în simulator |
Explicații |
Raport de turație compresor-motor |
P314 |
valoarea în [-] |
Raport = turație compresor / turație motor. Aplicabil doar în cazul compresoarelor acționate mecanic |
Înălțimea de acces cu podeaua necoborâtă |
P290 |
valoarea în [mm] |
Conform definițiilor de la punctul 2 subpunctul 10 din anexa III. Această valoare este documentată în planșele de configurare a vehiculului folosite pentru parametrizarea controlului suspensiei pneumatice a vehiculului. Valoarea reprezintă înălțimea normală de rulare a vehiculului, astfel cum a fost livrat clientului. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele. |
Comanda suspensiei pneumatice |
P315 |
mechanically, electronically |
|
Dozare pneumatică a reactivului pentru SCR |
P316 |
true / false |
A se vedea punctul 2 subpunctul 36. |
Tehnologia de acționare a ușii |
P291 |
pneumatic / mixed / electric |
|
3.4.2. Sisteme pneumatice sub vid
În cazul vehiculelor cu sisteme pneumatic sub vid (presiune relativă negativă), valorile de intrare în simulator sunt fie «Vacuum pump», fie «Vacuum pump + elec. driven» (P184). Această tehnologie nu este aplicabilă în cazul autobuzelor grele.
3.5. Sistem HVAC
3.5.1. Sistem HVAC pentru camioane medii și pentru camioane grele
Tehnologia sistemului HVAC se furnizează în conformitate cu tabelul 12.
Tabelul 12
Tehnologii ale sistemului HVAC pentru camioane medii și camioane grele (P185)
Tehnologie |
Nu există (fără sistem de aer condiționat pentru compartimentul conducătorului auto) |
Implicit |
3.5.2. Sistem HVAC pentru autobuze grele
Configurația sistemului HVAC se furnizează în conformitate cu definițiile din tabelul 13. Figura 2 oferă o reprezentare grafică a diferitelor configurații.
Tabelul 13
Configurația sistemului HVAC pentru autobuze grele (P317)
Configurația sistemului HVAC |
Sistem de asigurare a confortului termic în compartimentul pentru pasageri |
Numărul pompelor de căldură alocate compartimentului pentru pasageri conform punctului 2 subpunctul 52 |
Pompa (pompele) de căldură pentru compartimentele pentru pasageri și conducătorul auto |
Pompa (pompele) de căldură independentă (independente) pentru compartimentul conducătorului auto |
|
Rigide |
Articulate |
||||
1 |
Nr. |
0 |
0 |
Nr. |
Nr. |
2 |
Nr. |
0 |
0 |
Nr. |
Da |
3 |
Da |
0 |
0 |
Nr. |
Nr. |
4 |
Da |
0 |
0 |
Nr. |
Da |
5 |
Da |
1 |
1 sau 2 |
Nr. |
Nr. |
6 |
Da |
1 |
1 sau 2 |
Da |
Nr. |
7 |
Da |
1 |
1 sau 2 |
Nr. |
Da |
8 |
Da |
> 1 |
> 2 |
Nr. |
Nr. |
9 |
Da |
> 1 |
> 2 |
Nr. |
Da |
10 |
Da |
> 1 |
> 2 |
Da |
Nr. |
Figura 2
Configurația sistemului HVAC pentru autobuze grele (rigide și articulate)
Parametrii sistemului HVAC se declară în conformitate cu tabelul 14.
Tabelul 14
Parametrii sistemului HVAC (autobuze grele)
Parametru |
Numărul ID al parametrului |
Valoare de introdus în simulator |
Explicații |
Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului conducătorului auto |
P318 |
none / not applicable / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous |
«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri |
Tipul pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului conducătorului auto |
P319 |
none / not applicable / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous |
«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri |
Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului pentru pasageri |
P320 |
none / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous |
În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru răcirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, după putere sau prioritate în exploatare). |
Tipul pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri |
P321 |
none / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous |
În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, după putere sau prioritate în exploatare). |
Puterea încălzitorului auxiliar |
P322 |
valoarea în [W] |
Puterea nominală, conform specificației echipamentului; Introduceți «0» dacă nu este instalat un încălzitor auxiliar. |
Vitraj dublu |
P323 |
true / false |
|
Termostat reglabil pentru agentul de răcire |
P324 |
true / false |
|
Încălzitor auxiliar reglabil |
P325 |
true / false |
|
Schimbător de căldură gaze reziduale motor |
P326 |
true / false |
|
Conducte de distribuție aer separate |
P327 |
true / false |
|
Încălzitor electric de apă |
P328 |
true / false |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
Încălzitor electric pentru aer |
P329 |
true / false |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
Alte tehnologii de încălzire |
P330 |
true / false |
Se introduc valori doar pentru HEV și PEV |
3.6. Priză de putere la transmisie (PTO)
Pentru camioane grele cu PTO și/sau cu mecanism de acționare a PTO instalat pe sistemul de transmisie, consumul de energie se ia în considerare prin intermediul unor valori generice determinate. Acestea reprezintă pierderile de energie în modul de conducere normală, când consumatorul conectat la o PTO, de exemplu o pompă hidraulică, este oprit/decuplat. Consumul de energie care depinde de aplicații atunci când consumatorul este cuplat este adăugat de simulator și nu este descris în continuare.
Tabelul 12
Cererea de energie mecanică a PTO cu consumatorii opriți, pentru camioane grele
Variante de proiectare din perspectiva pierderilor de putere (în comparație cu o transmisie fără PTO și/sau mecanism de acționare a PTO) |
Pierderea de energie |
|
Alte piese afectate prin rezistență (frecare) de pierderi de cuplu |
||
Arbori / roți dințate (P247) |
Alte elemente (P248) |
[W] |
o singură roată dințată cuplată situată deasupra nivelului de ulei specificat (fără angrenare suplimentară) |
— |
0 |
numai arborele de transmisie al PTO |
ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă |
50 |
numai arborele de transmisie al PTO |
ambreiaj multidisc |
350 |
numai arborele de transmisie al PTO |
ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO |
3 000 |
arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă |
150 |
arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj multidisc |
400 |
arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO |
3 050 |
arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă |
200 |
arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj multidisc |
450 |
arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate |
ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO |
3 100 |
PTO cu 1 sau mai multe angrenaje, fără ambreiaj |
— |
1 500 |
În cazul în care sunt montate mai multe prize de putere la transmisie, se va declara doar componenta cu cele mai mari pierderi, în conformitate cu tabelul 12, pentru combinația criteriilor sale «PTOShaftsGearWheels» și «PTOShaftsOtherElements». În cazul camioanelor medii și al autobuzelor grele, nu se prevede declararea unor PTO din transmisie.
(*1) Regulamentul nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce privește construcția generală a acestora (JO L 52, 23.2.2018, p. 1).
(*2) Regulamentul nr. 48 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă (JO L 14, 16.1.2019, p. 42).
(*3) Regulamentul nr. 122 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) - Specificații tehnice uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește sistemele de încălzire ale acestora (JO L 19, 24.1.2020, p. 42).”
ANEXA X
Anexa X se modifică după cum urmează:
(1) |
la punctul 2, titlul se înlocuiește cu următorul text: „Definiții În sensul prezentei anexe, pe lângă definițiile incluse în Regulamentul ONU nr. 54 (1) și în Regulamentul ONU nr. 117 (2) se aplică următoarele definiții: (1) Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41)." (2) Regulamentul nr. 117 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea pneurilor în ceea ce privește emisiile sonore de rulare și/sau aderența pe suprafețele umede și/sau rezistența la rulare [2016/1350] (JO L 218, 12.8.2016, p. 1).”;" |
(2) |
la punctul 2 subpunctul 3 litera (b), se adaugă „;” la sfârșitul tezei; |
(3) |
la punctul 2 subpunctul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
(4) |
la punctul 2 subpunctul 3 litera (f), textul „CEE-ONU” se înlocuiește cu „ONU”; |
(5) |
la punctul 2 se adaugă următorul punct:
(3) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).”;" |
(6) |
la punctul 3.1, textul „ISO/TS” se înlocuiește cu „IATF”; |
(7) |
punctul 3.2 se înlocuiește cu următorul text:
(4) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1)." (5) Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 325, 16.12.2019, p. 1)”;" |
(8) |
punctul 3.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(9) |
punctul 3.4.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(10) |
punctul 3.4.4 se înlocuiește cu următorul text: „În conformitate cu articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/858, nu este necesară aplicarea unei mărci de omologare de tip pe pneurile certificate în conformitate cu prezentul regulament.”; |
(11) |
la punctul 4.2 se introduce următoarea teză la final: „Încercările trebuie efectuate asupra unor pneuri de încercare noi în sensul definiției de la punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 117.”; |
(12) |
la punctul 4.4.1, ultima teză se elimină. |
(13) |
punctul 4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(14) |
punctul 4.4.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(15) |
la punctul 4.4.3, se inserează următoarele puncte:
|
(16) |
la apendicele 1 punctul 4, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
|
(17) |
la apendicele 1, punctul 7.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(18) |
la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
(19) |
la apendicele 2 secțiunea II, punctul 0.4 se înlocuiește cu următorul text:
|
(20) |
la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
(21) |
la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.11 se înlocuiește cu următorul text:
|
(22) |
la apendicele 2 secțiunea I se introduc următoarele puncte:
(6) Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci (JO L 201, 30.7.2008, p. 70).”;" |
(23) |
la secțiunea II din apendicele 2, punctul 6.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
(24) |
la secțiunea II din apendicele 2, punctul 8.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(25) |
în tabelul 1 din apendicele 3, textul din al nouălea rând prima coloană se înlocuiește cu următorul text: „Tyre Size Designation”; |
(26) |
în tabelul 1 din apendicele 3 se introduc următoarele două rânduri:
|
(27) |
la apendicele 4, punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
(1) Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41).
(2) Regulamentul nr. 117 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea pneurilor în ceea ce privește emisiile sonore de rulare și/sau aderența pe suprafețele umede și/sau rezistența la rulare [2016/1350] (JO L 218, 12.8.2016, p. 1).”;
(3) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).”;
(4) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).
(5) Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 325, 16.12.2019, p. 1)”;
(6) Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci (JO L 201, 30.7.2008, p. 70).”;”
ANEXA XI
„ANEXA Xa
CONFORMITATEA OPERĂRII SIMULATORULUI ȘI A PROPRIETĂȚILOR LEGATE DE EMISIILE DE CO2 ȘI DE CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ALE COMPONENTELOR, UNITĂȚILOR TEHNICE SEPARATE ȘI SISTEMELOR: PROCEDURA ÎNCERCĂRII DE VERIFICARE
1. Introducere
Prezenta anexă stabilește cerințele aplicabile procedurii încercării de verificare, care este procedura de încercare utilizată pentru verificarea emisiilor de CO2 ale camioanelor medii și grele.
Procedura încercării de verificare constă într-o încercare efectuată pe drum în scopul verificării emisiilor de CO2 ale vehiculelor noi, după producție. Procedura trebuie efectuată de către producătorii de vehicule și trebuie supervizată de autoritatea de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului.
În timpul procedurii încercării de verificare se măsoară cuplul și viteza la roțile motrice, turația motorului, consumul de combustibil și treapta de viteză ale vehiculului, precum și ceilalți parametri relevanți enumerați la punctul 6.1.6. Datele măsurate se utilizează ca date de intrare ale simulatorului, care utilizează datele de intrare privind vehiculul și informațiile de intrare provenite din determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculului. Pentru simularea procedurii încercării de verificare, se utilizează ca date de intrare cuplul la roată și viteza de rotație a roților măsurate instantaneu, precum și turația motorului. Pentru a trece de procedura încercării de verificare, emisiile de CO2 calculate pe baza consumului de combustibil măsurat trebuie să corespundă valorii emisiilor de CO2 rezultate în simularea procedurii încercării de verificare, în limitele de toleranță prevăzute la punctul 7. Figura 1 prezintă o imagine schematică a metodei aplicate pentru procedura încercării de verificare Etape de evaluare derulate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare sunt descrise în apendicele 1 la prezenta anexă.
În cadrul procedurii încercării de verificare, se va verifica și corectitudinea setului de date de intrare privind vehiculul provenite din certificarea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor pentru a verifica datele și procesul de prelucrare a datelor. Corectitudinea datelor de intrare privind componentele, unitățile tehnice separate și sistemele, relevante pentru rezistența aerului și rezistența la rulare ale vehiculului sunt verificate în conformitate cu punctul 6.1.1.
Figura 1
Imagine schematică a metodei aplicate pentru procedura încercării de verificare
2. Definiții
În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții:
(1) |
«setul de date relevante pentru încercarea de verificare» înseamnă un set de date de intrare pentru componente, unități tehnice separate și sisteme, precum și informații de intrare utilizate pentru determinarea emisiilor de CO2 ale unui vehicul relevant pentru procedura încercării de verificare; |
(2) |
«vehicul relevant pentru procedura încercării de verificare» înseamnă un vehicul nou pentru care s-a determinat și s-a declarat în conformitate cu articolul 9 o valoare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil; |
(3) |
«masa reală corectată a vehiculului» înseamnă masa reală corectată a vehiculului conform definiției de la punctul 2 subpunctul 4 din anexa III; |
(4) |
«masa efectivă a vehiculului pentru VTP» înseamnă masa reală a vehiculului conform definiției de la articolul 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012, dar cu rezervorul plin și incluzând masa suplimentară a echipamentelor de măsurare, conform punctului 5 (echipamentele de măsurare), plus masa efectivă a remorcii sau semiremorcii, dacă se impune conform punctului 6.1.4.1; |
(5) |
«masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă» înseamnă masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcina utilă aplicată în procedura încercării de verificare conform punctului 6.1.4.2; |
(6) |
«puterea la roți» înseamnă puterea totală la roțile motrice ale unui vehicul, care depășește toate rezistențele la înaintare la roată, calculată în simulator pe baza cuplului și a vitezei de rotație măsurate la roțile motrice; |
(7) |
«semnalului rețelei zonei de comandă» sau «semnal CAN» înseamnă un semnal de la conexiunea cu unitatea de control electronică a vehiculului astfel cum se menționează la punctul 2.1.5 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011; |
(8) |
«operare urbană» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze mai mici de 50 km/h; |
(9) |
«operare rurală» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze cuprinse între minimum 50 km/h și maximum 70 km/h; |
(10) |
«operare pe autostradă» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze mai mari de 70 km/h; |
(11) |
«diafonie» înseamnă semnalul la ieșirea principală a unui senzor (My), produs de o mărime măsurabilă (Fz) care acționează pe senzor și care este alta decât mărimea măsurabilă desemnată pentru această ieșire; alocarea sistemului de coordonate este definită în conformitate cu standardul ISO 4130. |
3. Selectarea vehiculelor
Numărul de vehicule noi care urmează să fie încercate pentru fiecare an de producție trebuie să garanteze că variațiile relevante ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor utilizate sunt acoperite de procedura de încercare de verificare. Selectarea vehiculelor pentru încercarea de verificare se bazează pe cerințele următoare:
(a) |
Vehiculele supuse încercării de verificare sunt selectate dintre vehiculele din linia de producție pentru care s-a determinat și s-a declarat în conformitate cu articolul 9 o valoare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil. Componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele montate în sau pe vehicul trebuie să facă parte din producția de serie și să corespundă cu cele montate la data producției vehiculului. |
(b) |
Selectarea vehiculelor se efectuează de către autoritatea de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, pe baza propunerilor producătorului de vehicule. |
(c) |
Pentru încercarea de verificare se selectează doar vehicule cu o singură axă motoare. |
(d) |
Se recomandă includerea în fiecare încercare de verificare a seturilor de date relevante pentru componentele de interes și cu cele mai mari cifre de vânzare pentru fiecare producător. Componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele pot fi supuse verificării fie fiind instalate toate pe un vehicul, fie fiind instalate pe vehicule diferite. Pe lângă criteriul celor mai mari cifre ale vânzărilor, autoritate de omologare menționată la litera (b) decide dacă este necesar să se includă în încercarea de verificare și alte vehicule cu date relevante ale motorului, axei și transmisiei. |
(e) |
Vehiculele care utilizează valori standard pentru certificarea emisiilor de CO2 ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor lor în locul valorilor măsurate pentru transmisie și pentru pierderile axei nu trebuie selectate pentru încercarea de verificare atât timp cât se produc vehicule care respectă cerințele de la literele (a)-(c) și care utilizează diagrame de pierderi pentru aceste componente, unități tehnice separate sau sisteme la certificarea emisiilor de CO2. |
(f) |
Numărul minim de vehicule diferite cu combinații diferite ale seturilor de date relevante pentru încercarea de verificare, care trebuie supuse încercării de verificare în fiecare an se bazează pe cifrele de vânzări ale producătorului de vehicule, astfel cum se prevede în tabelul 1. Tabelul 1 Determinarea numărului minim de vehicule care urmează să fie supuse încercării de către producătorul de vehicule
|
(g) |
Producătorul vehiculului finalizează încercarea de verificare în termen de 10 luni de la data selectării vehiculului pentru încercarea de verificare. |
4. Condiții privind vehiculul
Fiecare vehicul care este supus încercării de verificare trebuie să fie în starea corespunzătoare celei în care se intenționează să fie introdus pe piață. Nu sunt permise modificări ale elementelor hardware precum lubrifianții sau ale elementelor software precum unitățile de control auxiliare. Pneurile pot fi înlocuite cu pneuri pentru încercări de dimensiuni similare (± 10 %).
Se aplică dispozițiile de la punctele 3.3-3.6 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
4.1 Rodajul vehiculului
Rodajul vehiculului nu este obligatoriu. Dacă kilometrajul total al vehiculului de încercare este mai mic de 15 000 km, simulatorul aplică rezultatului încercării un coeficient de evoluție conform definiției din apendicele 1. Kilometrajul total al vehiculului de încercare este indicat de citirea odometrului la începutul măsurării consumului de combustibil. Kilometrajul la începutul etapei de încălzire trebuie să fie de maximum 20 000 km.
4.2 Combustibil și lubrifianți
Toți lubrifianții trebuie să fie identici cu cei folosiți când vehiculul este introdus pe piață.
Pentru măsurarea consumului de combustibil descrisă la punctul 6.1.5 se utilizează combustibilul disponibil pe piață. În caz de dezacord, combustibilul este combustibilul de referință corespunzător menționat în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
Rezervorul de combustibil trebuie să fie plin la începutul etapei de încălzire a vehiculului. Nu se permite realimentarea cu combustibil a vehiculului între începutul etapei de încălzire și sfârșitul măsurării consumului de combustibil.
Puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare de determină în conformitate cu punctul 3.2 din anexa V. Proba de combustibil se extrage din rezervor după încălzirea vehiculului. În cazul motoarelor cu dublă alimentare, această procedură se aplică ambilor combustibili.
5. Echipamentul de măsurare
Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025. Toate echipamentele de măsurare de referință ale laboratorului, utilizate pentru calibrare și verificare, trebuie să fie identificabile pe baza standardelor naționale sau internaționale.
5.1 Cuplul la roată
Cuplul direct la toate axele motoare se măsoară cu unul dintre următoarele sisteme de măsurare care îndeplinesc cerințele enumerate în tabelul 2:
(a) |
senzor de cuplu la butuc; |
(b) |
senzor de cuplu la jantă; |
(c) |
senzor de cuplu la semiarbore. |
Abaterea se măsoară în timpul încercării de verificare prin aducerea la zero a sistemului de măsurare a cuplului în conformitate cu punctul 6.1.5.4, după încălzirea vehiculului conform punctului 6.1.5.3, prin ridicarea axei și măsurarea cuplului la aceasta din nou, direct după încercarea de verificare realizată conform punctului 6.1.5.6.
Pentru ca rezultatul încercării să fie valabil, trebuie să se demonstreze existența unei abateri maxime (suma valorilor absolute pentru ambele roți) a sistemului de măsurare a cuplului în cursul procedurii de încercare de verificare de 1,5 Nm din intervalul de etalonare a unui senzor de cuplu.
5.2 Viteza vehiculului
Viteza înregistrată a vehiculului se bazează pe semnalul CAN.
5.3 Treapta de viteză angajată
În cazul vehiculelor cu cutii de viteze SMT și AMT, treapta de viteză angajată este calculată de simulator pe baza turației măsurate a motorului, a vitezei vehiculului, a dimensiunilor pneurilor și a rapoartelor de transmisie ale vehiculului, în conformitate cu apendicele 1. Turația motorului este preluată de simulator din datele de intrare, astfel cum se definește la punctul 5.4.
În cazul vehiculelor cu cutii de viteze AMT, treapta de viteză angajată și starea convertizorului de cuplu (activ sau inactiv) se preiau de la semnalele CAN.
5.4 Turația motorului
Turația motorului se înregistrează din semnalele CAN, OBD sau ale unor sisteme de măsurare alternative care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2.
5.5. Viteza de rotație a roților pe axa motoare
Viteza de rotație a roților stânga și dreapta de pe axa motoare se înregistrează din semnalele CAN sau ale unor sisteme de măsurare alternative care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2.
5.6. Viteza de rotație a ventilatorului
Se înregistrează viteza de rotație a ventilatoarelor de răcire a motorului neacționate electric. În acest scop, se utilizează fie semnalul CAN, fie, alternativ, un senzor extern care îndeplinește cerințele prevăzute în tabelul 2.
În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric, trebuie înregistrate valorile intensității și tensiunii curentului la bornele motorului electric sau invertorului. Prin înmulțirea acestor două valori ale semnalelor se calculează puterea electrică la borne, iar valoarea rezultată este disponibilă sub formă de semnal cu rezoluție temporală ca dată de intrare în simulator. În cazul mai multor ventilatoare de răcire a motorului acționate electric, se furnizează suma puterilor electrice la borne.
5.7 Sistemul de măsurare a combustibilului
Consumul de combustibilul se măsoară la bord, cu un dispozitiv de măsurare care folosește una dintre metodele următoare:
— |
Măsurarea masei combustibilului. Dispozitivul de măsurare a combustibilului trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 2 pentru sistemul de măsurare a masei combustibilului. |
— |
Măsurarea volumului combustibilului, împreună cu corecția pentru dilatarea termică a combustibilului. Dispozitivul de măsurare a masei combustibilului și dispozitivul de măsurare a temperaturii combustibilului trebuie să îndeplinească cerințele privind precizia prevăzute în tabelul 2 pentru sistemul de măsurare a volumului combustibilului. Valorile măsurate ale debitelor volumice ale combustibilului se transformă în debite masice cu ajutorul următoarelor ecuații: |
m fuel,i = V fuel,i ·ρi
unde:
mfuel, i |
= |
Debit masic al combustibilului pentru eșantionul i [g/h] |
ρ0 |
= |
Densitatea combustibilului utilizată pentru încercarea de verificare în (g/dm3). Densitatea este determinată în conformitate cu anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. Dacă în încercarea de verificare se folosește motorină, se poate utiliza și valoarea medie a intervalului de densități pentru combustibilii de referință B7, în conformitate cu anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. |
t0 |
= |
Temperatura combustibilului care corespunde densității ρ0 pentru combustibilul de referință [°C] |
ρi |
= |
Densitatea combustibilului de încercare pentru eșantionul i [g/dm3] |
Vfuel, i |
= |
Debit volumic al combustibilului pentru eșantionul i [dm3/h] |
ti |
= |
Temperatura măsurată a combustibilului pentru eșantionul i [°C] |
β |
= |
Factorul de corecție a temperaturii (0,001 K-1). |
În cazul motoarelor cu dublă alimentare, debitul combustibilului se măsoară separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.
5.8. Masa vehiculului
Masele următoare ale vehiculului sunt măsurate cu echipamente care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2:
(a) |
masa efectivă a vehiculului pentru VTP; |
(b) |
masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă. |
5.9. Cerințe generale pentru măsurătorile la bord conform specificaților de la punctele 5.1-5.8
Datele de intrare conform celor prevăzute la punctul 6.1.6. Datele din tabelul 4 rezultă din măsurători. Toate datele trebuie să fie înregistrate la o frecvență de minimum 2 Hz sau la frecvența recomandată de producătorul echipamentului, reținându-se valoarea cea mai mare.
Datele de intrare pentru simulator pot fi compuse din datele provenite de la mai multe dispozitive de înregistrare. Cuplul și viteza de rotație la roți se înregistrează într-un singur sistem de înregistrare a datelor. Dacă se utilizează sisteme diferite de înregistrare a datelor pentru celelalte semnale, trebuie înregistrat un semnal comun, precum viteza vehiculului, pentru a asigura alinierea corectă în timp a semnalelor. Sincronizarea semnalelor are ca rezultat cel mai înalt coeficient de corelație înregistrat de diferite înregistratoare cronologice de date.
Toate echipamentele de măsură utilizate trebuie să îndeplinească cerințele privind precizia din tabelul 2. Echipamentele care nu sunt enumerate în tabelul 2 trebuie să îndeplinească cerințele de precizie prevăzute în tabelul 2 din anexa V.
Tabelul 2
Cerințe pentru sistemele de măsurare
Sistem de măsurare |
Acuratețea |
Timpul de urcare (1) |
||||||||
Factorul de echilibrare pentru masa vehiculului |
50 kg sau < 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mică |
— |
||||||||
Viteza de rotație a roților |
< 0,5 % din citire la 80 km/h |
≤ 1 s |
||||||||
Debitul masic de combustibil pentru combustibili lichizi (2) |
< 1,0 % din citire sau < 0,2 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare |
— |
||||||||
Debitul masic de combustibil pentru combustibili gazoși (2) |
< 1,0 % din citire sau < 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare |
— |
||||||||
Sistemul de măsurare a volumului de combustibil (2) |
< 1,0 % din citire sau < 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare |
— |
||||||||
Temperatura combustibilului |
± 1 °C |
≤ 2 s |
||||||||
Senzor pentru măsurarea vitezei de rotație a ventilatorului de răcire |
< 0,4 % din citire sau < 0,2 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea |
≤ 1 s |
||||||||
Tensiunea |
< 2 % din citire sau < 1 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea |
≤ 1 s |
||||||||
Curentul |
< 2 % din citire sau < 1 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea |
≤ 1 s |
||||||||
Turația motorului |
Astfel cum se prevede în anexa V. În cazul vehiculelor cu funcție de oprire-pornire pentru motor, se verifică dacă turația motorului se înregistrează corect și la niveluri inferioare turației de mers în gol. |
|||||||||
Cuplul la roată |
Pentru calibrarea de 10 kNm (pe întregul interval de calibrare):
|
< 0,1 s |
Valorile pentru calibrarea maximă trebuie să fie valorile maxime preconizate pentru toate încercările realizate cu sistemul de măsurare respectiv, înmulțite cu un factor arbitrar mai mare ca 1, dar mai mic sau egal cu 2. Pentru sistemul de măsurare a cuplului, calibrarea maximă poate fi limitată la 10 kNm.
În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea pentru calibrarea maximă a sistemului de măsurare a debitului masic al combustibilului sau a volumului combustibilului se determină conform cerințelor stabilite la punctul 3.5 din anexa V. Valoarea pentru calibrarea maximă pentru măsurarea volumului combustibilului se determină împărțind valorile maxime de calibrare pentru debitul masic al combustibilului la valoarea densității, ρ0, definită conform punctului 5.7.
Precizia indicată trebuie să fie respectată de suma valorilor unice ale preciziilor în cazul în care se utilizează mai mult de o scară.
5.10. Cuplul motorului
Cuplul motorului se înregistrează în timpul procedurii de încercare de verificare, în scopul evaluării emisiilor poluante. Valoarea semnalată trebuie să corespundă cerințelor privind valoarea cuplul motorului prevăzute în tabelul 1 de la punctul 2.2 al apendicelui 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
5.11. Emisii poluante
Pentru măsurarea emisiilor poluante, se folosesc aparatura de măsură și procedurile prevăzute la apendicele 1-4 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. Evaluarea datelor trebuie să furnizeze valoarea debitului masic instantaneu al emisiilor, astfel cum este prevăzut în tabelul 4 de la punctul 6.1.6, ca dată de intrare în simulator.
Pe baza acestor semnale de intrare, simulatorul calculează automat emisiile de poluanți specifice frânelor măsurate în cadrul încercării de verificare (BSEM) astfel cum este prevăzut în partea B a apendicelui 1 la prezenta anexă. Rezultatele sunt apoi automat scrise în fișierul cu rezultatele generat de simulator, în conformitate cu punctul 8.13.14. Nu se aplică cerințele suplimentare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 582/2011 cu privire la evaluarea datelor (de exemplu, ferestre de lucru mecanic, ferestre pentru media mobilă), la începerea încercării și la efectuarea cursei (ciclului) de încercare.
În procedura încercării de verificare nu se aplică criteriile de acceptare/respingere privind emisiile poluante.
6. Procedura de încercare
6.1 Pregătirea vehiculului
Vehiculul este extras din producția de serie și este selectat astfel cum se prevede la punctul 3.
6.1.1. Verificarea și prelucrarea datelor și informațiilor de intrare
Evidențele producătorului și dosarul cu informații pentru client în cazul vehiculului selectat se utilizează ca bază pentru verificarea datelor de intrare. Numărul de identificare a vehiculului pentru vehiculul selectat trebuie să fie identic cu numărul de identificare a vehiculului din evidențele producătorului și din dosarul cu informații pentru client.
La cererea autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, producătorul vehiculului prezintă, în termen de 15 zile lucrătoare, evidențele producătorului, informațiile de intrare și datele de intrare necesare pentru operarea simulatorului, precum și certificarea proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil pentru toate componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele relevante.
6.1.1.1 Verificarea componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor și a datelor și informațiilor de intrare
Trebuie efectuate verificările următoare pentru componentele, unitățile tehnice separate și sistemele montate pe vehicul:
(a) |
Integritatea simulatorului: integritatea hash-ului criptografic al evidențelor producătorului în conformitate cu articolul 9 alineatul (3), recalculată în timpul procedurii de încercare de verificare cu instrumentul de hashing, trebuie să fie verificată prin comparație cu hash-ul criptografic din certificatul de conformitate; |
(b) |
Date privind vehiculul: numărul de identificare a vehiculului, configurația axelor, dispozitivele auxiliare selectate și tehnologia prizei de putere, treptele de viteză dezactivate (conform punctului 6.2 din anexa III) și cerințele privind dispozitivele aerodinamice active (conform punctului 3.3.1.5 din anexa VIII) trebuie să corespundă cu vehiculul selectat; |
(c) |
Limitările cuplului motorului declarate ca date de intrare în simulator se verifică în cadrul VTP dacă sunt declarate pentru oricare dintre cele mai înalte trepte de viteză reprezentând 50 % din totalul acestora (de exemplu, pentru oricare dintre treptele 7-12 la o transmisie cu 12 trepte de viteză), precum și dacă se aplică oricare dintre cazurile următoare:
Pentru oricare dintre limitele de cuplu supuse unei verificări, trebuie să se demonstreze că 99 % dintre valorile cuplului motorului înregistrate în timpul măsurării consumului de combustibil în treapta de viteză relevantă nu au depășit valoarea declarată cu mai mult de 5 %. În acest scop, încercarea de verificare trebuie să cuprindă etape de accelerare cu debit de combustibil maxim în treptele de viteză respective. Verificarea se realizează pe baza cuplului motorului înregistrat conform punctului 5.10. Verificarea limitării cuplul motorului se poate efectua și doar ca încercare separată, constând în accelerări la sarcină maximă, fără alte obligații de evaluare a încercării. |
(d) |
Date privind componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele: numărul de certificare și tipul modelului imprimate pe certificatul proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și volumul de combustibil trebuie să corespundă componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor instalate în vehiculul selectat; |
(e) |
Hash-ul datelor de intrare ale simulatorului și al informațiilor de intrare trebuie să corespundă hash-ului imprimat pe certificatul proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și volumul de combustibil pentru componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele următoare:
|
6.1.1.2. Verificarea masei vehiculului
La cererea autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, masele determinate de producători se verifică în conformitate cu punctul 2 din apendicele 2 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1230/2012. În cazul în care verificarea nu confirmă valorile declarate, se determină masa reală corectată, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 4 din anexa III la prezentul regulament.
6.1.1.3. Acțiunile avute în vedere
Dacă există discrepanțe la nivelul numărului de certificare sau al hash-ului criptografic al unuia sau mai multor fișiere privind componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1 litera (e) subpunctele (1)-(8), fișierul cu date de intrare corecte, care îndeplinește verificările prevăzute la punctele 6.1.1.1 și 6.1.1.2, înlocuiește datele incorecte pentru toate acțiunile viitoare. Aceleași dispoziții se aplică în cazul oricăror alte informații incorecte identificate cu privire la punctul 6.1.1.1 subpunctele (b) și (c).
Dacă rezultatele verificării evidențelor producătorului și dosarului cu informații pentru client nu sunt satisfăcătoare sau nu este disponibil un set complet de date de intrare cu certificate corecte ale proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil pentru componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1 litera (e) subpunctele 1-8, încercarea de verificare se încheie și vehiculul nu trece de procedura încercării de verificare.
6.1.2. Etapa de rodaj
Se permite o etapă de rodaj de maximum 15 000 km conform înregistrării odometrului. În cazul deteriorării oricăreia dintre componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1, componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele pot fi înlocuite cu componente, unități tehnice separate sau sisteme echivalente, cu același număr de certificare. Înlocuirea trebuie să fie documentată în raportul de încercare.
Toate componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele trebuie să fie verificate înainte de măsurători pentru a exclude condițiile neobișnuite, precum nivelurile incorecte ale uleiului, filtrele de aer cuplate sau avertismentele sistemului de diagnostic de la bord.
6.1.3. Configurarea echipamentelor de măsurare
Toate sistemele de măsurare trebuie să fie calibrate în conformitate cu dispozițiile producătorului echipamentului. În lipsa unor astfel de dispoziții, se urmează recomandările producătorului echipamentului în vederea calibrării.
După etapa de rodaj, vehiculul trebuie echipat cu sistemele de măsurare prevăzute la punctul 5.
6.1.4. Configurarea vehiculului de încercare pentru măsurarea consumului de combustibil
6.1.4.1. Configurația vehiculului
Tractoarele din grupa de vehicule definită în tabelele 1 și 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu orice tip de semiremorcă, cu condiția să se poată aplica sarcina definită mai jos.
Camioanele rigide din grupa de vehicule definită în tabelele 1 și 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu remorcă, dacă au montat un dispozitiv de remorcare. Se poate utiliza orice tip de caroserie sau alt dispozitiv pentru transportul sarcinilor utile prevăzute la punctul 6.1.4.2. Caroseriile camioanelor rigide pot fi diferite de caroseriile standard prevăzute la punctul 2 din apendicele 4 la anexa VIII.
Furgoanele din grupele de vehicule definite în tabelul 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu caroseriile finale ale vehiculului complet sau completat.
6.1.4.2. Sarcina utilă a vehiculului
În cazul camioanelor grele din grupele 4 și următoarele, sarcina utilă a vehiculului trebuie să fie stabilită astfel încât masa totală a vehiculului supus încercării să fie cel puțin egală cu 90 % din masa maximă tehnic admisibilă, în conformitate cu Directiva 96/53/CE (*) a Consiliului, a vehiculului sau combinației de vehicule în cauză.
În cazul camioanelor grele din grupele 1s, 1, 2 și 3 și al camioanelor medii, sarcina utilă trebuie să se încadreze între 55 % și 75 % din masa maximă tehnic admisibilă, în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului, a vehiculului sau combinației de vehicule în cauză.
6.1.4.3. Presiunea de umflare a pneurilor
Presiunea de umflare a pneurilor trebuie să fie reglată conform recomandările producătorului, cu o abatere maximă de mai puțin de 10 %. Pneurile semiremorcii pot să fie diferite de pneurile standard prevăzute în tabelul 2 din partea B a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 661/2009 pentru certificarea pneurilor din punctul de vedere al emisiilor de CO2.
6.1.4.4. Reglajele dispozitivelor auxiliare
Toate reglajele care influențează cererea de energie auxiliară trebuie să fie setate la consumul minim rezonabil de energie atunci când este posibil. Aerul condiționat trebuie să fie oprit și ventilarea cabinei trebuie să fie setată la o valoare inferioară debitului masic mediu. Consumatorii de energie suplimentari, care nu sunt necesari pentru operarea vehiculului, trebuie să fie opriți. Dispozitivele externe de furnizare de energie la bord, precum bateriile externe, sunt permise doar pentru operarea echipamentelor de măsură suplimentare în vederea procedurii de încercare de verificare, enumerate în tabelul 2, dar nu trebuie să alimenteze cu energie echipamentele care vor fi prezente pe vehicul la introducerea sa pe piață.
6.1.4.5. Regenerarea filtrului de particule
Înainte de încercarea de verificare, dacă este cazul, se inițiază regenerarea filtrului de particule. Se aplică dispozițiile de la punctul 4.6.10 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
6.1.5. Încercarea de verificare
6.1.5.1. Alegerea traseului
Traseul ales pentru încercarea de verificare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 3. Traseele pot să includă atât drumuri publice, cât și drumuri private.
6.1.5.2. Precondiționarea vehiculului
Nu se permit alte activități de precondiționare a vehiculului, cu excepția celor prevăzute la punctul 6.1.5.3.
6.1.5.3. Încălzirea vehiculului
Înainte de începerea măsurării consumului de combustibil, vehiculul trebuie să efectueze un parcurs pentru încălzire, astfel cum se prevede în tabelul 3. Etapa de încălzire nu este luată în considerare în evaluarea încercării de verificare.
Înainte de începerea încălzirii, sistemele portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) se verifică și se calibrează în conformitate cu procedurile prevăzute în apendicele 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
6.1.5.4. Aducerea la zero a echipamentelor de măsurare a cuplului
Aducerea la zero a senzorilor de cuplu este realizată astfel:
— |
Se aduce vehiculul la repaus; |
— |
Se ridică deasupra solului roțile cu aparatura de măsură, astfel încât roțile să se poată roti liber, fără să se aplice un cuplu extern senzorului de cuplu; |
— |
Se efectuează aducerea la zero a amplificatorului care citește senzorii. Aducerea la zero trebuie să se finalizeze în mai puțin de 20 de minute. |
6.1.5.5. Măsurarea consumului de combustibil și înregistrarea semnalului aferent emisiilor poluante
Măsurarea consumului de combustibil începe imediat după aducerea la zero a echipamentului de măsurare a cuplului la roată, cu vehiculul în staționare. În timpul măsurării, vehiculul trebuie condus într-un mod în care sunt evitate frânările inutile ale vehiculului, apăsarea pedalei de accelerație și abordarea agresivă a virajelor. Se utilizează setarea pentru sistemele avansate de asistență pentru conducătorul auto care este activată automat la punerea contactului vehiculului, iar schimbarea vitezelor trebuie efectuată de către sistemul automat (în cazul cutiilor de viteze AMT sau APT) și trebuie folosit sistemul automat de control al vitezei de croazieră (dacă este cazul). Durata măsurătorii consumului de combustibil trebuie să se încadreze în toleranțele prevăzute în tabelul 3. Măsurarea consumului de combustibil se încheie cu vehiculul în staționare, direct înainte de măsurarea abaterii echipamentului de măsurare a cuplului.
Înregistrarea semnalelor relevante pentru evaluarea emisiilor poluante trebuie să înceapă cel târziu odată cu măsurarea consumului de combustibil și să se încheie simultan cu măsurarea consumului de combustibil.
Se introduc în simulator valorile aferente întregii secvențe de încercare, începând cu cea înregistrată pentru ultimul interval temporal de măsurare de 0,5 s al etapei de repaus, după aducerea la zero a senzorilor de cuplu, și încheind cu cea înregistrată pentru primul interval temporal de măsurare de 0,5 s al etapei de repaus.
6.1.5.6. Măsurarea abaterii echipamentului de măsurare a cuplului
Direct după măsurarea consumului de combustibil se înregistrează abaterea echipamentului de măsurare a cuplului în aceleași condiții ale vehiculului ca în timpul procesului de aducere la zero. Dacă măsurarea consumului de combustibil se încheie înainte de oprirea vehiculului pentru efectuarea măsurării abaterii, vehiculul trebuie oprit în maximum 5 minute pentru măsurarea abaterii. Abaterea fiecărui senzor de cuplu se calculează pe baza mediei unei secvențe de minimum 10 secunde.
Imediat după aceasta, valorile măsurate ale emisiilor se verifică în conformitate cu procedurile prevăzute la punctul 2.7 din apendicele 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
6.1.5.7. Condiții limită pentru încercarea de verificare
Condițiile limită care trebuie să fie îndeplinite pentru valabilitatea încercării de verificare sunt prevăzute în tabelele 3-3b.
Dacă vehiculul trece încercarea de verificare în conformitate cu punctul 7.3, încercarea este considerată valabilă chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile următoare:
— |
neatingerea valorilor minime pentru parametrii nr. 1, 2, 6 și 9; |
— |
depășirea valorilor maxime pentru parametrii nr. 3, 4, 5, 7, 8, 10 și 12; |
— |
depășirea valorilor maxime pentru parametrul nr. 7, dacă timpul total de încercare în alte condiții decât în repaus depășește 80 de minute. |
Tabelul 3
Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - toate grupele de vehicule
Nr. |
Parametru |
Min. |
Max. |
1 |
Faza de încălzire [minute] |
60 |
|
2 |
Viteza medie în timpul încălzirii [km/h] |
70 (5) |
100 |
3 |
Durata măsurării consumului de combustibil [minute] |
80 |
120 |
8 |
Temperatura ambiantă medie |
5 °C |
30 °C |
9 |
Condiții de drum uscat |
100 % |
|
10 |
Condiții de drum cu zăpadă sau gheață |
|
0 % |
11 |
Altitudinea drumului față de nivelul mării [m] |
|
800 |
12 |
Durata mersului continuu la ralanti în staționare [minute] |
|
3 |
Tabelul 3a
Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - grupele de vehicule 4, 5, 9, 10
Nr. |
Parametru |
Min. |
Max. |
4 |
Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță |
2 % |
8 % |
5 |
Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță |
7 % |
13 % |
6 |
Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță |
79 % |
— |
7 |
Proporția timpului de mers la ralanti în staționare |
|
5 % |
Tabelul 3b
Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - alte camioane grele și medii
Nr. |
Parametru |
Min. |
Max. |
4 |
Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță |
10 % |
50 % |
5 |
Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță |
15 % |
25 % |
6 |
Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță |
25 % |
— |
7 |
Proporția timpului de mers la ralanti în staționare |
|
10 % |
În cazul existenței unor condiții de trafic extraordinare, încercarea de verificare trebuie să fie repetată.
6.1.6. Raportarea datelor
Datele înregistrate în timpul procedurii încercării de verificare trebuie raportate autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, după cum urmează:
Datele înregistrate trebuie raportate la un semnal constant de 2 Hz, astfel cum se prevede în tabelul 4. Datele înregistrate la frecvențe mai mari de 2 Hz trebuie convertite la 2 Hz prin realizarea mediei intervalelor de timp în jurul nodurilor de 2 Hz. În cazul eșantionării la 10 Hz, de exemplu, primul nod de 2 Hz este definit de media de la secunda 0,1 la 0,5, al doilea nod este definit de media de la secunda 0,6 la 1,0. Marcajul temporal pentru fiecare nod este ultimul marcaj temporal pe nod, și anume 0,5, 1,0, 1,5 etc.
Tabelul 4
Formatul de raportare a datelor pentru datele măsurate destinate simulatorului în cadrul încercării de verificare
Cantitate |
Unitate |
Identificator coloană în fișierul de intrare |
Observație |
nod temporal |
[s] |
<t> |
|
viteza vehiculului |
[km/h] |
<v> |
|
turația motorului |
[rpm] |
<n_eng> |
|
viteza ventilatorului de răcire a motorului |
[rpm] |
<n_fan> |
În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate altfel decât electric: |
puterea electrică a ventilatorului de răcire a motorului |
[W] |
<Pel_fan> |
În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric: |
cuplul la roata din stânga |
[Nm] |
<tq_wh_left> |
|
cuplul la roata din dreapta |
[Nm] |
<tq_wh_right> |
|
viteza roții din stânga |
[rpm] |
<n_wh_left> |
|
viteza roții din dreapta |
[rpm] |
<n_wh_right> |
|
treapta de viteză |
[-] |
<gear> |
obligatoriu în cazul cutiilor de viteze APT |
Convertizor de cuplu activ |
[-] |
<TC_active> |
0 = inactiv (blocat); 1 = activ (deblocat); obligatoriu în cazul cutiilor de viteze AT; nu se aplică în cazul celorlalte tipuri de transmisie |
debit de combustibil |
[g/h] |
<fc_X> |
Debitul masic al combustibilului, în conformitate cu punctul 5.7 (6) Variabila «X» este tipul de combustibil, conform tabelului 2 din apendicele 7 la anexa V la prezentul regulament, de exemplu, «<fc_Diesel CI>». Pentru motoare cu dublă alimentare, se introduce o coloană separată pentru fiecare combustibil. |
Cuplul motorului |
[Nm] |
<tq_eng> |
Cuplul motorului în conformitate cu punctul 5.10 |
Debitul masic al CH4 |
[g/s] |
<CH4> |
Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. |
Debitul masic al CO |
[g/s] |
<CO> |
|
Debitul masic al NMHC |
[g/s] |
<NMHC> |
Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. |
Debitul masic al NOx |
[g/s] |
<NOx> |
|
Debitul masic al THC |
[g/s] |
<THC> |
Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. |
Debitul particulelor în suspensie |
[#/s] |
<PN> |
|
Debitul masic al CO2 |
[g/s] |
|
|
În plus, se raportează datele prevăzute în tabelul 4. Aceste date se introduc direct în interfața grafică pentru utilizatorul simulatorului, când se evaluează procedura încercării de verificare.
Tabelul 4a
Formatul de raportare a datelor pentru informații suplimentare destinate simulatorului în cadrul încercării de verificare
Cantitate |
Unitate |
Observație |
NCV măsurată |
[MJ/kg] |
Puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, determinată în conformitate cu punctul 3.2 din anexa V. Această dată de intrare se introduce pentru toate tipurile de combustibili, inclusiv pentru motoare diesel CI (7). În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se introduc valori pentru ambii combustibili. |
Distanța parcursă în rodaj |
[km] |
În conformitate cu punctul 6.1.2. Pe baza acestor date de intrare, simulatorul corectează consumul de combustibil măsurat, în conformitate cu apendicele 1. |
Diametru ventilator |
[mm] |
Diametrul ventilatorului de răcire a motorului. Parametru fără relevanță în cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric. |
Abaterea senzorului de cuplu, roata din stânga |
[Nm] |
Mediile valorilor abaterilor senzorilor de cuplu, măsurate în conformitate cu punctul 6.1.5.6. |
Abaterea senzorului de cuplu, roata din dreapta |
[Nm] |
7. Evaluarea încercării
7.1. Valoare de introdus în simulator
(1) |
Se furnizează următoarele date de intrare și surse de date pentru simulator: Date și informații de intrare; |
(2) |
Evidențele producătorului; |
(3) |
Dosarul cu informații pentru client; |
(4) |
Rezultate prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4; |
(5) |
Alte informații suplimentare, în conformitate cu tabelul 4a. |
7.2. Etape de evaluare derulate de simulator
7.2.1. Verificarea procesului de prelucrare a datelor
Pe baza informațiilor și datelor de intrare (definite la punctul 7.1) simulatorul trebuie să reia simularea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil și să verifice rezultatele corespondente în evidențele producătorului și în dosarul cu informații pentru client puse la dispoziție de producător.
În cazul oricăror abateri, se aplică măsurile de remediere prevăzute la articolul 23.
7.2.2. Determinarea raportului CVTP
În cadrul evaluării încercării se compară emisiile de CO2 din timpul măsurătorilor cu emisiile de CO2 simulate. În scopul acestei comparații, simulatorul calculează raportul (CVTP) dintre emisiile specifice de CO2 măsurate și cele simulate pe totalul cursei (ciclului) pentru încercarea de verificare, folosind ecuația următoare:
unde:
CVTP |
= |
raportul dintre emisiile de CO2 măsurate și cele simulate în procedura încercării de verificare («raportul CVTP») |
n |
= |
număr de combustibili (2 pentru motoarele cu dublă alimentare, 1 pentru celelalte) |
CO2i |
= |
factor generic al emisiilor de CO2 (grame de CO2 per gram de combustibil) specifice tipului de combustibil utilizat, conform valorii introduse în simulator. |
BSFCm-c |
= |
consumul specific de combustibil măsurat și corectat pentru o etapă de rodaj, calculat conform punctului 2 din partea A a apendicelui 1 [g/kWh] |
BSFCsim |
= |
consumul specific de combustibil determinat de simulator conform punctului 3 din partea A a apendicelui 1 [g/kWh] |
7.3. Acceptarea/respingerea în urma verificării
Vehiculul este acceptat în urma încercării de verificare dacă raportul CVTP determinat în conformitate cu punctul 7.2.2 este cel mult egal cu toleranțele prevăzute în tabelul 5.
În vederea comparării cu emisiile de CO2 declarate ale vehiculului, în conformitate cu articolul 9, emisiile de CO2 verificate ale vehiculului se determină astfel:
CO2verified = CVTP × CO2declared
unde:
CO2verified |
= |
emisiile de CO2 verificate ale vehiculului, în [g/t-km] |
CO2declared |
= |
emisiile de CO2 declarate ale vehiculului, în [g/t-km] |
Dacă primul vehicul nu se încadrează în toleranțele pentru CVTP, se pot efectua încă două încercări la același vehicul sau se pot supune încercării încă două vehicule similare, la cererea producătorului vehiculului. Pentru evaluarea criteriului de trecere prevăzut în tabelul 5, se utilizează mediile rapoartelor CVTP din cel mult trei încercări. Dacă nu este îndeplinit criteriul de validare, vehiculul este respins în urma procedurii încercării de verificare.
Tabelul 5
Criterii de validare/respingere pentru încercarea de verificare
Criteriu de validare pentru procedura de încercare de verificare |
Raport CVTP ≤ 1,075 |
Dacă CVTP este mai mic decât 0,925, rezultatele trebuie raportate comisiei pentru analize suplimentare în vederea identificării cauzei.
8 Proceduri de raportare
Raportul de încercare este stabilit de producătorul vehiculului pentru fiecare vehicul supus încercării și include cel puțin următoarele rezultate ale încercării de verificare:
8.1. |
Generalități |
8.1.1. |
Denumirea și adresa producătorului vehiculului |
8.1.2. |
Adresa (adresele) fabricii(fabricilor) de asamblare |
8.1.3. |
Numele, adresa, numerele de telefon și de fax și adresa electronică a reprezentantului producătorului vehiculului |
8.1.4. |
Tipul și descrierea comercială |
8.1.5. |
Criterii de selecție pentru vehicul și componentele relevante pentru emisiile de CO2 (text) |
8.1.6. |
Proprietarul vehiculului |
8.1.7. |
Citirea odometrului la începerea încercării pentru măsurarea consumului de combustibil (km) |
8.2. |
Informații privind vehiculul |
8.2.1. |
Modelul vehiculului / denumire comercială |
8.2.2. |
Numărul de identificare al vehiculului (VIN) |
8.2.2.1. |
Dacă încercarea a fost efectuată după o primă încercare a vehiculului în care determinările nu s-au încadrat în toleranțele specificate la punctul 7.3, numărul de identificare al vehiculului (VIN) supus inițial încercării |
8.2.3. |
Categoria vehiculului (N2, N3) |
8.2.4. |
Configurația axei |
8.2.5. |
Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t) |
8.2.6. |
Grupa de vehicule |
8.2.7. |
Masa reală corectată a vehiculului (kg) |
8.2.8. |
Codul hash criptografic al evidențelor producătorului |
8.2.9. |
Masa brută combinată a combinației vehiculului în încercarea de verificare (kg) |
8.2.10. |
Masa în stare de funcționare |
8.3. |
Specificațiile principale ale motorului |
8.3.1. |
Modelul motorului |
8.3.2. |
Numărul de certificare al motorului |
8.3.3. |
Puterea nominală a motorului (kW) |
8.3.4. |
Cilindreea motorului (l) |
8.3.5. |
Tipul de combustibil de referință al motorului (motorină/GPL/GNC…) |
8.3.6. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei combustibilului |
8.4. |
Specificațiile principale ale sistemului de transmisie |
8.4.1. |
Modelul de transmisie |
8.4.2. |
Numărul de certificare al sistemului de transmisie |
8.4.3. |
Principala opțiune utilizată pentru generarea diagramelor de pierderi (Opțiunea 1/Opțiunea 2/Opțiunea 3/Valori standard) |
8.4.4. |
Tipul de transmisie |
8.4.5. |
Numărul de trepte de viteză |
8.4.6. |
Raportul de transmisie final |
8.4.7. |
Tipul frânei încetinitoare |
8.4.8. |
Priză de putere (da/nu) |
8.4.9. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței |
8.5. |
Specificațiile principale ale frânei încetinitoare |
8.5.1. |
Modelul frânei încetinitoare |
8.5.2. |
Numărul de certificare al frânei încetinitoare |
8.5.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători) |
8.5.4. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței frânei încetinitoare |
8.6. |
Specificațiile convertizorului de cuplu |
8.6.1. |
Modelul convertizorului de cuplu |
8.6.2. |
Numărul de certificare al convertizorului de cuplu |
8.6.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători) |
8.6.4. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței |
8.7. |
Specificațiile transmisiei în unghi |
8.7.1. |
Modelul transmisiei în unghi |
8.7.2. |
Numărul de certificare al axelor |
8.7.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători) |
8.7.4. |
Raportul transmisiei în unghi |
8.7.5. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței |
8.8. |
Specificațiile axei |
8.8.1. |
Modelul axei |
8.8.2. |
Numărul de certificare al axelor |
8.8.3. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători) |
8.8.4. |
Tipul axei (de exemplu, axă motoare simplă standard) |
8.8.5. |
Raportul de transmisie la axă |
8.8.6. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței |
8.9. |
Aerodinamică |
8.9.1. |
Model |
8.9.2. |
Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea CdxA (valori standard/măsurători) |
8.9.3. |
Numărul de certificare al CdxA (dacă este cazul) |
8.9.4. |
Valoarea CdxA |
8.9.5. |
Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței |
8.10. |
Specificațiile principale ale pneurilor |
8.10.1. |
Numărul de certificare a pneurilor de pe toate axele |
8.10.2. |
Coeficientul specific de rezistență la rulare al tuturor pneurilor de pe toate axele |
8.11. |
Specificațiile principale ale componentelor auxiliare |
8.11.1. |
Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului |
8.11.1.1 |
Diametrul ventilatorului de răcire a motorului |
8.11.2. |
Tehnologia pompei de direcție |
8.11.3. |
Tehnologia sistemului electric |
8.11.4. |
Tehnologia sistemului pneumatic |
8.12. |
Condiții de încercare |
8.12.1. |
Masa efectivă a vehiculului pentru VTP (kg) |
8.12.2. |
Masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă (kg) |
8.12.3. |
Timpul de încălzire (minute) |
8.12.4. |
Viteza medie în timpul încălzirii (km/h) |
8.12.5. |
Durata măsurării consumului de combustibil (minute) |
8.12.6. |
Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță (%) |
8.12.7. |
Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță (%) |
8.12.8. |
Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță (%) |
8.12.9. |
Proporția timpului de funcționare la ralanti în condiții de staționare (%) |
8.12.10. |
Temperatura ambiantă medie (°C) |
8.12.11. |
Starea drumului (uscat, umed, zăpadă, gheață, altele – precizați) |
8.12.12. |
Altitudinea maximă a drumului față de nivelul mării (m) |
8.12.13. |
Durata maximă a funcționării neîntrerupte la ralanti în staționare (minute) |
8.13. |
Rezultatele încercării de verificare |
8.13.1. |
Puterea medie a ventilatorului calculată pentru încercarea de verificare prin simulator (kW) |
8.13.2. |
Lucrul mecanic pozitiv la roată pe durata încercării de verificare, calculat de simulator (kWh) |
8.13.3. |
Lucrul mecanic pozitiv la roată măsurat în cadrul încercării de verificare (kWh) |
8.13.4. |
NVC a combustibilului (combustibililor) utilizat (utilizați) la încercarea de verificare în (MJ/kg) |
8.13.5. |
Valoarea (valorile) consumului de combustibil măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh) |
8.13.5.1. |
Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh) |
8.13.6. |
Valoarea (valorile) consumului de combustibil măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare, corectată (corectate) (g/kWh) |
8.13.6.1. |
Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/km), corectată (corectate) (g/kWh) |
8.13.7. |
Valoarea (valorile) consumului de combustibil simulat la încercarea de verificare (g/kWh) |
8.13.7.1. |
Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 simulată (simulate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh) |
8.13.8. |
Consumul de combustibil simulat la încercarea de verificare (g/kWh) |
8.13.8.1. |
Emisiile de CO2 simulate în cadrul încercării de verificare (g/kWh) |
8.13.9. |
Profilul de operare [pe distanțe lungi / pe distanțe lungi (EMS) / regional / regional (EMS) / urban / municipal / construcții] |
8.13.10. |
Emisiile de CO2 verificate ale vehiculului, în (g/t-km) |
8.13.11. |
Emisiile de CO2 declarate ale vehiculului (g/-tkm) |
8.13.12. |
Raportul între consumul de combustibil măsurat și cel simulat în procedura încercării de verificare (CVPT) în (-) |
8.13.13. |
Validarea încercării de verificare (da/nu) |
8.13.14. |
Emisii poluante în cursul încercării de verificare |
8.13.14.1. |
CO (mg/kWh) |
8.13.14.2. |
THC (**) (mg/kWh) |
8.13.14.3. |
NMHC (***) (mg/kWh) |
8.13.14.4. |
CH4 (***) (mg/kWh) |
8.13.14.5. |
NOx (mg/kWh) |
8.13.14.6. |
Numărul de particule (#/kWh) |
8.13.14.7. |
Lucrul mecanic pozitiv al motorului (kWh) |
8.14. |
Software și informații pentru utilizatori |
8.14.1. |
Versiunea simulatorului (X.X.X.) |
8.14.2. |
Data și ora simulării |
8.15. |
Valoare de introdus în simulator, conform punctului 7.1. |
8.16. |
Date de ieșire generate de simulator |
8.16.1. |
Rezultate agregate ale simulării
Fișiere de tip valori separate prin virgulă cu aceeași denumire cu fișierul lucrării și cu extensia «.vsum», conținând rezultatele agregate ale încercării de verificare simulate, generate de simulator în versiunea pentru interfața grafică cu utilizatorul (GUI) («sum exec data file»). |
8.16.2. |
Rezultate simulării conform rezoluției temporale
Fișiere de tip valori separate prin virgulă cu denumiri care cuprind VIN și numele fișierului cu date de măsurare și având extensia «.vmod», conținând rezultatele încercării de verificare simulate organizate conform rezoluției temporale, generate de simulator în versiunea pentru interfața grafică cu utilizatorul (GUI) («mod data file»). |
Apendicele 1
Principalele etape și ecuații de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare
Prezentul apendice descrie principalele etape și ecuații subiacente de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare.
PARTEA A: Determinarea factorului CVTP
Pentru determinarea factorului CVTP conform descrierii de la punctul 7.2.2 se aplică procedeele de calcul următoare:
1. |
Calculul puterii la roată Valorile cuplului, preluate din datele prelucrate obținute din măsurări, în conformitate cu tabelul 4, se corectează în raport cu abaterea senzorului de cuplu, astfel:
unde:
Puterea la roți se calculează pe baza cuplului la roată măsurat corectat al vitezei de rotație a roții, astfel:
unde:
În continuare, puterea totală la roți se calculează ca sumă a puterilor la roata stânga și la roata dreapta:
|
2. |
Determinarea consumului specific de combustibil măsurat (FCm-c) Rezultatul pentru parametrul «consum specific de combustibil măsurat și corectat pentru o etapă de rodaj» (BSFCm-c), astfel cum este aplicat la punctul 7.2.2, se calculează în simulator conform descrierii de mai jos. În prima fază, se calculează valoarea brută a consumului specific de combustibil măsurat în încercarea de verificare, BSFCm, astfel:
unde:
În a doua fază, BSFCm se corectează în raport cu puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, rezultând BSFCm,corr:
unde:
Această corecție se aplică pentru toate tipurile de combustibili, inclusiv pentru motoare diesel CI (a se vedea nota 2 la tabelul 4a). În a treia fază se aplică corecția pentru o etapă de rodaj:
unde:
În cazul vehiculelor cu dublă alimentare, se parcurg separat toate cele trei faze de evaluate pentru ambii combustibili. |
3. |
Determinarea consumului specific de combustibil simulat de simulator (BSFCsim) În modul încercării de verificare al simulatorului, puterea la roți măsurată se aplică ca valoare de intrare a algoritmului de simulare inversă. Treptele de viteză cuplate în timpul încercării de verificare se determină prin calcularea turațiilor motorului pentru fiecare treaptă de viteză la viteza măsurată a vehiculului și prin selectarea treptei de viteză care furnizează turația motorului cea mai apropiată de turația măsurată a motorului. În cazul cutiilor de viteze APT, în fazele cu convertizor de cuplu activ, se folosește semnalul real al treptei de viteză din măsurare. Modelele de pierdere de cuplu la diferențiale, transmisii în unghi, frâne încetinitoare, cutii de viteze și PTO-uri se aplică în moduri similare cu cele din modul de declarare al simulatorului. Pentru cererea de energie electrică a unităților auxiliare din cadrul sistemului de direcție, a sistemului pneumatic, a sistemului electric și a sistemului HVAC, se aplică valorile generice introduse în simulator pentru tehnologiile respective. Pentru calculul cererii de energie electrică a ventilatorului de răcire a motorului, se aplică formulele următoare: Cazul a) ventilatoare de răcire a motorului acționate altfel decât electric:
unde:
Cazul b) ventilatoare de răcire a motorului acționate electric: Pfan(t) = P el(t) . 1,05
În cazul vehiculelor care funcționează cu cicluri de oprire-pornire în timpul încercării de verificare, se aplică aceleași corecții în raport cu puterea nominală a dispozitivelor auxiliare și cu consumul de energie pentru repornirea motorului ca cele aplicate în modul de declarare al simulatorului. Simularea consumului instantaneu de combustibil al motoarelor, FCsim(t), se realizează pentru fiecare interval de 0,5 secunde, astfel:
Consumul specific de combustibil calculat de simulator BSFCm-c, astfel cum a fost aplicat la punctul 7.2.2 pentru calculul factorului CVTP se calculează astfel:
unde:
În cazul motoarelor cu dublă alimentare, BSFCsim se determină separat pentru ambii combustibili. |
PARTEA B: Determinarea emisiilor poluante specifice
Puterea motorului se calculează pe baza semnalelor măsurate ale turației motorului și cuplului motorului, astfel:
unde:
Peng,m |
= |
puterea motorului măsurată în încercarea de verificare [kW] |
t |
= |
nod temporal [s] |
neng |
= |
turația motorului măsurată [rpm] |
Teng |
= |
cuplul măsurat al motorului [Nm] |
Lucrul mecanic pozitiv al motorului măsurat în cadrul încercării de verificare se calculează astfel:
Weng,pos,m |
= |
lucrul mecanic pozitiv al motorului măsurat în cadrul încercării de verificare [kWh] |
fs |
= |
frecvența de eșantionare: ≥ 2 [Hz] |
tstart |
= |
prima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s] |
tend |
= |
ultima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s] |
Emisiile specifice ale motorului măsurate în cadrul încercării de verificare, BSEM, se calculează astfel:
unde:
BSEM |
= |
emisiile specifice ale motorului măsurate în cadrul încercării de verificare [g/kWh] |
EM |
= |
debitul masic instantaneu al emisiilor poluante măsurat în timpul încercării de verificare [g/s] |
(*) |
Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59). |
(**) |
Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. |
(***) |
Pentru motoare cu aprindere prin scânteie.. |
(*1) Se ia în calcul numărul total al vehiculelor de toate tipurile fabricate de un producător și care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament, trebuind supuse VTP atât camioanele medii, cât și camioanele grele într-un interval de șase ani.
(*2) VTP trebuie efectuată în primii doi ani.
(1) Timpul de urcare înseamnă diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și răspunsul de 90 % din citirea finală pe analizor (t90 – t10).
(2) Precizia trebuie să fie respectată pentru debitul integral de combustibil timp de 100 de minute.
(3) Neliniaritate înseamnă deviația maximă dintre caracteristicile semnalului de ieșire ideal și ale semnalului de ieșire real în raport cu valoarea măsurată și într-un interval specific de măsurare.
(4) Repetabilitate înseamnă proximitatea concordanței între rezultatele măsurărilor succesive ale aceleiași valori, efectuate în aceleași condiții de măsurare.
(5) Dacă viteza maximă a vehiculului este mai mică de 80 km/h, viteza medie în timpul încălzirii trebuie să depășească viteza maximă a vehiculului minus 10 km/h.
(6) Corecția debitului de combustibil conform NCV standard este realizată automat de simulator, pe baza valorii introduse a puterii calorice nete (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, în conformitate cu tabelul 4a.
(7) În cadrul VTP, vehiculul poate funcționa cu motorină de uz comercial. Contrar situației din cazul motorinei de referință (B7), variația NCV a combustibilului de uz comercial este evaluată ca fiind mai mare decât precizia de măsurare la determinarea NCV.
ANEXA XII
„ANEXA Xb
CERTIFICAREA COMPONENTELOR GRUPULUI MOTOPROPULSOR ELECTRIC
1. Introducere
Prin procedurile de încercare a componentelor, descrise în prezenta anexă, se obțin datele de intrare cu privire la sistemele de mașini electrice, IEPC, IHPC tip 1, sistemele de baterii și sistemul condensator pentru simulator.
2. Definiții și abrevieri
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
(1) |
«unitate de control al bateriei» sau «BCU» înseamnă un dispozitiv electronic care controlează, gestionează, detectează sau calculează funcțiile electrice și termice ale sistemului de baterii și care asigură comunicarea dintre sistemul de baterii sau pachetul de baterii sau o parte a pachetului de baterii și alte module electronice de control ale vehiculului. |
(2) |
«pachet de baterii» înseamnă un REESS (sistem reîncărcabil de stocare a energiei) care cuprinde celule sau ansambluri de celule secundare, care sunt în mod normal conectate cu module electronice ale celulelor, circuite de alimentare cu energie electrică și dispozitive de protecție la supracurent, inclusiv interconexiuni electrice și interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare, dispozitive auxiliare și sisteme de comunicații de înaltă tensiune și de joasă tensiune). |
(3) |
«sistem de baterii» înseamnă un REESS care cuprinde ansambluri de celule secundare ori unul sau mai multe pachete de baterii și circuite electrice, componente electronice, interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare), BCU și contactoare. |
(4) |
«subsistem de baterii reprezentativ» înseamnă un subsistem al unui sistem de baterii care cuprinde fie ansambluri secundare de celule, fie unul sau mai multe pachete de baterii, legate în serie și/sau în paralel cu circuite electrice, interfețe ale sistemului de climatizare, module de comandă-control și module electronice ale celulelor. |
(5) |
«celulă» înseamnă unitatea funcțională de bază a unei baterii, constituită dintr-un ansamblu format din electrozi, electrolit, carcasă, borne și, de regulă, separatoare, care este sursă de energie electrică obținută prin conversia directă a energiei chimice. |
(6) |
«module electronice ale celulelor» înseamnă dispozitive electronice care culeg sau, posibil, monitorizează parametrii termici sau electrici ai celulelor sau ansamblurilor de celule ori ai condensatoarelor sau ansamblurilor de condensatoare și care cuprinde circuite electronice care, dacă este necesar, asigură echilibrarea respectivilor parametri între celule sau condensatoare. |
(7) |
«celulă secundară» înseamnă o celulă concepută pentru a fi reîncărcată electric printr-o reacție chimică reversibilă. |
(8) |
«condensator» înseamnă un dispozitiv care stochează energie electrică prin efectul capacității electrostatice între electrozi acoperiți pe ambele fețe și al pseudocapacității electrolitului rezultată din reacțiile electrochimice din celulă. |
(9) |
«celulă de condensator» înseamnă unitatea funcțională de bază a unui condensator, alcătuită dintr-un ansamblu de electrozi, electrolit, carcasă, borne și, de regulă, separatoare. |
(10) |
«unitate de control al condensatorului» sau «CCU» înseamnă un dispozitiv electronic care controlează, gestionează, detectează sau calculează funcțiile electrice și termice ale sistemului condensator și care asigură comunicarea dintre sistemul condensator sau pachetul de condensatoare sau o parte a pachetului de condensatoare și alte module electronice de control ale vehiculului. |
(11) |
«pachet de condensatoare» înseamnă un REESS care cuprinde celule sau ansambluri de condensatoare cu module electronice ale celulelor de condensator, circuite de alimentare cu energie electrică și dispozitive de protecție la supracurent, inclusiv interconexiuni electrice și interfețe pentru sisteme externe și CCU. Exemple de sisteme externe sunt sistemele de climatizare, dispozitivele auxiliare și sistemele de comunicații de înaltă tensiune și de joasă tensiune. |
(12) |
«sistem condensator» înseamnă un REESS care cuprinde celule sau ansambluri de celule de condensator sau pachete de condensatoare, precum și circuite electrice, componente electronice, interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare), CCU și contactoare. |
(13) |
«subsistem condensator reprezentativ» înseamnă un subsistem al unui sistem condensator care cuprinde fie ansambluri de celule de condensator, fie unul sau mai multe pachete de condensatoare, legate în serie și/sau în paralel cu circuite electrice, interfețe ale sistemului de climatizare, module de comandă-control și module electronice ale celulelor. |
(14) |
«nC» înseamnă intensitatea curentului egală cu de n ori capacitatea de descărcare într-o oră, exprimată în amperi (și anume, curentul necesar pentru a încărca sau descărca complet dispozitivul supus încercării în intervalul de 1/n ore, pe baza capacității nominale). |
(15) |
«transmisie cu variație continuă» sau «CVT» înseamnă o cutie de viteze automată care poate schimba treptele de viteză în mod continuu, trecând prin orice număr de rapoarte de transmisie. |
(16) |
«diferențial» înseamnă un dispozitiv care repartizează cuplul motor în două direcții, către doi arbori, de exemplu, roții stânga și roții dreapta, permițând acestor arbori să se rotească la viteze inegale. Funcția de repartizare a cuplului motor poate fi variată într-o direcție sau alta ori poate fi dezactivată prin frânarea unei roți sau prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului (dacă este cazul). |
(17) |
«raport de transmisie al diferențialului» înseamnă raportul dintre turația de intrare a diferențialului (spre convertizorul de energie de propulsie primar) și turația de ieșire din diferențial (spre roțile motrice), cu arborii planetari la aceeași turație. |
(18) |
«sistem de transmisie» înseamnă elementele conectate ale grupului motopropulsor pentru transmiterea energiei mecanice între convertizorul (convertizoarele) de energie de propulsie și roți. |
(19) |
«mașină electrică» (EM) înseamnă un convertizor de energie care transformă energia electrică în energie mecanică. |
(20) |
«sistem mașină electrică» înseamnă o combinație de componente ale unui grup motopropulsor electric, astfel cum sunt instalate pe vehicul, conținând o mașină electrică, un invertor și una sau mai multe unități electronice de comandă, inclusiv conexiuni și interfețe pentru sisteme externe. |
(21) |
«tipul mașinii electrice» înseamnă (a) o mașină asincronă (ASM) sau (b) o mașină sincronă cu excitație (ESM) sau (c) o mașină sincronă cu magnet permanent (PSM) sau (d) o mașină cu reluctanță (RM). |
(22) |
«ASM» înseamnă un tip de mașină electrică asincronă în care curentul electric din rotor, necesar pentru a genera cuplu, se obține prin inducție electromagnetică din câmpul magnetic al înfășurărilor statorice. |
(23) |
«ESM» înseamnă un tip de mașină electrică sincronă cu excitație care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Rotorul trebuie să fie alimentat cu curent continuu pentru excitație. |
(24) |
«PSM» înseamnă un tip de mașină electrică sincronă cu magnet permanent care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Magneții permanenți de pe corpul metalic al rotorul creează un câmp magnetic constant. |
(25) |
«RM» înseamnă un tip de mașină electrică cu reluctanță care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Acesta induce poli magnetici nepermanenți pe rotorul feromagnetic, care nu are înfășurări. Cuplul este generat prin reluctanță magnetică. |
(26) |
«carcasă» înseamnă partea integrată și structurală a componentei, care cuprinde unitățile interne și asigură protecția împotriva contactului direct din orice direcție de acces. |
(27) |
«convertizor de energie» înseamnă un sistem în care forma energiei de ieșire este diferită de forma energiei de intrare. |
(28) |
«convertizor de energie de propulsie» înseamnă un convertizor de energie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului. |
(29) |
«categoria convertizorului de energie de propulsie» înseamnă (i) un motor cu ardere internă, (ii) o mașină electrică sau (iii) o pilă de combustie. |
(30) |
«sistem de stocare a energiei» înseamnă un sistem care stochează energia și o eliberează sub aceeași formă în care a intrat. |
(31) |
«sistem de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului. |
(32) |
«categoria sistemului de stocare a energiei de propulsie» înseamnă (i) un sistem de stocare a combustibilului sau (ii) un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice (REESS) sau (iii) un sistem reîncărcabil de stocare a energiei mecanice. |
(33) |
«formă de energie» înseamnă (i) energie electrică, (ii) energie mecanică sau (iii) energie chimică (inclusiv combustibili). |
(34) |
«sistem de stocare a combustibilului» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie care stochează energia chimică sub formă de combustibil lichid sau gazos. |
(35) |
«cutie de viteze» înseamnă un dispozitiv care modifică cuplul și turația la rapoarte fixe de transmisie pentru fiecare treaptă și poate avea funcție de comutare a treptelor. |
(36) |
«numărul treptei de viteză» înseamnă un identificator pentru fiecare dintre treptele dintr-o cutie de viteze cu anumite rapoarte de transmisie; treapta de viteză comutabilă cu cel mai mare raport de transmisie este identificată cu numărul 1; numărul de identificare crește cu 1 pentru fiecare treaptă, în ordinea descrescătoare a rapoartelor de transmisie. |
(37) |
«raport de transmisie» reprezintă raportul de transmisie pentru mers înainte dintre turația arborelui de intrare (spre convertizorul de energie de propulsie primar) și turația arborelui de ieșire (spre roțile motrice), fără alunecare. |
(38) |
«sistem de baterii de mare energie» sau «HEBS» înseamnă un sistem de baterii sau un subsistem de baterii reprezentativ în care raportul dintre intensitatea maximă a curentului de descărcare, în A, declarată de producătorul componentei la un SOC de 50 % în conformitate cu punctul 5.4.2.3.2, și sarcina electrică nominală, în Ah, furnizată la o rată de descărcare de 1C la RT este mai mic de 10. |
(39) |
«sistem de baterii de mare putere» sau «HPBS» înseamnă un sistem de baterii sau un subsistem de baterii reprezentativ în care raportul dintre intensitatea maximă a curentului de descărcare, în A, declarată de producătorul componentei la un SOC de 50 % în conformitate cu punctul 5.4.2.3.2, și sarcina electrică nominală, în Ah, furnizată la o rată de descărcare de 1C la RT este mai mare sau egal cu 10. |
(40) |
«componentă integrată a grupului motopropulsor electric» sau «IEPC» înseamnă un sistem care combină un ansamblu mașină electrică și o cutie de viteze cu una sau mai multe trepte de viteză sau un diferențial sau ambele și care prezintă cel puțin una dintre caracteristicile următoare:
În plus, o IEPC trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
|
(41) |
«IEPC cu antrenare directă a roții» înseamnă o IEPC care are unul sau doi arbori de ieșire cuplați direct la butucul (butucii) roții (roților) și la care, în sensul prezentei anexe, se deosebesc două configurații:
|
(42) |
«componentă integrată a grupului motopropulsor al vehiculului hibrid electric de tip 1» sau «IEPC tip 1» înseamnă un sistem care combină mai multe ansambluri mașină electrică și o cutie de viteze cu mai multe trepte, având toate elementele montate într-o singură carcasă și prezentând cel puțin una dintre caracteristicile următoare:
În plus, o IHPC tip 1 trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
|
(43) |
«motor cu ardere internă» sau «ICE» înseamnă un sistem de conversie a energiei în care energia chimică este transformată în energie mecanică prin oxidarea intermitentă sau continuă a combustibilului. |
(44) |
«invertor» înseamnă un convertizor de energie electrică care transformă curentul electric continuu în curent alternativ mono sau multifazic. |
(45) |
«dispozitive periferice» înseamnă orice dispozitive care consumă, convertesc, stochează sau furnizează energie și care nu utilizează energia în mod direct sau indirect pentru propulsia vehiculului, dar care sunt esențiale pentru funcționarea grupului motopropulsor și sunt considerate, prin urmare, ca făcând parte din grupul motopropulsor. |
(46) |
«grup motopropulsor» înseamnă combinația totală, într-un vehicul, a sistemului (sistemelor) de stocare a energiei de propulsie, a convertizorului (convertizoarelor) de energie de propulsie și a sistemului (sistemelor) de transmisie care transmite energia mecanică la roți pentru propulsarea vehiculului, inclusiv dispozitivele periferice. |
(47) |
«capacitate nominală» înseamnă numărul total de amperi-oră care poate fi obținut de la o baterie complet încărcată, determinat în conformitate cu punctul 5.4.1.3. |
(48) |
«turație nominală» înseamnă cea mai mare viteză de rotație a sistemului mașină electrică la care se produce cuplul global maxim. |
(49) |
«temperatura camerei» sau «RT» înseamnă că temperatura aerului ambient din incinta de încercare trebuie să fie de (25 ± 10) °C. |
(50) |
«nivel de încărcare» sau «SOC» înseamnă sarcina electrică disponibilă stocată întru-un sistem de baterii, exprimat ca procent din capacitatea nominală a bateriei, în conformitate cu punctul 5.4.1.3 (unde 0 % înseamnă descărcat și 100 % înseamnă complet încărcat). |
(51) |
«unitatea supusă încercării» sau «UUT» înseamnă sistemul mașină electrică, IEPC sau IHPC tip 1 care se supune efectiv încercării. |
(52) |
«UUT baterie» înseamnă bateria sau subsistemul de baterii reprezentativ care se supune efectiv încercării. |
(53) |
«UUT condensator» înseamnă sistemul condensator sau subsistemul condensator reprezentativ care se supune efectiv încercării. |
În sensul prezentei anexe se aplică următoarele abrevieri:
c.a. |
curent alternativ |
c.c. |
curent continuu |
DCIR |
rezistența internă în curent continuu |
EMS |
sistem mașină electrică |
OCV |
tensiunea în circuit deschis |
SC |
ciclu standard |
3. Cerințe generale
Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025. Toate echipamentele de laborator pentru măsurători de referință, care sunt utilizate pentru calibrare și/sau verificare, trebuie să fie în conformitate cu standardele naționale sau internaționale.
3.1 Specificațiile echipamentelor de măsurare
Echipamentul de măsurare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe privind precizia:
Tabelul 1
Cerințe pentru sistemele de măsurare
Sistem de măsurare |
Precizia (1) |
Viteza de rotație |
0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,1 % din calibrarea maximă (2) a turației, reținându-se valoarea cea mai mare |
Cuplul |
0,6 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,3 % din calibrarea maximă (2) a turației sau 0,5 Nm din turație, reținându-se valoarea cea mai mare |
Curentul |
0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,25 % din calibrarea maximă (2) a intensității curentului sau 0,5 A din intensitatea curentului, reținându-se valoarea cea mai mare |
Tensiunea |
0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,25 % din calibrarea maximă (2) a tensiunii, reținându-se valoarea cea mai mare |
Temperatura |
1,5 K |
Se permite calibrarea în mai multe puncte de măsurare, ceea ce înseamnă că se permite calibrarea unui sistem de măsurare până la o valoare nominală care este mai mică decât capacitatea respectivului sistem de măsurare.
3.2 Înregistrarea datelor
Toate datele de măsurare, cu excepția temperaturii, se măsoară și se înregistrează cu o frecvență de minimum 100 Hz. Pentru temperatură este suficientă o frecvență de minimum 10 Hz.
Cu acordul autorității de omologare poate fi aplicată o filtrare a semnalelor. Trebuie evitat orice efect de repliere.
4. Încercarea sistemelor de mașini electrice, IEPC și IHPC tip 1
4.1 Condiții de încercare
Se instalează UUT, iar mărimile măsurabile (intensitate, tensiune, puterea invertorului, turația și cuplul motor se definesc conform figurii 1 și punctului 4.1.1.
Figura 1
Dispoziții privind măsurarea parametrilor sistemului mașină electrică sau IEPC
4.1.1. Ecuații pentru valorile puterilor
Valorile puterilor se calculează în conformitate cu următoarele ecuații:
4.1.1.1. Puterea invertorului
Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) se calculează în conformitate cu următoarea ecuație:
PINV_in = VINV_in × IINV_in
unde:
PINV_in |
este puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [W] |
VINV_in |
este tensiunea de intrare a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [V] |
IINV_in |
este intensitatea curentului de intrare al invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [A] |
În cazul unor conexiuni multiple ale invertorului (invertoarelor) [sau, dacă este cazul, ale convertorului (convertoarelor) c.c.-c.c.] la sursa de alimentare cu c.c., definită conform punctului 4.1.3, se măsoară suma puterilor tuturor invertoarelor de curent.
4.1.1.2. Puterea mecanică utilă
Puterea mecanică utilă a UUT se calculează în conformitate cu următoarea ecuație:
unde
PUUT_out |
este puterea mecanică utilă a UUT [W] |
TUUT |
este cuplul UUT [Nm] |
n |
este turația UUT [min–1] |
În cazul unui sistem mașină electrică, cuplul și turația se măsoară la arborele motor. În cazul unei IEPC, cuplul și turația se măsoară la ieșirea din cutia de viteze sau, dacă se include un diferențial, la ieșirea (ieșirile) acestuia.
În cazul unei IEPC cu diferențial integrat, dispozitivul (dispozitivele) de măsurare a cuplului se pot instala pe unul sau pe ambii arbori planetari. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al IEPC cu diferențial integrat se cuplează cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).
În cazul IEPC cu antrenare directă a roții, se pot măsura una sau două astfel de componente. În cazul în care se măsoară două astfel de componente, se aplică dispozițiile următoare, în funcție de configurație.
— |
În configurația «L», cuplul și turația se măsoară la ieșirea din cutia de viteze. În acest caz, parametrul de intrare «NrOfDesignTypeWheelMotorMeasured» se stabilește ca 1. |
— |
În configurația «T», dispozitivul (dispozitivele) de măsurare a cuplului se pot instala pe unul sau pe ambii arbori de ieșire.
|
4.1.2. Rodaj
La cererea solicitantului, UUT poate face obiectul unei proceduri de rodaj. În cazul unei proceduri de rodaj se aplică următoarele dispoziții:
— |
Timpul total de funcționare pentru rodajul facultativ și pentru măsurarea unei UUT (cu excepția ansamblurilor roților) nu poate depăși 120 de ore. |
— |
Pentru procedura de rodaj se utilizează exclusiv uleiul de umplere folosit în fabrică la prima punere în funcțiune. Uleiul folosit pentru rodaj poate fi utilizat și pentru încercarea efectuată în conformitate cu punctul 4.2. |
— |
Profilul vitezei și cel al cuplului pentru procedura de rodaj sunt specificate de producătorul componentei. |
— |
Procedura de rodaj trebuie să fie însoțită de documente de la producătorul componentei cu privire la timpul de rulare, turație, cuplu și temperatura uleiului, iar acestea trebuie să fie transmise autorității de omologare. |
— |
Cerințele privind temperatura uleiului (punctul 4.1.8.1.), precizia măsurării (3.1) și configurația încercării (punctele 4.1.3-4.1.7) nu se aplică în cazul procedurii de rodaj. |
4.1.3. Alimentarea invertorului cu energie electrică
Invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) se alimentează de la o sursă de curent continuu cu tensiune constantă care are capacitatea de a alimenta invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) sau de a absorbi energie electrică de la acesta (sau, dacă este cazul, de la convertorul c.c.-c.c.) la puterea maximă (mecanică sau electrică) a UUT pe durata încercărilor specificate în prezenta anexă.
Tensiunea continuă de alimentare a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) trebuie să se abată cu cel mult ± 2 % față de valoarea țintă a tensiunii continue de intrare în UUT pe toate perioadele în care se înregistrează efectiv date ale căror valori sunt folosite pentru determinarea datelor de intrare în simulator.
În tabelul 2 de la punctul 4.2 sunt prezentate încercările care trebuie efectuate și nivelurile tensiunii la care acestea trebuie efectuate. Pentru măsurătorile de efectuat, sunt definite 2 niveluri ale tensiunii:
— |
Vmin,Test reprezintă valoarea țintă a tensiunii continue de intrare la UUT, corespunzătoare tensiunii minime pentru o capacitate de funcționare nelimitată. |
— |
Vmax,Test reprezintă valoarea țintă a tensiunii continue de intrare la UUT, corespunzătoare tensiunii maxime pentru o capacitate de funcționare nelimitată. |
4.1.4. Configurație și cablaj
Toate cablajele, izolațiile, consolele etc. trebuie să îndeplinească condițiile specificate de producătorul (producătorii) diferitelor componente ale UUT.
4.1.5. Sistemul de răcire
Temperaturile tuturor componentelor sistemului mașină electrică trebuie să se încadreze în intervalele autorizate de producătorul componentei, pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate în conformitate cu prezenta anexă. În cazul IEPC și IHPC tip 1, această cerință se aplică și tuturor celorlalte elemente, de exemplu, reductoarelor și axelor care fac parte din IEPC și IHPC tip 1.
4.1.5.1. Puterea de răcire în timpul încercărilor
4.1.5.1.1. Puterea de răcire în timpul determinării limitărilor cuplului
Pentru toate încercările efectuate conform punctului 4.2 (cu excepția încercării EPMC, efectuată conform subpunctului 4.2.6), producătorul componentei trebuie să declare numărul circuitelor de răcire conectate cu un schimbător de căldură extern. Pentru fiecare dintre aceste circuite conectate cu un schimbător de căldură extern se declară următorii parametri la admisia în circuitul de răcire respectiv al UUT:
— |
debitul masic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisie, conform specificațiilor producătorului componentei; |
— |
temperaturile maxime admise ale agentului de răcire, conform specificațiilor producătorului componentei; |
— |
puterea maximă de răcire disponibilă la standul de încercări. |
Aceste valori declarate trebuie să fie consemnate în fișa de informații a componentei respective.
Valorile măsurate menționate mai jos trebuie să fie inferioare valorilor maxime declarate și se înregistrează pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern, împreună cu rezultatele obținute în toate încercările efectuate conform punctului 4.2, cu excepția încercării EPMC prevăzută la subpunctul 4.2.6:
— |
debit masic sau volumic al agentului de răcire; |
— |
temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de răcire al UUT; |
— |
temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT. |
Pentru toate încercările efectuate conform punctului 4.2, temperatura minimă a agentului de răcire lichid la admisia circuitului de răcire al UUT trebuie să fie de 25 °C.
În cazurile în care, pentru încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă, se folosesc alte fluide de răcire decât cele obișnuite, acestea nu trebuie să depășească limitele de temperatură stabilite de producătorul componentei.
În cazul răcirii cu lichid, puterea maximă de răcire disponibilă la standul de încercări se determină pe baza debitului masic al agentului de răcire, a diferenței de temperatură între intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT, precum și a capacității termice specifice a agentului de răcire.
Nu este permis să se includă în configurația de încercare un ventilator suplimentar pentru răcirea activă a componentelor UUT.
4.1.6. Invertor
Invertorul se folosește în același mod și în aceleași condiții cu cele specificate de producătorul componentei pentru exploatarea pe vehicul.
4.1.7. Condiții ambiante în incinta de încercare
Toate încercările se efectuează la o temperatură în incinta de încercare de 25 °C ± 10 °C. Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de UUT.
4.1.8. Ulei lubrifiant pentru IEPC sau IHPC tip 1
Uleiul lubrifiant trebuie să îndeplinească cerințele definite la punctele 4.1.8.1-4.1.8.4 de mai jos. Aceste dispoziții nu se aplică sistemelor mașină electrică.
4.1.8.1. Temperatura uleiului
Temperatura uleiului se măsoară în centrul băii de ulei sau în orice alt punct adecvat în conformitate cu bunele practici inginerești.
În cazul în care este necesar, poate fi folosit un sistem de reglare auxiliar, în conformitate cu subpunctul 4.1.8.4, pentru a menține temperaturile în limitele stabilite de producătorul componentei.
În cazul condiționării externe a uleiului adăugat doar în scopul încercării, temperatura uleiului poate fi măsurată în conducta care unește carterul UUT cu sistemul de condiționare, la o distanță de cel mult 5 cm de ieșire. În ambele cazuri, temperatura uleiului nu poate depăși limitele specificate de producătorul componentei. Pe baza unui solid raționament tehnic, se va demonstra autorității de omologare că sistemul extern de condiționare a uleiului nu se folosește pentru a îmbunătăți eficiența UUT. Temperatura în circuitele de ulei care nu fac parte din circuitele de răcire ale oricărei componente a sistemului mașină electrică și nu sunt conectate la acestea nu trebuie să depășească 70 °C.
4.1.8.2. Calitatea uleiului
Pentru măsurări se utilizează exclusiv uleiul de umplere recomandat folosit în fabrică, astfel cum este precizat de către producătorul componentei UUT.
4.1.8.3. Viscozitatea uleiului
Dacă pentru umplerea în fabrică se specifică uleiuri diferite (în raport cu uleiul pentru încercare), producătorul componentei alege un ulei a cărui viscozitate cinematică (KV) la aceeași temperatură corespunde, cu o toleranță de ±10 %, viscozității cinematice a uleiului cu cea mai mare viscozitate (în intervalul de toleranță specificat pentru KV100) folosit pentru determinările de certificare la care a fost supusă UUT.
4.1.8.4. Nivelul de ulei și condiționarea
Nivelul uleiului sau volumul de umplere se stabilește între nivelurile maxim și minim, astfel cum este definit în specificațiile referitoare la întreținere emise de producătorului componentei.
Sunt permise efectuarea unei condiționări externe și utilizarea unui sistem de filtrare extern. Carterul UUT poate fi modificat pentru a include sistemul de condiționare a uleiului.
Sistemul de condiționare a uleiului nu poate fi instalat într-un mod care ar permite schimbarea nivelurilor de ulei ale UUT în scopul de a spori randamentul sau de a genera cupluri motoare, în conformitate cu bunele practici inginerești.
4.1.9. Convenții privind semnele
4.1.9.1. Cuplu și putere
Valorile măsurate ale cuplului și puterii au semn pozitiv în cazul UUT care antrenează dinamometrul și semn negativ în cazul UUT care frânează dinamometrul (adică în cazul în care dinamometrul antrenează UUT).
4.1.9.2. Curentul
Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv în cazul UUT care absoarbe energie electrică de la sursa care alimentează invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) și semn negativ în cazul UUT care furnizează energie electrică invertorului (sau, dacă este cazul, convertorului c.c.-c.c.). și sursei de alimentare.
4.2 Încercări care trebuie efectuate
Tabelul 2 prezintă toate încercările de efectuat în scopul certificării unei anumite familii de sisteme mașină electrică sau unei anumite familii de IEPC, definite în conformitate cu apendicele 13.
Diagrama consumului de energie electrică (EPMC), în conformitate cu punctul 4.2.6, și determinarea curbei cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, se omit pentru toți membrii unei familii cu excepția membrului prototip.
În cazul în care, la cererea producătorului componentei, se aplică dispozițiile articolului 15 alineatul (5) din prezentul regulament, se realizează suplimentar EPMC, în conformitate cu punctul 4.2.6, și determinarea curbei cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, pentru respectiva EM sau IEPC.
Tabelul 2
Încercări de efectuat la sisteme de mașini electrice sau IEPC
Încercarea |
Trimitere la punctul |
Niveluri impuse ale tensiunii (în conformitate cu punctul 4.1.3) |
Încercare necesară pentru prototip |
Încercare necesară pentru alți membri ai familiei |
Limite maxime și minime ale cuplului |
4.2.2. |
Vmin,Test și Vmax,Test |
da |
da |
Curba cuplului de rezistență |
4.2.3. |
Vmin,Test sau Vmax,Test |
da |
nu |
Cuplu maxim constant timp de 30 de minute |
4.2.4. |
Vmin,Test și Vmax,Test |
da |
da |
Caracteristicile în suprasarcină |
4.2.5. |
Vmin,Test și Vmax,Test |
da |
da |
EPMC |
4.2.6. |
Vmin,Test și Vmax,Test |
da |
nu |
4.2.1. Dispoziții generale
Determinările se efectuează menținând pe tot parcursul încercării temperaturile tuturor elementelor UUT în limitele definite de producătorul componentei.
Toate încercările se efectuează cu limitarea caracteristicilor în funcție de limitele de temperatură specifice sistemului mașină electrică aflat complet în funcțiune. În cazurile în care parametrii suplimentari ai altor sisteme amplasate în afara sistemului mașină electrică influențează curba de limitare a caracteristicilor în aplicații pe vehicul, acești parametri suplimentari nu se iau în considerare în niciuna dintre încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă.
În cazul unei sistem de mașină electrică, toate valorile indicate ale cuplului și turației se referă la arborele motor al mașinii electrice, cu excepția cazurilor în care este specificat altfel.
În cazul unei IEPC, toate valorile indicate ale cuplului și ale turației se referă la ieșirea din cutia de viteze sau, dacă se include un diferențial, la ieșirea acestuia, cu excepția cazurilor în care este specificat altfel.
4.2.2. Încercarea privind limitele maxime și minime ale cuplului
În încercare se măsoară limitele maxime și minime ale cuplului UUT, pentru a verifica limitele declarate ale sistemului.
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.
4.2.2.1 Valori declarate de producătorul componentei
Înainte de încercare, producătorul componentei declară valorile cuplului maxim și minim pentru UUT ca funcție a turațiilor UUT între 0 și turația maximă de funcționare a UUT. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.
4.2.2.2 Verificarea limitelor maxime ale cuplului
UUT trebuie condiționat (fără a fi pus în funcțiune), fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore înainte de începerea încercării. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.
Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.
Cuplul util și turația UUT se măsoară la cel puțin 10 niveluri ale turației, pentru a defini corect curba cuplului maxim între cea mai mică și cea mai mare turație.
Valoarea setată cea mai mică a turației se specifică de către producătorul componentei la un nivel de maximum 2 % din turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1. Dacă configurația de încercare nu permite punerea în funcțiune a sistemului la o turație atât de mică, valoarea setată cea mai mică a turației se definește de către producătorul componentei ca fiind turația cea mai mică care se poate obține în configurația respectivă de încercare.
Valoarea setată cea mai mare a turației se definește la nivelul turației maxime utile a UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1.
Celelalte 8 sau mai multe valori setate ale turației trebuie să se încadreze între valoarea setată cea mai mare și valoarea setată cea mai mică și sunt specificate de producătorul componentei. Intervalul dintre două valori setate adiacente nu trebuie să depășească 15 % din turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei.
Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 3 secunde. Cuplul util și turația UUT se înregistrează ca medii ale valorilor determinate în ultima secundă a intervalului de măsurare. Durata încercării nu trebuie să depășească 5 minute în total.
4.2.2.3 Verificarea limitelor minime ale cuplului
UUT trebuie condiționat (fără a fi pus în funcțiune), fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore înainte de începerea încercării. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.
Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.
Cuplul util și turația UUT se măsoară la aceleași valori ale turației ca cele selectate conform punctului 4.2.2.2.
Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 3 secunde. Cuplul util și turația UUT se înregistrează ca medii ale valorilor determinate în ultima secundă a intervalului de măsurare. Durata încercării nu trebuie să depășească 5 minute în total.
4.2.2.4. Interpretarea rezultatelor
Valoarea maximă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 se acceptă ca finală dacă valoarea măsurată a cuplului global maxim nu depășește cu mai mult de + 2 % valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2 și dacă valorile măsurate în celelalte puncte de măsurare nu depășesc cu mai mult de + 4 % valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2, cu o toleranță de ± 2 %.
Dacă valoarea cuplului maxim declarată de producătorul componentei depășește limitele definite mai sus, se rețin ca valori finale valorile măsurate.
Dacă valoarea maximă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 este mai mică decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.
Valoarea minimă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 se acceptă ca finală dacă valoarea măsurată a cuplului global minim nu este mai mică cu mai mult de -2 % decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3 și dacă valorile măsurate în celelalte puncte de măsurare nu sunt mai mici cu mai mult de -4 % decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3, cu o toleranță de ± 2 %.
Dacă valoarea cuplului minim declarată de producătorul componentei depășește limitele definite mai sus, se rețin ca valori finale valorile măsurate.
Dacă valoarea minimă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 este mai mare decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.
4.2.3. Încercarea de verificare a curbei cuplului de rezistență
În încercare se măsoară pierderile de cuplu prin rezistență în UUT, cu alte cuvinte, puterea mecanică și/sau electrică necesară surselor externe de energie pentru a acționa sistemul la anumite turații.
UUT se condiționează (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.
Până la începerea încercării ca atare, UUT poate, opțional, să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.
Încercarea se efectuează în conformitate cu una dintre opțiunile următoare:
— |
opțiunea A: La arborele de ieșire al UUT se cuplează un dispozitiv de încărcare (și anume, un dinamometru); dispozitivul antrenează UUT până la turația țintă. Se pot seta ca inactive sau deconectate fie sursa de alimentare cu energie electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.), fie cablurile de fază c.a. dintre mașina electrică și invertor. |
— |
opțiunea B: La arborele de ieșire al UUT nu se cuplează un dispozitiv de sarcină (și anume, un dinamometru), iar UUT este antrenată la turația țintă de energia electrică cu care este alimentat invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.). |
— |
opțiunea C: La arborele de ieșire al UUT se cuplează un dispozitiv de sarcină (și anume, un dinamometru), iar UUT este antrenată la turația țintă de dispozitivul de sarcină (și anume, dinamometru) sau de energia electrică cu care este alimentat invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) sau de o combinație a acestora. |
Încercarea se efectuează la minimum aceleași valori ale turației ca cele selectate conform punctului 4.2.2.2. Se pot adăuga puncte de operare la alte turații. Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 10 secunde, timp în care turația reală a UUT nu trebuie să se abată cu peste ± 2 % de la valoarea setată a turației.
În funcție de opțiunea aleasă, se înregistrează mediile valorilor determinate în ultimele 5 secunde ale intervalului de măsurare pentru parametrii următori:
— |
Pentru opțiunile B și C de mai sus: puterea electrică absorbită de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) |
— |
Pentru opțiunile A și C de mai sus: cuplul exercitat de dispozitivul de încărcare (și anume, de dinamometru) aplicat pe arborele (arborii) de ieșire al/ai UUT |
— |
Pentru toate opțiunile: turația UUT |
În cazul în care UUT este o IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.
În plus, încercarea se poate efectua și pentru celelalte trepte de mers înainte ale IEPC, astfel încât să se determine un set de date specific pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte a IEPC.
4.2.4. Încercarea privind cuplul maxim constant timp de 30 de minute
În cadrul încercării se măsoară cuplul maxim constant timp de 30 de minute pe care îl poate realiza UUT ca medie pe durata a 1 800 de secunde.
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.
4.2.4.1. Valori declarate de producătorul componentei
Înainte de încercare, producătorul componentei declară valorile cuplului maxim constant timp de 30 de minute al UUT, precum și turația corespunzătoare. Turația trebuie să se încadreze într-un interval în care puterea mecanică depășește 90 % din puterea totală maximă determinată pentru valoarea maximă a cuplului înregistrată conform punctului 4.2.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.
4.2.4.2. Verificarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute
UUT se condiționează (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de patru ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum patru ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ±10 °C.
UUT se menține în funcțiune pe o perioadă totală de 1 800 de secunde, la valorile setate ale cuplului și turației care corespund cuplului maxim constant timp de 30 de minute declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1.
Cuplul util și turația UUT, precum și puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) se măsoară în această perioadă de timp de 1 800 de secunde. Valoarea puterii mecanice măsurate în perioada de referință trebuie să fie egală cu valoarea puterii mecanice declarate de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1, cu o toleranță de ± 5 %, iar turația trebuie să fie egală cu valoarea declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1, cu o toleranță de ±2 %. Cuplul maxim constant timp de 30 de minute este media cuplurilor utile măsurate în perioada de 1 800 de secunde. Turația corespunzătoare este media turațiilor în perioada de măsurare de 1 800 de secunde.
4.2.4.3. Interpretarea rezultatelor
Valorile cuplului declarate de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1 se acceptă ca finale dacă nu diferă cu mai mult de + 4 % de valorile medii ale cuplului determinate conform punctului 4.2.4.2, cu o toleranță de ± 2 % în ceea ce privește turațiile.
Dacă valorile declarate de producătorul componentei depășesc limitele definite mai sus, se repetă procedurile prevăzute la punctele 4.2.4.1-4.2.4.3 cu valori diferite ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute și/sau ale turațiilor corespunzătoare.
Dacă valoarea cuplului declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1 este mai mică decât valoarea medie a cuplului determinată conform punctului 4.2.4.2, cu o toleranță de ± 2 % în ceea ce privește turațiile, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.
În plus, se calculează media puterilor electrice măsurate ale invertorului (sau, dacă este cazul, ale convertorului c.c.-c.c.) în perioada de 1 800 de minute. De asemenea, se calculează cuplul mediu maxim constant timp de 30 de minute pe baza valorilor finale ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute și ale turației medii corespunzătoare.
4.2.5. Încercarea privind caracteristicile în suprasarcină
În încercare se măsoară capacitatea UUT de a asigura cuplul maxim util, pentru a deriva caracteristicile în suprasarcină ale sistemului.
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.
4.2.5.1. Valori declarate de producătorul componentei
Înainte de încercare, producătorul componentei declară valoarea cuplului maxim util al UUT la turația selectată pentru încercare, precum și turația corespunzătoare. Turația corespunzătoare este aceeași cu valoarea setată a turației folosită pentru determinarea realizată conform punctului 4.2.4.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. Valoarea declarată pentru cuplul maxim util al UUT trebuie să fie cel puțin egală cu valoarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute determinată conform punctului 4.2.4.3 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.
În plus, producătorul componentei trebuie să declare o perioadă t0_maxP pentru care poate fi obținut constant cuplul maxim util al UUT, pornind de la condițiile prevăzute la punctul 4.2.5.2. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.
4.2.5.2. Verificarea limitelor maxime ale cuplului util
UUT se pregătește (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de pregătire de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.
Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de 30 de minute, producând 50 % din cuplul maxim timp de 30 de minute la turația setată respectivă determinată conform punctului 4.2.4.3.
În continuare, UUT se menține în funcțiune la valorile setate ale cuplului și turației care corespund cuplului maxim declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.5.1.
Cuplul util și turația UUT, precum și tensiunea de intrare a invertorului c.c. (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) și puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) se măsoară pe o perioadă t0_maxP declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.5.1.
4.2.5.3. Interpretarea rezultatelor
Valorile înregistrate ale cuplului și ale turației măsurate în perioada de referință conform punctului 4.2.5.2 se acceptă dacă nu diferă cu mai mult de ± 2 % de valorile medii ale cuplului și ale turației declarate conform punctului 4.2.5.1 de producătorul componentei pentru întreaga perioadă t0_maxP.
Dacă valorile declarate de producătorul componentei nu se încadrează în limitele de toleranță definite la primul paragraf al acestui punct, se repetă procedurile prevăzute la punctele 4.2.5.1, 4.2.5.2 și la prezentul punct cu valori diferite ale cuplului maxim util al UUT și/sau ale perioadei t0_maxP.
Media valorilor măsurate în perioada t0_maxP ale turației, cuplului și tensiunii c.c. de intrare ale invertorului (sau, dacă este cazul, ale convertorului c.c.-c.c.) se folosesc ca valori finale pentru caracterizarea punctului de suprasarcină. În plus, se calculează media puterilor electrice măsurate absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) în perioada t0_maxP.
4.2.6. Încercarea EPMC
În încercarea EPMC se măsoară puterea electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pentru diferite puncte de operare ale UUT.
4.2.6.1. Precondiționarea
UUT se pregătește (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de pregătire de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.
4.2.6.2. Puncte de operare la care se efectuează măsurări
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, valorile setate ale turațiilor (conform punctului 4.2.6.2.1) și ale cuplului (conform punctului 4.2.6.2.2) se determină pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.
4.2.6.2.1. Valori setate ale turației
Valorile setate în cazul unui sistem mașină electrică de sine stătător sau al unei IEPC fără trepte de viteză se definesc în conformitate cu următoarele dispoziții:
(a) |
Se folosesc aceleași valori setate ale turațiilor UUT ca cele folosite pentru determinarea realizată conform punctului 4.2.2.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. |
(b) |
În plus față de valorile setate definite la litera (a) de mai jos, se folosește valoarea setată pentru verificarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute realizată conform punctului 4.2.4.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. |
(c) |
Se pot defini valori setate ale turației în plus față de cele definite conform literelor (a) și (b) de mai sus. |
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se definește o serie separată de valori setate ale turațiilor UUT pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte, pe baza dispozițiilor următoare:
(d) |
Valorile setate ale turațiilor pentru raportul de transmisie cel mai apropiat de cel unitar (dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior), determinate conform literelor (a)-(c), nk,gear_iCT1, se folosesc ca bază pentru operațiunea menționată la litera (e). |
(e) |
Aceste valori setate ale turațiilor se convertesc în valori setate corespunzătoare tuturor celorlalte rapoarte de transmisie folosind ecuația următoare: nk,gear = nk,gear_iCT1 × igear_iCT1 / igear unde:
|
4.2.6.2.2 Valori setate ale cuplului
Valorile setate în cazul unui sistem mașină electrică de sine stătător sau al unei IEPC fără trepte de viteză se definesc în conformitate cu următoarele dispoziții:
(a) |
Se definesc pentru măsurare cel puțin 10 valori setate ale cuplului UUT, poziționate pe partea pozitivă (cuplu motor) și pe partea negativă a transmisiei (cuplu de rezistență). Valoarea setată cea mai mică a cuplului și valoarea setată cea mai mare a cuplului se definesc pe baza limitelor minime și maxime ale cuplului determinate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelurile corespunzătoare ale tensiunii, unde valoarea setată cea mai mică a cuplului este valoarea cuplului minim global, Tmin_overall, iar valoarea setată cea mai mare a cuplului este valoarea cuplului maxim global, Tmax_overall, determinate pe baza acestor valori. |
(b) |
Celelalte 8 sau mai multe valori setate ale cuplului trebuie să se încadreze între valoarea setată cea mai mare și valoarea setată cea mai mică. Intervalul dintre două valori setate adiacente ale cuplului nu trebuie să depășească 22.5 % din cuplul global maxim util al UUT determinat în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. |
(c) |
Valoarea limită a cuplului pozitiv la o anumită turație este limita maximă a cuplului la această valoare setată a turației, determinată în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii, minus 5 % din Tmax_overall. Toate valorile setate ale cuplului la o anumită valoare setată a turației care se plasează peste valoarea limită a cuplului pozitiv la această anumită turație se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului egală cu limita maximă a cuplului la această anumită valoare setată a turației. |
(d) |
Valoarea limită a cuplului negativ la o anumită turație este limita minimă a cuplului la această valoare setată a turației, determinată în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii, minus 5 % din Tmin_overall. Toate valorile setate ale cuplului la o anumită valoare setată a turației care se plasează sub valoarea limită a cuplului negativ la această anumită turație se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului egală cu limita minimă a cuplului la această anumită valoare setată a turației. |
(e) |
Limitele maxime și minime ale cuplului la o anumită valoare setată a turației se determină folosind metoda interpolării liniare, pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. |
În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se definește o serie separată de valori setate ale cuplurilor UUT pentru fiecare treaptă de viteză, pe baza dispozițiilor următoare:
(f) |
Valorile setate ale cuplurilor pentru raportul de transmisie cel mai apropiat de cel unitar (dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior), determinate conform literelor (a)-(e), nTj,gear_iCT1, se folosește ca bază pentru operațiunea menționată la literele (g) și (h). |
(g) |
Aceste valori setate ale cuplurilor se convertesc în valori setate corespunzătoare tuturor celorlalte rapoarte de transmisie folosind ecuația următoare: Tj,gear = Tj,gear_iCT1 / igear_iCT1 × igear unde:
|
(h) |
Nu este necesară măsurarea în cadrul încercării efectuate conform punctului 4.2.6.4 pentru niciuna dintre valorile setate ale cuplului, Tj,gear, care au valori absolute mai mari de 10 kNm. |
4.2.6.3. Semnale de măsurat
Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), cuplul util și turația UUT se măsoară în punctele de operare specificate conform punctului 4.2.6.2.
4.2.6.4. Succesiunea de încercări
Secvența de încercare constă într-o serie de valori setate în regim staționar, cu valori definite ale turației și cuplului pentru fiecare valoare setată în conformitate cu punctul 4.2.6.2.
În cazul unei întreruperi neprevăzute, secvența de încercare poate continua cu respectarea dispozițiilor următoare:
— |
UUT rămâne în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C; |
— |
Înainte de a continua încercarea, UUT trebuie să funcționeze pe standul de încercare pentru a se încălzi, conform recomandărilor producătorului componentei. |
— |
După încălzire, secvența de încercare se continuă la valoarea setată a turației imediat inferioară celei la care a avut loc întreruperea. |
— |
La această valoare setată a turației imediat inferioară, se desfășoară secvența de încercare descrisă la literele (a)-(m) de mai jos, dar doar în scopul precondiționării, fără a se înregistra valori măsurate. |
— |
Datele de măsurare se înregistrează începând cu primul punct de operare la valoarea setată a turației la care a avut loc întreruperea. |
În cazul unei IEPC, se aplică următoarele dispoziții:
— |
Secvența de încercare se desfășoară pentru fiecare treaptă de viteză, începând cu raportul de transmisie cel mai mare și continuând în ordinea descrescătoare a raporturilor de transmisie. |
— |
Înainte de a continua cu treapta următoare, trebuie efectuate măsurători pentru întreaga serie de valori setate determinată conform punctului 4.2.6.2 pentru o anumită treaptă de viteză. |
— |
Este permisă întreruperea încercării după finalizarea măsurătorilor pentru fiecare treaptă de viteză. |
— |
Se permite utilizarea unor senzori de cuplu diferiți. |
Imediat înainte de începerea încercării pentru prima valoare setată, UUT trebuie să funcționeze pe standul de încercare pentru a se încălzi, conform recomandărilor producătorului componentei. La încercarea EPMC, prima valoare setată a turației pentru treapta de viteză pentru care se face măsurarea este valoarea setată cea mai mică a turației.
Celelalte valori setate pentru treapta de viteză pentru care se face măsurarea se stabilesc astfel:
(a) |
Primul punct de operare la o anumită valoare setată a turației se stabilește la nivelul celui mai mare cuplu la această turație. |
(b) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la valoarea setată cea mai mică a cuplului pozitiv (cuplu motor). |
(c) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului pozitiv (și anume, cuplu de tracțiune) în ordine crescătoare. |
(d) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului pozitiv (cuplu motor) în ordine descrescătoare. |
(e) |
Se continuă alternanța între valorile setate rămase cele mai mari și cele mai mici ale cuplului până când se realizează măsurători la toate valorile setate ale cuplului pozitiv (cuplu motor) la o anumită valoare setată a turației. |
(f) |
Înainte de a continua cu pasul descris la litera (g), UUT poate fi răcită conform recomandărilor producătorului componentei, prin punerea în funcțiune la o anumită valoare setată definită de producătorul componentei. |
(g) |
În continuare, se realizează măsurătorile la valorile setate ale cuplului negativ (cuplu de rezistență) la aceeași valoare setată a turației, începând cu cuplul cel mai mic la această turație. |
(h) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la valoarea setată cea mai mare a cuplului negativ (cuplu de rezistență). |
(i) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului negativ (cuplu de rezistență) în ordine descrescătoare. |
(j) |
Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului negativ (cuplu de rezistență) în ordine crescătoare. |
(k) |
Se continuă alternanța între valorile setate rămase cele mai mici și cele mai mari ale cuplului până când se realizează măsurători la toate valorile setate ale cuplului negativ (și anume, cuplu de rezistență) la o anumită valoare setată a turației. |
(l) |
Înainte de a continua cu pasul descris la litera (m), UUT poate fi răcită conform recomandărilor producătorului componentei, prin punerea în funcțiune la o anumită valoare setată definită de producătorul componentei. |
(m) |
Încercarea continuă la următoarea valoare setată a turației în ordine crescătoare prin repetarea pașilor de la punctele (a)-(m) ale secvenței de încercare definite mai sus, până când se parcurg toate valorile setate ale turației pentru treapta de viteză la care se realizează măsurătorile. |
Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 5 secunde. În această perioadă de funcționare, turația UUT se menține la valoarea setată a turației, cu o marjă de toleranță de ± 1 % sau 20 rpm, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste valori. În plus, în această perioadă de funcționare, cu excepția celei mai mari și celei mai mici valori setate ale cuplului la fiecare valoare setată a turației, cuplul trebuie menținut la valoarea setată a cuplului, cu o marjă de toleranță de ± 1 % sau ± 5 Nm, dintre acestea luându-se în calcul valoarea care este mai mare decât valoarea setată a cuplului.
Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), cuplul util și turația UUT se înregistrează ca valori medii în ultimele două secunde ale perioadei de funcționare.
4.3. Postprelucrarea datelor de măsurare ale UUT
4.3.1 Dispoziții generale privind postprelucrarea
Toate etapele de postprelucrare definite la punctele 4.3.2-4.3.6 se aplică seturilor de date măsurate separat la cele două niveluri ale tensiunii în conformitate cu punctul 4.1.3.
4.3.2 Limite maxime și minime ale cuplului
În cazul în care datele de măsurare nu acoperă aceste intervale de valori, datele privind limitele maximă și minimă ale cuplului, determinate conform punctului 4.2.2.4, se extrapolează liniar (folosind cele mai apropiate două puncte) pentru turația zero și pentru turația maximă utilă ale UUT declarate de producătorul componentei.
4.3.3 Curba cuplului de rezistență
Datele aferente curbei cuplului de rezistență, determinată în conformitate cu punctul 4.2.3, se modifică în conformitate cu dispozițiile următoare:
(1) |
Dacă alimentarea cu energie electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) a fost stabilită ca inactivă sau deconectată, valorile corespunzătoare ale puterii electrice absorbite de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c) se setează ca 0. |
(2) |
Dacă arborele de ieșire al UUT nu a fost conectat la dispozitivul de încărcare (și anume, la dinamometru), valorile corespunzătoare ale cuplului se setează la 0. |
(3) |
În cazul în care datele de măsurare nu acoperă aceste intervale de valori, datele modificate conform subpunctelor 1 și 2 de mai sus se extrapolează liniar pentru turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei. |
(4) |
Valorile puterii electrice absorbite de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), modificate conform subpunctelor 1-3, de mai sus se consideră pierderi virtuale de putere mecanică. Aceste valori ale pierderilor virtuale de putere mecanică se convertesc în valori ale cuplului de rezistență virtual ca funcție a turației corespunzătoare a arborelui de ieșire al UUT. |
(5) |
La fiecare valoare setată a turației arborelui de ieșire al UUT din seria de date modificate conform subpunctelor 1-3 de mai sus, valoarea cuplului de rezistență virtual, determinată conform subpunctului 4 de mai sus, se adaugă cuplului măsurat al dispozitivului de încărcare (dinamometru), pentru a defini cuplul de rezistență total al UUT ca funcție a turației. |
(6) |
Valorile cuplului de rezistență total al UUT la cea mai mică valoare setată a turației, determinate pe baza datelor modificate conform subpunctului 5 de mai sus, se copiază ca valori nou înregistrate la turație 0 și se adaugă datelor modificate conform subpunctului 5 de mai sus. |
4.3.4 EPMC
Datele aferente EPMC, determinat în conformitate cu punctul 4.2.6.4, se extrapolează pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte măsurată separat, în conformitate cu dispozițiile următoare:
(1) |
Valorile tuturor perechilor de date ale cuplului util și ale puterii electrice a invertorului, determinate la cea mai mică valoare setată a turației, se copiază ca valori la turație 0 nou înregistrate. |
(2) |
Valorile tuturor perechilor de date ale cuplului util și ale puterii electrice a invertorului, determinate la cea mai mare valoare setată a turației, se copiază ca valori nou înregistrate la cea mai mare valoare setată a turației înmulțită cu 1.05. |
(3) |
Dacă la realizarea măsurătorii în conformitate cu litera (h) de la punctul 4.2.6.2.2 se omite o valoare setată a cuplului, determinată în conformitate cu literele (a)-(g) de la punctul 4.2.6.2.2, asociată unei anumite valori setate a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse în conformitate cu subpunctele 1 și 2 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare, conform dispozițiilor următoare:
|
(4) |
Pentru fiecare valoare setată a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse conform subpunctelor 1 și 3 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare pe baza celei mai mari valori setate a cuplului, conform regulilor următoare:
|
(5) |
Pentru fiecare valoare setată a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse conform subpunctelor 1 și 3 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare pe baza celei mai mici valori setate a cuplului, conform regulilor următoare:
|
4.3.5 Caracteristicile în suprasarcină
Pe baza datelor aferente caracteristicilor în suprasarcină, determinate în conformitate cu punctul 4.2.5.3, se calculează o valoare a eficienței, împărțind media puterilor mecanice pe perioada t0_maxP la media puterilor electrice absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) în perioada t0_maxP.
4.3.6. Cuplu maxim constant timp de 30 de minute
Pe baza datelor determinate conform punctului 4.2.4.3, se calculează o valoare a eficienței, împărțind media puterilor constante timp de 30 de minute la media puterilor electrice absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.).
Pe baza valorilor măsurate ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute (valori cu rezoluție temporală preluate în perioada de măsurare de 1 800 de secunde), determinate în conformitate cu punctul 4.2.4.2, se calculează următoarele valori medii pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern:
— |
puterea de răcire; |
— |
temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de răcire al UUT. |
Puterea de răcire se determină pe baza capacității termice specifice a agentului de răcire, a debitului masic al agentului de răcire și a diferenței de temperatură între intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT.
4.4 Dispoziții speciale privind încercările IHPC tip 1
În cadrul simulatorului, IHPC tip 1 sunt separate virtual în două elemente, și anume un sistem mașină electrică și o transmisie. În consecință, se determină două seturi de date separate privind componenta, pe baza dispozițiilor de la acest punct.
Pentru încercările la care sunt supuse IHPC tip 1, se aplică dispozițiile de la punctele 4.1 și 4.2 din prezenta anexă.
În cazul unei IHPC tip 1, cuplul și turația se măsoară la arborele de ieșire al sistemului (și anume, la partea de ieșire a cutiei de viteze, către roțile vehiculului).
Definițiile familiilor conform apendicelui 13 nu se aplică în cazul IHPC tip 1. În consecință, nu se permite omiterea încercărilor, o IHPC tip 1 trebuind supusă tuturor încercărilor descrise la punctul 4.2. Fără a aduce atingere acestor dispoziții, încercarea privind curba cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, se omite în cazul IHPC tip 1.
În cazul IHPC tip 1, nu se permite generarea datelor de intrare pe baza valorilor standard.
4.4.1 Încercări de efectuat în cazul IHPC tip 1
4.4.1.1. Încercări pentru determinarea caracteristicilor întregului sistem
Prezentul subpunct descrie metoda de determinare a caracteristicilor IHPC tip 1 completă, inclusiv pierderile la cutia de viteze din cadrul sistemului.
Se efectuează încercările următoare, în conformitate cu dispozițiile de la punctele corespunzătoare, aplicabile IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte. Pentru toate aceste încercări, arborele care transmite cuplu motor în sistem trebuie fie decuplat, astfel încât să se rotească liber, fie fixat, fără a se roti.
Tabelul 2a
Sinteza încercărilor de efectuat în cazul IHPC tip 1
Încercarea |
Trimitere la punctul |
Limite maxime și minime ale cuplului |
4.2.2. |
Cuplu maxim constant timp de 30 de minute |
4.2.4. |
Caracteristicile în suprasarcină |
4.2.5. |
EPMC |
4.2.6. |
Întrucât în cazul IHPC tip 1 se aplică dispozițiile prevăzute pentru IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, EPMC se determină conform punctului 4.2.6.2 pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.
4.4.1.2. Încercări pentru determinarea pierderilor la cutia de viteze din cadrul sistemului
Prezentul subpunct descrie metoda de determinare a pierderilor la cutia de viteze din cadrul sistemului.
Prin urmare, sistemul se supune încercărilor în conformitate cu prevederile de la punctul 3.3 din anexa VI. Prin excepție de la prezentele dispoziții, se aplică următoarele dispoziții:
— |
Arborele care transmite cuplu motor în sistem se cuplează cu un dinamometru și este antrenat de acesta, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3.3 din anexa VI. |
— |
Se deconectează invertorul (invertoarele) [sau, dacă este cazul, convertorul (convertoarele) c.c.-c.c.] de la sursa de alimentare cu curent c.c. Pentru ca deconectarea să se realizeze fără avarierea oricărui element al sistemului, se permite modificarea acestuia astfel încât să se folosească în mașina (mașinile) electrică (electrice) magneți sau rotoare de probă, în scopul măsurătorilor. |
— |
Plaja de cupluri definită la punctul 3.3.6.3 din anexa VI se extinde astfel încât să includă și valorile cuplurilor negative, astfel încât valorile setate ale cuplurilor pozitive să fie măsurate și cu semn algebric negativ. |
4.4.2 Postprelucrarea datelor de măsurare ale IHPC tip 1
Toate dispozițiile de la punctul 4.3 se aplică pentru postprelucrarea datelor de măsurare ale IHPC tip 1, cu excepția cazului în care se prevede altfel.
4.4.2.1. Postprelucrarea datelor privind caracteristicile întregului sistem
Toate datele de măsurare determinate conform punctului 4.4.1.1 se prelucrează conform dispozițiilor de la punctele 4.3.1-4.3.6. Dispozițiile de la punctul 4.3.3 se omit, întrucât, în cazul IHPC tip 1, curba cuplului de rezistență nu se determină în conformitate cu punctul 4.2.3. Dacă punctele relevante cuprind dispoziții specifice privind IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se aplică respectivele dispoziții.
4.4.2.2. Postprelucrarea datelor privind pierderile la cutia de viteze din cadrul sistemului
Toate datele de măsurare determinate conform punctului 4.4.1.2 se prelucrează conform dispozițiilor de la punctul 3.4 din anexa VI. Prin excepție de la prezentele dispoziții, se aplică următoarele dispoziții:
— |
Dispozițiile de la punctele 3.4.2-3.4.5 din anexa VI se aplică analog valorilor cuplurilor negative. |
— |
Dispozițiile de la punctul 3.4.6 din anexa VI nu se aplică. |
4.4.2.3. Postprelucrarea datelor în scopul obținerii datelor specifice ale sistemului mașină electrică virtual
Pentru a determina datele specifice sistemului mașină electrică în calitate de componentă, se aplică pașii următori. Etapele de postprelucrare următoare se omit în cazul celor două valori ale eficienței, determinate conform punctelor 4.3.5 și 4.3.6, întrucât aceste valori servesc doar pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil.
(a) |
Toate valorile măsurate ale turației și ale cuplului prelucrate conform punctului 4.4.2.1 pentru arborele de ieșire al IHPC tip 1 se convertesc pentru arborele de intrare (antrenare) al acesteia, conform ecuațiilor următoare. Dacă s-a efectuat aceeași încercare pentru mai multe trepte de viteză, conversia se realizează pentru fiecare treaptă.
unde:
|
(b) |
Se folosesc pentru calculele următoare valorile din diagramele puterilor electrice pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte, determinate conform punctului 4.4.2.1 și convertite pentru arborele de intrare în conformitate cu litera (a) de la punctul 4.4.2.3. Toate valorile puterii electrice a invertorului din respectivele diagrame se convertesc în diagrame aferente sistemului mașină electrică virtual, scăzând pierderile la cutia de viteze, cu ajutorul ecuației următoare:
unde:
|
(c) |
Valorile cuplului de rezistență al sistemului mașină electrică virtual se specifică la aceleași valori setate ale turației, nEM,virt, referitoare la arborele de intrare al IHPC tip 1 ca cele folosite pentru definirea curbei cuplului maxim și minim ale sistemului mașină electrică. Se stabilește la zero fiecare valoare a cuplului de rezistență, exprimată în Nm, indicată la diferite valori setate ale turației. |
(d) |
Momentul de inerție al sistemului mașină electrică virtual se calculează transformând valoarea (valorile) inerției mașinii (mașinilor) electrice de sine stătătoare, determinate conform punctului 8 din apendicele 8 la prezenta anexă, în valori corespunzătoare ale momentului de inerție la arborele de intrare al IHPC tip 1. |
4.4.3. Generarea fișierelor de intrare pentru simulator
Întrucât IHPC tip 1 sunt separate virtual în două elemente în cadrul simulatorului, se determină separat date de intrare per componentă, și anume pentru un sistem mașină electrică și pentru o cutie de viteze. Numărul de certificare indicat în datele de intrare este același pentru ambele componente, sistemul mașină electrică și cutia de viteze.
4.4.3.1. Date de intrare aferente sistemului mașină electrică virtual
Datele de intrare aferente sistemului mașină electrică virtual se generează conform definițiilor pentru sistemul mașină electrică din apendicele 15, pe baza datelor finale rezultate din aplicarea dispozițiilor de la punctul 4.4.2.3.
4.4.3.2. Date de intrare aferente cutiei de viteze virtuale
Datele de intrare aferente cutiei de viteze virtuale se generează conform definițiilor pentru cutia de viteze din tabelele 1-3 din apendicele 12 la anexa VI, pe baza datelor finale rezultate din aplicarea dispozițiilor de la punctul 4.4.2.2. Valoarea parametrului «TransmissionType» din tabelul 1 se stabilește la «IHPC Type 1».
5. Încercarea sistemelor de baterii sau subsistemelor de baterii reprezentative
Dispozitivul de aclimatizare a bateriei UUT și bucla corespunzătoare de aclimatizare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze astfel încât să aducă bateria UUT la parametrii termici specificați pentru utilizare pe vehicul și trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercare să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale bateriei UUT.
5.1 Dispoziții generale
Componentele bateriei UUT pot fi amplasate în diferite dispozitive din cadrul vehiculului.
Bateria UUT trebuie să fie controlată de BCU, iar echipamentul standului de încercare trebuie să se încadreze în limitele operaționale transmise de BCU prin magistrala de date. Dispozitivul de aclimatizare a bateriei UUT și bucla corespunzătoare de aclimatizare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze în conformitate cu comenzile transmise de BCU, cu excepția cazului în care procedura de încercare respectivă conține prevederi contrare. BCU trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercare să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale bateriei UUT. Dacă este necesar, producătorul componentei adaptează programul BCU pentru procedura de încercare solicitată, dar rămânând în limitele operaționale și de siguranță ale bateriei UUT.
5.1.1 Condiții pentru starea de echilibru termic
Starea de echilibru termic se atinge dacă timp de o oră temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei nu diferă cu mai mult de ± 7 K de temperatura celulei specificată de producătorul componentei.
5.1.2 Convenții privind semnele
5.1.2.1 Curentul
Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv pentru descărcare și semn negativ pentru încărcare.
5.1.3 Punctul de măsurare a temperaturii ambiante
Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de bateria UUT, în punctul indicat de producătorul componentei.
5.1.4. Condiții termice
Temperatura de încercare a bateriei (și anume, temperatura țintă a bateriei UUT în funcționare) este cea specificată de producătorul componentei. Temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei trebuie să se încadreze în limitele specificate de producătorul componentei pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate.
În cazul bateriilor UUT cu condiționare cu lichid (încălzire sau răcire), temperatura fluidului de condiționare la intrarea în bateria UUT trebuie măsurată și menținută la o abatere de cel mult ± 2 K față de valoarea specificată de producătorul componentei.
În cazul bateriilor UUT cu răcire cu aer, temperatura bateriei UUT în punctul precizat de producătorul componentei trebuie să fie menținută la valoarea maximă specificată de producătorul componentei, cu o toleranță de + 0 /– 20 K.
Pentru toate încercările efectuate, capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se limitează la o valoare declarată de producătorul componentei. Această valoare se înregistrează laolaltă cu datele de încercare.
Capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se determină pe baza următoarelor proceduri și se înregistrează laolaltă cu datele de încercare efective aferente componentei:
(1) |
În cazul condiționării cu lichid, pe baza debitului masic al fluidului de condiționare și a diferenței de temperatură dintre punctul de intrare și, respectiv, de ieșire ale schimbătorului de căldură măsurată pe partea cu bateria UUT. |
(2) |
În cazul condiționării electrice pe baza tensiunii și intensității curentului. În scopul certificării bateriei UUT, producătorul componentei poate modifica conexiunea electrică a acestei unități de condiționare astfel încât să permită determinarea caracteristicilor bateriei UUT fără a lua în calcul energia electrică necesară condiționării (de exemplu, dacă unitatea de condiționare este integrată și conectată în bateria UUT). Prin excepție de la prezentele dispoziții, se înregistrează energia electrică furnizată bateriei UUT pentru răcire și/sau încălzire de către o unitate de condiționare externă. |
(3) |
În cazul altor tehnologii de condiționare, pe baza raționamentului tehnic adecvat și a discuțiilor cu autoritatea de omologare de tip. |
5.2 Cicluri de pregătire
Bateria UUT se pregătește prin completarea a maximum cinci cicluri de descărcare și reîncărcare completă, pentru a asigura stabilizarea parametrilor sistemului înainte de începerea încercărilor.
Ciclurile consecutive de încărcare și descărcare completă se efectuează la temperatura de funcționare stabilită de producătorul componentei, până la atingerea stării de «precondiționare». O baterie UUT este considerată «precondiționată» dacă, în timpul a două cicluri succesive de descărcare-reîncărcare, capacitatea sa nu fluctuează cu mai mult de 3 % față de capacitatea nominală sau dacă se efectuează cinci cicluri.
Tensiunea bateriei UUT nu trebuie să scadă sub nivelul minim recomandat de producătorul componentei la sfârșitul descărcării (tensiunea minimă este tensiunea cea mai mică la care bateria poate alimenta un consumator fără a fi avariată). Criteriile pentru completarea ciclurilor de descărcare și încărcare completă se definesc de către producătorul componentei.
5.2.1 Nivelul sarcinii electrice în ciclurile de pregătire a HPBS
Descărcarea se face la o rată de 2C, iar încărcarea se face în conformitate cu recomandările producătorului componentei.
5.2.2 Nivelul sarcinii electrice în ciclurile de pregătire a HEBS în starea de precondiționare
Descărcarea se face la o rată de 1/3C, iar încărcarea se face în conformitate cu recomandările producătorului componentei.
5.3 Ciclul standard
Scopul unui ciclu standard (SC) este de a asigura aceleași condiții inițiale pentru fiecare încercare specifică la care este supusă o baterie UUT, precum și nivelul adecvat al sarcinii electrice în scopul încercării privind CoP, conform apendicelui 12. Se efectuează la temperatura de funcționare stabilită de producătorul componentei.
5.3.1. Ciclul standard pentru HPBS
În cazul HPBS, SC constă în următoarele evenimente derulate consecutiv: descărcare standard, perioadă de repaus, încărcare standard, a doua perioadă de repaus.
Procedura standard de descărcare se efectuează la o rată de 1C, până la SOC minim prevăzut în specificațiile producătorului componentei.
Perioada de repaus începe imediat la finalizarea descărcării și durează 30 de minute.
Procedura standard de încărcare se efectuează în conformitate cu specificațiile producătorului componentei cu privire la finalizarea încărcării și la durata totală a acestei proceduri.
A doua perioadă de repaus începe imediat după finalizarea încărcării și durează 30 de minute.
5.3.2. Ciclul standard pentru HEBS
În cazul HEBS, SC constă în următoarele evenimente derulate consecutiv: descărcare standard, perioadă de repaus, încărcare standard, a doua perioadă de repaus.
Procedura standard de descărcare se efectuează la o rată de 1/3C, până la SOC minim prevăzut în specificațiile producătorului componentei.
Perioada de repaus începe imediat la finalizarea descărcării și durează 30 de minute.
Procedura standard de încărcare se efectuează în conformitate cu specificațiile producătorului componentei cu privire la finalizarea încărcării și la durata totală a acestei proceduri.
A doua perioadă de repaus începe imediat la finalizarea încărcării și durează 30 de minute.
5.4 Încercări de efectuat
Înainte de efectuarea oricăror încercări în conformitate cu prezentul punct, bateria UUT se supune procedurilor prevăzute la punctul 5.2.
5.4.1. Procedura de încercare privind capacitatea nominală
Această încercare măsoară capacitatea nominală a bateriei UUT, în Ah, la curent și rate constante de descărcare.
5.4.1.1. Semnale de măsurat
În timpul precondiționării, al ciclurilor standard desfășurate și al încercării efective, se înregistrează următoarele semnale:
— |
Intensitatea curentului de încărcare/descărcare la bornele bateriei UUT |
— |
Tensiunea la bornele bateriei UUT |
— |
Temperaturile în toate punctele de măsurare ale bateriei UUT |
— |
Temperatura ambiantă la standul de încercări |
— |
Puterea de încălzire sau răcire a bateriei UUT |
5.4.1.2. Încercarea
După ce bateria UUT este încărcată complet conform specificațiilor producătorului componentei și s-a atins echilibrul termic conform punctului 5.1.1, se efectuează un ciclu standard conform punctului 5.3.
Încercarea efectivă trebuie să înceapă în maximum 3 ore de la încheierea ciclului standard; în caz contrar, ciclul standard se repetă.
Încercarea efectivă se efectuează la RT și constă în descărcarea la curent constant, la următoarele rate:
— |
În cazul HPBS, la capacitatea nominală, 1C, declarată de producătorul componentei, exprimată în Ah |
— |
În cazul HEBS, la capacitatea nominală, 1/3C, declarată de producătorul componentei, exprimată în Ah |
Toate încercările privind descărcarea se încheie la atingerea parametrilor minimi specificați de producătorul componentei.
5.4.1.3. Interpretarea rezultatelor
Capacitatea, în Ah, obținută din curentul de descărcare al bateriei raportat la timp pe durata încercării efective desfășurate conform punctului 5.4.1.2, se folosește ca valoare a capacității nominale.
5.4.1.4. Datele care trebuie raportate
Trebuie să fie raportate următoarele date:
— |
Capacitatea nominală determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3 |
— |
Valori medii ale tuturor semnalelor înregistrate conform punctului 5.4.1.1 pe durata încercării efective |
În scopul verificării conformității în producție, se calculează și următoarele valori:
— |
Energia totală acumulată, Echa, de la 20 % la 80 % din SOC, în timpul ciclului standard efectuat înainte de încercarea efectivă. |
— |
Energia totală cedată, Echa, de la 80 % la 20 % din SOC, în timpul încercării efective. |
Toate valorile asociate SOC se calculează pe baza capacității nominale măsurate, determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3.
Eficiența energetică pe ciclul complet, ηBAT, se calculează împărțind energia totală cedată, Edis, la energia totală acumulată, Echa și se raportează în fișa de informații întocmită conform apendicelui 5.
5.4.2. Procedura de încercare privind tensiunea în circuit deschis, rezistența internă și limitele curentului
În această încercare se determină rezistența ohmică în condiții de încărcare și de descărcare, precum și OCV ale bateriei UUT ca funcție a SOC. În plus, se verifică intensitățile maxime ale curentului de încărcare și de descărcare declarate de producătorul componentei.
5.4.2.1. Dispoziții generale privind încercările
Toate valorile asociate SOC se calculează pe baza capacității nominale măsurate, determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3.
Doar în momentul în care bateria UUT ajunge la tensiunea limită de descărcare în timpul descărcării, curentul trebuie redus astfel încât tensiunea la bornele bateriei UUT să se mențină la nivelul minim de descărcare pe toată durata impulsului de descărcare.
Doar în momentul în care bateria UUT ajunge la tensiunea limită de încărcare în timpul încărcării, curentul se reduce astfel încât tensiunea la bornele bateriei UUT să se mențină la nivelul minim de încărcare pe toată durata impulsului de încărcare.
Dacă echipamentul de încercare nu poate asigura curent la parametrii solicitați, cu o marjă de toleranță de ± 1 % față de valoarea țintă, într-un interval de timp de cel mult 100 ms după o modificare în profilul curentului, atunci datele respective trebuie eliminate, neputând fi calculate ca pe baza lor valori asociate tensiunii și rezistenței interne în circuitul deschis.
Dacă limitele operaționale transmise de BCU prin magistrala de date solicită reducerea curentului astfel încât să se mențină în limitele operaționale ale bateriei UUT, echipamentul standului de încercare trebuie să reducă intensitatea țintă a curentului respectiv în conformitate cu solicitările BCU.
5.4.2.2. Semnale de măsurat
În timpul precondiționării și încercării efective, se înregistrează următoarele semnale:
— |
Intensitatea curentului de descărcare la bornele bateriei UUT |
— |
Tensiunea la bornele bateriei UUT |
— |
Temperaturile în toate punctele de măsurare ale bateriei UUT |
— |
Temperatura ambiantă la standul de încercări |
— |
Puterea de încălzire sau răcire a bateriei UUT |
5.4.2.3. Încercarea
5.4.2.3.1. Precondiționarea
După ce bateria UUT este încărcată complet conform specificațiilor producătorului componentei și s-a atins echilibrul termic conform punctului 5.1.1, se efectuează un ciclu standard conform punctului 5.3.
Încercarea efectivă trebuie să înceapă după 1-3 ore de la încheierea ciclului standard. În caz contrar, procedura prevăzută la paragraful anterior se repetă.
5.4.2.3.2. Procedura de încercare
În cazul HPBS, încercarea se efectuează la cinci SOC: 80, 65, 50, 35 și 20 %.
În cazul HEBS, încercarea se efectuează la cinci SOC: 90, 70, 50, 35 și 20 %.
La ultimul pas, la 20 % din SOC, producătorul componentei poate reduce curentul maxim de descărcare al bateriei UUT pentru ca SOC să se mențină peste SOC minim specificat de producătorul componentei și pentru a evita descărcarea profundă.
Înainte de începerea încercărilor efective la fiecare SOC, bateria UUT se precondiționează conform punctului 5.4.2.3.1.
Pentru a atinge SOC necesar încercărilor, bateria UUT se descarcă de la nivelul inițial la o rată constantă de 1C în cazul HPBS și de 1/3C în cazul HEBS, descărcare urmată de o perioadă de repaus de 30 de minute înainte de începerea următoarei determinări.
Înainte de încercări, producătorul componentei trebuie să declare pentru fiecare SOC intensitatea maximă a curentului de încărcare și de descărcare care poate fi aplicat pe toată durata intervalului temporal asociat impulsului de curent, conform tabelului 3 pentru HPBS și tabelului 4 pentru HEBS.
Încercarea efectivă se desfășoară la RT, la profiluri ale curentului conform tabelului 3 pentru HPBS și conform tabelului 4 pentru HEBS.
Tabelul 3
Profilul curentului pentru HPBS
Interval temporal [s] |
Timp cumulat [s] |
Curent țintă |
0 |
0 |
0 |
20 |
20 |
Idischg_max/33 |
40 |
60 |
0 |
20 |
80 |
Ichg_max/33 |
40 |
120 |
0 |
20 |
140 |
Idischg_max/32 |
40 |
180 |
0 |
20 |
200 |
Ichg_max/32 |
40 |
240 |
0 |
20 |
260 |
Idischg_max/3 |
40 |
300 |
0 |
20 |
320 |
Ichg_max/3 |
40 |
360 |
0 |
20 |
380 |
Idischg_max |
40 |
420 |
0 |
20 |
440 |
Ichg_max |
40 |
480 |
0 |
Tabelul 4
Profilul curentului pentru HEBS
Interval temporal [s] |
Timp cumulat [s] |
Curent țintă |
0 |
0 |
0 |
120 |
120 |
Idischg_max/33 |
40 |
160 |
0 |
120 |
280 |
Ichg_max/33 |
40 |
320 |
0 |
120 |
440 |
Idischg_max/32 |
40 |
480 |
0 |
120 |
600 |
Ichg_max/32 |
40 |
640 |
0 |
120 |
760 |
Idischg_max/3 |
40 |
800 |
0 |
120 |
920 |
Ichg_max/3 |
40 |
960 |
0 |
120 |
1080 |
Idischg_max |
40 |
1120 |
0 |
120 |
1240 |
Ichg_max |
40 |
1280 |
0 |
unde
Idischg_max |
este valoarea absolută a curentului de scurtcircuit specificată de producătorul componentei pentru nivelul specific al SOC care poate fi aplicat pe întreaga durată a intervalului temporal în care se aplică impulsul de curent respectiv |
Ichg_max |
este valoarea absolută a curentului de încărcare specificată de producătorul componentei pentru nivelul specific al SOC care poate fi aplicat pe întreaga durată a intervalului temporal în care se aplică impulsul de curent respectiv |
Tensiunea la momentul zero al încercării, înainte de prima modificare a intensității țintă a curentului, și anume, V0, se măsoară ca valoare medie pe parcursul a 100 ms.
Pentru HPBS, se măsoară următoarele tensiuni și intensități:
(1) |
Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de încărcare și de descărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la curent electric nul, ca medie a valorilor înregistrate în ultima secundă dinaintea modificării intensității țintă a curentului, și anume Vdstart pentru descărcare și Vcstart pentru încărcare. |
(2) |
Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la 2, 10 și 20 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vd2, Vd10, Vd20) și intensitatea corespunzătoare (Id2, Id10 și Id20) ca valori medii pe parcursul a 100 ms. |
(3) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la 2, 10 și 20 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vc2, Vc10, Vc20) și intensitatea corespunzătoare (Ic2, Ic10 și Ic20) ca valori medii pe parcursul a 100 ms. |
Tabelul 5 prezintă tensiunile și intensitățile curentului care trebuie măsurate în timp după modificarea intensității țintă a curentului în cazul HPBS.
Tabelul 5
Puncte de măsurare a tensiunii pentru fiecare nivel de puls de curent (descărcare și încărcare) pentru HPBS
Timp după modificarea intensității țintă a curentului [s] |
Descărcare (D) sau încărcare (C) |
Tensiunea |
Curentul |
2 |
D |
Vd2 |
Id2 |
10 |
D |
Vd10 |
Id10 |
20 |
D |
Vd20 |
Id20 |
2 |
C |
Vc2 |
Ic2 |
10 |
C |
Vc10 |
Ic10 |
20 |
C |
Vc20 |
Ic20 |
Pentru HEBS, se măsoară următoarele tensiuni și intensități:
(1) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare și de descărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la curent electric nul, ca medie a valorilor înregistrate în ultima secundă dinaintea modificării intensității țintă a curentului, și anume Vdstart pentru descărcare și Vcstart pentru încărcare. |
(2) |
Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la 2, 10, 20 și 120 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vd2, Vd10, Vd20 și Vd120) și intensitatea corespunzătoare (Id2, Id10, Id20 și Id120) ca valori medii pe parcursul a 100 ms. |
(3) |
Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la 2, 10, 20 și 120 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vc2, Vc10, Vc20 și Vc120) și intensitatea corespunzătoare (Ic2, Ic10, Ic20 și Ic120) ca valori medii pe parcursul a 100 ms. |
Tabelul 6 prezintă tensiunile și intensitățile curentului care trebuie măsurate în timp după modificarea intensității țintă a curentului în cazul HEBS.
Tabelul 6
Puncte de măsurare a tensiunii pentru fiecare nivel de puls de curent (încărcare și descărcare) pentru HEBS
Timp după modificarea intensității țintă a curentului [s] |
Descărcare (D) sau încărcare (C) |
Tensiunea |
Curentul |
2 |
D |
Vd2 |
Id2 |
10 |
D |
Vd10 |
Id10 |
20 |
D |
Vd20 |
Id20 |
120 |
D |
Vd120 |
Id120 |
2 |
C |
Vc2 |
Ic2 |
10 |
C |
Vc10 |
Ic10 |
20 |
C |
Vc20 |
Ic20 |
120 |
C |
Vc120 |
Ic120 |
5.4.2.4. Interpretarea rezultatelor
Următoarele calcule se efectuează separat pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3.
5.4.2.4.1 Calcule pentru HPBS
(1) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 3, se calculează valorile rezistenței interne pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului, măsurate conform punctului 5.4.2.3, folosind ecuațiile următoare:
|
(2) |
Rezistențele interne pentru descărcare RId2_avg, RId10_avg, RId20_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 3, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 1. |
(3) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 3, se calculează valorile rezistenței interne pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului, măsurate conform punctului 5.4.2.3, folosind ecuațiile următoare:
|
(4) |
Rezistențele interne pentru încărcare RIc2_avg, RIc10_avg, RIc20_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 3, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 3. |
(5) |
Rezistențele interne totale, RI2, RI10 și RI20, se calculează ca medii ale valorilor respective calculate pentru încărcare și descărcare conform subpunctelor 2 și 4. |
(6) |
Tensiunea în circuitul deschis este valoarea V0 măsurată conform punctului 5.4.2.3 pentru SOC corespunzător. |
(7) |
Limitele curentului maxim de descărcare se calculează ca valori medii pe 20 de secunde la intensitatea țintă Idischg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. |
(8) |
Limitele curentului maxim de încărcare se calculează ca valori medii pe 20 de secunde la intensitatea țintă Ichg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. Valorile absolute ale rezultatelor se raportează ca valori finale. |
5.4.2.4.2. Calcule pentru HEBS
(1) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 4, valorile rezistenței interne se calculează pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului măsurate în conformitate cu punctul 5.4.2.3, folosind ecuația următoare: ecuații:
|
(2) |
Rezistențele interne pentru descărcare RId2_avg, RId10_avg, RId20_avg și RId120_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 4, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 1. |
(3) |
Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 4, valorile rezistenței interne se calculează pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului măsurate în conformitate cu punctul 5.4.2.3, folosind ecuația următoare: ecuații:
|
(4) |
Rezistențele interne pentru încărcare RIc2_avg, RIc10_avg, RIc20_avg și RIc120_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 4, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 3. |
(5) |
Rezistențele interne totale, RI2, RI10, RI20 și RI120, se calculează ca medii ale valorilor respective calculate pentru încărcare și descărcare conform subpunctelor 2 și 4. |
(6) |
Tensiunea în circuitul deschis este valoarea V0 măsurată conform punctului 5.4.2.3 pentru SOC corespunzător. |
(7) |
Limitele curentului maxim de descărcare se calculează ca valori medii pe 120 de secunde la intensitatea țintă Idischg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. |
(8) |
Limitele curentului maxim de încărcare se calculează ca valori medii pe 120 de secunde la intensitatea țintă Ichg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. Valorile absolute ale rezultatelor se raportează ca valori finale. |
5.5. Postprelucrarea datelor de măsurare ale bateriei UUT
Valorile OCV dependente de SOC se definesc pe baza valorilor determinate pentru diferitele SOC conform subpunctului 6 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform subpunctului 6 de la punctul 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.
Valorile rezistenței interne dependente de SOC se definesc pe baza valorilor determinate pentru diferitele SOC conform subpunctului 5 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.
Limitele curentului maxim de descărcare și de încărcare se definesc pe baza valorilor declarate de producătorul componentei înainte de încercări. Dacă o anumită valoare a curentului maxim de descărcare și de încărcare, determinată conform subpunctelor 7 și 8 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS, diferă cu mai mult de ± 2 % de valoarea declarată de producătorul componentei înainte de încercare, atunci respectiva valoare se raportează conform subpunctelor 7 și 8 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.
6. Încercări asupra sistemelor condensator sau subsistemelor condensator reprezentative
6.1 Dispoziții generale
Componentele sistemului condensator UUT pot fi amplasate în diferite dispozitive din cadrul vehiculului.
Caracteristicile condensatorului depind în foarte mică măsură de starea sa de încărcare sau de intensitatea curentului. În consecință, se prescrie o singură încercare pentru calculul parametrilor de intrare pentru modelizare.
6.1.1. Convenții privind semnele pentru curent
Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv pentru descărcare și semn negativ pentru încărcare.
6.1.2. Punctul de măsurare a temperaturii ambiante
Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de condensatorul UUT, în punctul indicat de producătorul componentei condensator UUT.
6.1.3. Condiții termice
Temperatura de încercare a condensatorului (și anume, temperatura țintă a condensatorului UUT în funcționare) este cea specificată de producătorul componentei. Temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei condensatorului trebuie să se încadreze în limitele specificate de producătorul componentei pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate.
În cazul condensatoarelor UUT cu condiționare cu lichid (încălzire sau răcire), temperatura fluidului de condiționare la intrarea în condensatorul UUT trebuie măsurată și trebuie să nu se abată cu mai mult de ± 2 K față de valoarea specificată de producătorul componentei.
În cazul condensatoarelor UUT cu răcire cu aer, temperatura condensatorului UUT în punctul precizat de producătorul componentei trebuie să fie menținută cu o toleranță de + 0 /– 20 K la valoarea maximă specificată de producătorul componentei.
Pentru toate încercările efectuate, capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se limitează la o valoare declarată de producătorul componentei. Această valoare se înregistrează laolaltă cu datele de încercare.
Capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se determină pe baza următoarelor proceduri și se înregistrează laolaltă cu datele de încercare efective aferente componentei:
(1) |
În cazul condiționării cu lichid, pe baza debitului masic al fluidului de aclimatizare și a diferenței de temperatură dintre intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură măsurată pe partea cu condensatorul UUT. |
(2) |
În cazul condiționării electrice, pe baza tensiunii și intensității curentului. În scopul certificării condensatorului UUT, producătorul componentei poate modifica legăturile electrice ale acestei unități de aclimatizare astfel încât să permită determinarea caracteristicilor condensatorului UUT fără a lua în calcul energia electrică necesară aclimatizării (de exemplu, dacă unitatea de aclimatizare este integrată și conectată în condensatorul UUT). Prin excepție de la aceste dispoziții, se înregistrează energia electrică furnizată condensatorului UUT pentru răcire și/sau încălzire de către o unitate de condiționare externă. |
(3) |
În cazul altor tehnologii de condiționare, pe baza raționamentului tehnic adecvat și a discuțiilor cu autoritatea de omologare de tip. |
6.2. Condiții de încercare
(a) |
Condensatorul UUT se amplasează într-o incintă de încercare cu temperatura ambiantă controlată. Temperatura mediului ambiant trebuie menținută la nivelul de 25 °C ± 10 °C; |
(b) |
Tensiunea se măsoară la bornele condensatorului UUT. |
(c) |
Dispozitivul de condiționare a condensatorului UUT și bucla corespunzătoare de condiționare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze integral în conformitate cu comenzile respective. |
(d) |
Unitatea de control trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercări să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale condensatorului UUT. Dacă este necesar, producătorul componentei condensator UUT adaptează programul unității de control pentru procedura de încercare solicitată. |
6.3. Încercarea privind caracteristicile condensatorului UUT
(a) |
După ce este încărcat și descărcat complet la tensiunea minimă de funcționare, în conformitate cu metoda de încărcare specificată de producătorul componentei, condensatorul UUT se stabilizează timp de minimum 2 ore, dar maximum 6 ore. |
(b) |
Temperatura condensatorului UUT la începerea încercării trebuie să fie de 25 °C ± 2 °C. Totuși, se poate selecta temperatura de 45 °C ± 2 °C, cu condiția de a se raporta autorității de omologare de tip sau de certificare faptul că această temperatură este mai reprezentativă pentru condițiile tipice de exploatare. |
(c) |
După perioada de stabilizare, se efectuează un ciclu complet de încărcare-descărcare la un curent constant Itest, conform figurii 2. Itest este intensitatea maximă a curentului continuu permisă pentru condensatorul UUT conform specificațiilor producătorului componentei. |
(d) |
După o perioadă de repaus de minimum 30 de secunde (t0 până la t1), condensatorul UUT se încarcă la un curent constant Itest până la atingerea tensiunii maxime de lucru V max. În continuare, se oprește încărcarea și se stabilizează condensatorul UUT timp de 30 de secunde (de la momentul t2 la t3), astfel încât tensiunea să ajungă la valoarea finală V b înainte de a începe descărcarea. În continuare, condensatorul UUT se descarcă la un curent constant Itest până la atingerea tensiunii minime de lucru V max. În continuare, (de la t4) urmează încă o perioadă de repaus de minimum 30 de secunde pentru ca tensiunea să se stabilizeze la valoarea finală Vc. |
(e) |
Se înregistrează la o frecvență de eșantionare de minimum 10 Hz intensitatea curentului și tensiunea în timp, și anume Imeas și Vmeas. |
(f) |
Pe baza valorilor măsurate, se determină următorii parametri caracteristici (ilustrați în figura 2):
|
Figura 2
Exemplu de curbă a tensiunii rezultată pe baza măsurătorilor asupra condensatorului UUT
ΔV(t 1) reprezintă diferența absolută dintre tensiunea V a și valoarea ordonatei la origine din aproximarea liniară la momentul t 1. |
ΔV(t 3) reprezintă diferența absolută între tensiunea V b și valoarea ordonatei la origine din aproximarea liniară la momentul t 3. |
ΔV(t 2) reprezintă diferența absolută între tensiunile V max și V b. |
ΔV(t 4) reprezintă diferența absolută între tensiunile V min și V c. |
6.4. Postprelucrarea datelor de măsurare ale condensatorului UUT
6.4.1. Calculul rezistenței interne și capacității
Datele obținute din măsurători conform punctului 6.3 se folosesc pentru calculul rezistenței interne (R) și al capacității (C), folosind ecuațiile următoare:
(a) |
Capacitatea de încărcare și de descărcare se calculează după cum urmează:
|
(b) |
Intensitatea maximă a curentului de încărcare și descărcare se calculează după cum urmează:
|
(c) |
Rezistența internă la încărcare și descărcare se calculează după cum urmează:
|
(d) |
Pentru model sunt necesare o singură capacitate și o singură rezistență care se calculează după cum urmează:
|
(e) |
Tensiunea maximă se definește ca valoarea înregistrată Vb, iar tensiunea minimă se definește ca valoarea înregistrată Vc, astfel cum sunt definite la litera (f) de la punctul 6.3. |
„Apendicele 1
MODEL DE CERTIFICAT PENTRU O COMPONENTĂ, O UNITATE TEHNICĂ SEPARATĂ SAU UN SISTEM
Format maxim: A4 (210 × 297 mm)
CERTIFICAT PRIVIND EMISIILE DE CO2 ȘI CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ALE UNUI SISTEM MAȘINĂ ELECTRICĂ / UNEI IEPC / UNEI IHPC tip 1 / UNUI SISTEM DE BATERII / UNUI SISTEM CONDENSATOR
Ștampila administrației
Comunicare privind:
— |
acordarea(1) |
— |
extinderea(1) |
— |
refuzul(1) |
— |
retragerea(1) |
unui certificat privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale unui sistem mașină electrică / unei IEPC / unei IHPC tip 1 / unui sistem de baterii / unui sistem condensator, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei
Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei astfel cum a fost modificat ultima dată prin ……………..
Numărul omologării:
Codul hash:
Motivul extinderii:
SECȚIUNEA I
0.1. |
Marca (denumirea comercială a producătorului): |
0.2. |
Tip: |
0.3. |
Mijloace de identificare a tipului |
0.3.1. |
Amplasarea mărcii de omologare: |
0.3.2. |
Metoda de aplicare a mărcii de omologare: |
0.5. |
Numele și adresa producătorului: |
0.6. |
Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: |
0.7. |
Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă este cazul): |
SECȚIUNEA II
1. |
Informații suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul |
2. |
Autoritatea de omologare responsabilă cu efectuarea încercărilor: |
3. |
Data raportului de încercare: |
4. |
Numărul raportului de încercare: |
5. |
Observații (dacă este cazul): a se vedea addendumul |
6. |
Locul: |
7. |
Data: |
8. |
Semnătura: |
Anexe:
Dosar de omologare. Raport de încercare.
„Apendicele 2
Fișă de informații pentru un sistem mașină electrică
Fișă de informații nr.: |
Emisă: Data emiterii: Data modificării: |
în temeiul …
Tipul / familia sistemului mașină electrică (dacă este cazul):
…
0. |
GENERALITĂȚI |
0.1. |
Numele și adresa producătorului |
0.2. |
Marca (denumirea comercială a producătorului): |
0.3. |
Tipul sistemului mașină electrică: |
0.4. |
Familia sistemului mașină electrică: |
0.5. |
Tipul sistemului mașină electrică ca unitate tehnică separată / familia sistemului mașină electrică ca unitate tehnică separată |
0.6. |
Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile): |
0.7. |
Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul mașină electrică: |
0.8. |
În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip: |
0.9. |
Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: |
0.10. |
Numele și adresa reprezentantului producătorului: |
PARTEA 1
CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE SISTEMULUI MAȘINĂ ELECTRICĂ (PROTOTIP) ȘI ALE TIPURILOR DE SISTEME MAȘINĂ ELECTRICĂ DIN CADRUL UNEI FAMILII DE SISTEME MAȘINĂ ELECTRICĂ
|
|EMS prototip |
|Membri ai familiei |
||||
|
|sau tipul EMS |
| |
||||
|
| |
| #1 |
| #2 |
| #3 |
| |
1. |
Generalități |
1.1. |
Tensiunea (tensiunile) de încercare: V |
1.2. |
Turația nominală a motorului: 1/min |
1.3. |
Turația maximă a arborelui de ieșire: 1/min |
1.4. |
(sau implicit) turația arborelui de ieșire al reductorului/cutiei de viteze: 1/min |
1.5. |
Turația motorului la putere maximă: 1/min |
1.6. |
Puterea maximă: kW |
1.7. |
Turație maximă a cuplului: 1/min |
1.8. |
Cuplul maxim: Nm |
1.9. |
Puterea maximă timp de 30 de minute: kW |
2. |
Mașina electrică |
2.1. |
Principiul de funcționare |
2.1.1. |
Curent continuu (c.c.)/curent alternativ (c.a.): |
2.1.2. |
Număr de faze: |
2.1.3. |
Excitație separată/serie/compusă: |
2.1.4. |
Sincron / asincron: |
2.1.5. |
Rotor bobinat/magneți permanenți/cu carcasă: |
2.1.6. |
Numărul polilor motorului: |
2.2. |
Momentul de inerție: kgm2 |
3. |
Regulator de putere |
3.1. |
Marca: |
3.2. |
Tip: |
3.3. |
Principiul de funcționare: |
3.4. |
Principiul de control: vectorial/circuit deschis/închis/altele (a se specifica): |
3.5. |
Curentul efectiv maxim furnizat de motor: A |
3.6. |
Pe o durată maximă de: s |
3.7. |
Plaja de tensiuni c.c. folosite (de la / la): V |
3.8. |
Convertorul c.c.-c.c. face parte din sistemul mașină electrică, în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă (da/nu): |
4. |
Sistemul de răcire |
4.1. |
Motor (lichid / aer / altele - a se specifica): |
4.2. |
Controler (lichid / aer / altele - a se specifica): |
4.3. |
Descrierea sistemului: |
4.4. |
Schema (schemele) de principiu: |
4.5. |
Limitele de temperatură (min/max): K |
4.6. |
La poziția de referință: |
4.7. |
Debite (min/max): l/min |
5. |
Valori consemnate în încercările componentelor |
5.1. |
Valori ale eficienței pentru CoP (3): |
5.2. |
Sistemul de răcire (declarație pentru fiecare circuit de răcire): |
5.2.1. |
debitul masic sau volumic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisia agentului de răcire: |
5.2.2. |
temperaturile maxime ale lichidului de răcire: |
5.2.3. |
puterea maximă de răcire disponibilă: |
5.2.4. |
Valori medii înregistrate pentru fiecare încercare |
5.2.4.1. |
debit masic sau volumic al agentului de răcire: |
5.2.4.2. |
temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de: |
5.2.4.3. |
temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea EMS: |
LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
Nr.: |
Descriere: |
Data emiterii: |
1 |
Informații privind condițiile de încercare a EMS … |
|
2 |
… |
|
Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul mașină electrică
|
Informații privind condițiile de încercare (după caz) |
1.1. |
… |
„Apendicele 3
Fișă de informații pentru o IEPC
Fișă de informații nr.: |
Emisă: Data emiterii: Data modificării: |
în temeiul …
Tipul / familia IEPC (dacă este cazul):
…
0. |
GENERALITĂȚI |
0.1. |
Numele și adresa producătorului |
0.2. |
Marca (denumirea comercială a producătorului): |
0.3. |
Tipul IEPC: |
0.4. |
Familia IEPC: |
0.5. |
Tipul IEPC ca unitate tehnică separată / familia IEPC ca unitate tehnică separată |
0.6. |
Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile): |
0.7. |
Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe IEPC: |
0.8. |
În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip: |
0.9. |
Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: |
0.10. |
Numele și adresa reprezentantului producătorului: |
PARTEA 1
CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE IEPC (PROTOTIP) ȘI ALE TIPURILOR DE IEPC DIN CADRUL UNEI FAMILII DE IEPC
|
|IEPC prototip |
|Membri ai familiei |
||||
|
|sau tipul IEPC |
| |
||||
|
| |
| #1 |
| #2 |
| #3 |
| |
1. |
Generalități |
1.1. |
Tensiunea (tensiunile) de încercare: V |
1.2. |
Turația nominală a motorului: 1/min |
1.3. |
Turația maximă a arborelui de ieșire: 1/min |
1.4. |
(sau implicit) turația arborelui de ieșire al reductorului/cutiei de viteze: 1/min |
1.5. |
Turația motorului la putere maximă: 1/min |
1.6. |
Puterea maximă: kW |
1.7. |
Turație maximă a cuplului: 1/min |
1.8. |
Cuplul maxim: Nm |
1.9. |
Puterea maximă timp de 30 de minute: kW |
1.10. |
Numărul mașinilor electrice: |
2. |
Mașină electrică (pentru fiecare mașină electrică): |
2.1. |
Numărul ID al mașinii electrice: |
2.2. |
Principiul de funcționare |
2.2.1. |
Curent continuu (c.c.)/curent alternativ (c.a.): |
2.2.2. |
Număr de faze: |
2.2.3. |
Excitație separată/serie/compusă: |
2.2.4. |
Sincron / asincron: |
2.2.5. |
Rotor bobinat/magneți permanenți/cu carcasă: |
2.2.6. |
Numărul polilor motorului: |
2.3. |
Momentul de inerție: kgm2 |
3. |
Regulator de putere (pentru fiecare regulator de putere): |
3.1. |
Numărul ID al mașinii electrice corespondente: |
3.2. |
Marca: |
3.3. |
Tip: |
3.4. |
Principiul de funcționare: |
3.5. |
Principiul de control: vectorial/circuit deschis/închis/altele (a se specifica): |
3.6. |
Curentul efectiv maxim furnizat de motor: A |
3.7. |
Pe o durată maximă de: s |
3.8. |
Intervalul de tensiuni c.c. folosite (de la / la): V |
3.9. |
Convertorul c.c.-c.c. face parte din sistemul mașină electrică, în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă (da/nu): |
4. |
Sistemul de răcire |
4.1. |
Motor (lichid / aer / altele - a se specifica): |
4.2. |
Controler (lichid / aer / altele - a se specifica): |
4.3. |
Descrierea sistemului: |
4.4. |
Schema (schemele) de principiu: |
4.5. |
Limitele de temperatură (min/max): K |
4.6. |
La poziția de referință: |
4.7. |
Debite (min/max): g/min sau l/min |
5. |
Cutia de viteze |
5.1. |
Raportul de transmisie, schema transmisiei și debitul de alimentare: |
5.2. |
Distanța între centre pentru transmisiile arborilor intermediari: |
5.3. |
Tipul de rulmenți în pozițiile corespunzătoare (dacă sunt montați): |
5.4. |
Tipul de elemente de comutare (ambreiaje dințate, inclusiv sincronizatoare sau ambreiaje cu fricțiune) în pozițiile corespunzătoare (dacă sunt montate): |
5.5. |
Numărul total de trepte de viteză pentru mers înainte: |
5.6. |
Numărul de ambreiaje de comutare cu dinți: |
5.7. |
Numărul de sincronizatoare: |
5.8. |
Numărul de discuri de ambreiaj cu fricțiune (cu excepția ambreiajelor uscate individuale cu 1 sau 2 discuri): |
5.9. |
Diametrul exterior al discurilor de ambreiaj cu fricțiune (cu excepția ambreiajelor uscate individuale cu 1 sau 2 discuri): |
5.10. |
Rugozitatea suprafeței dinților (inclusiv desenele): |
5.11. |
Numărul garniturilor arborelui dinamic: |
5.12. |
Debitul de ulei pentru lubrifiere și răcire per rotația arborelui de intrare al transmisiei |
5.13. |
Viscozitatea uleiului la 100 °C (± 10 %): |
5.14. |
Presiunea sistemului pentru cutiile de viteze controlate hidraulic: |
5.15. |
Nivelul specificat al uleiului în raport cu axa centrală și în conformitate cu specificația din desen (pe baza valorii medii dintre toleranța inferioară și cea superioară) în regim staționar sau în rulare. Nivelul uleiului este considerat egal dacă toate componentele de transmisie rotative (cu excepția pompei de ulei și a transmisiei acesteia) sunt situate deasupra nivelului specificat de ulei: |
5.16. |
Nivelul de ulei specificat (± 1mm): |
5.17. |
Rapoartele de transmisie [-] și cuplul maxim de intrare [Nm], puterea maximă de intrare (kW) și turația maximă de intrare [rpm] (pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte): |
6. |
Diferență |
6.1. |
Raport de transmisie: |
6.2. |
Specificații tehnice principale: |
6.3. |
Schema (schemele) de principiu: |
6.4. |
Volumul de ulei: |
6.5. |
Nivelul uleiului: |
6.6. |
Caracteristicile uleiului: |
6.7. |
Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen): |
6.8. |
Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze): |
6.9. |
Ansamblurile roților (desen): |
6.9.1. |
Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen): |
6.9.2. |
Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze): |
6.9.3. |
Tipul de lubrifiant: |
6.10. |
Numărul de angrenaje planetare / cu dinți drepți în diferențial: |
6.11. |
Lățimea minimă a angrenajelor planetare/cu dinți drepți în diferențial: |
7. |
Valori consemnate în încercările componentelor |
7.1. |
Valori ale eficienței pentru CoP (*): |
7.2. |
Sistemul de răcire (declarație pentru fiecare circuit de răcire): |
7.2.1. |
debitul masic sau volumic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisia agentului de răcire: |
7.2.2. |
temperaturile maxime ale lichidului de răcire: |
7.2.3. |
puterea maximă de răcire disponibilă: |
7.2.4. |
Valori medii înregistrate pentru fiecare încercare |
7.2.4.1. |
debit masic sau volumic al agentului de răcire: |
7.2.4.2. |
temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de: |
7.2.4.3. |
temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea IEPC: |
LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
Nr.: |
Descriere: |
Data emiterii: |
1 |
Informații privind condițiile de încercare a IEPC … |
|
2 |
… |
|
Anexa 1 la fișa de informații privind IEPC
8. |
Informații privind condițiile de încercare (după caz) |
8.1. |
Turația de intrare maximă care face obiectul încercării [rpm] |
8.2. |
Cuplul de intrare maxim care face obiectul încercării [Nm] |
„Apendicele 4
Fișă de informații pentru o IHPC tip 1
Pentru IHPC tip 1, fișa de informații cuprinde părțile aplicabile din fișa de informații pentru sisteme de mașini electrice, în conformitate cu apendicele 2 la prezenta anexă, și din fișa de informații pentru cutii de viteză (transmisii), în conformitate cu apendicele 2 la anexa VI.
„Apendicele 5
Fișă de informații pentru un tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ
Fișă de informații nr.: |
Emisă: Data emiterii: Data modificării: |
în temeiul …
Tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ:
…
0. |
GENERALITĂȚI |
0.1. |
Numele și adresa producătorului |
0.2. |
Marca (denumirea comercială a producătorului): |
0.3. |
Tipul sistemului de baterii: |
0.4. |
- |
0.5. |
Tipul sistemului de baterii ca unitate tehnică separată |
0.6. |
Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile): |
0.7. |
Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul de baterii: |
0.8. |
În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip: |
0.9. |
Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: |
0.10. |
Numele și adresa reprezentantului producătorului: |
PARTEA 1
CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE TIPULUI DE SISTEM DE BATERII SAU DE SUBSISTEM DE BATERII REPREZENTATIV
Tipul (sub)sistemului de baterii
1. |
Generalități |
1.1. |
Sistem complet sau subsistem reprezentativ: |
1.2. |
HPBS / HEBS: |
1.3. |
Specificații tehnice principale: |
1.4. |
Conținut chimic al celulelor: |
1.5. |
Numărul de celule în serie: |
1.6. |
Numărul de celule în paralel: |
1.7. |
Cutie reprezentativă de distribuție cu siguranțe și disjunctoare inclusă în sistemul supus încercării (da/nu): |
1.8. |
Porturi seriale reprezentative incluse în sistemul supus încercării (da/nu): |
2. |
Sistemul de aer condiționat |
2.1. |
Lichid / aer / altele - a se specifica): |
2.2. |
Descrierea sistemului: |
2.3. |
Schema (schemele) de principiu: |
2.4. |
Limitele de temperatură (min/max): K |
2.5. |
La poziția de referință: |
2.6. |
Debite (min/max): l/min |
3. |
Valori consemnate în încercările componentelor |
3.1. |
Eficiență pe ciclu complet în verificarea CoP (**): |
3.2. |
Curent maxim de descărcare pentru verificarea CoP: |
3.3. |
Curent maxim de încărcare pentru verificarea CoP: |
3.4. |
Temperatura de încercare (temperatura țintă de funcționare declarată): |
3.5. |
Sistem de condiționare (se indică pentru fiecare încercare efectuată) |
3.5.1. |
Necesar de încălzire sau răcire: |
3.5.2. |
Putere maximă de încălzire sau răcire disponibilă: |
LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
Nr.: |
Descriere: |
Data emiterii: |
1 |
Informații privind condițiile de încercare a sistemului de baterii … |
|
2 |
… |
|
Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul de baterii
|
Informații privind condițiile de încercare (după caz) |
1.1. |
… |
„Apendicele 6
Fișă de informații pentru un tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ
Fișă de informații nr.: |
Emisă: Data emiterii: Data modificării: |
în temeiul …
Tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ:
…
0. |
GENERALITĂȚI |
0.1. |
Numele și adresa producătorului |
0.2. |
Marca (denumirea comercială a producătorului): |
0.3. |
Tipul sistemului condensator: |
0.4. |
Familia sistemului condensator: |
0.5. |
Tipul de sistem condensator ca unitate tehnică separată / familia sistemului condensator ca unitate tehnică separată |
0.6. |
Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile): |
0.7. |
Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul condensator: |
0.8. |
În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip: |
0.9. |
Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare: |
0.10. |
Numele și adresa reprezentantului producătorului: |
PARTEA 1
CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE TIPULUI DE SISTEM CONDENSATOR SAU DE SUBSISTEM CONDENSATOR REPREZENTATIV
Tipul (sub)sistemului condensator
1. |
Generalități |
1.1. |
Sistem complet sau subsistem reprezentativ: |
1.2. |
Specificații tehnice principale: |
1.3. |
Tehnologia și specificațiile celulelor: |
1.4. |
Numărul de celule în serie: |
1.5. |
Numărul de celule în paralel: |
1.6. |
Cutie reprezentativă de distribuție cu siguranțe și disjunctoare inclusă în sistemul supus încercării (da/nu): |
1.7. |
Porturi seriale reprezentative incluse în sistemul supus încercării (da/nu): |
2. |
Sistemul de aer condiționat |
2.1. |
Lichid / aer / altele - a se specifica): |
2.2. |
Descrierea sistemului: |
2.3. |
Schema (schemele) de principiu: |
2.4. |
Limitele de temperatură (min/max): K |
2.5. |
La poziția de referință: |
2.6. |
Debite (min/max): l/min |
3. |
Valori consemnate în încercările componentelor |
3.1. |
Temperatura de încercare (temperatura țintă de funcționare declarată): |
3.2. |
Sistem de condiționare (se indică pentru fiecare încercare efectuată) |
3.2.1. |
Necesar de încălzire sau răcire: |
3.2.2. |
Putere maximă de încălzire sau răcire disponibilă: |
LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
Nr.: |
Descriere: |
Data emiterii: |
1 |
Informații privind condițiile de încercare a sistemului condensator … |
|
2 |
… |
|
Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul condensator
|
Informații privind condițiile de încercare (după caz) |
1.1. |
… |
„Apendicele 7
(rezervat)
„Apendicele 8
Valori standard pentru un sistem mașină electrică
Pentru a obține, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului mașină electrică, se parcurg etapele următoare:
— |
Etapa 1: Dispozițiile Regulamentului ONU nr. 85 se aplică prezentei anexe, cu excepția cazului în care este precizat altfel. |
— |
Pasul 2: Valorile maxime ale cuplului ca funcție de turație se determină pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 5.3.1.4 din Regulamentul ONU nr. 85. Datele se extrapolează în conformitate cu punctul 4.3.2 din prezenta anexă. |
— |
Etapa 3: Valorile maxime ale cuplului ca funcție de turație se determină înmulțind cu minus unu valorile cuplului obținute în etapa 2 de mai sus. |
— |
Etapa 4: Cuplul maxim constant timp de 30 de minute și turația corespunzătoare se determină ca valori medii în perioada de 30 de minute, pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 5.3.2.3 din Regulamentul ONU nr. 85. Dacă nu se poate determina, în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 85, o valoare a cuplului maxim constant timp de 30 de minute sau dacă valoarea determinată este 0 Nm, parametrul de intrare aferent se stabilește ca 0 Nm și turația corespunzătoare se stabilește la valoarea nominală a turației determinată pe baza datelor generate conform etapei 2 de mai sus. |
— |
Etapa 5: Caracteristicile în suprasarcină se determină pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus. Cuplul în suprasarcină și turația corespunzătoare se calculează ca valori medii în intervalul de turații la care puterea este cel puțin egală cu 90 % din puterea maximă. Durata încercării în suprasarcină, t0_maxP, se definește înmulțind cu factorul 0,25 durata totală a încercării efectuate conform etapei 2 de mai sus. |
— |
Etapa 6: Diagrama consumului de energie electrică se determină în conformitate cu dispozițiile următoare:
|
— |
Etapa 7: Pe baza diagramei pierderilor reale de putere, realizată în conformitate cu litera (e) de mai sus, se calculează curba cuplului de rezistență, în conformitate cu dispozițiile următoare:
|
— |
Etapa 8: Momentul de inerție se determină prin una dintre opțiuni:
|
„Apendicele 9
Valori standard pentru IEPC
Pentru a permite aplicarea dispozițiilor definite în prezentul apendice în scopul de a genera date de intrare pentru IEPC bazate în întregime sau parțial pe valori standard, trebuie îndeplinite condițiile următoare.
În cazul în care IEPC cuprinde mai multe sisteme de mașini electrice, toate acestea au aceleași specificații. În cazul în care IEPC cuprinde mai multe sisteme de mașini electrice, toate acestea trebuie să fie conectate la lanțul cinematic al IEPC în aceeași poziție de referință (și anume, fie în amonte, fie în aval de cutia de viteze), toate acestea trebuie să funcționeze la aceeași turație în această poziție de referință, iar cuplul lor individual (puterea) acestora se însumează prin orice tip de cutie de viteze cumulativă.
(1) |
În scopul de a genera date de intrare pentru IEPC bazate integral sau parțial pe valori standard, se folosește una dintre opțiunile următoare:
|
(2) |
Componente interne ale cutiei de viteze a IEPC
Pierderea de cuplu Tgbx,l ,in, legată de arborele de intrare, pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte comutabilă a componentelor cutiei de viteze a IEPC se calculează în conformitate cu dispozițiile următoare:
|
(3) |
IEPC cu diferențial intern
Pierderea de cuplu Tdiff,l ,in la intrarea diferențialului intern al IEPC se calculează în conformitate cu dispozițiile următoare:
|
„Apendicele 10
Valori standard pentru REESS
(1) |
Sistem de baterii sau subsistem de baterii reprezentativ
Pentru a genera, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului de baterii sau subsistemului de baterii reprezentativ, se parcurg etapele următoare:
|
(2) |
Sistem condensator sau subsistem condensator reprezentativ
Pentru a genera, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului condensator sau subsistemului condensator reprezentativ, se parcurg etapele următoare:
|
„Apendicele 11
(rezervat)
„Apendicele 12
Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil
1. Sisteme de mașini electrice sau IEPC
1.1. |
Fiecare sistem mașină electrică sau IEPC trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858. |
1.2 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, în conformitate cu dispozițiile din apendicele 2 și 3 la prezenta anexă. |
1.3 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct. |
1.4 |
Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 1, pe baza numărului anual total de sisteme de mașini electrice sau de IEPC pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele de mașini electrice sau IEPC care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard. |
1.5 |
Pentru volume totale anuale de producție de maximum 4,000 de unități, alegerea familiei pentru care se efectuează încercările se convine între producătorul componentei și autoritatea de omologare. |
1.6 |
Pentru volume totale anuale de producție de peste 4,000 de unități, se supune încercărilor familia de produse cu cel mai mare volum de producție. Producătorul componentei trebuie să justifice autorității de omologare numărul de încercări care au fost efectuate și alegerea familiei. Numărul de familii rămase pentru care urmează să fie efectuate încercări este stabilit de producător de comun acord cu autoritatea de omologare.
Tabelul 1 Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate
|
1.7. |
În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) de sistem (sisteme) de mașini electrice sau tipul (tipurile) de IEPC care urmează să fie supus(e) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) de sistem mașină electrică sau IEPC selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie. |
1.8 |
În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 1.9 este mai mare decât cel specificat la punctul 1.9.4, se supun încercării 3 unități suplimentare din aceeași familie. Dacă pentru oricare dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23. |
1.9 |
Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor mașină electrică sau IEPC |
1.9.1 |
Condiții-limită
Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea de certificare, cu excepția cazului în care se dispune altfel în prezentul punct. Puterea de răcire trebuie să se încadreze în limitele specificate în prezenta anexă pentru încercarea de certificare. Măsurarea se realizează doar pentru unul dintre nivelurile tensiunii indicate la punctul 4.1.3 din prezenta anexă. Nivelul tensiunii pentru efectuarea încercării se alege de către producătorul componentei. Pentru încercarea privind CoP, nu este necesar să se respecte specificațiile echipamentelor de măsurare definite în conformitate cu punctul 3.1 din prezenta anexă. |
1.9.2 |
Efectuarea încercării
Se măsoară două valori setate. După finalizarea măsurătorii la prima valoare setată, sistemul poate fi răcit în conformitate cu recomandările producătorului componentei, fiind lăsat să funcționeze la anumiți parametri definiți de producătorul componentei. Pentru valoarea setată 1, încercarea privind caracteristicile în suprasarcină se efectuează în conformitate cu punctul 4.2.5 din prezenta anexă. Pentru valoarea setată 2, încercarea privind cuplul maxim constant timp de 30 de minute se efectuează în conformitate cu punctul 4.2.4 din prezenta anexă. |
1.9.3 |
Postprelucrarea rezultatelor
Toate valorile puterilor mecanice și electrice determinate conform punctelor 4.2.5.3 și 4.2.4.3 se corectează cu factorul de incertitudine specific aparaturii de măsurare folosită în încercarea privind CoP, în conformitate cu dispozițiile următoare:
|
1.9.4 |
Evaluarea rezultatelor
Pe baza datelor determinate conform punctelor 1.9.2 și 1.9.3 pentru cele două valori setate, se calculează parametrii de eficiență, împărțind valoarea corectată a puterii mecanice, P* mech, la valoarea corectată a puterii electrice, P* el. Eficiența totală în timpul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil ηA,CoP se calculează prin valoarea mediei aritmetice a celor două valori ale eficienței. Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se consideră reușită atunci când diferența dintre ηA,CoP și ηA,TA este mai mică de 3 % din valoarea eficienței sistemului/IEPC omologat(e), ηA,TA. În cazul unei IEPC care încorporează o cutie de viteze sau un diferențial, limita pentru reușita încercării privind CoP este mărită la 4 % în loc de 3 %. În cazul unei IEPC care încorporează o cutie de viteze și un diferențial, limita pentru reușita încercării privind CoP este mărită la 5 % în loc de 3 %. Valoarea eficienței unei IEPC omologate, ηA,TA, se calculează ca medie aritmetică a celor două valori ale eficienței determinate în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 și consemnate în fișa de informații în procesul de certificare a componentei. |
2. IHPCs tip 1
2.1 |
Fiecare IEPC trebuie să fie fabricată astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858. |
2.2 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, conform dispozițiilor din apendicele 4 la prezenta anexă. |
2.3 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la punctul 1 din prezentul apendice, aplicându-se dispozițiile specifice IEPC de la subpunctele respective, cu excepția cazului în care este precizat altfel. |
2.4 |
Prin excepție de la dispozițiile de la punctul 2.3 din prezentul apendice, se aplică următoarele dispoziții:
|
3. Sisteme de baterii sau subsisteme de baterii reprezentative
3.1 |
Fiecare sistem de baterii sau subsistem de baterii reprezentativ trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858. |
3.2 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, conform dispozițiilor din apendicele 5 la prezenta anexă. |
3.3 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct. |
3.4 |
Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 2, pe baza numărului anual total de sisteme de baterii sau de subsisteme de baterii reprezentative pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele de baterii sau subsistemele de baterii reprezentative care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard.
Tabelul 2 Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate
|
3.5. |
În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) sistemului (sistemelor) de baterii sau subsistemul de baterii reprezentativ care urmează să fie supus(e) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) (sub)sistemului [(sub)sistemelor] de baterii reprezentativ(e) selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie. |
3.6. |
În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 3.7 este mai mare decât cel specificat la punctul 3.7.4, se supun încercării 3 unități suplimentare de același tip. Dacă pentru oricare dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23. |
3.7. |
Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor de baterii sau subsistemelor de baterii reprezentative |
3.7.1. |
Condiții-limită
Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea în vederea certificării. |
3.7.2. |
Încercarea
Se efectuează două încercări diferite. Pentru încercarea 1, se efectuează încercarea privind capacitatea nominală, în conformitate cu punctul 5.4.1 din prezenta anexă. Pentru încercarea 2, se aplică următoarea procedură:
|
3.7.3. |
Postprelucrarea rezultatelor
În cazul HPBS, se calculează media curentului de descărcare la 80 % SOC și a curentului de încărcare la 20 % SOC în perioada de măsurare de 20 de secunde. În cazul HEBS, se calculează media curentului de descărcare la 90 % SOC și a curentului de încărcare la 20 % SOC în perioada de măsurare de 120 de secunde. Valorile medii ale curentului de descărcare și ale curentului de încărcare se exprimă în cifre absolute. |
3.7.4. |
Evaluarea rezultatelor
Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil este reușită atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de mai jos:
|
4. Sistem condensator
4.1 |
Fiecare sistem condensator trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858. |
4.2 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, astfel cum este prevăzut la apendicele 6 la prezenta anexă. |
4.3 |
Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct. |
4.4 |
Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 3, pe baza numărului anual total de sisteme condensator pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele condensator care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard.
Tabelul 3 Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate
|
4.5. |
În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) sistemului (sistemelor) condensator care urmează să fie supus (supuse) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) de condensator(i) electric (electrici) selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie. |
4.6. |
În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 4.7 este mai mare decât cel specificat la punctul 4.7.4, se supun încercării 3 unități suplimentare de același tip. Dacă pentru cel puțin una dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23. |
4.7. |
Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor condensator |
4.7.1. |
Condiții-limită
Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea în vederea certificării. |
4.7.2. |
Încercarea
Procedura de încercare se efectuează în conformitate cu punctul 6.3 din prezenta anexă. |
4.7.3. |
Postprelucrarea rezultatelor
Postprelucrarea rezultatelor se efectuează în conformitate cu punctul 6.4 din prezenta anexă. |
4.7.4. |
Evaluarea rezultatelor
Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil este reușită atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de mai jos:
|
„Apendicele 13
Conceptul de familie
1. Sisteme de mașini electrice și IEPC
1.1. Generalități
O familie de sisteme de mașini electrice sau IEPC se caracterizează printr-o serie de parametri de proiectare și de performanță. Aceștia sunt comuni pentru toți membrii din cadrul familiei. Producătorul componentei poate decide care sisteme de mașini electrice sau IEPC-uri aparțin unei familii, atât timp cât sunt respectate criteriile de apartenență enumerate în prezenta anexă. Familia respectivă trebuie să fie omologată de autoritatea de omologare. Producătorul componentei trebuie să furnizeze autorității de omologare informațiile corespunzătoare referitoare la membrii familiei.
1.2. Cazuri speciale
În anumite cazuri, parametri pot interacționa. Acest aspect se ia în considerare pentru a garanta includerea într-o familie doar a sistemelor de mașini electrice sau IEPC cu caracteristici similare. Aceste cazuri trebuie identificate de către producătorul componentei și aduse la cunoștința autorității de omologare. Ulterior, acest caz va fi luat în considerare drept criteriu pentru crearea unei noi familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC.
În cazul existenței unor dispozitive sau caracteristici care nu sunt enumerate la punctul 1.4 și care au o influență puternică asupra nivelului de performanță și/sau consumului de energie electrică, dispozitivele respective trebuie identificate de către producătorul componentei, în baza bunei practici tehnologice, și raportate autorității de omologare. Ulterior, acest caz va fi luat în considerare drept criteriu pentru crearea unei noi familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC.
1.3. Conceptul de familie
Conceptul de familie definește criterii și parametri care permit producătorului componentei să grupeze sistemele de mașini electrice sau IEPC în familii și tipuri cu date similare sau egale în ceea ce privește emisiile de CO2 sau consumul de energie.
1.4. Dispoziții speciale privind reprezentativitatea
Autoritatea de omologare poate concluziona că parametrii de performanță și consumul de energie electrică ale familiei de sisteme de mașini electrice sau de IEPC se pot caracteriza cel mai bine pe baza unor încercări suplimentare. În acest caz, producătorul componentei furnizează informațiile corespunzătoare în scopul stabilirii sistemului mașină electrică sau IEPC care reprezintă cel mai bine familia. Pe baza acestor informații, autoritatea de omologare poate concluziona și că producătorul componentei trebuie să constituie o nouă familie de sisteme de mașini electrice sau de IEPC care să cuprindă mai puțini membri, pentru un nivel superior de reprezentativitate.
În cazul în care membrii unei familii încorporează și alte caracteristici despre care se poate considera că influențează parametrii de performanță și/sau consumul de energie electrică, aceste caracteristici trebuie identificate și luate în considerare la selectarea prototipului.
1.5. Parametri care definesc o familie de sisteme de mașini electrice sau de IEPC
În plus față de parametrii enumerați mai jos, producătorul componentei poate introduce criterii suplimentare care permit definirea de familii de o mărime mai restrânsă. Acești parametri nu sunt neapărat parametri care influențează nivelul de performanță și/sau consumul de energie electrică.
1.5.1. |
Următoarele criterii sunt, în principiu, aceleași pentru toți membrii unei familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC:
Sunt acceptate modificări ale caracteristicilor prevăzute la literele (a)-(f) doar în măsura în care se poate demonstra pe baza unui raționament tehnic solid că respectivele modificări nu afectează negativ parametrii de funcționare și/sau consumul de energie electrică. |
1.5.2. |
Următoarele criterii sunt comune pentru toți membrii unei familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC. Aplicarea unui interval specific pentru parametrii enumerați mai jos este permisă cu aprobarea autorității de omologare:
|
1.6. Selectarea prototipului
Prototipul unei familii de sisteme de mașini electrice sau de IEPC este membrul cu cel mai mare cuplu global maxim, determinat în conformitate cu punctul 4.2.2 din prezenta anexă.
„Apendicele 14
Marcaje și numerotare
1. Marcaje
Componentele grupului motopropulsor omologate de tip în conformitate cu prezenta anexă trebuie să aibă înscrise:
1.1. |
Denumirea sau marca comercială a producătorului |
1.2. |
Marca și indicația de identificare a tipului, astfel cum figurează în informațiile menționate la punctele 0.2 și 0.3 din apendicele 2-6 la prezenta anexă |
1.3. |
Marcajul de certificare (dacă este cazul), un dreptunghi în jurul literei minuscule „e” urmat de numărul distinctiv al statului membru care a acordat certificatul:
|
1.4. |
Marcajul de certificare trebuie să includă, de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip definit în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de două cifre care indică numărul secvențial atribuit ultimei modificări tehnice aduse prezentului regulament și un caracter alfabetic care să indice piesa pentru care a fost acordat certificatul:
Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02. Pentru prezentul regulament, caracterul alfabetic este cel indicat în tabelul 1. Tabelul 1
|
1.4.1. |
Exemple și dimensiuni ale mărcii de certificare
Marcajul de certificare de mai sus fixat pe o componentă a grupului motopropulsor electric indică faptul că tipul în cauză a fost omologat în Austria (e12), în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea literă indică faptul că certificatul a fost acordat pentru un sistem mașină electrică (M). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate de autoritatea de omologare de tip ca număr de certificare de bază pentru sistemul mașină electrică. |
1.5 |
La cererea solicitantului certificatului și după acordul stabilit în prealabil cu autoritatea de omologare de tip, pot fi utilizate alte dimensiuni ale literelor decât cele indicate la punctul 1.4.1. Aceste alte tipuri trebuie să rămână perfect lizibile. |
1.6 |
Marcajele, etichetele, plăcile sau autocolantele trebuie să reziste pe toată durata de viață utilă a componentei grupului motopropulsor electric și să fie lizibile în mod clar și de neșters. Producătorul se asigură că mărcile, etichetele, plăcile sau autocolantele nu pot fi îndepărtate fără să fie distruse sau deformate. |
1.7 |
Marcajul de certificare trebuie să fie vizibil atunci când componenta grupului motopropulsor electric este instalată pe vehicul și trebuie fixat pe o componentă necesară pentru funcționarea normală și care în mod normal nu este înlocuită pe toata durata de viață a componentei. |
2. Numerotare:
2.1. |
Numărul de certificare pentru o componentă a grupului motopropulsor trebuie să includă următoarele informații:
eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*X*00000*00
|
„Apendicele 15
Parametrii de intrare pentru simulator
Introducere
Prezentul apendice conține lista parametrilor care trebuie să fie furnizați de către producătorul componentei ca elemente de intrare pentru simulator. Schema XML aplicabilă, precum și unele exemple de date sunt disponibile pe platforma electronică de distribuție dedicată.
Definiții
(1) |
«numărul ID al parametrului – parameter ID»: identificatorul unic astfel cum este utilizat în simulator ca parametru de intrare specific sau ca set de date de intrare |
(2) |
«tipul - Type»: tipul de date al parametrului
|
(3) |
«unitate» … unitatea fizică a parametrului |
Set de parametri de intrare pentru sistemul mașină electrică
Tabelul 1
Parametri de intrare «Electric machine system/General»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Manufacturer |
P450 |
token |
[-] |
|
Model |
P451 |
token |
[-] |
|
CertificationNumber |
P452 |
token |
[-] |
|
Date |
P453 |
dateTime |
[-] |
Data și ora creării codului hash al componentei |
AppVersion |
P454 |
token |
[-] |
Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele |
ElectricMachineType |
P455 |
șir de caractere |
[-] |
Determinat în conformitate cu punctul 21 subpunctul 2 din prezenta anexă. Valori permise: «ASM», «ESM», «PSM», «RM» |
CertificationMethod |
P456 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Measurement», «Standard values» |
R85RatedPower |
P457 |
număr întreg |
[W] |
Determinată în conformitate cu punctul 1.9 din anexa 2 la Regulamentul ONU nr. 85 rev. 1 |
RotationalInertia |
P458 |
dublu, 2 |
[kgm2] |
Determinată în conformitate cu punctul 8 din apendicele 8 la prezenta anexă. |
DcDcConverterIncluded |
P465 |
boolean |
[-] |
Se stabilește «true» dacă sistemul mașină electrică cuprinde un convertor c.c.-c.c., în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă |
IHPCType |
P466 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «None», «IHPC Type 1» |
Tabelul 2
Parametri de intrare «Electric machine system/VoltageLevels» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
VoltageLevel |
P467 |
număr întreg |
[V] |
În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare. |
ContinuousTorque |
P459 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
TestSpeedContinuousTorque |
P460 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
OverloadTorque |
P461 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
TestSpeedOverloadTorque |
P462 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
OverloadDuration |
P463 |
dublu, 2 |
[s] |
|
Tabelul 3
Parametri de intrare «Electric machine system/MaxMinTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P468 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
MaxTorque |
P469 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
MinTorque |
P470 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
Tabelul 4
Parametri de intrare «Electric machine system/DragTorque» pentru fiecare punct de operare
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P471 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
DragTorque |
P472 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
Tabelul 5
Parametri de intrare «Electric machine system/ElectricPowerMap» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii.
În cazul unei IHPC tip 1 (conform definiției de la subpunctul 42 de la punctul 2 din prezenta anexă), pentru fiecare punct de operare, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P473 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
Cuplul |
P474 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
ElectricPower |
P475 |
dublu, 2 |
[W] |
|
Tabelul 6
Parametri de intrare «Electric machine system/Conditioning» pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern
În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare.
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
CoolantTempInlet |
P476 |
număr întreg |
[°C] |
Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă. |
CoolingPower |
P477 |
număr întreg |
[W] |
Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă. |
Set de parametri de intrare IEPC
Tabelul 1
Parametri de intrare «IEPC/General»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Manufacturer |
P478 |
token |
[-] |
|
Model |
P479 |
token |
[-] |
|
CertificationNumber |
P480 |
token |
[-] |
|
Date |
P481 |
dateTime |
[-] |
Data și ora creării codului hash al componentei |
AppVersion |
P482 |
token |
[-] |
Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele |
ElectricMachineType |
P483 |
șir de caractere |
[-] |
Determinată în conformitate cu punctul 21 subpunctul 2 din prezenta anexă. Valori permise: «ASM», «ESM», «PSM», «RM» |
CertificationMethod |
P484 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Measured for complete component», «Measured for EM and standard values for other components», «Standard values for all components» |
R85RatedPower |
P485 |
număr întreg |
[W] |
Determinată în conformitate cu punctul 1.9 din anexa 2 la Regulamentul ONU nr. 85 |
RotationalInertia |
P486 |
dublu, 2 |
[kgm2] |
Determinată în conformitate cu punctul 8 din apendicele 8 la prezenta anexă. |
DifferentialIncluded |
P493 |
boolean |
[-] |
Se stabilește «true» dacă IEPC include un diferențial |
DesignTypeWheelMotor |
P494 |
boolean |
[-] |
Se stabilește «true» în cazul unui motor de roată de tip IEPC |
NrOf DesignTypeWheelMotorMeasured |
P495 |
număr întreg |
[-] |
Dată de intrare aplicabilă doar în cazul unui motor de roată de tip IEPC, conform punctului 4.1.1.2 din prezenta anexă. Valori permise: «1», «2» |
Tabelul 2
Parametri de intrare «IEPC/Gears» pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
GearNumber |
P496 |
număr întreg |
[-] |
|
Ratio |
P497 |
dublu, 3 |
[-] |
Raportul dintre turația rotorului mașinii electrice și turația arborelui de ieșire al IEPC |
MaxOutputShaftTorque |
P498 |
număr întreg |
[Nm] |
opțional |
MaxOutputShaftSpeed |
P499 |
număr întreg |
[1/min] |
opțional |
Tabelul 3
Parametri de intrare «IEPC/VoltageLevels» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
VoltageLevel |
P500 |
număr întreg |
[V] |
În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values for all components» nu trebuie introduse date de intrare. |
ContinuousTorque |
P487 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
TestSpeedContinuousTorque |
P488 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
OverloadTorque |
P489 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
TestSpeedOverloadTorque |
P490 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
OverloadDuration |
P491 |
dublu, 2 |
[s] |
|
Tabelul 4
Parametri de intrare «IEPC/MaxMinTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii.
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P501 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
MaxTorque |
P502 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
MinTorque |
P503 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
Tabelul 5
Parametri de intrare «IEPC/DragTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte la care se fac măsurători (măsurători opționale în funcție de treapta de viteză, conform punctului 4.2.3)
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P504 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
DragTorque |
P505 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
Tabelul 6
Parametri de intrare «IEPC/ElectricPowerMap» pentru fiecare punct de operare, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
OutputShaftSpeed |
P506 |
dublu, 2 |
[1/min] |
|
Cuplul |
P507 |
dublu, 2 |
[Nm] |
|
ElectricPower |
P508 |
dublu, 2 |
[W] |
|
Tabelul 7
Parametri de intrare «IEPC/Conditioning» pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern
În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values for all components» nu trebuie introduse date de intrare.
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
CoolantTempInlet |
P509 |
număr întreg |
[°C] |
Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă. |
CoolingPower |
P510 |
număr întreg |
[W] |
Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă. |
Set de parametri de intrare pentru un sistem de baterii
Tabelul 1
Parametri de intrare «Battery system/General»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Manufacturer |
P511 |
token |
[-] |
|
Model |
P512 |
token |
[-] |
|
CertificationNumber |
P513 |
token |
[-] |
|
Date |
P514 |
dateTime |
[-] |
Data și ora creării codului hash al componentei |
AppVersion |
P515 |
token |
[-] |
Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele |
CertificationMethod |
P517 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Measured», «Standard values» |
BatteryType |
P518 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «HPBS», «HEBS» |
RatedCapacity |
P519 |
dublu, 2 |
[Ah] |
|
ConnectorsSubsystemsIncluded |
P520 |
boolean |
[-] |
Aplicabil doar dacă se supune încercării un subsistem de baterii reprezentativ: Se stabilește «true» dacă încercările au inclus cablaje reprezentative folosite pentru conectarea subsistemelor de baterii. Se stabilește întotdeauna «true» dacă se supune încercării un sistem de baterii complet. |
JunctionboxIncluded |
P511 |
boolean |
[-] |
Aplicabil doar dacă se supune încercării un subsistem de baterii reprezentativ: Se stabilește «true» dacă încercările au inclus cutii reprezentative de distribuție cu disjunctor și siguranțe. Se stabilește întotdeauna «true» dacă se supune încercării un sistem de baterii complet. |
TestingTemperature |
P521 |
număr întreg |
[°C] |
Determinat în conformitate cu punctul 5.1.4 din prezenta anexă. În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare. |
Tabelul 2
Parametri de intrare «Battery system/OCV» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
SOC |
P522 |
număr întreg |
[%] |
|
OCV |
P523 |
dublu, 2 |
[V] |
|
Tabelul 3
Parametri de intrare «Battery system/DCIR» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
SOC |
P524 |
număr întreg |
[%] |
Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduc aceleași valori ale DCIR pentru valorile 0 % și 100 % ale SOC. |
DCIR RI2 |
P525 |
dublu, 2 |
[mOhm] |
Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera () din apendicele 10. |
DCIR RI10 |
P526 |
dublu, 2 |
[mOhm] |
Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera () din apendicele 10. |
DCIR RI20 |
P527 |
dublu, 2 |
[mOhm] |
Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera (d) din apendicele 10. |
DCIR RI120 |
P528 |
dublu, 2 |
[mOhm] |
Opțional, necesar doar pentru baterii de tip HEBS. Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera (d) din apendicele 10. |
Tabelul 4
Parametri de intrare «Battery system/Current limits» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
SOC |
P529 |
număr întreg |
[%] |
Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduc aceleași valori ale «MaxChargingCurrent» și «MaxDischargingCurrent» pentru valorile 0 % și 100 % ale SOC. |
MaxChargingCurrent |
P530 |
dublu, 2 |
[A] |
|
MaxDischargingCurrent |
P531 |
dublu, 2 |
[A] |
|
Set de parametri de intrare pentru sistemul condensator
Tabelul 1
Parametri de intrare «Capacitor system/General»
Denumirea parametrului |
Numărul ID al parametrului |
Tip |
Unitate |
Descriere/referință |
Manufacturer |
P532 |
token |
[-] |
|
Model |
P533 |
token |
[-] |
|
CertificationNumber |
P534 |
token |
[-] |
|
Date |
P535 |
dateTime |
[-] |
Data și ora creării codului hash al componentei |
AppVersion |
P536 |
token |
[-] |
Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și tratamentul datelor privind componentele |
CertificationMethod |
P538 |
șir de caractere |
[-] |
Valori permise: «Measurement», «Standard values» |
Capacitance |
P539 |
dublu, 2 |
[F] |
|
InternalResistance |
P540 |
dublu, 2 |
[Ohm] |
|
MinVoltage |
P541 |
dublu, 2 |
[V] |
|
MaxVoltage |
P542 |
dublu, 2 |
[V] |
|
MaxChargingCurrent |
P543 |
dublu, 2 |
[A] |
|
MaxDischargingCurrent |
P544 |
dublu, 2 |
[A] |
|
TestingTemperature |
P532 |
număr întreg |
[°C] |
Determinat în conformitate cu punctul 6.1.3 din prezenta anexă. În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare. |
(*) |
Determinat în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 din prezenta anexă. |
(**) |
Determinat în conformitate cu punctul 5.4.1.4 din prezenta anexă. |
(***) |
Regulamentul ONU nr. 100 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor în ceea ce privește cerințele specifice pentru grupul motopropulsor electric (JO L 449, 15.12.2021 p. 1). |
(1) «Precizie» înseamnă deviația absolută a valorii înregistrate de analizor de la valoarea de referință care este indicată într-un standard național sau internațional.
(2) «Valoarea pentru calibrarea maximă» reprezintă valoarea maximă preconizată pentru sistemul de măsurare respectiv în cadrul unei anumite încercări efectuate în conformitate cu prezenta anexă înmulțită cu un factor de 1,1.
(3) determinat în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 din prezenta anexă
(*1) Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primul an
(*2) Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primul an
(*3) Încercarea CoP trebuie efectuată în primul an