Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022R1379

Regulamentul (UE) 2022/1379 al Comisiei din 5 iulie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2400 în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor medii și grele și ale autobuzelor grele, precum și cu privire la introducerea vehiculelor electrice și a altor tehnologii noi (Text cu relevanță pentru SEE)

C/2022/4520

JO L 212, 12.8.2022, p. 1–290 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1379/oj

12.8.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 212/1


REGULAMENTUL (UE) 2022/1379 AL COMISIEI

din 5 iulie 2022

de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2400 în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor medii și grele și ale autobuzelor grele, precum și cu privire la introducerea vehiculelor electrice și a altor tehnologii noi

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor, (1) în special articolul 4 alineatul (3) și articolul 5 alineatul (4) litera (e),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei (2) introduce o metodă comună de comparare obiectivă a performanțelor vehiculelor grele introduse pe piața Uniunii în ceea ce privește emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale acestora. Acesta stabilește dispoziții privind certificarea componentelor cu efecte asupra emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele, introduce un simulator în scopul determinării și declarării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale acestor vehicule și prevede, inter alia, cerințe aplicabile autorităților statelor membre și producătorilor în ceea ce privește verificarea conformității certificării componentelor și a conformității operării simulatorului.

(2)

Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a transferat din Regulamentul (CE) nr. 595/2009 normele referitoare la accesul la informațiile de la bord privind diagnosticul, repararea și întreținerea vehiculului. Pentru a alinia conținutul Regulamentului (UE) 2017/2400 la conținutul modificat al Regulamentului (CE) nr. 595/2009, trimiterile la informațiile de la bord privind diagnosticul, repararea și întreținerea vehiculului trebuie eliminate din Regulamentul (UE) 2017/2400.

(3)

Determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale camioanelor grele se realizează conform Regulamentului (UE) 2017/2400. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine mai exactă asupra emisiilor de CO2, acestea trebuie calculate pentru mai multe vehicule. Prin urmare, este necesar să se determine emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale altor vehicule grele, și anume ale camioanelor medii și ale autobuzelor grele.

(4)

Pentru a include în mod adecvat tehnologiile viitoare, este necesar să se specifice cerințe suplimentare privind tehnologiile noi, precum vehiculele hibride și pur electrice, vehiculele cu dublă alimentare, sistemele de recuperare a căldurii reziduale și sistemele avansate de asistență pentru conducătorul auto.

(5)

Este necesar ca procedura de încercare de verificare efectuată pe drum să se aplice în cazul camioanelor medii și al tehnologiilor noi, întrucât s-a demonstrat a fi un instrument util pentru verificarea valorilor calculate ale emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil. Cu toate acestea, dată fiind complexitatea producției în mai multe etape și a sistemelor de omologare a autobuzelor grele, nu este posibilă aplicarea procedurii de încercare de verificare efectuată pe drum în cazul acestora.

(6)

Unele definiții și cerințe prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/2400 necesită clarificări și corecturi suplimentare, inclusiv alinierea suplimentară la standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(7)

Pentru a acorda statelor membre și autorităților naționale, precum și operatorilor economici suficient timp să se pregătească pentru aplicarea normelor introduse prin prezentul regulament, data aplicării prezentului regulament trebuie amânată.

(8)

Întrucât este posibil ca anumiți producători să prefere să îndeplinească cerințele stabilite în prezentul regulament înainte de data sa de aplicare, aceștia trebuie să aibă posibilitatea de a opera simulatorul și de a obține certificarea componentelor în conformitate cu normele introduse de prezentul regulament înainte de data aplicării acestuia.

(9)

În cazul anumitor grupe de vehicule și tehnologii, simulatorul necesar pentru îndeplinirea obligației de a determina și de a declara emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculelor noi va deveni disponibil după data de aplicare generală a prezentului regulament. În aceste cazuri, se poate impune îndeplinirea cerințelor doar din momentul în care simulatorul devine disponibil. Pentru aceste motive, unele dintre dispozițiile prezentului regulament se aplică începând cu o dată ulterioară.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic – autovehicule,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2017/2400 se modifică după cum urmează:

1.

Articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament completează cadrul juridic privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor în ceea ce privește emisiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 582/2011 prin stabilirea de norme pentru eliberarea de licențe de operare a unui simulator destinat determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi care urmează să fie vândute, înmatriculate sau puse în circulație în Uniune, pentru operarea simulatorului menționat, precum și pentru declararea valorilor emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil astfel determinate.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)   Sub rezerva dispozițiilor de la articolul 4 al doilea paragraf, prezentul regulament se aplică camioanelor medii, camioanelor grele și autobuzelor grele.

(2)   În cazul omologării de tip în mai multe etape sau a omologării individuale a camioanelor medii și grele, prezentul regulament se aplică variantelor de bază ale acestora.

În cazul autobuzelor grele, prezentul regulament se aplică vehiculelor primare, vehiculelor provizorii, precum și vehiculelor complete sau completate.

(3)   Prezentul regulament nu se aplică vehiculelor de teren, vehiculelor cu destinație specială și vehiculelor de teren cu destinație specială, astfel cum sunt definite la punctele 2.1, 2.2 și respectiv 2.3 din partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (*1).

(*1)  Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).” "

2.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se modifică după cum urmează:

1.

punctele 10, 11 și 12 se înlocuiesc cu următorul text:

„10.

«axă» înseamnă o componentă care cuprinde toate părțile rotative ale transmisiei care transferă cuplul motor de la arborele de propulsie la roți, modifică cuplul și turația într-un raport fix și include funcțiile unui angrenaj diferențial;

11.

«rezistență a aerului» înseamnă caracteristica unei configurații a vehiculului referitoare la forța aerodinamică ce acționează asupra vehiculului în sensul direcției fluxului de aer și determinată ca produsul dintre coeficientul de rezistență aerodinamică și aria secțiunii transversale în condiții de vânt lateral zero;

12.

«elemente auxiliare» înseamnă componente ale vehiculului, printre care ventilatorul motorului, sistemul de direcție, sistemul electric, sistemul pneumatic și sistemul de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC), pentru care au fost definite, în anexa IX, proprietățile în ceea ce privește emisiile de CO2 și consumul de combustibil;”;

2.

punctele 15-18 se înlocuiesc cu următorul text:

„15.

«vehicul greu cu emisii zero» (Ze-HDV) înseamnă un vehicul greu cu emisii zero, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului;

16.

«vehicul de uz specific» înseamnă un vehicul care nu este destinat livrării de mărfuri și pentru care este utilizat unul dintre următoarele coduri în scopul de a suplimenta codurile caroseriei, a căror listă figurează în apendicele 2 la anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858: 09, 10, 15, 16, 18, 19, 20, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 31; sau un tractor a cărui viteză maximă nu depășește 79 km/h;

17.

«camion rigid» înseamnă un camion astfel cum este definit la punctul 4.1 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858, cu excepția camioanelor proiectate sau construite pentru remorcarea unei semiremorci;

18.

«tractor» înseamnă un autotractor pentru semiremorcă conform definiției de la punctul 4.3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului”;

3.

punctul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„20.

«vehicul greu electric hibrid» (He-HDV) înseamnă un vehicul greu hibrid care, în scopul propulsiei mecanice, utilizează energia furnizată de cele două surse de stocare a energiei instalate pe vehicul, astfel: (i) un combustibil consumabil și (ii) un dispozitiv de stocare a energiei electrice sau de altă natură;”;

4.

se adaugă punctele 22-39 cu următorul text:

„22.

«vehicul primar» înseamnă un autobuz greu aflat într-o etapă de asamblare virtuală stabilită în scopul simulării, pentru care se folosesc datele și informațiile de intrare definite în anexa III;

23.

«evidențele producătorului» înseamnă un fișier generat de simulator care conține informații privind producătorul, documentarea datelor și informațiilor de intrare în simulator, precum și rezultatele privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil;

24.

«dosar cu informații pentru client» înseamnă un fișier generat de simulator care conține o serie prestabilită de informații privind vehiculul, precum și rezultatele referitoare la emisiile de CO2 și la consumul de combustibil, astfel cum sunt definite în partea II a anexei IV;

25.

«dosar cu informații privind vehiculul» (VIF) înseamnă un fișier generat de simulator în cazul autobuzelor grele, cu scopul de a transfera datele de intrare, informațiile de intrare și rezultatele simulării către etapele ulterioare de fabricație în conformitate cu metoda descrisă la punctul 2 din anexa I;

26.

«camion mediu» înseamnă un vehicul din categoria N2, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2018/858, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care depășește 5 000 kg, dar care nu depășește 7 400 kg;

27.

«camion greu» înseamnă un vehicul din categoria N2, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2018/858, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care depășește 7 400 kg, precum și un vehicul din categoria N3, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din acest regulament;

28.

«autobuz greu» înseamnă un vehicul din categoria M3, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2018/858, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care depășește 7 500 kg;

29.

«producătorul vehiculului primar» înseamnă un producător responsabil pentru vehiculul primar;

30.

«vehicul provizoriu» înseamnă orice completare a vehiculului primar în cadrul căreia sunt adăugate și/sau modificate subseturi de date și informații de intrare, astfel cum sunt definite pentru vehiculul complet sau completat conform tabelelor 1 și 3a din anexa III;

31.

«producătorul de vehicule provizorii» înseamnă un producător responsabil pentru un vehicul provizoriu;

32.

«vehicul incomplet» înseamnă «vehicul incomplet» astfel cum este definit la articolul 3 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2018/858;

33.

«vehicul completat» înseamnă «vehicul completat» astfel cum este definit la articolul 3 punctul 26 din Regulamentul (UE) 2018/858;

34.

«vehicul complet» înseamnă «vehicul complet» astfel cum este definit la articolul 3 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2018/858;

35.

«valoare standard» înseamnă data de intrare în simulator pentru o componentă căreia i se aplică certificarea datelor de intrare, dar care nu a fost supusă încercărilor pentru a se determina o valoare specifică, și care reflectă performanța componentei în scenariul pesimist;

36.

«valoare generică» înseamnă datele folosite în simulator pentru componente sau parametri ai vehiculului pentru care nu sunt prevăzute încercări ale componentelor sau valori specifice și care reflectă performanța tehnologiei componentei în medie sau specificațiile tipice ale vehiculului;

37.

«furgon» înseamnă un «van» astfel cum este definit la punctul 4.2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858;

38.

«scenariu specific» înseamnă diferitele scenarii aplicate în cazul unui camion mediu, al unui camion greu sau al unui autobuz greu care este vehicul primar, al unui autobuz greu care este vehicul provizoriu, al unui autobuz greu care este vehicul complet sau vehicul completat pentru care se aplică în simulator diferite prevederi și funcții definite de producător;

39.

«camion în versiune de bază» înseamnă un camion mediu sau greu echipat cel puțin cu:

șasiu, motor, transmisie, axe și pneuri, în cazul vehiculelor echipate exclusiv cu motoare cu ardere internă;

șasiu, sistem al mașinii electrice și/sau componente integrate ale grupului motopropulsor electric, sistem (sisteme) de baterii și/sau de condensatori, în cazul vehiculelor pur electrice;

șasiu, sistem al mașinii electrice și/sau componente integrate ale grupului motopropulsor electric și/sau componente integrate ale grupului motopropulsor al vehiculului hibrid electric de tip 1, sistem (sisteme) de baterii și/sau de condensatori, în cazul vehiculelor grele electrice hibride.”;

(b)

al doilea paragraf se elimină.

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Grupe de vehicule

În sensul prezentului regulament, autovehiculele se clasifică în grupe de vehicule în conformitate cu tabelele 1-6 din anexa I.

Articolele 5-23 nu se aplică camioanelor grele din grupele de vehicule 6, 7, 8, 13, 14, 15, 17, 18 și 19, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 1 din anexa I, camioanelor medii din grupele de vehicule 51, 52, 55 și 56, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 2 din anexa I, și niciunui vehicul cu axa față motoare din grupele de vehicule 11, 12 și 16, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 1 din anexa I.”

4.

La articolul 5 alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Simulatorul se folosește în scopul determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi.”

5.

La articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Instrumentele de hashing se utilizează pentru asocierea univocă între proprietățile certificate legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale unei componente, unități tehnice separate sau sistem și documentul certificat aferent, precum și pentru asocierea univocă între un vehicul și evidențele producătorului referitoare la acel vehicul, dosarul cu informații privind vehiculul și dosarul cu informații pentru client, astfel cum sunt menționate în anexa IV.”

6.

La capitolul 2, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„LICENȚA DE OPERARE A SIMULATORULUI ÎN SCOPUL OMOLOGĂRII DE TIP ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EMISIILE”.

7.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Producătorul vehiculului prezintă autorității de omologare o cerere de acordare a unei licențe de operare a simulatorului pentru un scenariu specific în vederea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi care aparțin uneia sau mai multor grupe de vehicule (denumită în continuare «licența»). O licență individuală se aplică unui singur astfel de scenariu specific.

Cererea de acordare a licenței trebuie să fie însoțită de o descriere corespunzătoare a procedurilor instituite de producător în vederea operării simulatorului pentru scenariul specific în cauză, astfel cum se stabilește la punctul 1 din anexa II.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Producătorul vehiculului trebuie să prezinte autorității de omologare cererea de acordare a licenței cel mai târziu deodată cu cererea de omologare CE de tip a unui vehicul cu un sistem motor omologat în ceea ce privește emisiile în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei sau deodată cu cererea de omologare CE de tip a unui vehicul în ceea ce privește emisiile în temeiul articolului 9 din acest regulament, deodată cu cererea de omologare de tip a vehiculului complet în temeiul Regulamentului (UE) 2018/858 sau deodată cu cererea de omologare națională individuală a vehiculului. Omologarea unui sistem motor pur electric și omologarea CE de tip a unui vehicul pur electric în ceea ce privește emisiile, la care se face referire în teza anterioară, sunt limitate la măsurarea puterii utile a motorului în conformitate cu anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Cererea de acordare a licenței trebuie să se refere la scenariul specific care cuprinde tipul de vehicul vizat de cererea de omologare UE de tip.”

8.

Articolul 7 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Autoritatea de omologare acordă licența în cazul în care producătorul vehiculului depune o cerere în conformitate cu dispozițiile de la articolul 6 și dovedește că sunt îndeplinite cerințele specificate în anexa II în ceea ce privește scenariul specific vizat.”

9.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se elimină;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   După obținerea licenței, producătorul vehiculului notifică fără întârziere autorității de omologare orice modificări ale proceselor pe care le-a instituit în scopul licenței pentru scenariul specific care intră sub incidența respectivei licențe, dacă modificările menționate au potențialul de a afecta acuratețea, fiabilitatea și stabilitatea proceselor respective.”

10.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Producătorii de vehicule determină emisiile de CO2 și consumul de combustibil pentru fiecare vehicul nou, cu excepția vehiculelor noi care utilizează tehnologiile pentru vehicule menționate în apendicele 1 la anexa III, care urmează să fie vândut, înmatriculat sau pus în circulație în Uniune, utilizând cea mai recentă versiune a simulatorului menționat la articolul 5 alineatul (3). Cu privire la autobuzele grele, producătorul vehiculului sau producătorul vehiculului provizoriu aplică metoda prevăzută la punctul 2 din anexa I.

În ceea ce privește vehiculele cu tehnologiile de propulsie enumerate în apendicele 1 la anexa III care urmează să fie vândute, înmatriculate sau puse în circulație în Uniune, producătorul vehiculului sau producătorul vehiculului provizoriu determină doar parametrii de intrare specificați pentru aceste vehicule în modelele prevăzute în tabelul 5 din anexa III, utilizând cea mai recentă versiune a simulatorului menționat la articolul 5 alineatul (3).

Un producător de vehicule poate opera simulatorul în scopul specificat la prezentul articol numai dacă deține o licență, acordată în conformitate cu articolul 7, pentru scenariul specific în cauză. Un producător de vehicule provizorii operează simulatorul sub licența unui producător de vehicule.”;

(b)

la alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„În plus, producătorii de autobuze grele trebuie să înregistreze rezultatele simulării în dosarul cu informații privind vehiculul. Producătorii de vehicule provizorii care produc autobuze grele trebuie să înregistreze informațiile relevante în dosarul cu informații privind vehiculul.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Producătorul de camioane medii și grele creează hash-uri criptografice evidențelor producătorului și ale dosarului cu informații pentru client.

Producătorul vehiculului primar creează hash-uri criptografice ale evidențelor producătorului și ale dosarului cu informații privind vehiculul.

Producătorul vehiculului provizoriu creează hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul.

Producătorul de vehicule complete sau vehicule completate care sunt autobuze grele creează hash-uri criptografice ale evidențelor producătorului, ale dosarului cu informații pentru client și ale dosarului cu informații privind vehiculul.”;

(d)

alineatul (4) se modifică după cum urmează:

1.

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Camioanele și vehiculele complete sau vehiculele completate care sunt autobuze grele ce urmează să fie înmatriculate, vândute sau introduse în circulație trebuie să fie însoțite de dosarul cu informații pentru client întocmit de producător în conformitate cu modelul stabilit în partea II din anexa IV.”;

2.

se adaugă următorul paragraf:

„Producătorii de autobuze grele trebuie să pună dosarul cu informații privind vehiculul la dispoziția producătorului care execută următoarea etapă din lanțul de producție.”;

(e)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Certificatul de conformitate sau, în cazul vehiculelor omologate în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (UE) 2018/858, certificatul de omologare individual care însoțește fiecare vehicul trebuie să includă, imprimate, hash-urile criptografice menționate la alineatul (3) al prezentului articol.”;

(f)

se adaugă următorul alineat:

„(6)   În conformitate cu punctul 11 din anexa III, producătorul poate transfera altor vehicule rezultatele determinărilor realizate cu simulatorul.”

11.

La articolul 10 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care apare o defecțiune a simulatorului într-o etapă a lanțului de producție a autobuzelor grele anterioară etapelor de producție de completare sau etapei complete, obligația prevăzută la articolul 9 alineatul (1) de a opera simulatorul în etapele ulterioare de producție se amână cu maximum 14 zile calendaristice de la data la care producătorul responsabil cu etapa anterioară de producție a pus dosarul cu informații privind vehiculul la dispoziția producătorului responsabil de etapa de producție de completare sau completă.”

12.

La articolul 11, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Evidențele producătorului, dosarul cu informații privind vehiculul și certificatele referitoare la proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor trebuie să fie păstrate de către producătorul vehiculului timp de cel puțin 20 de ani de la producerea vehiculului și trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru autoritatea de omologare și pentru Comisie.

(2)   La cererea unei entități autorizate a unui stat membru sau la cererea Comisiei, producătorul vehiculului are obligația de a pune la dispoziție evidențele producătorului sau dosarul cu informații privind vehiculul în termen de 15 zile lucrătoare.”

13.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

1.

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

rezistența aerului;”;

2.

se adaugă următoarea literă (j):

„(j)

componente ale grupului motopropulsor electric.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor menționate la alineatul (1) literele (b)-(g), (i) și (j) din prezentul articol trebuie să se bazeze, pentru fiecare componentă, unitate tehnică separată sau sistem sau, dacă este cazul, pentru familiile acestora, pe valorile determinate în conformitate cu articolul 14 și certificate în conformitate cu articolul 17 («valori certificate») sau, în absența valorilor certificate, pe valorile standard determinate în conformitate cu articolul 13.”;

(c)

alineatele (4)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4)   Proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale elementelor auxiliare trebuie să se bazeze pe valorile generice introduse în simulator și alocate vehiculului pe baza informațiilor de intrare determinate în conformitate cu anexa IX.

(5)   În cazul unui camion în versiune de bază, proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor menționate la alineatul (1) litera (g) din prezentul articol care nu pot fi determinate pentru camionul în versiune de bază trebuie să se bazeze pe valorile standard. În ceea ce privește componentele, unitățile tehnice separate și sistemele menționate la alineatul (1) litera (h), producătorul vehiculului selectează tehnologia cu cele mai mari pierderi de putere.

(6)   În cazul vehiculelor exceptate, în temeiul articolului 9 alineatul (1), de la obligația de determinare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil, datele de intrare ale simulatorului trebuie să includă informațiile prevăzute în tabelul 5 din anexa III.

(7)   Atunci când vehiculul urmează să fie înmatriculat, vândut sau pus în circulație cu un set complet de pneuri de iarnă și cu un set complet de pneuri standard, producătorul vehiculului poate să aleagă pneurile care vor fi utilizate pentru determinarea emisiilor de CO2. În cazul autobuzelor grele, dacă pneurile folosite în simularea pentru vehiculul primar sunt montate pe vehicul în momentul în care acesta este înmatriculat, vândut sau pus în circulație, adăugarea unor seturi suplimentare de pneuri nu va atrage obligația de a efectua o nouă simulare pentru vehiculul primar în conformitate cu punctul 2 din anexa I.”

14.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Valori standard și valori generice”;

(b)

alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„(7)   În cazul elementelor auxiliare, valorile generice sunt alocate de simulator în funcție de tehnologiile selectate în conformitate cu anexa IX.

(8)   Valorile standard pentru pneuri se determină în conformitate cu punctul 3.2 din anexa X.”;

(c)

se adaugă următorul alineat:

„(9)   Valorile standard pentru componentele grupului motopropulsor electric se determină în conformitate cu apendicele 8, 9 și 10 din anexa Xb.”

15.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Valorile determinate în conformitate cu dispozițiile de la alineatele (2)-(10) ale prezentului articol pot fi utilizate de producătorul vehiculului ca date de intrare pentru simulator dacă sunt certificate în conformitate cu articolul 17.

(2)   Valorile certificate pentru motoare se determină în conformitate cu punctele 4, 5 și 6 din anexa V.”;

(b)

se adaugă următorul alineat (10):

„(10)   Valorile certificate pentru componentele grupului motopropulsor electric se determină în conformitate cu punctele 4, 5 și 6 din anexa Xb.”

16.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) se adaugă următoarele liniuțe:

„—

apendicele 3 la anexa V în ceea ce privește motoarele - valorile certificate pentru membrii unei familii de motoare create în conformitate cu definiția familiei se determină în conformitate cu dispozițiile de la punctele 4, 5 și 6 din anexa V;

apendicele 13 la anexa Xb în ceea ce privește conceptul de familie pentru sisteme de mașini electrice sau componente integrate ale grupului motopropulsor electric – valorile certificate ale unei familii create în conformitate cu definiția familiei de sisteme de mașini electrice se determină în conformitate cu dispozițiile de la punctul 4 din anexa Xb.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cazul motoarelor, valorile certificate pentru membrii unei familii de motoare se determină în conformitate cu punctele 4, 5 și 6 din anexa V.

În ceea ce privește pneurile, o familie constă într-un singur tip de pneu.

În cazul sistemelor de mașini electrice sau al componentelor integrate ale grupului motopropulsor electric, valorile certificate pentru membrii unei familii de sisteme de mașini electrice se determină în conformitate cu dispozițiile de la punctul 4 din anexa Xb.”

17.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Cererea de certificare a proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentei, unității tehnice separate și sistemelor sau, dacă este cazul, ale familiilor acestora, se depune la autoritatea de omologare.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următoarea liniuță:

„—

apendicele 2-6 la anexa Xb în ceea ce privește componentele grupului motopropulsor electric.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Cererea de certificare trebuie să fie însoțită de o explicație privind elementele de proiectare a componentei, unității tehnice separate și sistemului sau, dacă este cazul, a familiilor din care fac parte acestea, care au un efect ce nu poate fi neglijat asupra proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor respective.

Cererea trebuie să fie însoțită de rapoartele de încercare corespunzătoare eliberate de o autoritate de omologare, de rezultatele încercărilor și de o declarație de conformitate emisă de o autoritate de omologare în temeiul punctului 2 din anexa IV la Regulamentul (UE) 2018/858.”

18.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cazul în care sunt îndeplinite toate cerințele aplicabile, autoritatea de omologare certifică valorile referitoare la proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentei, unității tehnice separate și sistemului sau, dacă este cazul, ale familiilor acestora.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următoarea liniuță:

„—

apendicele 1 la anexa Xb în ceea ce privește componentele grupului motopropulsor electric.”;

(c)

la alineatul (3) se adaugă următoarea liniuță:

„—

apendicele 14 la anexa Xb în ceea ce privește componentele grupului motopropulsor electric.”;

(d)

la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea de omologare nu poate atribui același număr mai multor componente, unități tehnice separate și sisteme sau, dacă este cazul, mai multor familii ale acestora. Numărul de certificare se utilizează ca identificator al raportului de încercare.”

19.

La articolul 18 alineatul (1), primul paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

apendicele 3 la anexa V în ceea ce privește conceptul de familie pentru motoare, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 15 alineatul (2);”;

(b)

se adaugă următoarea liniuță:

„—

apendicele 13 la anexa Xb în ceea ce privește conceptul de familie pentru sisteme de mașini electrice sau componente integrate ale grupului motopropulsor electric, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 15 alineatul (2).”

20.

Articolul 20 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

1.

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Producătorul vehiculului ia măsurile necesare pentru a se asigura că procedurile instituite în scopul obținerii licenței pentru operarea simulatorului în scenariul specific care intră sub incidența licenței acordate în temeiul articolului 7 continuă să fie adecvate în scopul menționat.”;

2.

la al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul camioanelor medii și grele, cu excepția He-HDV sau PEV, producătorul vehiculului efectuează procedura de încercare de verificare prevăzută în anexa Xa la un număr minim de vehicule, în conformitate cu punctul 3 din anexa respectivă.”;

(b)

la alineatul (2) primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea de omologare efectuează, de patru ori pe an, evaluarea specificată la punctul 2 din anexa II pentru a verifica dacă procedurile instituite de producător în scopul determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale tuturor scenariilor specifice și grupelor de vehicule care intră sub incidența licenței continuă să fie adecvate.”

21.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Planul de măsuri de remediere se aplică tuturor scenariilor specifice și tuturor grupelor de vehicule care au fost identificate de autoritatea de omologare în cererea sa.”;

(b)

alineatul (3) se modifică după cum urmează:

1.

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea de omologare poate să solicite producătorului vehiculului să emită noi evidențe ale producătorului, un nou dosar cu informații privind vehiculul, un nou dosar cu informații pentru client și un nou certificat de conformitate, pe baza unei noi determinări a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil, care să reflecte modificările puse în aplicare în conformitate cu planul de măsuri de remediere.”;

2.

se adaugă următoarele paragrafe:

„Producătorul vehiculului ia măsurile necesare pentru a se asigura că procedurile instituite în scopul obținerii licenței de operare a simulatorului pentru toate scenariile specifice și toate grupele de vehicule care intră sub incidența licenței acordate în temeiul articolului 7 continuă să fie adecvate în scopul menționat.

În cazul camioanelor medii și grele, producătorul vehiculului efectuează procedura încercării de verificare prevăzută în anexa Xa asupra unui număr minim de vehicule, în conformitate cu punctul 3 din anexa respectivă.”

22.

Articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Producătorul adoptă măsurile necesare în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (UE) 2018/858 pentru a se asigura că proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor menționate la articolul 12 alineatul (1) care au făcut obiectul unei certificări în conformitate cu articolul 17 nu se abat de la valorile certificate.”;

(b)

la alineatul (1) al doilea paragraf se adaugă următoarea liniuță:

„—

procedurile stabilite la punctele 1-4 din apendicele 12 la anexa Xb în ceea ce privește componentele grupului motopropulsor electric.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Producătorul se asigură că cel puțin o procedură din 25, dintre procedurile menționate la alineatul (1) al doilea paragraf, sau, cu excepția pneurilor, cel puțin o procedură pe an referitoare la componente, unități tehnice separate și sisteme sau, dacă este cazul, la familiile acestora, este supervizată de o altă autoritate de omologare decât cea care a participat la certificarea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentei, unității tehnice separate și sistemului în cauză sau, dacă este cazul, ale familiilor respective ale acestora, în temeiul articolului 16.”

23.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Planul de măsuri de remediere se aplică tuturor componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor sau, dacă este cazul, familiilor acestora care au fost identificate de autoritatea de omologare în cererea sa.”;

(b)

la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea de omologare poate să solicite producătorului vehiculului să emită o nouă evidență a producătorului, un nou dosar cu informații pentru client, un nou dosar cu informații privind vehiculul și un nou certificat de conformitate, pe baza unei noi determinări a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil, care să reflecte modificările puse în aplicare în conformitate cu planul de măsuri de remediere.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Producătorul păstrează evidența tuturor componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor scoase din circulație și reparate sau modificate și a atelierului care a efectuat reparațiile sau modificarea. La cerere, autorității de omologare i se oferă accesul la evidențele respective pe perioada implementare a planului de măsuri de remediere și timp de 5 ani de la încheierea implementării acestuia.

Producătorul trebuie să păstreze aceste evidențe timp de 10 ani.”;

(d)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   În cazul în care planul de măsuri de remediere este respins de autoritatea de omologare sau dacă autoritatea de omologare stabilește că măsurile de remediere nu sunt aplicate în mod corect, ea adoptă măsurile necesare pentru a asigura conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentei, unității tehnice separate și sistemului și, dacă este cazul, ale familiilor respective ale acestora ori retrage certificatul privind proprietățile legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil.”

24.

Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

1.

partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 10 alineatul (3) din prezentul regulament, dacă obligațiile prevăzute la articolul 9 din prezentul regulament nu sunt îndeplinite, statele membre nu mai consideră valabile, în sensul articolului 48 din Regulamentul (UE) 2018/858, certificatele de conformitate ale vehiculelor omologate de tip și, în cazul vehiculelor omologate de tip și individual, interzic înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație:”;

2.

se adaugă următoarele litere (d), (e) și (f):

„(d)

a vehiculelor din grupele 53 și 54, astfel cum sunt definite în tabelul 2 din anexa I, începând de la 1 iulie 2024;

(e)

a vehiculelor din grupele 31-40, astfel cum sunt definite în tabelele 4-6 din anexa I, începând de la 1 ianuarie 2025;

(f)

a vehiculelor din grupa 1s, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, începând de la 1 iulie 2024.”;

(b)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Obligațiile menționate la articolul 9 se aplică astfel:

(a)

pentru vehiculele din grupele 53 și 54, astfel cum sunt definite în tabelul 2 din anexa I, având data producției cel mai devreme la 1 ianuarie 2024;

(b)

pentru vehiculele din grupele P31/32, P33/34, P35/36, P37/38 și P39/40, astfel cum sunt definite în tabelul 3 din anexa I, având data producției cel mai devreme la 1 ianuarie 2024;

(c)

pentru autobuze grele, simularea pe vehiculul complet sau completat, conform punctului 2.1 litera (b) din anexa I, se realizează doar dacă este disponibilă simularea pe vehiculul primar astfel cum se menționează la punctul 2.1 litera (a) din anexa I;

(d)

pentru vehiculele din grupa 1s, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, având data producției cel mai devreme la 1 ianuarie 2024;

(e)

pentru vehiculele din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, altele decât cele definite la punctele (f) și (g), având data producției cel mai devreme la 1 ianuarie 2024;

(f)

pentru vehiculele din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, echipate cu sistem de recuperare a căldurii reziduale, astfel cum este definit la punctul 2 subpunctul 8 din anexa V, cu condiția ca acestea să nu fie ZE-HDVs, He-HDV sau vehicule cu dublă alimentare;

(g)

pentru vehiculele din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, având data producției cel mai devreme 1 ianuarie 2024; dacă data producției este înainte de 1 ianuarie 2024, aplicarea dispozițiilor articolului 9 rămâne la latitudinea producătorului.

Pentru ZE-HDVs, He-HDV și pentru vehiculele cu dublă alimentare din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, în cazul cărora dispozițiile articolului 9 nu au fost aplicate în conformitate cu literele (a)-(g) ale primului paragraf al prezentului alineat, producătorul vehiculului determină doar parametrii de intrare specificați pentru aceste vehicule în modelele prevăzute în tabelul 5 din anexa III, utilizând cea mai recentă versiune a simulatorului menționat la articolul 5 alineatul (3). În acest caz, obligațiile menționate la articolul 9 se consideră a fi îndeplinite în sensul alineatului (1) al prezentului articol.

În sensul prezentului alineat, data de producție înseamnă data aplicării semnăturii pe certificatul de conformitate, iar dacă nu s-a emis un certificat de conformitate, data la care s-a aplicat pentru prima dată numărul de identificare a vehiculului pe componentele relevante ale vehiculului.

(3)   Măsurile de remediere prevăzute la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 23 alineatul (6) se aplică, în urma investigației cazurilor în care un vehicul nu obține rezultate satisfăcătoare în urma procedurii de încercare de verificare prevăzută în anexa Xa, începând cu 1 iulie 2023 în cazul vehiculelor menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din prezentul articol și începând cu 1 iulie 2024 în cazul vehiculelor menționate la alineatul (2) literele (d) și (g) din prezentul articol.”

25.

Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

26.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

27.

Anexa III se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament.

28.

Anexa IV se înlocuiește cu textul din anexa IV la prezentul regulament.

29.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament.

30.

Anexa VI se modifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament.

31.

Anexa VII se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

32.

Anexa VIII se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.

33.

Anexa IX se înlocuiește cu textul din anexa IX la prezentul regulament.

34.

Anexa X se modifică în conformitate cu anexa X la prezentul regulament.

35.

Anexa Xa se înlocuiește cu textul din anexa XI la prezentul regulament.

36.

Textul anexei XII la prezentul regulament se introduce ca anexa Xb.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2022.

Prin excepție de la primul alineat al prezentului articol, dispozițiile prezentului regulament se aplică începând cu 1 ianuarie 2024 pentru determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor din grupele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 4v, 5v, 9v, 10v, 11, 12 și 16, astfel cum sunt definite în tabelul 1 din anexa I, altele decât ZE-HDVs, He-HDV, vehiculele cu dublă alimentare și vehiculele ale căror motoare au fost certificate cu un sistem de recuperare a căldurii reziduale, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2400.

Prin excepție de la primul alineat al prezentului articol, articolul 1 punctul 35 se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 iulie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 188, 18.7.2009, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei din 12 decembrie 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (JO L 349, 29.12.2017, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).


ANEXA

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Clasificarea vehiculelor pe grupe de vehicule și metoda de determinare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru autobuzele grele

ANEXA II

Cerințe și proceduri legate de operarea simulatorului

Apendicele 1

Model de fișă de informații în scopul operării simulatorului în vederea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi

Apendicele 2

Model de licență de operare a simulatorului în vederea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculelor noi

ANEXA III

Informații de intrare privind caracteristicile vehiculului

Apendicele 1

Vehicule cu tehnologii de propulsie pentru care nu se aplică obligațiile stabilite la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf, conform dispozițiilor din acest paragraf

ANEXA IV

Model pentru fișierele de ieșire generate de simulator

ANEXA V

Verificarea datelor cu privire la motor

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișa de informații a motorului

Apendicele 3

Familie de motoare CO2

Apendicele 4

Conformitatea proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil

Apendicele 5

Determinarea consumului de putere al componentelor motorului

Apendicele 6

Marcaje

Apendicele 7

Parametrii de intrare pentru simulator

Apendicele 8

Etape de evaluare importante și ecuațiile instrumentului de preprocesare al motorului

ANEXA VI

Verificarea datelor privind transmisia, convertizorul de cuplu, alte componente de transfer al cuplului și componentele suplimentare ale sistemului de transmisie

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișa de informații privind transmisia

Apendicele 3

Fișa de informații privind convertizorul de cuplu (TC) hidrodinamic

Apendicele 4

Fișa de informații privind alte componente de transfer al cuplului (OTTC)

Apendicele 5

Fișa de informații privind componentele suplimentare ale transmisiei (ADC)

Apendicele 6

Conceptul de familie

Apendicele 7

Marcaje și numerotare

Apendicele 8

Valorile standard ale pierderii de cuplu - Transmisia

Apendicele 9

Model generic - convertizorul de cuplu

Apendicele 10

Valorile standard ale pierderii de cuplu - alte componente de transfer al cuplului

Apendicele 11

Valorile standard ale pierderii de cuplu - transmisii în unghi sau componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie

Apendicele 12

Parametrii de intrare pentru simulator

ANEXA VII

Verificarea datelor privind axele

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișă de informații privind axa

Apendicele 3

Calculul pierderii de cuplu standard

Apendicele 4

Conceptul de familie

Apendicele 5

Marcaje și numerotare

Apendicele 6

Parametrii de intrare pentru simulator

ANEXA VIII

Verificarea datelor referitoare la rezistența aerului

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișa cu informații privind rezistența aerului

Apendicele 3

Cerințe privind înălțimea vehiculului în cazul camioanelor rigide și al tractoarelor

Apendicele 4

Configurațiile caroseriei și semiremorcii standard în cazul camioanelor rigide și tractoarelor

Apendicele 5

Familia de rezistență a aerului

Apendicele 6

Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil

Apendicele 7

Valori standard

Apendicele 8

Marcaje

Apendicele 9

Parametrii de intrare pentru simulator

ANEXA IX

Verificarea datelor privind dispozitivele auxiliare ale camioanelor și autobuzelor

ANEXA X

Procedură de certificare pentru anvelope pneumatice

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișă de informații privind coeficientul de rezistență la rulare al pneului

Apendicele 3

Parametrii de intrare pentru simulator

Apendicele 4

Numerotare

ANEXA Xa

Conformitatea operării simulatorului și a proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor: procedura de încercare de verificare

Apendicele 1

Principalele etape și ecuații de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare

ANEXA Xb

Certificarea componentelor grupului motopropulsor electric

Apendicele 1

Model de certificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem

Apendicele 2

Fișă de informații pentru un sistem mașină electrică

Apendicele 3

Fișă de informații pentru o IEPC

Apendicele 4

Fișă de informații pentru o IHPC tip 1

Apendicele 5

Fișă de informații pentru un tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ

Apendicele 6

Fișă de informații pentru un tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ

Apendicele 7

-

Apendicele 8

Valori standard pentru un sistem mașină electrică

Apendicele 9

Valori standard pentru IEPC

Apendicele 10

Valori standard pentru REESS

Apendicele 11

-

Apendicele 12

Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil

Apendicele 13

Conceptul de familie

Apendicele 14

Marcaje și numerotare

Apendicele 15

Parametrii de intrare pentru simulator

ANEXA XI

Modificări aduse Directivei 2007/46/CE

ANEXA I

CLASIFICAREA VEHICULELOR PE GRUPE DE VEHICULE ȘI METODA DE DETERMINARE A EMISIILOR DE CO2 ȘI A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL PENTRU AUTOBUZE GRELE

1.   Clasificarea vehiculelor în scopul prezentului regulament

1.1

Clasificarea vehiculelor din categoria N

Tabelul 1

Grupe de vehicule pentru camioane grele

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Grupa de vehicule

Alocarea profilului de operare și a configurației vehiculului

Configurația axei

Configurația șasiului

Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (în tone)

Cursă lungă

Cursă lungă EMS (*1)

Transport regional

Transport regional EMS (*1)

Transport urban

Utilitate publică municipală

Fabricație

4 × 2

Camion rigid (sau tractor) (*2)

> 7,4 – 7,5

1s

 

 

R

 

R

 

 

Camion rigid (sau tractor) (*2)

> 7,5 – 10

1

 

 

R

 

R

 

 

Camion rigid (sau tractor) (*2)

> 10 – 12

2

R + T1

 

R

 

R

 

 

Camion rigid (sau tractor) (*2)

> 12 – 16

3

 

 

R

 

R

 

 

Camion rigid

> 16

4

R + T2

 

R

 

R

R

 

Tractor

> 16

5

T + ST

T + ST + T2

T + ST

T + ST + T2

T + ST

 

 

Camion rigid

> 16

4v (*3)

 

 

 

 

 

R

R

Tractor

> 16

5v (*3)

 

 

 

 

 

 

T + ST

4 × 4

Camion rigid

> 7,5 – 16

(6)

 

Camion rigid

> 16

(7)

 

Tractor

> 16

(8)

 

6 × 2

Camion rigid

toate masele

9

R + T2

R + D + ST

R

R + D + ST

 

R

 

Tractor

toate masele

10

T + ST

T + ST + T2

T + ST

T + ST + T2

 

 

 

Camion rigid

toate masele

9v (*3)

 

 

 

 

 

R

R

Tractor

toate masele

10v (*3)

 

 

 

 

 

 

T + ST

6 × 4

Camion rigid

toate masele

11

R + T2

R + D + ST

R

R + D + ST

 

R

R

Tractor

toate masele

12

T + ST

T + ST + T2

T + ST

T + ST + T2

 

 

T + ST

6 × 6

Camion rigid

toate masele

(13)

 

Tractor

toate masele

(14)

 

8 × 2

Camion rigid

toate masele

(15)

 

8 × 4

Camion rigid

toate masele

16

 

 

 

 

 

 

R

8 × 6 8 × 8

Camion rigid

toate masele

(17)

 

8 × 2 8 × 4 8 × 6 8 × 8

Tractor

toate masele

(18)

 

5 axe, toate configurațiile

Camion rigid sau tractor

toate masele

(19)

 


Tabelul 2

Grupe de vehicule pentru camioane medii

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Alocarea profilului de operare și a configurației vehiculului

Configurația axei

Configurația șasiului

Grupa de vehicule

Cursă lungă

Cursă lungă EMS (*4)

Transport regional

Transport regional EMS (*4)

Transport urban

Utilitate publică municipală

Fabricație

FWD / 4 × 2F

Camion rigid (sau tractor)

(51)

 

 

 

 

 

 

 

Furgon

(52)

 

 

 

 

 

 

 

RWD / 4 × 2

Camion rigid (sau tractor)

53

 

 

R

 

R

 

 

Furgon

54

 

 

I

 

I

 

 

AWD / 4 × 4

Camion rigid (sau tractor)

(55)

 

 

 

 

 

 

 

Furgon

(56)

 

 

 

 

 

 

 

1.2.

Clasificarea vehiculelor din categoria M

1.2.1.

Autobuze grele

1.2.2.

Clasificarea vehiculelor primare

Tabelul 3

Grupe de vehicule pentru vehicule primare

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Grupa de vehicule (1)

Alocarea caroseriei generice

Subgrupa de vehicule

Alocarea profilului de operare

Numărul de axe

Articulat

Podea joasă (LF) / Podea înaltă (HF) (2)

Număr de niveluri (3)

Urban greu

Urban

Suburban

Interurban

Autocar

2

nu

P31/32

LF

SD

P31 SD

x

x

x

x

 

DD

P31 DD

x

x

x

 

 

HF

SD

P32 SD

 

 

 

x

x

DD

P32 DD

 

 

 

x

x

3

nu

P33/34

LF

SD

P33 SD

x

x

x

x

 

DD

P33 DD

x

x

x

 

 

HF

SD

P34 SD

 

 

 

x

x

DD

P34 DD

 

 

 

x

x

da

P35/36

LF

SD

P35 SD

x

x

x

x

 

DD

P35 DD

x

x

x

 

 

HF

SD

P36 SD

 

 

 

x

x

DD

P36 DD

 

 

 

x

x

4

nu

P37/38

LF

SD

P37 SD

x

x

x

x

 

DD

P37 DD

x

x

x

 

 

HF

SD

P38 SD

 

 

 

x

x

DD

P38 DD

 

 

 

x

x

da

P39/40

LF

SD

P39 SD

x

x

x

x

 

DD

P39 DD

x

x

x

 

 

HF

SD

P40 SD

 

 

 

x

x

DD

P40 DD

 

 

 

x

x

1.2.3.

Clasificarea vehiculelor complete sau a vehiculelor completate

Vehiculele complete sau vehiculele completate care sunt autobuze grele se clasifică pe baza următoarelor șase criterii:

(a)

Numărul de axe;

(b)

Codul vehiculului, astfel cum este stabilit la punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858;

(c)

Clasa vehiculului, conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107 (4);

(d)

Vehicul cu acces coborât (informație de tip „da/nu” obținută pe baza codului vehiculului și a tipului axelor ) - se determină conform schemei logice din figura 1;

(e)

Număr de pasageri pe platforma inferioară, specificat în certificatul de conformitate, în conformitate cu anexa VIII la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 (5) sau, în cazul omologării individuale a vehiculului, cu alte documente echivalente;

(f)

Înălțimea caroseriei monococă se determină în conformitate cu anexa VIII.

Figura 1

Schema logică pentru a stabili dacă vehiculul este sau nu cu acces coborât:

Image 1

Clasificările corespondente care se folosesc sunt prezentate în tabelele 4, 5 și 6.

Tabelul 4

Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 2 axe

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Grupa de vehicule

Alocarea

profilului de operare

Numărul de axe

Configurația șasiului

(doar explicație)

Codul vehiculului (*5)

Clasa vehiculului (*6)

Acces coborât

(Doar vehicule cu codul CE sau CG)

Scaune pentru pasageri pe platforma inferioară (Doar vehicule cu codul CB sau CD)

Înălțimea caroseriei monococă în [mm] (Doar vehicule din clasa „II+III”)

I

I

+II

sau

A

II

II

+III

III

sau

B

Urban greu

Urban

Suburban

Interurban

Autocar

2

rigide

LF

SD

CE

x

x

x

 

 

nu

31a

x

x

x

 

 

x

x

 

 

 

da

31b1

x

x

x

 

 

 

 

x

 

 

da

31b2

x

x

x

x

 

DD

CF

x

x

x

 

 

31c

x

x

x

 

 

platformă deschisă

SD

CI

x

x

x

x

x

31d

x

x

x

 

 

DD

CJ

x

x

x

x

x

31e

x

x

x

 

 

HF

SD

CA

 

 

x

 

 

32a

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

≤ 3 100

32b

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

> 3 100

32c

 

 

 

x

x

 

 

 

 

x

32d

 

 

 

x

x

DD

CB

 

 

x

x

x

≤ 6

32e

 

 

 

x

x

 

 

x

x

x

> 6

32f

 

 

 

x

x

Tabelul 5

Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 3 axe

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Grupa de vehicule

Alocarea

profilului de operare

Numărul de axe

Configurația șasiului

(doar explicație)

Codul vehiculului (*7)

Clasa vehiculului (*8)

Acces coborât

(Doar vehicule cu codul CE sau CG)

Scaune pentru pasageri pe platforma inferioară (Doar vehicule cu codul CB sau CD)

Înălțimea caroseriei monococă în [mm] (Doar vehicule din clasa „II+III”)

I

I

+II

sau

A

II

II

+III

III

sau

B

Urban greu

Urban

Suburban

Interurban

Autocar

3

rigide

LF

SD

CE

x

x

x

 

 

nu

33a

x

x

x

 

 

x

x

 

 

 

da

33b1

x

x

x

 

 

 

 

x

 

 

da

33b2

x

x

x

x

 

DD

CF

x

x

x

 

 

33c

x

x

x

 

 

platformă deschisă

SD

CI

x

x

x

x

x

33d

x

x

x

 

 

DD

CJ

x

x

x

x

x

33e

x

x

x

 

 

HF

SD

CA

 

 

x

 

 

34a

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

≤ 3 100

34b

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

> 3 100

34c

 

 

 

x

x

 

 

 

 

x

34d

 

 

 

x

x

DD

CB

 

 

x

x

x

≤ 6

34e

 

 

 

x

x

 

 

x

x

x

> 6

34f

 

 

 

x

x

articulat

LF

SD

CG

x

x

x

 

 

nu

35a

x

x

x

 

 

x

x

 

 

 

da

35b1

x

x

x

 

 

 

 

x

 

 

da

35b2

x

x

x

x

 

DD

CH

x

x

x

 

 

35c

x

x

x

 

 

HF

SD

CC

 

 

x

 

 

36a

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

≤ 3 100

36b

 

 

 

x

x

SD

 

 

 

x

 

> 3 100

36c

 

 

 

x

x

 

 

 

 

x

36d

 

 

 

x

x

DD

CD

 

 

x

x

x

≤ 6

36e

 

 

 

x

x

 

 

x

x

x

> 6

36f

 

 

 

x

x


Tabelul 6

Grupe de vehicule pentru vehicule complete și vehicule completate care sunt autobuze grele cu 4 axe

Descrierea elementelor relevante pentru clasificarea pe grupe de vehicule

Grupa de vehicule

Alocarea

profilului de operare

Numărul de axe

Configurația șasiului

(doar explicație)

Codul vehiculului (*9)

Clasa vehiculului (*10)

Acces coborât

(Doar vehicule cu codul CE sau CG)

Scaune pentru pasageri pe platforma inferioară (Doar vehicule cu codul CB sau CD)

Înălțimea caroseriei monococă (în mm) (Doar vehicule din clasa „II+III”)

I

I

+II

sau

A

II

II

+III

III

sau

B

Urban greu

Urban

Suburban

Interurban

Autocar

4

rigide

LF

SD

CE

x

x

x

 

 

nu

37a

x

x

x

 

 

x

x

 

 

 

da

37b1

x

x

x

 

 

 

 

x

 

 

da

37b2

x

x

x

x

 

DD

CF

x

x

x

 

 

37c

x

x

x

 

 

platformă deschisă

SD

CI

x

x

x

x

x

37d

x

x

x

 

 

DD

CJ

x

x

x

x

x

37e

x

x

x

 

 

HF

SD

CA

 

 

x

 

 

38a

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

≤ 3 100

38b

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

> 3 100

38c

 

 

 

x

x

 

 

 

 

x

38d

 

 

 

x

x

DD

CB

 

 

x

x

x

≤ 6

38e

 

 

 

x

x

 

 

x

x

x

> 6

38f

 

 

 

x

x

articulat

LF

SD

CG

x

x

x

 

 

nu

39a

x

x

x

 

 

x

x

 

 

 

da

39b1

x

x

x

 

 

 

 

x

 

 

da

39b2

x

x

x

x

 

DD

CH

x

x

x

 

 

39c

x

x

x

 

 

HF

SD

CC

 

 

x

 

 

40a

 

 

 

x

x

 

 

 

x

 

≤ 3 100

40b

 

 

 

x

x

SD

 

 

 

x

 

> 3 100

40c

 

 

 

x

x

 

 

 

 

x

40d

 

 

 

x

x

DD

CD

 

 

x

x

x

≤ 6

40e

 

 

 

x

x

 

 

x

x

x

> 6

40f

 

 

 

x

x

2.   Metodă de determinare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru autobuze grele

2.1.

În cazul autobuzelor grele, specificațiile vehiculului complet sau completat, inclusiv proprietățile caroseriei finale și unităților auxiliare, trebuie să fie reflectate în rezultatele privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil. În cazul autobuzelor grele construite în etape, este posibil ca mai mulți producători să participe la procesul de generare a datelor și informațiilor de intrare și la operarea simulatorului. Emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale autobuzelor grele se determină pe baza a două simulări diferite:

(a)

pentru vehiculul primar;

(b)

pentru vehiculul complet sau vehiculul completat.

2.2.

Dacă un autobuz greu este omologat de un producător ca vehicul complet, simulările se realizează atât pentru vehiculul primar, cât și pentru vehiculul complet.

2.3.

În cazul vehiculului primar, datele de intrare în simulator cuprind date de intrare privind motorul, transmisia, pneurile, precum și informații de intrare privind un subset de unități auxiliare (6). Clasificarea pe grupe de vehicule se realizează în conformitate cu tabelul 3, în funcție de numărul de axe și de caracteristica autobuzului de a fi sau nu articulat. În simulările privind vehiculul primar, simulatorul alocă un set de patru caroserii generice (cu podea înălțată, cu podea joasă, fără etaj și supraetajat) și simulează 11 profiluri de operare, enumerate în tabelul 3, pentru fiecare grupă de vehicule, pentru două niveluri de încărcare diferite. Aceste scenarii permit obținerea a 22 de rezultate pentru emisiile de CO2 și pentru consumul de combustibil în cazul unui autobuz greu vehicul primar. Simulatorul generează dosarul cu informații privind vehiculul pentru etapa inițială (VIF1), care conține toate datele necesare pentru etapa următoare de producție. VIF1 conține toate datele de intrare neconfidențiale, rezultatele privind consumul de energie (7) (în MJ/km), informații privind producătorul vehiculului primar și privind hash-urile relevante (8).

2.4.

Producătorul vehiculului primar trebuie să pună VIF1 la dispoziția producătorului care execută următoarea etapă de producție. Dacă producătorul unui vehicul primar transmite date care depășesc cerințele pentru vehiculul primar, astfel cum sunt stabilite în anexa III, aceste date nu influențează rezultatele simulării pentru vehiculul primar, dar sunt consemnate în VIF1 spre a fi luate în calcul în etapele ulterioare. În plus, simulatorul generează evidențele producătorului privind un vehicul primar.

2.5.

În cazul unui vehicul provizoriu, producătorul de vehicule provizorii este responsabil pentru un subset de date și informații de intrare relevante pentru caroseria finală (9). Un producător de vehicule provizorii nu solicită certificarea vehiculului completat. Un producător de vehicule provizorii adaugă sau actualizează informațiile relevante pentru vehiculul completat și operează simulatorul pentru a genera o versiune actualizată și prelucrată cu formula de hashing a dosarului cu informații privind vehiculul (VIFi(10). VIFi trebuie pus la dispoziția producătorului care execută următoarea etapă de producție. În cazul vehiculelor provizorii, VIFi îndeplinește și funcția de documentare pentru autoritățile de omologare. Nu se efectuează simulări privind emisiile de CO2 și/sau consumul de combustibil ale vehiculelor provizorii.

2.6.

Dacă un producător aduce unui vehicul provizoriu, complet sau completat modificări care necesită actualizarea datelor sau informațiilor de intrare alocate vehiculului primar (de exemplu, schimbarea unei axe sau a pneurilor), producătorul respectiv îndeplinește rolul de producător al vehiculului primar și are responsabilitățile corespunzătoare.

2.7.

În cazul vehiculului complet sau completat, producătorul suplimentează și, după caz, actualizează datele și informațiile de intrare privind caroseria finală transmise în VIFi de la etapa anterioară de producție și operează simulatorul pentru a calcula emisiile de CO2 și consumul de combustibil. În scopul simulărilor realizate în această etapă, autobuzele grele sunt încadrate, pe baza celor șase criterii stabilite la punctul 1.2.3, în grupele de vehicule enumerate în tabelele 4, 5 și 6. Pentru a determina emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculelor complete sau ale vehiculelor completate care sunt autobuze grele, simulatorul realizează următoarele etape de calcul:

2.7.1.

Etapa 1 - Selectează subgrupa vehiculului primar care corespunde caroseriei vehiculului complet sau completat (de exemplu, „P34 DD” pentru „34f”) și preia rezultatele corespunzătoare privind consumul de energie din simularea pentru vehiculul primar.

2.7.2.

Etapa 2 - Rulează simulări pentru a cuantifica influența caroseriei și dispozitivelor auxiliare ale vehiculului complet sau completat în raport cu caroseria și dispozitivele auxiliare generice luate în calcul pentru simulările privind consumul de energie al vehiculului primar. În aceste simulări, datele privind vehiculul primar sunt date generice, care nu fac parte din informațiile transferate între diferite etape de producție conform VIF (11).

2.7.3.

Etapa 3 - Combină rezultatele privind consumul de energie din simularea pentru vehiculul primar, transmise din etapa 1, cu rezultatele din etapa 2, rezultând astfel valorile consumului de energie al vehiculului complet sau completat. Detaliile acestei etape de calcul sunt documentate în manualul de utilizare a simulatorului.

2.7.4.

Etapa 4 - Rezultatele privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculului sunt calculate pe baza rezultatelor din etapa 3 și a specificațiilor stocate în simulator privind combustibilul generic. Etapele 2, 3 și 4 sunt realizate separat pentru fiecare combinație de profil de operare, conform tabelelor 4, 5 și 6, al grupelor de vehicule, în stare de încărcare scăzută și reprezentativă.

2.7.5.

Pentru un vehicul complet sau un vehicul completat, simulatorul generează evidențele producătorului, un dosar cu informații pentru client și un VIFi. Dacă pentru completarea vehiculului este necesară încă o etapă de producție, VIFi trebuie pus la dispoziția producătorului care execută această etapă.

Figura 2 prezintă, ca exemplu, schema fluxului de date pentru un vehicul produs în cinci etape în raport cu emisiile de CO2.

Figura 2

Exemplu de flux de date în cazul unui autobuz greu produs în cinci etape

Image 2

(*1)  EMS – European Modular System (Sistemul modular european)

(*2)  În aceste clase de vehicule, vehiculele tractoare sunt considerate camioane rigide, dar cu o masă specifică fără sarcină a tractorului.

(*3)  Subgrupa „v” a grupelor de vehicule 4, 5, 9 și 10: aceste profiluri de operare se aplică exclusiv vehiculelor de uz specific

T

=

Tractor

R

=

Camion rigid și caroserie standard

T1, T2

=

Remorci standard

ST

=

Semiremorci standard

D

=

dispozitiv standard de tractare tip „dolly”

(*4)  EMS – European Modular System (Sistemul modular european)

R

=

Caroserie standard

I

=

Furgon monococă

FWD

=

Tracțiune pe axa față

RWD

=

Tracțiune pe o singură axă care nu este cea din față

AWD

=

Tracțiune pe mai multe axe

(1)   „P” indică etapa primară de clasificare; cele două numere separate prin cratimă indică numărul grupei de vehicule în care poate fi clasificat vehiculul ca fiind complet sau completat.

(2)   „Podea joasă” înseamnă vehicule cu codurile „CE”, „CF”, „CG”, „CH”, în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.

„podea înaltă” înseamnă vehicule cu codurile „CA”, „CB”, „CC”, „CD”, în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(3)   „SD” înseamnă vehicul fără etaj, iar „DD” înseamnă vehicul cu etaj.

(4)  Regulamentul nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce privește construcția generală a acestora (JO L 52, 23.2.2018, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683 al Comisiei din 15 aprilie 2020 pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele administrative pentru omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 163, 26.5.2020, p. 1).

(*5)  Conform Regulamentului (UE) 2018/858.

(*6)  Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.

(*7)  Conform Regulamentului (UE) 2018/858.

(*8)  Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.

(*9)  Conform Regulamentului (UE) 2018/858.

(*10)  Conform punctului 2 din Regulamentul ONU nr. 107.

(6)  Informații și date de intrare astfel cum sunt definite în anexa III pentru vehicule primare.

(7)  Rezultatele determinărilor privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil nu trebuie transmise prin intermediul VIF, întrucât aceste informații pot fi calculate pe baza rezultatelor privind consumul de energie și cunoscând tipul de combustibil.

(8)  Conținutul VIF este detaliat în partea III din anexa IV.

(9)  Subset de informații și date de intrare, astfel cum sunt definite în anexa III pentru vehicule complete și completate.

(10)   „i” reprezintă numărul de etape parcurse până în prezent în procesul de producție.

(11)  A se vedea partea III din anexa IV, punctul 1.1.


ANEXA II

Anexa II se modifică după cum urmează:

(1)

la punctul 1.1.1., litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

să verifice prin compararea funcțiilor hash criptografice dacă fișierele de intrare ale componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor sau, dacă este cazul, ale familiilor acestora care sunt utilizate pentru simulare corespund cu datele de intrare ale componentei, unității tehnice separate, sistemului sau, dacă este cazul, familiei respective a acestora pentru care a fost acordată omologarea;”

(2)

punctul 2.1 se modifică după cum urmează:

(a)

la al doilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

dacă procedeele utilizate în cursul demonstrației sunt aplicate în același mod în toate unitățile de producție care fabrică vehicule care se încadrează în scenariul specific în cauză;”;

(b)

al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În sensul literei (a) de la al doilea paragraf, verificarea include determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil pentru cel puțin un vehicul din fiecare unitate de producție pentru care a fost solicitată licența.”;

(3)

la apendicele 1, secțiunea I se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Denumirea și adresa producătorului vehiculului:”;

(b)

punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Scenariu specific acoperit:”;

(4)

la apendicele 2 secțiunea I, punctele 0.1., 0.2. și 0.3. se înlocuiesc cu următorul text:

„0.1

Denumirea și adresa producătorului vehiculului:

0.2

Unitățile de producție și/sau instalațiile de asamblare pentru care procedeele menționate la punctul 1 din anexa II la Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei (*1) au fost adaptate în vederea operării simulatorului

0.3

Scenariu specific acoperit:

(*1)   JO L 349, 29.12.2017, p. 1. ” "


(*1)   JO L 349, 29.12.2017, p. 1. ” ”


ANEXA III

„ANEXA III

INFORMAȚII DE INTRARE PRIVIND CARACTERISTICILE VEHICULULUI

1.   Introducere

Prezenta anexă conține lista parametrilor care sunt furnizați de către producătorul vehiculului ca informații de intrare pentru simulator. Schema XML aplicabilă, precum și unele exemple de date sunt disponibile pe platforma electronică de distribuție dedicată.

2.   Definiții

(1)

«numărul ID al parametrului (parameter ID)»: Identificatorul unic astfel cum este utilizat în simulator ca parametru de intrare specific sau ca set de date de intrare.

(2)

«tipul (type)»: tipul de date al parametrului

șir de caractere …

lanț de caractere codificate conform ISO8859-1

token …

lanț de caractere codificate conform ISO8859-1, fără spațiu înainte și după

data …

data și ora în conformitate cu standardul UTC (timpul universal coordonat), în formatul: AAAA-LL-ZZ T HH:MM:SS Z, literele cursive desemnând caractere fixe, de exemplu «2002-05-30T09:30:10Z»

număr întreg …

valoare cu tip de date întregi, fără zero înainte, ca de exemplu «1 800»

dublu, X …

număr zecimal cu exact X zecimale după virgulă («,»), fără zerouri la început, de exemplu pentru «dublu, 2»: «2 345,67»; pentru «dublu, 4»: «45,6780».

(3)

«unitate» … unitatea fizică a parametrului.

(4)

«masa reală corectată a vehiculului» însemnă masa specificată ca «masă efectivă a vehiculului» în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei (*), cu excepția rezervorului (rezervoarelor) de combustibil care sunt umplute la minimum 50 % din capacitate. Sistemele care conțin lichide sunt umplute la 100 % din capacitatea specificată de producător, cu excepția celor destinate apelor uzate, care trebuie să rămână goale.

În cazul camioanelor medii rigide, al camioanelor grele rigide și al tractoarelor, masa se determină fără suprastructură și se corectează cu greutatea echipamentelor standard neinstalate, astfel cum se specifică la punctul 4.3. Simulatorul adaugă automat masa unei caroserii standard, a unei semiremorci standard, a unei remorci standard sau a combinației de vehicul complet cu (semi)remorcă. Toate piesele care sunt montate pe cadrul principal sau deasupra acestuia sunt considerate drept piese de suprastructură dacă sunt utilizate numai pentru a facilita instalarea unei suprastructuri, care este independentă de piesele necesare pentru aducerea vehiculului în stare de funcționare.

În cazul autobuzelor grele care sunt vehicule primare, «masa reală corectată a vehiculului» nu se aplică, întrucât simulatorul alocă valoarea masei generice.

(5)

«înălțimea caroseriei monococă» înseamnă diferența în direcția «Z» între punctul de referință cel mai înalt «A» și punctul de referință cel mai jos «B» ale unei caroserii monococă (a se vedea figura 1). În cazul vehiculelor care se abat de la standard se aplică următoarele cazuri (a se vedea figura 2):

Caz special 1, plafon cu două niveluri: Înălțimea caroseriei monococă reprezintă media dintre h1 și h2, unde:

h1 este diferența de nivel dintre punctul A și punctul B, dar determinată pe secțiunea transversală a vehiculului la marginea din spate a primei uși pentru pasageri

h2 este diferența de nivel dintre punctul A și punctul B

Caz special 2, plafon înclinat: înălțimea caroseriei monococă reprezintă media dintre h1 și h2, unde:

h1 este diferența dintre punctul A și punctul B, dar determinată pe secțiunea transversală a vehiculului de la marginea din spate a primei uși pentru pasageri

h2 este diferența dintre punctul A și punctul B

Caz special 3, platformă deschisă cu secțiune acoperită:

înălțimea caroseriei monococă se determină la secțiunea acoperită.

Caz special 4, platformă deschisă fără secțiune acoperită:

înălțimea caroseriei monococă reprezintă diferența dintre punctul cel mai înalt al vehiculului, măsurat la cel mult un metru în spatele parbrizului sau, în cazul unui autobuz supraetajat, în spatele parbrizului superior, și punctul B.

În toate celelalte cazuri care nu sunt acoperite de cazul standard sau de cazurile speciale 1-4, înălțimea caroseriei monococă reprezintă diferența dintre punctul cel mai înalt al vehiculului și punctul B. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele.

Figura 1

Înălțimea caroseriei monococă - cazul standard

Image 3

Figura 2

Înălțimea caroseriei monococă - cazuri speciale

Image 4

(6)

punctul de referință «A» este cel mai înalt punct al caroseriei (figura 1). Nu se iau în calcul panourile de caroserie și/sau de proiectare, consolele, de exemplu pentru montajul sistemelor HVAC, al trapelor și al altor elemente similare.

(7)

punctul de referință «B» este cel mai jos punct al marginii exterioare inferioare a caroseriei (figura 1). Nu se iau în calcul consolele, de exemplu cele pentru montajul axelor.

(8)

«lungimea vehiculului» înseamnă dimensiunea vehiculului determinată în conformitate cu tabelul I din apendicele 1 la anexa I la Regulamentul (UE) 1230/2012. În plus, nu se iau în calcul dispozitivele purtătoare de sarcină amovibile, dispozitivele de tractare fixe și alte componente exterioare fixe care nu afectează spațiul util pentru pasageri. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele.

(9)

«lățimea vehiculului» înseamnă dimensiunea vehiculului determinată în conformitate cu tabelul II din apendicele 1 la anexa I la Regulamentul (UE) 1230/2012. Se consideră neacoperite de aceste dispoziții și nu se iau în calcul dispozitivele purtătoare de sarcină amovibile, dispozitivele de tractare fixe și alte componente exterioare fixe care nu afectează spațiul util pentru pasageri.

(10)

«înălțimea de acces cu podeaua necoborâtă» înseamnă nivelul podelei față de sol la prima ușă a vehiculului, când vehiculul nu este în poziție coborâtă.

(11)

«pilă de combustie» înseamnă un convertizor de energie care transformă energia chimică (de intrare) în energie electrică (de ieșire) sau invers.

(12)

«vehicul cu pilă de combustie» sau «FCV» înseamnă un vehicul echipat cu un grup motopropulsor alcătuit exclusiv dintr-o pilă (pile) de combustie și o mașină (mașini) electrică (electrice) cu rolul de convertizor (convertizoare) de energie de propulsie.

(13)

«vehicul hibrid cu pilă de combustie» sau «FCHV» înseamnă un vehicul cu pilă de combustie echipat cu un grup motopropulsor alcătuit cel puțin dintr-un sistem de stocare a combustibilului și cel puțin dintr-un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice cu rolul de sisteme de stocare a energiei de propulsie.

(14)

«vehicul ICE pur» înseamnă un vehicul la care toate convertizoarele de energie de propulsie sunt motoare cu ardere internă.

(15)

«mașină electrică» sau «EM» înseamnă un convertizor de energie care transformă energia electrică în energie mecanică.

(16)

«sistem de stocare a energiei» înseamnă un sistem care stochează energia și o eliberează sub aceeași formă în care a intrat.

(17)

«sistem de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului.

(18)

«categoria sistemului de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a combustibilului, un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice (REESS) sau un sistem reîncărcabil de stocare a energiei mecanice.

(19)

«aval» înseamnă o poziție în cadrul grupului motopropulsor al vehiculului care se găsește mai aproape de roți decât de poziția de referință reală.

(20)

«sistem de transmisie» înseamnă elementele conectate ale grupului motopropulsor pentru transmiterea energiei mecanice între convertizorul (convertizoarele) de energie de propulsie și roți.

(21)

«convertizor de energie» înseamnă un sistem în care forma energiei de ieșire este diferită de forma energiei de intrare.

(22)

«convertizor de energie de propulsie» înseamnă un convertizor de energie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului.

(23)

«categoria convertizorului de energie de propulsie» înseamnă un motor cu ardere internă, o mașină electrică sau o pilă de combustie.

(24)

«formă de energie» înseamnă energie electrică, energie mecanică sau energie chimică (inclusiv combustibili).

(25)

«sistem de stocare a combustibilului» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie care stochează energia chimică sub formă de combustibil lichid sau gazos.

(26)

«vehicul hibrid» sau «HV» înseamnă un vehicul dotat cu un grup motopropulsor care cuprinde cel puțin două categorii diferite de convertizoare de energie de propulsie și cel puțin două categorii diferite de sisteme de stocare a energiei de propulsie.

(27)

«vehicul hibrid electric» sau «HEV» înseamnă un vehicul hibrid la care unul dintre convertizoarele de energie de propulsie este o mașină electrică și celălalt este un motor cu ardere internă.

(28)

«HEV de tip serie» înseamnă un HEV cu o arhitectură a grupului motopropulsor în care ICE alimentează una sau mai multe sisteme de conversie a energiei electrice, fără o conexiune mecanică între ICE și roțile vehiculului.

(29)

«motor cu ardere internă» sau «ICE» înseamnă un sistem de conversie a energiei în care energia chimică este transformată în energie mecanică prin oxidarea intermitentă sau continuă a combustibilului.

(30)

«vehicul electric hibrid cu încărcare externă» sau «OVC-HEV» înseamnă un vehicul electric hibrid care poate fi încărcat de la o sursă externă.

(31)

«HEV de tip paralel» înseamnă un HEV cu o arhitectură a grupului motopropulsor în care ICE alimentează un singur sistem de conversie a energiei electrice și care prezintă o conexiune mecanică între ICE și roțile vehiculului.

(32)

«dispozitive periferice» înseamnă orice dispozitive care consumă, convertesc, stochează sau furnizează energie și care nu utilizează energia în mod direct sau indirect pentru propulsia vehiculului, dar care sunt esențiale pentru funcționarea grupului motopropulsor.

(33)

«grup motopropulsor» înseamnă combinația totală, într-un vehicul, a sistemului (sistemelor) de stocare a energiei de propulsie, a convertizorului (convertizoarelor) de energie de propulsie și a sistemului (sistemelor) de transmisie, inclusiv dispozitivele periferice, care servesc la transmiterea energiei mecanice la roți pentru propulsarea vehiculului.

(34)

«vehicul pur electric» sau «PEV» înseamnă un autovehicul, conform articolului 3 alineatul (16) din Regulamentul (UE) 2018/858, echipat cu un grup motopropulsor care cuprinde exclusiv mașini electrice pe post de convertizoare de energie de propulsie și exclusiv sisteme de stocare a energiei reîncărcabile pe post de sisteme de stocare a energiei de propulsie și/sau, alternativ, alte mijloace de alimentare directă conductivă sau inductivă a autovehiculului cu energie electrică din rețeaua de distribuție.

(35)

«aval» înseamnă o poziție în cadrul grupului motopropulsor al vehiculului care se găsește mai departe de roți decât de poziția de referință reală.

(36)

«IEPC» înseamnă o componentă integrată a grupului motopropulsor electric, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 36 din anexa Xb.

(37)

«IHPC tip 1» înseamnă o componentă integrată a grupului motopropulsor al vehiculului hibrid electric de tip 1, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 38 din anexa Xb.

3.   Set de parametri de intrare

În tabelele 1-11 sunt specificate seturile de parametri de intrare care trebuie introduși cu privire la caracteristicile vehiculului. Sunt definite diferite seturi, în funcție de scenariul specific (camioane medii, camioane grele și autobuze grele).

În cazul autobuzelor grele, se diferențiază parametrii de intrare care trebuie introduși pentru simulări privind vehiculul primar și pentru simulări privind vehiculul complet sau completat. Se aplică următoarele dispoziții:

Producătorii de vehicule primare furnizează toți parametrii indicați în coloana «vehicul primar».

În plus, producătorii de vehicule primare pot furniza parametri de intrare suplimentari corespunzători vehiculului complet sau completat care pot fi deja determinați în această etapă inițială. În acest caz informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) se furnizează atât pentru setul de parametri de intrare pentru vehiculul primar, cât și pentru setul suplimentar de parametri de intrare.

Producătorii de vehicule provizorii furnizează parametrii de intrare corespunzători vehiculului complet sau completat care pot fi determinați în această etapă și pentru care sunt răspunzători. Dacă se actualizează un parametru furnizat într-o etapă de producție anterioară, trebuie specificată situația completă a parametrului (de exemplu: dacă pe vehicul se adaugă o a doua pompă de căldură, se furnizează date tehnice privind ambele sisteme). Producătorii de vehicule provizorii furnizează informații privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) în toate cazurile.

Producătorii vehiculului completat furnizează parametrii de intrare care pot fi determinați în această etapă și pentru care sunt răspunzători. Dacă sunt necesare actualizări ale unor parametri furnizați în etape de producție anterioare, se aplică aceleași dispoziții ca în cazul producătorilor de vehicule provizorii. Informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238), data (P239) și masa reală corectată (P038) se furnizează în toate cazurile. Pentru a putea efectua simulările necesare, setul de date agregate din toate etapele de producție trebuie să cuprindă toate informațiile enumerate în coloanele aferente vehiculului complet sau vehiculului completat.

Producătorii care participă la etapa de producție a vehiculului complet furnizează toți parametrii. Informațiile privind producătorul (P235), adresa producătorului (P252), VIN (P238) și data (P239) se furnizează atât pentru parametrii de intrare pentru vehiculul primar, cât și pentru parametrii de intrare pentru vehiculul complet;

Parametrul «VehicleDeclarationType» (P293) se transmite de toate etapele de producție care furnizează oricare dintre parametrii enumerați pentru vehiculul complet sau completat.

Tabelul 1

Parametri de intrare «Vehicle/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet sau completat)

Manufacturer

P235

Token

[-]

 

X

X

X

X

Manufacturer Address

P252

Token

[-]

 

X

X

X

X

Model_CommercialName

P236

Token

[-]

 

X

X

X

X

VIN

P238

Token

[-]

 

X

X

X

X

Date

P239

Date Time

[-]

Data și ora creării informațiilor și datelor de intrare

X

X

X

X

Legislative Category

P251

Șir de caractere

[-]

Valori permise: «N2», «N3»,«M3»

X

X

X

X

ChassisConfiguration

P036

Șir de caractere

[-]

Valori permise: «Rigid Lorry», «Tractor», «Van», «Bus»

X

X

X

 

AxleConfiguration

P037

Șir de caractere

[-]

Valori permise: «4 × 2», «4 × 2F», «6 × 2», «6 × 4», «8 × 2», «8 × 4» unde «4 × 2 F» se referă la un vehicul 4 × 2 cu tracțiune pe axa față

X

X

X

 

Articulat

P281

boolean

 

Conform articolului 3 punctul 37

 

 

X

 

CorrectedActualMass

P038

Int

[kg]

În conformitate cu «Corrected actual mass of the vehicle», astfel cum este specificată la punctul 2 subpunctul 4

X

X

 

X

TechnicalPermissibleMaximum LadenMass

P041

int

[kg]

În conformitate cu articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012

X

X

X

X

IdlingSpeed

P198

int

[1/min]

În conformitate cu punctul 7.1.

Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

X

X

X

 

RetarderType

P052

șir de caractere

[-]

Valori permise: «None», «Losses included in Gearbox», «Engine Retarder», «Transmission Input Retarder», «Transmission Output Retarder», «Axlegear Input Retarder»

«Axlegear Input Retarder» se aplică doar grupurilor motopropulsoare cu arhitectură «E3», «S3», «S-IEPC» și «E-IEPC»

X

X

X

 

RetarderRatio

P053

dublu, 3

[-]

Raport de demultiplicare conform tabelului 2 din anexa VI

X

X

X

 

AngledriveType

P180

șir de caractere

[-]

Valori permise: «None», «Losses included in Gearbox», «Separate Angledrive»

X

X

X

 

PTOShafts GearWheels (1)

P247

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «only the drive shaft of the PTO», «drive shaft and/or up to 2 gear wheels», «drive shaft and/or more than 2 gear wheels», «only one engaged gearwheel above oil level», «PTO which includes 1 or more additional gearmesh(es), without disconnect clutch»

X

 

 

 

PTOOther Elements (1)

P248

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «shift claw, synchronizer, sliding gearwheel», «multi-disc clutch», «multi-disc clutch, oil pump»

X

 

 

 

CertificationNumberEngine

P261

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul

X

X

X

 

CertificationNumberGearbox

P262

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

CertificationNumberTorqueconverter

P263

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

CertificationNumberAxlegear

P264

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

CertificationNumberAngledrive

P265

token

[-]

Se referă la o componentă suplimentară a transmisiei instalată în poziția transmisiei în unghi.

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

CertificationNumberRetarder

P266

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

Certification NumberAirdrag

P268

token

[-]

Aplicabil doar dacă se furnizează date de intrare certificate

X

X

 

X

AirdragModifiedMultistage

P334

boolean

[-]

Date de intrare necesare pentru toate etapele de producție ulterioare primului parametru introdus privind rezistența aerului.

Dacă parametrul se stabilește ca «true» în lipsa unei valori certificate a rezistenței aerului, simulatorul aplică valori standard în conformitate cu anexa VIII.

 

 

 

X

Certification NumberIEPC

P351

token

[-]

Aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul și se furnizează date de intrare certificate

X

X

X

 

ZeroEmissionVehicle

P269

boolean

[-]

Conform definiției de la articolul 3 punctul 15

X

X

X

 

VocationalVehicle

P270

boolean

[-]

În conformitate cu articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2019/1242

X

 

 

 

NgTankSystem

P275

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Compressed», «Liquefied»

Relevant doar pentru vehiculele cu motoare cu tip de combustibil «NG PI» și «NG CI» (P193)

Dacă un vehicul este echipat cu ambele tipuri de sisteme de rezervor de combustibil, se introduc în simulator datele aferente sistemului cu o capacitate mai mare.

X

X

 

X

Sleepercab

P276

boolean

[-]

 

X

 

 

 

ClassBus

P282

șir de caractere

[-]

Valori permise: «I», «I+II», «A», «II», «II+III», «III», «B» în conformitate cu punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 107

 

 

 

X

NumberPassengersSeatsLowerDeck

P283

int

[-]

Numărul de scaune pentru pasageri - exclusiv cele pentru conducătorul auto și echipaj.

În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul scaunelor pentru pasageri de pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul total al scaunelor pentru pasageri.

 

 

 

X

NumberPassengersStandingLowerDeck

P354

int

[-]

Numărul certificat de pasageri în picioare

În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat total al pasagerilor în picioare.

 

 

 

X

NumberPassengersSeatsUpperDeck

P284

int

[-]

Numărul de scaune pentru pasageri pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat, cu excepția celor pentru conducătorul auto și personalul de bord.

Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0».

 

 

 

X

NumberPassengersStandingUpperDeck

P355

int

[-]

Numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat.

Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0».

 

 

 

X

BodyworkCode

P285

int

[-]

Valori permise: «CA», «CB», «CC», «CD», «CE», «CF», «CG», «CH», «CI», «CJ», în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/585.

În cazul șasiurilor de autobuz având codul vehiculului CX nu se introduce niciun parametru.

 

 

 

X

LowEntry

P286

boolean

[-]

«low entry», în conformitate cu punctul 1.2.2.3 din anexa I

 

 

 

X

HeightIntegratedBody

P287

int

[mm]

în conformitate cu punctul 2 subpunctul 5

 

 

 

X

VehicleLength

P288

int

[mm]

în conformitate cu punctul 2 subpunctul 8

 

 

 

X

VehicleWidth

P289

int

[mm]

în conformitate cu punctul 2 subpunctul 9

 

 

 

X

EntranceHeight

P290

int

[mm]

în conformitate cu punctul 2 subpunctul 10

 

 

 

X

DoorDriveTechnology

P291

șir de caractere

[-]

Valori permise: «pneumatic», «electric», «mixed»

 

 

 

X

Volumul încărcăturii

P292

dublu, 3

[m3]

Relevant doar pentru vehicule cu șasiu în configurația «van»

 

X

 

 

VehicleDeclarationType

P293

șir de caractere

[-]

Valori permise: «interim», «final»

 

 

 

X

VehicleTypeApprovalNumber

P352

token

[-]

Numărul de omologare de tip al vehiculului complet

În cazul omologării individuale a vehiculului, numărul de omologare individuală a vehiculului

X

X

 

X


Tabelul 2

Parametri de intrare «Vehicle/AxleConfiguration» per axă a roții

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet sau completat)

Twin Tyres

P045

boolean

[-]

 

X

X

X

 

Axle Type

P154

șir de caractere

[-]

Valori permise: «VehicleNonDriven», «VehicleDriven»

X

X

X

 

Directoare

P195

boolean

 

Doar axele directoare activ se declară ca fiind «steered»

X

X

X

 

Certification NumberTyre

P267

token

[-]

 

X

X

X

 

Tabelele 3 și 3a prezintă lista parametrilor de intrare aferenți unităților auxiliare. Definițiile tehnice pentru determinarea acestor parametri sunt prezentate în anexa IX. Codul de identificare (ID) al parametrului se folosește pentru a asigura corelarea clară a parametrilor din anexele III și IX.

Tabelul 3

Parametri de intrare «Vehicle/Auxiliaries» pentru camioane medii și camioane grele

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

EngineCoolingFan/Technology

P181

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Crankshaft mounted - Electronically controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Bimetallic controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch», «Crankshaft mounted - On/off clutch», «Belt driven or driven via transm. - Electronically controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Bimetallic controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch», «Belt driven or driven via transmission - On/off clutch», «Hydraulic driven - Variable displacement pump», «Hydraulic driven - Constant displacement pump», «Electrically driven - Electronically controlled»

SteeringPump/Technology

P182

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Fixed displacement», «Fixed displacement with elec. control», «Dual displacement», «Dual displacement with elec. control», «Variable displacement mech. controlled», «Variable displacement elec. controlled», «Electric driven pump», «Full electric steering gear»

În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «Electric driven pump» sau «Full electric steering gear».

Este necesară o înregistrare separată pentru fiecare axă a roții.

ElectricSystem/Technology

P183

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Standard technology», «Standard technology - LED headlights, all»;

PneumaticSystem/Technology

P184

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Small», «Small + ESS», «Small + visco clutch», «Small + mech. clutch», «Small + ESS + AMS», «Small + visco clutch + AMS», «Small + mech. clutch + AMS», «Medium Supply 1-stage», «Medium Supply 1-stage + ESS», «Medium Supply 1-stage + visco clutch», «Medium Supply 1-stage + mech. clutch», «Medium Supply 1-stage + ESS + AMS», «Medium Supply 1-stage + visco clutch + AMS», «Medium Supply 1-stage + mech. clutch + AMS», «Medium Supply 2-stage», «Medium Supply 2-stage + ESS», «Medium Supply 2-stage + visco clutch», «Medium Supply 2-stage + mech. clutch», «Medium Supply 2-stage + ESS + AMS», «Medium Supply 2-stage + visco clutch + AMS», «Medium Supply 2-stage + mech. clutch + AMS», «Large Supply», «Large Supply + ESS», «Large Supply + visco clutch», «Large Supply + mech. clutch», «Large Supply + ESS + AMS», «Large Supply + visco clutch + AMS», «Large Supply + mech. clutch + AMS», «Vacuum pump», «Small + elec. driven», «Small + ESS + elec. driven», «Medium Supply 1-stage + elec. driven», «Medium Supply 1-stage + AMS + elec. driven», «Medium Supply 2-stage + elec. driven», «Medium Supply 2-stage + AMS + elec. driven», «Large Supply + elec. driven», «Large Supply + AMS + elec. driven», «Vacuum pump + elec. driven»;

Pentru PEV valoarea permisă este «elec. driven».

HVAC/Technology

P185

șir de caractere

[-]

Valori permise: «None», «Default»


Tabelul 3a

Parametri de intrare «Vehicle/Auxiliaries» pentru autobuze grele

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet sau completat)

EngineCoolingFan/Technology

P181

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Crankshaft mounted - Electronically controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Bimetallic controlled visco clutch», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch 2 stages», «Crankshaft mounted - Discrete step clutch 3 stages», «Crankshaft mounted - On/off clutch», «Belt driven or driven via transmission - Electronically controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Bimetallic controlled visco clutch», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch 2 stages», «Belt driven or driven via transmission - Discrete step clutch 3 stages», «Belt driven or driven via transmission - On/off clutch», «Hydraulic driven - Variable displacement pump», «Hydraulic driven - Constant displacement pump», «Electrically driven - Electronically controlled»

X

 

SteeringPump/Technology

P182

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Fixed displacement», «Fixed displacement with elec. control», «Dual displacement», ««Dual displacement with elec. control», «Variable displacement mech. controlled», «Variable displacement elec. controlled», «Electric driven pump», «Full electric steering gear»

În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «Electric driven pump» sau «Full electric steering gear».

Este necesară o înregistrare separată pentru fiecare axă activă a roților directoare activă.

X

 

ElectricSystem/AlternatorTechnology

P294

șir de caractere

[-]

Valori permise: «conventional», «smart», «no alternator»

O singură înregistrare per vehicul

Pentru vehicule pur ICE, valorile permise sunt «conventional» sau «smart»

În cazul HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, valorile permise sunt «no alternator» sau «conventional».

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorRatedCurrent

P295

număr întreg

[A]

Înregistrare separată pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart)

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorRatedVoltage

P296

Număr întreg

[V]

Valori permise: «12», «24», «48»

Înregistrare separată pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart)

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryTechnology

P297

șir de caractere

[-]

Valori permise: «lead-acid battery – conventional», «lead-acid battery – AGM», «lead-acid battery – gel», «li-ion battery - high power», «li-ion battery - high energy»

Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryNominalVoltage

P298

Număr întreg

[V]

Valori permise: «12», «24», «48»

Dacă bateriile sunt legate în serie (de exemplu, două unități de 12 V pentru un sistem de 24 V), se introduce tensiunea nominală a unității (12 V în prezentul exemplu).

Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorBatteryRatedCapacity

P299

Număr întreg

[Ah]

Înregistrare separată pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorTechnology

P300

șir de caractere

[-]

Valori permise: «with DCDC converter»

Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorRatedCapacitance

P301

număr întreg

[F]

Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SmartAlternatorCapacitorRatedVoltage

P302

Număr întreg

[V]

Înregistrare separată pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă

X

 

ElectricSystem/SupplyFromHEVPossible

P303

boolean

[-]

 

X

 

ElectricSystem/InteriorlightsLED

P304

boolean

[-]

 

 

X

ElectricSystem/DayrunninglightsLED

P305

boolean

[-]

 

 

X

ElectricSystem/PositionlightsLED

P306

boolean

[-]

 

 

X

ElectricSystem/BrakelightsLED

P307

boolean

[-]

 

 

X

ElectricSystem/HeadlightsLED

P308

boolean

[-]

 

 

X

PneumaticSystem/SizeOfAirSupply

P309

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Small», «Medium Supply 1-stage», «Medium Supply 2-stage», «Large Supply 1-stage», «Large Supply 2-stage», «not applicable»

În cazul compresorului acționat electric se introduce «not applicable».

Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

X

 

PneumaticSystem/CompressorDrive

P310

șir de caractere

[-]

Valori permise: «mechanically», «electrically»

Pentru PEV, valoarea permisă este «electrically».

X

 

PneumaticSystem/Clutch

P311

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «visco», «mechanically»

Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

X

 

PneumaticSystem/SmartRegenerationSystem

P312

boolean

[-]

 

X

 

PneumaticSystem/SmartCompressionSystem

P313

boolean

[-]

În cazul PEV sau HEV cu configurație «S» sau «S-IEPC» a grupului motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, nu se introduce nicio valoare.

X

 

PneumaticSystem/Ratio Compressor ToEngine

P314

dublu, 3

[-]

În cazul compresorului acționat electric se introduce «0.000».

Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

X

 

PneumaticSystem/Air suspension control

P315

șir de caractere

[-]

Valori permise: «mechanically», «electronically»

X

 

PneumaticSystem/SCRReagentDosing

P316

boolean

[-]

 

X

 

HVAC/SystemConfiguration

P317

int

[-]

Valori permise: «0» - «10»

În cazul unui sistem HVAC incomplet se introduce «0». «0» nu se aplică în cazul vehiculelor complete sau completate.

 

X

HVAC/ HeatPumpTypeDriverCompartmentCooling

P318

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «not applicable», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous»

«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri

 

X

HVAC/ HeatPumpTypeDriverCompartmentHeating

P319

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «not applicable», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous»

«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri

 

X

HVAC/ HeatPumpTypePassengerCompartmentCooling

P320

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous»

În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru răcirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, în funcție de puterea disponibilă sau de utilizarea preferată în timpul funcționării).

 

X

HVAC/ HeatPumpTypePassengerCompartmentHeating

P321

șir de caractere

[-]

Valori permise: «none», «R-744», «non R-744 2-stage», «non R-744 3-stage», «non R-744 4-stage», «non R-744 continuous»

În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, în funcție de puterea disponibilă sau de utilizarea preferată în timpul funcționării).

 

X

HVAC/AuxiliaryHeaterPower

P322

număr întreg

[W]

Introduceți «0» dacă nu este instalat un încălzitor auxiliar.

 

X

HVAC/Double glazing

P323

boolean

[-]

 

 

X

HVAC/AdjustableCoolantThermostat

P324

boolean

[-]

 

X

 

HVAC/AdjustableAuxiliaryHeater

P325

boolean

[-]

 

 

X

HVAC/EngineWasteGasHeatExchanger

P326

boolean

[-]

Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

X

 

HVAC/SeparateAirDistributionDucts

P327

boolean

[-]

 

 

X

HVAC/WaterElectricHeater

P328

boolean

[-]

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

 

X

HVAC/AirElectricHeater

P329

boolean

[-]

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

 

X

HVAC/OtherHeating Technology

P330

boolean

[-]

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

 

X


Tabelul 4

Parametri de intrare: «Vehicle/EngineTorqueLimits» per treaptă de viteză (opțional)

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet sau completat)

Treapta de viteză

P196

număr întreg

[-]

în situația în care sunt aplicabile limitele cuplului motorului vehiculului în conformitate cu punctul 6, este necesar să fie specificat numai numărul treptelor de viteză

X

X

X

 

MaxTorque

P197

număr întreg

[Nm]

 

X

X

X

 


Tabelul 5

Parametri de intrare pentru vehicule exceptate în temeiul articolului 9

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet și completat)

Manufacturer

P235

token

[-]

 

X

X

X

X

ManufacturerAddress

P252

token

[-]

 

X

X

X

X

Model_CommercialName

P236

token

[-]

 

X

X

X

X

VIN

P238

token

[-]

 

X

X

X

X

Data

P239

dateTime

[-]

Data și ora creării informațiilor și datelor de intrare

X

X

X

X

LegislativeCategory

P251

șir de caractere

[-]

Valori permise: «N2», «N3»,«M3»

X

X

X

X

ChassisConfiguration

P036

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Rigid Lorry», «Tractor», «Van», «Bus»

X

X

X

 

AxleConfiguration

P037

șir de caractere

[-]

Valori permise: «4x2», «4x2F», «6x2», «6x4», «8x2», «8x4» unde «4x2 F» se referă la un vehicul 4x2 cu tracțiune pe axa față

X

X

X

 

Articulat

P281

boolean

 

conform definiției prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

 

 

X

 

CorrectedActualMass

P038

int

[kg]

În conformitate cu «masa reală corectată a vehiculului», astfel cum este specificată la punctul 2 subpunctul 4

X

X

 

X

TechnicalPermissibleMaximumLadenMass

P041

int

[kg]

În conformitate cu articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012

X

X

X

X

ZeroEmissionVehicle

P269

boolean

[-]

Conform definiției de la articolul 3 punctul 15

X

X

X

 

Sleepercab

P276

boolean

[-]

 

X

 

 

 

ClassBus

P282

șir de caractere

[-]

Valori permise: «I», «I+II», «A», «II», «II+III», «III», «B» în conformitate cu punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 107

 

 

 

X

NumberPassengersSeatsLowerDeck

P283

int

[-]

Numărul de scaune pentru pasageri - exclusiv cele pentru conducătorul auto și personalul de bord.

În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul scaunelor pentru pasageri de pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul total al scaunelor pentru pasageri.

 

 

 

X

NumberPassengersStandingLowerDeck

P354

int

[-]

Numărul certificat de pasageri în picioare

În cazul unui vehicul supraetajat, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma inferioară. În cazul unui vehicul fără etaj, acest parametru se folosește pentru a declara numărul certificat total al pasagerilor în picioare.

 

 

 

X

NumberPassengersSeatsUpperDeck

P284

int

[-]

Numărul de scaune pentru pasageri pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat, exclusiv cele pentru conducătorul auto și echipaj.

Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0».

 

 

 

X

NumberPassengersStandingUpperDeck

P355

int

[-]

Numărul certificat de pasageri în picioare pe platforma superioară a unui vehicul supraetajat.

Pentru vehicule fără etaj se introduce valoarea «0».

 

 

 

X

BodyworkCode

P285

int

[-]

Valori permise: «CA», «CB», «CC», «CD», «CE», «CF», «CG», «CH», «CI», «CJ», în conformitate cu punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/585.

 

 

 

X

LowEntry

P286

boolean

[-]

«low entry», în conformitate cu punctul 1.2.2.3 din anexa I

 

 

 

X

HeightIntegratedBody

P287

int

[mm]

în conformitate cu punctul 2 subpunctul 5

 

 

 

X

SumNetPower

P331

int

[W]

Puterea maximă de propulsie însumată a tuturor convertizoarelor de energie care sunt conectate la transmisia sau la roțile vehiculului

X

X

X

 

Tehnologie

P332

șir de caractere

[-]

Conform tabelului 1 din apendicele 1.

Valori permise: «Dual-fuel vehicle Article 9 exempted», «In-motion charging Article 9 exempted», «Multiple powertrains Article 9 exempted», «FCV Article 9 exempted», «H2 ICE Article 9 exempted», «HEV Article 9 exempted», «PEV Article 9 exempted», «HV Article 9 exempted»

X

X

X

 


Tabelul 6

Parametri de intrare «Advanced driver assistance systems»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet și completat)

EngineStopStart

P271

boolean

[-]

În conformitate cu punctul 8.1.1.

Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure și HEV.

X

X

X

X

EcoRollWithoutEngineStop

P272

boolean

[-]

În conformitate cu punctul 8.1.2.

Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure.

X

X

X

X

EcoRollWithEngineStop

P273

boolean

[-]

În conformitate cu punctul 8.1.3.

Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure.

X

X

X

X

PredictiveCruiseControl

P274

șir de caractere

[-]

În conformitate cu punctul 8.1.4, valori permise: «1,2», «1,2,3»

X

X

X

X

APTEcoRollReleaseLockupClutch

P333

boolean

[-]

Relevant pentru cutii de viteze APT-S și APT-P în combinație cu orice funcție de rulare ecologică. Se stabilește ca «true» dacă funcția 2) este predominant de rulare ecologică, conform definiției de la punctul 8.1.2.

Se introduc date doar pentru vehicule ICE pure.

X

X

X

X


Tabelul 7

Parametri generali de intrare pentru HEV și PEV

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Camioane grele

Camioane medii

Autobuze grele (vehicul primar)

Autobuze grele (vehicul complet sau completat)

ArchitectureID

P400

șir de caractere

[-]

În conformitate cu punctul 10.1.3, pot fi introduse următoarele valori:

«E2», «E3», «E4», «E-IEPC», «P1», «P2», «P2.5», «P3», «P4», «S2», «S3», «S4», «S-IEPC»

X

X

X

 

OvcHev

P401

boolean

[-]

În conformitate cu punctul 2 subpunctul 31

X

X

X

 

MaxChargingPower

P402

Număr întreg

[W]

Valoarea introdusă în simulator este puterea maximă de încărcare permisă de vehicul la încărcarea externă.

Relevant doar în cazul în care parametrul «OvcHev» se stabilește ca «true».

X

X

X

 


Tabelul 8

Parametri de intrare per poziție a mașinii electrice

(aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul)

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

PowertrainPosition

P403

șir de caractere

[-]

Poziția EM în grupul motopropulsor conform punctelor 10.1.2 și 10.1.3.

Valori permise: «1», «2», «2.5», «3», «4», «GEN».

Este permisă o singură poziție a EM per grup motopropulsor, cu excepția arhitecturii «S». Arhitectura «S» necesită «GEN» pentru poziția EM, a doua poziție fiind «2», «3» sau «4».

Valoarea «1» nu este permisă pentru arhitecturile «S» și «E»

Valoarea «GEN» este permisă doar pentru arhitectura «S»

Count

P404

număr întreg

[-]

Număr de mașini electrice identice în poziția specificată a EM.

Dacă parametrul «PowertrainPosition» este «4» numărul va fi multiplu de 2 (de exemplu 2, 4, 6).

CertificationNumberEM

P405

token

[-]

 

CertificationNumberADC

P406

token

[-]

Valoare opțională, în cazul unui reductor mecanic cu raport fix (ADC) instalat între arborele EM și punctul de conectare la sistemul de transmisie al vehiculului, conform punctului 10.1.2.

Nu se admite dacă parametrul «IHPCType» se stabilește ca «IHPC Type 1».

P2.5GearRatios

P407

dublu, 3

[-]

Relevant doar în cazul în care parametrul «PowertrainPosition» este fixat la «P2.5».

Declarat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte a cutiei de viteze. Valoare declarată a raportului de transmisie definită fie ca «nGBX_in / nEM» în cazul EM fără ADC sau ca «nGBX_in / nADC» în cazul EM cu ADC suplimentar.

nGBX_in

=

turația arborelui de intrare al transmisiei

nEM

=

turația la arborele de ieșire al EM

nADC

=

turația la arborele de ieșire al ADC


Tabelul 9

Limitările cuplului motor, per poziție a mașinii electrice (opțional)

Se declară seturi set de date separate sub parametrul «CertificationNumberEM» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii. Nu este admisă declararea dacă parametrul «IHPCType» se stabilește ca «IHPC Type 1».

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P408

dublu, 2

[1/min]

Se declară aceleași date privind turația ca cele introduse pentru «CertificationNumberEM» pentru parametrul numărul «P468» din apendicele 15 la anexa Xb.

MaxTorque

P409

dublu, 2

[Nm]

Cuplul maxim al EM (la arborele de ieșire) ca funcție a punctelor de turație declarate pentru parametrul numărul «P469» din apendicele 15 la anexa Xb.

Fiecare valoare declarată a cuplului maxim trebuie să fie mai mică de 0,9 din valoarea originară corespunzătoare turației respective sau să fie exact egală cu valoarea originară corespunzătoare turației respective.

Valorile declarate ale cuplului maxim nu pot fi mai mici de zero.

Dacă valoarea pentru parametrul «Count» (P404) este mai mare ca unu, cuplul maxim se declară pentru o singură EM (conform valorii pentru «CertificationNumberEM» din încercarea EM ca componentă).

MinTorque

P410

dublu, 2

[Nm]

Cuplul minim al EM (la arborele de ieșire) ca funcție a punctelor de turație declarate pentru parametrul numărul «P470» din apendicele 15 la anexa Xb.

Fiecare valoare declarată a cuplului minim trebuie să fie mai mare de 0,9 din valoarea originară corespunzătoare turației respective sau să fie exact egală cu valoarea originară corespunzătoare turației respective.

Valorile declarate ale cuplului minim nu pot fi mai mari de zero.

Dacă valoarea pentru parametrul «Count» (P404) este mai mare ca unu, cuplul minim se declară pentru o singură EM (conform valorii pentru «CertificationNumberEM» din încercarea EM ca componentă).


Tabelul 10

Parametri de intrare per SRSEE

(aplicabil doar dacă componenta este instalată pe vehicul)

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

StringID

P411

număr întreg

[-]

Se declară dispunerea subsistemelor de baterii reprezentative, în conformitate cu anexa Xb, la nivel de vehicul, prin alocarea fiecărui subsistem de baterii unui șir specific definit de acest parametru. Toate șirurile specifice sunt legate în paralel, iar toate subsistemele de baterii dintr-un șir specific sunt legate în serie.

Valori permise: «1», «2», «3», …

CertificationNumberREESS

P412

token

[-]

 

SOCmin

P413

număr întreg

[%]

Valoare opțională.

Relevant doar în cazul «bateriilor» de tip REESS.

Parametru eficace în simulator doar dacă valoarea de intrare este mai mare decât valoarea generică indicată în manualul utilizatorului.

SOCmax

P414

număr întreg

[%]

Valoare opțională

Relevant doar în cazul «bateriilor» de tip REESS.

Parametru eficace în simulator doar dacă valoarea de intrare este mai mică are decât valoarea generică indicată în manualul utilizatorului.


Tabelul 11

Limitările supraalimentării pentru HEV de tip paralel (opțional)

Permis doar în cazul grupurilor motopropulsoare care, conform punctului 10.1.1, au configurația «P» sau «IHPC Type 1».

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

RotationalSpeed

P415

dublu, 2

[1/min]

Se referă la turația arborelui de transmisie de intrare

BoostingTorque

P416

dublu, 2

[Nm]

În conformitate cu punctul 10.2

4.   Masa vehiculului în cazul camioanelor și vehiculelor tractoare rigide medii și și al camioanelor și vehiculelor tractoare rigide grele și tractoarelor

4.1

Masa vehiculului utilizată ca dată de intrare pentru simulator este masa reală corectată a vehiculului.

4.2

Dacă nu este instalat tot echipamentul standard, producătorul adaugă masa următoarelor elemente constructive la masa reală corectată a vehiculului:

(a)

Dispozitiv de protecție antiîmpănare față, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului (**)

(b)

Dispozitive de protecție antiîmpănare spate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144

(c)

Dispozitive de protecție laterală, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144

(d)

Dispozitiv de cuplare tip șa, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2144.

4.3

Masa elementelor constructive menționate la punctul 4.2 va fi următoarea:

Pentru vehicule din grupele 1s, 1, 2 și 3, conform clasificării din anexa I tabelul 1, iar pentru vehicule din grupele 51 și 53, conform clasificării din anexa I tabelul 2.

(a)

Dispozitiv de protecție antiîmpănare față

45 kg

(b)

Dispozitiv de protecție antiîmpănare spate

40 kg

(c)

Protecție laterală

8,5 kg/m × ampatamentul [m] – 2,5 kg

Pentru vehiculele din grupele 4, 5, 9-12 și 16 conform clasificării din tabelul 1 din anexa I.

(a)

Dispozitiv de protecție antiîmpănare față

50 kg

(b)

Dispozitiv de protecție antiîmpănare spate

45 kg

(c)

Protecție laterală

14 kg/m × ampatamentul [m] – 17 kg

(d)

Dispozitivul de cuplare tip șa

210 kg

5.   Axe antrenate hidraulic și mecanic

În cazul vehiculelor echipate cu:

(a)

o axă antrenată hidraulic, axa este considerată ca fiind una neacționabilă, iar producătorul nu o ia în considerare la stabilirea configurației axelor vehiculului;

(b)

o axă antrenată mecanic, axa este considerată ca fiind una acționabilă, iar producătorul o ia în considerare la stabilirea configurației axelor vehiculului;

6.   Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză și dezactivarea treptelor de viteză

6.1.   Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză

Pentru cele mai înalte trepte de viteză reprezentând 50 % din totalul treptelor de viteză (de exemplu pentru treptele 7 - 12 la o transmisie cu 12 trepte de viteză), producătorul vehiculului poate să declare un cuplu maxim al motorului în funcție de treapta de viteză care nu este mai mare de 95 % din cuplul maxim al motorului.

6.2.   Dezactivarea treptelor de viteză

Producătorul vehiculului poate declara dezactivarea completă a celor mai înalte 2 trepte de viteză (de exemplu, a 5-ași a 6-a în cazul unei cutii cu 6 trepte), introducând în simulator valoarea 0 Nm ca limită specifică a cuplului.

6.3.   Cerințe de verificare

Limitele cuplului motor în funcție de treapta de viteză în conformitate cu punctul 6.1 și dezactivarea treptei de viteză în conformitate cu punctul 6.2 se supun procedurii de încercare de verificare (VTP) în conformitate cu anexa Xa punctul 6.1.1.1 litera c).

7.   Turația de mers în gol a motorului vehiculului

7.1.

Turația de mers în gol a vehiculului se declară pentru fiecare vehicul cu ICE. Turația de mers în gol declarată a motorului vehiculului este cel puțin egală cu cea menționată în documentul de aprobare a datelor de intrare ale motorului.

8.   Sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto

8.1.

Următoarele tipuri de sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto, care au ca scop principal reducerea consumului de combustibil și a emisiilor de CO2, se declară în datele de intrare ale simulatorului:

8.1.1.

Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului: sistem care oprește și repornește automat motorul cu ardere internă în timpul opririlor vehiculului pentru a reduce timpul de mers în gol al motorului. Pentru oprirea automată a motorului, timpul de așteptare maxim după oprirea vehiculului nu trebuie să depășească 3 secunde.

8.1.2.

Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului: sistem care decuplează automat motorul cu ardere internă de la sistemul de transmisie în timpul unor condiții specifice de conducere la coborârea pantelor cu înclinație negativă redusă. Sistemul trebuie să fie activ cel puțin la toate vitezele stabilite de sistemul de control al vitezei de croazieră care depășesc 60 km/h. Orice sistem care trebuie declarat în datele de intrare introduse în simulator trebuie să acopere una sau ambele funcționalități de mai jos:

Funcționalitatea (1)

Motorul cu ardere internă este decuplat de la sistemul de transmisie și funcționează la turația de mers in gol. În cazul cutiilor de viteze APT, ambreiajul de blocare al convertizorului de cuplu este închis.

Funcționalitatea (2) Ambreiajul de blocare al convertizorului de cuplu este deschis

Ambreiajul de blocare al convertizorului de cuplu este deschis în timpul rulării ecologice. Aceasta permite motorului să funcționeze în rulare liberă la turații mai mici și reduce sau chiar elimină injecția de combustibil. Funcționalitatea (2) este relevantă doar pentru cutii de viteze APT.

8.1.3.

Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului: sistem care decuplează automat motorul cu ardere internă de la sistemul de transmisie în timpul unor condiții specifice de conducere la coborârea pantelor cu înclinație negativă redusă. În timpul acestor faze, motorul cu ardere internă este oprit după un interval de timp scurt și este menținut oprit în timpul celei mai mari părți a fazei de rulare ecologică. Sistemul este activ cel puțin la toate vitezele stabilite de sistemul de control al vitezei de croazieră care depășesc 60 km/h.

8.1.4.

Sisteme predictive de control al vitezei de croazieră (PCC - Predictive cruise control): sisteme care optimizează utilizarea energiei potențiale din timpul unui ciclu de conducere pe baza previzualizării disponibile a datelor privind înclinațiile drumurilor și a utilizării unui sistem GPS. Sistemul PCC declarat în datele de intrare ale simulatorului trebuie să aibă o distanță de previzualizare a înclinațiilor de peste 1 000 de metri și să acopere toate funcționalitățile următoare:

(1)

Rularea liberă în apropierea unei creste

La apropierea de vârful unei pante, viteza vehiculului este redusă înainte de punctul în care vehiculul începe să accelereze exclusiv datorită gravitației în comparație cu viteza stabilită de sistemul de control al vitezei de croazieră astfel încât frânarea în timpul fazei următoare de coborâre a pantei să poată fi redusă.

(2)

Accelerare fără puterea motorului

În timpul rulării cu o viteză redusă a vehiculului pe o pantă cu o înclinație negativă ridicată, accelerarea vehiculului se face fără a utiliza puterea motorului, astfel încât frânarea la coborârea pantei să poată fi redusă.

(3)

Rularea liberă în pantă

În timpul rulării în pantă, când vehiculul frânează în supraviteză, PCC crește supraviteza pentru o scurtă perioadă de timp pentru a încheia faza de pantă cu o viteză mai mare a vehiculului. Supraviteza este o viteză a vehiculului mai mare decât viteza stabilită de sistemul de control al vitezei de croazieră.

Sistemul PCC poate fi declarat în datele de intrare introduse în simulator dacă sunt acoperite fie funcționalitățile prevăzute la punctele 1 și 2, fie cele prevăzute la punctele 1, 2 și 3.

8.2.

Cele 11 combinații ale sistemelor avansate de asistență pentru conducătorii auto, astfel cum sunt prevăzute în tabelul 12, sunt parametri de intrare în simulator. Combinațiile 2-11 nu trebuie declarate în cazul transmisiilor SMT. Combinațiile 3, 6, 9 și 11 nu trebuie declarate în cazul cutiilor de viteze APT.

Tabelul 12

Combinațiile sistemelor avansate de asistență pentru conducătorii auto ca parametri de intrare în simulator

Numărul combinației

Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului

Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului

Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului

Sistem predictiv de control al vitezei de croazieră

1

da

nu

nu

nu

2

nu

da

nu

nu

3

nu

nu

da

nu

4

nu

nu

nu

da

5

da

da

nu

nu

6

da

nu

da

nu

7

da

nu

nu

da

8

nu

da

nu

da

9

nu

nu

da

da

10

da

da

nu

da

11

da

nu

da

da

8.3.

Orice sistem avansat de asistență pentru conducătorii auto declarat în datele de intrare în simulator se setează implicit în modul de economisire a combustibilului după fiecare ciclu de oprire/pornire.

8.4.

Dacă în datele de intrare în simulator este declarat un sistem avansat de asistență pentru conducătorii auto, trebuie să fie posibil să se verifice prezența acestui sistem pe baza rulării efective și a definițiilor sistemului prevăzute la punctul 8.1. Dacă este declarată o anumită combinație de sisteme, trebuie demonstrată și interacțiunea funcționalităților (de exemplu, sistemul predictiv de control al vitezei de croazieră plus rularea ecologică cu oprirea-pornirea motorului). În cadrul procedurii de verificare trebuie să se ia în considerare faptul că sistemele au nevoie de anumite condiții-limită pentru a fi «active» (de exemplu, motorul la temperatura de operare pentru oprirea-pornirea motorului, anumite intervale de viteză a vehiculului pentru PCC, anumite raporturi între înclinațiile drumului și masa vehiculului pentru rularea ecologică). Producătorul vehiculului trebuie să prezinte o descriere funcțională a condițiilor-limită atunci când sistemele sunt «inactive» sau când eficiența lor este redusă. Autoritatea de omologare poate să ceară solicitantului omologării justificările tehnice ale acestor condiții-limită și poate evalua conformitatea acestora.

9.   Volumul încărcăturii

9.1.

Volumul încărcăturii pentru configurația «furgon» a șasiului se calculează cu ajutorul ecuației următoare:

Formula

unde dimensiunile se stabilesc în conformitate cu tabelul 13 și figura 3.

Tabelul 13

Definiții legate de volumul încărcăturii pentru camioane medii de tip furgon

Simbolul formulei

Dimensiune

Definiție

LC,planșeu

Lungimea încărcăturii la nivelul platformei

distanța longitudinală de la punctul cel mai din spate al ultimului rând de scaune sau al panoului despărțitor până la punctul cel mai avansat al compartimentului închis din spatele vehiculului, proiectată pe planul Y zero

măsurată la înălțimea platformei de marfă

LC

Lungimea încărcăturii

distanța longitudinală de la planul X tangent la punctul cel mai din spate al spătarului ultimului rând de scaune, inclusiv tetierele, sau tangent panoului despărțitor până la planul X cel mai avansat tangent la compartimentul închis din spatele vehiculului, și anume la hayon sau la ușile din spate sau la orice altă suprafață limitatoare

măsurată la înălțimea punctului cel mai din spate al ultimului rând de scaune sau al panoului despărțitor

WC,max

Lățimea maximă a încărcăturii

distanța maximă laterală dintre pereții compartimentului de marfă

măsurată între nivelul platformei de marfă și 70 de mm deasupra acestuia

măsurătoarea exclude arcele de transfer, protuberanțele locale, adânciturile sau buzunarele, dacă există

WC,pasajele roților

Lățimea încărcăturii între pasajele roților

distanța minimă laterală între suprafețele pasajelor roților din interiorul caroseriei

măsurată între nivelul platformei de marfă și 70 de mm deasupra acestuia

măsurătoarea exclude arcele de transfer, protuberanțele locale, adânciturile sau buzunarele, dacă există

HC,max

Înălțimea maximă a încărcăturii

Distanța maximă pe verticală dintre platforma de marfă și tapițeria plafonului sau altă suprafață limitatoare

Se măsoară în spatele ultimului rând de scaune sau al panoului despărțitor, în planul vertical longitudinal central al vehiculului

HC,roata din spate

Înălțimea încărcăturii în zona axei spate

distanța verticală dintre suprafața platformei de marfă și tapițeria plafonului sau altă suprafață limitatoare

măsurată în planul X transversal, pe axa spate, în planul vertical longitudinal central al vehiculului

Figura 3

Definirea volumului încărcăturii pentru camioane medii

Image 5

10.   HEV și PEV

Următoarele dispoziții se aplică exclusiv în cazul HEV și PEV.

10.1.   Definirea arhitecturii grupului motopropulsor al vehiculului

10.1.1.   Definirea configurației grupului motopropulsor

Configurația grupului motopropulsor al vehiculului se stabilește în conformitate cu următoarele definiții:

În cazul unui HEV:

(a)

«P» în cazul unui HEV de tip paralel

(b)

«S» în cazul unui HEV de tip serie

(c)

«S-IEPC» în cazul în care o IEPC este instalată pe vehicul

(d)

«IHPC Type 1» în cazul în care parametrul «IHPCType» al componentei mașinii electrice se stabilește ca «IHPC Type 1»

În cazul unui PEV:

(a)

«E» în cazul în care o componentă EM este instalată pe vehicul

(b)

«E-IEPC» în cazul în care o IEPC este instalată pe vehicul

10.1.2.   Definirea pozițiilor mașinilor electrice în grupul motopropulsor al vehiculului

În cazul în care configurația grupului motopropulsor al vehiculului, în conformitate cu punctul 10.1.1, este «P», «S» sau «E», poziția EM instalate în grupul motopropulsor al vehiculului se determină conform definițiilor din tabelul 14.

Tabelul 14

Poziții posibile ale mașinilor electrice în grupul motopropulsor al vehiculului

Codul poziției EM

Configurația grupului motopropulsor în conformitate cu punctul 10.1.1.

Tipul de transmisie conform tabelului 1 din apendicele 12 la anexa VI

Definiție / Cerințe (2)

Explicații suplimentare

1

P

AMT, APT-S, APT-P

Conectată în grupul motopropulsor în amonte de ambreiaj (în cazul AMT) sau în aval de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S sau APT-P).

EM este conectată la arborele cotit al ICE direct sau printr-un tip de conexiune mecanică (de exemplu, curea).

Diferențierea P0: Mașinile electrice care, în principiu, nu contribuie la propulsia vehiculului (de exemplu, alternatoarele) sunt tratate în cadrul datelor de intrare privind sistemele auxiliare (a se vedea tabelul 3 din prezenta anexă pentru camioane, tabelul 3a din prezenta anexă pentru autobuze, precum și dispozițiile din anexa IX).

Cu toate acestea, se declară ca «P1» mașinile electrice de la această poziție care pot, în principiu, să contribuie la propulsia vehiculului, dar pentru care cuplul maxim declarat conform tabelului 9 din prezenta anexă se stabilește ca zero.

2

P

AMT

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de ambreiaj și în amonte de arborele de intrare al transmisiei.

 

2

E, S

AMT, APT-N, APT-S, APT-P

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în amonte de arborele de intrare al transmisiei (în cazul AMT sau APT-N) sau în amonte de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S, APT-P).

 

2.5.

P

AMT, APT-S, APT-P

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de ambreiaj (în cazul AMT) sau în aval de arborele de intrare al convertizorului de cuplu (în cazul APT-S sau APT-P) și în amonte de arborele de ieșire al transmisiei.

EM este conectată la un anumit arbore în interiorul transmisiei (de exemplu, la arborele intermediar). Se furnizează un raport de transmisie specific pentru fiecare treaptă de viteză mecanică din transmisie, conform tabelului 8.

3

P

AMT, APT-S, APT-P

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de arborele de ieșire al transmisiei și în amonte de axă.

 

3

E, S

Nu se aplică

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în amonte de axă.

 

4

P

AMT, APT-S, APT-P

Mașina electrică este conectată în grupul motopropulsor în aval de axă.

 

4

E, S

Nu se aplică

Mașina electrică este conectată la butucul roții și aceeași configurație este instalată simetric (și anume, câte una pe stânga și pe dreapta vehiculului, la aceleași poziții ale roților în direcție longitudinală).

 

GEN

S

Nu se aplică

Mașina electrică este conectată mecanic cu un ICE, dar nu este în nicio situație de funcționare conectată mecanic la roțile vehiculului.

 

10.1.3.   Definirea identificatorului (ID) arhitecturii grupului motopropulsor

Valoarea de intrare pentru identificatorul arhitecturii grupului motopropulsor, prevăzut în conformitate cu tabelul 7, se determină pe baza configurației grupului motopropulsor, definită în conformitate cu punctul 10.1.1, și pe baza poziției EM în grupul motopropulsor al vehiculului, stabilită în conformitate cu punctul 10.1.2 (dacă este cazul), din combinațiile valide de date de intrare în simulator enumerate în tabelul 15.

În cazul în care grupul motopropulsor, în conformitate cu punctul 10.1.1, are configurația «IHPC Type 1», se aplică următoarele dispoziții:

(a)

Se declară «P2» ca ID al arhitecturii grupului motopropulsor, conform tabelului 7, iar datele componentelor grupului motopropulsor indicate în tabelul 15 pentru «P2» trebuie să fie datele de intrare în simulator pentru EM și transmisie ca componente separate, determinate în conformitate cu punctul 4.4.3 din anexa Xb.

(b)

Datele componentelor pentru EM, în conformitate cu litera (a), se introduc în simulator cu parametrul «PowertrainPosition» din tabelul 8 stabilit la valoarea «2».

Tabelul 15

Date de intrare valide introduse în simulator privind arhitectura grupului motopropulsor

Tip grup motopropulsor

Configurație grup motopropulsor

ID arhitectură ca intrare în VECTO

Componenta grupului motopropulsor instalată pe vehicul

Observații

ICE

EM poziție GEN

EM poziție 1

EM poziție 2

transmisie

EM poziție 3

axă

EM poziție 4

PEV

E

E2

nu

nu

nu

da

da

nu

da

nu

 

E3

nu

nu

nu

nu

nu

da

da

nu

 

E4

nu

nu

nu

nu

nu

nu

nu

da

 

IEPC

E-IEPC

nu

nu

nu

nu

nu

nu

 (3)

nu

 

HEV

P

P1

da

nu

da

nu

da

nu

da

nu

 

P2

da

nu

nu

da

da

nu

da

nu

 (4)

P2.5

da

nu

nu

da

da

nu

da

nu

 (5)

P3

da

nu

nu

nu

da

da

da

nu

 (6)

P4

da

nu

nu

nu

da

nu

da

da

 

S

S2

da

da

nu

da

da

nu

da

nu

 

S3

da

da

nu

nu

nu

da

da

nu

 

S4

da

da

nu

nu

nu

nu

nu

da

 

S-IEPC

da

da

nu

nu

nu

nu

 (3)

nu

 

10.2.   Definirea limitării supraalimentării pentru HEV de tip paralel

Producătorul vehiculului poate declara limitări ale cuplului motor total la arborele de intrare al transmisiei din grupul motopropulsor al unui HEV de tip paralel, cu scopul de a restricționa capacitatea de supraalimentare a vehiculului.

Se permite declararea unor astfel de limitări doar în cazul grupurilor motopropulsoare care, conform punctului 10.1.1, au configurația «P» sau «IHPC Type 1».

Limitările se declară ca cuplu motor suplimentar permis în plus față de curba de sarcină maximă a ICE, în funcție de turația arborelui de intrare al transmisiei. Prin interpolare liniară, simulatorul determină cuplul suplimentar aplicabil între valorile declarate la două turații specifice. În intervalul de turații de la 0 la ralanti (conform punctului 7.1), cuplul la sarcină maximă disponibil al ICE este egal doar cu cuplul la sarcină maximă al ICE la ralanti, datorită modelării comportamentului ambreiajului la pornirile vehiculului.

Dacă se declară o astfel de limitare, valorile cuplului suplimentar se declară cel puțin la turația 0 și la turația maximă a curbei de sarcină maximă a ICE Se poate declara orice număr arbitrar de valori cuprins între zero și turația maximă a curbei de sarcină maximă a ICE. Nu se permit valori declarate mai mici decât zero pentru cuplul suplimentar.

Producătorul vehiculului poate declara astfel de limitări care corespund exact curbei de sarcină maximă a ICE declarând valori de 0 Nm ale cuplului suplimentar.

10.3.   Funcția oprire-pornire motor la HEV

În cazul în care vehiculul este echipat cu o funcție de oprire-pornire a motorului conform punctului 8.1.1, ținând cont de condițiile limită prevăzute la punctul 8.4, parametrul de intrare P271 se stabilește ca «true» conform tabelului 6.

11.   Transferul determinărilor realizate cu simulatorul către alte vehicule

11.1.

Rezultatele generate de simulator pot fi transferate altor vehicule, conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (6), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

datele și informațiile de intrare sunt complet identice cu excepția parametrilor VIN (P238) și dată (P239). În cazul simulărilor pentru autobuze grele primare, pot fi diferite datele și informațiile adiționale de intrare relevante pentru vehiculul provizoriu și disponibile în etapa inițială, dar în acest caz trebuie luate măsuri speciale;

(b)

versiunea simulatorului este identică.

11.2.

Pentru transferul rezultatelor, se folosesc următoarele fișiere cu rezultate:

(a)

camioane medii și grele: evidențele producătorului și dosarul cu informații pentru client

(b)

autobuze grele ca vehicule primare: evidențele producătorului și dosarul cu informații privind vehiculul

(c)

autobuze grele complete sau completate: evidențele producătorului, dosarul cu informații pentru client și dosarul cu informații privind vehiculul

11.3.

Pentru a transfera rezultatele, fișierele menționate la punctul 10.2 se modifică prin înlocuirea elementelor de date prezentate în subpunctele de mai jos cu informații actualizate. Sunt permise modificări doar pentru elementele de date aferente etapei curente de fabricație.

11.3.1.   Fișier cu evidențele producătorului

(a)

VIN (anexa IV partea I punctul 1.1.3)

(b)

Data creării fișierului de ieșire (anexa IV partea I punctul 3.2)

11.3.2.   Dosar cu informații pentru client

(a)

VIN (anexa IV partea II punctul 1.1.1)

(b)

Data creării fișierului de ieșire (anexa IV partea II punctul 3.2)

11.3.3.   Dosar cu informații privind vehiculul

11.3.3.1.

În cazul unui autobuz greu primar:

(a)

VIN (anexa IV partea III punctul 1.1)

(b)

Data creării fișierului de ieșire (anexa IV partea III punctul 1.3.2)

11.3.3.2.

Dacă producătorul unui autobuz greu vehicul primar furnizează date care depășesc cerințele pentru vehicule primare și care sunt diferite pentru vehiculul originar în raport cu cele pentru vehiculul transferat, elementele de date aferente din dosarul cu informații privind vehiculul se actualizează în consecință.

11.3.3.3.

În cazul unui autobuz greu complet sau completat:

(a)

VIN (anexa IV partea III punctul 2.1)

(b)

Data creării fișierului de ieșire (anexa IV partea III punctul 2.2.2)

11.3.4.   După realizarea modificărilor prevăzute mai sus, se actualizează elementele de semnătură conform dispozițiilor de mai jos.

11.3.4.1.

Camioane:

(a)

Evidențele producătorului: Anexa IV partea I punctele 3.6 și 3.7

(b)

Dosarul cu informații pentru client: Anexa IV partea II punctele 3.3 și 3.4

11.3.4.2.

Autobuze grele ca vehicule primare:

(a)

Fișierul cu evidențele producătorului: Anexa IV partea I punctele 3.3 și 3.4

(b)

Dosar cu informații privind vehiculul: Anexa IV partea III punctele 1.4.1 și 1.4.2

11.3.4.3.

Autobuze grele ca vehicule primare pentru care s-au furnizat date de intrare suplimentare pentru vehiculul provizoriu:

(a)

Evidențele producătorului: Anexa IV partea I punctele 3.3 și 3.4

(b)

Dosarul cu informații privind vehiculul: Anexa IV partea III punctele 1.4.1, 1.4.2 și 2.3.1

11.3.4.4.

Autobuze grele complete sau completate

(a)

Evidențele producătorului: Anexa IV partea I punctele 3.6 și 3.7

(b)

Dosarul cu informații privind vehiculul: Anexa IV, partea III, punctul 2.3.1

11.4.

Dacă emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculului originar nu pot fi determinate din cauza unei defecțiuni a simulatorului, se aplică aceleași măsuri vehiculelor pentru care s-au transferat rezultate.

11.5.

Dacă un producător aplică procedura de transfer al rezultatelor către alt vehicul, astfel cum este prevăzută la prezentul punct, procesul aferent trebuie demonstrat în fața autorității de omologare în cadrul acordării licenței pentru proces.

„Apendicele 1

Vehicule cu tehnologii de propulsie pentru care nu se aplică obligațiile stabilite la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf, conform dispozițiilor din acest paragraf

Tabelul 1

Categoria tehnologiei vehiculului

Criterii de exceptare

Valoarea parametrului de intrare conform tabelului 5 din prezenta anexă

Vehicul cu pilă de combustie

Vehiculul este fie cu pilă de combustie, fie hibrid cu pilă de combustie, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 12 sau 13 din prezenta anexă.

«FCV Article 9 exempted»

ICE alimentat cu hidrogen

Vehiculul este echipat cu un ICE care poate funcționa cu combustibil pe bază de hidrogen.

«H2 ICE Article 9 exempted»

Dublă alimentare

Vehicule cu dublă alimentare de tipurile 1B, 2B and 3B astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (53) (55) și (56) din Regulamentul (UE) nr. 582/2011

«Dual-fuel vehicle Article 9 exempted»

HEV

Vehiculele sunt exceptate dacă se aplică cel puțin unul dintre următoarele criterii:

Vehiculul este echipat cu mai multe EM care nu sunt instalate în același punct de conectare în sistemul de transmisie, în conformitate cu punctul 10.1.2 din prezenta anexă.

Vehiculul este echipat cu mai multe EM care sunt instalate în același punct de conectare în sistemul de transmisie, în conformitate cu punctul 10.1.2 din prezenta anexă, dar care nu au specificații identice (și anume același certificat de componentă). Acest criteriu nu se aplică în cazul vehiculelor echipate cu o IHPC tip 1.

Vehiculul are o arhitectură a grupului motopropulsor alta decât P1-P4, S2-S4, S-IEPC, în conformitate cu punctul 10.1.3 din prezenta anexă, sau alta decât IHPC tip 1.

«HEV Article 9 exempted»

PEV

Vehiculele sunt exceptate dacă se aplică cel puțin unul dintre următoarele criterii:

Vehiculul este echipat cu mai multe EM care nu sunt instalate în același punct de conectare în sistemul de transmisie, în conformitate cu punctul 10.1.2 din prezenta anexă.

Vehiculul este echipat cu mai multe EM care sunt instalate în același punct de conectare în sistemul de transmisie, în conformitate cu punctul 10.1.2 din prezenta anexă, dar care nu au specificații identice (și anume același certificat de componentă). Acest criteriu nu se aplică în cazul vehiculelor echipate cu o IHPC.

Vehiculul are o arhitectură a grupului motopropulsor alta decât E2-E4 sau E-IEPC, în conformitate cu punctul 10.1.3 din prezenta anexă.

«PEV Article 9 exempted»

Grupuri motopropulsoare multiple, independente în mod permanent din punct de vedere mecanic

Vehiculul este echipat cu cel puțin două grupuri motopropulsoare, fiecare dintre acestea antrenând axe diferite ale vehiculului, iar grupurile motopropulsoare nu pot fi conectate mecanic sub nicio formă.

În această privință, în conformitate cu punctul 5 litera (a) din prezenta anexă, axele antrenate hidraulic sunt considerate ca fiind neacționabile și sunt, așadar, numărate ca grupuri motopropulsoare independente.

«Multiple powertrains Article 9 exempted»

Încărcarea în timpul deplasării

Vehiculul este echipat cu mijloace care permit conectarea conductivă sau inductivă a acestuia în timpul deplasării la o sursă de alimentare cu energie electrică care este folosită, cel puțin în parte, direct pentru propulsia vehiculului și, opțional, pentru încărcarea REESS.

«In-motion charging Article 9 exempted»

Vehicule hibrid neelectrice

Vehiculul este HV, dar nu HEV, în conformitate cu punctul 2 subpunctele 26 și 27 din prezenta anexă.

«HV Article 9 exempted»

(*)

Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele de omologare de tip pentru masele și dimensiunile autovehiculelor și ale remorcilor acestora și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 353, 21.12.2012, p. 31).

(**)

Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 78/2009, (CE) nr. 79/2009 și (CE) nr. 661/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 631/2009, (UE) nr. 406/2010, (UE) nr. 672/2010, (UE) nr. 1003/2010, (UE) nr. 1005/2010, (UE) nr. 1008/2010, (UE) nr. 1009/2010, (UE) nr. 19/2011, (UE) nr. 109/2011, (UE) nr. 458/2011, (UE) nr. 65/2012, (UE) nr. 130/2012, (UE) nr. 347/2012, (UE) nr. 351/2012, (UE) nr. 1230/2012 și (UE) 2015/166 ale Comisie (JO L 325, 16.12.2019, p. 1)..

(1)  În cazul în care sunt montate mai multe prize de putere la transmisie, se va declara doar componenta cu cele mai mari pierderi, în conformitate cu punctul 3.6 din anexa IX, pentru combinația criteriilor sale «PTOShaftsGearWheels» și «PTOShaftsOtherElements».

(2)  În acest context, termenul EM cuprinde și o ADC, dacă este instalată.

(3)   «Da» (și anume, componentă a axei instalată) doar în cazul în care ambii parametri «DifferentialIncluded» și «DesignTypeWheelMotor» sunt stabiliți ca având valoarea «false»

(4)  Nu este cazul pentru transmisii de tip APT-S și APT-P

(5)  Dacă EM este conectată la un anumit arbore în interiorul transmisiei (de exemplu, la arborele intermediar), conform definiției de la tabelul 8

(6)  Nu se aplică în cazul vehiculelor cu tracțiune pe axa față


ANEXA IV

„ANEXA IV

MODEL PENTRU FIȘIERELE DE IEȘIRE GENERATE DE SIMULATOR

1.   Introducere

Prezenta anexă prezintă modele pentru evidențele producătorului (MRF), dosarul cu informații pentru client (CIF) și dosarul cu informații privind vehiculul (VIF).

2.   Definiții

(1)

«autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină»: distanța care poate fi parcursă în modul de funcționare cu consum de sarcină, calculată pe baza cantității utile de sarcină electrică din REESS, fără încărcare.

(2)

«autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric»: partea din autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină care poate fi atribuită folosirii energiei electrice din REESS, și anume fără a folosi energie din sistemul de stocare a energiei de propulsie neelectrice.

(3)

«autonomia cu emisii zero de CO2»: autonomia care poate fi atribuită energiei furnizate de sisteme de stocare a energiei de propulsie cu impact nul în materie de emisii de CO2.

3.   Modele pentru fișierele de ieșire

PARTEA I

Emisiile de CO2 ale vehiculului și consumul de combustibil – Evidențele producătorului

Evidențele producătorului trebuie să fie generate de simulator și, dacă este cazul pentru vehiculul respectiv sau etapa de producție respectivă, să conțină cel puțin următoarele informații:

1.

Date privind vehiculul, componentele, unitățile tehnice separate și sistemele acestuia

1.1.

Date privind vehiculul

1.1.1.

Denumirea și adresa producătorului (producătorilor)…

1.1.2.

Modelul vehiculului / denumire comercială…

1.1.3.

Numărul de identificare al vehiculului (VIN)…

1.1.4.

Categoria vehiculului (N2, N3, M3)…

1.1.5.

Configurația axei…

1.1.6.

Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t)…

1.1.7.

Grupa de vehicule în conformitate cu anexa I…

1.1.7a.

Grupă (subgrupă) de vehicule pe criteriul standardelor privind emisiile de CO2

1.1.8.

Masa reală corectată (kg)…

1.1.9.

Vehicul de uz specific (da/nu)…

1.1.10.

Vehicul greu cu emisii zero (da/nu)…

1.1.11.

Vehicul greu electric hibrid (da/nu)…

1.1.12.

Vehicul cu dublă alimentare (da/nu)…

1.1.13.

Cabină cu cușetă (da/nu)…

1.1.14.

Arhitectură HEV (de ex. P1, P2)…

1.1.15.

Arhitectură PEV (de ex. E2, E3)…

1.1.16.

Capacitate de încărcare externă (da/nu)…

1.1.17.

-

1.1.18.

Putere maximă la încărcarea externă (kW)…

1.1.19.

Vehicule cu tehnologii exceptate în temeiul articolului 9…

1.1.20.

Clasa autobuzului (de ex. I, I+II etc.)…

1.1.21.

Număr pasageri platforma superioară…

1.1.22.

Număr pasageri platforma inferioară…

1.1.23.

Codul caroseriei (de ex. CA, CB)…

1.1.24.

Acces coborât (da/nu)…

1.1.25.

Înălțimea caroseriei monococă (mm)…

1.1.26.

Lungimea vehiculului (mm)…

1.1.27.

Lățimea vehiculului (mm)…

1.1.28.

Tehnologie de acționare a ușii (pneumatic, electric, mixt)…

1.1.29.

Sistemul de rezervor în cazul gazului natural (comprimat, lichefiat)…

1.1.30.

Putere netă totală (doar pentru vehicule exceptate în temeiul articolului 9) (kW)…

1.2.

Specificațiile principale ale motorului

1.2.1.

Modelul motorului…

1.2.2.

Numărul de certificare al motorului…

1.2.3.

Puterea nominală a motorului (kW)…

1.2.4.

Turația de mers în gol a motorului (1/min)…

1.2.5.

Turația nominală a motorului (1/min)…

1.2.6.

Cilindreea motorului (l)…

1.2.7.

Tipul de combustibil (motorină, CI/GNC, PI/GNL, PI)…

1.2.8.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale motorului…

1.2.9.

Sistem de recuperare a căldurii reziduale (da/nu)…

1.2.10.

Tehnologia de recuperare a căldurii reziduale (mecanic/electric)…

1.3.

Specificațiile principale ale sistemului de transmisie

1.3.1.

Modelul transmisiei…

1.3.2.

Numărul de certificare al transmisiei…

1.3.3.

Principala opțiune utilizată pentru generarea diagramelor de pierderi (opțiunea 1/opțiunea 2/opțiunea 3/valori standard)…

1.3.4.

Tipul transmisiei (SMT, AMT, APT-S, APT-P, APT-N)…

1.3.5.

Numărul de trepte de viteză…

1.3.6.

Raportul de transmisie final…

1.3.7.

Tipul frânei încetinitoare…

1.3.8.

Priză de putere (da/nu)…

1.3.9.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale transmisiei…

1.4.

Specificațiile dispozitivului de încetinire

1.4.1.

Modelul dispozitivului de încetinire…

1.4.2.

Numărul de certificare al frânei încetinitoare…

1.4.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)…

1.4.4.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale altor componente de transfer al cuplului…

1.5.

Specificațiile convertizorului de cuplu

1.5.1.

Modelul convertizorului de cuplu…

1.5.2.

Numărul de certificare a convertizorului de cuplu…

1.5.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)…

1.5.4.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale convertizorului de cuplu…

1.6.

Specificațiile transmisiei în unghi

1.6.1.

Modelul transmisiei în unghi…

1.6.2.

Numărul de certificare al transmisiei în unghi…

1.6.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/ măsurate)…

1.6.4.

Raportul de transmisie al transmisiei în unghi…

1.6.5.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale componentelor suplimentare ale sistemului de transmisie…

1.7.

Specificațiile axei

1.7.1.

Modelul axei…

1.7.2.

Numărul de certificare al axei…

1.7.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurate)…

1.7.4.

Tipul axei (de exemplu, axă cu reducție simplă)…

1.7.5.

Raportul de transmisie al axei…

1.7.6.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale axei…

1.8.

Aerodinamică

1.8.1.

Modelul…

1.8.2.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea CdxA (valori standard/măsurate)…

1.8.3.

Numărul de certificare al CdxA (dacă este cazul)…

1.8.4.

Valoarea CdxA…

1.8.5.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare privind rezistența aerului…

1.9.

Specificațiile principale ale pneurilor

1.9.1.

Dimensiunea pneurilor, axa 1…

1.9.2.

Numărul de certificare al pneurilor, axa 1…

1.9.3.

Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 1…

1.9.3a.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 1…

1.9.4.

Dimensiunea pneurilor, axa 2…

1.9.5.

Axă dublă (da/nu), axa 2…

1.9.6.

Numărul de certificare al pneurilor, axa 2…

1.9.7.

Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 2…

1.9.7a.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneului axei 2…

1.9.8.

Dimensiunea pneurilor, axa 3…

1.9.9.

Axă dublă (da/nu), axa 3…

1.9.10.

Numărul de certificare al pneurilor, axa 3…

1.9.11.

Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 3…

1.9.11a.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 3…

1.9.12.

Dimensiunea pneurilor, axa 4…

1.9.13.

Axă dublă (da/nu), axa 4…

1.9.14.

Numărul de certificare al pneurilor, axa 4…

1.9.15.

Coeficientul specific de rezistență la rulare (RRC) al pneurilor de pe axa 4…

1.9.16.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale pneurilor, axa 4…

1.10.

Specificațiile dispozitivelor auxiliare

1.10.1.

Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului…

1.10.2.

Tehnologia pompei de direcție…

1.10.3.

Sistem electric

1.10.3.1.

Tehnologia alternatorului (convențional, smart, fără alternator)…

1.10.3.2.

Puterea maximă a alternatorului (alternator cu tensiune variabilă) (kW)…

1.10.3.3.

Capacitate de încărcare electrică (alternator cu tensiune variabilă) (kWh)…

1.10.3.4.

Lumini de întâlnire pe timp de zi cu LED (da/nu)…

1.10.3.5.

Faruri cu LED (da/nu)…

1.10.3.6.

Lămpi de poziție cu LED (da/nu)…

1.10.3.7.

Lămpi de stop cu LED (da/nu)…

1.10.3.8.

Lămpi interioare cu LED (da/nu)…

1.10.4.

Sistem pneumatic

1.10.4.1.

Tehnologie…

1.10.4.2.

Raport de comprimare…

1.10.4.3.

Sistem compresor inteligent…

1.10.4.4.

Sistem de regenerare inteligent…

1.10.4.5.

Comanda suspensiei pneumatice…

1.10.4.6.

Dozarea reactivului (posttratare a gazelor de evacuare)…

1.10.5.

Sistem HVAC

1.10.5.1.

Numărul configurației sistemului…

1.10.5.2.

Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului conducătorului auto…

1.10.5.3.

Mod de funcționare al pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului conducătorului auto…

1.10.5.4.

Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului pasageri…

1.10.5.5.

Mod de funcționare al pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului pasageri…

1.10.5.6.

Puterea încălzitorului auxiliar (kW)…

1.10.5.7.

Vitraj dublu (da/nu)…

1.10.5.8.

Termostat reglabil pentru agentul de răcire (da/nu)…

1.10.5.9.

Încălzitor auxiliar reglabil…

1.10.5.10.

Schimbător de căldură gaze reziduale motor (da/nu)…

1.10.5.11.

Conducte de distribuție aer separate (da/nu)…

1.10.5.12.

Încălzitor electric de apă

1.10.5.13.

Încălzitor electric pentru aer

1.10.5.14.

Alte tehnologii de încălzire

1.11.

Limitările cuplului motorului

1.11.1.

Limita cuplului motorului în treapta de viteză 1 (% din cuplul maxim al motorului)…

1.11.2.

Limita cuplului motorului în treapta de viteză 2 (% din cuplul maxim al motorului)…

1.11.3.

Limita cuplului motorului în treapta de viteză 3 (% din cuplul maxim al motorului)…

1.11.4.

Limita cuplului motorului în treapta de viteză … (% din cuplul maxim al motorului)

1.12.

Sisteme avansate de asistență pentru conducătorii auto (ADAS)

1.12.1.

Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului (da/nu)…

1.12.2.

Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului (da/nu)…

1.12.3.

Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului (da/nu)…

1.12.4.

Sistem de control predictiv al vitezei de croazieră (da/nu)…

1.13.

Specificațiile sistemului (sistemelor) mașină electrică

1.13.1.

Modelul…

1.13.2.

Numărul de certificare

1.13.3.

Tipul (PSM, ESM, IM, SRM)…

1.13.4.

Poziția (GEN, 1, 2, 3, 4)…

1.13.5.

-

1.13.6.

Număr în poziție…

1.13.7.

Putere nominală (kW)…

1.13.8.

Putere continuă maximă (kW)…

1.13.9.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei consumului de energie electrică…

1.13.10.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare…

1.13.11.

Modelul ADC…

1.13.12.

Numărul de certificare al ADC…

1.13.13.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi a unei ADC (valori standard/măsurate)…

1.13.14.

Raportul de transmisie al ADC…

1.13.15.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare ale componentelor suplimentare ale transmisiei…

1.14.

Specificațiile componentelor integrate ale grupului motopropulsor electric (IEPC)

1.14.1.

Modelul…

1.14.2.

Număr de certificare…

1.14.3.

Putere nominală (kW)…

1.14.4.

Putere continuă maximă (kW)…

1.14.5.

Numărul de trepte de viteză…

1.14.6.

Cel mai mic raport de transmisie total (treapta cea mai înaltă de viteză înmulțită cu raportul de transmisie la axă, dacă este cazul)…

1.14.7.

Cu diferențial (da/nu)…

1.14.8.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei consumului de energie electrică…

1.14.9.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare…

1.15.

Specificațiile sistemelor reîncărcabile de stocare a energiei

1.15.1.

Modelul…

1.15.2.

Număr de certificare…

1.15.3.

Tensiunea nominală (V)…

1.15.4.

Capacitate totală de stocare (kWh)…

1.15.5.

Capacitate totală utilă în simulare (kWh)…

1.15.6.

Opțiunea de certificare utilizată pentru pierderi din sistemul electric…

1.15.7.

Hash-ul datelor și informațiilor de intrare…

1.15.8.

StringID (-)…

2.

Profilul de operare și valori dependente de sarcină

2.1.

Parametri de simulare (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare; suplimentar pentru OVC-HEV: consum de sarcină, menținere de sarcină și ponderat)

2.1.1.

Profil de operare…

2.1.2.

Sarcina (astfel cum este definită în simulator) (kg)…

2.1.2a.

Număr de pasageri…

2.1.3.

Masa totală a vehiculului în simulare (kg)…

2.1.4.

Modul OVC (consum de sarcină, menținere de sarcină, ponderat)…

2.2.

Performanța conducerii vehiculului și informații pentru verificarea calității simulării

2.2.1.

Viteza medie (km/h)…

2.2.2.

Viteza instantanee minimă (km/h)…

2.2.3.

Viteza instantanee maximă (km/h)…

2.2.4.

Decelerația maximă (m/s2)…

2.2.5.

Accelerația maximă (m/s2)…

2.2.6.

Procentajul din timpul conducerii la sarcină maximă…

2.2.7.

Numărul total de schimbări de trepte de viteză…

2.2.8.

Distanța totală parcursă (km)…

2.3.

Rezultate privind consumul de combustibil și energie (pe tip de combustibil și de energie) și emisiile de CO2 (total)

2.3.1.

Consumul de combustibil (g/km)…

2.3.2.

Consumul de combustibil (g/t-km)…

2.3.3.

Consumul de combustibil (g/p-km)…

2.3.4.

Consumul de combustibil (g/m3-km)…

2.3.5.

Consumul de combustibil (l/100km)…

2.3.6.

Consumul de combustibil (l/t-km)…

2.3.7.

Consumul de combustibil (l/p-km)…

2.3.8.

Consumul de combustibil (l/m3-km)…

2.3.9.

Consumul de energie (MJ/km, kWh/km)…

2.3.10.

Consumul de energie (MJ/t-km, kWh/t-km)…

2.3.11.

Consumul de energie (MJ/p-km, kWh/p-km)…

2.3.12.

Consumul de energie (MJ/m3-km, kWh/m3-km)…

2.3.13.

CO2 (g/km)…

2.3.14.

CO2 (g/t-km)…

2.3.15.

CO2 (g/p-km)…

2.3.16.

CO2 (g/m3-km)…

2.4.

Autonomie electrică și autonomie cu emisii zero

2.4.1.

Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)…

2.4.2.

Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)…

2.4.3.

Autonomie cu emisii nule de CO2 (km)…

3.

Informații privind software-ul

3.1.

Versiunea simulatorului (X.X.X)…

3.2.

Data și ora simulării…

3.3.

Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator pentru vehiculul primar (dacă este cazul)…

3.4.

Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului pentru vehiculul primar (dacă este cazul)…

3.5.

Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul, generat de simulator (dacă este cazul)…

3.6.

Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator…

3.7.

Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului…

PARTEA II

Consumul de combustibil și emisiile de CO2 ale vehiculului - Dosar cu informații pentru client

Dosarul cu informații pentru client se generează de simulator și, dacă este cazul pentru vehiculul respectiv sau etapa de certificare respectivă, conține cel puțin următoarele informații:

1.

Date privind vehiculul, componentele, unitățile tehnice separate și sistemele acestuia

1.1.

Date privind vehiculul

1.1.1.

Numărul de identificare al vehiculului (VIN)…

1.1.2.

Categoria vehiculului (N2, N3, M3)…

1.1.3.

Configurația axei…

1.1.4.

Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t)…

1.1.5.

Grupa de vehicule în conformitate cu anexa I…

1.1.5a.

Grupă (subgrupă) de vehicule pe criteriul standardelor privind emisiile de CO2

1.1.6.

Numele și domiciliul) of producător)…

1.1.7.

Modelul…

1.1.8.

Masa reală corectată (kg)…

1.1.9.

Vehicul de uz specific (da/nu)…

1.1.10.

Vehicul greu cu emisii zero (da/nu)…

1.1.11

Vehicul greu electric hibrid (da/nu)…

1.1.12

Vehicul cu dublă alimentare (da/nu)…

1.1.12a.

Recuperarea căldurii reziduale (da/nu)…

1.1.13.

Cabină cu cușetă (da/nu)…

1.1.14.

Arhitectură HEV (de ex. P1, P2)…

1.1.15.

Arhitectură PEV (de ex. E2, E3)…

1.1.16.

Capacitate de încărcare externă (da/nu)…

1.1.17.

-

1.1.18.

Putere maximă la încărcarea externă (kW)…

1.1.19.

Vehicule cu tehnologii exceptate în temeiul articolului 9…

1.1.20.

Clasa autobuzului (de ex. I, I+II etc.)…

1.1.21.

Număr total de pasageri declarați…

1.2.

Date privind componentele, unitățile tehnice separate și sistemele

1.2.1.

Puterea nominală a motorului (kW)…

1.2.2.

Cilindreea motorului (l)…

1.2.3.

Tipul de combustibil (motorină, CI/GNC, PI/GNL, PI)…

1.2.4.

Parametrii transmisiei (măsurați/standard)…

1.2.5.

Tipul transmisiei (SMT, AMT, APT, niciuna)…

1.2.6.

Numărul de trepte de viteză…

1.2.7.

Frână încetinitoare (da/nu)…

1.2.8.

Raportul de transmisie al axei…

1.2.9.

Coeficientul mediu de rezistență la rulare (RRC) al tuturor pneurilor autovehiculului:…

1.2.10a.

Dimensiune pneurilor pentru fiecare axă a autovehiculului…

1.2.10b.

Clasa (clasele) de eficiență a(le) pneurilor în materie de consum de combustibil, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/740, pentru fiecare axă a autovehiculului…

1.2.10c.

Numărul de certificare a pneurilor pentru fiecare axă a autovehiculului…

1.2.11.

Oprire-pornire motor în timpul opririlor vehiculului (da/nu)…

1.2.12.

Rulare ecologică fără oprirea-pornirea motorului (da/nu)…

1.2.13.

Rulare ecologică cu oprirea-pornirea motorului (da/nu)…

1.2.14.

Sistem de control predictiv al vitezei de croazieră (da/nu)…

1.2.15.

Puterea totală de propulsie nominală a sistemului (sistemelor) mașină electrică (kW)…

1.2.16.

Puterea totală maximă continuă de propulsie a sistemului mașină electrică (kW)…

1.2.17.

Capacitate totală de stocare a REESS (kWh)…

1.2.18.

Capacitate utilă de stocare a REESS în simulare (kWh)…

1.3.

Configurația dispozitivelor auxiliare

1.3.1.

Tehnologia pompei de direcție…

1.3.2.

Sistem electric

1.3.2.1.

Tehnologia alternatorului (convențional, smart, fără alternator)…

1.3.2.2.

Puterea maximă a alternatorului (alternator cu tensiune variabilă) (kW)…

1.3.2.3.

Capacitate de încărcare electrică (alternator cu tensiune variabilă) (kWh)…

1.3.3.

Sistem pneumatic

1.3.3.1.

Sistem compresor inteligent…

1.3.3.2.

Sistem de regenerare inteligent…

1.3.4.

Sistem HVAC

1.3.4.1.

Configurația sistemului…

1.3.4.2.

Puterea încălzitorului auxiliar (kW)…

1.3.4.3.

Vitraj dublu (da/nu)…

2.

Emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale vehiculului (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare; suplimentar pentru OVC-HEV: consum de sarcină, menținere de sarcină și ponderat)

2.1.

Parametri de simulare

2.1.1

Profil de operare…

2.1.2

Sarcină utilă (kg)…

2.1.3

Informații cu privire la pasageri

2.1.3.1.

Număr de pasageri în simulare …(-)

2.1.3.2.

Masa pasagerilor în simulare …(kg)

2.1.4

Masa totală a vehiculului în simulare (kg)…

2.1.5.

Modul OVC (consum de sarcină, susținere de sarcină, ponderat)…

2.2.

Viteza medie (km/h)…

2.3.

Rezultate privind consumul de combustibil și energie (pe tip de combustibil și de energie)

2.3.1.

Consumul de combustibil (g/km)…

2.3.2.

Consumul de combustibil (g/t-km)…

2.3.3.

Consumul de combustibil (g/p-km)…

2.3.4.

Consumul de combustibil (g/m3-km)…

2.3.5.

Consumul de combustibil (l/100km)…

2.3.6.

Consumul de combustibil (l/t-km)…

2.3.7.

Consumul de combustibil (l/p-km)…

2.3.8.

Consumul de combustibil (l/m3-km)…

2.3.9.

Consumul de energie (MJ/km, kWh/km)…

2.3.10.

Consumul de energie (MJ/t-km, kWh/t-km)…

2.3.11.

Consumul de energie (MJ/p-km, kWh/p-km)…

2.3.12.

Consumul de energie (MJ/m3-km, kWh/m3-km)…

2.4.

Rezultate privind emisiile de CO2 (pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare)

2.4.1.

CO2 (g/km)…

2.4.2.

CO2 (g/t-km)…

2.4.3.

CO2 (g/p-km)…

2.4.5.

CO2 (g/m3-km)…

2.5.

Autonomia electrică

2.5.1.

Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)…

2.5.2.

Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)…

2.5.3.

Autonomie cu emisii zero de CO2 (km)…

2.6.

Rezultate ponderate

2.6.1.

Emisii de CO2 specifice [gCO2/tkm]…

2.6.2.

Consum specific de energie electrică (kWh/t-km)…

2.6.3.

Valoarea medie a sarcinii utile (t)…

2.6.4.

Emisii de CO2 specifice [gCO2/p-km)…

2.6.5.

Consum specific de energie electrică (kWh/p-km)…

2.6.6.

Număr mediu de pasageri (p)…

2.6.7.

Autonomia reală în mod de funcționare cu consum de sarcină (km)…

2.6.8.

Autonomia echivalentă în mod de funcționare integral electric (km)…

2.6.9.

Autonomie cu emisii zero de CO2 (km)…

3.

Informații privind software-ul

3.1.

Versiunea simulatorului…

3.2.

Data și ora simulării…

3.3.

Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulator pentru vehiculul primar (dacă este cazul)…

3.4.

Hash-ul criptografic al fișierului cu evidențele producătorului pentru vehiculul primar (dacă este cazul)…

3.5.

Hash-ul criptografic al informațiilor și datelor de intrare în simulatorului pentru vehicul…

3.6.

Hash-ul criptografic al evidențelor producătorului…

3.7.

Codul hash criptografic al dosarului cu informații pentru client…

PARTEA III

Consumul de combustibil și emisiile de CO2 ale vehiculului - Dosar cu informații privind vehiculul pentru autobuze grele

Fișierul cu informații privind vehiculul este generat în cazul autobuzelor grele cu scopul de a transfera datele de intrare, informațiile de intrare și rezultatele simulării către etapele ulterioare de certificare, în conformitate cu metoda descrisă la punctul 2 din anexa I.

Dosarul cu informații privind vehiculul conține cel puțin următoarele informații:

1.

În cazul unui vehicul primar:

1.1.

Date și informații de intrare, astfel cum este stabilit în anexa III pentru vehiculul primar, cu excepția: diagrama combustibilului motorului; factori de corecție WHTC_Urban, WHTC_Rural, WHTC_Motorway, BFColdHot, CFRegPer; caracteristicile convertizorului de cuplu; diagramele pierderilor pentru transmisie, frână încetinitoare, transmisie în unghi și axă; diagrama (diagramele) consumului de energie electrică pentru sisteme de motoare electrice și IEPC; parametrii pierderilor de energie electrică pentru REESS

1.2.

Pentru fiecare profil de operare și combinație de încărcare:

1.2.1.

Masa totală a vehiculului în simulare (kg)…

1.2.2.

Număr de pasageri în simulare (-)…

1.2.3.

Consumul de energie (MJ/km)…

1.3.

Informații privind software-ul

1.3.1.

Versiunea simulatorului…

1.3.2.

Data și ora simulării…

1.4.

Hash-uri criptografice

1.4.1.

Hash-ul criptografic al fișierului cu evidențele producătorului pentru vehiculul primar…

1.4.2.

Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul…

2.

Pentru fiecare vehicul interimar, complet completat

2.1.

Date și informații de intrare astfel cum este stabilit pentru un vehicul complet sau completat în anexa III și care au fost furnizate de producătorul în cauză

2.2.

Informații privind software-ul

2.2.1.

Versiunea simulatorului…

2.2.2.

Data și ora simulării…

2.3.

Hash-uri criptografice

2.3.1.

Hash-ul criptografic al dosarului cu informații privind vehiculul…”

ANEXA V

Anexa V se modifică după cum urmează:

(1)

la punctul 2, titlul și primul paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„2.   Definiții

În sensul prezentei anexe sunt valabile definițiile din Regulamentul ONU nr. 49 (*1) și, în plus, următoarele definiții:

(*1)  Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule (JO L 171, 24.6.2013, p. 1).”;"

(2)

la punctul 2 primul paragraf se adaugă următoarele puncte:

„(8)

«sistem de recuperare a căldurii reziduale» sau «WHR» înseamnă toate dispozitivele care transformă energia gazelor de evacuare sau a lichidelor din sistemele de răcire a motorului în energie electrică sau mecanică;

(9)

«sistem WHR cu ciclu închis» sau «WHR_no_ext» înseamnă un sistem WHR care produce energie mecanică și este conectat mecanic la arborele cotit al motorului, pentru a transmite energia produsă direct arborelui cotit;

(10)

«sistem WHR cu transfer extern de energie mecanică» sau «WHR_mech» înseamnă un sistem WHR care produce energie mecanică pe care o transmite unor elemente din sistemul de transmisie al vehiculului, altele decât motorul, sau unui dispozitiv de stocare reîncărcabil;

(11)

«sistem WHR cu transfer extern de energie electrică» sau «WHR_elec» înseamnă un sistem WHR care produce energie electrică pe care o transmite în circuitul electric al vehiculului sau într-un dispozitiv de stocare reîncărcabil;

(12)

«P_WHR_net» înseamnă puterea netă generată de un sistem WHR, în conformitate cu punctul 3.1.6;

(13)

«E_WHR_net» înseamnă energia netă generată de un sistem WHR într-o perioadă dată de timp, determinată prin integrarea «P_WHR_net»;”;

(3)

la punctul 2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Definițiile de la punctele 3.1.5 și 3.1.6 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49 nu se aplică.”;

(4)

la punctul 3 primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025.”;

(5)

la punctul 3.1.1 primul paragraf, punctele 1, 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)

Parametrul «fa», care descrie condițiile de încercare în laborator, determinat în conformitate cu punctul 6.1 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, se situează în limitele următoare: 0,96 ≤ fa ≤ 1,04.

(2)

Temperatura absolută (Ta) a aerului la admisia în motor exprimată în grade Kelvin, determinată în conformitate cu punctul 6.1 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, se situează în limitele următoare: 283 K ≤ Ta ≤ 303 K.

(3)

Presiunea atmosferică exprimată în kPa, determinată în conformitate cu punctul 6.1 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, se situează în limitele următoare: 90 kPa ≤ ps ≤ 102 kPa.”;

(6)

punctul 3.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.2.

Instalarea motorului

Motorul supus încercării se montează în conformitate cu punctele 6.3-6.6 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.

Dacă dispozitivele auxiliare/echipamentele necesare pentru funcționarea sistemului motor nu sunt instalate în conformitate cu cerințele de la punctul 6.3 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, toate valorile măsurate ale cuplului motorului se corectează, în sensul prezentei anexe, în funcție de puterea necesară pentru acționarea acestor componente în conformitate cu punctul 6.3 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.

Valorile cuplului motorului și ale puterii se corectează astfel dacă suma valorilor absolute ale surplusului sau deficitului de cuplu al motorului necesar pentru acționarea acestor componente ale motorului într-un anumit punct de operare a motorului depășesc toleranțele privind cuplul definite conform punctului 4.3.5.5 subpunctul 1 litera (b). În cazul în care o astfel de componentă a motorului intră în funcțiune intermitent, valorile cuplului motorului necesar pentru acționarea respectivei componente se determină ca valoare medie pe o perioadă corespunzătoare, reflectând modul real de funcționare, pe baza unui bun raționament tehnic și cu acordul autorității de omologare.

Pentru a stabili dacă o astfel de corecție este sau nu necesară, precum și pentru a deriva valorile reale de corecție, consumul de putere al următoarelor componente ale motorului, rezultat din cuplul motorului necesar pentru antrenarea acestor componente, se determină în conformitate cu apendicele 5 la prezenta anexă:

(1)

ventilator;

(2)

dispozitivele auxiliare/echipamentele acționate electric necesare pentru funcționarea sistemului motor”;

(7)

la punctul 3.1.3, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care carterul este de tip deschis, emisiile se măsoară și se adaugă la emisiile de la țeava de evacuare, conform dispozițiilor de la punctul 6.10. din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(8)

la punctul 3.1.4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În laborator, răcirea aerului de admisie pentru încercări conforme cu prezentul regulament respectă dispozițiile de la punctul 6.2 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(9)

la punctul 3.1.5 subpunctul 6, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(6)

Pentru încercarea de pornire la rece WHTC efectuată în conformitate cu punctul 4.3.3, condițiile inițiale specifice sunt prevăzute la punctele 7.6.1 și 7.6.2 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(10)

se introduce următorul punct:

„3.1.6.

Configurarea sistemelor WHR

În cazul în care motorul este prevăzut cu un sistem WHR, se aplică cerințele următoare.

3.1.6.1.

Pentru parametrii menționați la punctul 3.1.6.2, sistemul WHR este instalat pe standul de încercare astfel încât nu are performanțe superioare în ceea ce privește puterea cedată comparativ cu specificațiile sistemului instalat pe vehicul în condiții de funcționare. Toate sistemele asociate WHR utilizate pe standul de încercare funcționează în condiții reprezentative pentru interiorul vehiculului în condiții ambiante de referință. Prin definiție, condițiile ambiante de referință pentru WHR sunt 293 K pentru temperatura aerului și 101,3 kPa pentru presiune.

3.1.6.2.

Configurația pentru încercarea motorului reflectă cazul cel mai defavorabil în ceea ce privește temperatura și surplusul de energie transferată în sistemul WHR. Următorii parametri se stabilesc pentru a reflecta cazul cel mai defavorabil, se înregistrează în conformitate cu figura 1a și se declară fișa de informații redactată în conformitate cu modelul prezentat în apendicele 2 la prezenta anexă:

(a)

Distanța dintre ultimul sistem de post-tratare și schimbătoarele de căldură pentru evaporarea fluidelor de lucru ale sistemelor WHR (boilere), măsurată către aval de motor (LEW), este cel puțin egală cu distanța maximă (LmaxEW) specificată de producătorul sistemului WHR pentru instalarea pe vehicul în condiții de funcționare.

(b)

În cazul sistemelor WHR cu turbină (turbine) instalate pe traseul gazelor de evacuare, distanța dintre evacuarea din motor și intrarea în turbină (LET) este cel puțin egală cu distanța maximă (LmaxET) specificată de producătorul sistemului WHR pentru instalarea pe vehicul în condiții de funcționare.

(c)

Sistemele WHR funcționează într-un proces ciclic, folosind un fluid de lucru:

(i)

Lungimea totală a conductei dintre evaporator și unitatea de expansiune (LHE) este cel puțin egală cu distanța maximă specificată de producător pentru instalarea pe vehicule în condiții de funcționare (LmaxHE);

(ii)

Lungimea totală a conductei dintre unitatea de expansiune și condensator (LEC) este cel mult egală cu distanța maximă specificată de producător pentru instalarea pe vehicule în condiții de funcționare (LmaxEC);

(iii)

Lungimea totală a conductei dintre condensator și evaporator (LCE) este cel mult egală cu distanța maximă specificată de producător pentru instalarea pe vehicule în condiții de funcționare (LmaxCE);

(iv)

Presiunea (pcond) fluidului de lucru înainte de intrarea în condensator corespunde celei din sistemele instalate pe vehicule în condiții de funcționare, în condiții ambiante de referință, dar nu este în niciun caz inferioară presiunii ambiante din incinta de încercare minus 5 kPa, cu excepția cazului în care producătorul demonstrează că poate fi menținută o presiune mai mică pe durata de viață utilă a vehiculului;

(v)

Puterea de răcire în incinta de încercare a condensatorului WHR se limitează la o valoare maximă Pcool = k × (tcond - 20 °C).

Pcool se măsoară fie pe partea fluidului de lucru, fie pe partea de răcire a incintei de încercare. Unde tcond este definită ca temperatura de condensare (în °C) a fluidului la pcond.

k = f0 + f1 × Vc.

Cu: Vc reprezintă cilindreea motorului în litri (rotunjită la 2 zecimale după virgulă)

f0 = 0,6 kW/K

f1 = 0,05 kW/K;

(vi)

Se permite răcirea condensatorului WHR în incinta de încercare cu aer sau cu lichid. În cazul răcirii cu aer a condensatorului, sistemul se răcește cu același tip de ventilator (dacă este cazul) ca cel instalat pe vehicul și în condițiile ambiante de referință menționare la punctul 3.1.6.1 de mai sus. În cazul răcirii cu aer a condensatorului, limitarea puterii de răcire prevăzute la punctul (v) de mai sus se aplică în cazul în care capacitatea efectivă de răcire se măsoară pe partea condensatorului cu lichid de lucru. În cazul în care energia necesară acționării ventilatorului este asigurată dintr-o sursă externă, în scopul determinării puterii nete în conformitate cu litera (f) de mai jos, energia consumată de ventilator se consideră ca fiind energie absorbită de sistemul WHR.

Figura 1a

Definirea distanțelor minime și maxime dintre componentele sistemului WHR pentru încercări ale motorului

Image 6

(d)

Alte sisteme WHR care preiau energie termică din sistemul de evacuare sau din sistemul de răcire se configurează în conformitate cu dispozițiile de la litera (c). Termenul «evaporator» de la litera (c) se referă la schimbătorul de căldură care transferă excedentul termic către dispozitivul de WHR. Termenul «unitate de expansiune» de la litera (c) se referă la dispozitivul de conversie a energiei.

(e)

Diametrele tuturor conductelor din sistemul WHR sunt cel mult egale cu diametrele specificate pentru sistemul în condiții de funcționare.

(f)

În cazul sistemelor WHR_mech, puterea mecanică netă se măsoară la turația motorului preconizată pentru viteza de 60 km/h. Dacă se preconizează aplicarea mai multor rapoarte de transmisie, se ia în calcul turația medie la respectivele rapoarte de transmisie. Energia mecanică sau electrică produsă de un sistem WHR se măsoară cu echipamente de măsurare care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în tabelul 2.

(i)

Energia electrică netă reprezintă totalul energiei electrice transmise de sistemul WHR unui disipator de energie sau unui dispozitiv de stocare reîncărcabil extern, minus energia electrică absorbită de sistemul WHR dintr-o sursă externă, inclusiv dintr-un dispozitiv de stocare reîncărcabil extern. Energia electrică netă se măsoară ca c.c., adică după transformarea din c.a. în c.c..

(ii)

Energia mecanică netă reprezintă totalul energiei mecanice transmise de sistemul WHR unui disipator de energie sau unui dispozitiv de stocare reîncărcabil extern (dacă este cazul), minus energia mecanică absorbită de sistemul WHR dintr-o sursă externă, inclusiv dintr-un dispozitiv de stocare reîncărcabil extern.

(iii)

Toate sistemele de transmisie a energiei electrice și mecanice necesare vehiculului în funcționare se configurează pentru măsurători în cadrul încercărilor la care este supus motorul (de exemplu, conexiuni mecanice prin arbori cardanici sau transmisii cu curea, convertoare c.a.-c.c. și convertoare de tensiune c.c.-c.c. Dacă un sistem de transmisie folosit în vehicul nu este cuprins în configurația de încercare, valoarea energiei electrice sau mecanice nete măsurate se reduce în consecință prin înmulțirea cu un coeficient generic de randament, pentru fiecare sistem de transmisie în parte. În cazul sistemelor de transmitere necuprinse în configurația de încercare se aplică următorii coeficienți de randament:

Tabelul 1

Valori generice ale randamentului sistemelor de transmisie a energiei pentru sistemul WHR

Tipul transmisiei

Factor de randament pentru puterea WHR

Treapta de viteză

0,96

Transmisie cu curea

0,92

Transmisie cu lanț

0,94

Convertor c.c.-c.c.

0,95”;

(11)

la punctul 3.2 tabelul 1 prima coloană, textul „Gaz natural / PI” din ultimul rând se înlocuiește cu: „Gaz natural / PI sau Gaz natural / CI”;

(12)

se introduce următorul punct:

„3.2.1.

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, combustibilii de referință pentru sistemele de motoare supuse încercării se selecționează dintre tipurile de combustibil enumerate în tabelul 1. Unul dintre cei doi combustibili de referință este întotdeauna B7, iar celălalt combustibil de referință este G25, GR sau LPG combustibil B.

Dispozițiile de fond de la punctul 3.2 se aplică separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili selectați.”;

(13)

la punctul 3.3, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Uleiurile lubrifiante pentru toate încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă sunt uleiuri disponibile în comerț aprobate de producător fără restricții în condițiile normale de utilizare definite la punctul 4.2 din anexa 8 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(14)

se introduce următorul punct:

„3.4.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, debitul combustibilului se măsoară, în conformitate cu punctul 3.4, separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili selectați.”;

(15)

la punctul 3.5, prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

„Echipamentele de măsurare trebuie să respecte cerințele de la punctul 9 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.

Prin excepție de la cerințele definite la punctul 9 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49, sistemele de măsurare enumerate în tabelul 2 trebuie să respecte limitele definite în tabelul 2.”;

(16)

la punctul 3.5 tabelul 2, se introduc următoarele rânduri:

„Sistem de măsurare

Linearitate

Precizia (1)

Timpul de urcare(2)

Ordonata la origine

| xmin × (a1 - 1) + a0 |

Pantă

a1

Eroarea standard a estimării SEE

Coeficientul de determinare

r2

Temperatura relevantă pentru sistemul WHR

≤ 1,5 % max

calibrarea (3)

0,98 - 1,02

≤ 2 % din calibrarea maximă (3)

≥ 0,980

Nu se aplică

≤ 10 s

Presiunea relevantă pentru sistemul WHR

≤ 1,5 % max

calibrarea (3)

0,98 - 1,02

≤ 2 % din calibrarea maximă (3)

≥ 0,980

Nu se aplică

≤ 3 s

Energia electrică relevantă pentru sistemul WHR

≤ 2 % din

calibrarea (3)

0,97 - 1,03

≤ 4 % din calibrarea maximă (3)

≥ 0,980

Nu se aplică

≤ 1 s

Energia mecanică relevantă pentru sistemul WHR

≤ 1 % din

calibrarea (3)

0,995 - 1,005

≤ 1,0 % din calibrarea maximă (3)

≥ 0,99

1,0 % din lectură sau 0,5 % din calibrarea maximă (3) a energiei, reținându-se valoarea cea mai mare

≤ 1 s”;

(17)

la punctul 3.5, primul și al doilea paragraf de sub tabelul 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea «max calibration» aplicabilă sistemului de măsurare a debitului masic al combustibililor gazoși și lichizi se definește în conformitate cu următoarele dispoziții:

(1)

Tipul de combustibil al cărui debit masic se determină cu ajutorul sistemului de măsurare, în condițiile îndeplinirii cerințelor stabilite în tabelul 2, este combustibilul primar. Celălalt tip de combustibil este combustibilul secundar.

(2)

Valoarea maximă preconizată în toate încercările pentru combustibilul secundar se transformă în valoarea maximă preconizată în toate încercările pentru combustibilul primar prin aplicarea următoarei formule:

mf* mp,seco = mfmp,seco × NCVseco / NCVprim

unde:

mf* mp,seco

=

valoarea maximă preconizată a debitului masic al combustibilului secundar transformată pentru combustibilul primar

mfmp,seco

=

valoarea maximă preconizată a debitului masic al combustibilului secundar

NCVprim

=

NCV a combustibilului primar, determinată în conformitate cu punctul 3.2 [MJ/kg]

NCVseco

=

NCV a combustibilului secundar, determinată în conformitate cu punctul 3.2 [MJ/kg]

(3)

Valoarea maximă globală (mfmp,overall) preconizată pentru toate încercările se determină prin aplicarea următoarei ecuații:

mfmp,overall = mfmp,prim + mf* mp,seco

unde:

mfmp,prim

=

valoarea maximă preconizată a debitului masic al combustibilului primar

mf* mp,seco

=

valoarea maximă preconizată a debitului masic al

(4)

Valorile pentru «calibrarea maximă» sunt de 1,1 ori valoarea maximă globală preconizată (mfmp,overall), determinată în conformitate cu subpunctul 3 de mai sus.

«xmin », utilizat pentru calculul valorii ordonatei la origine în tabelul 2, este de 0,9 ori valoarea minimă prevăzută preconizată pentru toate încercările pentru sistemul de măsurare respectiv.

Frecvența de transmitere a semnalului pentru sistemele de măsurare enumerate în tabelul 2, cu excepția sistemului de măsurare a debitului de combustibil, este de minimum 5 Hz (se recomandă ≥ 10 Hz). Frecvența de transmitere a semnalului pentru sistemul de măsurare a debitului de combustibil este de minimum 2 Hz.”;

(18)

la punctele 3.5.1 și 4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(19)

se introduce următorul punct:

„4.2.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Motoarele cu dublă alimentare se pun în funcțiune în modul cu dublă alimentare în cadrul tuturor încercărilor efectuate în conformitate cu punctul 4.3. Dacă motorul trece în modul de service în timpul unei încercări, toate datele înregistrate în respectiva încercare sunt nule.”;

(20)

la punctul 4.3.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(21)

la punctul 4.3.2, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele trei ocurențe;

(22)

se introduce următorul punct:

„4.3.2.1.

Cerințe speciale privind sistemele WHR

În cazul sistemelor WHR_mech și WHR_elec, înregistrarea datelor pentru curba de funcționare în regim de frână a motorului nu începe înainte ca valoarea măsurată a energiei mecanice sau electrice produse de sistemul WHR să se stabilizeze în limitele de ±10 % față de valoarea sa medie timp de 10 secunde.”;

(23)

punctul 4.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.3.

Încercarea WHTC

Încercarea WHTC se efectuează în conformitate cu anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49. Rezultatele ponderate ale încercării privind emisiile trebuie să se încadreze în limitele aplicabile definite în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

Motoarele cu dublă alimentare trebuie să se încadreze în limitele aplicabile, în conformitate cu punctul 5 din anexa XVIII la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Curba de sarcină maximă a motorului, înregistrată în conformitate cu punctul 4.3.1, se utilizează pentru denormalizarea ciclului de referință și pentru toate calculele valorilor de referință efectuate în conformitate cu punctele 7.4.6, 7.4.7 și 7.4.8 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(24)

la punctul 4.3.3.1, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(25)

se introduce următorul punct:

„4.3.3.2.

Cerințe speciale privind sistemele WHR

Pentru sisteme WHR_mech se înregistrează P_WHR_net mecanică și pentru sisteme WHR_elec se înregistrează P_WHR_net electrică, în conformitate cu punctul 3.1.6.”;

(26)

punctul 4.3.4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.4.

Încercarea WHSC

Încercarea WHSC se efectuează în conformitate cu anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49. Rezultatele încercării privind emisiile trebuie să se încadreze în limitele aplicabile definite în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

Motoarele cu dublă alimentare trebuie să se încadreze în limitele aplicabile, în conformitate cu punctul 5 din anexa XVIII la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Curba de sarcină maximă a motorului, înregistrată în conformitate cu punctul 4.3.1, se utilizează pentru denormalizarea ciclului de referință și pentru toate calculele valorilor de referință efectuate în conformitate cu punctele 7.4.6, 7.4.7 și 7.4.8 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(27)

la punctul, 4.3.4.1 texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(28)

se introduce următorul punct:

„4.3.4.2.

Cerințe speciale privind sistemele WHR

Pentru sisteme WHR_mech se înregistrează P_WHR_net mecanică și pentru sisteme WHR_elec se înregistrează P_WHR_net electrică, în conformitate cu punctul 3.1.6.”;

(29)

la punctul 4.3.5.1, texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(30)

la punctele 4.3.5.1.1 și 4.3.5.2.1 texul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele patru ocurențe;

(31)

la punctul 4.3.5.2.2 al doilea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Toate valorile țintă setate ale cuplului la o anumită valoare țintă setată a turației motorului care depășesc valoarea limită definită de valoarea cuplului la sarcină maximă (determinată din curba de sarcină maximă a motorului înregistrată conform punctului 4.3.1) la această valoare specifică țintă setată a turației motorului minus 5 % din Tmax_overall se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului pentru cuplul la sarcină maximă la această valoare țintă specifică setată a turației motorului.”;

(32)

la punctul 4.3.5.3, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele trei ocurențe;

(33)

la punctul 4.3.5.3 subpunctul 4, a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Nu este necesar să se monitorizeze poluanții sub formă de particule și emisiile de metan și de amoniac în cursul înregistrării FCMC.”;

(34)

se introduce următorul punct:

„4.3.5.3.1.

Cerințe speciale privind sistemele WHR

Pentru sistemele WHR_mech se înregistrează P_WHR_net mecanică, iar pentru sistemele WHR_elec se înregistrează P_WHR_net electrică, în conformitate cu punctul 3.1.6.”;

(35)

la punctul 4.3.5.4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” din primul și din al doilea paragraf se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(36)

la punctul 4.3.5.4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Curba de sarcină maximă a motorului prototip CO2 al familiei de motoare CO2, înregistrată în conformitate cu punctul 4.3.1, se utilizează pentru denormalizarea valorilor de referință ale modului 9 efectuată în conformitate cu punctele 7.4.6, 7.4.7 și 7.4.8 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49.”;

(37)

la punctul 4.3.5.5 al patrulea paragraf subpunctul 1, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cursul perioadei următoare de 30 ± 1 secunde, motorul trebuie controlat după cum urmează:”;

(38)

la punctul 4.3.5.5 subpunctul 3, al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3)

După ce valoarea setată a cuplului de sarcină zero a fost măsurată conform subpunctului 1, turația țintă a motorului se diminuează liniar până la următoarea valoare țintă setată joasă a turației motorului și, în același timp, cererea din partea operatorului trebuie să crească liniar până la valoarea maximă într-un interval de timp cuprins între 20 și 46 de secunde. Dacă următoarea valoare țintă setată este atinsă în mai puțin de 46 de secunde, timpul rămas până la 46 de secunde se utilizează pentru stabilizare. După aceasta, măsurarea se efectuează prin demararea procedurii de stabilizare în conformitate cu subpunctul 1, iar apoi valorile țintă setate ale cuplului la turație țintă constantă a motorului se reglează în conformitate cu subpunctul 2.”;

(39)

la punctul 4.3.5.6, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(40)

la punctul 4.3.5.6.2 al doilea paragraf, subpunctele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)

2 linii verticale amplasate la distanță egală între turațiile motorului n30 și nhi pentru rețelele cu 9 ochiuri sau 3 linii verticale amplasate la distanță egală între turațiile motorului n30 și nhi pentru rețelele cu 12 ochiuri.

(3)

2 linii amplasate la distanță egală de cuplul motorului (și anume ⅓), la fiecare linie verticală din zona de control definită în conformitate cu punctul 4.3.5.6.1.”;

(41)

la punctul 4.3.5.6.3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Emisiile masice specifice pentru un singur punct al turației și al cuplului motorului măsurate în cursul înregistrării FCMC se determină ca valoare medie pe o perioadă de măsurare de 30 ± 1 secunde definită în conformitate cu subpunctul 1 de la punctul 4.3.5.5.”;

(42)

la punctele 4.3.5.6.3 și 4.3.5.7.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele cinci ocurențe;

(43)

punctul 4.3.5.7.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.5.7.2.

Cerințe pentru monitorizarea emisiilor

Datele obținute din încercările FCMC sunt valabile dacă emisiile masice specifice ale poluanților gazoși reglementați determinați pentru fiecare ochi de rețea în conformitate cu punctul 4.3.5.6.3 se încadrează în limitele de mai jos pentru poluanți gazoși:

(a)

Motoarele de alt tip decât cele cu dublă alimentare trebuie să se încadreze în limitele aplicabile, în conformitate cu punctul 5.2.2 din anexa 10 la Regulamentul ONU nr. 49.

(b)

Motoarele cu dublă alimentare trebuie să se încadreze în limitele aplicabile definite în anexa XVIII la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, unde trimiterea la o limită a emisiilor de poluant definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 595/2009 se înlocuiește cu o trimitere la limita pentru același poluant stabilită la punctul 5.2.2 din anexa 10 la Regulamentul ONU nr. 49.

În cazul în care numărul de puncte ale turației și cuplului motorului din interiorul aceluiași ochi de rețea este mai mic de 3, prezentul punctul nu se aplică ochiului de rețea respectiv.”;

(44)

la punctul 5.1, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(45)

se introduce următorul punct:

„5.3.1.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valorile specifice ale consumului de combustibil pentru factorul de corecție WHTC în conformitate cu punctul 5.3.1 se calculează separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.”;

(46)

se introduce următorul punct:

„5.3.2.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valorile specifice ale consumului de combustibil pentru factorul de echilibrare cald-rece a emisiilor în conformitate cu punctul 5.3.2 se calculează separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.”;

(47)

punctul 5.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„5.3.3.

Coeficienții consumului specific de combustibil pe durata ciclului WHSC

Coeficienții consumului specific de combustibil pe durata ciclului WHSC se calculează pornind de la valorile reale măsurate pentru ciclul WHSC înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.4, după cum urmează:

SFCWHSC = (Σ FCWHSC) / (WWHSC + Σ E_WHRWHSC)

unde:

SFCWHSC

=

Consumul specific de combustibil pe durata ciclului WHSC [g/kWh]

Σ FCWHSC

=

Consumul total de combustibil pe durata ciclului WHSC [g]

determinat în conformitate cu punctul 5.2 din prezenta anexă

WWHSC

=

Lucrul mecanic total al motorului pe durata ciclului WHSC [kWh]

determinat în conformitate cu punctul 5.1 din prezenta anexă

Pentru motoare echipate cu mai mult de un sistem WHR, E_WHRWHSC se calculează separat pentru fiecare sistem WHR diferit. Pentru motoare neechipate cu un sistem WHR, E_WHRWHSC se stabilește ca fiind zero.

E_WHRWHSC = Valoarea totală integrată a E_WHR_net pe durata ciclului WHSC [kWh]

determinată în conformitate cu punctul 5.3

Σ E_WHRWHSC = Suma valorilor individuale ale E_WHRWHSC ale diferitelor sisteme WHR instalate [kWh].”;

(48)

la punctul 5.3.3.1 tabelul 4 prima coloană, textul «Gaz natural / PI» din ultimul rând se înlocuiește cu: „Gaz natural / PI sau gaz natural / CI”;

(49)

se introduce următorul punct:

„5.3.3.3.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valorile specifice corectate ale consumului de combustibil pe durata ciclului WHSC în conformitate cu punctul 5.3.3.1 se calculează separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili pe baza valorilor consumului specific de combustibil pe durata ciclului WHSC determinate conform punctului 5.3.3 separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.

Dispozițiile de la punctul 5.3.3.2 se aplică pentru combustibilul diesel B7.”;

(50)

la punctul 5.4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele șase ocurențe;

(51)

se introduc următoarele puncte:

„5.4.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Factorul de corecție pentru motoarele cu dublă alimentare echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare care se regenerează pe bază periodică în conformitate cu punctul 5.4 se calculează separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.

5.5.

Dispoziții speciale pentru sistemele WHR

Valorile menționate la punctele 5.5.1, 5.5.2 și 5.5.3 se calculează doar în cazul în care configurația de încercare cuprinde un sistem WHR_mech sau WHR_elec. Valorile respective se calculează separat pentru energia mecanică netă și energia electrică netă.

5.5.1.

Calculul E_WHR_net integrat

Prezentul paragraf se aplică doar motoarelor echipate cu sisteme WHR.

Toate valorile negative înregistrate pentru P_WHR_net mecanică sau electrică sunt utilizate direct și nu trebuie să li se atribuie valoarea zero pentru calculele valorii integrate.

Valoarea totală integrată a E_WHR_net pe un ciclu complet de încercare sau pe fiecare ciclu parțial WHTC se determină prin integrarea valorilor înregistrate ale E_WHR_net mecanică sau electrică în conformitate cu formula următoare:

Formula

unde:

E_WHRmeas, i

=

E_WHR_net totală integrată în intervalul de timp de la t0 la t1

t0

=

timpul la începutul intervalului de timp

t1

=

timpul la sfârșitul intervalului de timp

n

=

numărul de valori înregistrate în intervalul de timp de la t0 la t1

P_WHRmeas,k [0 … n]

=

valoarea înregistrată a P_WHR_net mecanică sau electrică la momentul t0 + k × h în intervalul de timp de la t0 la t1 în ordine cronologică, unde k ia valori cuprinse între 0 la momentul t0 și n la momentul t1

Formula

h

=

lățimea intervalului dintre două valori înregistrate adiacente

5.5.2.

Calculul valorilor specifice pentru E_WHR_net

Factorii de corecție și de echilibrare, care trebuie furnizați ca date de intrare pentru simulator, sunt calculați de instrumentul de preprocesare al motorului pe baza valorilor specifice ale E_WHR_net determinate în conformitate cu punctele 5.5.2.1 și 5.5.2.2.

5.5.2.1.

Valorile specifice ale E_WHR_net pentru factorul de corecție WHTC

Valorile specifice ale E_WHR_net necesare pentru factorul de corecție WHTC se calculează pornind de la valorile reale măsurate pentru încercarea de pornire la cald WHTC înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.3, după cum urmează:

S_E_WHRmeas, Urban = E_WHRmeas, WHTC-Urban / Wact, WHTC-Urban

S_E_WHRmeas, Rural = E_WHRmeas, WHTC- Rural / Wact, WHTC- Rural

S_E_WHRmeas, MW = E_WHRmeas, WHTC-MW / Wact, WHTC-MW

unde:

S_E_WHR meas, i

=

E_WHR_net specifică

pe durata ciclului parțial WHTC i [kJ/kWh]

E_WHR meas, i

=

Valoarea totală integrată a E_WHR_net pe durata

ciclului parțial WHTC i [kJ] determinată în conformitate cu

punctul 5.5.1

Wact, i

=

Lucrul mecanic total al motorului pe durata ciclului parțial WHTC i [kWh]

determinată în conformitate cu punctul 5.1

Cele trei cicluri parțiale WHTC diferite (urban, rural și pe autostradă) astfel cum sunt definite la punctul 5.3.1.

5.5.2.2.

Valorile specifice ale E_WHR_net pentru factorul de echilibrare cald-rece a emisiilor

Valorile specifice ale E_WHR_net necesare pentru factorul de echilibrare cald-rece a emisiilor se calculează pornind de la valorile reale măsurate pentru încercarea de pornire la cald și pentru încercarea de pornire la rece WHTC înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.3. Calculele se efectuează separat, atât pentru pornirea la cald WHTC, cât și pentru pornirea la rece WHTC, după cum urmează:

S_E_WHRmeas, hot = E_WHRmeas, hot / Wact, hot

S_E_WHRmeas, cold = E_WHRmeas, cold / Wact, cold

unde:

S_E_WHR meas, j

=

Valoarea specifică a E_WHR_net pe durata ciclului WHTC [kJ/kWh]

E_WHR meas, j

=

Valoarea totală integrată a E_WHR_net pe durata ciclului WHTC [kJ]

determinată în conformitate cu punctul 5.5.1

Wact, j

=

Lucrul mecanic total al motorului pe durata ciclului WHTC [kWh]

determinată în conformitate cu punctul 5.1

5.5.3.

Factorul de corecție WHR pentru motoarele echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare cu regenerare în mod periodică

Factorul de corecție se stabilește la valoarea 1.”;

(52)

punctul 6.1.4 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.4.

Diagrama consumului de combustibil al motorului prototip CO2

Datele de intrare sunt valorile determinate pentru motorul prototip CO2 al familiei de motoare CO2 definite în conformitate cu apendicele 3 la prezenta anexă și înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.5.

În situația în care, la cererea producătorului, se aplică dispozițiile prevăzute la articolul 15 alineatul (5) din prezentul regulament, se utilizează ca date de intrare valorile determinate pentru motorul respectiv și înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.5.

Datele de intrare constau numai în valorile medii ale valorilor măsurate pe o perioadă de măsurare de 30 ± 1 secunde în conformitate cu subpunctul 1 de la punctul 4.3.5.5.

Datele de intrare se furnizează în formatul de fișier «valori separate prin virgulă», caracterul de separare fiind caracterul Unicode «VIRGULA» (U+002C) («,»). Prima linie a fișierului este utilizată ca antet și nu conține date înregistrate. Datele înregistrate încep cu a doua linie a fișierului.

Pe prima linie a fișierului, în antetul fiecărei coloane, este definit conținutul respectivei coloane.

Coloana pentru turația motorului are în antet, pe prima linie a fișierului, șirul de caractere «engine speed». Valorile încep pe a doua linie a fișierului, sunt exprimate în min-1 și sunt rotunjite la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06.

Coloana pentru cuplul motorului are în antet, pe prima linie a fișierului, șirul de caractere «torque». Valorile încep pe a doua linie a fișierului, sunt exprimate în Nm și sunt rotunjite la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06.

Coloana pentru debitul masic de combustibil are în antet, pe prima linie a fișierului, șirul de caractere «massflow fuel 1». Valorile încep pe a doua linie a fișierului, sunt exprimate în g/h și sunt rotunjite la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06.”;

(53)

se introduc următoarele puncte:

„6.1.4.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Coloana pentru debitul masic al celui de-al doilea combustibil măsurat are în antet, pe prima linie a fișierului, șirul de caractere «massflow fuel 2». Valorile încep pe a doua linie a fișierului, sunt exprimate în g/h și sunt rotunjite la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06.

6.1.4.2.

Cerințe speciale privind motoarele echipate cu un sistem WHR

În cazul în care sistemul WHR este de tip «WHR_mech» sau «WHR_elec», datele de intrare se completează cu valorile P_WHR_net mecanică pentru sistemele WHR_mech sau cu valorile P_WHR_net electrică pentru sistemele WHR_elec înregistrate în conformitate cu punctul 4.3.5.3.1.

Pe prima linie a fișierului, coloana pentru P_WHR_net mecanică are în antet șirul de caractere «WHR mechanical power», iar coloana pentru P_WHR_net electrică are în antet șirul de caractere «WHR electrical power». Valorile încep pe a doua linie a fișierului, sunt exprimate în W și sunt rotunjite la numărul întreg cel mai apropiat în conformitate cu ASTM E 29-06.”;

(54)

se introduce următorul punct:

„6.1.5.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Cele trei valori determinate în conformitate cu punctul 6.1.5, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 1» în conformitate cu punctul 6.1.4 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 1» în GUI.

Cele trei valori determinate în conformitate cu punctul 6.1.5, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 2» în conformitate cu punctul 6.1.4.1 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 2» în GUI.”;

(55)

se introduce următorul punct:

„6.1.6.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Valorile determinate în conformitate cu punctul 6.1.6, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 1» în conformitate cu punctul 6.1.4 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 1» în GUI.

Valorile determinate în conformitate cu punctul 6.1.6, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 2» în conformitate cu punctul 6.1.4.1 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 2» în GUI.”;

(56)

se introduce următorul punct:

„6.1.7.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Valorile determinate în conformitate cu punctul 6.1.7, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 1» în conformitate cu punctul 6.1.4 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 1» în GUI.

Valorile determinate în conformitate cu punctul 6.1.7, corespunzătoare tipurilor respective de combustibil, folosite ca date de intrare în coloana «massflow fuel 2» în conformitate cu punctul 6.1.4.1 sunt datele de intrare de sub eticheta «Fuel 2» în GUI.”;

(57)

se introduce următorul punct:

„6.1.8.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Valoarea determinată în conformitate cu punctul 6.1.8, corespunzătoare tipului respectiv de combustibil, folosită ca dată de intrare în coloana «massflow fuel 1» în conformitate cu punctul 6.1.4 este dată de intrare de sub eticheta «Fuel 1» în GUI.

Valoarea determinată în conformitate cu punctul 6.1.8, corespunzătoare tipului respectiv de combustibil, folosită ca dată de intrare în coloana «massflow fuel 2» în conformitate cu punctul 6.1.4.1 este data de intrare de sub eticheta «Fuel 2» în GUI.”;

(58)

se introduce următorul punct:

„6.1.9.1.

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

Tipul combustibilului de încercare corespunzător celui folosit ca intrare în coloana «massflow fuel 1» în conformitate cu punctul 6.1.4 este reprezentat de datele de intrare de sub eticheta «Fuel 1» în GUI.

Tipul combustibilului de încercare corespunzător celui folosit ca intrare în coloana «massflow fuel 2» în conformitate cu punctul 6.1.4.1 este reprezentat de datele de intrare de sub eticheta «Fuel 2» în GUI.”;

(59)

punctul 6.1.17 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.17.

Numărul de certificare

Data de intrare este numărul de certificare al motorului, sub forma unui șir de caractere conform codării din ISO8859-1.”;

(60)

se adaugă următoarele puncte:

„6.1.18.

Dublă alimentare

În cazul unui motor cu dublă alimentare, caseta de validare «Dual-fuel» din GUI se stabilește ca activă.

6.1.19.

WHR_no_ext

În cazul unui motor cu dublă alimentare cu sistem WHR_no_ext, caseta de validare «MechanicalOutputICE» din GUI se stabilește ca activă.

6.1.20.

WHR_mech

În cazul unui motor cu dublă alimentare cu sistem WHR_mech, caseta de validare «MechanicalOutputDrivetrain» din GUI se stabilește ca activă.

6.1.21.

WHR_elec

În cazul unui motor cu dublă alimentare cu sistem WHR_elec, caseta de validare «ElectricalOutput» din GUI se stabilește ca activă.

6.1.22.

Valorile specifice ale E_WHR_net pentru factorul de corecție WHTC în cazul sistemelor WHR_mech

În cazul unui motor cu sistem WHR_mech, datele de intrare sunt cele trei valori ale E_WHR_net specifice pe cicluri parțiale WHTC diferite – urban, rural și pe autostradă – în kJ/kWh, determinate în conformitate cu punctul 5.5.2.1.

Valorile se rotunjesc la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06 și sunt datele de intrare din câmpurile corespunzătoare de sub eticheta «WHR Mechanical» din GUI.

6.1.23.

Valorile specifice ale E_WHR_net pentru factorul de echilibrare cald-rece a emisiilor în cazul sistemelor WHR_mech

În cazul unui motor cu sistem WHR_mech, datele de intrare sunt cele două valori ale E_WHR_net specifice obținute în încercarea de pornire la cald și în încercarea de pornire la rece WHTC, în kJ/kWh, determinate în conformitate cu punctul 5.5.2.2.

Valorile se rotunjesc la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06 și sunt datele de intrare din câmpurile corespunzătoare de sub eticheta «WHR Mechanical» din GUI.

6.1.24.

Valorile specifice pentru E_WHR_net pentru factorul de corecție WHTC în cazul sistemelor WHR_elec

În cazul unui motor cu sistem WHR_elec, datele de intrare sunt cele trei valori ale E_WHR_net specifice pe cicluri parțiale WHTC diferite – urban, rural și pe autostradă – în kJ/kWh, determinate în conformitate cu punctul 5.5.2.1.

Valorile se rotunjesc la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06 și sunt datele de intrare din câmpurile corespunzătoare de sub eticheta «WHR Electrical» din GUI.

6.1.25.

Valorile specifice ale E_WHR_net pentru factorul de echilibrare cald-rece a emisiilor în cazul sistemelor WHR_ elec

În cazul unui motor cu sistem WHR_elec, datele de intrare sunt cele două valori ale E_WHR_net specifice obținute în încercarea de pornire la cald și în încercarea de pornire la rece WHTC, în kJ/kWh, determinate în conformitate cu punctul 5.5.2.2.

Valorile se rotunjesc la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06 și sunt datele de intrare din câmpurile corespunzătoare de sub eticheta «WHR Electrical» din GUI.

6.1.26.

Factorul de corecție WHR pentru motoarele echipate cu sisteme de posttratare a gazelor de evacuare cu regenerare periodică

Data de intrare este factorul de corecție determinat în conformitate cu punctul 5.5.3.

Valoarea se rotunjește la 2 zecimale după virgulă în conformitate cu ASTM E 29-06 și este data de intrare din câmpul corespunzător din GUI, de sub eticheta «WHR Electrical» pentru un motor cu sistem WHR_ elec system și de sub eticheta «WHR Mechanical» pentru un motor cu sistem WHR_mech.”;

(61)

la partea 1 din apendicele 2 se introduc următoarele puncte:

„3.2.1.1.1.

Tipul motorului cu dublă alimentare:

Tip 1A/Tip 1B/Tip 2A/Tip 2B/Tip 3B1

 

 

 

 

 

 

3.2.1.1.2.

Raportul gaz/energie pe durata pornirii la cald din încercările WHTC: %”

 

 

 

 

 

 

(62)

la partea 1 din apendicele 2, se introduce punctul următor:

„3.2.1.6.2.

Turația la ralanti la funcționarea cu motorină: da/nu1

 

 

 

 

 

 

(63)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.1.11 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.1.11.

Referința producătorului la dosarul cu documentația prevăzută la punctele 3.1, 3.2 și 3.3 din Regulamentul ONU nr. 49 care permite autorității de omologare de tip să evalueze strategiile de control al emisiilor și sistemele de la bordul motorului destinate asigurării funcționării corecte a măsurilor de control al NOx

 

 

 

 

 

 

(64)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.2.2.1.

Combustibili compatibili cu utilizarea pentru motorul declarat de producător în conformitate cu dispozițiile de la punctul 4.6.2 din Regulamentul ONU nr. 49 (după caz)”

 

 

 

 

 

 

(65)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.4.2.

Prin injecție cu combustibil (numai în cazul aprinderii prin compresie sau în cazul combustibililor alternativi): Da/Nu (1)”

 

 

 

 

 

 

(66)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.12.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.12.1.1.

Dispozitiv de reciclare a gazelor de carter: Da/Nu1

Dacă răspunsul este «da», se furnizează descrierea și desenele

Dacă răspunsul este «nu», trebuie respectate cerințele de la punctul 6.10. din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49”

 

 

 

 

 

 

(67)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.12.2.7 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.12.2.7.

După caz, referința producătorului la documentația pentru instalarea pe un vehicul a motorului cu dublă alimentare”;

 

 

 

 

 

 

(68)

la partea 1 din apendicele 2, punctele 3.2.12.2.7.0.1 - 3.2.12.2.8.7 se elimină;

(69)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.2.17 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.17.

Informații specifice referitoare la motoarele cu alimentare cu gaz și cu dublă alimentare pentru vehiculele grele (în cazul sistemelor cu o structură diferită, se furnizează informații echivalente)”;

 

 

 

 

 

 

(70)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 3.5.5 se înlocuiește cu următorul text:

„3.5.5.

Consumul specific de combustibil, emisiile specifice de CO2 și factorii de corecție”;

 

 

 

 

 

 

(71)

la partea 1 din apendicele 2 punctele 3.5.5.1-3.5.5.8 a doua coloană, la finalul textului se introduce o notă „(9)” la tabel;

(72)

la partea 1 din apendicele 2, se introduce punctul următor:

„3.5.5.2.1.

Pentru motoarele cu dublă alimentare: emisiile specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC, în conformitate cu punctul 6.1 din apendicele 4 g/kWh (9)”

 

 

 

 

 

 

(73)

la partea 1 din apendicele 2 se adaugă următoarele puncte:

„3.9.

Sistem WHR

 

 

 

 

 

 

3.9.1.

Tipul sistemului WHR: WHR_no_ext, WHR_mech, WHR_elec

 

 

 

 

 

 

3.9.2.

Principiul de funcționare

 

 

 

 

 

 

3.9.3.

Descrierea sistemului

 

 

 

 

 

 

3.9.4.

Tipul evaporatorului (10)

 

 

 

 

 

 

3.9.5.

LEW în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (a)

 

 

 

 

 

 

3.9.6.

LmaxEW în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (a)

 

 

 

 

 

 

3.9.7.

Tipul turbinei

 

 

 

 

 

 

3.9.8.

LET în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (b)

 

 

 

 

 

 

3.9.9.

LmaxET în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (b)

 

 

 

 

 

 

3.9.10.

Tipul unității de expansiune

 

 

 

 

 

 

3.9.11.

LHE în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (i)

 

 

 

 

 

 

3.9.12.

LmaxHE în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (i)

 

 

 

 

 

 

3.9.13.

Tipul condensatorului

 

 

 

 

 

 

3.9.14.

LEC în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (ii)

 

 

 

 

 

 

3.9.15.

LmaxEC în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera(c) punctul (ii)

 

 

 

 

 

 

3.9.16.

LCE în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (i)

 

 

 

 

 

 

3.9.17.

LmaxCE în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (iii)

 

 

 

 

 

 

3.9.18.

Turația la care s-a măsurat energia mecanică a fost determinată pentru sisteme WHR_mech în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (f)”;

 

 

 

 

 

 

(74)

la partea 1 din apendicele 2 se adaugă următoarele note la tabel:

„(9)

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se indică separat valorile pentru fiecare tip de combustibil și fiecare mod de funcționare.

(10)

În cazul altor sisteme WHR, aceasta va reflecta tipul schimbătorului de căldură în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (d).”;

(75)

la apendicele 2, punctul 4 din apendicele la fișa de informații se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Combustibilul de încercare utilizat (*2)

(*2)  În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se indică separat valorile pentru fiecare tip de combustibil și fiecare mod de funcționare”;"

(76)

la apendicele 2, Apendicele la fișa de informații, în tabelul 1 se înlocuiește în ambele rânduri textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” cu următorul text: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(77)

la apendicele 2, Apendice la fișa de informații, punctul 6.1, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Turațiile de încercare a motorului pentru încercarea vizând determinarea emisiilor (executată pentru motoare cu dublă alimentare funcționând în modul de alimentare dublă) în conformitate cu anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49(1)”;

(78)

la apendicele 2, Apendice la fișa de informații, punctul 6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.2

Valorile declarate pentru încercarea vizând determinarea puterii (executată pentru motoare cu dublă alimentare funcționând în modul de alimentare dublă) în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 85 (*3)

(*3)  Regulamentul nr. 85 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme referitoare la omologarea motoarelor cu ardere internă sau a sistemelor electrice de transmisie destinate autovehiculelor din categoriile M și N în ceea ce privește măsurarea puterii nete și a puterii maxime timp de 30 de minute a sistemelor electrice de transmisie (JO L 323, 7.11.2014, p. 52).”;"

(79)

punctul 1 din apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Parametrii care definesc familia de motoare CO2

Familia de motoare CO2, astfel cum este determinată de producător, trebuie să respecte criteriile de apartenență definite în conformitate cu punctul 5.2.3 din anexa 4 la Regulamentul ONU nr. 49. O familie de motoare CO2 poate consta numai într-un singur motor.

În cazul unui motor cu dublă alimentare, familia de motoare CO2 îndeplinește, de asemenea, cerințele suplimentare de la punctul 3.1.1 din anexa 15 la Regulamentul ONU nr. 49.

În plus față de aceste criterii de apartenență, familia de motoare CO2, astfel cum este determinată de producător, trebuie să respecte și criteriile de apartenență enunțate la punctele 1.1-1.10.

În plus față de parametrii enumerați la punctele 1.1 - 1.10, producătorul poate introduce criterii suplimentare care permit definirea de familii de o amploare mai restrânsă. Acești parametri nu sunt neapărat parametri care influențează nivelul consumului de combustibil.”;

(80)

punctul 1. 5 de la apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:

„1.5

Sistem(e) de recuperare a căldurii reziduale”;

(81)

la apendicele 3 se introduc următoarele puncte:

„1.5.1.

Tipul sistemului (sistemelor) WHR [determinat(e) în conformitate cu punctul 2 din prezenta anexă]

1.5.2

Configurația sistemului WHR pentru încercări conform punctului 3.1.6 din prezenta anexă

1.5.3

Tipul turbinei sistemului (sistemelor) WHR

1.5.4.

Tipul evaporatorului sistemului (sistemelor) WHR

1.5.5.

Tipul unității de expansiune a sistemului (sistemelor) WHR

1.5.6.

Tipul condensatorului sistemului (sistemelor) WHR

1.5.7.

Tipul pompei sistemului (sistemelor) WHR

1.5.8.

LEW, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (a) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, este cel puțin egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.9.

LET, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (b) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel puțin egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.10.

LHE, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (i) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel puțin egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.11.

LEC, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (ii) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel mult egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.12.

LCE, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (iii) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel mult egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.13.

pcond, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (iv) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel puțin egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2

1.5.14.

Pcond, măsurată în conformitate cu punctul 3.1.6.2 litera (c) punctul (v) din prezenta anexă pentru toate celelalte motoare din aceeași familie CO2, trebuie să fie cel puțin egală cu cea măsurată la motorul prototip al familiei de motoare CO2”;

(82)

punctul 1.7.3 din apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:

„1.7.3.

Valorile cuplului care se încadrează într-un interval de toleranță în legătură cu referința descrisă la punctele 1.7.1 și 1.7.2 sunt considerate egale. Intervalul de toleranță este definit ca + 40 Nm sau + 4 % din cuplul motorului prototip al familiei de motoare CO2 la acea turație a motorului, reținându-se valoarea cea mai mare.”;

(83)

punctul 1.8.2 din apendicele 3, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(84)

la apendicele 3 se introduc următoarele puncte:

„1.10.

Variația GERWHTC

1.10.1.

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare a GERWHTC

(adică cea mai ridicată WHTC minus cea mai scăzută WHTC) din cadrul unei familii de motoare CO2 nu poate depăși 10%.”;

(85)

la apendicele 4, punctul 5.3 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

un motor nou fabricat, cu determinarea unui coeficient de evoluție după cum urmează:

A.

Consumul de combustibil se măsoară pe durata ciclului WHSC, efectuat în conformitate cu punctul 4 din prezentul apendice, prima dată pe motorul nou fabricat având un timp de rodaj de maximum 15 ore în conformitate cu punctul 5.1 din prezentul apendice și la o a doua încercare înainte de cele maximum 125 de ore menționate la punctul 5.2 din prezentul apendice pe primul motor supus încercării.

B.

Consumul specific de combustibil pe durata ciclului WHSC, SFCWHSC, trebuie determinat în conformitate cu punctul 5.3.3 din prezenta anexă pe baza valorilor măsurate conform literei A de la prezentul punct.

C.

Valorile pentru consumul specific de combustibil din celor două încercări se ajustează la o valoare corectată în conformitate cu punctele 7.2, 7.3 și 7.4 din prezentul apendice pentru combustibilul respectiv utilizat în fiecare din cele două încercări.

D.

Coeficientul de evoluție se calculează prin împărțirea consumului specific de combustibil corectat din a doua încercare la consumul specific de combustibil corectat din prima încercare. Coeficientul de evoluție poate avea o valoare subunitară.

E.

Pentru motoarele cu dublă alimentare nu se aplică dispozițiile de la subpunctul D de mai sus. În schimb, coeficientul de evoluție se calculează prin împărțirea valorii emisiilor specifice de CO2 determinate în a doua încercare la valoarea emisiilor specifice de CO2 determinate în prima încercare. Cele două valori ale emisiilor specifice de CO2 se determină în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.1 din prezentul apendice folosind cele două valori ale SFCWHSC,corr determinate în conformitate cu subpunctul C de mai sus. Coeficientul de evoluție poate avea o valoare subunitară.”;

(86)

în apendicele 4, punctele 5.4., 5.5. și 5.6. se înlocuiesc cu următorul text:

„5.4

Dacă se aplică dispozițiile de la punctul 5.3 litera (b) din prezentul apendice, motoarele următoare selectate pentru încercarea conformității proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil nu se supun procedurii de rodaj, dar consumul lor specific de combustibil pe durata ciclului WHSC sau emisiile specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC, în cazul motoarelor cu dublă alimentare, determinate pe motorul nou fabricat cu un timp de rodaj de maximum 15 ore, în conformitate cu punctul 5.1 din prezentul apendice, se multiplică cu coeficientul de evoluție.

5.5.

În cazul descris la punctul 5.4 din prezentul apendice, valorile pentru consumul specific de combustibil pe durata ciclului WHSC sau emisiile specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC, în cazul motoarelor cu dublă alimentare, care trebuie utilizate sunt următoarele:

(a)

pentru motorul utilizat la determinarea coeficientului de evoluție în conformitate cu punctul 5.3 litera (b) din prezentul apendice, valoarea din cea de-a doua încercare;

(b)

pentru alte motoare, valorile determinate pe motoarele nou fabricate având un timp de rodaj de maximum 15 ore în conformitate cu punctul 5.1 din prezentul apendice multiplicate cu coeficientul de evoluție determinat în conformitate cu punctul 5.3 litera (b) subpunctul C din prezentul apendice sau cu punctul 5.3 litera (b) subpunctul E din prezentul apendice în cazul motoarelor cu dublă alimentare.

5.6.

La cererea producătorului, în locul utilizării unei proceduri de rodaj în conformitate cu punctele 5.2 - 5.5 din prezentul apendice, poate fi utilizat un coeficient de evoluție generic cu valoarea de 0,99. În acest caz, consumul specific de combustibil pe durata încercării WHSC sau emisiile specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC, în cazul motoarelor cu dublă alimentare, determinate pe motorul nou fabricat având un timp de rodaj de maximum 15 ore în conformitate cu punctul 5.1 din prezentul apendice se multiplică cu coeficientul de evoluție generic de 0,99.”;

(87)

la punctul 5.7 din apendicele 4, textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49” în cele două ocurențe;

(88)

la apendicele 4 se introduce punctul următor:

„6.1

Cerințe speciale pentru motoarele cu dublă alimentare

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea țintă pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil se calculează pe baza celor două valori separate ale consumului specific corectat pe durata ciclului WHSC, SFCWHSC,corr, exprimat în g/kWh, determinate în conformitate cu punctul 5.3.3 pentru fiecare combustibil. Fiecare dintre cele două valori separate aferente fiecărui combustibil se multiplică cu factorul de emisii de CO2 aferent fiecărui combustibil, în conformitate cu tabelul 1 din prezentul apendice. Suma celor două valori rezultate ale emisiilor specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC reprezintă valoarea țintă aplicabilă pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil ale motoarelor cu dublă alimentare.

Tabelul 1

Factorii de emisii de CO2 pe tipuri de combustibil

Tip de combustibil / tip de motor

Tipul combustibilului de referință

Factor de emisii de CO2 [g CO2/g combustibil]

Motorină / CI

B7

3,13

GPL / PI

Combustibil GPL B

3,02

Gaz natural / PI

sau

Gaz natural / CI

G25 sau GR

2,73”

(89)

la apendicele 4, punctul 7.3 se înlocuiește cu următorul text:

„7.3.

Dacă în cursul încercării a fost utilizat combustibilul de referință în conformitate cu punctul 1.4 din prezentul apendice, dispozițiile speciale prevăzute la punctul 5.3.3.2 din prezentul apendice se aplică valorii determinate la punctul 7.1 din prezentul apendice pentru calculul valorii corectate, FCWHSC,corr.”;

(90)

la apendicele 4 se introduce punctul următor:

„7.3.a

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, dispozițiile speciale prevăzute la punctul 5.3.3.3 din prezenta anexă se aplică, în plus față de punctele 7.2 și 7.3, valorii determinate la punctul 7.1 din prezentul apendice pentru calculul valorii corectate, SFCWHSC,corr.”;

(91)

la apendicele 4, se introduc următoarele puncte:

„7.5.

Valoarea reală pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil se corectează cu consumul specific de combustibil pe durata ciclului WHSC, SFCWHSC,corr, determinat în conformitate cu punctele 7.2 and 7.3.

7.6.

Pentru motoare cu dublă alimentare nu se aplică dispozițiile de la punctul 7.5. În schimb, valoarea reală pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil este suma celor două valori rezultate ale emisiilor specifice de CO2 pe durata ciclului WHSC, determinate în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.1 din prezentul apendice folosind cele două valori ale SFCWHSC,corr determinate în conformitate cu punctul 7.4 din prezentul apendice.”;

(92)

la apendicele 4 punctul 8, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru motoarele care funcționează pe gaz și motoarele cu dublă alimentare, valorile limită pentru evaluarea conformității unui singur motor supus încercării sunt valorile țintă determinate în conformitate cu punctul 6 + 5 %.”;

(93)

la apendicele 4, punctul 9.1 se înlocuiește cu următorul text:

„9.1.

Rezultatele încercărilor de emisii pe durata ciclului WHSC, determinate în conformitate cu punctul 7.4 din prezentul apendice, trebuie să respecte valorile limită de mai jos pentru toți poluanții gazoși, cu excepția amoniacului; în caz contrar, încercarea este considerată nulă pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil:

(a)

valorile limită aplicabile sunt cele definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 595/2009

(b)

motoarele cu dublă alimentare trebuie să se încadreze în limitele aplicabile definite la punctul 5 din anexa XVIII la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.”;

(94)

la apendicele 4 punctul 9.3 literele (a) și (b), textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(95)

la apendicele 5, punctul 1 subpunctul (ii) textul „Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU Rev.06” se înlocuiește cu: „Regulamentul ONU nr. 49”;

(96)

la apendicele 6, punctele 1.4. și 1.4.1 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.4.

Marcajul de certificare include de asemenea, în vecinătatea dreptunghiului, «numărul de omologare de bază» specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip menționat în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683, precedat de două cifre care indică numărul secvențial atribuit la ultima modificare tehnică a prezentului regulament și de litera «E» care arată că omologarea a fost acordată pentru un motor.

Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.

1.4.1.

Exemple și dimensiuni ale marcajului de certificare (marcaj separat)

Image 7

Marcajul de certificare de mai sus fixat pe un motor arată că tipul în cauză a fost certificat în Polonia (e20), în conformitate cu prezentul regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Litera următoare arată că certificatul a fost acordat pentru un motor (E). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate motorului de către autoritatea de omologare ca număr de omologare de bază.”;

(97)

la apendicele 6, punctul 1.5.1. se înlocuiește cu următorul text:

„1.5.1.

Exemple ale marcajului de certificare (marcaj comun)

Image 8

Marcajul de certificare de mai sus fixat pe un motor arată că tipul în cauză a fost certificat în Polonia (e20), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 582/2011. Litera «D» indică Diesel, urmată de litera «E» pentru stadiul de reducere a emisiilor, urmată de cinci cifre (00005) care sunt cele alocate motorului de autoritatea de omologare ca număr de omologare de bază conform Regulamentului (UE) nr. 582/2011. Primele două caractere după bara oblică indică numărul secvențial atribuit celei mai recente modificări tehnice la prezentul regulament, urmate de litera «E» pentru motor, urmate de patru caractere alocate de către autoritatea de omologare în scopul certificării în conformitate cu prezentul regulament («numărul de omologare de bază» în temeiul prezentului regulament).”;

(98)

în apendicele 6, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1

Numărul de certificare al motoarelor cuprinde următoarele informații:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*E*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificarea

Regulamentul privind determinarea CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

E - motor

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00”;

(99)

la punctul 3 de la apendicele 7, tabelul 1 se înlocuiește cu următorul tabel:

Tabelul 1

Parametri de intrare «Engine/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Manufacturer

P200

token

[-]

 

Model

P201

token

[-]

 

CertificationNumber

P202

token

[-]

 

Date

P203

dateTime

[-]

Data și ora creării codului hash al componentei

AppVersion

P204

token

[-]

Numărul versiunii instrumentului de preprocesare al motorului

Displacement

P061

int

[cm3]

 

IdlingSpeed

P063

int

[1/min]

 

RatedSpeed

P249

int

[1/min]

 

RatedPower

P250

int

[W]

 

MaxEngineTorque

P259

int

[Nm]

 

WHRTypeMechanicalOutputICE

P335

boolean

[-]

 

WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain

P336

boolean

[-]

 

WHRTypeElectricalOutput

P337

boolean

[-]

 

WHRElectricalCFUrban

P338

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRElectricalCFRural

P339

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRElectricalCFMotorway

P340

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRElectricalBFColdHot

P341

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRElectricalCFRegPer

P342

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRMechanicalCFUrban

P343

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true

WHRMechanicalCFRural

P344

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true

WHRMechanicalCFMotorway

P345

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true

WHRMechanicalBFColdHot

P346

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true

WHRMechanicalCFRegPer

P347

dublu, 4

[-]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true”;

(100)

la punctul 3 din apendicele 7 se introduce tabelul următor:

Tabelul 1a

Parametri de intrare «Engine» per tip de combustibil

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

WHTCUrban

P109

dublu, 4

[-]

 

WHTCRural

P110

dublu, 4

[-]

 

WHTCMotorway

P111

dublu, 4

[-]

 

BFColdHot

P159

dublu, 4

[-]

 

CFRegPer

P192

dublu, 4

[-]

 

CFNCV

P260

dublu, 4

[-]

 

FuelType

P193

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Diesel CI», «Ethanol CI», «Petrol PI», «Ethanol PI», «LPG PI», «NG PI», «NG CI»”;

(101)

la punctul 3 din apendicele 7, tabelul 3 se înlocuiește cu următorul tabel:

Tabelul 3

Parametri de intrare «Engine/FuelMap» pentru fiecare punct al curbei în diagrama combustibilului

(Se impune o diagramă per tip de combustibil)

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

EngineSpeed

P072

dublu, 2

[1/min]

 

Cuplul

P073

dublu, 2

[Nm]

 

FuelConsumption

P074

dublu, 2

[g/h]

 

WHRElectricPower

P348

int

[W]

Necesar dacă «WHRTypeElectricalOutput» = true

WHRMechanicalPower

P349

int

[W]

Necesar dacă «WHRTypeMechanicalOutputDrivetrain» = true”;

(102)

la apendicele 8, la punctul 3.3 se introduce următoarea teză:

„Valorile FC extrapolate mai mici decât valoarea măsurată în sarcină maximă la turația respectivă a motorului se stabilesc la valoarea măsurată în sarcină maximă.”;

(103)

la apendicele 8 se introduce punctul următor:

„3.6.

Adăugarea puterii WHR = 0 în toate punctele menționate la punctele 3.4. și 3.5.”;

(104)

la apendicele 8 se introduc următoarele puncte:

„5.6.

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea calculată a unui factor de corecție poate fi mai mică decât 1.

5.7.

În pofida dispozițiilor de la punctul 5.6, dacă, în cazul motoarelor cu dublă alimentare, raportul dintre totalul valorilor specifice ale combustibilului și totalul valorilor specifice simulate ale ambilor combustibili este mai mic decât 1, valorile specifice ale consumului de combustibil se adaptează în consecință de către instrumentul de pre-procesare al motorului, astfel încât raportul menționat anterior să aibă valoarea 1.”.

(*1)  Regulamentul nr. 49 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – dispoziții uniforme privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante ale motoarelor cu aprindere prin compresie și ale motoarelor cu aprindere prin scânteie destinate utilizării pe vehicule (JO L 171, 24.6.2013, p. 1).”;

(*2)  În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se indică separat valorile pentru fiecare tip de combustibil și fiecare mod de funcționare”;

(*3)  Regulamentul nr. 85 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme referitoare la omologarea motoarelor cu ardere internă sau a sistemelor electrice de transmisie destinate autovehiculelor din categoriile M și N în ceea ce privește măsurarea puterii nete și a puterii maxime timp de 30 de minute a sistemelor electrice de transmisie (JO L 323, 7.11.2014, p. 52).”;”


ANEXA VI

Anexa VI se modifică după cum urmează:

(1)

la punctul 2 subpunctul 16, se adaugă următoarea teză:

„În unele cazuri, alunecarea permanentă în angrenaje cu raport fix de transmitere este intenționată, de pildă, pentru prevenirea vibrațiilor;”;

(2)

la punctul 2 subpunctul 17, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„ «ambreiaj de pornire» înseamnă un ambreiaj care adaptează turația dintre motor și roțile motrice la pornirea vehiculului.”

(3)

la punctul 2 subpunctul 20, se adaugă următoarea teză:

„În unele cazuri, alunecarea permanentă în angrenaje cu raport fix de transmitere este intenționată, de pildă, pentru prevenirea vibrațiilor;”;

(4)

la punctul 2, subpunctele 22 și 23 se înlocuiesc cu următorul text:

„(22)

«cazul S» înseamnă o transmisie cu comutare de putere automată (APT) cu dispunerea în serie a unui convertizor de cuplu și a pieselor mecanice conectate ale transmisiei;

(23)

«cazul P» înseamnă o ATP dispunerea în paralel a unui convertizor de cuplu și a pieselor mecanice conectate ale transmisiei (de exemplu, în instalații cu diviziune de putere)”;

(5)

la punctul 2, se adaugă următoarele puncte:

„(32)

«diferențial» înseamnă un dispozitiv care repartizează cuplul motor în două direcții, către doi arbori, de exemplu, roții stânga și roții dreapta, permițând acestor arbori să se rotească la viteze inegale. Funcția de repartizare a cuplului motor poate fi variată într-o direcție sau alta ori poate fi dezactivată prin frânarea unei roți sau prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului (dacă este cazul);

(33)

«cazul N» înseamnă o APT fără convertizor de cuplu.”;

(6)

la punctul 3.1 primul paragraf, formula se înlocuiește cu următoarea:

T l,in (n in ,T in ,gear) = T l,in,min_loss + f T × T in + f loss_corr × T in + T l,in,min_el + f el_corr × T in + f loss tcc × T in ”;

(7)

la punctul 3.1 al patrulea paragraf, după ultima formulă, se introduce următorul text:

„Factorul de corecție pentru pierderile de cuplu determinate de alunecare la ambreiajul de blocare al unui TC, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 16, sau la ambreiajul de la arborele de intrare, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 20, se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

(8)

la punctul 3.1, se introduc următoarele note explicative:

„floss_tcc

=

Factor de corecție pentru alunecare la ambreiajul unui convertizor de cuplu (sau la arborele de intrare)

ntcc

=

Diferența de turație [rpm] între amonte și aval de ambreiajul de blocare care alunecă al unui TC, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 16, sau de ambreiajul care alunecă de la arborele de intrare, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 20 (turația în aval de ambreiajul care alunecă este turația nin de la arborele de intrare al transmisiei”;

(9)

la punctul 3.1.2.2, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Măsurătorile se efectuează la aceleași puncte de turație și la aceeași temperatură a dispozitivului de încercare ± 3 K utilizate pentru încercare.”;

(10)

punctul 3.1.2.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.2.4.2.

Precondiționarea se efectuează fără cuplu aplicat pe arborele de ieșire.”;

(11)

la punctul 3.1.2.4.4 ultima teză, numărul „60” se înlocuiește cu „100”;

(12)

la punctul 3.1.2.5.5 al treilea paragraf, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

turația de intrare = minimum 60 % din turația maximă de intrare, dar nu mai mare de 80 % din aceasta,”;

(13)

punctul 3.1.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.3.1.

Mașina electrică și senzorul de cuplu trebuie montate în partea de intrare a transmisiei. Arborele (arborii) de ieșire trebuie să se rotească liber. În cazul unei transmisii cu diferențial integrat, de exemplu, pentru antrenarea axei față, se permite cuplarea reciprocă a arborilor de ieșire (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).”;

(14)

la punctul 3.1.3.5 a doua teză, trimiterea la «anexa VII» se înlocuiește cu «anexa IX»;

(15)

la punctul 3.1.4 prima teză, textul «ISO/TF» se înlocuiește cu «IATF»;

(16)

punctul 3.1.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.6.2.

Pierderea de cuplu trebuie măsurată pentru următoarele puncte de turație (turația arborelui de intrare): 600, 900, 1 200, 1 600, 2 000, 2 500, 3 000, 4 000 rpm și multipli de câte 10 ale acestor valori, până la turația maximă pe raport de transmisie, conform specificațiilor transmisiei, sau până la ultimul punct de turație înainte de turația maximă definită. Se permit măsurători suplimentare în puncte de turație intermediare.

Rampa de viteză (timpul necesar pentru schimbarea între două puncte de turație) nu trebuie să depășească 20 de secunde.”;

(17)

la punctul 3.1.6.3.3, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru fiecare punct de turație, este necesară o perioadă de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 3.1.2.5.”;

(18)

punctul 3.1.6.3.4 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.6.3.4.

După timpul de stabilizare, pierderea de cuplu trebuie să fie constantă în timp în punctul de turație la care este măsurată. Dacă se îndeplinește această condiție, semnalele de măsurare enumerate la punctul 3.1.5 se înregistrează timp de minimum 5 secunde și maximum 15 secunde. Dacă pierderea de cuplu nu este constantă în timp la turația măsurată, de exemplu, prin variația periodică intenționată a pierderilor de cuplu cauzate prin mijloace active sau pasive de control, producătorul folosește timpul necesar încercării pentru a obține un rezultat reproductibil și reprezentativ.”;

(19)

punctul 3.1.7.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.1.7.1.

Pentru fiecare măsurătoare, se calculează valorile mediilor aritmetice ale cuplului, turației și, dacă este cazul, ale tensiunii și intensității curentului. Durata măsurătorilor trebuie să fie de minimum 5 secunde și maximum 15 secunde. Dacă pierderea de cuplu nu este constantă în timp la turația măsurată, de exemplu, prin variația periodică intenționată a pierderilor de cuplu cauzate prin mijloace active sau pasive de control, producătorul folosește timpul necesar încercării pentru a obține un rezultat reproductibil și reprezentativ.”;

(20)

la punctul 3.1.7.3, prima formulă din primul alineat se înlocuiește cu următoarea:

„Tloss = T1,in(nin, Tin,gear)”;

(21)

la punctul 3.1.8, titlul figurii 1 se înlocuiește după cum urmează:

„Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 1”;

(22)

la punctul 3.1.8, titlul figurii 2 se înlocuiește după cum urmează:

„Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 1”;

(23)

la punctul 3.1.8 se adaugă următorul text:

„O configurație de încercare a unei transmisii cu diferențial integrat pentru antrenarea axei față este formată dintr-un dinamometru situat pe partea de intrare a transmisiei și din cel puțin un dinamometru amplasat pe partea (părțile) de ieșire ale transmisiei. Dispozitivele de măsurare a cuplului se instalează pe partea (părțile) de intrare și de ieșire ale transmisiei. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al transmisiei cu diferențial integrat trebuie cuplat cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).

Valorile factorului ipara pentru influența maximă a sarcinilor parazite pentru senzorul de cuplu specific sunt egale cu cele din cazurile descrise mai sus (A/B/C).

Figura 2A

Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 1 pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)

Image 9

Figura 2B

Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 1 pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)

Image 10

Producătorul poate adapta configurațiile de încercare A și B pe baza unui raționament tehnic adecvat și cu acordul autorității de omologare, de exemplu, pentru motive de natură practică legate de configurația de încercare. În cazul unei astfel de abateri, motivul și configurația alternativă se specifică cu claritate în raportul de încercare.

Se permite efectuarea încercării fără instalarea unor rulmenți separați în dispozitivul de încercare pe părțile de intrare/ieșire, dacă arborele de transmisie la care se măsoară cuplul este susținut în carcasa transmisiei de doi rulmenți care au capacitatea de a prelua forțele radiale și axiale cauzate de angrenaje.

Figura 2C

Exemple în care forțele din transmisie sunt izolate și nu sunt izolate de intrare:

Image 11
”;

(24)

la punctul 3.2 al treilea paragraf, formula se înlocuiește cu următoarea formulă:

T l,in (n in ,T in ,gear) = T l,in,min_loss + f Tlino × T in + T l,in,min_el + f el_corr × T in + f loss tcc × T in ”;

(25)

la punctul 3.2, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Factorul de corecție pentru pierderile de cuplu electric dependente de cuplu fel_corr , pierderile de cuplu la arborele de intrare al transmisiei produse de consumul de putere al transmisiei auxiliare electrice Tl,in,el și factorul de corecție pentru alunecare floss_tcc la ambreiajul de blocare al unui TC, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 16, sau la ambreiajul de la arborele de intrare, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 20, se calculează astfel cum este precizat la punctul 3.1.”;

(26)

la punctul 3.3.3.4 al doilea paragraf, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

turația de intrare = între minimum 60 % și maximum 80 % din turația maximă de intrare,”;

(27)

la punctul 3.3.4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Senzorii de cuplu trebuie instalați în părțile de intrare și de ieșire a transmisiei.”;

(28)

punctele 3.3.6.2 și 3.3.6.3 se înlocuiesc cu următorul text:

„3.3.6.2.

Intervalul de turație

Pierderea de cuplu trebuie măsurată pentru următoarele puncte de turație (turația arborelui de intrare): 600, 900, 1 200, 1 600, 2 000, 2 500, 3 000, 4 000 rpm și multipli de câte 10 ale acestor valori, până la turația maximă pe raport de transmisie, conform specificațiilor transmisiei, sau până la ultimul punct de turație înainte de turația maximă definită. Se permit măsurători suplimentare în puncte de turație intermediare.

Rampa de viteză (timpul necesar pentru schimbarea între două puncte de turație) nu trebuie să depășească 20 de secunde.

3.3.6.3.

Intervalul cuplului

Pentru fiecare punct de turație, pierderea de cuplu trebuie măsurată pentru următoarele cupluri de intrare: 0 (arbore de ieșire cu rotație liberă), 200, 400, 600, 900, 1 200, 1 600, 2 000, 2 500, 3 000, 3 500, 4 000, […] Nm până la cuplul maxim de intrare per raport conform specificațiilor transmisiei sau ultimul punct de cuplu înainte de cuplul maxim definit și/sau ultimul punct de cuplu înainte de cuplul de ieșire de 10 kNm. Se permit măsurători suplimentare ale cuplului în puncte intermediare. Dacă intervalul cuplurilor este prea mic, se impun puncte de cuplu adiționale, astfel încât să se facă determinări în minimum 5 puncte egal spațiate. Punctele intermediare de cuplu pot fi ajustate la cel mai apropiat multiplu de 50 Nm.

În cazul în care cuplul de ieșire depășește 10 kNm (pentru o transmisie teoretic fără pierderi) sau puterea de intrare depășește puterea de intrare maximă specificată, se aplică punctul 3.4.4.

Rampa de cuplu (timpul necesar pentru schimbarea între două puncte de cuplu) nu trebuie să depășească 15 secunde (180 de secunde pentru opțiunea 2).

Pentru a acoperi întregul interval de cupluri pentru o transmisie din diagrama definită mai sus, pot fi utilizați diferiți senzori de cuplu cu intervale de măsurare limitate pe partea de intrare/ieșire. Prin urmare, măsurarea poate fi împărțită în secțiuni utilizând același set de senzori de cuplu. Diagrama generală a pierderilor de cuplu este alcătuită din aceste secțiuni de măsurare.”;

(29)

punctul 3.3.6.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3.6.4.2.

Cuplul de intrare trebuie să fie modificat în conformitate cu punctele de cuplu definite mai sus, de la cuplul cel mai mic până la cel mai mare, care este acoperit de senzorii cuplului de curent pentru fiecare punct de turație. ”;

(30)

la punctul 3.3.6.4.3., prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Pentru fiecare punct de turație și punct de cuplu, este necesară o perioadă de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 3.3.3.”;

(31)

se introduce următorul punct:

„3.3.6.4.3.1.

După timpul de stabilizare, pierderea de cuplu trebuie să fie constantă în timp în punctul de turație la care este măsurată. Dacă se îndeplinește această condiție, semnalele de măsurare enumerate la punctul 3.3.7 se înregistrează timp de minimum 5 și maximum 15 secunde. Dacă pierderea de cuplu nu este constantă în timp la turația măsurată, de exemplu, prin variația periodică intenționată a pierderilor de cuplu cauzate prin mijloace active sau pasive de control, producătorul folosește timpul necesar încercării pentru a obține un rezultat reproductibil și reprezentativ.”;

(32)

punctul 3.3.8.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3.8.1.

Se calculează valorile mediilor aritmetice ale cuplului, turației și, dacă este cazul, tensiunii și intensității curentului timp de minimum 5 secunde și maximum 15 secunde pentru fiecare dintre cele două măsurători. Dacă pierderea de cuplu nu este constantă în timp la turația măsurată, de exemplu, prin variația periodică intenționată a pierderilor de cuplu cauzate prin mijloace active sau pasive de control, producătorul folosește timpul necesar încercării pentru a obține un rezultat reproductibil și reprezentativ.”;

(33)

la punctul 3.3.8.2 a doua teză, valoarea «0,5 %» se înlocuiește cu «1,0 %»;

(34)

punctul 3.3.8.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3.8.3.

Pierderile de cuplu mecanic și, dacă este cazul, consumul de energie electrică se calculează pentru fiecare dintre măsurători după cum urmează:

Formula

În cazul unei transmisii cu diferențial integrat și dinamometru la fiecare arbore de ieșire, pierderea totală de cuplu mecanic (Tloss) se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

Factorul de corecție floss_tcc pentru pierderile de cuplu determinate de alunecare la ambreiajul de blocare al unui TC sau la ambreiajul de la arborele de intrare, conform definițiilor de la subpunctele 16 și 20, se calculează conform descrierii de la punctul 3.1.

Este permisă scăderea, din pierderile de cuplu, a influențelor cauzate de configurarea dispozitivului de încercare (în conformitate cu punctul 3.1.2.2).”;

(35)

la punctul 3.3.9, titlul figurii 3 se înlocuiește după cum urmează:

„Exemplu de configurație de încercare A pentru opțiunea 3”;

(36)

la punctul 3.3.9, titlul figurii 4 se înlocuiește după cum urmează:

„Exemplu de configurație de încercare B pentru opțiunea 3”;

(37)

la punctul 3.3.9 se adaugă următorul text:

„O configurație de încercare a unei transmisii cu diferențial integrat pentru antrenarea axei față este formată dintr-un dinamometru situat pe partea de intrare a transmisiei și din cel puțin un dinamometru amplasat pe partea (părțile) de ieșire ale transmisiei. Dispozitivele de măsurare a cuplului se instalează pe partea (părțile) de intrare și de ieșire ale transmisiei. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al transmisiei cu diferențial integrat se cuplează cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).

Valorile factorului ipara pentru influența maximă a sarcinilor parazite pentru senzorul de cuplu specific sunt egale cu cele din cazurile descrise mai sus (A/B/C).

Figura 5

Exemplu de configurație de încercare A pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)

Image 12

Figura 6

Exemplu de configurație de încercare B pentru o transmisie cu diferențial integrat (de exemplu, pentru antrenarea axei față)

Image 13

În cazul în care sunt cuplate dinamometre la fiecare arbore de ieșire, incertitudinea totală a pierderii de cuplu (UT,loss ) se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

Producătorul poate adapta configurațiile de încercare A și B pe baza unui raționament tehnic adecvat și cu acordul autorității de omologare, de exemplu, pentru motive de natură practică legate de configurația de încercare. În cazul unei astfel de abateri, motivul și configurația alternativă se specifică cu claritate în raportul de încercare.

Se permite efectuarea încercării fără instalarea unor rulmenți separați în dispozitivul de încercare pe părțile de intrare/ieșire, dacă arborele de transmisie la care se măsoară cuplul este susținut în carcasa transmisiei de doi rulmenți care au capacitatea de a prelua forțele radiale și axiale determinate de angrenaje (a se vedea figura 2c de la punctul 3.1.8.).”;

(38)

la punctul 3.4, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru fiecare raport, se determină o diagramă a pierderilor de cuplu care acoperă turația de intrare definită și punctele de cuplu de intrare cu una dintre opțiunile de încercare specificate sau cu valorile standard ale pierderii de cuplu.”;

(39)

punctul 3.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„În cazurile în care cea mai mare turație de intrare supusă încercării a fost ultimul punct de turație sub turația maximă admisă definită a transmisiei, se aplică o extrapolare a pierderii de cuplu până la turația maximă cu regresie liniară pe baza ultimelor două puncte de turație măsurate.”;

(40)

la punctul 3.4.2, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazurile în care cel mai mare cuplu de intrare supus încercării a fost ultimul punct de cuplu sub cuplul maxim admis definit al transmisiei, se aplică o extrapolare a pierderii de cuplu până la cuplul maxim, cu regresie liniară, pe baza ultimelor două puncte de cuplu măsurate pentru punctul de turație corespunzător.”;

(41)

punctul 3.4.5 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.5.

Pentru turații mai mici decât turația minimă definită și treapta suplimentară de turație de intrare de 0 rpm, se copiază pierderile de cuplu raportate determinate pentru punctul minim de turație.”;

(42)

punctul 3.4.8 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.8.

În cazul în care măsurarea punctelor de turație nu este posibilă din punct de vedere tehnic (de exemplu, datorită frecvenței naturale), producătorul poate, cu acordul autorității de omologare, să calculeze pierderile de cuplu prin interpolare sau extrapolare (limitat la 1 punct de turație per raport).”

(43)

punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Procedura de încercare pentru convertizorul de cuplu (TC)

Caracteristicile convertizorului de cuplu care trebuie determinate ca date de intrare pentru simulator constau în T pum1000 (cuplul de referință la o turație de intrare de 1 000 rpm) și μ (raportul de cuplu al convertizorului de cuplu). Ambele depind de raportul de turație v [= turația de ieșire (turbină)/turația de intrare (pompă) pentru convertizorul de cuplu] al convertizorului de cuplu.

Pentru determinarea caracteristicilor TC, solicitantul unui certificat aplică următoarea metodă, indiferent de opțiunea aleasă pentru evaluarea pierderilor cuplului de transmisie.

Pentru a ține seama de cele două dispuneri posibile ale TC și de componentele transmisiei mecanice, se aplică următoarea diferențiere între cazurile S și P:

Cazul S

:

TC și componentele transmisiei mecanice în dispunere în serie

Cazul P

:

TC și componentele transmisiei mecanice în dispunere în paralel (instalare cu divizarea puterii)

Pentru cazul S, caracteristicile TC pot fi evaluate fie separat de transmisia mecanică, fie în combinație cu transmisia mecanică. Pentru cazul P, evaluarea caracteristicilor TC este posibilă numai în combinație cu transmisia mecanică. Cu toate acestea, în acest caz și pentru angrenajele hidromecanice care fac obiectul măsurării, întreaga dispunere, convertizorul de cuplu și transmisia mecanică sunt considerate un TC cu curbe caracteristice similare cu un convertizor individual de cuplu. În cazul măsurătorilor realizate cu o transmisie mecanică, raportul de turație v și toate valorile și limitele corespunzătoare incrementelor turației se ajustează ținând cont de raportul de transmisie mecanică.

Pentru determinarea caracteristicilor convertizorului de cuplu se pot aplica două opțiuni de măsurare:

(i)

opțiunea A: măsurare la turație de intrare constantă;

(ii)

opțiunea B: măsurare la cuplu de intrare constant conform SAE J643.

Producătorul poate alege opțiunea A sau B pentru dispunere în cazul S și în cazul P.

Ca dată de intrare pentru simulator, se măsoară raportul de cuplu μ și cuplul de referință Tpum ale convertizorului de cuplu pentru un interval de v ≤ 0,95 (= modul de propulsie al vehiculului).

În cazul utilizării valorilor standard, datele referitoare la caracteristicile convertizorului de cuplu furnizate simulatorului acoperă numai domeniul v ≤ 0,95 (sau raportul de turație reglat). Simulatorul adaugă automat valorile generice pentru condițiile de rulare inerțială.”;

(44)

la punctul 4.1.6, textul «ISO/TS» se înlocuiește cu «IATF»;

(45)

la punctul 4.1.7.2.5, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru fiecare punct, este necesar un timp de stabilizare de minimum 3 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 4.1.2.”;

(46)

punctul 4.1.7.2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„4.1.7.2.6.

Pentru fiecare punct, semnalele specificate la punctul 4.1.8 se înregistrează pentru punctul de încercare timp de minimum 3 și maximum 15 secunde.”;

(47)

la punctul 4.2.7.2.5, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru fiecare punct, este necesar un timp de stabilizare de minimum 5 secunde în limitele de temperatură definite la punctul 4.2.2.”;

(48)

punctul 4.2.7.2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.7.2.6.

Pentru fiecare punct, valorile specificate la punctul 4.2.8 se înregistrează pentru punctul de încercare timp de minimum 5 și maximum 15 secunde.”;

(49)

la punctul 5, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Procedura de încercare pentru alte componente de transfer al cuplului (OTTC)”;

(50)

la punctul 5.1, al treilea rând din tabelul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„C.

Frâna încetinitoare la ieșirea transmisiei sau frâna încetinitoare la intrarea axei motrice

Transmisia Turația arborelui de ieșire sau turația arborelui de intrare al axei motrice

nretarder = ntransm.output × istep-up ”;

(51)

punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.   Procedura de încercare pentru componente suplimentare ale sistemului de transmisie (ADC) / componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie (de exemplu, angrenaj unghiular)

6.1.

Metode de determinare a pierderilor de cuplu ale unei componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie

Pierderile de cuplu ale unei componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie se măsoară pe baza unuia dintre cazurile următoare:

6.1.1.

Cazul A: Măsurare pe o componentă separată cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie

Pentru măsurarea pierderilor de cuplu la o componentă cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie, se aplică cele trei opțiuni definite pentru determinarea pierderilor în transmisii:

Opțiunea 1

:

pierderi măsurate independente de cuplu și pierderi calculate dependente de cuplu (opțiunea 1 de încercare a transmisiei)

Opțiunea 2

:

pierderi măsurate independente de cuplu și pierderi măsurate dependente de cuplu la sarcină maximă (opțiunea 2 de încercare a transmisiei)

Opțiunea 3

:

măsurare în puncte de sarcină maximă (opțiunea 3 de încercare a transmisiei)

Măsurarea, validarea și calculul incertitudinii pierderilor de cuplu ale unei componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie trebuie să respecte procedura descrisă pentru opțiunea de încercare a transmisiei aferente de la punctul 3, cu diferențe privind următoarele condiții:

Măsurătorile se realizează la 200 rpm și la 400 rpm (la arborele de intrare a componentei cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie) și pentru următoarele puncte de turație: 600, 900, 1 200, 1 600, 2 000, 2 500, 3 000, 4 000 rpm și multipli de câte 10 ale acestor valori, până la turația maximă, conform specificațiilor componentei cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie, sau până la ultimul punct de turație înainte de turația maximă definită. Se permit măsurători suplimentare în puncte de turație intermediare.

6.1.1.1.

Intervalul de turații aplicabil:

6.1.2.

Cazul B: Măsurători individuale asupra unei componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie conectată la o transmisie

Dacă este supusă încercării o componentă cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie în combinație cu o transmisie, încercarea trebuie să urmeze una dintre opțiunile definite pentru încercarea transmisiei:

Opțiunea 1

:

pierderi măsurate independente de cuplu și pierderi calculate dependente de cuplu (opțiunea 1 de testare a transmisiei)

Opțiunea 2

:

pierderi măsurate independente de cuplu și pierderi măsurate dependente de cuplu la sarcină maximă (opțiunea 2 de încercare a transmisiei)

Opțiunea 3

:

măsurare în puncte de sarcină maximă (opțiunea 3 de încercare a transmisiei)

6.1.2.1.

Producătorul poate separa pierderile aferente unei componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie de pierderile totale de transmisie efectuând încercările în ordinea descrisă mai jos:

(1)

Pierderea de cuplu pentru transmisia completă, inclusiv componenta cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie, trebuie măsurată astfel cum este definită pentru opțiunea aplicabilă de încercare a transmisiei

= Tl,in,withad

(2)

Componenta cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie și piesele conexe se înlocuiesc cu piesele necesare pentru varianta de transmisie echivalentă fără componenta cu un singur raport de transmisie. Se repetă măsurătoarea de la subpunctul 1.

= Tl,in,withoutad

(3)

Pierderea de cuplu pentru componenta cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie se determină prin calcularea diferențelor dintre cele două seturi de date de încercare

= Tl,in,adsys = max(0, Tl,in,withad – Tl,in,withoutad)

6.2.

Completarea fișierelor de intrare pentru simulator

6.2.1.

Pierderile de cuplu la turații mai mici decât turația minimă definită mai sus și, în plus, la o turație de intrare de 0 rpm, se stabilesc ca fiind egale cu pierderea de cuplu la turația minimă.

6.2.2.

În cazurile în care cea mai mare turație de intrare a componentei cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie supusă încercării a fost ultimul punct de turație sub turația maximă admisă a respectivei componente, se aplică o extrapolare a pierderii de cuplu până la turația maximă cu o regresie liniară bazată pe ultimele două puncte de turație măsurate.

6.2.3.

Pentru a calcula datele pierderilor de cuplu pentru arborele de intrare al transmisiei cu care este combinată componenta cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie, se utilizează interpolarea liniară și extrapolarea.”;

(52)

la punctul 7.1, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte dispozițiile privind conformitatea producției prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.”;

(53)

punctul 8.1.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„8.1.2.2.1.

În cazul în care, la încercarea de certificare, se utilizează opțiunea 1, pierderile independente de cuplu pentru cele două turații specificate la punctul 8.1.2.2.2 subpunctul 3 se măsoară și se utilizează la calcularea pierderilor de cuplu la cele trei puncte de cuplu definite la punctul 8.1.2.2.2 subpunctul 2.

În cazul în care, la încercarea de certificare, se utilizează opțiunea 2, se măsoară pierderile independente de cuplu pentru cele două turații specificate la punctul 8.1.2.2.2 subpunctul 3. Pierderile dependente de cuplu la cuplul maxim se măsoară la aceleași două turații. Pierderile de cuplu la cele trei puncte de cuplu definite la punctul 8.1.2.2.2 subpunctul 2 trebuie interpolate astfel cum este descris în procedura de certificare.

În cazul în care, la încercarea de certificare, se utilizează opțiunea 3, se măsoară pierderile de cuplu pentru cele 18 puncte de operare definite la punctul 8.1.2.2.2.”;

(54)

la punctul 8.1.2.2.2, subpunctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2)

Intervalul cuplului:

În cazul în care, la încercarea de certificare, a fost utilizată opțiunea 1 sau 2, trebuie utilizate următoarele 3 puncte de cuplu: 0,6 × max(Tin,rep(inputspeed, gear)), 0,8 × max(Tin,rep(inputspeed, gear)) și max(Tin,rep(inputspeed, gear)), unde max(Tin,rep(inputspeed, gear)) este cea mai mare valoare a cuplului de intrare raportată la certificare pentru combinația de turație de intrare și raport de transmisie în cauză.

În cazul în care, la încercarea de certificare, a fost utilizată opțiunea 3, trebuie utilizate cele mai mari 3 puncte de cuplu măsurate în cadrul încercării de certificare pentru combinația de turație de intrare și raport de transmisie în cauză.”;

(55)

punctul 8.1.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„8.1.2.3

Pentru fiecare dintre cele 18 puncte de operare, eficiența transmisiei se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

unde:

ηi

=

eficiența fiecărui punct de operare de la 1 la 18

T in,set

=

valoarea setată a cuplului de intrare [Nm]

T loss,rep

=

pierderea de cuplu raportată (după corectarea incertitudinii) [Nm]”;

(56)

la punctul 8.1.3 se adaugă următorul text:

„Eficiența transmisiei omologate ηA,TA se calculează ca medie aritmetică a valorilor eficienței determinate în cele 18 puncte de operare conform cerințelor de la punctul 8.1.2.2.2 și calculate cu ajutorul formulelor de la punctele 8.1.2.3 and 8.1.2.4.”;

(57)

la partea 1 din apendicele 2, textul introductiv de la punctul 1.18 se înlocuiește cu următorul text:

„Rapoartele de transmisie [-] și cuplul maxim de intrare [Nm], puterea maximă de intrare (kW) și turația maximă de intrare [rpm] pentru versiunea cu valorile nominale cele mai mari pe membru al familiei (în cazul în care același membru al familiei este vândut sub mai multe denumiri comerciale.”;

(58)

la partea 1 din apendicele 2 se introduce punctul următor:

„1.19.

Alunecare în ambreiajul de blocare al TC în angrenaje cu raport fix de transmisie (da/nu)

Dacă da, se declară alunecare permanentă în ambreiajul de blocare al TC sau în ambreiajul de pe partea de intrare în diagrame separate pentru fiecare treaptă de viteză, în funcție de punctele de turație/cuplul de intrare măsurate; a se vedea mai jos exemplul pentru treapta întâi:

Alunecare TC [rpm] treapta 1

Cuplu de intrare de referință

(Nm)

Turație de intrare de referință (rpm)

600

900

1 200

1 600

2 000

2 500

0

20

50

60

60

60

60

200

30

40

10

10

10

10

400

30

40

20

20

20

20

600

30

40

20

20

20

20

900

30

40

20

20

20

20

1 200

30

40

20

20

20

20”;

(59)

la punctul 1.4 din apendicele 7, primul alineat se înlocuiește cu următorul text:

„Marcajul de certificare trebuie să includă, de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de omologare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip definit în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de două cifre care indică numărul secvențial atribuit ultimei modificări tehnice aduse prezentului regulament și de un caracter alfabetic care indică piesa pentru care a fost acordat certificatul.”;

(60)

la apendicele 7 punctul 1.4 al doilea paragraf, numărul „00” se înlocuiește cu „02”;

(61)

la apendicele 7, punctul 1.5 se înlocuiește cu următorul text:

„1.5

Exemplu de marcă de certificare

Image 14

Marca de certificare de mai sus aplicată pe o transmisie, pe un convertizor de cuplu (TC), pe o altă componentă de transfer al cuplului (OTTC) sau pe o componentă suplimentară a sistemului de transmisie (ADC) arată că tipul în cauză a fost certificat în Polonia (e20) în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea cifră indică faptul că certificarea a fost acordată pentru o transmisie (T). Ultimele cinci caractere (00005) sunt cele alocate transmisiei de către autoritatea de omologare ca număr de omologare de bază.”;

(62)

la apendicele 7, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1

Numărul de certificare pentru transmisii, convertizoare de cuplu, alte componente de transfer al cuplului și componente suplimentare ale sistemului de transmisie cuprinde următoarele elemente:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*X*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificatul

Regulamentul privind determinarea CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

A se vedea tabelul 1 din prezentul apendice

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00”;

(63)

la apendicele 8 se adaugă următorul text:

„În cazul transmisiilor cu diferențial integrat, diferențialul integrat trebuie tratat ca o transmisie în unghi. Așadar, expresiile pentru Tadd0 , Tadd1000 și fTadd de mai sus se folosesc pentru calculul T l,in .”;

(64)

Apendicele 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele 10

Valorile standard ale pierderii de cuplu - alte componente de transfer al cuplului

Valorile standard ale pierderii de cuplu pentru alte componente de transfer al cuplului

Pentru frânele încetinitoare hidrodinamice primare (ulei sau apă) cu funcție de demaraj inclusă, cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

Pentru alte frâne încetinitoare hidrodinamice (ulei sau apă), cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

Pentru frânele încetinitoare magnetice (ulei sau apă), cuplul de rezistență al frânei încetinitoare se calculează cu ajutorul formulei:

Formula

unde:

Tretarder

=

pierderea de frânare a frânei încetinitoare [Nm]

nretarder

=

Turația rotorului frânei încetinitoare [rpm] (a se vedea punctul 5.1 din prezenta anexă)

istep-up

=

raportul de demultiplicare = turația rotorului frânei încetinitoare / turația componentei de acționare (a se vedea punctul 5.1 din prezenta anexă)”;

(65)

la apendicele 11, titlul se înlocuiește cu următorul text:

Valorile standard ale pierderii de cuplu - transmisii în unghi sau componente cu un singur raport de transmisie din cadrul sistemului de transmisie ”;

(66)

la apendicele 11, teza introductivă din primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În concordanță cu valorile standard de pierdere de cuplu pentru combinația unui sistem de transmisie cu transmisie în unghi din apendicele 8, pierderile standard de cuplu ale unei transmisii în unghi sau ale unei componente a transmisiei cu un unic raport de transmisie fără sistem de transmisie se calculează astfel:”;

(67)

la tabelul 1 din apendicele 12, textul din coloana a cincea rândul al șaptelea se înlocuiește cu următorul text:

„Valori permise(1): «SMT», «AMT», «APT-S», «APT-P.», «APT-N», «IHPC Type 1» ”;

(68)

la apendicele 12 tabelul 1, se introduc următoarele rânduri:

„DifferentialIncluded

P353

boolean

[-]

 

AxlegearRatio

P150

dublu, 3

[-]

Opțional, necesar doar dacă «DifferentialIncluded» este «true».”;

(69)

la tabelul 2 din apendicele 12, în coloana a cincea rândul al treilea, se introduce următoarea descriere:

„În cazul unei transmisii cu diferențial integrat, se indică doar raportul de transmisie al acesteia, fără a ține cont de raportul de transmisie al axei”;

(70)

la apendicele 12, titlul tabelului 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Parametrii de intrare «ADC/General» (necesari numai dacă se aplică componentei)”;

(71)

la apendicele 12, titlul tabelului 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Parametrii de intrare «Angledrive/LossMap» pentru fiecare punct al curbei din diagrama pierderilor (necesari numai dacă se aplică componentei)”.


ANEXA VII

Anexa VII se modifică după cum urmează:

(1)

la punctul 2 subpunctul (2), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„De regulă, primul mecanism de reducție este un angrenaj conic, iar al doilea este un angrenaj cu dinți drepți (sau un angrenaj elicoidal) cu excentricitate verticală, în vecinătatea roților.”;

(2)

la punctul 3, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Diferențialul și toți rulmenții trebuie să fie noi pentru verificarea pierderilor la nivelul axei, iar rulmenții din ansamblul roții pot fi rodați și se pot folosi pentru mai multe măsurători.”;

(3)

la punctul 4.1.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul încercării unor variante diferite de rapoarte ale axelor utilizând un singur carter de axă, uleiul trebuie înlocuit la fiecare nouă măsurare asupra întregului sistem al axei.”;

(4)

la punctul 4.2.3 primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul configuraților de tip A cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, capătul liber al axei trebuie cuplat cu arborele de ieșire la celălalt capăt, în partea de ieșire (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).”;

(5)

la punctul 4.2.3 al treilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În figura 1 este prezentat un exemplu al unei configurații de încercare de tip A cu două dinamometre.”;

(6)

la punctul 4.3.1 prima teză, textul «ISO/TS» se înlocuiește cu «IATF»;

(7)

la punctul 4.3.2 litera (v) se adaugă următorul text:

„[°C] (opțional)”;

(8)

punctul 4.3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.3

Intervalul cuplurilor:

Plaja diagramei pierderilor de cuplu care urmează a fi măsurată este limitată:

la un cuplu de ieșire de 10 kNm pentru camioane și autobuze grele sau de 2 kNm pentru camioane medii

sau la un cuplu de ieșire de 5 kNm pentru camioane și autobuze grele sau de 1 kNm pentru camioane medii

sau la puterea maximă a motorului admisă de producător pentru o axă anume sau, în cazul axelor motoare multiple, în funcție de distribuția puterii nominale.”;

(9)

punctul 4.3.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.3.2

Incrementele cuplului de ieșire la care se efectuează măsurări pentru camioane și autobuze grele:

250 Nm < Tout < 1 000 Nm: incremente de 250 Nm

1 000 Nm ≤ Tout ≤ 2 000 Nm: incremente de 500 Nm

2 000 Nm ≤ Tout ≤ 10 000 Nm: incremente de 1 000 Nm

Tout > 10 000 Nm: incremente de 2 000 Nm

Incrementele cuplului de ieșire la care se efectuează măsurări pentru camioane medii:

50 Nm < Tout < 200 Nm: incremente de 50 Nm

200 Nm ≤ Tout ≤ 400 Nm: incremente de 100 Nm

400 Nm ≤ Tout ≤ 2 000 Nm: incremente de 200 Nm

Tout > 2 000 Nm: incremente de 400 Nm”;

(10)

la punctul 4.3.4.2, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Viteza maximă a roților este măsurată ținând seama de cel mai mic diametru aplicabil al pneului la o viteză a vehiculului de 90 km/h pentru camioane medii și grele și de 110 km/h pentru autobuze grele.”;

(11)

punctul 4.3.5 se înlocuiește cu următorul text:

„4.3.5

Incrementele vitezei roții la care se efectuează măsurări

Intervalul incrementelor vitezei roții pentru încercare este egal cu 50 rpm pentru camioane și autobuze grele și cu 100 rpm pentru camioane medii. Se permit măsurători la trepte de turație intermediare.”;

(12)

la punctul 4.4.1, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„La fiecare increment de viteză, pierderea de cuplu este măsurată pentru fiecare increment al cuplului de ieșire în mod crescător, începând cu valoarea cea mai mică a cuplului, până la incrementul maxim, iar apoi în mod descrescător, până la valoarea minimă.”;

(13)

punctul 4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.2

Durata măsurărilor

Durata măsurărilor pentru fiecare punct al graficului este cuprinsă între minimum 5 și maximum 20 de secunde.”;

(14)

la punctul 4.4.6 al doilea paragraf, prima formulă se elimină;

(15)

la punctul 4.4.6 al doilea paragraf, la nota explicativă pentru „ΔK”, textul „ΔK =15K” se înlocuiește cu „ΔK = 15”;

(16)

punctul 4.4.7 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.7

Evaluarea incertitudinii totale a pierderii de cuplu

În cazul în care incertitudinile calculate, UT,in/out , se situează sub limitele precizate mai jos, pierderea de cuplu notificată, Tloss,rep , este considerată a fi egală cu pierderea de cuplu măsurată, Tloss .

UT,in : 7,5 Nm sau 0,25 % din cuplul măsurat, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori

Pentru configurații de încercare cu un dinamometru în partea de ieșire:

UT,out : 15 Nm sau 0,25 % din cuplul măsurat, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori

Pentru configurații de încercare cu două dinamometre în partea de ieșire:

UT,out : 7,5 Nm sau 0,25 % din cuplul măsurat, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori

În cazul unor incertitudini calculate având valori mai mari, partea incertitudinii calculate care depășește limitele precizate mai sus se introduce la Tloss pentru pierderea de cuplu notificată Tloss,rep , după cum urmează:

Dacă sunt depășite limitele UT,in :

Tloss,rep = Tloss + ΔUTin

ΔUT,in = MIN((UT,in – 0,25 % × Tc) or (UT,in – 7,5 Nm))

Dacă sunt depășite limitele UT,out :

Tloss,rep = Tloss + ΔUT,out / igear

Pentru configurații de încercare cu un dinamometru în partea de ieșire:

ΔUT,out = MIN((UT,out – 0,25 % × Tc) or (UT,out – 15 Nm))

Pentru configurații de încercare cu două dinamometre în partea de ieșire:

Formula

ΔUT,out_1 = MIN((UT,out_1 – 0,25 % × Tc) or (UT,out_1 – 7,5 Nm))

ΔUT,out_2 = MIN((UT,out_1 – 0,25 % × Tc) or (UT,out_1 – 7,5 Nm))

unde:

UT,in/out

=

Incertitudinea măsurării pierderii de cuplu de intrare/ieșire separat pentru cuplul de intrare și ieșire; [Nm]

igear

=

raportul de transmisie al axei [-]

ΔUT

=

Partea incertitudinii calculate care depășește limitele specificate”;

(17)

punctul 4.4.8.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.8.2

Pentru valori ale intervalului cuplului de ieșire mai mici decât punctul din rețea cu cea mai mică valoare măsurată, conform definiției de la punctul 4.3.3.2, se aplică valorile pierderii de cuplu ale punctului din rețea cu cea mai mică valoare măsurată.”;

(18)

la punctul 5.1, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.”;

(19)

la punctul 6.2.2 subpunctul (iii), se adaugă următoarea teză:

„Dacă punctul selectat este în mijlocul intervalului dintre două puncte aprobate, se folosește punctul cu valoarea cea mai mare.”;

(20)

la punctul 6.2.5, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Această determinare poate fi realizată înainte sau după procedura de rodaj în conformitate cu punctul 3.1. sau prin extrapolarea tuturor valorilor diagramei cuplului, pentru fiecare increment de viteză, descrescător până la valoarea de 0 Nm. Extrapolarea trebuie să fie liniară sau polinomială de gradul doi, în funcție de cea mai mică deviere standard.”;

(21)

la punctul 6.3.1 se adaugă următorul text:

„În cazul unei axe cu portal unic cu lungimi diferite ale celor doi arbori de ieșire, se permite o configurație de încercare cu două mașini electrice și doi senzori de cuplu la fiecare ieșire. În această situație, ambii arbori de ieșire sunt antrenați sincron în direcția de deplasare spre înainte. Cuplul de rezistență (prin frecare) final este reprezentat de suma ambelor cupluri de ieșire.”;

(22)

la punctul 6.4.1, tabelul 2 se înlocuiește cu următorul text:

Tabelul 2

Linia de axe

Toleranțe pentru axe măsurate în încercarea privind conformitatea producției (CoP), după efectuarea rodajului

Comparație cu Td0

Toleranțe pentru axe măsurate în încercarea privind CoP, fără efectuarea rodajului

Comparație cu Td0

pentru

i

toleranța Td0_intrare [Nm]

pentru

i

toleranța Td0_intrare [Nm]

pentru

i

toleranța Td0_intrare [Nm]

pentru

i

toleranța Td0_intrare [Nm]

SR

≤ 3

10

> 3

9

> 3

16

> 3

15

SRT

≤ 3

11

> 3

10

> 3

18

> 3

16

SP

≤ 6

11

> 6

10

> 6

18

> 6

16

HR

≤ 7

15

> 7

12

> 7

25

> 7

20

HRT

≤ 7

16

> 7

13

> 7

27

> 7

21

i = raportul de transmisie”;

(23)

la apendicele 2 partea 1, punctul 1.3 se înlocuiește cu următorul text:

„1.3

Carterul axei (desen)”;

(24)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.5 se înlocuiește cu următorul text:

„1.5

Volumul de ulei; [cm3]”;

(25)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.6 se înlocuiește cu următorul text:

„1.6

Nivelul uleiului; [mm]”;

(26)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.8 se înlocuiește cu următorul text:

„1.8

Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen)”;

(27)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.9 se înlocuiește cu următorul text:

„1.9

Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze); [mm]”;

(28)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10 se înlocuiește cu următorul text:

„1.10

Ansamblul roții (desen)”;

(29)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10.1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.10.1

Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen)”;

(30)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.10.2 se înlocuiește cu următorul text:

„1.10.2

Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze); [mm]”;

(31)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.11 se înlocuiește cu următorul text:

„1.11

Numărul de angrenaje planetare/cu dinți drepți în ansamblul diferențialului”;

(32)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.12 se înlocuiește cu următorul text:

„1.12

Lățimea minimă a angrenajelor planetare/cu dinți drepți în ansamblul diferențialului; [mm]”;

(33)

Apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele 3

Calculul pierderii de cuplu standard

Pierderile de cuplu standard pentru axe sunt indicate în tabelul 1. Valorile standard din tabel reprezintă suma dintre o valoare constantă generică a randamentului, care acoperă pierderile cauzate de sarcină, și o valoare a pierderii de bază, generice de cuplu prin rezistență, care acoperă pierderile prin rezistență la sarcini reduse.

Pentru axele în tandem, calculul se efectuează cu ajutorul unui randament combinat pentru o axă care include un diferențial (SRT, HRT) plus axa simplă (SR, HR).

Tabelul 1

Randamentul generic și pierderea de cuplu prin rezistență

Funcție de bază

Randament generic

η

Cuplul de rezistență

(partea roții)

Td0 = T0 + T1 × igear

Axa cu reducție simplă (SR)

0,98

T0 = 70 Nm

T1 = 20 Nm

Axă în tandem cu reducție simplă (SRT) / Axă cu portal simplă (SP)

0,96

T0 = 80 Nm

T1 = 20 Nm

Axă cu reducție în butuc (HR)

0,97

T0 = 70 Nm

T1 = 20 Nm

Axă în tandem cu reducție în butuc (HRT) /

0,95

T0 = 90 Nm

T1 = 20 Nm

Tehnologiile tuturor celorlalte axe

0,90

T0 = 150 Nm

T1 = 50 Nm

Cuplul de rezistență de bază (în partea roții), Td0 , este calculat cu formula:

Td0 = T0 + T1 × igear

folosind valorile din tabelul 1.

Pierderea de cuplu standard în partea de intrare a axei, Tloss,std , este calculată cu formula

Formula

unde:

Tloss,std

=

pierderea de cuplu standard în partea de intrare [Nm]

Td0

=

cuplul de rezistență de bază pe tot intervalul de viteză [Nm]

igear

=

raportul de transmisie al axei [-]

η

=

randamentul generic pentru pierderile în funcție de sarcină [-]

Tout

=

cuplul de ieșire [Nm]

Pierderea de cuplu corespunzătoare (la partea de intrare) a axei se calculează cu ecuația

Formula

unde:

Tin

=

cuplul de intrare [Nm]”;

(34)

la punctul 3.1 din apendicele 4, litera (o) se înlocuiește cu următorul text:

„(o)

Tipul de rulmenți (diametru interior, diametru exterior și lățime) în pozițiile corespunzătoare (dacă sunt montați), în marja de ± 1 mm față de cota din desen:”;

(35)

la punctul 3.1 din apendicele 4 se adaugă următorul text:

„(p)

Tipul de etanșare”;

(36)

la apendicele 5, punctul 1.4 se înlocuiește cu următorul text:

„Marcajul de certificare include de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip prevăzut în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de cele două cifre care indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică a prezentului regulament și de litera «L» care indică faptul că certificatul a fost acordat pentru o axă.

Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.”;

(37)

la apendicele 5, punctul 1.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.4.1

Exemple și dimensiuni ale mărcii de certificare

Image 15

Marca de certificare de mai sus fixată pe o axă indică faptul că tipul în cauză a fost omologat în Polonia (e20), în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea literă indică faptul că certificatul a fost acordat pentru o axă (L). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate de autoritatea de omologare de tip pentru axă ca număr de certificare de bază.”;

(38)

la apendicele 5, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„2.1

Numărul de certificare pentru axe include următoarele informații:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*L*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificatul

Regulamentul privind determinarea CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

L = axă

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00”.


ANEXA VIII

Anexa VIII se modifică după cum urmează:

(1)

punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

Introducere

Prezenta anexă stabilește procedurile de încercare pentru determinarea datelor privind rezistența aerului.”;

(2)

la primul paragraf de la punctul 3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Valoarea Cd·Adeclared este valoarea de intrare pentru simulator și valoarea de referință pentru încercarea privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil.”;

(3)

punctul 3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3

Instalarea pe vehicul

3.3.1.

Cerințe generale privind instalarea

3.3.1.1.

Vehiculul supus încercării trebuie să reprezinte vehiculul care urmează să fie introdus pe piață, astfel cum este prevăzut în cerințele privind omologarea de tip a vehiculului în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/858. Echipamentul necesar pentru efectuarea încercării la viteză constantă (de exemplu, înălțimea globală a vehiculului, inclusiv anemometrul) nu face obiectul acestei prevederi.

3.3.1.2.

Vehiculul trebuie să fie echipat cu pneuri care îndeplinesc următoarele criterii:

la momentul efectuării încercării este valabilă cea mai bună sau a doua cea mai bună etichetă pentru eficiența consumului de combustibil;

adâncimea maximă a canelurii este de 10 mm la toate pneurile cu care este echipat vehiculul complet, inclusiv remorca (dacă este cazul);

pneurile sunt umflate la o presiune cu o marjă de toleranță de ± 20 kPa față de presiunea marcată pe flancul acestora, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul ONU nr. 54. (*1).

3.3.1.3.

Alinierea axelor trebuie să respecte specificațiile producătorului.

3.3.1.4.

Nu este permisă utilizarea niciunui sistem de control al presiunii în timpul măsurărilor din cadrul încercărilor la viteză redusă - viteză mare - viteză redusă.

3.3.1.5.

Dacă vehiculul este echipat cu un dispozitiv aerodinamic activ, dispozitivul poate fi activ în timpul încercării la viteză constantă, în următoarele condiții:

s-a demonstrat autorității de omologare că dispozitivul este întotdeauna activat și eficient în privința reducerii rezistenței aerului la viteze ale vehiculului de peste 60 km/h în cazul camioanelor medii și grele și de peste 80 km/h în cazul autobuzelor grele;

dispozitivul este instalat și eficient într-un mod similar pe toate vehiculele familiei.

În toate celelalte cazuri, dispozitivul aerodinamic activ trebuie să fie complet dezactivat în timpul încercării la viteză constantă.

3.3.1.6.

Vehiculul nu prezintă caracteristici, modificări sau dispozitive provizorii destinate reducerii valorii rezistenței aerului în timpul încercării (de exemplu, interstiții din caroserie etanșeizate) și care nu sunt reprezentative pentru vehiculul în exploatare. Sunt permise modificări destinate alinierii caracteristicilor aerodinamice ale vehiculului supus încercării la specificațiile vehiculului prototip.

3.3.1.7.

Piesele provenind de pe piața postvânzare, și anume piesele care nu intră sub incidența omologării de tip a vehiculului conform Regulamentului (UE) 2018/858 (de exemplu, parasolare, claxoane, faruri suplimentare, lumini de semnalizare, bare de protecție sau portbagaje de acoperiș), nu sunt luate în considerație la măsurarea rezistenței aerului în conformitate cu prezenta anexă.

3.3.1.8.

Vehiculul este supus măsurătorilor fără sarcină utilă.

3.3.2.

Cerințe privind instalarea aplicabile camioanelor rigide medii și grele

3.3.2.1.

Șasiul trebuie să corespundă dimensiunilor caroseriei standard sau ale remorcii standard astfel cum sunt precizate în apendicele 4 la prezenta anexă.

3.3.2.2.

Înălțimea vehiculului, determinată în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3.5.3.1 subpunctul (vii), trebuie să respecte limitele specificate în apendicele 3 la prezenta anexă.

3.3.2.3.

Distanța minimă dintre cabină și furgon sau semiremorcă trebuie să fie în conformitate cu cerințele producătorului și cu instrucțiunile carosierului.

3.3.2.4.

Cabina și accesoriile aerodinamice trebuie să fie adaptate pentru a corespunde cel mai bine caroseriei standard sau semiremorcii standard definite. Montarea accesoriilor aerodinamice (de exemplu, spoilerul) trebuie să fie în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

3.3.2.5.

Configurația semiremorcii este cea definită în apendicele 4 la prezenta anexă.”;

(*1)  Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41)."

(4)

la punctul 3.4 primul paragraf prima teză, textul „ISO/TS” se înlocuiește cu „IATF”;

(5)

punctul 3.4.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.1.2.

Un singur senzor de cuplu per etalonare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de sistem:

(i)

Neliniaritate

:

< ± 6 Nm pentru camioane grele și autobuze grele

< ± 5 Nm pentru camioane medii;

(ii)

Repetabilitate

:

< ± 6 Nm pentru camioane grele și autobuze grele

< ± 5 Nm pentru camioane medii;

(iii)

Diafonie

:

< ± 10 Nm pentru camioane grele și autobuze grele

< ± 8 Nm pentru camioane medii

(aplicabil numai pentru senzorii de cuplu ai jantei);

(iv)

Frecvența de măsurare

:

≥ 20 Hz

unde:

«Neliniaritate» înseamnă deviația maximă dintre caracteristicile semnalului de ieșire ideal și ale semnalului de ieșire real în raport cu aceleiași mărimi măsurabile și într-un interval specific de măsurare.

«Repetabilitate» înseamnă proximitatea concordanței între rezultatele măsurărilor succesive ale aceleiași mărimi măsurabile, efectuate în aceleași condiții de măsurare.

«diafonie» înseamnă semnalul la ieșirea principală a unui senzor (My), produs de o mărime măsurabilă (Fz) care acționează pe senzor și care este alta decât mărimea măsurabilă desemnată pentru această ieșire. Alocarea sistemului de coordonate este definită în conformitate cu standardul ISO 4130.

Datele înregistrate privind cuplul se corectează în raport cu eroarea instrumentului determinată de furnizor.”;

(6)

punctul 3.4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.3.

Semnalul de referință pentru calculul vitezei de rotație a roților pe axa motoare

Se selectează una din următoarele trei opțiuni:

 

Opțiunea 1: Pe baza turației motorului

Semnalul CAN al turației motorului, precum și rapoartele de transmisie (rapoartele pentru încercarea la viteză redusă și la viteză mare, raportul de transmisie al axei). În ceea ce privește semnalul CAN pentru turația motorului, trebuie demonstrat că semnalul furnizat instrumentului de preprocesare pentru rezistența aerului este identic cu semnalul care trebuie utilizat pentru încercările în funcționare menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

În cazul vehiculelor cu convertizor de cuplu care nu prezintă posibilitatea efectuării încercării la viteză redusă cu un ambreiaj de blocare închis în opțiunea 1, semnalul vitezei arborelui cardanic și raportul de transmisie al axei sau semnalul vitezei medii a roții pentru axa motoare trebuie transmise în plus instrumentului de preprocesare pentru rezistența aerului. Trebuie demonstrat faptul că turația motorului calculată pe baza acestui semnal suplimentar are o valoare care se abate cu cel mult 1 % de la valoarea turației motorului obținută pe baza semnalului CAN. Acest fapt trebuie demonstrat pentru valoarea medie obținută pe o secțiune de măsurare pe care vehiculul este condus cu cea mai mică viteză posibilă în modul convertizor de cuplu blocat și la viteza aplicabilă a vehiculului pentru încercarea la viteză mare.

 

Opțiunea 2: Pe baza vitezei roților

Se furnizează media semnalelor CAN ale vitezelor de rotație ale roților stânga și dreapta de pe axa motoare. Alternativ se pot utiliza senzori externi. Orice metodă trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 2 din anexa Xa.

În opțiunea 2, parametrii de intrare pentru rapoartele de transmisie și raportul de transmisie la axă se stabilesc la 1, indiferent de configurația grupului motopropulsor.

 

Opțiunea 3: Pe baza turației motorului electric

În cazul vehiculelor hibride și exclusiv electrice, se furnizează semnalul CAN al turației motorului electric și rapoartele de transmisie (rapoartele pentru încercările la viteză redusă și la viteză mare și, dacă este cazul, raportul de transmisie al axei). Trebuie demonstrat faptul că, în încercările la viteză redusă și la viteză mare, viteza la roțile axei motoare este definită exclusiv pe baza acestor specificații ale configurației grupului motopropulsor.”;

(7)

punctul 3.4.7.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.7.2.

Amplasamentul instalației

Anemometrul mobil trebuie instalat pe vehicul în poziția prescrisă:

(i)

poziția X:

 

Camioane rigide medii și grele și tractoare: zona anterioară a părții din față ± 0,3 m de la remorcă sau de la furgon;

 

Autobuze grele: Între partea posterioară a panoului lateral frontal și extremitatea din spate a vehiculului.

 

Camioane furgon medii: între stâlpul B și extremitatea din spate a vehiculului.

(ii)

poziția Y: planul de simetrie cu o toleranță de ± 0,1 m;

(iii)

poziția Z:

înălțimea instalației deasupra vehiculului trebuie să fie egală cu o treime din înălțimea totală a vehiculului de la nivelul solului, cu o marjă de toleranță cuprinsă între 0,0 m și 0,2 m. În cazul vehiculelor cu înălțimea totală de peste 4 m, la cererea producătorului, înălțimea instalației deasupra vehiculului se poate limita la 1,3 m, cu o marjă de toleranță cuprinsă între 0,0 m și 0,2 m.

Aparatura de măsură trebuie instalată cât mai exact posibil, utilizând instrumente geometrice/optice. Orice dezaliniere reziduală face obiectul etalonării dezalinierii, care trebuie efectuată în conformitate cu punctul 3.6 din prezenta anexă.”;

(8)

la punctul 3.4.9 primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Senzorul IR trebuie etalonat în conformitate cu standardul ASTM E2847 sau VDI/VDE 3511.”;

(9)

la punctul 3.5.2., a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„viteza maximă: 95 km/h pentru camioane medii și grele și 103 km/h pentru autobuze grele;”;

(10)

la punctul 3.5.3.1 subpunctul (vi), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Trebuie efectuată o încercare de etalonare pentru dezaliniere de fiecare dată când anemometrul fie este montat din nou pe vehicul, fie a fost ajustat.”;

(11)

la punctul 3.5.3.1, subpunctul (vii) se înlocuiește cu următorul text:

„(vii)

Verificarea configurației vehiculului cu privire la înălțimea și la geometria acestuia, în poziția corespunzătoare înălțimii standard de conducere:

Camioane rigide medii și grele și tractoare: înălțimea maximă a vehiculului este determinată printr-o măsurare la cele patru colțuri ale furgonului/semiremorcii.

Autobuze grele și camioane furgon medii: înălțimea maximă a vehiculului se măsoară în conformitate cu cerințele tehnice stabilite la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1230/2012, fără a se ține seama de dispozitivele și echipamentele menționate la apendicele 1 al respectivei anexe.”;

(12)

la punctul 3.5.3.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Etapa de repaus nu trebuie să depășească 15 minute.”;

(13)

la punctul 3.5.3.4, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Etapa de încălzire prevăzută la acest punct nu trebuie să fie mai scurtă decât etapa de repaus, dar nu trebuie să depășească 30 de minute.”;

(14)

la punctul 3.5.3.5, se adaugă următorul subpunct:

„viii.

Orice decelerare înainte de începerea încercării la viteză redusă se realizează astfel încât să se reducă la minimum uzura frânei mecanice de serviciu, și anume prin rulare liberă sau activarea frânei încetinitoare.”;

(15)

la punctul 3.6.3, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Semnalele pentru cuplurile roților, pentru turația motorului și axului cardanic sau pentru viteza medie a roților nu sunt utilizate în cadrul evaluării.”;

(16)

la punctul 3.6.5, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

dacă este utilizat un alt tractor sau un alt camion rigid”;

(17)

la punctul 3.9, tabelul 2 se înlocuiește cu următorul:

Tabelul 1

Datele de intrare pentru instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului - fișierul de date privind vehiculul

Date de intrare

Unitate

Observații

Codul grupei de vehicule

[-]

1-19 pentru camioane grele, conform tabelului 1 din anexa I

31a-40f pentru autobuze grele, conform tabelelor 4-6 din anexa I

51-56 pentru camioane medii, conform tabelului 2 din anexa I

Configurația vehiculului cu remorcă

[-]

dacă vehiculul a fost măsurat fără remorcă (intrare «No») sau cu remorcă, și anume sub forma combinației tractor-semiremorcă (intrare «Yes»)

Masa de încercare a vehiculului

[kg]

masa efectivă în timpul măsurărilor

Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat

[kg]

camioane grele: masă maximă tehnic admisibilă a camionului sau a tractorului rigid (cu/fără remorcă sau semiremorcă)

toate celelalte clase de vehicule: nicio mențiune

Raportul de transmisie la axă

[-]

raport de transmisie la axă (1)  (2)

Raport de transmisie la viteză mare

[-]

raport de transmisie corespunzător roții dințate cuplate în timpul încercării la viteză mare (1)  (3)

Raport de transmisie la viteză redusă

[-]

raport de transmisie corespunzător roții dințate cuplate în timpul încercării la viteză redusă (1)  (3)

Înălțimea anemometrului

[m]

înălțimea de la sol a punctului de măsurare al anemometrului instalat

Înălțimea vehiculului

[m]

Camioane rigide medii și grele și tractoare: înălțimea maximă a vehiculului în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3.5.3.1 subpunctul vii.

toate celelalte clase de vehicule: nicio mențiune

Raport fix de transmisie la încercarea la viteză redusă

[-]

«da»/«nu» (pentru vehicule care nu pot funcționa cu convertizorul de cuplu blocat în încercarea la viteză redusă)

Viteza maximă a vehiculului

[km/h]

viteza maximă la care vehiculul poate fi condus pe pista de încercare (2)

Abaterea senzorului de cuplu, roata din stânga

[Nm]

Mediile valorilor abaterilor senzorilor de cuplu, măsurate în conformitate cu punctul 3.5.3.9.

Abaterea senzorului de cuplu, roata din dreapta

[Nm]

Marcaj temporal - aducerea la zero a senzorilor de cuplu

[s] de la începutul zilei (al primei zile)

 

Marcaj temporal - verificarea abaterilor senzorilor de cuplu

(18)

la punctul 3.9, al zecelea rând din tabelul 5 se înlocuiește cu următorul:

„Turația motorului, turația cardanului, viteza medie a roților sau turația motorului electric

<n_eng>,<n_card>, <n_wheel_ave> sau <n_EM>

[rpm]

≥ 20 Hz

A se vedea dispozițiile de la punctul 3.4.3”;

(19)

la punctul 3.10.1.1 subpunctul (viii), secțiunea privind încercarea la viteză redusă se înlocuiește cu următorul text:

„Încercare la viteză redusă:

(T lms,avrg T grd ) × (1 – tol) ≤ (T lms,avrg T grd ) ≤ (T lms,avrg T grd ) × (1 + tol)

T grd = F grd,avrg × r dyn,avrg

unde:

Tlms,avrg

=

media Tsum per secțiune de măsurare

Tgrd

=

cuplul mediu datorat forței pantei

Fgrd,avrg

=

forța medie a pantei pe secțiunea de măsurare

rdyn,avrg

=

raza de rulare medie efectivă pe secțiunea de măsurare (pentru formulă, a se vedea subpunctul xi) [m]

Tsum

=

TL + TR ; suma valorilor cuplurilor corectate ale roții din stânga și ale roții din dreapta [Nm]

T lm,avrg

=

media mobilă centrală a Tsum , cu timpul de bază de Xms secunde

Xms

=

timpul necesar pentru a parcurge o distanță de 25 m la viteza efectivă a vehiculului [s]

tol

=

toleranța relativă pentru cuplu: 0,5 pentru camioane medii și pentru camioane grele din grupele 1s, 1 și 2; 0,3 pentru camioane grele din alte grupe și pentru autobuze grele”;

(20)

la punctul 3.10.1.1 subpunctul (xi), prima teză se înlocuiește cu următoarea:

„verificarea plauzibilității pentru turația motorului, a cardanului sau pentru viteza medie a roților, în funcție de ceea ce este aplicabil, este validată:”

(21)

la punctul 3.10.1.1 subpunctul xi), după prima teză, cuvintele „turației motorului” se înlocuiesc cu „turației motorului sau vitezei medii a roții” în cele șase ocurențe”;

(22)

la punctul 3.11, ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Este posibilă crearea mai multor valori declarate Cd·A pe baza unei singure valori Cd·Acr (0) măsurate, cu condiția îndeplinirii dispozițiilor referitoare la familii de la punctul 3.1 din apendicele 5 în ceea ce privește camioanele medii și grele și de la punctul 4.1 din apendicele 5 în ceea ce privește autobuzele grele.”;

(23)

la partea 1 din apendicele 2, punctul 1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„1.2.0.

Modelul vehiculului / denumire comercială

1.2.1

Configurația axei

1.2.2

Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat

1.2.3

Linia sau modelul cabinei

1.2.4

Lățimea cabinei (valoarea maximă în direcția Y, pentru vehicule cu cabină)

1.2.5

Lungimea cabinei (valoarea maximă în direcția X, pentru vehicule cu cabină)

1.2.6

Înălțimea acoperișului (pentru vehicule cu cabină)

1.2.7

Ampatament

1.2.8

Înălțimea cabinei deasupra șasiului (pentru vehicule cu cabină)

1.2.9

Înălțimea șasiului (pentru vehicule cu cabină)

1.2.10

Accesorii sau piese amovibile aerodinamice (de exemplu, deflector pentru acoperiș, deflector lateral, carenaje laterale, carenaje de colț)

1.2.11

Dimensiunile pneurilor de pe axa față

1.2.12.

Dimensiunile pneurilor de pe axa (axele) motoare

1.2.13.

Lățimea vehiculului, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 8 din anexa III (pentru vehicule fără cabină)

1.2.14.

Lungimea vehiculului, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 7 din anexa III (pentru vehicule fără cabină)

1.2.15.

Înălțimea caroseriei monococă, în conformitate cu punctul 2 subpunctul 5 din anexa III (pentru vehicule fără cabină)”;

(24)

Apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele 3

Cerințe privind înălțimea vehiculului în cazul camioanelor rigide și al tractoarelor

1.

Camioanele medii rigide, camioanele grele rigide și tractoarele măsurate în timpul încercării la viteză constantă în conformitate cu punctul 3 din prezenta anexă trebuie să îndeplinească cerințele privind înălțimea vehiculului indicate în tabelul 2.

2.

Înălțimea vehiculului trebuie să fie determinată astfel cum este precizat la punctul 3.5.3.1 subpunctul (vii).

3.

Camioanele rigide și tractoarele de orice tip, aparținând grupelor de vehicule care nu sunt menționate în tabelul 2, nu fac obiectul încercărilor la viteză constantă.

Tabelul 2

Cerințe privind înălțimea vehiculului în cazul camioanelor medii rigide, al camioanelor grele rigide și al tractoarelor

Grupa de vehicule

înălțimea minimă a vehiculului [m]

înălțimea maximă a vehiculului [m]

51, 53, 55

3,20

3,50

1s, 1

3,40

3,60

2

3,50

3,75

3

3,70

3,90

4

3,85

4,00

5

3,90

4,00

9

valori similare celor pentru camioane rigide cu aceeași masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (grupa 1, 2, 3 sau 4)

10

3,90

4,00 ”;

(25)

la apendicele 4, titlul se înlocuiește cu următorul text:

Configurațiile caroseriei și semiremorcii standard în cazul camioanelor rigide și tractoarelor ”;

(26)

la apendicele 4, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Camioanele rigide medii și camioanele rigide grele utilizate pentru determinarea rezistenței aerului trebuie să îndeplinească cerințele privind caroseriile standard specificate în prezentul apendice. Tractoarele trebuie să îndeplinească cerințele privind semiremorcile standard specificate în prezentul apendice.”;

(27)

la punctul 2 din apendicele 4, tabelul 8 se înlocuiește cu următorul:

Tabelul 3

Alocarea caroseriilor și remorcii standard pentru încercarea la viteză constantă

Grupe de vehicule

Caroseria sau semiremorca standard

51, 53, 55

B-II

1s, 1

B1

2

B2

3

B3

4

B4

5

ST1

9

în funcție de masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat:

7,5 – 10t: B1

> 10 – 12t: B2

> 12 – 16t: B3

> 16t: B5

10

ST1”;

(28)

la apendicele 4, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Caroseriile standard B-II, B1, B2, B3, B4 și B5 se construiesc sub formă de cadru rigid pe baza unui proiect tip furgon sec. Acestea sunt echipate cu două portiere posterioare și nu prezintă portiere laterale. Caroseriile standard nu trebuie să fie echipate cu hayon elevator, nici cu spoilere frontale sau carenaje laterale pentru reducerea rezistenței aerodinamice. Specificațiile caroseriilor standard sunt indicate în:

 

tabelul 9a pentru caroseria standard «B-II»

 

tabelul 9 pentru caroseria standard «B1»

 

tabelul 10 pentru caroseria standard «B2»

 

tabelul 11 pentru caroseria standard «B3»

 

tabelul 12 pentru caroseria standard «B4»

 

tabelul 13 pentru caroseria standard «B5»

 

Indicațiile privind masele, care sunt prezentate în tabelele 9a-15, nu fac obiectul inspecției pentru încercările privind rezistența aerului.”;

(29)

la punctul 5 din apendicele 4 se introduce tabelul următor:

Tabelul 9a

Specificațiile caroseriei standard «B-II»

Specificație

Unitate

Dimensiune externă

(toleranță)

Observații

Lungime

[mm]

4 500 (± 10)

 

Lățime

[mm]

2 300 (± 10)

 

Înălțime

[mm]

2 500 (± 10)

furgon:

înălțime exterioară: 2 380

lonjeron: 120

Raza curburii colțului - acoperiș cu panou frontal

[mm]

30 - 80

 

Raza curburii colțului - acoperiș cu trapă

[mm]

30 - 80

 

Alte colțuri

[mm]

teșite, cu raza ≤ 10

 

Masă

[kg]

800

Masa este folosită în simulator ca valoare generică și nu trebuie să fie verificată pentru încercarea privind rezistența aerului.”

(30)

la punctul 5 din apendicele 4, textul din coloana a patra rândul al optulea din tabelele 9, 10, 11, 12 și 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Masa este folosită în simulator ca valoare generică și nu trebuie să fie verificată pentru încercarea privind rezistența aerului.”;

(31)

la apendicele 5, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Familia de rezistență a aerului”;

(32)

la punctul 1 din apendicele 5, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Producătorul poate decide care vehicul aparține unei familii de rezistență a aerului, cu condiția respectării criteriilor enumerate la punctul 3 pentru camioane medii și camioane grele și la punctul 6 pentru autobuze grele.”;

(33)

la punctul 2 din apendicele 5, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus față de parametrii enumerați la punctul 4 din prezentul apendice pentru camioane medii și grele și la punctul 6.1 din prezentul apendice pentru autobuze grele, producătorul poate introduce criterii suplimentare care permit definirea de familii de o amploare mai restrânsă.”;

(34)

punctul 4 din apendicele 5 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Parametri care definesc familia de rezistență a aerului pentru camioane medii și grele”;

(35)

la punctul 4.1 apendicele 5, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Este permisă gruparea camioanelor medii și grele într-o familie dacă aparțin aceleiași grupe de vehicule, în conformitate cu tabelul 1 sau cu tabelul 2 din anexa I, și dacă sunt îndeplinite criteriile următoare:”;

(36)

la apendicele 5 punctul 4.1 litera (c), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul vehiculelor cu șasiu: Aceeași înălțime a cabinei deasupra șasiului.”;

(37)

la apendicele 5, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„(5)

Alegerea vehiculului prototip pentru rezistența aerului în cazul camioane medii și grele”;

(38)

la apendicele 5, punctul 5.2 se înlocuiește cu următorul text:

„5.2.

În cazul camioanelor medii rigide, al camioanelor grele rigide și al tractoarelor, șasiul trebuie să corespundă dimensiunilor caroseriei standard sau ale remorcii standard definite în apendicele 4 la prezenta anexă.”;

(39)

la apendicele 5, punctul 5.4 se înlocuiește cu următorul text:

„5.4

Solicitantul certificatului poate demonstra că selecția vehiculului prototip respectă dispozițiile stabilite la punctul 5.3 pe baza metodelor științifice, ca de exemplu analiza computațională în dinamica fluidelor (CFD), a rezultatelor obținute în tunelul aerodinamic sau a bunelor practici inginerești. Această dispoziție se aplică în cazul tuturor variantelor de vehicul care pot face obiectul încercărilor pe baza procedurii de încercare la viteză constantă descrise la punctul 3 din prezenta anexă. Celorlalte configurații de vehicule (de exemplu, cele având înălțimi ale vehiculelor neconforme cu dispozițiile de la apendicele 4 sau ampatamente necompatibile cu dimensiunile standard ale caroseriei specificate în apendicele 5) li se atribuie o valoare a rezistenței aerului egală cu cea a vehiculului prototip care poate fi supus încercărilor, fără a fi necesară nicio demonstrație suplimentară. Întrucât se consideră că pneurile fac parte din echipamentul de măsurare, influența acestora este exclusă de la demonstrația privind cazul cel mai defavorabil.”

(40)

la apendicele 5, punctul 5.5 se înlocuiește cu următorul text:

„5.5.

În cazul camioanelor grele, valoarea declarată Cd·Adeclared poate fi utilizată pentru crearea unor familii în alte grupe de vehicule, dacă sunt îndeplinite criteriile privind familia în conformitate cu punctul 5 din prezentul apendice, pe baza dispozițiilor prevăzute în tabelul 16.

Tabelul 16

Dispoziții privind transferul valorilor rezistenței aerului către alte grupe de vehicule în cazul camioanelor grele

Grupa de vehicule

Formula de transfer

Observații

1, 1s

Grupa de vehicule 2 – 0,2 m2

Autorizat numai dacă valoarea pentru familia corespunzătoare din grupul 2 a fost măsurată

2

Grupa de vehicule 3 – 0,2 m2

Autorizat numai dacă valoarea pentru familia corespunzătoare din grupul 3 a fost măsurată

3

Grupa de vehicule 4 – 0,2 m2

 

4

Niciun transfer nu este autorizat

 

5

Niciun transfer nu este autorizat

 

9

Grupa de vehicule 1,2,3,4 + 0,1 m2

Grupul aplicabil pentru transfer trebuie să corespundă în ceea ce privește TPMLM (masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat).

În cazul unei TPMLM > 16 tone:

grupul 4 este baza de transfer pentru grupul 9

grupul 5 este baza de transfer pentru grupul 10

Transferul valorilor deja transferate este autorizat.

10

Grupa de vehicule 1,2,3,5 + 0,1m2

11

Grupa de vehicule 9

Transferul valorilor deja transferate este autorizat

12

Grupa de vehicule 10

Transferul valorilor deja transferate este autorizat

16

Grupa de vehicule 9 + 0,3 m2

Transferul către valorile deja transferate este autorizat”;

(41)

la apendicele 5 se introduc următoarele puncte:

„5.6.

În cazul camioanelor medii, valoarea declarată Cd·Adeclared poate fi transferată pentru crearea unor familii în alte grupe de vehicule, dacă sunt îndeplinite criteriile privind familia, în conformitate cu punctul 5 din prezentul apendice, și dispozițiile prevăzute în tabelul 16a din prezentul apendice. Transferul se face prin preluarea valorii Cd·Adeclared neschimbate de la grupul de origine.

Tabelul 16a

Dispoziții privind transferul valorilor rezistenței aerului către alte grupe de vehicule în cazul camioanelor medii

Grupa de vehicule

Transfer permis de la grupa (grupele) de vehicule

51

53

52

54

53

51

54

52

6.

Parametri care definesc familia de rezistență a aerului pentru autobuze grele:

6.1.

Este permisă gruparea autobuzelor grele într-o familie dacă aparțin aceleiași grupe de vehicule conform tabelelor 4, 5 și 6 din anexa I și dacă sunt îndeplinite criteriile următoare:

(a)

Lățimea vehiculului: Pentru toți membrii familiei, această dimensiune se poate abate cu ± 50 mm de la dimensiunea corespunzătoare a vehiculului prototip. Lățimea caroseriei se determină conform definițiilor din anexa III.

(b)

Înălțimea caroseriei monococă: Toți membrii familiei trebuie să se încadreze în limita maximă de 250 mm. Înălțimea caroseriei monococă se determină conform definițiilor din anexa III.

(c)

Lungimea vehiculului: Toți membrii familiei trebuie să se încadreze în limita maximă de 5 m. Lungimea se determină conform definițiilor din anexa III.

Îndeplinirea cerințelor pentru conceptul de familie trebuie demonstrată cu ajutorul datelor sau desenelor generate prin proiectare asistată de calculator. Producătorul alege metoda de demonstrație.

7.

Alegerea vehiculului prototip pentru rezistența aerului în cazul autobuzelor grele

Vehiculul prototip al fiecărei familii este selectat conform următoarelor criterii:

7.1.

Toți membrii familiei trebuie să aibă o valoare a rezistenței aerului cel mult egală cu valoarea Cd·Adeclared pentru vehiculul prototip.

7.2.

Solicitantul certificatului poate demonstra că selecția vehiculului prototip respectă dispozițiile stabilite la punctul 7.1 pe baza metodelor științifice, ca de exemplu analiza computațională în dinamica fluidelor, rezultatele obținute în tunelul aerodinamic sau bunele practici inginerești. Această demonstrație trebuie să includă influența sistemelor montate pe acoperiș. Întrucât se consideră că pneurile fac parte din echipamentul de măsurare, influența acestora nu este luată în considerare în cadrul demonstrației privind cazul cel mai defavorabil.

7.3.

În cazul camioanelor grele, valoarea declarată Cd·Adeclared poate fi utilizată pentru crearea unor familii în alte subgrupe, dacă sunt îndeplinite criteriile privind familia în conformitate cu punctul 1 din prezentul apendice, pe baza funcțiilor sau prevederilor privind transferul în conformitate cu tabelul 16b. Sunt permise combinații multiple ale funcțiilor de copiere și transfer.

Pentru grupele de vehicule etichetate cu «no» în a doua coloană a tabelului 16b, simulatorul alocă automat valori generice pentru rezistența aerului.

Tabelul 16b

Dispoziții privind transferul valorilor rezistenței aerului între grupe de vehicule

Subgrup de parametri ai vehiculului

Este permisă măsurarea rezistenței aerului

Transfer permis de la grupa (grupele) de vehicule și formula de transfer pentru Cd·Adeclared

Transfer permis de la grupa (grupele) de vehicule prin preluarea valorii Cd·Adeclared neschimbate de la grupa de origine

31a

nu

nu se aplică

nu se aplică

31b1

nu

nu se aplică

nu se aplică

31b2

doar pentru ciclu interurban

nu se aplică

32a, 32b, 32c, 32d, 33b2, 34a, 34b, 34c, 34d

31c

nu

nu se aplică

nu se aplică

31d

nu

nu se aplică

nu se aplică

31e

nu

nu se aplică

nu se aplică

32a

da

nu se aplică

31b2, 32b, 32c, 32d, 34a, 34b, 34c, 34d

32b

da

nu se aplică

31b2, 32a, 32c, 32d, 34a, 34b, 34c, 34d

32c

da

nu se aplică

31b2, 32a, 32b, 32d, 34a, 34b, 34c, 34d

32d

da

nu se aplică

31b2, 32a, 32b, 32c, 34a, 34b, 34c, 34d

32e

da

nu se aplică

32f, 34e, 34f

32f

da

nu se aplică

32e, 34e, 34f

33a

nu

nu se aplică

nu se aplică

33b1

nu

nu se aplică

nu se aplică

33b2

doar pentru ciclu interurban

grupa de vehicule 31b2 + 0,1m2

34a, 34b, 34c, 34d, 35b2, 36a, 36b, 36c, 36d

33c

nu

nu se aplică

nu se aplică

33d

nu

nu se aplică

nu se aplică

33e

nu

nu se aplică

nu se aplică

34a

da

grupa de vehicule 32a + 0,1 m2

33b2, 34b, 34c, 34d, 35b2, 36a, 36b, 36c, 36d

34b

da

grupa de vehicule 32b + 0,1 m2

33b2, 34a, 34c, 34d, 35b2, 36a, 36b, 36c, 36d

34c

da

grupa de vehicule 32c + 0,1 m2

33b2, 34a, 34b, 34d, 35b2, 36a, 36b, 36c, 36d

34d

da

grupa de vehicule 32d + 0,1 m2

33b2, 34a, 34b, 34c, 35b2, 36a, 36b, 36c, 36d

34e

da

grupa de vehicule 32e + 0,1 m2

34f, 36e, 36f

34f

da

grupa de vehicule 32f + 0,1 m2

34e, 36e, 36f

35a

nu

nu se aplică

nu se aplică

35b1

nu

nu se aplică

nu se aplică

35b2

doar pentru ciclu interurban

grupa de vehicule 33b2 + 0,1m2

36a, 36b, 36c, 36d, 37b2, 38a, 38b, 38c, 38d

35c

nu

nu se aplică

nu se aplică

36a

da

grupa de vehicule 34a + 0,1 m2

35b2, 36b, 36c, 36d, 37b2, 38a, 38b, 38c, 38d

36b

da

grupa de vehicule 34b + 0,1 m2

35b2, 36a, 36c, 36d, 37b2, 38a, 38b, 38c, 38d

36c

da

grupa de vehicule 34c + 0,1 m2

35b2, 36a, 36b, 36d, 37b2, 38a, 38b, 38c, 38d

36d

da

grupa de vehicule 34d + 0,1 m2

35b2, 36a, 36b, 36c, 37b2, 38a, 38b, 38c, 38d

36e

da

grupa de vehicule 34e + 0,1 m2

36f, 38e, 38f

36f

da

grupa de vehicule 34f + 0,1 m2

36e, 38e, 38f

37a

nu

nu se aplică

nu se aplică

37b1

nu

nu se aplică

nu se aplică -

37b2

doar pentru ciclu interurban

grupa de vehicule 33b2 + 0,1m2

38a, 38b, 38c, 38d, 39b2, 40a, 40b, 40c, 40d

37c

nu

nu se aplică

nu se aplică

37d

nu

nu se aplică

nu se aplică

37e

nu

nu se aplică

nu se aplică

38a

da

grupa de vehicule 34a + 0,1 m2

37b2, 38b, 38c, 38d, 39b2, 40a, 40b, 40c, 40d

38b

da

grupa de vehicule 34b + 0,1 m2

37b2, 38a, 38c, 38d, 39b2, 40a, 40b, 40c, 40d

38c

da

grupa de vehicule 34c + 0,1 m2

37b2, 38a, 38b, 38d, 39b2, 40a, 40b, 40c, 40d

38d

da

grupa de vehicule 34d + 0,1 m2

37b2, 38a, 38b, 38c, 39b2, 40a, 40b, 40c, 40d

38e

da

grupa de vehicule 34e + 0,1 m2

38f, 40e, 40f

38f

da

grupa de vehicule 34f + 0,1 m2

38e, 40e, 40f

39a

nu

nu se aplică

nu se aplică

39b1

nu

nu se aplică

nu se aplică

39b2

doar pentru ciclu interurban

grupa de vehicule 35b2 + 0,1m2

40a, 40b, 40c, 40d

39c

nu

nu se aplică

nu se aplică

40a

da

grupa de vehicule 36a + 0,1 m2

39b2, 40b, 40c, 40d

40b

da

grupa de vehicule 36b + 0,1 m2

39b2, 40a, 40c, 40d

40c

da

grupa de vehicule 36c + 0,1 m2

39b2, 40a, 40b, 40d

40d

da

grupa de vehicule 36d + 0,1 m2

39b2, 40a, 40b, 40c

40e

da

grupa de vehicule 36e + 0,1 m2

40f

40f

da

grupa de vehicule 36f + 0,1 m2

40e”;

(42)

la apendicele 6, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

Numărul de vehicule care urmează să facă obiectul încercării privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil, per an de producție, trebuie determinat pe baza tabelului 17. Tabelul se aplică separat camioanelor medii, camioanelor grele și autobuzelor grele.

Tabelul 17

Numărul de vehicule care trebuie supuse încercării privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil, per an de producție

(se aplică separat camioanelor medii, camioanelor grele și autobuzelor grele)

Numărul de vehicule supuse încercării privind CoP

Program

Numărul de vehicule produse în anul anterior - relevant pentru încercarea privind CoP

0

≤ 25

1

la fiecare 3 ani (*2)

25 < X ≤ 500

1

la fiecare 2 ani

500 < X ≤ 5 000

1

în fiecare an

5 000 < X ≤ 15 000

2

în fiecare an

≤ 25 000

3

în fiecare an

≤ 50 000

4

în fiecare an

≤ 75 000

5

în fiecare an

≤ 100 000

6

în fiecare an

peste 100 001

În scopul stabilirii cifrelor de producție, sunt luate în considerare numai datele privind rezistența aerului care fac obiectul cerințelor prezentului regulament și cărora nu li s-au atribuit valori standard ale rezistenței aerului în conformitate cu apendicele 7 la prezenta anexă.”;

(43)

la apendicele 6, punctul 4.6 se înlocuiește cu următorul text:

„4.6.

Primul vehicul care trebuie supus încercării privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil se selectează din tipul sau familia rezistenței aerului cu cel mai mare volum de producție în anul corespunzător. Orice vehicule suplimentare se selectează din toate familiile de rezistență a aerului și se stabilesc de comun acord de producător și de autoritatea de omologare pe baza familiilor de rezistență a aerului și a grupelor de vehicule deja supuse încercării. Dacă frecvența încercărilor este de cel mult una pe an, vehiculul se selectează întotdeauna din toate familiile de rezistență a aerului și se stabilește de comun acord de producător și de autoritatea de omologare.”;

(44)

Apendicele 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Apendicele 7

Valori standard

Prezentul apendice conține valorile standard pentru valoarea declarată a rezistenței aerului, Cd·Adeclared . În cazul aplicării valorilor standard, nu se introduc în simulator date privind rezistența aerului. În acest caz, alocarea valorilor standard este efectuată în mod automat de simulator.

1.

Valorile standard pentru camioane grele sunt definite conform tabelului 18.

Tabelul 18

Valori standard pentru Cd·Adeclared pentru camioane grele

Grupa de vehicule

Valoarea standard Cd·Adeclared [m2]

1, 1s

7,1

2

7,2

3

7,4

4

8,4

5

8,7

9

8,5

10

8,8

11

8,5

12

8,8

16

9,0

2.

3.

4.

Valorile standard pentru autobuze grele sunt definite conform tabelului 21. Valorile standard nu au relevanță în cazul grupelor de vehicule pentru care nu se permite determinarea rezistenței aerodinamice (conform punctului 7.3 din apendicele 5 la prezenta anexă.

Tabelul 21

Valori standard pentru Cd·Adeclared pentru autobuze grele

Subgrup de parametri ai vehiculului

Valoarea standard Cd·Adeclared [m2]

31a

nu se aplică

31b1

nu se aplică

31b2

4,9

31c

nu se aplică

31d

nu se aplică

31e

nu se aplică

32a

4,6

32b

4,6

32c

4,6

32d

4,6

32e

5,2

32f

5,2

33a

nu se aplică

33b1

nu se aplică

33b2

5,0

33c

nu se aplică

33d

nu se aplică

33e

nu se aplică

34a

4,7

34b

4,7

34c

4,7

34d

4,7

34e

5,3

34f

5,3

35a

nu se aplică

35b1

nu se aplică

35b2

5,1

35c

nu se aplică

36a

4,8

36b

4,8

36c

4,8

36d

4,8

36e

5,4

36f

5,4

37a

nu se aplică

37b1

nu se aplică

37b2

5,1

37c

nu se aplică

37d

nu se aplică

37e

nu se aplică

38a

4,8

38b

4,8

38c

4,8

38d

4,8

38e

5,4

38f

5,4

39a

nu se aplică

39b1

nu se aplică

39b2

5,2

39c

nu se aplică

40a

4,9

40b

4,9

40c

4,9

40d

4,9

40e

5,5

40f

5,5

5.

Valorile standard pentru camioane medii sunt definite conform tabelului 22.

Tabelul 22

Valori standard pentru Cd·Adeclared în cazul camioanelor medii

Grupa de vehicule

Valoarea standard Cd·Adeclared [m2]

53

5,8

54

2,5”;

(45)

la apendicele 8, titlul se înlocuiește cu textul următor:

Marcaje

Un vehicul supus certificării în conformitate cu prezenta anexă trebuie să aibă înscrise pe cabină sau caroserie:”;

(46)

la apendicele 8, punctul 1.4 se înlocuiește cu următorul text:

„Marcajul de certificare include de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip prevăzut în anexa I la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de cele două cifre care indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică a prezentului regulament și de litera «P» care indică faptul că certificatul a fost acordat pentru rezistența aerului.

Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.”;

(47)

la apendicele 8, punctul 1.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„Exemple și dimensiuni ale mărcii de certificare

Image 16

Marca de certificare de mai sus fixată pe o cabină indică faptul că tipul în cauză a fost certificat în Polonia (e20), în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea literă indică faptul că certificatul a fost acordat pentru rezistența aerului (P). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate de autoritatea de omologare pentru rezistența aerului ca număr de certificare de bază.”;

(48)

la apendicele 8, punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„Numărul de certificare pentru rezistența aerului include următoarele informații:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*P*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificatul

Regulamentul privind determinarea CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

P = Rezistența aerului

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00”;

(49)

la apendicele 9, al optulea rând din tabelul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„TransferredCdxA

P246

dublu, 2

[m2]

Valoarea CdxA_0 transferată familiilor corespunzătoare din alte grupe de vehicule în conformitate cu tabelul 16 din apendicele 5 pentru camioane grele, cu tabelul 16a din apendicele 5 pentru camioane medii și cu 16b din apendicele 5 pentru autobuze grele. În cazul în care nu s-a aplicat nicio regulă de transfer, este furnizată valoarea CdxA_0.”.


(*1)  Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41).”


(1)  rapoartele de transmisie sunt precizate cu cel puțin 3 zecimale după virgulă

(2)  dacă semnalul de turație a cardanului sau semnalul vitezei medii a roții se introduce în instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului (a se vedea punctul 3.4.3; opțiunea 1 pentru vehicule cu convertizoare de cuplu sau opțiunea 2), parametrul de intrare pentru raportul de transmisie la axă se stabilește ca « 1 000 »

(1)  intrare necesară numai dacă valoarea este sub 88 km/h

(3)  Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primii doi ani dacă semnalul de turație a cardanului se introduce în instrumentul de preprocesare pentru rezistența aerului (a se vedea punctul 3.4.3 opțiunea 2), parametrul de intrare pentru raportul de transmisie la axă se stabilește ca « 1 000 » ”;

(*2)  Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primii doi ani


ANEXA IX

„ANEXA IX

VERIFICAREA DATELOR PRIVIND DISPOZITIVELE AUXILIARE ALE CAMIOANELOR ȘI AUTOBUZELOR

1.   Introducere

Prezenta anexă cuprinde dispozițiile referitoare la declararea tehnologiilor și a altor informații de intrare relevante cu privire la dispozitivele auxiliare ale vehiculelor grele în scopul determinării emisiilor specifice de CO2 ale unui vehicul.

Consumul de energie al următoarelor dispozitive auxiliare este luat în calcul în simulator prin utilizarea unor modele generice medii specifice fiecărei tehnologii pentru consumul de energie:

(a)

Ventilator de răcire a motorului

(b)

Sistem de direcție

(c)

Sistem electric

(d)

Sistem pneumatic

(e)

Sistem de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC)

(f)

Priză de putere (PTO)

Valorile generice sunt integrate în simulator și sunt utilizate în mod automat, pe baza informațiilor de intrare pertinente, în conformitate cu dispozițiile din prezenta anexă. Formatele datelor de intrare pentru simulator sunt descrise în anexa III. Pentru claritatea trimiterilor, numerele de identificare formate din trei cifre folosite în anexa III sunt enumerate și în prezenta anexă.;”

2.   Definiții

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții. Tipul unității auxiliare vizate este indicat în paranteze.

(1)

«ventilator montat pe arborele cotit» înseamnă o instalație cu ventilator la care ventilatorul este acționat în prelungirea arborelui cotit, de obicei cu ajutorul unei flanșe (ventilator de răcire motor);

(2)

«ventilator acționat prin curea sau angrenaj» înseamnă un ventilator instalat într-o poziție în care este necesară o curea, un sistem de tensiune sau o transmisie suplimentară (ventilator de răcire motor);

(3)

«Ventilator acționat hidraulic» înseamnă un ventilator acționat pe bază de ulei hidraulic, fiind de obicei amplasat într-o zonă îndepărtată de motor. Un sistem hidraulic cu circuit de ulei, pompă și supape influențează pierderile și randamentul sistemului (ventilator de răcire motor);

(4)

«ventilator acționat electric» înseamnă un ventilator pus în mișcare de un motor electric. Se ia în considerare eficiența conversiei totale a energiei, introduse în baterie/transmise din baterie (ventilator de răcire motor);

(5)

«ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică» înseamnă un ambreiaj la care o serie de intrări de la senzor, asociate unei logici a unui software, sunt utilizate pentru a activa pe cale electronică fluxul de fluid din ambreiajul hidrodinamic (ventilator de răcire a motorului);

(6)

«Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică» înseamnă un ambreiaj la care este utilizată o conexiune bimetalică pentru a converti variația de temperatură în deplasare mecanică. Deplasarea mecanică funcționează ulterior ca element de activare a ambreiajului hidrodinamic (ventilator de răcire motor);

(7)

«ambreiaj pas cu pas» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat numai în impulsuri distincte (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor);

(8)

«ambreiaj conectat/deconectat» înseamnă un ambreiaj mecanic care este fie complet activat, fie complet dezactivat (ventilator de răcire motor);

(9)

«pompă cu cilindree variabilă» înseamnă un dispozitiv care convertește energia mecanică în energie a fluidului hidraulic. Volumul de fluid pompat la fiecare rotație a pompei poate fi modificat în timpul funcționării pompei (ventilator de răcire motor);

(10)

«pompă cu cilindree constantă» înseamnă un dispozitiv care convertește energia mecanică în energie a fluidului hidraulic. Volumul de fluid pompat la fiecare revoluție a pompei nu poate fi modificat în timpul funcționării pompei (ventilator de răcire motor);

(11)

«comandă prin motor electric» înseamnă utilizarea unui motor electric pentru acționarea ventilatorului. Mașina electrică convertește energia electrică în energie mecanică. Puterea și viteza sunt controlate prin tehnologia convențională utilizată la motoarele electrice (ventilator de răcire motor);

(12)

«pompă cu cilindree fixă (tehnologie implicită)» înseamnă o pompă cu limitare internă a debitului (sistem de direcție);

(13)

«pompă cu cilindree fixă cu comandă electronică» înseamnă o pompă cu comandă electronică a debitului (sistem de direcție);

(14)

«pompă cu cilindree dublă» înseamnă o pompă cu două camere (a căror cilindree este identică sau diferită) cu limitare mecanică internă a debitului (sistem de direcție).

(14a)

«pompă cu cilindree dublă cu comandă electronică» înseamnă o pompă cu două camere (a căror cilindree este identică sau diferită). Camerele pot fi combinate sau, în condiții specifice, se folosește doar una. Debitul este controlat electronic, prin intermediul unei supape (sistem de direcție);

(15)

«pompă cu cilindree variabilă cu comandă mecanică» înseamnă o pompă la care cilindreea este controlată de o comandă mecanică internă (scări de presiune internă) (sistem de direcție);

(16)

«pompă cu cilindree variabilă cu comandă electronică» înseamnă o pompă la care cilindreea este controlată electronic (sistem de direcție);

(17)

«pompă acționată electric» înseamnă un sistem de direcție care, acționat de un motor electric, recirculă în mod continuu lichidul hidraulic (sistem de direcție);

(17a)

«mecanism de direcție integral electric» înseamnă un sistem de direcție acționat de un motor electric fără recircularea continuă a lichidului hidraulic (sistem de direcție);

(18)

-

(19)

«compresor de aer cu sistem de reducere a consumului de energie» sau «ESS» înseamnă un compresor care reduce consumul de energie în timpul extracției aerului, de exemplu prin închiderea admisiei (sistem pneumatic);

(20)

«ambreiaj pentru compresor (ambreiaj hidrodinamic)» înseamnă un compresor deconectabil la care ambreiajul este controlat de presiunea aerului din sistem (fără strategie inteligentă) (sistem pneumatic);

(21)

«ambreiaj pentru compresor (ambreiaj mecanic)» înseamnă un compresor deconectabil la care ambreiajul este controlat de presiunea aerului din sistem (fără strategie inteligentă) (sistem pneumatic);

(22)

«sistem de gestionare a aerului cu regenerare optimă» sau «AMS» înseamnă o unitate electronică de prelucrare a aerului care combină un uscător de aer comandat electronic pentru a optimiza regenerarea aerului și un debit de aer privilegiat în condiții de rulare inerțială (necesită un ambreiaj sau un ESS) (sistem pneumatic).

(23)

«diode emițătoare de lumină» sau «LED» înseamnă dispozitive semiconductoare care emit o lumină vizibilă atunci când sunt traversate de un curent electric (sistem electric);

(24)

-

(25)

«priză de putere» sau «PTO» înseamnă un dispozitiv pe o transmisie sau pe un motor la care poate fi conectat un dispozitiv opțional care consumă energie («consumator»), de exemplu o pompă hidraulică; priza de putere (PTO) este de regulă opțională;

(26)

«mecanism de acționare a prizei de putere» înseamnă un dispozitiv de pe un sistem de transmisie care permite instalarea unei prize de putere (PTO);

(26a)

«roată dințată cuplată» înseamnă o roată dințată care este angrenată cu arbori aflați în mișcare ai motorului sau ai transmisiei în timp ce ambreiajul PTO (dacă este cazul) este decuplat (PTO);

(27)

«ambreiaj cu dinți» înseamnă un ambreiaj (manevrabil) în care cuplul este transmis în principal prin forțe normale între dinții care se angrenează unii în alții. Un ambreiaj cu dinți poate fi conectat sau deconectat. Acesta este utilizat exclusiv în absența sarcinii (de exemplu, la schimbările treptelor de viteză în cazul unei transmisii manuale) (PTO);

(28)

«sincronizator» înseamnă un tip de ambreiaj cu dinți la care este utilizat un dispozitiv cu fricțiune pentru a egaliza turațiile pieselor cu mișcare de rotație care urmează a fi conectate (PTO);

(29)

«ambreiaj multidisc» înseamnă un ambreiaj la care mai multe garnituri de fricțiune sunt dispuse în paralel, ceea ce permite o distribuire uniformă a forței de presiune pe acestea. Ambreiajele multidisc sunt compacte și pot fi conectate și deconectate sub sarcină. Acestea pot fi proiectate ca ambreiaje uscate sau umede (PTO);

(30)

«roată dințată culisantă» înseamnă o roată dințată utilizată ca element de schimbare a raportului la care schimbarea treptei de viteză este realizată prin deplasarea roții dințate pe arborele său în interiorul sau în afara structurii dințate a roții conjugate (PTO);

(31)

«ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte)» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat în două trepte distincte plus decuplat (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor);

(32)

«ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte)» înseamnă un dispozitiv mecanic la care gradul de activare poate fi realizat în trei trepte distincte plus decuplat (variabilă discontinuă) (ventilator de răcire motor);

(33)

«raport de turație compresor-motor» reprezintă raportul dintre turația motorului în treaptă de mers înainte și turația compresorului de aer, fără alunecare (i = nin/nout) (sistem pneumatic);

(34)

«suspensie pneumatică controlată mecanic» înseamnă un sistem de suspensie pneumatică în care supapele de control sunt acționate mecanic, fără componente electronice și fără aplicații informatice (sistem pneumatic);

(35)

«suspensie pneumatică controlată electronic» înseamnă un sistem de suspensie pneumatică în care o serie de semnale de la senzori și aplicații informatice sunt folosite pentru a acționa electronic supapele de control (sistem pneumatic);

(36)

«dozare pneumatică a reactivului pentru SCR» înseamnă că aerul comprimat este folosit pentru dozarea reactivului în sistemul de evacuare a gazelor (sistem pneumatic);

(37)

«tehnologie de acționare pneumatică a ușii» înseamnă că ușile pentru pasageri ale vehiculului sunt acționate cu ajutorul aerului comprimat (sistem pneumatic);

(38)

«tehnologie de acționare electrică a ușii» înseamnă că ușile pentru pasageri ale vehiculului sunt acționate cu ajutorul unui motor electric sau a unui sistem electrohidraulic (sistem pneumatic);

(39)

«tehnologie de acționare mixtă a ușii» înseamnă că vehiculul este prevăzut atât cu o «tehnologie de acționare pneumatică a ușii», cât și cu o «tehnologie de acționare electrică a ușii» (sistem pneumatic);

(40)

«sistem inteligent de regenerare (a aerului)» înseamnă un sistem pneumatic în care cererea de aer regenerat este optimizată din perspectiva cantității de aer uscat produse (sistem pneumatic);

(41)

«sistem compresor inteligent» înseamnă un sistem pneumatic în care debitul de aer furnizat este controlat electronic, având prioritate furnizarea aerului în condiții de rulare inerțială;

(42)

«lămpi interioare» înseamnă lămpile instalate în compartimentul pentru pasageri, astfel încât să îndeplinească cerințele de la punctul 7.8 (sisteme de iluminat artificial interior) din anexa 3 la Regulamentul ONU nr. 107 (*1) (sistem electric);

(43)

«lumini de întâlnire pe timp de zi» înseamnă «lampă de circulație pe timp de zi» în conformitate cu punctul 2.7.25 din Regulamentul ONU nr. 48 (*2) (sistem electric);

(44)

«lumini de poziție» înseamnă «lampă de poziție laterală» în conformitate cu punctul 2.7.24 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric);

(45)

«lumini de stop» înseamnă «lampă de stop» în conformitate cu punctul 2.7.12 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric);

(46)

«faruri» înseamnă «far de fază de întâlnire (fază scurtă)» în conformitate cu punctul 2.7.10 din Regulamentul ONU nr. 48 și «far de fază de drum (fază lungă)» în conformitate cu punctul 2.7.9 din Regulamentul ONU nr. 48 (sistem electric);

(47)

«alternator» înseamnă o mașină electrică folosită pentru încărcarea bateriei și alimentarea cu energie electrică a sistemelor electrice auxiliare atunci când motorul cu ardere internă al vehiculului este în funcțiune. Alternatorul nu poate contribui la propulsia vehiculului (sistem electric);

(48)

«sistem alternator cu tensiune variabilă (inteligent)» înseamnă un sistem controlat electronic și alcătuit din unul sau mai multe alternatoare în combinație cu unul sau mai multe REESS dedicate, având prioritate generarea energiei electrice în condiții de rulare inerțială (sistem electric);

(49)

«sistem de încălzire, ventilație și aer condiționat» sau sistem «HVAC» înseamnă un sistem care poate încălzi și/sau răci, împrospăta sau înlocui activ aerul, pentru a îmbunătăți calitatea aerului din compartimentul pentru pasageri și/sau din compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC);

(50)

«configurația sistemului HVAC» înseamnă o combinație de componente ale sistemului HVAC, conform tabelului 13 din prezenta anexă (sistem HVAC);

(51)

«sistem de asigurare a confortului termic în compartimentul pentru pasageri» înseamnă un sistem care folosește ventilatoare pentru a recircula aerul în interiorul vehiculului sau care introduce aer proaspăt în vehicul, având cel puțin capacitatea de a răci sau încălzi activ aerul. Aerul este distribuit de la plafonul vehiculului și, în cazul vehiculelor etajate, pe ambele niveluri. În cazul autobuzelor etajate fără acoperiș, funcția este îndeplinită în compartimentul inferior (sistem HVAC);

(52)

«numărul pompelor de căldură alocate compartimentului pentru pasageri» înseamnă numărul de pompe de căldură instalate pe vehicul pentru încălzirea și/sau răcirea aerului recirculat sau a aerului proaspăt introdus în compartimentul pentru pasageri. Dacă pompa de căldură deservește atât compartimentul pentru pasageri, cât și compartimentul conducătorului auto, aceasta se ia în calcul doar pentru compartimentul pentru pasageri (sistem HVAC). Dacă sunt instalate pompe de căldură separat pentru încălzire și pentru răcire, se ia în calcul numărul mai mic de pompe alocate oricăreia dintre funcții - și anume, se numără separat pompele de căldură pentru răcire și cele pentru încălzire (de exemplu, dacă sunt 2 pompe de căldură pentru răcire și 1 pompă de căldură pentru răcire, se ia în calcul doar 1 pompă de căldură);

(53)

«sistem de aer condiționat pentru compartimentul conducătorului auto» înseamnă că pe vehicul este instalat un sistem care are capacitatea de a răci aerul recirculat sau aerul proaspăt introdus în zona sau în compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC);

(54)

«sistem de aer condiționat pentru compartimentul pentru pasageri» înseamnă că pe vehicul este instalat un sistem care are capacitatea de a răci aerul recirculat sau aerul proaspăt introdus în compartimentul pentru pasageri (sistem HVAC);

(55)

«pompă de căldură independentă pentru compartimentul conducătorului auto» înseamnă că pe vehicul este instalată o pompă de căldură care este utilizată exclusiv pentru compartimentul conducătorului auto (sistem HVAC);

(56)

«pompă de căldură cu 2 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în două trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC);

(57)

«pompă de căldură cu 3 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în trei trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC);

(58)

«pompă de căldură cu 4 trepte» înseamnă o pompă de căldură care poate fi acționată doar în patru trepte, dar nu cu variație continuă (sistem HVAC);

(59)

«pompă de căldură cu variație continuă» înseamnă o pompă de căldură acționată în variație continuă sau al cărei compresor de aer condiționat este antrenat de un motor electric cu turație continuu variabilă (sistem HVAC);

(60)

«puterea încălzitorului auxiliar» înseamnă puterea declarată pe eticheta definită la punctul 4 din anexa 7 la Regulamentul ONU nr. 122 (*3) (sistem HVAC);

(61)

«vitraj dublu» înseamnă geamuri ale compartimentului pentru pasageri care sunt alcătuite din două foi de sticlă separate de un spațiu umplut cu gaz sau vidat. În cazul în care compartimentul pentru pasageri este echipat cu mai multe tipuri de geamuri, se selectează tipul de geam predominant după suprafață. La stabilirea tipului predominant de geam nu se iau în calcul parbrizul, luneta, geamul (geamurile) lateral(e) al(e) conducătorului auto, geamurile ușilor, geamurile de deasupra și din fața axei față (a se vedea figura 1 pentru exemple), precum și geamurile rabatabile (sistem HVAC).

Figura 1

Geamuri care nu se iau în calcul la stabilirea tipului predominant de geam

Image 17

(62)

«pompă de căldură» înseamnă un sistem care folosește într-un proces circular un agent frigorific pentru a transfera energie termică din mediu în compartimentul pentru pasageri și/sau compartimentul conducătorului auto și/sau care transferă energie termică în direcția opusă (funcție de răcire și/sau încălzire) cu un coeficient de eficiență mai mare de 1 (sistem HVAC);

(63)

«pompă de căldură R-744» înseamnă o pompă de căldură care folosește agent frigorific R-744 ca mediu de transfer (sistem HVAC);

(64)

«pompă de căldură non R-744» înseamnă o pompă de căldură care folosește ca mediu de transfer un alt agent frigorific decât R-744 (sistem HVAC); Pentru posibilele grade de acționare (2 trepte, 3 trepte, 4 trepte, continuu), se aplică definițiile de la punctele 56-59 (sistem HVAC);

(65)

«termostat reglabil pentru agentul de răcire» înseamnă un termostat pentru agentul de răcire cu caracteristici care, în afară de temperatura agentului de răcire, sunt influențate de cel puțin încă un factor, de pildă, de încălzirea electrică activă a termostatului (sistem HVAC);

(66)

«încălzitor auxiliar reglabil» înseamnă un încălzitor alimentat cu combustibil, cu minimum 2 niveluri de încălzire pe lângă starea «oprit», care poate fi controlat în funcție de capacitatea necesară a sistemului de încălzire al autobuzului (sistem HVAC);

(67)

«schimbător de căldură pentru gazele reziduale de la motor» înseamnă un schimbător de căldură care folosește energia termică a gazelor reziduale ale motorului pentru a încălzi circuitul de răcire (sistem HVAC);

(68)

«conducte de distribuție a aerului separate» înseamnă unul sau mai multe canale de aer conectate la un sistem de asigurare a confortului termic, cu scopul de a distribui în mod uniform aerul condiționat în cadrul compartimentului. Canalele de aer pot cuprinde boxe audio, conducte de apă din sistemul HVAC, precum și fascicule de cabluri. Nu se instalează în canalul (canalele) de aer rezervoare de aer comprimat. În cadrul acestui parametru, simulatorul ia în calcul un nivel redus al pierderilor prin transfer termic către mediul ambiant sau către componente din canal. Pentru configurațiile HVAC 8, 9 și 10 la grupele de vehicule 31, 33, 35, 37 și 39, această valoare de intrare se stabilește ca «true», întrucât aceste configurații prezintă pierderi mai mici, deoarece aerul răcit este suflat direct în vehicul chiar și fără un canal de aer. Pentru toate configurațiile HVAC din grupele de vehicule 32, 34, 36, 38 și 40, acest parametru se stabilește «true», întrucât este de ultimă generație. (sistem HVAC);

(69)

«compresor acționat electric» înseamnă un compresor pus în mișcare de un motor electric (sistem pneumatic);

(70)

«încălzitor electric de apă» înseamnă un dispozitiv care folosește energie electrică pentru a încălzi agentul de răcire al vehiculului, cu un coeficient de eficiență mai mic decât 1, și care este folosit activ pentru funcția de încălzire în timpul funcționării vehiculului în condiții de drum (sistem HVAC);

(71)

«încălzitor electric de aer» înseamnă un dispozitiv care folosește energie electrică pentru a încălzi aerul din compartimentul pentru pasageri și/sau al conducătorului auto, cu un coeficient de eficiență mai mic decât 1 (sistem HVAC);

(72)

«alte tehnologii de încălzire» înseamnă orice tehnologie integral electrică folosită pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri și/sau a celui pentru conducătorul auto care nu este cuprinsă în tehnologiile menționate la punctele 62, 70 sau 71 (sistem HVAC);

(73)

«baterie plumb-acid - convențională» înseamnă o baterie plumb-acid pentru care nu se aplică niciuna dintre definițiile de la punctele 74 sau 75 (sistem electric);

(74)

«baterie plumb-acid - AGM» (Absorbed Glass Mat) înseamnă o baterie plumb-acid în care se folosesc împâslituri din fibră de sticlă îmbibate în electrolit pentru separarea plăcilor negative și pozitive (sistem electric);

(75)

«baterie plumb-acid – gel» înseamnă o baterie plumb-acid în care electrolitul este gelificat cu ajutorul unui agent de gelificare pe bază de siliciu (sistem electric);

(76)

«baterie Li-ion - putere mare» înseamnă o baterie Li-ion în care raportul dintre intensitatea maximă nominală a curentului în [A] și capacitatea nominală (Ah) este mai mare sau egal cu 10 (sistem electric);

(77)

«baterie Li-ion - energie mare» înseamnă o baterie Li-ion în care raportul dintre intensitatea maximă nominală a curentului în [A] și capacitatea nominală (Ah) este mai mic decât 10 (sistem electric);

(78)

«condensator cu convertor c.c.-c.c.» înseamnă un (ultra)condensator în care unitatea de stocare a energiei electrice se combină cu o unitate c.c.-c.c. care adaptează nivelul tensiunii și controlează intensitatea curentului în subsistemul de alimentare al consumatorilor electrici de la bord (sistem electric);

(79)

«autobuz articulat» înseamnă un autobuz greu care este vehicul incomplet, vehicul complet sau vehicul completat și care constă în două secțiuni rigide conectate între ele printr-o secțiune articulată. Conectarea și deconectarea celor două secțiuni este posibilă numai într-un atelier. În cazul autobuzelor grele articulate complete sau completate, secțiunea articulată permite deplasarea liberă a călătorilor între secțiunile rigide.

3.   Descrierea informațiilor care se introduc în simulator cu privire la sistemele auxiliare

3.1.   Ventilator de răcire a motorului

Informațiile privind tehnologia ventilatorului de răcire a motorului se furnizează pe baza combinațiilor aplicabile de acționare și de comandă-control a ventilatorului, conform descrierilor din tabelul 4 de mai jos.

Dacă o nouă tehnologie din cadrul unui grup de acționare a ventilatorului (de exemplu, montare pe arborele cotit) nu figurează în listă, se introduce tehnologia alocată ca «implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului».

Dacă o nouă tehnologie nu poate fi găsită în niciun grup de acționare a ventilatorului, se introduce tehnologia alocată ca «implicit generală».

Tabelul 4

Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului (P181)

Grup de acționare a ventilatorului

Comanda ventilatorului

Camioane medii și grele

Autobuze grele

Montat pe arborele cotit

Ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică

X

X

Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică

X (DC)

X

Ambreiaj pas cu pas

X

 

Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte)

 

X

Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte)

 

X

Ambreiaj cuplat/decuplat

X

X (DC, DO)

Antrenat cu curea sau de transmisie

Ambreiaj hidrodinamic cu comandă electronică

X

X

Ambreiaj hidrodinamic cu comandă bimetalică

X (DC)

X

Ambreiaj pas cu pas

X

 

Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 2 trepte)

 

X

Ambreiaj pas cu pas (decuplat + 3 trepte)

 

X

Ambreiaj cuplat/decuplat

X

X (DC)

Acționat hidraulic

Pompă cu cilindree variabilă

X

X

Pompă cu cilindree constantă

X (DC, DO)

X (DC)

Acționat electric

Control cu motor electric

X (DC)

X (DC)

X: aplicabil, DC: implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului, DO: implicit generală

3.2.   Sistem de direcție

Tehnologia sistemului de direcție se furnizează în conformitate cu tabelul 5 pentru fiecare axă directoare activă a vehiculului.

Dacă o nouă tehnologie din cadrul unui grup de tehnologii ale direcției (de exemplu, acționare mecanică) nu figurează în listă, se introduce tehnologia alocată ca «implicită pentru grupul de acționare a ventilatorului». Dacă o nouă tehnologie nu poate fi găsită în niciun grup de tehnologii ale direcției, se introduce tehnologia alocată ca «implicit generală».

Tabelul 5

Tehnologia sistemului de direcție (P182)

Grup de tehnologii ale direcției

Tehnologie

Camioane medii și grele

Autobuze grele

Acționată mecanic

Cilindree fixă

X (DC, DO)

X (DC, DO)

Cilindree fixă, comandă electronică

X

X

Pompă cu cilindree dublă

X

X

Pompă cu cilindree dublă, comandă electronică

X

X

Pompă cu cilindree variabilă, comandă mecanică

X

X

Pompă cu cilindree variabilă, comandă electronică

X

X

Electric

Pompă acționată electric

X (DC)

X (DC)

Mecanism de direcție integral electric

X

X

X: aplicabil, DC: implicită pentru grupul de tehnologii ale direcției, DO: implicit generală

3.3.   Sistem electric

3.3.1.   Camioane medii și camioane grele

Tehnologia sistemului electric se furnizează în conformitate cu

tabelul 6.

Dacă tehnologia utilizată pe vehicul nu figurează în listă, în simulator se introduce „tehnologie standard”.

Tabelul 6

Tehnologii ale sistemului electric pentru camioane medii și camioane grele (P183)

Tehnologie

Tehnologie standard

Tehnologie standard - faruri LED

3.3.2.   Autobuze grele

Tehnologia sistemului electric se furnizează în conformitate cu tabelul 7.

Tabelul 7

Tehnologii ale sistemului electric pentru autobuze grele

Sistemul electric

Parametru

Numărul ID al parametrului

Valoare de introdus în simulator

Explicații

Alternatorul

Tehnologia alternatorului

P294

conventional / smart / no alternator

«smart» se introduce pentru sisteme care corespund definițiilor de la punctul 2 subpunctul 48;

«fără alternator» se aplică în cazul HEV care nu sunt echipate cu alternator în sistemul electric auxiliar. Pentru PEV nu se introduce nicio valoare.

Alternator cu tensiune variabilă – intensitatea maximă nominală a curentului

P295

valoarea în [A]

Intensitatea maximă nominală a curentului la turația nominală, conform etichetei producătorului sau măsurată în conformitate cu standardul ISO 8854:2012

Înregistrare pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart)

Alternator cu tensiune variabilă – tensiune nominală

P296

valoarea în [V]

Valori permise: «12», «24», «48»

Înregistrare pentru fiecare alternator cu tensiune variabilă (smart)

Baterii pentru sisteme alternator cu tensiune variabilă

Tehnologie

P297

lead-acid battery – conventional / lead-acid battery –AGM / lead-acid battery – gel / li-ion battery - high power / li-ion battery - high energy

Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Dacă tehnologia bateriei nu se găsește în listă, se introduce ca valoare de intrare tehnologia «baterie plumb-acid – convențională».

Tensiunea nominală

P298

valoarea în [V]

Valori permise: «12», «24», «48»

Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Dacă bateriile sunt legate în serie (de exemplu, două unități de 12 V pentru un sistem de 24 V), se introduce tensiunea nominală a unității (în exemplu, 12 V).

Capacitatea nominală

P299

valoarea în [Ah]

Capacitatea în Ah, conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului

Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Condensatoare pentru sisteme alternator cu tensiune variabilă

Tehnologie

P300

cu convertor c.c.-c.c.

Înregistrare pentru fiecare baterie încărcată de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Capacitatea electrică nominală

P301

valoarea în [F]

Capacitatea în farazi (F), conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului

Înregistrare pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Tensiune maximă

P302

valoarea în [V]

Tensiunea de lucru nominală, conform etichetei sau fișei tehnice a producătorului

Înregistrare pentru fiecare condensator încărcat de un sistem alternator cu tensiune variabilă

Sursa de alimentare a dispozitivelor auxiliare electrice

Alimentarea dispozitivelor auxiliare electrice din REESS al HEV, posibilă

P303

true / false

Se stabilește ca «true» dacă vehiculul este echipat cu o conexiune de alimentare controlată, care permite transferul energiei electrice din sistemul de stocare al energiei electrice de propulsie al HEV în subsistemul de alimentare al consumatorilor electrici de la bord.

Date de intrare necesare doar pentru HEV.

Lămpi interioare

Lămpi interioare cu LED

P304

true / false

Parametrii se stabilesc ca «true» doar dacă toate lămpile din categorie se conformează definițiilor de la punctul 2 subpunctele 42-46.

Iluminat exterior

Lumini de întâlnire pe timp de zi cu LED

P305

true / false

Lămpi de poziție cu LED

P306

true / false

Lămpi de stop cu LED

P307

true / false

Faruri cu LED

P308

true / false

3.4.   Sistem pneumatic

3.4.1.   Sisteme pneumatice sub presiune

3.4.1.1.   Capacitatea alimentării cu aer

Pentru sistemele pneumatice care funcționează la suprapresiune, capacitatea alimentării cu aer se furnizează în conformitate cu tabelul 8.

Tabelul 8

Sisteme pneumatice cu suprapresiune - capacitatea alimentării cu aer

Capacitatea alimentării cu aer

Camioane medii și grele (parte din P184)

Autobuze grele (P309)

Cilindree mică ≤ 250 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri

X

X

Cilindree medie > 250 cm3, dar ≤ 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 1 etaj

X

X

Cilindree medie > 250 cm3, dar ≤ 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 2 etaje

X

X

Cilindree mare > 500 cm3; 1 cilindru / 2 cilindri 1 etaj / 2 etaje

X, DO

 

Cilindree mare > 500 cm3; 1 etaj

 

X, DO

Cilindree mare > 500 cm3; 2 etaje

 

X

În cazul unui compresor cu două etaje, pentru a descrie mărimea sistemului compresorului de aer este utilizată cilindreea primului etaj. În cazul compresoarelor fără pistoane, se declară tehnologia «implicit generală» (DO).

În cazul autobuzelor grele cu compresoare acționate electric, se introduce valoarea «not applicable» pentru capacitatea alimentării cu aer, întrucât acest parametru nu este luat în calcul de simulator.

3.4.1.2.   Tehnologii cu consum redus de combustibil

Tehnologiile cu consum redus de combustibil se introduc în conformitate cu combinațiile enumerate în tabelul 9 pentru camioane medii și grele și în tabelul 10 pentru autobuze grele.

Tabelul 9

Sisteme pneumatice cu suprapresiune - tehnologii cu consum redus de combustibil pentru camioane grele, camioane medii (parte din P184)

Numărul combinației

Acționarea compresorului

Ambreiaj compresor

Compresor de aer cu sistem de reducere a consumului de energie (ESS)

Sistem de gestionare a aerului cu regenerare optimă (AMS)

1

mecanic

nu

nu

nu

2

mecanic

nu

da

nu

3

mecanic

hidrodinamic

nu

nu

4

mecanic

mecanic

nu

nu

5

mecanic

nu

da

da

6

mecanic

hidrodinamic

nu

da

7

mecanic

mecanic

nu

da

8

electric

nu

nu

nu

9

electric

nu

nu

da


Tabelul 10

Sisteme pneumatice cu suprapresiune - tehnologii cu consum redus de combustibil pentru autobuze grele

Numărul combinației

Acționarea compresorului (P310)

Ambreiaj compresor (P311)

Sistem de regenerare inteligent (P312)

Sistem compresor inteligent (P313)

1

mecanic

nu

nu

nu

2

mecanic

nu

da

nu

3

mecanic

nu

nu

da

4

mecanic

nu

da

da

5

mecanic

hidrodinamic

nu

nu

6

mecanic

hidrodinamic

da

nu

7

mecanic

hidrodinamic

nu

da

8

mecanic

hidrodinamic

da

da

9

mecanic

mecanic

nu

nu

10

mecanic

mecanic

da

nu

11

mecanic

mecanic

nu

da

12

mecanic

mecanic

da

da

13

electric

nu

nu

nu

14

electric

nu

da

nu

3.4.1.3.   Alte caracteristici ale sistemului pneumatic pentru autobuze grele

În cazul autobuzelor grele, informațiile privind alte caracteristici ale sistemului pneumatic se furnizează în conformitate cu tabelul 11.

Tabelul 11

Alte caracteristici ale sistemului pneumatic pentru autobuze grele

Parametru

Numărul ID al parametrului

Valoare de introdus în simulator

Explicații

Raport de turație compresor-motor

P314

valoarea în [-]

Raport = turație compresor / turație motor. Aplicabil doar în cazul compresoarelor acționate mecanic

Înălțimea de acces cu podeaua necoborâtă

P290

valoarea în [mm]

Conform definițiilor de la punctul 2 subpunctul 10 din anexa III.

Această valoare este documentată în planșele de configurare a vehiculului folosite pentru parametrizarea controlului suspensiei pneumatice a vehiculului. Valoarea reprezintă înălțimea normală de rulare a vehiculului, astfel cum a fost livrat clientului. Acest parametru are relevanță doar pentru autobuze grele.

Comanda suspensiei pneumatice

P315

mechanically, electronically

 

Dozare pneumatică a reactivului pentru SCR

P316

true / false

A se vedea punctul 2 subpunctul 36.

Tehnologia de acționare a ușii

P291

pneumatic / mixed / electric

 

3.4.2.   Sisteme pneumatice sub vid

În cazul vehiculelor cu sisteme pneumatic sub vid (presiune relativă negativă), valorile de intrare în simulator sunt fie «Vacuum pump», fie «Vacuum pump + elec. driven» (P184). Această tehnologie nu este aplicabilă în cazul autobuzelor grele.

3.5.   Sistem HVAC

3.5.1.   Sistem HVAC pentru camioane medii și pentru camioane grele

Tehnologia sistemului HVAC se furnizează în conformitate cu tabelul 12.

Tabelul 12

Tehnologii ale sistemului HVAC pentru camioane medii și camioane grele (P185)

Tehnologie

Nu există (fără sistem de aer condiționat pentru compartimentul conducătorului auto)

Implicit

3.5.2.   Sistem HVAC pentru autobuze grele

Configurația sistemului HVAC se furnizează în conformitate cu definițiile din tabelul 13. Figura 2 oferă o reprezentare grafică a diferitelor configurații.

Tabelul 13

Configurația sistemului HVAC pentru autobuze grele (P317)

Configurația sistemului HVAC

Sistem de asigurare a confortului termic în compartimentul pentru pasageri

Numărul pompelor de căldură alocate compartimentului pentru pasageri conform punctului 2 subpunctul 52

Pompa (pompele) de căldură pentru compartimentele pentru pasageri și conducătorul auto

Pompa (pompele) de căldură independentă (independente) pentru compartimentul conducătorului auto

Rigide

Articulate

1

Nr.

0

0

Nr.

Nr.

2

Nr.

0

0

Nr.

Da

3

Da

0

0

Nr.

Nr.

4

Da

0

0

Nr.

Da

5

Da

1

1 sau 2

Nr.

Nr.

6

Da

1

1 sau 2

Da

Nr.

7

Da

1

1 sau 2

Nr.

Da

8

Da

> 1

> 2

Nr.

Nr.

9

Da

> 1

> 2

Nr.

Da

10

Da

> 1

> 2

Da

Nr.

Figura 2

Configurația sistemului HVAC pentru autobuze grele (rigide și articulate)

Image 18

Parametrii sistemului HVAC se declară în conformitate cu tabelul 14.

Tabelul 14

Parametrii sistemului HVAC (autobuze grele)

Parametru

Numărul ID al parametrului

Valoare de introdus în simulator

Explicații

Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului conducătorului auto

P318

none / not applicable / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous

«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri

Tipul pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului conducătorului auto

P319

none / not applicable / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous

«not applicable» se declară pentru sisteme HVAC în configurațiile 6 și 10, întrucât sunt alimentate de pompa de căldură a compartimentului pentru pasageri

Tipul pompei de căldură pentru răcirea compartimentului pentru pasageri

P320

none / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous

În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru răcirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, după putere sau prioritate în exploatare).

Tipul pompei de căldură pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri

P321

none / R-744 / non R-744 2-stage / non R-744 3-stage / non R-744 4-stage / non R-744 continuous

În cazul mai multor pompe de căldură de diferite tehnologii pentru încălzirea compartimentului pentru pasageri, se declară tehnologia prevalentă (de exemplu, după putere sau prioritate în exploatare).

Puterea încălzitorului auxiliar

P322

valoarea în [W]

Puterea nominală, conform specificației echipamentului;

Introduceți «0» dacă nu este instalat un încălzitor auxiliar.

Vitraj dublu

P323

true / false

 

Termostat reglabil pentru agentul de răcire

P324

true / false

 

Încălzitor auxiliar reglabil

P325

true / false

 

Schimbător de căldură gaze reziduale motor

P326

true / false

 

Conducte de distribuție aer separate

P327

true / false

 

Încălzitor electric de apă

P328

true / false

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

Încălzitor electric pentru aer

P329

true / false

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

Alte tehnologii de încălzire

P330

true / false

Se introduc valori doar pentru HEV și PEV

3.6.   Priză de putere la transmisie (PTO)

Pentru camioane grele cu PTO și/sau cu mecanism de acționare a PTO instalat pe sistemul de transmisie, consumul de energie se ia în considerare prin intermediul unor valori generice determinate. Acestea reprezintă pierderile de energie în modul de conducere normală, când consumatorul conectat la o PTO, de exemplu o pompă hidraulică, este oprit/decuplat. Consumul de energie care depinde de aplicații atunci când consumatorul este cuplat este adăugat de simulator și nu este descris în continuare.

Tabelul 12

Cererea de energie mecanică a PTO cu consumatorii opriți, pentru camioane grele

Variante de proiectare din perspectiva pierderilor de putere (în comparație cu o transmisie fără PTO și/sau mecanism de acționare a PTO)

Pierderea de energie

Alte piese afectate prin rezistență (frecare) de pierderi de cuplu

Arbori / roți dințate (P247)

Alte elemente (P248)

[W]

o singură roată dințată cuplată situată deasupra nivelului de ulei specificat (fără angrenare suplimentară)

0

numai arborele de transmisie al PTO

ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă

50

numai arborele de transmisie al PTO

ambreiaj multidisc

350

numai arborele de transmisie al PTO

ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO

3 000

arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate

ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă

150

arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate

ambreiaj multidisc

400

arbore de transmisie și/sau cel mult 2 roți dințate cuplate

ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO

3 050

arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate

ambreiaj cu dinți (cu sincronizator) sau roată dințată culisantă

200

arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate

ambreiaj multidisc

450

arbore de transmisie și/sau mai mult de 2 roți dințate cuplate

ambreiaj multidisc cu pompă dedicată pentru PTO

3 100

PTO cu 1 sau mai multe angrenaje, fără ambreiaj

1 500

În cazul în care sunt montate mai multe prize de putere la transmisie, se va declara doar componenta cu cele mai mari pierderi, în conformitate cu tabelul 12, pentru combinația criteriilor sale «PTOShaftsGearWheels» și «PTOShaftsOtherElements». În cazul camioanelor medii și al autobuzelor grele, nu se prevede declararea unor PTO din transmisie.


(*1)  Regulamentul nr. 107 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M2 sau M3 în ceea ce privește construcția generală a acestora (JO L 52, 23.2.2018, p. 1).

(*2)  Regulamentul nr. 48 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă (JO L 14, 16.1.2019, p. 42).

(*3)  Regulamentul nr. 122 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) - Specificații tehnice uniforme privind omologarea vehiculelor din categoriile M, N și O în ceea ce privește sistemele de încălzire ale acestora (JO L 19, 24.1.2020, p. 42).”


ANEXA X

Anexa X se modifică după cum urmează:

(1)

la punctul 2, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Definiții

În sensul prezentei anexe, pe lângă definițiile incluse în Regulamentul ONU nr. 54 (1) și în Regulamentul ONU nr. 117 (2) se aplică următoarele definiții:

(1)  Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41)."

(2)  Regulamentul nr. 117 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea pneurilor în ceea ce privește emisiile sonore de rulare și/sau aderența pe suprafețele umede și/sau rezistența la rulare [2016/1350] (JO L 218, 12.8.2016, p. 1).”;"

(2)

la punctul 2 subpunctul 3 litera (b), se adaugă „;” la sfârșitul tezei;

(3)

la punctul 2 subpunctul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

Clasa pneului (conform Regulamentului ONU nr. 117;”;

(4)

la punctul 2 subpunctul 3 litera (f), textul „CEE-ONU” se înlocuiește cu „ONU”;

(5)

la punctul 2 se adaugă următorul punct:

„(4)

«FuelEfficiencyClass» este un parametru care corespunde clasei de eficiență a consumului de combustibil a pneului, conform definiției din partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2020/740 (3). În cazul pneurilor necuprinse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2020/740, clasa de eficiență a consumului de combustibil a pneului nu se aplică, iar parametrul «FuelEfficiencyClass» se înregistrează în apendicele 3 ca «N/A».

(3)  Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).”;"

(6)

la punctul 3.1, textul „ISO/TS” se înlocuiește cu „IATF”;

(7)

punctul 3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2

Măsurarea coeficientului de rezistență la rulare al pneului

Coeficientul de rezistență la rulare se măsoară și se ajustează în conformitate cu partea A din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/740, este exprimat în N/kN și este rotunjit la prima zecimală, în conformitate cu regula B din secțiunea B.3 din apendicele B la standardul ISO 80000-1 (exemplul 1).

Valoarea standard a coeficientului rezistenței la rulare pentru pneuri din clasele C2 și C3 este cea corespunzătoare pneurilor de iarnă pentru condiții de drum puternic înzăpezit, conform dispozițiilor de la punctul 6.3.2 din Regulamentul ONU nr. 117. În cazul pneurilor care nu se încadrează în domeniul de reglementare al Regulamentului (CE) nr. 661/2009 (4) sau al Regulamentul (UE) 2019/2144, (5) valoarea standard este 13,0 N/k, iar parametrul «FuelEfficiencyClass» se declară «N/A».

Valoarea standard FzISO este cea obținută ca procent din forța verticală asociată indicelui de sarcină al pneului la presiunea nominală în pneu [pentru aplicarea simplă (pe un singur pneu)]. Pentru pneurile din clasele C2 și C3, acest procent este de 85 %; pentru celelalte pneuri, procentul este de 80 %.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1)."

(5)  Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 325, 16.12.2019, p. 1)”;"

(8)

punctul 3.3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.3

Dispoziții pentru măsurare

Producătorul de pneuri efectuează încercarea prevăzută la punctul 3.2 fie într-un laborator al serviciilor tehnice, astfel cum este definit la articolul 68 din Regulamentul (UE) 2018/858, fie în instalațiile proprii, în condițiile următoare:

(i)

încercarea trebuie să fie supervizată de un reprezentant al serviciului tehnic desemnat de autoritatea de omologare responsabilă sau

(ii)

producătorul de pneuri este desemnat drept serviciu tehnic de categoria A în conformitate cu articolul 68 din Regulamentul (UE) 2018/858.”;

(9)

punctul 3.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.4.1.

Pneul trebuie să fie clar identificabil în ceea ce privește certificatul de conformitate aplicabil și coeficientul de rezistență la rulare corespunzător.”;

(10)

punctul 3.4.4 se înlocuiește cu următorul text:

„În conformitate cu articolul 38 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/858, nu este necesară aplicarea unei mărci de omologare de tip pe pneurile certificate în conformitate cu prezentul regulament.”;

(11)

la punctul 4.2 se introduce următoarea teză la final:

„Încercările trebuie efectuate asupra unor pneuri de încercare noi în sensul definiției de la punctul 2 din Regulamentul ONU nr. 117.”;

(12)

la punctul 4.4.1, ultima teză se elimină.

(13)

punctul 4.4.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.2

În cazul în care valoarea măsurată și aliniată este mai mică sau egală cu valoarea declarată plus 0,3 N/kN, valoarea rezistenței la rulare a pneului este considerată conformă.”;

(14)

punctul 4.4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„4.4.3.

În cazul în care valoarea măsurată și aliniată depășește valoarea declarată cu peste 0,3 N/kN, se poate aplica, la cererea producătorului pneurilor și cu acordul autorității care supervizează verificarea, ecuația de aliniere valabilă la momentul încercării de certificare.”;

(15)

la punctul 4.4.3, se inserează următoarele puncte:

„4.4.3.1.

În cazul în care valoarea măsurată și realiniată este mai mică sau egală cu valoarea declarată plus 0,3 N/kN, valoarea rezistenței la rulare a pneului este considerată conformă.

4.4.3.2.

În cazul în care valoarea măsurată, aliniată în conformitate cu punctele 4.4.3 și 4.4.3.1, depășește valoarea declarată cu peste 0,3 N/kN, sunt supuse încercării trei pneuri suplimentare. În cazul în care valoarea măsurată, aliniată în conformitate cu punctele 4.4.3 și 4.4.3.1, a cel puțin unuia dintre cele trei pneuri depășește valoarea declarată cu peste 0,4 N/kN, se aplică dispozițiile articolului 23.”;

(16)

la apendicele 1 punctul 4, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

Clasa pneului [în conformitate cu Regulamentul (CE) 661/2009 sau cu Regulamentul (UE) 2019/2144”;

(17)

la apendicele 1, punctul 7.2 se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.

sarcina aplicată la încercarea pneului în conformitate cu partea A din anexa I la Regulamentul (UE) 2020/740.

FZTYRE… [N]”;

(18)

la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.2 se înlocuiește cu următorul text:

„0.2.

Denumirea (denumirile)/marca (mărcile) comercială (comerciale);”;

(19)

la apendicele 2 secțiunea II, punctul 0.4 se înlocuiește cu următorul text:

„0.4.

Descrierea (descrierile)/denumirea (denumirile) comercială (comerciale)”;

(20)

la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.5 se înlocuiește cu următorul text:

„0.5.

Clasa pneului (conform Regulamentului ONU nr. 117”;

(21)

la apendicele 2 secțiunea I, punctul 0.11 se înlocuiește cu următorul text:

„0.11.

-”

(22)

la apendicele 2 secțiunea I se introduc următoarele puncte:

„0.16.

Marcajul de omologare de tip a pneului (în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 117), dacă este cazul

0.17

Marcajul de omologare de tip a pneului (în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 54 sau Regulamentul ONU nr. 30) (6)

(6)  Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci (JO L 201, 30.7.2008, p. 70).”;"

(23)

la secțiunea II din apendicele 2, punctul 6.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.

Presiunea de umflare de încercare, de referință: kPa”;

(24)

la secțiunea II din apendicele 2, punctul 8.1 se înlocuiește cu următorul text:

„8.1.

Valoarea inițială (sau medie, dacă sunt mai multe): N/kN”;

(25)

în tabelul 1 din apendicele 3, textul din al nouălea rând prima coloană se înlocuiește cu următorul text: „Tyre Size Designation”;

(26)

în tabelul 1 din apendicele 3 se introduc următoarele două rânduri:

„TyreClass

P370

șir de caractere

[-]

«C2», «C3» sau «N/A»

FuelEfficiencyClass

P371

șir de caractere

 

«A», «B», «C», «D’», «E» sau «N/A»”;

(27)

la apendicele 4, punctul 1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.1.

Numărul de certificare pentru pneuri include următoarele informații:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*T*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificatul

Regulamentul privind determinarea CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

T = Pneu

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00”.


(1)  Regulamentul nr. 54 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispozițiile uniforme privind omologarea anvelopelor pneumatice pentru vehiculele comerciale și remorcile acestora (JO L 183, 11.7.2008, p. 41).

(2)  Regulamentul nr. 117 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea pneurilor în ceea ce privește emisiile sonore de rulare și/sau aderența pe suprafețele umede și/sau rezistența la rulare [2016/1350] (JO L 218, 12.8.2016, p. 1).”;

(3)  Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).”;

(4)  Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2019/2144 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele pentru omologarea de tip a autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate unor astfel de vehicule, în ceea ce privește siguranța generală a acestora și protecția ocupanților vehiculului și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Regulamentului (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 325, 16.12.2019, p. 1)”;

(6)  Regulamentul nr. 30 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea anvelopelor pentru autovehicule și remorci (JO L 201, 30.7.2008, p. 70).”;”


ANEXA XI

„ANEXA Xa

CONFORMITATEA OPERĂRII SIMULATORULUI ȘI A PROPRIETĂȚILOR LEGATE DE EMISIILE DE CO2 ȘI DE CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ALE COMPONENTELOR, UNITĂȚILOR TEHNICE SEPARATE ȘI SISTEMELOR: PROCEDURA ÎNCERCĂRII DE VERIFICARE

1.   Introducere

Prezenta anexă stabilește cerințele aplicabile procedurii încercării de verificare, care este procedura de încercare utilizată pentru verificarea emisiilor de CO2 ale camioanelor medii și grele.

Procedura încercării de verificare constă într-o încercare efectuată pe drum în scopul verificării emisiilor de CO2 ale vehiculelor noi, după producție. Procedura trebuie efectuată de către producătorii de vehicule și trebuie supervizată de autoritatea de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului.

În timpul procedurii încercării de verificare se măsoară cuplul și viteza la roțile motrice, turația motorului, consumul de combustibil și treapta de viteză ale vehiculului, precum și ceilalți parametri relevanți enumerați la punctul 6.1.6. Datele măsurate se utilizează ca date de intrare ale simulatorului, care utilizează datele de intrare privind vehiculul și informațiile de intrare provenite din determinarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil ale vehiculului. Pentru simularea procedurii încercării de verificare, se utilizează ca date de intrare cuplul la roată și viteza de rotație a roților măsurate instantaneu, precum și turația motorului. Pentru a trece de procedura încercării de verificare, emisiile de CO2 calculate pe baza consumului de combustibil măsurat trebuie să corespundă valorii emisiilor de CO2 rezultate în simularea procedurii încercării de verificare, în limitele de toleranță prevăzute la punctul 7. Figura 1 prezintă o imagine schematică a metodei aplicate pentru procedura încercării de verificare Etape de evaluare derulate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare sunt descrise în apendicele 1 la prezenta anexă.

În cadrul procedurii încercării de verificare, se va verifica și corectitudinea setului de date de intrare privind vehiculul provenite din certificarea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor pentru a verifica datele și procesul de prelucrare a datelor. Corectitudinea datelor de intrare privind componentele, unitățile tehnice separate și sistemele, relevante pentru rezistența aerului și rezistența la rulare ale vehiculului sunt verificate în conformitate cu punctul 6.1.1.

Figura 1

Imagine schematică a metodei aplicate pentru procedura încercării de verificare

Image 19

2.   Definiții

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții:

(1)

«setul de date relevante pentru încercarea de verificare» înseamnă un set de date de intrare pentru componente, unități tehnice separate și sisteme, precum și informații de intrare utilizate pentru determinarea emisiilor de CO2 ale unui vehicul relevant pentru procedura încercării de verificare;

(2)

«vehicul relevant pentru procedura încercării de verificare» înseamnă un vehicul nou pentru care s-a determinat și s-a declarat în conformitate cu articolul 9 o valoare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil;

(3)

«masa reală corectată a vehiculului» înseamnă masa reală corectată a vehiculului conform definiției de la punctul 2 subpunctul 4 din anexa III;

(4)

«masa efectivă a vehiculului pentru VTP» înseamnă masa reală a vehiculului conform definiției de la articolul 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1230/2012, dar cu rezervorul plin și incluzând masa suplimentară a echipamentelor de măsurare, conform punctului 5 (echipamentele de măsurare), plus masa efectivă a remorcii sau semiremorcii, dacă se impune conform punctului 6.1.4.1;

(5)

«masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă» înseamnă masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcina utilă aplicată în procedura încercării de verificare conform punctului 6.1.4.2;

(6)

«puterea la roți» înseamnă puterea totală la roțile motrice ale unui vehicul, care depășește toate rezistențele la înaintare la roată, calculată în simulator pe baza cuplului și a vitezei de rotație măsurate la roțile motrice;

(7)

«semnalului rețelei zonei de comandă» sau «semnal CAN» înseamnă un semnal de la conexiunea cu unitatea de control electronică a vehiculului astfel cum se menționează la punctul 2.1.5 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011;

(8)

«operare urbană» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze mai mici de 50 km/h;

(9)

«operare rurală» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze cuprinse între minimum 50 km/h și maximum 70 km/h;

(10)

«operare pe autostradă» înseamnă distanța totală parcursă în timpul măsurării consumului de combustibil la viteze mai mari de 70 km/h;

(11)

«diafonie» înseamnă semnalul la ieșirea principală a unui senzor (My), produs de o mărime măsurabilă (Fz) care acționează pe senzor și care este alta decât mărimea măsurabilă desemnată pentru această ieșire; alocarea sistemului de coordonate este definită în conformitate cu standardul ISO 4130.

3.   Selectarea vehiculelor

Numărul de vehicule noi care urmează să fie încercate pentru fiecare an de producție trebuie să garanteze că variațiile relevante ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor utilizate sunt acoperite de procedura de încercare de verificare. Selectarea vehiculelor pentru încercarea de verificare se bazează pe cerințele următoare:

(a)

Vehiculele supuse încercării de verificare sunt selectate dintre vehiculele din linia de producție pentru care s-a determinat și s-a declarat în conformitate cu articolul 9 o valoare a emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil. Componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele montate în sau pe vehicul trebuie să facă parte din producția de serie și să corespundă cu cele montate la data producției vehiculului.

(b)

Selectarea vehiculelor se efectuează de către autoritatea de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, pe baza propunerilor producătorului de vehicule.

(c)

Pentru încercarea de verificare se selectează doar vehicule cu o singură axă motoare.

(d)

Se recomandă includerea în fiecare încercare de verificare a seturilor de date relevante pentru componentele de interes și cu cele mai mari cifre de vânzare pentru fiecare producător. Componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele pot fi supuse verificării fie fiind instalate toate pe un vehicul, fie fiind instalate pe vehicule diferite. Pe lângă criteriul celor mai mari cifre ale vânzărilor, autoritate de omologare menționată la litera (b) decide dacă este necesar să se includă în încercarea de verificare și alte vehicule cu date relevante ale motorului, axei și transmisiei.

(e)

Vehiculele care utilizează valori standard pentru certificarea emisiilor de CO2 ale componentelor, unităților tehnice separate și sistemelor lor în locul valorilor măsurate pentru transmisie și pentru pierderile axei nu trebuie selectate pentru încercarea de verificare atât timp cât se produc vehicule care respectă cerințele de la literele (a)-(c) și care utilizează diagrame de pierderi pentru aceste componente, unități tehnice separate sau sisteme la certificarea emisiilor de CO2.

(f)

Numărul minim de vehicule diferite cu combinații diferite ale seturilor de date relevante pentru încercarea de verificare, care trebuie supuse încercării de verificare în fiecare an se bazează pe cifrele de vânzări ale producătorului de vehicule, astfel cum se prevede în tabelul 1.

Tabelul 1

Determinarea numărului minim de vehicule care urmează să fie supuse încercării de către producătorul de vehicule

Numărul de vehicule care urmează să fie supuse încercării

Program

Vehicule produse anual care pot face obiectul procedurii de încercare de verificare (*2)

0

≤ 25

1

la fiecare 3 ani (*1)

26 – 250

1

la fiecare 2 ani

251 – 5 000

1

în fiecare an

5 001 - 25 000

2

în fiecare an

25 001 - 50 000

3

în fiecare an

50 001 – 75 000

4

în fiecare an

75 001 – 100 000

5

în fiecare an

peste 100 000

(g)

Producătorul vehiculului finalizează încercarea de verificare în termen de 10 luni de la data selectării vehiculului pentru încercarea de verificare.

4.   Condiții privind vehiculul

Fiecare vehicul care este supus încercării de verificare trebuie să fie în starea corespunzătoare celei în care se intenționează să fie introdus pe piață. Nu sunt permise modificări ale elementelor hardware precum lubrifianții sau ale elementelor software precum unitățile de control auxiliare. Pneurile pot fi înlocuite cu pneuri pentru încercări de dimensiuni similare (± 10 %).

Se aplică dispozițiile de la punctele 3.3-3.6 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

4.1   Rodajul vehiculului

Rodajul vehiculului nu este obligatoriu. Dacă kilometrajul total al vehiculului de încercare este mai mic de 15 000 km, simulatorul aplică rezultatului încercării un coeficient de evoluție conform definiției din apendicele 1. Kilometrajul total al vehiculului de încercare este indicat de citirea odometrului la începutul măsurării consumului de combustibil. Kilometrajul la începutul etapei de încălzire trebuie să fie de maximum 20 000 km.

4.2   Combustibil și lubrifianți

Toți lubrifianții trebuie să fie identici cu cei folosiți când vehiculul este introdus pe piață.

Pentru măsurarea consumului de combustibil descrisă la punctul 6.1.5 se utilizează combustibilul disponibil pe piață. În caz de dezacord, combustibilul este combustibilul de referință corespunzător menționat în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Rezervorul de combustibil trebuie să fie plin la începutul etapei de încălzire a vehiculului. Nu se permite realimentarea cu combustibil a vehiculului între începutul etapei de încălzire și sfârșitul măsurării consumului de combustibil.

Puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare de determină în conformitate cu punctul 3.2 din anexa V. Proba de combustibil se extrage din rezervor după încălzirea vehiculului. În cazul motoarelor cu dublă alimentare, această procedură se aplică ambilor combustibili.

5.   Echipamentul de măsurare

Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025. Toate echipamentele de măsurare de referință ale laboratorului, utilizate pentru calibrare și verificare, trebuie să fie identificabile pe baza standardelor naționale sau internaționale.

5.1   Cuplul la roată

Cuplul direct la toate axele motoare se măsoară cu unul dintre următoarele sisteme de măsurare care îndeplinesc cerințele enumerate în tabelul 2:

(a)

senzor de cuplu la butuc;

(b)

senzor de cuplu la jantă;

(c)

senzor de cuplu la semiarbore.

Abaterea se măsoară în timpul încercării de verificare prin aducerea la zero a sistemului de măsurare a cuplului în conformitate cu punctul 6.1.5.4, după încălzirea vehiculului conform punctului 6.1.5.3, prin ridicarea axei și măsurarea cuplului la aceasta din nou, direct după încercarea de verificare realizată conform punctului 6.1.5.6.

Pentru ca rezultatul încercării să fie valabil, trebuie să se demonstreze existența unei abateri maxime (suma valorilor absolute pentru ambele roți) a sistemului de măsurare a cuplului în cursul procedurii de încercare de verificare de 1,5 Nm din intervalul de etalonare a unui senzor de cuplu.

5.2   Viteza vehiculului

Viteza înregistrată a vehiculului se bazează pe semnalul CAN.

5.3   Treapta de viteză angajată

În cazul vehiculelor cu cutii de viteze SMT și AMT, treapta de viteză angajată este calculată de simulator pe baza turației măsurate a motorului, a vitezei vehiculului, a dimensiunilor pneurilor și a rapoartelor de transmisie ale vehiculului, în conformitate cu apendicele 1. Turația motorului este preluată de simulator din datele de intrare, astfel cum se definește la punctul 5.4.

În cazul vehiculelor cu cutii de viteze AMT, treapta de viteză angajată și starea convertizorului de cuplu (activ sau inactiv) se preiau de la semnalele CAN.

5.4   Turația motorului

Turația motorului se înregistrează din semnalele CAN, OBD sau ale unor sisteme de măsurare alternative care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2.

5.5.   Viteza de rotație a roților pe axa motoare

Viteza de rotație a roților stânga și dreapta de pe axa motoare se înregistrează din semnalele CAN sau ale unor sisteme de măsurare alternative care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2.

5.6.   Viteza de rotație a ventilatorului

Se înregistrează viteza de rotație a ventilatoarelor de răcire a motorului neacționate electric. În acest scop, se utilizează fie semnalul CAN, fie, alternativ, un senzor extern care îndeplinește cerințele prevăzute în tabelul 2.

În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric, trebuie înregistrate valorile intensității și tensiunii curentului la bornele motorului electric sau invertorului. Prin înmulțirea acestor două valori ale semnalelor se calculează puterea electrică la borne, iar valoarea rezultată este disponibilă sub formă de semnal cu rezoluție temporală ca dată de intrare în simulator. În cazul mai multor ventilatoare de răcire a motorului acționate electric, se furnizează suma puterilor electrice la borne.

5.7   Sistemul de măsurare a combustibilului

Consumul de combustibilul se măsoară la bord, cu un dispozitiv de măsurare care folosește una dintre metodele următoare:

Măsurarea masei combustibilului. Dispozitivul de măsurare a combustibilului trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 2 pentru sistemul de măsurare a masei combustibilului.

Măsurarea volumului combustibilului, împreună cu corecția pentru dilatarea termică a combustibilului. Dispozitivul de măsurare a masei combustibilului și dispozitivul de măsurare a temperaturii combustibilului trebuie să îndeplinească cerințele privind precizia prevăzute în tabelul 2 pentru sistemul de măsurare a volumului combustibilului. Valorile măsurate ale debitelor volumice ale combustibilului se transformă în debite masice cu ajutorul următoarelor ecuații:

m fuel,i = V fuel,i ·ρi

Formula

unde:

mfuel, i

=

Debit masic al combustibilului pentru eșantionul i [g/h]

ρ0

=

Densitatea combustibilului utilizată pentru încercarea de verificare în (g/dm3). Densitatea este determinată în conformitate cu anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. Dacă în încercarea de verificare se folosește motorină, se poate utiliza și valoarea medie a intervalului de densități pentru combustibilii de referință B7, în conformitate cu anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

t0

=

Temperatura combustibilului care corespunde densității ρ0 pentru combustibilul de referință [°C]

ρi

=

Densitatea combustibilului de încercare pentru eșantionul i [g/dm3]

Vfuel, i

=

Debit volumic al combustibilului pentru eșantionul i [dm3/h]

ti

=

Temperatura măsurată a combustibilului pentru eșantionul i [°C]

β

=

Factorul de corecție a temperaturii (0,001 K-1).

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, debitul combustibilului se măsoară separat pentru fiecare dintre cei doi combustibili.

5.8.   Masa vehiculului

Masele următoare ale vehiculului sunt măsurate cu echipamente care îndeplinesc cerințele prevăzute în tabelul 2:

(a)

masa efectivă a vehiculului pentru VTP;

(b)

masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă.

5.9.   Cerințe generale pentru măsurătorile la bord conform specificaților de la punctele 5.1-5.8

Datele de intrare conform celor prevăzute la punctul 6.1.6. Datele din tabelul 4 rezultă din măsurători. Toate datele trebuie să fie înregistrate la o frecvență de minimum 2 Hz sau la frecvența recomandată de producătorul echipamentului, reținându-se valoarea cea mai mare.

Datele de intrare pentru simulator pot fi compuse din datele provenite de la mai multe dispozitive de înregistrare. Cuplul și viteza de rotație la roți se înregistrează într-un singur sistem de înregistrare a datelor. Dacă se utilizează sisteme diferite de înregistrare a datelor pentru celelalte semnale, trebuie înregistrat un semnal comun, precum viteza vehiculului, pentru a asigura alinierea corectă în timp a semnalelor. Sincronizarea semnalelor are ca rezultat cel mai înalt coeficient de corelație înregistrat de diferite înregistratoare cronologice de date.

Toate echipamentele de măsură utilizate trebuie să îndeplinească cerințele privind precizia din tabelul 2. Echipamentele care nu sunt enumerate în tabelul 2 trebuie să îndeplinească cerințele de precizie prevăzute în tabelul 2 din anexa V.

Tabelul 2

Cerințe pentru sistemele de măsurare

Sistem de măsurare

Acuratețea

Timpul de urcare (1)

Factorul de echilibrare pentru masa vehiculului

50 kg sau

< 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mică

Viteza de rotație a roților

< 0,5 % din citire la 80 km/h

≤ 1 s

Debitul masic de combustibil pentru combustibili lichizi (2)

< 1,0 % din citire sau

< 0,2 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare

Debitul masic de combustibil pentru combustibili gazoși (2)

< 1,0 % din citire sau

< 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare

Sistemul de măsurare a volumului de combustibil (2)

< 1,0 % din citire sau

< 0,5 % din calibrarea maximă, reținându-se valoarea cea mai mare

Temperatura combustibilului

± 1 °C

≤ 2 s

Senzor pentru măsurarea vitezei de rotație a ventilatorului de răcire

< 0,4 % din citire sau

< 0,2 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea

≤ 1 s

Tensiunea

< 2 % din citire sau

< 1 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea

≤ 1 s

Curentul

< 2 % din citire sau

< 1 % din calibrarea maximă a vitezei, reținându-se valoarea cea mai mare dintre acestea

≤ 1 s

Turația motorului

Astfel cum se prevede în anexa V.

În cazul vehiculelor cu funcție de oprire-pornire pentru motor, se verifică dacă turația motorului se înregistrează corect și la niveluri inferioare turației de mers în gol.

Cuplul la roată

Pentru calibrarea de 10 kNm (pe întregul interval de calibrare):

i.

Neliniaritate (3):

< ± 40 Nm pentru camioane grele

< ± 30 Nm pentru camioane medii

ii.

Repetabilitate (4):

< ± 20 Nm pentru camioane grele

< ± 15 Nm pentru camioane medii

iii.

Diafonie:

< ± 20 Nm pentru camioane grele

< ± 15 Nm pentru camioane medii

(aplicabil numai pentru senzorii de cuplu ai jantei)

iv.

Frecvența de măsurare: ≥ 20 Hz

< 0,1 s

Valorile pentru calibrarea maximă trebuie să fie valorile maxime preconizate pentru toate încercările realizate cu sistemul de măsurare respectiv, înmulțite cu un factor arbitrar mai mare ca 1, dar mai mic sau egal cu 2. Pentru sistemul de măsurare a cuplului, calibrarea maximă poate fi limitată la 10 kNm.

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, valoarea pentru calibrarea maximă a sistemului de măsurare a debitului masic al combustibilului sau a volumului combustibilului se determină conform cerințelor stabilite la punctul 3.5 din anexa V. Valoarea pentru calibrarea maximă pentru măsurarea volumului combustibilului se determină împărțind valorile maxime de calibrare pentru debitul masic al combustibilului la valoarea densității, ρ0, definită conform punctului 5.7.

Precizia indicată trebuie să fie respectată de suma valorilor unice ale preciziilor în cazul în care se utilizează mai mult de o scară.

5.10.   Cuplul motorului

Cuplul motorului se înregistrează în timpul procedurii de încercare de verificare, în scopul evaluării emisiilor poluante. Valoarea semnalată trebuie să corespundă cerințelor privind valoarea cuplul motorului prevăzute în tabelul 1 de la punctul 2.2 al apendicelui 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

5.11.   Emisii poluante

Pentru măsurarea emisiilor poluante, se folosesc aparatura de măsură și procedurile prevăzute la apendicele 1-4 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011. Evaluarea datelor trebuie să furnizeze valoarea debitului masic instantaneu al emisiilor, astfel cum este prevăzut în tabelul 4 de la punctul 6.1.6, ca dată de intrare în simulator.

Pe baza acestor semnale de intrare, simulatorul calculează automat emisiile de poluanți specifice frânelor măsurate în cadrul încercării de verificare (BSEM) astfel cum este prevăzut în partea B a apendicelui 1 la prezenta anexă. Rezultatele sunt apoi automat scrise în fișierul cu rezultatele generat de simulator, în conformitate cu punctul 8.13.14. Nu se aplică cerințele suplimentare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 582/2011 cu privire la evaluarea datelor (de exemplu, ferestre de lucru mecanic, ferestre pentru media mobilă), la începerea încercării și la efectuarea cursei (ciclului) de încercare.

În procedura încercării de verificare nu se aplică criteriile de acceptare/respingere privind emisiile poluante.

6.   Procedura de încercare

6.1   Pregătirea vehiculului

Vehiculul este extras din producția de serie și este selectat astfel cum se prevede la punctul 3.

6.1.1.   Verificarea și prelucrarea datelor și informațiilor de intrare

Evidențele producătorului și dosarul cu informații pentru client în cazul vehiculului selectat se utilizează ca bază pentru verificarea datelor de intrare. Numărul de identificare a vehiculului pentru vehiculul selectat trebuie să fie identic cu numărul de identificare a vehiculului din evidențele producătorului și din dosarul cu informații pentru client.

La cererea autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, producătorul vehiculului prezintă, în termen de 15 zile lucrătoare, evidențele producătorului, informațiile de intrare și datele de intrare necesare pentru operarea simulatorului, precum și certificarea proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil pentru toate componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele relevante.

6.1.1.1   Verificarea componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor și a datelor și informațiilor de intrare

Trebuie efectuate verificările următoare pentru componentele, unitățile tehnice separate și sistemele montate pe vehicul:

(a)

Integritatea simulatorului: integritatea hash-ului criptografic al evidențelor producătorului în conformitate cu articolul 9 alineatul (3), recalculată în timpul procedurii de încercare de verificare cu instrumentul de hashing, trebuie să fie verificată prin comparație cu hash-ul criptografic din certificatul de conformitate;

(b)

Date privind vehiculul: numărul de identificare a vehiculului, configurația axelor, dispozitivele auxiliare selectate și tehnologia prizei de putere, treptele de viteză dezactivate (conform punctului 6.2 din anexa III) și cerințele privind dispozitivele aerodinamice active (conform punctului 3.3.1.5 din anexa VIII) trebuie să corespundă cu vehiculul selectat;

(c)

Limitările cuplului motorului declarate ca date de intrare în simulator se verifică în cadrul VTP dacă sunt declarate pentru oricare dintre cele mai înalte trepte de viteză reprezentând 50 % din totalul acestora (de exemplu, pentru oricare dintre treptele 7-12 la o transmisie cu 12 trepte de viteză), precum și dacă se aplică oricare dintre cazurile următoare:

(i)

S-au declarat limite ale cuplului motor la nivel de vehicul, în conformitate cu punctul 6.1 din anexa III

(ii)

S-au declarat limite ale cuplului motor la intrarea cutiei de viteze, conform parametrului P157 din tabelul 2 din apendicele 12 la anexa VI, iar valorile declarate nu depășesc 90 % din cuplul maxim al motorului

Pentru oricare dintre limitele de cuplu supuse unei verificări, trebuie să se demonstreze că 99 % dintre valorile cuplului motorului înregistrate în timpul măsurării consumului de combustibil în treapta de viteză relevantă nu au depășit valoarea declarată cu mai mult de 5 %. În acest scop, încercarea de verificare trebuie să cuprindă etape de accelerare cu debit de combustibil maxim în treptele de viteză respective. Verificarea se realizează pe baza cuplului motorului înregistrat conform punctului 5.10.

Verificarea limitării cuplul motorului se poate efectua și doar ca încercare separată, constând în accelerări la sarcină maximă, fără alte obligații de evaluare a încercării.

(d)

Date privind componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele: numărul de certificare și tipul modelului imprimate pe certificatul proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și volumul de combustibil trebuie să corespundă componentelor, unităților tehnice separate sau sistemelor instalate în vehiculul selectat;

(e)

Hash-ul datelor de intrare ale simulatorului și al informațiilor de intrare trebuie să corespundă hash-ului imprimat pe certificatul proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și volumul de combustibil pentru componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele următoare:

(i)

motoare;

(ii)

transmisii;

(iii)

convertizoare de cuplu;

(iv)

alte componente de transfer al cuplului;

(v)

componente suplimentare ale sistemului de transmisie;

(vi)

axe;

(vii)

rezistența aerului în cazul caroseriei sau al remorcii;

(viii)

pneuri.

6.1.1.2.   Verificarea masei vehiculului

La cererea autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, masele determinate de producători se verifică în conformitate cu punctul 2 din apendicele 2 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1230/2012. În cazul în care verificarea nu confirmă valorile declarate, se determină masa reală corectată, conform definiției de la punctul 2 subpunctul 4 din anexa III la prezentul regulament.

6.1.1.3.   Acțiunile avute în vedere

Dacă există discrepanțe la nivelul numărului de certificare sau al hash-ului criptografic al unuia sau mai multor fișiere privind componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1 litera (e) subpunctele (1)-(8), fișierul cu date de intrare corecte, care îndeplinește verificările prevăzute la punctele 6.1.1.1 și 6.1.1.2, înlocuiește datele incorecte pentru toate acțiunile viitoare. Aceleași dispoziții se aplică în cazul oricăror alte informații incorecte identificate cu privire la punctul 6.1.1.1 subpunctele (b) și (c).

Dacă rezultatele verificării evidențelor producătorului și dosarului cu informații pentru client nu sunt satisfăcătoare sau nu este disponibil un set complet de date de intrare cu certificate corecte ale proprietăților în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil pentru componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1 litera (e) subpunctele 1-8, încercarea de verificare se încheie și vehiculul nu trece de procedura încercării de verificare.

6.1.2.   Etapa de rodaj

Se permite o etapă de rodaj de maximum 15 000 km conform înregistrării odometrului. În cazul deteriorării oricăreia dintre componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele enumerate la punctul 6.1.1.1, componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele pot fi înlocuite cu componente, unități tehnice separate sau sisteme echivalente, cu același număr de certificare. Înlocuirea trebuie să fie documentată în raportul de încercare.

Toate componentele, unitățile tehnice separate sau sistemele trebuie să fie verificate înainte de măsurători pentru a exclude condițiile neobișnuite, precum nivelurile incorecte ale uleiului, filtrele de aer cuplate sau avertismentele sistemului de diagnostic de la bord.

6.1.3.   Configurarea echipamentelor de măsurare

Toate sistemele de măsurare trebuie să fie calibrate în conformitate cu dispozițiile producătorului echipamentului. În lipsa unor astfel de dispoziții, se urmează recomandările producătorului echipamentului în vederea calibrării.

După etapa de rodaj, vehiculul trebuie echipat cu sistemele de măsurare prevăzute la punctul 5.

6.1.4.   Configurarea vehiculului de încercare pentru măsurarea consumului de combustibil

6.1.4.1.   Configurația vehiculului

Tractoarele din grupa de vehicule definită în tabelele 1 și 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu orice tip de semiremorcă, cu condiția să se poată aplica sarcina definită mai jos.

Camioanele rigide din grupa de vehicule definită în tabelele 1 și 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu remorcă, dacă au montat un dispozitiv de remorcare. Se poate utiliza orice tip de caroserie sau alt dispozitiv pentru transportul sarcinilor utile prevăzute la punctul 6.1.4.2. Caroseriile camioanelor rigide pot fi diferite de caroseriile standard prevăzute la punctul 2 din apendicele 4 la anexa VIII.

Furgoanele din grupele de vehicule definite în tabelul 2 din anexa I trebuie să fie supuse încercării cu caroseriile finale ale vehiculului complet sau completat.

6.1.4.2.   Sarcina utilă a vehiculului

În cazul camioanelor grele din grupele 4 și următoarele, sarcina utilă a vehiculului trebuie să fie stabilită astfel încât masa totală a vehiculului supus încercării să fie cel puțin egală cu 90 % din masa maximă tehnic admisibilă, în conformitate cu Directiva 96/53/CE (*) a Consiliului, a vehiculului sau combinației de vehicule în cauză.

În cazul camioanelor grele din grupele 1s, 1, 2 și 3 și al camioanelor medii, sarcina utilă trebuie să se încadreze între 55 % și 75 % din masa maximă tehnic admisibilă, în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Consiliului, a vehiculului sau combinației de vehicule în cauză.

6.1.4.3.   Presiunea de umflare a pneurilor

Presiunea de umflare a pneurilor trebuie să fie reglată conform recomandările producătorului, cu o abatere maximă de mai puțin de 10 %. Pneurile semiremorcii pot să fie diferite de pneurile standard prevăzute în tabelul 2 din partea B a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 661/2009 pentru certificarea pneurilor din punctul de vedere al emisiilor de CO2.

6.1.4.4.   Reglajele dispozitivelor auxiliare

Toate reglajele care influențează cererea de energie auxiliară trebuie să fie setate la consumul minim rezonabil de energie atunci când este posibil. Aerul condiționat trebuie să fie oprit și ventilarea cabinei trebuie să fie setată la o valoare inferioară debitului masic mediu. Consumatorii de energie suplimentari, care nu sunt necesari pentru operarea vehiculului, trebuie să fie opriți. Dispozitivele externe de furnizare de energie la bord, precum bateriile externe, sunt permise doar pentru operarea echipamentelor de măsură suplimentare în vederea procedurii de încercare de verificare, enumerate în tabelul 2, dar nu trebuie să alimenteze cu energie echipamentele care vor fi prezente pe vehicul la introducerea sa pe piață.

6.1.4.5.   Regenerarea filtrului de particule

Înainte de încercarea de verificare, dacă este cazul, se inițiază regenerarea filtrului de particule. Se aplică dispozițiile de la punctul 4.6.10 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

6.1.5.   Încercarea de verificare

6.1.5.1.   Alegerea traseului

Traseul ales pentru încercarea de verificare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în tabelul 3. Traseele pot să includă atât drumuri publice, cât și drumuri private.

6.1.5.2.   Precondiționarea vehiculului

Nu se permit alte activități de precondiționare a vehiculului, cu excepția celor prevăzute la punctul 6.1.5.3.

6.1.5.3.   Încălzirea vehiculului

Înainte de începerea măsurării consumului de combustibil, vehiculul trebuie să efectueze un parcurs pentru încălzire, astfel cum se prevede în tabelul 3. Etapa de încălzire nu este luată în considerare în evaluarea încercării de verificare.

Înainte de începerea încălzirii, sistemele portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) se verifică și se calibrează în conformitate cu procedurile prevăzute în apendicele 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

6.1.5.4.   Aducerea la zero a echipamentelor de măsurare a cuplului

Aducerea la zero a senzorilor de cuplu este realizată astfel:

Se aduce vehiculul la repaus;

Se ridică deasupra solului roțile cu aparatura de măsură, astfel încât roțile să se poată roti liber, fără să se aplice un cuplu extern senzorului de cuplu;

Se efectuează aducerea la zero a amplificatorului care citește senzorii. Aducerea la zero trebuie să se finalizeze în mai puțin de 20 de minute.

6.1.5.5.   Măsurarea consumului de combustibil și înregistrarea semnalului aferent emisiilor poluante

Măsurarea consumului de combustibil începe imediat după aducerea la zero a echipamentului de măsurare a cuplului la roată, cu vehiculul în staționare. În timpul măsurării, vehiculul trebuie condus într-un mod în care sunt evitate frânările inutile ale vehiculului, apăsarea pedalei de accelerație și abordarea agresivă a virajelor. Se utilizează setarea pentru sistemele avansate de asistență pentru conducătorul auto care este activată automat la punerea contactului vehiculului, iar schimbarea vitezelor trebuie efectuată de către sistemul automat (în cazul cutiilor de viteze AMT sau APT) și trebuie folosit sistemul automat de control al vitezei de croazieră (dacă este cazul). Durata măsurătorii consumului de combustibil trebuie să se încadreze în toleranțele prevăzute în tabelul 3. Măsurarea consumului de combustibil se încheie cu vehiculul în staționare, direct înainte de măsurarea abaterii echipamentului de măsurare a cuplului.

Înregistrarea semnalelor relevante pentru evaluarea emisiilor poluante trebuie să înceapă cel târziu odată cu măsurarea consumului de combustibil și să se încheie simultan cu măsurarea consumului de combustibil.

Se introduc în simulator valorile aferente întregii secvențe de încercare, începând cu cea înregistrată pentru ultimul interval temporal de măsurare de 0,5 s al etapei de repaus, după aducerea la zero a senzorilor de cuplu, și încheind cu cea înregistrată pentru primul interval temporal de măsurare de 0,5 s al etapei de repaus.

6.1.5.6.   Măsurarea abaterii echipamentului de măsurare a cuplului

Direct după măsurarea consumului de combustibil se înregistrează abaterea echipamentului de măsurare a cuplului în aceleași condiții ale vehiculului ca în timpul procesului de aducere la zero. Dacă măsurarea consumului de combustibil se încheie înainte de oprirea vehiculului pentru efectuarea măsurării abaterii, vehiculul trebuie oprit în maximum 5 minute pentru măsurarea abaterii. Abaterea fiecărui senzor de cuplu se calculează pe baza mediei unei secvențe de minimum 10 secunde.

Imediat după aceasta, valorile măsurate ale emisiilor se verifică în conformitate cu procedurile prevăzute la punctul 2.7 din apendicele 1 la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

6.1.5.7.   Condiții limită pentru încercarea de verificare

Condițiile limită care trebuie să fie îndeplinite pentru valabilitatea încercării de verificare sunt prevăzute în tabelele 3-3b.

Dacă vehiculul trece încercarea de verificare în conformitate cu punctul 7.3, încercarea este considerată valabilă chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile următoare:

neatingerea valorilor minime pentru parametrii nr. 1, 2, 6 și 9;

depășirea valorilor maxime pentru parametrii nr. 3, 4, 5, 7, 8, 10 și 12;

depășirea valorilor maxime pentru parametrul nr. 7, dacă timpul total de încercare în alte condiții decât în repaus depășește 80 de minute.

Tabelul 3

Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - toate grupele de vehicule

Nr.

Parametru

Min.

Max.

1

Faza de încălzire [minute]

60

 

2

Viteza medie în timpul încălzirii [km/h]

70 (5)

100

3

Durata măsurării consumului de combustibil [minute]

80

120

8

Temperatura ambiantă medie

5 °C

30 °C

9

Condiții de drum uscat

100 %

 

10

Condiții de drum cu zăpadă sau gheață

 

0 %

11

Altitudinea drumului față de nivelul mării [m]

 

800

12

Durata mersului continuu la ralanti în staționare [minute]

 

3


Tabelul 3a

Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - grupele de vehicule 4, 5, 9, 10

Nr.

Parametru

Min.

Max.

4

Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță

2 %

8 %

5

Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță

7 %

13 %

6

Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță

79 %

7

Proporția timpului de mers la ralanti în staționare

 

5 %


Tabelul 3b

Parametri pentru valabilitatea încercării de verificare - alte camioane grele și medii

Nr.

Parametru

Min.

Max.

4

Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță

10 %

50 %

5

Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță

15 %

25 %

6

Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță

25 %

7

Proporția timpului de mers la ralanti în staționare

 

10 %

În cazul existenței unor condiții de trafic extraordinare, încercarea de verificare trebuie să fie repetată.

6.1.6.   Raportarea datelor

Datele înregistrate în timpul procedurii încercării de verificare trebuie raportate autorității de omologare care a acordat licența de operare a simulatorului, după cum urmează:

Datele înregistrate trebuie raportate la un semnal constant de 2 Hz, astfel cum se prevede în tabelul 4. Datele înregistrate la frecvențe mai mari de 2 Hz trebuie convertite la 2 Hz prin realizarea mediei intervalelor de timp în jurul nodurilor de 2 Hz. În cazul eșantionării la 10 Hz, de exemplu, primul nod de 2 Hz este definit de media de la secunda 0,1 la 0,5, al doilea nod este definit de media de la secunda 0,6 la 1,0. Marcajul temporal pentru fiecare nod este ultimul marcaj temporal pe nod, și anume 0,5, 1,0, 1,5 etc.

Tabelul 4

Formatul de raportare a datelor pentru datele măsurate destinate simulatorului în cadrul încercării de verificare

Cantitate

Unitate

Identificator coloană în fișierul de intrare

Observație

nod temporal

[s]

<t>

 

viteza vehiculului

[km/h]

<v>

 

turația motorului

[rpm]

<n_eng>

 

viteza ventilatorului de răcire a motorului

[rpm]

<n_fan>

În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate altfel decât electric:

puterea electrică a ventilatorului de răcire a motorului

[W]

<Pel_fan>

În cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric:

cuplul la roata din stânga

[Nm]

<tq_wh_left>

 

cuplul la roata din dreapta

[Nm]

<tq_wh_right>

 

viteza roții din stânga

[rpm]

<n_wh_left>

 

viteza roții din dreapta

[rpm]

<n_wh_right>

 

treapta de viteză

[-]

<gear>

obligatoriu în cazul cutiilor de viteze APT

Convertizor de cuplu activ

[-]

<TC_active>

0 = inactiv (blocat); 1 = activ (deblocat); obligatoriu în cazul cutiilor de viteze AT; nu se aplică în cazul celorlalte tipuri de transmisie

debit de combustibil

[g/h]

<fc_X>

Debitul masic al combustibilului, în conformitate cu punctul 5.7 (6)

Variabila «X» este tipul de combustibil, conform tabelului 2 din apendicele 7 la anexa V la prezentul regulament, de exemplu, «<fc_Diesel CI>».

Pentru motoare cu dublă alimentare, se introduce o coloană separată pentru fiecare combustibil.

Cuplul motorului

[Nm]

<tq_eng>

Cuplul motorului în conformitate cu punctul 5.10

Debitul masic al CH4

[g/s]

<CH4>

Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Debitul masic al CO

[g/s]

<CO>

 

Debitul masic al NMHC

[g/s]

<NMHC>

Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Debitul masic al NOx

[g/s]

<NOx>

 

Debitul masic al THC

[g/s]

<THC>

Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

Debitul particulelor în suspensie

[#/s]

<PN>

 

Debitul masic al CO2

[g/s]

 

 

În plus, se raportează datele prevăzute în tabelul 4. Aceste date se introduc direct în interfața grafică pentru utilizatorul simulatorului, când se evaluează procedura încercării de verificare.

Tabelul 4a

Formatul de raportare a datelor pentru informații suplimentare destinate simulatorului în cadrul încercării de verificare

Cantitate

Unitate

Observație

NCV măsurată

[MJ/kg]

Puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, determinată în conformitate cu punctul 3.2 din anexa V.

Această dată de intrare se introduce pentru toate tipurile de combustibili, inclusiv pentru motoare diesel CI (7).

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, se introduc valori pentru ambii combustibili.

Distanța parcursă în rodaj

[km]

În conformitate cu punctul 6.1.2.

Pe baza acestor date de intrare, simulatorul corectează consumul de combustibil măsurat, în conformitate cu apendicele 1.

Diametru ventilator

[mm]

Diametrul ventilatorului de răcire a motorului.

Parametru fără relevanță în cazul ventilatoarelor de răcire a motorului acționate electric.

Abaterea senzorului de cuplu, roata din stânga

[Nm]

Mediile valorilor abaterilor senzorilor de cuplu, măsurate în conformitate cu punctul 6.1.5.6.

Abaterea senzorului de cuplu, roata din dreapta

[Nm]

7.   Evaluarea încercării

7.1.   Valoare de introdus în simulator

(1)

Se furnizează următoarele date de intrare și surse de date pentru simulator: Date și informații de intrare;

(2)

Evidențele producătorului;

(3)

Dosarul cu informații pentru client;

(4)

Rezultate prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4;

(5)

Alte informații suplimentare, în conformitate cu tabelul 4a.

7.2.   Etape de evaluare derulate de simulator

7.2.1.   Verificarea procesului de prelucrare a datelor

Pe baza informațiilor și datelor de intrare (definite la punctul 7.1) simulatorul trebuie să reia simularea determinării emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil și să verifice rezultatele corespondente în evidențele producătorului și în dosarul cu informații pentru client puse la dispoziție de producător.

În cazul oricăror abateri, se aplică măsurile de remediere prevăzute la articolul 23.

7.2.2.   Determinarea raportului CVTP

În cadrul evaluării încercării se compară emisiile de CO2 din timpul măsurătorilor cu emisiile de CO2 simulate. În scopul acestei comparații, simulatorul calculează raportul (CVTP) dintre emisiile specifice de CO2 măsurate și cele simulate pe totalul cursei (ciclului) pentru încercarea de verificare, folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

CVTP

=

raportul dintre emisiile de CO2 măsurate și cele simulate în procedura încercării de verificare («raportul CVTP»)

n

=

număr de combustibili (2 pentru motoarele cu dublă alimentare, 1 pentru celelalte)

CO2i

=

factor generic al emisiilor de CO2 (grame de CO2 per gram de combustibil) specifice tipului de combustibil utilizat, conform valorii introduse în simulator.

BSFCm-c

=

consumul specific de combustibil măsurat și corectat pentru o etapă de rodaj, calculat conform punctului 2 din partea A a apendicelui 1 [g/kWh]

BSFCsim

=

consumul specific de combustibil determinat de simulator conform punctului 3 din partea A a apendicelui 1 [g/kWh]

7.3.   Acceptarea/respingerea în urma verificării

Vehiculul este acceptat în urma încercării de verificare dacă raportul CVTP determinat în conformitate cu punctul 7.2.2 este cel mult egal cu toleranțele prevăzute în tabelul 5.

În vederea comparării cu emisiile de CO2 declarate ale vehiculului, în conformitate cu articolul 9, emisiile de CO2 verificate ale vehiculului se determină astfel:

CO2verified = CVTP × CO2declared

unde:

CO2verified

=

emisiile de CO2 verificate ale vehiculului, în [g/t-km]

CO2declared

=

emisiile de CO2 declarate ale vehiculului, în [g/t-km]

Dacă primul vehicul nu se încadrează în toleranțele pentru CVTP, se pot efectua încă două încercări la același vehicul sau se pot supune încercării încă două vehicule similare, la cererea producătorului vehiculului. Pentru evaluarea criteriului de trecere prevăzut în tabelul 5, se utilizează mediile rapoartelor CVTP din cel mult trei încercări. Dacă nu este îndeplinit criteriul de validare, vehiculul este respins în urma procedurii încercării de verificare.

Tabelul 5

Criterii de validare/respingere pentru încercarea de verificare

Criteriu de validare pentru procedura de încercare de verificare

Raport CVTP ≤ 1,075

Dacă CVTP este mai mic decât 0,925, rezultatele trebuie raportate comisiei pentru analize suplimentare în vederea identificării cauzei.

8   Proceduri de raportare

Raportul de încercare este stabilit de producătorul vehiculului pentru fiecare vehicul supus încercării și include cel puțin următoarele rezultate ale încercării de verificare:

8.1.

Generalități

8.1.1.

Denumirea și adresa producătorului vehiculului

8.1.2.

Adresa (adresele) fabricii(fabricilor) de asamblare

8.1.3.

Numele, adresa, numerele de telefon și de fax și adresa electronică a reprezentantului producătorului vehiculului

8.1.4.

Tipul și descrierea comercială

8.1.5.

Criterii de selecție pentru vehicul și componentele relevante pentru emisiile de CO2 (text)

8.1.6.

Proprietarul vehiculului

8.1.7.

Citirea odometrului la începerea încercării pentru măsurarea consumului de combustibil (km)

8.2.

Informații privind vehiculul

8.2.1.

Modelul vehiculului / denumire comercială

8.2.2.

Numărul de identificare al vehiculului (VIN)

8.2.2.1.

Dacă încercarea a fost efectuată după o primă încercare a vehiculului în care determinările nu s-au încadrat în toleranțele specificate la punctul 7.3, numărul de identificare al vehiculului (VIN) supus inițial încercării

8.2.3.

Categoria vehiculului (N2, N3)

8.2.4.

Configurația axei

8.2.5.

Masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat (t)

8.2.6.

Grupa de vehicule

8.2.7.

Masa reală corectată a vehiculului (kg)

8.2.8.

Codul hash criptografic al evidențelor producătorului

8.2.9.

Masa brută combinată a combinației vehiculului în încercarea de verificare (kg)

8.2.10.

Masa în stare de funcționare

8.3.

Specificațiile principale ale motorului

8.3.1.

Modelul motorului

8.3.2.

Numărul de certificare al motorului

8.3.3.

Puterea nominală a motorului (kW)

8.3.4.

Cilindreea motorului (l)

8.3.5.

Tipul de combustibil de referință al motorului (motorină/GPL/GNC…)

8.3.6.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei combustibilului

8.4.

Specificațiile principale ale sistemului de transmisie

8.4.1.

Modelul de transmisie

8.4.2.

Numărul de certificare al sistemului de transmisie

8.4.3.

Principala opțiune utilizată pentru generarea diagramelor de pierderi (Opțiunea 1/Opțiunea 2/Opțiunea 3/Valori standard)

8.4.4.

Tipul de transmisie

8.4.5.

Numărul de trepte de viteză

8.4.6.

Raportul de transmisie final

8.4.7.

Tipul frânei încetinitoare

8.4.8.

Priză de putere (da/nu)

8.4.9.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței

8.5.

Specificațiile principale ale frânei încetinitoare

8.5.1.

Modelul frânei încetinitoare

8.5.2.

Numărul de certificare al frânei încetinitoare

8.5.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători)

8.5.4.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței frânei încetinitoare

8.6.

Specificațiile convertizorului de cuplu

8.6.1.

Modelul convertizorului de cuplu

8.6.2.

Numărul de certificare al convertizorului de cuplu

8.6.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători)

8.6.4.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței

8.7.

Specificațiile transmisiei în unghi

8.7.1.

Modelul transmisiei în unghi

8.7.2.

Numărul de certificare al axelor

8.7.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători)

8.7.4.

Raportul transmisiei în unghi

8.7.5.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței

8.8.

Specificațiile axei

8.8.1.

Modelul axei

8.8.2.

Numărul de certificare al axelor

8.8.3.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea diagramei de pierderi (valori standard/măsurători)

8.8.4.

Tipul axei (de exemplu, axă motoare simplă standard)

8.8.5.

Raportul de transmisie la axă

8.8.6.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței

8.9.

Aerodinamică

8.9.1.

Model

8.9.2.

Opțiunea de certificare utilizată pentru generarea CdxA (valori standard/măsurători)

8.9.3.

Numărul de certificare al CdxA (dacă este cazul)

8.9.4.

Valoarea CdxA

8.9.5.

Hash-ul fișierului/documentului diagramei eficienței

8.10.

Specificațiile principale ale pneurilor

8.10.1.

Numărul de certificare a pneurilor de pe toate axele

8.10.2.

Coeficientul specific de rezistență la rulare al tuturor pneurilor de pe toate axele

8.11.

Specificațiile principale ale componentelor auxiliare

8.11.1.

Tehnologia ventilatorului de răcire a motorului

8.11.1.1

Diametrul ventilatorului de răcire a motorului

8.11.2.

Tehnologia pompei de direcție

8.11.3.

Tehnologia sistemului electric

8.11.4.

Tehnologia sistemului pneumatic

8.12.

Condiții de încercare

8.12.1.

Masa efectivă a vehiculului pentru VTP (kg)

8.12.2.

Masa efectivă a vehiculului pentru VTP cu sarcină utilă (kg)

8.12.3.

Timpul de încălzire (minute)

8.12.4.

Viteza medie în timpul încălzirii (km/h)

8.12.5.

Durata măsurării consumului de combustibil (minute)

8.12.6.

Proporția conducerii în condiții urbane pe bază de distanță (%)

8.12.7.

Proporția conducerii în condiții rurale pe bază de distanță (%)

8.12.8.

Proporția conducerii pe autostradă pe bază de distanță (%)

8.12.9.

Proporția timpului de funcționare la ralanti în condiții de staționare (%)

8.12.10.

Temperatura ambiantă medie (°C)

8.12.11.

Starea drumului (uscat, umed, zăpadă, gheață, altele – precizați)

8.12.12.

Altitudinea maximă a drumului față de nivelul mării (m)

8.12.13.

Durata maximă a funcționării neîntrerupte la ralanti în staționare (minute)

8.13.

Rezultatele încercării de verificare

8.13.1.

Puterea medie a ventilatorului calculată pentru încercarea de verificare prin simulator (kW)

8.13.2.

Lucrul mecanic pozitiv la roată pe durata încercării de verificare, calculat de simulator (kWh)

8.13.3.

Lucrul mecanic pozitiv la roată măsurat în cadrul încercării de verificare (kWh)

8.13.4.

NVC a combustibilului (combustibililor) utilizat (utilizați) la încercarea de verificare în (MJ/kg)

8.13.5.

Valoarea (valorile) consumului de combustibil măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh)

8.13.5.1.

Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh)

8.13.6.

Valoarea (valorile) consumului de combustibil măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare, corectată (corectate) (g/kWh)

8.13.6.1.

Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 măsurată (măsurate) în cadrul încercării de verificare (g/km), corectată (corectate) (g/kWh)

8.13.7.

Valoarea (valorile) consumului de combustibil simulat la încercarea de verificare (g/kWh)

8.13.7.1.

Valoarea (valorile) emisiilor de CO2 simulată (simulate) în cadrul încercării de verificare (g/kWh)

8.13.8.

Consumul de combustibil simulat la încercarea de verificare (g/kWh)

8.13.8.1.

Emisiile de CO2 simulate în cadrul încercării de verificare (g/kWh)

8.13.9.

Profilul de operare [pe distanțe lungi / pe distanțe lungi (EMS) / regional / regional (EMS) / urban / municipal / construcții]

8.13.10.

Emisiile de CO2 verificate ale vehiculului, în (g/t-km)

8.13.11.

Emisiile de CO2 declarate ale vehiculului (g/-tkm)

8.13.12.

Raportul între consumul de combustibil măsurat și cel simulat în procedura încercării de verificare (CVPT) în (-)

8.13.13.

Validarea încercării de verificare (da/nu)

8.13.14.

Emisii poluante în cursul încercării de verificare

8.13.14.1.

CO (mg/kWh)

8.13.14.2.

THC (**) (mg/kWh)

8.13.14.3.

NMHC (***) (mg/kWh)

8.13.14.4.

CH4 (***) (mg/kWh)

8.13.14.5.

NOx (mg/kWh)

8.13.14.6.

Numărul de particule (#/kWh)

8.13.14.7.

Lucrul mecanic pozitiv al motorului (kWh)

8.14.

Software și informații pentru utilizatori

8.14.1.

Versiunea simulatorului (X.X.X.)

8.14.2.

Data și ora simulării

8.15.

Valoare de introdus în simulator, conform punctului 7.1.

8.16.

Date de ieșire generate de simulator

8.16.1.

Rezultate agregate ale simulării

Fișiere de tip valori separate prin virgulă cu aceeași denumire cu fișierul lucrării și cu extensia «.vsum», conținând rezultatele agregate ale încercării de verificare simulate, generate de simulator în versiunea pentru interfața grafică cu utilizatorul (GUI) («sum exec data file»).

8.16.2.

Rezultate simulării conform rezoluției temporale

Fișiere de tip valori separate prin virgulă cu denumiri care cuprind VIN și numele fișierului cu date de măsurare și având extensia «.vmod», conținând rezultatele încercării de verificare simulate organizate conform rezoluției temporale, generate de simulator în versiunea pentru interfața grafică cu utilizatorul (GUI) («mod data file»).

Apendicele 1

Principalele etape și ecuații de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare

Prezentul apendice descrie principalele etape și ecuații subiacente de evaluare aplicate de simulator în cadrul simulării unei proceduri de încercare de verificare.

PARTEA A: Determinarea factorului CVTP

Pentru determinarea factorului CVTP conform descrierii de la punctul 7.2.2 se aplică procedeele de calcul următoare:

1.

Calculul puterii la roată

Valorile cuplului, preluate din datele prelucrate obținute din măsurări, în conformitate cu tabelul 4, se corectează în raport cu abaterea senzorului de cuplu, astfel:

Formula

unde:

i

=

indice care reprezintă roata din stânga și roata din dreapta ale axei motoare

Tcorr

=

semnal corespunzător cuplului, corectat pentru abatere [Nm]

T

=

semnal corespunzător cuplului înainte de corectarea pentru abatere [Nm]

Tdrift

=

abaterea senzorului de cuplu, conform valorii înregistrate în cadrul verificării abaterii și la finalul încercării de verificare [Nm]

t

=

nod temporal [s]

tstart

=

prima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s]

tend

=

ultima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s]

Puterea la roți se calculează pe baza cuplului la roată măsurat corectat al vitezei de rotație a roții, astfel:

Formula

unde:

i

=

indice care reprezintă roata din stânga și roata din dreapta ale axei motoare

t

=

nod temporal [s]

Pwheel

=

puterea la roată [kW]

nwheel

=

viteza de rotație a roții [rpm]

Tcorr

=

semnal corespunzător cuplului, corectat pentru abatere [Nm]

În continuare, puterea totală la roți se calculează ca sumă a puterilor la roata stânga și la roata dreapta:

Formula

2.

Determinarea consumului specific de combustibil măsurat (FCm-c)

Rezultatul pentru parametrul «consum specific de combustibil măsurat și corectat pentru o etapă de rodaj» (BSFCm-c), astfel cum este aplicat la punctul 7.2.2, se calculează în simulator conform descrierii de mai jos.

În prima fază, se calculează valoarea brută a consumului specific de combustibil măsurat în încercarea de verificare, BSFCm, astfel:

Formula

unde:

BSFCm

=

valoarea brută a consumului specific de combustibil măsurat în încercarea de verificare [g/kWh]

FCm (t)

=

debitul masic instantaneu de combustibil, măsurat în timpul încercării de verificare [g/s]

Δt

=

interval temporal de măsurare = 0,5 [s]

Wwheel,pos,m

=

lucrul mecanic pozitiv la roată măsurat în cadrul încercării de verificare [kWh]

Formula

În a doua fază, BSFCm se corectează în raport cu puterea calorică netă (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, rezultând BSFCm,corr:

Formula

unde:

BSFCm,corr

=

valoarea consumului specific de combustibil măsurat în încercarea de verificare și corectat cu influența NVC [g/kWh]

NCVmeas

=

NCV a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, determinată în conformitate cu punctul 3.2 din anexa V [MJ/kg]

NCVstd

=

NCV standard, în conformitate cu tabelul 5 de la punctul 5.4.3.1 din anexa V [MJ/kg]

Această corecție se aplică pentru toate tipurile de combustibili, inclusiv pentru motoare diesel CI (a se vedea nota 2 la tabelul 4a).

În a treia fază se aplică corecția pentru o etapă de rodaj:

Formula

unde:

BSFCm-c

=

consumul specific de combustibil măsurat și corectat pentru o etapă de rodaj

ef

=

coeficient de evoluție de 0,98

kilometraj

=

distanța parcursă în rodaj (km)

În cazul vehiculelor cu dublă alimentare, se parcurg separat toate cele trei faze de evaluate pentru ambii combustibili.

3.

Determinarea consumului specific de combustibil simulat de simulator (BSFCsim)

În modul încercării de verificare al simulatorului, puterea la roți măsurată se aplică ca valoare de intrare a algoritmului de simulare inversă. Treptele de viteză cuplate în timpul încercării de verificare se determină prin calcularea turațiilor motorului pentru fiecare treaptă de viteză la viteza măsurată a vehiculului și prin selectarea treptei de viteză care furnizează turația motorului cea mai apropiată de turația măsurată a motorului. În cazul cutiilor de viteze APT, în fazele cu convertizor de cuplu activ, se folosește semnalul real al treptei de viteză din măsurare.

Modelele de pierdere de cuplu la diferențiale, transmisii în unghi, frâne încetinitoare, cutii de viteze și PTO-uri se aplică în moduri similare cu cele din modul de declarare al simulatorului.

Pentru cererea de energie electrică a unităților auxiliare din cadrul sistemului de direcție, a sistemului pneumatic, a sistemului electric și a sistemului HVAC, se aplică valorile generice introduse în simulator pentru tehnologiile respective. Pentru calculul cererii de energie electrică a ventilatorului de răcire a motorului, se aplică formulele următoare:

Cazul a) ventilatoare de răcire a motorului acționate altfel decât electric:

Formula

unde:

Pfan

=

cererea de energie electrică a ventilatorului de răcire a motorului [kW]

t

=

nod temporal [s]

nfan

=

viteza de rotație măsurată a ventilatorului [rpm]

Dfan

=

diametrul ventilatorului [mm]

C1

=

7,32 kW

C2

=

1 200 rpm

C3

=

810 mm

Cazul b) ventilatoare de răcire a motorului acționate electric:

Pfan(t) = P el(t)  . 1,05

Pfan

=

cererea de energie electrică a ventilatorului de răcire a motorului [kW]

t

=

nod temporal [s]

Pel

=

energia electrică la bornele ventilatorului (ventilatoarelor) de răcire a motorului, măsurată conform punctului 5.6.1.

În cazul vehiculelor care funcționează cu cicluri de oprire-pornire în timpul încercării de verificare, se aplică aceleași corecții în raport cu puterea nominală a dispozitivelor auxiliare și cu consumul de energie pentru repornirea motorului ca cele aplicate în modul de declarare al simulatorului.

Simularea consumului instantaneu de combustibil al motoarelor, FCsim(t), se realizează pentru fiecare interval de 0,5 secunde, astfel:

interpolare din diagrama combustibilului motorului, folosind turația motorului și cuplul motorului rezultat din calculul invers, inclusiv momentul de inerție al motorului, calculat pe baza turației măsurate a motorului;

cuplul motor necesar, determinat conform specificațiilor de mai sus, se limitează la capacitatea certificată a motorului în sarcină maximă. Pentru respectivele intervale de timp, se limitează în consecință puterea la roți în simularea inversă. La calculul BSFCsim conform specificațiilor de mai jos, se ia în considerare această putere remanentă simulată la roți (Pwheel,sim(t));

se aplică un factor de corecție WHTC care corespunde alocării tipului urban, rural sau de autostradă, conform definițiilor de la punctul 2 subpunctele 8-10 și pe baza vitezei măsurate a vehiculului.

Consumul specific de combustibil calculat de simulator BSFCm-c, astfel cum a fost aplicat la punctul 7.2.2 pentru calculul factorului CVTP se calculează astfel:

Formula

unde:

BSFCsim

=

consumul specific de combustibil determinat de simulator pentru încercarea de verificare [g/kWh]

t

=

nod temporal [s]

FCsim

=

consumul instantaneu de combustibil al motorului [g/s]

Δt

=

interval temporal de măsurare = 0,5 [s]

FCESS,corr

=

factor de corecție a consumului de combustibil pentru consumul auxiliar de energie rezultat din oprirea-pornirea motorului (ESS), astfel cum a fost aplicat în modul de declarare al simulatorului [g]

Wwheel,pos,sim

=

lucrul mecanic pozitiv la roată determinat de simulator pentru încercarea de verificare [kWh]

Formula

fs

=

Frecvența simulării: ≥ 2 Hz

Pwheel,sim

=

Puterea la roată simulată pentru încercarea de verificare [kW]

În cazul motoarelor cu dublă alimentare, BSFCsim se determină separat pentru ambii combustibili.

PARTEA B: Determinarea emisiilor poluante specifice

Puterea motorului se calculează pe baza semnalelor măsurate ale turației motorului și cuplului motorului, astfel:

Formula

unde:

Peng,m

=

puterea motorului măsurată în încercarea de verificare [kW]

t

=

nod temporal [s]

neng

=

turația motorului măsurată [rpm]

Teng

=

cuplul măsurat al motorului [Nm]

Lucrul mecanic pozitiv al motorului măsurat în cadrul încercării de verificare se calculează astfel:

Formula

Weng,pos,m

=

lucrul mecanic pozitiv al motorului măsurat în cadrul încercării de verificare [kWh]

fs

=

frecvența de eșantionare: ≥ 2 [Hz]

tstart

=

prima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s]

tend

=

ultima marcă temporală în rezultatele prelucrate ale măsurătorilor, în conformitate cu tabelul 4 [s]

Emisiile specifice ale motorului măsurate în cadrul încercării de verificare, BSEM, se calculează astfel:

Formula

unde:

BSEM

=

emisiile specifice ale motorului măsurate în cadrul încercării de verificare [g/kWh]

EM

=

debitul masic instantaneu al emisiilor poluante măsurat în timpul încercării de verificare [g/s]

(*)

Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).

(**)

Doar dacă această componentă trebuie supusă măsurătorilor în conformitate cu punctul 1 din apendicele 1 al anexei II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.

(***)

Pentru motoare cu aprindere prin scânteie..

(*1)  Se ia în calcul numărul total al vehiculelor de toate tipurile fabricate de un producător și care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament, trebuind supuse VTP atât camioanele medii, cât și camioanele grele într-un interval de șase ani.

(*2)  VTP trebuie efectuată în primii doi ani.

(1)  Timpul de urcare înseamnă diferența în timp dintre răspunsul de 10 % și răspunsul de 90 % din citirea finală pe analizor (t90 – t10).

(2)  Precizia trebuie să fie respectată pentru debitul integral de combustibil timp de 100 de minute.

(3)  Neliniaritate înseamnă deviația maximă dintre caracteristicile semnalului de ieșire ideal și ale semnalului de ieșire real în raport cu valoarea măsurată și într-un interval specific de măsurare.

(4)  Repetabilitate înseamnă proximitatea concordanței între rezultatele măsurărilor succesive ale aceleiași valori, efectuate în aceleași condiții de măsurare.

(5)  Dacă viteza maximă a vehiculului este mai mică de 80 km/h, viteza medie în timpul încălzirii trebuie să depășească viteza maximă a vehiculului minus 10 km/h.

(6)  Corecția debitului de combustibil conform NCV standard este realizată automat de simulator, pe baza valorii introduse a puterii calorice nete (NCV) a combustibilului utilizat în încercarea de verificare, în conformitate cu tabelul 4a.

(7)  În cadrul VTP, vehiculul poate funcționa cu motorină de uz comercial. Contrar situației din cazul motorinei de referință (B7), variația NCV a combustibilului de uz comercial este evaluată ca fiind mai mare decât precizia de măsurare la determinarea NCV.


ANEXA XII

„ANEXA Xb

CERTIFICAREA COMPONENTELOR GRUPULUI MOTOPROPULSOR ELECTRIC

1.   Introducere

Prin procedurile de încercare a componentelor, descrise în prezenta anexă, se obțin datele de intrare cu privire la sistemele de mașini electrice, IEPC, IHPC tip 1, sistemele de baterii și sistemul condensator pentru simulator.

2.   Definiții și abrevieri

În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

(1)

«unitate de control al bateriei» sau «BCU» înseamnă un dispozitiv electronic care controlează, gestionează, detectează sau calculează funcțiile electrice și termice ale sistemului de baterii și care asigură comunicarea dintre sistemul de baterii sau pachetul de baterii sau o parte a pachetului de baterii și alte module electronice de control ale vehiculului.

(2)

«pachet de baterii» înseamnă un REESS (sistem reîncărcabil de stocare a energiei) care cuprinde celule sau ansambluri de celule secundare, care sunt în mod normal conectate cu module electronice ale celulelor, circuite de alimentare cu energie electrică și dispozitive de protecție la supracurent, inclusiv interconexiuni electrice și interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare, dispozitive auxiliare și sisteme de comunicații de înaltă tensiune și de joasă tensiune).

(3)

«sistem de baterii» înseamnă un REESS care cuprinde ansambluri de celule secundare ori unul sau mai multe pachete de baterii și circuite electrice, componente electronice, interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare), BCU și contactoare.

(4)

«subsistem de baterii reprezentativ» înseamnă un subsistem al unui sistem de baterii care cuprinde fie ansambluri secundare de celule, fie unul sau mai multe pachete de baterii, legate în serie și/sau în paralel cu circuite electrice, interfețe ale sistemului de climatizare, module de comandă-control și module electronice ale celulelor.

(5)

«celulă» înseamnă unitatea funcțională de bază a unei baterii, constituită dintr-un ansamblu format din electrozi, electrolit, carcasă, borne și, de regulă, separatoare, care este sursă de energie electrică obținută prin conversia directă a energiei chimice.

(6)

«module electronice ale celulelor» înseamnă dispozitive electronice care culeg sau, posibil, monitorizează parametrii termici sau electrici ai celulelor sau ansamblurilor de celule ori ai condensatoarelor sau ansamblurilor de condensatoare și care cuprinde circuite electronice care, dacă este necesar, asigură echilibrarea respectivilor parametri între celule sau condensatoare.

(7)

«celulă secundară» înseamnă o celulă concepută pentru a fi reîncărcată electric printr-o reacție chimică reversibilă.

(8)

«condensator» înseamnă un dispozitiv care stochează energie electrică prin efectul capacității electrostatice între electrozi acoperiți pe ambele fețe și al pseudocapacității electrolitului rezultată din reacțiile electrochimice din celulă.

(9)

«celulă de condensator» înseamnă unitatea funcțională de bază a unui condensator, alcătuită dintr-un ansamblu de electrozi, electrolit, carcasă, borne și, de regulă, separatoare.

(10)

«unitate de control al condensatorului» sau «CCU» înseamnă un dispozitiv electronic care controlează, gestionează, detectează sau calculează funcțiile electrice și termice ale sistemului condensator și care asigură comunicarea dintre sistemul condensator sau pachetul de condensatoare sau o parte a pachetului de condensatoare și alte module electronice de control ale vehiculului.

(11)

«pachet de condensatoare» înseamnă un REESS care cuprinde celule sau ansambluri de condensatoare cu module electronice ale celulelor de condensator, circuite de alimentare cu energie electrică și dispozitive de protecție la supracurent, inclusiv interconexiuni electrice și interfețe pentru sisteme externe și CCU. Exemple de sisteme externe sunt sistemele de climatizare, dispozitivele auxiliare și sistemele de comunicații de înaltă tensiune și de joasă tensiune.

(12)

«sistem condensator» înseamnă un REESS care cuprinde celule sau ansambluri de celule de condensator sau pachete de condensatoare, precum și circuite electrice, componente electronice, interfețe pentru sisteme externe (de exemplu, sisteme de climatizare), CCU și contactoare.

(13)

«subsistem condensator reprezentativ» înseamnă un subsistem al unui sistem condensator care cuprinde fie ansambluri de celule de condensator, fie unul sau mai multe pachete de condensatoare, legate în serie și/sau în paralel cu circuite electrice, interfețe ale sistemului de climatizare, module de comandă-control și module electronice ale celulelor.

(14)

«nC» înseamnă intensitatea curentului egală cu de n ori capacitatea de descărcare într-o oră, exprimată în amperi (și anume, curentul necesar pentru a încărca sau descărca complet dispozitivul supus încercării în intervalul de 1/n ore, pe baza capacității nominale).

(15)

«transmisie cu variație continuă» sau «CVT» înseamnă o cutie de viteze automată care poate schimba treptele de viteză în mod continuu, trecând prin orice număr de rapoarte de transmisie.

(16)

«diferențial» înseamnă un dispozitiv care repartizează cuplul motor în două direcții, către doi arbori, de exemplu, roții stânga și roții dreapta, permițând acestor arbori să se rotească la viteze inegale. Funcția de repartizare a cuplului motor poate fi variată într-o direcție sau alta ori poate fi dezactivată prin frânarea unei roți sau prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului (dacă este cazul).

(17)

«raport de transmisie al diferențialului» înseamnă raportul dintre turația de intrare a diferențialului (spre convertizorul de energie de propulsie primar) și turația de ieșire din diferențial (spre roțile motrice), cu arborii planetari la aceeași turație.

(18)

«sistem de transmisie» înseamnă elementele conectate ale grupului motopropulsor pentru transmiterea energiei mecanice între convertizorul (convertizoarele) de energie de propulsie și roți.

(19)

«mașină electrică» (EM) înseamnă un convertizor de energie care transformă energia electrică în energie mecanică.

(20)

«sistem mașină electrică» înseamnă o combinație de componente ale unui grup motopropulsor electric, astfel cum sunt instalate pe vehicul, conținând o mașină electrică, un invertor și una sau mai multe unități electronice de comandă, inclusiv conexiuni și interfețe pentru sisteme externe.

(21)

«tipul mașinii electrice» înseamnă (a) o mașină asincronă (ASM) sau (b) o mașină sincronă cu excitație (ESM) sau (c) o mașină sincronă cu magnet permanent (PSM) sau (d) o mașină cu reluctanță (RM).

(22)

«ASM» înseamnă un tip de mașină electrică asincronă în care curentul electric din rotor, necesar pentru a genera cuplu, se obține prin inducție electromagnetică din câmpul magnetic al înfășurărilor statorice.

(23)

«ESM» înseamnă un tip de mașină electrică sincronă cu excitație care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Rotorul trebuie să fie alimentat cu curent continuu pentru excitație.

(24)

«PSM» înseamnă un tip de mașină electrică sincronă cu magnet permanent care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Magneții permanenți de pe corpul metalic al rotorul creează un câmp magnetic constant.

(25)

«RM» înseamnă un tip de mașină electrică cu reluctanță care are pe stator înfășurări alimentate cu curent alternativ, pentru a crea un câmp magnetic care se rotește simultan cu oscilațiile curentului de intrare. Acesta induce poli magnetici nepermanenți pe rotorul feromagnetic, care nu are înfășurări. Cuplul este generat prin reluctanță magnetică.

(26)

«carcasă» înseamnă partea integrată și structurală a componentei, care cuprinde unitățile interne și asigură protecția împotriva contactului direct din orice direcție de acces.

(27)

«convertizor de energie» înseamnă un sistem în care forma energiei de ieșire este diferită de forma energiei de intrare.

(28)

«convertizor de energie de propulsie» înseamnă un convertizor de energie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului.

(29)

«categoria convertizorului de energie de propulsie» înseamnă (i) un motor cu ardere internă, (ii) o mașină electrică sau (iii) o pilă de combustie.

(30)

«sistem de stocare a energiei» înseamnă un sistem care stochează energia și o eliberează sub aceeași formă în care a intrat.

(31)

«sistem de stocare a energiei de propulsie» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie al grupului motopropulsor care nu este un dispozitiv periferic și a cărui energie de ieșire este utilizată în mod direct sau indirect pentru propulsarea vehiculului.

(32)

«categoria sistemului de stocare a energiei de propulsie» înseamnă (i) un sistem de stocare a combustibilului sau (ii) un sistem reîncărcabil de stocare a energiei electrice (REESS) sau (iii) un sistem reîncărcabil de stocare a energiei mecanice.

(33)

«formă de energie» înseamnă (i) energie electrică, (ii) energie mecanică sau (iii) energie chimică (inclusiv combustibili).

(34)

«sistem de stocare a combustibilului» înseamnă un sistem de stocare a energiei de propulsie care stochează energia chimică sub formă de combustibil lichid sau gazos.

(35)

«cutie de viteze» înseamnă un dispozitiv care modifică cuplul și turația la rapoarte fixe de transmisie pentru fiecare treaptă și poate avea funcție de comutare a treptelor.

(36)

«numărul treptei de viteză» înseamnă un identificator pentru fiecare dintre treptele dintr-o cutie de viteze cu anumite rapoarte de transmisie; treapta de viteză comutabilă cu cel mai mare raport de transmisie este identificată cu numărul 1; numărul de identificare crește cu 1 pentru fiecare treaptă, în ordinea descrescătoare a rapoartelor de transmisie.

(37)

«raport de transmisie» reprezintă raportul de transmisie pentru mers înainte dintre turația arborelui de intrare (spre convertizorul de energie de propulsie primar) și turația arborelui de ieșire (spre roțile motrice), fără alunecare.

(38)

«sistem de baterii de mare energie» sau «HEBS» înseamnă un sistem de baterii sau un subsistem de baterii reprezentativ în care raportul dintre intensitatea maximă a curentului de descărcare, în A, declarată de producătorul componentei la un SOC de 50 % în conformitate cu punctul 5.4.2.3.2, și sarcina electrică nominală, în Ah, furnizată la o rată de descărcare de 1C la RT este mai mic de 10.

(39)

«sistem de baterii de mare putere» sau «HPBS» înseamnă un sistem de baterii sau un subsistem de baterii reprezentativ în care raportul dintre intensitatea maximă a curentului de descărcare, în A, declarată de producătorul componentei la un SOC de 50 % în conformitate cu punctul 5.4.2.3.2, și sarcina electrică nominală, în Ah, furnizată la o rată de descărcare de 1C la RT este mai mare sau egal cu 10.

(40)

«componentă integrată a grupului motopropulsor electric» sau «IEPC» înseamnă un sistem care combină un ansamblu mașină electrică și o cutie de viteze cu una sau mai multe trepte de viteză sau un diferențial sau ambele și care prezintă cel puțin una dintre caracteristicile următoare:

carcasă comună pentru cel puțin două componente

circuit de lubrifiere comun pentru cel puțin două componente

circuit de răcire comun pentru cel puțin două componente

conexiune electrică comună pentru cel puțin două componente

În plus, o IEPC trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

să aibă un arbore (arbori) de ieșire doar către roțile motrice ale vehiculului și să nu aibă niciun arbore de intrare prin care să transmită cuplu motor în sistem.

În cazul în care IEPC cuprinde mai multe sisteme de mașini electrice, toate acestea trebuie să fie conectate la o singură sursă de alimentare cu c.c. în toate încercările efectuate conform prezentei anexe.

În cazul în care IEPC cuprinde o cutie de viteze cu mai multe trepte, treptele trebuie să se cupleze doar individual (discret).

(41)

«IEPC cu antrenare directă a roții» înseamnă o IEPC care are unul sau doi arbori de ieșire cuplați direct la butucul (butucii) roții (roților) și la care, în sensul prezentei anexe, se deosebesc două configurații:

Configurația «L»: În cazul unui arbore de ieșire, sunt instalate simetric două componente de același tip (și anume, câte una pe stânga și pe dreapta vehiculului, la aceleași poziții ale roților în direcție longitudinală).

Configurația «T»: În cazul a doi arbori de ieșire, este instalată o singură componentă, cu un arbore de ieșire cuplat la roata de pe stânga și cu celălalt la roata de pe dreapta vehiculului, în aceleași poziții ale roților în direcție longitudinală.

(42)

«componentă integrată a grupului motopropulsor al vehiculului hibrid electric de tip 1» sau «IEPC tip 1» înseamnă un sistem care combină mai multe ansambluri mașină electrică și o cutie de viteze cu mai multe trepte, având toate elementele montate într-o singură carcasă și prezentând cel puțin una dintre caracteristicile următoare:

circuit de lubrifiere comun pentru cel puțin două componente

circuit de răcire comun pentru cel puțin două componente

conexiune electrică comună pentru cel puțin două componente

În plus, o IHPC tip 1 trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Să aibă un singur arbore de intrare care transmite cuplu motor în sistem și un singur arbore de ieșire către roțile motrice ale vehiculului.

Pentru toate încercările efectuate conform prezentei anexe, trebuie folosite doar treptele care cuplează individual (discret).

Permite funcționarea grupului motopropulsor în configurație de tip hibrid paralel (cel puțin într-un mod specific de funcționare folosit în toate încercările efectuate conform prezentei anexe).

Trebuie ca aceasta să poată fi supusă încercării transmisiilor în conformitate cu anexa VI, sursa de alimentare cu energie electrică fiind deconectată conform literei (b) de la punctul 4.4.1.2.

Toate mașinile electrice trebuie să fie conectate la o singură sursă de alimentare de c.c. în toate încercările efectuate conform prezentei anexe.

Cutia de viteze din cadrul IHPC tip 1 nu se folosește ca CVT în niciuna dintre încercările efectuate conform prezentei anexe.

IHPC tip 1 nu trebuie să includă niciun convertizor de cuplu hidrodinamic.

(43)

«motor cu ardere internă» sau «ICE» înseamnă un sistem de conversie a energiei în care energia chimică este transformată în energie mecanică prin oxidarea intermitentă sau continuă a combustibilului.

(44)

«invertor» înseamnă un convertizor de energie electrică care transformă curentul electric continuu în curent alternativ mono sau multifazic.

(45)

«dispozitive periferice» înseamnă orice dispozitive care consumă, convertesc, stochează sau furnizează energie și care nu utilizează energia în mod direct sau indirect pentru propulsia vehiculului, dar care sunt esențiale pentru funcționarea grupului motopropulsor și sunt considerate, prin urmare, ca făcând parte din grupul motopropulsor.

(46)

«grup motopropulsor» înseamnă combinația totală, într-un vehicul, a sistemului (sistemelor) de stocare a energiei de propulsie, a convertizorului (convertizoarelor) de energie de propulsie și a sistemului (sistemelor) de transmisie care transmite energia mecanică la roți pentru propulsarea vehiculului, inclusiv dispozitivele periferice.

(47)

«capacitate nominală» înseamnă numărul total de amperi-oră care poate fi obținut de la o baterie complet încărcată, determinat în conformitate cu punctul 5.4.1.3.

(48)

«turație nominală» înseamnă cea mai mare viteză de rotație a sistemului mașină electrică la care se produce cuplul global maxim.

(49)

«temperatura camerei» sau «RT» înseamnă că temperatura aerului ambient din incinta de încercare trebuie să fie de (25 ± 10) °C.

(50)

«nivel de încărcare» sau «SOC» înseamnă sarcina electrică disponibilă stocată întru-un sistem de baterii, exprimat ca procent din capacitatea nominală a bateriei, în conformitate cu punctul 5.4.1.3 (unde 0 % înseamnă descărcat și 100 % înseamnă complet încărcat).

(51)

«unitatea supusă încercării» sau «UUT» înseamnă sistemul mașină electrică, IEPC sau IHPC tip 1 care se supune efectiv încercării.

(52)

«UUT baterie» înseamnă bateria sau subsistemul de baterii reprezentativ care se supune efectiv încercării.

(53)

«UUT condensator» înseamnă sistemul condensator sau subsistemul condensator reprezentativ care se supune efectiv încercării.

În sensul prezentei anexe se aplică următoarele abrevieri:

c.a.

curent alternativ

c.c.

curent continuu

DCIR

rezistența internă în curent continuu

EMS

sistem mașină electrică

OCV

tensiunea în circuit deschis

SC

ciclu standard

3.   Cerințe generale

Instalațiile de laborator pentru calibrare trebuie să respecte cerințele standardului IATF 16949 sau ale seriei de standarde ISO 9000 sau ale standardului ISO/IEC 17025. Toate echipamentele de laborator pentru măsurători de referință, care sunt utilizate pentru calibrare și/sau verificare, trebuie să fie în conformitate cu standardele naționale sau internaționale.

3.1   Specificațiile echipamentelor de măsurare

Echipamentul de măsurare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe privind precizia:

Tabelul 1

Cerințe pentru sistemele de măsurare

Sistem de măsurare

Precizia (1)

Viteza de rotație

0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,1 % din calibrarea maximă (2) a turației, reținându-se valoarea cea mai mare

Cuplul

0,6 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,3 % din calibrarea maximă (2) a turației sau 0,5 Nm din turație, reținându-se valoarea cea mai mare

Curentul

0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,25 % din calibrarea maximă (2) a intensității curentului sau 0,5 A din intensitatea curentului, reținându-se valoarea cea mai mare

Tensiunea

0,5 % din valoarea înregistrată de analizator sau 0,25 % din calibrarea maximă (2) a tensiunii, reținându-se valoarea cea mai mare

Temperatura

1,5 K

Se permite calibrarea în mai multe puncte de măsurare, ceea ce înseamnă că se permite calibrarea unui sistem de măsurare până la o valoare nominală care este mai mică decât capacitatea respectivului sistem de măsurare.

3.2   Înregistrarea datelor

Toate datele de măsurare, cu excepția temperaturii, se măsoară și se înregistrează cu o frecvență de minimum 100 Hz. Pentru temperatură este suficientă o frecvență de minimum 10 Hz.

Cu acordul autorității de omologare poate fi aplicată o filtrare a semnalelor. Trebuie evitat orice efect de repliere.

4.   Încercarea sistemelor de mașini electrice, IEPC și IHPC tip 1

4.1   Condiții de încercare

Se instalează UUT, iar mărimile măsurabile (intensitate, tensiune, puterea invertorului, turația și cuplul motor se definesc conform figurii 1 și punctului 4.1.1.

Figura 1

Dispoziții privind măsurarea parametrilor sistemului mașină electrică sau IEPC

Image 20

4.1.1.   Ecuații pentru valorile puterilor

Valorile puterilor se calculează în conformitate cu următoarele ecuații:

4.1.1.1.   Puterea invertorului

Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) se calculează în conformitate cu următoarea ecuație:

PINV_in = VINV_in × IINV_in

unde:

PINV_in

este puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [W]

VINV_in

este tensiunea de intrare a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [V]

IINV_in

este intensitatea curentului de intrare al invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pe partea de c.c. a acestuia (sau pe partea sursei de alimentare a convertorului c.c.-c.c.) [A]

În cazul unor conexiuni multiple ale invertorului (invertoarelor) [sau, dacă este cazul, ale convertorului (convertoarelor) c.c.-c.c.] la sursa de alimentare cu c.c., definită conform punctului 4.1.3, se măsoară suma puterilor tuturor invertoarelor de curent.

4.1.1.2.   Puterea mecanică utilă

Puterea mecanică utilă a UUT se calculează în conformitate cu următoarea ecuație:

Formula

unde

PUUT_out

este puterea mecanică utilă a UUT [W]

TUUT

este cuplul UUT [Nm]

n

este turația UUT [min–1]

În cazul unui sistem mașină electrică, cuplul și turația se măsoară la arborele motor. În cazul unei IEPC, cuplul și turația se măsoară la ieșirea din cutia de viteze sau, dacă se include un diferențial, la ieșirea (ieșirile) acestuia.

În cazul unei IEPC cu diferențial integrat, dispozitivul (dispozitivele) de măsurare a cuplului se pot instala pe unul sau pe ambii arbori planetari. În cazul configuraților cu un singur dinamometru pe partea de ieșire, arborele liber al IEPC cu diferențial integrat se cuplează cu celălalt arbore planetar (de exemplu, prin intermediul unui dispozitiv de blocare a diferențialului sau a altui dispozitiv de blocare instalat în scopul măsurătorii).

În cazul IEPC cu antrenare directă a roții, se pot măsura una sau două astfel de componente. În cazul în care se măsoară două astfel de componente, se aplică dispozițiile următoare, în funcție de configurație.

În configurația «L», cuplul și turația se măsoară la ieșirea din cutia de viteze. În acest caz, parametrul de intrare «NrOfDesignTypeWheelMotorMeasured» se stabilește ca 1.

În configurația «T», dispozitivul (dispozitivele) de măsurare a cuplului se pot instala pe unul sau pe ambii arbori de ieșire.

(a)

Dacă dispozitivele de măsurare a cuplului se instalează pe ambii arbori de ieșire, se aplică dispozițiile următoare:

Se însumează virtual valorile cuplului la ambii arbori de ieșire, în etapa de prelucrare a datelor de la standul de încercare sau în etapa de postprelucrare a datelor.

Se calculează virtual media valorilor turației la ambii arbori de ieșire, în etapa de prelucrare sau de postprelucrare a datelor la standul de încercare.

În acest caz, parametrul de intrare «NrOfDesignTypeWheelMotorMeasured» se stabilește ca fiind egal cu 2.

(b)

Dacă un dispozitiv de măsurare a cuplului se instalează doar pe unul dintre arborii de ieșire, se aplică dispozițiile următoare:

Cuplul și turația se măsoară la ieșirea din cutia de viteze.

În acest caz, parametrul de intrare «NrOfDesignTypeWheelMotorMeasured» se stabilește ca fiind egal cu 1.

4.1.2.   Rodaj

La cererea solicitantului, UUT poate face obiectul unei proceduri de rodaj. În cazul unei proceduri de rodaj se aplică următoarele dispoziții:

Timpul total de funcționare pentru rodajul facultativ și pentru măsurarea unei UUT (cu excepția ansamblurilor roților) nu poate depăși 120 de ore.

Pentru procedura de rodaj se utilizează exclusiv uleiul de umplere folosit în fabrică la prima punere în funcțiune. Uleiul folosit pentru rodaj poate fi utilizat și pentru încercarea efectuată în conformitate cu punctul 4.2.

Profilul vitezei și cel al cuplului pentru procedura de rodaj sunt specificate de producătorul componentei.

Procedura de rodaj trebuie să fie însoțită de documente de la producătorul componentei cu privire la timpul de rulare, turație, cuplu și temperatura uleiului, iar acestea trebuie să fie transmise autorității de omologare.

Cerințele privind temperatura uleiului (punctul 4.1.8.1.), precizia măsurării (3.1) și configurația încercării (punctele 4.1.3-4.1.7) nu se aplică în cazul procedurii de rodaj.

4.1.3.   Alimentarea invertorului cu energie electrică

Invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) se alimentează de la o sursă de curent continuu cu tensiune constantă care are capacitatea de a alimenta invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) sau de a absorbi energie electrică de la acesta (sau, dacă este cazul, de la convertorul c.c.-c.c.) la puterea maximă (mecanică sau electrică) a UUT pe durata încercărilor specificate în prezenta anexă.

Tensiunea continuă de alimentare a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) trebuie să se abată cu cel mult ± 2 % față de valoarea țintă a tensiunii continue de intrare în UUT pe toate perioadele în care se înregistrează efectiv date ale căror valori sunt folosite pentru determinarea datelor de intrare în simulator.

În tabelul 2 de la punctul 4.2 sunt prezentate încercările care trebuie efectuate și nivelurile tensiunii la care acestea trebuie efectuate. Pentru măsurătorile de efectuat, sunt definite 2 niveluri ale tensiunii:

Vmin,Test reprezintă valoarea țintă a tensiunii continue de intrare la UUT, corespunzătoare tensiunii minime pentru o capacitate de funcționare nelimitată.

Vmax,Test reprezintă valoarea țintă a tensiunii continue de intrare la UUT, corespunzătoare tensiunii maxime pentru o capacitate de funcționare nelimitată.

4.1.4.   Configurație și cablaj

Toate cablajele, izolațiile, consolele etc. trebuie să îndeplinească condițiile specificate de producătorul (producătorii) diferitelor componente ale UUT.

4.1.5.   Sistemul de răcire

Temperaturile tuturor componentelor sistemului mașină electrică trebuie să se încadreze în intervalele autorizate de producătorul componentei, pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate în conformitate cu prezenta anexă. În cazul IEPC și IHPC tip 1, această cerință se aplică și tuturor celorlalte elemente, de exemplu, reductoarelor și axelor care fac parte din IEPC și IHPC tip 1.

4.1.5.1.   Puterea de răcire în timpul încercărilor

4.1.5.1.1.   Puterea de răcire în timpul determinării limitărilor cuplului

Pentru toate încercările efectuate conform punctului 4.2 (cu excepția încercării EPMC, efectuată conform subpunctului 4.2.6), producătorul componentei trebuie să declare numărul circuitelor de răcire conectate cu un schimbător de căldură extern. Pentru fiecare dintre aceste circuite conectate cu un schimbător de căldură extern se declară următorii parametri la admisia în circuitul de răcire respectiv al UUT:

debitul masic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisie, conform specificațiilor producătorului componentei;

temperaturile maxime admise ale agentului de răcire, conform specificațiilor producătorului componentei;

puterea maximă de răcire disponibilă la standul de încercări.

Aceste valori declarate trebuie să fie consemnate în fișa de informații a componentei respective.

Valorile măsurate menționate mai jos trebuie să fie inferioare valorilor maxime declarate și se înregistrează pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern, împreună cu rezultatele obținute în toate încercările efectuate conform punctului 4.2, cu excepția încercării EPMC prevăzută la subpunctul 4.2.6:

debit masic sau volumic al agentului de răcire;

temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de răcire al UUT;

temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT.

Pentru toate încercările efectuate conform punctului 4.2, temperatura minimă a agentului de răcire lichid la admisia circuitului de răcire al UUT trebuie să fie de 25 °C.

În cazurile în care, pentru încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă, se folosesc alte fluide de răcire decât cele obișnuite, acestea nu trebuie să depășească limitele de temperatură stabilite de producătorul componentei.

În cazul răcirii cu lichid, puterea maximă de răcire disponibilă la standul de încercări se determină pe baza debitului masic al agentului de răcire, a diferenței de temperatură între intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT, precum și a capacității termice specifice a agentului de răcire.

Nu este permis să se includă în configurația de încercare un ventilator suplimentar pentru răcirea activă a componentelor UUT.

4.1.6.   Invertor

Invertorul se folosește în același mod și în aceleași condiții cu cele specificate de producătorul componentei pentru exploatarea pe vehicul.

4.1.7.   Condiții ambiante în incinta de încercare

Toate încercările se efectuează la o temperatură în incinta de încercare de 25 °C ± 10 °C. Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de UUT.

4.1.8.   Ulei lubrifiant pentru IEPC sau IHPC tip 1

Uleiul lubrifiant trebuie să îndeplinească cerințele definite la punctele 4.1.8.1-4.1.8.4 de mai jos. Aceste dispoziții nu se aplică sistemelor mașină electrică.

4.1.8.1.   Temperatura uleiului

Temperatura uleiului se măsoară în centrul băii de ulei sau în orice alt punct adecvat în conformitate cu bunele practici inginerești.

În cazul în care este necesar, poate fi folosit un sistem de reglare auxiliar, în conformitate cu subpunctul 4.1.8.4, pentru a menține temperaturile în limitele stabilite de producătorul componentei.

În cazul condiționării externe a uleiului adăugat doar în scopul încercării, temperatura uleiului poate fi măsurată în conducta care unește carterul UUT cu sistemul de condiționare, la o distanță de cel mult 5 cm de ieșire. În ambele cazuri, temperatura uleiului nu poate depăși limitele specificate de producătorul componentei. Pe baza unui solid raționament tehnic, se va demonstra autorității de omologare că sistemul extern de condiționare a uleiului nu se folosește pentru a îmbunătăți eficiența UUT. Temperatura în circuitele de ulei care nu fac parte din circuitele de răcire ale oricărei componente a sistemului mașină electrică și nu sunt conectate la acestea nu trebuie să depășească 70 °C.

4.1.8.2.   Calitatea uleiului

Pentru măsurări se utilizează exclusiv uleiul de umplere recomandat folosit în fabrică, astfel cum este precizat de către producătorul componentei UUT.

4.1.8.3.   Viscozitatea uleiului

Dacă pentru umplerea în fabrică se specifică uleiuri diferite (în raport cu uleiul pentru încercare), producătorul componentei alege un ulei a cărui viscozitate cinematică (KV) la aceeași temperatură corespunde, cu o toleranță de ±10 %, viscozității cinematice a uleiului cu cea mai mare viscozitate (în intervalul de toleranță specificat pentru KV100) folosit pentru determinările de certificare la care a fost supusă UUT.

4.1.8.4.   Nivelul de ulei și condiționarea

Nivelul uleiului sau volumul de umplere se stabilește între nivelurile maxim și minim, astfel cum este definit în specificațiile referitoare la întreținere emise de producătorului componentei.

Sunt permise efectuarea unei condiționări externe și utilizarea unui sistem de filtrare extern. Carterul UUT poate fi modificat pentru a include sistemul de condiționare a uleiului.

Sistemul de condiționare a uleiului nu poate fi instalat într-un mod care ar permite schimbarea nivelurilor de ulei ale UUT în scopul de a spori randamentul sau de a genera cupluri motoare, în conformitate cu bunele practici inginerești.

4.1.9.   Convenții privind semnele

4.1.9.1.   Cuplu și putere

Valorile măsurate ale cuplului și puterii au semn pozitiv în cazul UUT care antrenează dinamometrul și semn negativ în cazul UUT care frânează dinamometrul (adică în cazul în care dinamometrul antrenează UUT).

4.1.9.2.   Curentul

Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv în cazul UUT care absoarbe energie electrică de la sursa care alimentează invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) și semn negativ în cazul UUT care furnizează energie electrică invertorului (sau, dacă este cazul, convertorului c.c.-c.c.). și sursei de alimentare.

4.2   Încercări care trebuie efectuate

Tabelul 2 prezintă toate încercările de efectuat în scopul certificării unei anumite familii de sisteme mașină electrică sau unei anumite familii de IEPC, definite în conformitate cu apendicele 13.

Diagrama consumului de energie electrică (EPMC), în conformitate cu punctul 4.2.6, și determinarea curbei cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, se omit pentru toți membrii unei familii cu excepția membrului prototip.

În cazul în care, la cererea producătorului componentei, se aplică dispozițiile articolului 15 alineatul (5) din prezentul regulament, se realizează suplimentar EPMC, în conformitate cu punctul 4.2.6, și determinarea curbei cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, pentru respectiva EM sau IEPC.

Tabelul 2

Încercări de efectuat la sisteme de mașini electrice sau IEPC

Încercarea

Trimitere la punctul

Niveluri impuse ale tensiunii (în conformitate cu punctul 4.1.3)

Încercare necesară pentru prototip

Încercare necesară pentru alți membri ai familiei

Limite maxime și minime ale cuplului

4.2.2.

Vmin,Test și Vmax,Test

da

da

Curba cuplului de rezistență

4.2.3.

Vmin,Test sau Vmax,Test

da

nu

Cuplu maxim constant timp de 30 de minute

4.2.4.

Vmin,Test și Vmax,Test

da

da

Caracteristicile în suprasarcină

4.2.5.

Vmin,Test și Vmax,Test

da

da

EPMC

4.2.6.

Vmin,Test și Vmax,Test

da

nu

4.2.1.   Dispoziții generale

Determinările se efectuează menținând pe tot parcursul încercării temperaturile tuturor elementelor UUT în limitele definite de producătorul componentei.

Toate încercările se efectuează cu limitarea caracteristicilor în funcție de limitele de temperatură specifice sistemului mașină electrică aflat complet în funcțiune. În cazurile în care parametrii suplimentari ai altor sisteme amplasate în afara sistemului mașină electrică influențează curba de limitare a caracteristicilor în aplicații pe vehicul, acești parametri suplimentari nu se iau în considerare în niciuna dintre încercările efectuate în conformitate cu prezenta anexă.

În cazul unei sistem de mașină electrică, toate valorile indicate ale cuplului și turației se referă la arborele motor al mașinii electrice, cu excepția cazurilor în care este specificat altfel.

În cazul unei IEPC, toate valorile indicate ale cuplului și ale turației se referă la ieșirea din cutia de viteze sau, dacă se include un diferențial, la ieșirea acestuia, cu excepția cazurilor în care este specificat altfel.

4.2.2.   Încercarea privind limitele maxime și minime ale cuplului

În încercare se măsoară limitele maxime și minime ale cuplului UUT, pentru a verifica limitele declarate ale sistemului.

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.

4.2.2.1   Valori declarate de producătorul componentei

Înainte de încercare, producătorul componentei declară valorile cuplului maxim și minim pentru UUT ca funcție a turațiilor UUT între 0 și turația maximă de funcționare a UUT. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.

4.2.2.2   Verificarea limitelor maxime ale cuplului

UUT trebuie condiționat (fără a fi pus în funcțiune), fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore înainte de începerea încercării. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.

Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.

Cuplul util și turația UUT se măsoară la cel puțin 10 niveluri ale turației, pentru a defini corect curba cuplului maxim între cea mai mică și cea mai mare turație.

Valoarea setată cea mai mică a turației se specifică de către producătorul componentei la un nivel de maximum 2 % din turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1. Dacă configurația de încercare nu permite punerea în funcțiune a sistemului la o turație atât de mică, valoarea setată cea mai mică a turației se definește de către producătorul componentei ca fiind turația cea mai mică care se poate obține în configurația respectivă de încercare.

Valoarea setată cea mai mare a turației se definește la nivelul turației maxime utile a UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1.

Celelalte 8 sau mai multe valori setate ale turației trebuie să se încadreze între valoarea setată cea mai mare și valoarea setată cea mai mică și sunt specificate de producătorul componentei. Intervalul dintre două valori setate adiacente nu trebuie să depășească 15 % din turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei.

Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 3 secunde. Cuplul util și turația UUT se înregistrează ca medii ale valorilor determinate în ultima secundă a intervalului de măsurare. Durata încercării nu trebuie să depășească 5 minute în total.

4.2.2.3   Verificarea limitelor minime ale cuplului

UUT trebuie condiționat (fără a fi pus în funcțiune), fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore înainte de începerea încercării. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.

Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.

Cuplul util și turația UUT se măsoară la aceleași valori ale turației ca cele selectate conform punctului 4.2.2.2.

Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 3 secunde. Cuplul util și turația UUT se înregistrează ca medii ale valorilor determinate în ultima secundă a intervalului de măsurare. Durata încercării nu trebuie să depășească 5 minute în total.

4.2.2.4.   Interpretarea rezultatelor

Valoarea maximă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 se acceptă ca finală dacă valoarea măsurată a cuplului global maxim nu depășește cu mai mult de + 2 % valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2 și dacă valorile măsurate în celelalte puncte de măsurare nu depășesc cu mai mult de + 4 % valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2, cu o toleranță de ± 2 %.

Dacă valoarea cuplului maxim declarată de producătorul componentei depășește limitele definite mai sus, se rețin ca valori finale valorile măsurate.

Dacă valoarea maximă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 este mai mică decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.2, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.

Valoarea minimă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 se acceptă ca finală dacă valoarea măsurată a cuplului global minim nu este mai mică cu mai mult de -2 % decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3 și dacă valorile măsurate în celelalte puncte de măsurare nu sunt mai mici cu mai mult de -4 % decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3, cu o toleranță de ± 2 %.

Dacă valoarea cuplului minim declarată de producătorul componentei depășește limitele definite mai sus, se rețin ca valori finale valorile măsurate.

Dacă valoarea minimă a cuplului UUT declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.2.1 este mai mare decât valorile măsurate conform punctului 4.2.2.3, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.

4.2.3.   Încercarea de verificare a curbei cuplului de rezistență

În încercare se măsoară pierderile de cuplu prin rezistență în UUT, cu alte cuvinte, puterea mecanică și/sau electrică necesară surselor externe de energie pentru a acționa sistemul la anumite turații.

UUT se condiționează (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.

Până la începerea încercării ca atare, UUT poate, opțional, să funcționeze pe standul de încercare timp de trei minute, producând o putere egală cu 80 % din puterea maximă la turația recomandată de producătorul componentei.

Încercarea se efectuează în conformitate cu una dintre opțiunile următoare:

opțiunea A: La arborele de ieșire al UUT se cuplează un dispozitiv de încărcare (și anume, un dinamometru); dispozitivul antrenează UUT până la turația țintă. Se pot seta ca inactive sau deconectate fie sursa de alimentare cu energie electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.), fie cablurile de fază c.a. dintre mașina electrică și invertor.

opțiunea B: La arborele de ieșire al UUT nu se cuplează un dispozitiv de sarcină (și anume, un dinamometru), iar UUT este antrenată la turația țintă de energia electrică cu care este alimentat invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.).

opțiunea C: La arborele de ieșire al UUT se cuplează un dispozitiv de sarcină (și anume, un dinamometru), iar UUT este antrenată la turația țintă de dispozitivul de sarcină (și anume, dinamometru) sau de energia electrică cu care este alimentat invertorul (sau, dacă este cazul, convertorul c.c.-c.c.) sau de o combinație a acestora.

Încercarea se efectuează la minimum aceleași valori ale turației ca cele selectate conform punctului 4.2.2.2. Se pot adăuga puncte de operare la alte turații. Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 10 secunde, timp în care turația reală a UUT nu trebuie să se abată cu peste ± 2 % de la valoarea setată a turației.

În funcție de opțiunea aleasă, se înregistrează mediile valorilor determinate în ultimele 5 secunde ale intervalului de măsurare pentru parametrii următori:

Pentru opțiunile B și C de mai sus: puterea electrică absorbită de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.)

Pentru opțiunile A și C de mai sus: cuplul exercitat de dispozitivul de încărcare (și anume, de dinamometru) aplicat pe arborele (arborii) de ieșire al/ai UUT

Pentru toate opțiunile: turația UUT

În cazul în care UUT este o IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.

În plus, încercarea se poate efectua și pentru celelalte trepte de mers înainte ale IEPC, astfel încât să se determine un set de date specific pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte a IEPC.

4.2.4.   Încercarea privind cuplul maxim constant timp de 30 de minute

În cadrul încercării se măsoară cuplul maxim constant timp de 30 de minute pe care îl poate realiza UUT ca medie pe durata a 1 800 de secunde.

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.

4.2.4.1.   Valori declarate de producătorul componentei

Înainte de încercare, producătorul componentei declară valorile cuplului maxim constant timp de 30 de minute al UUT, precum și turația corespunzătoare. Turația trebuie să se încadreze într-un interval în care puterea mecanică depășește 90 % din puterea totală maximă determinată pentru valoarea maximă a cuplului înregistrată conform punctului 4.2.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.

4.2.4.2.   Verificarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute

UUT se condiționează (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de patru ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de condiționare de minimum patru ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ±10 °C.

UUT se menține în funcțiune pe o perioadă totală de 1 800 de secunde, la valorile setate ale cuplului și turației care corespund cuplului maxim constant timp de 30 de minute declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1.

Cuplul util și turația UUT, precum și puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) se măsoară în această perioadă de timp de 1 800 de secunde. Valoarea puterii mecanice măsurate în perioada de referință trebuie să fie egală cu valoarea puterii mecanice declarate de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1, cu o toleranță de ± 5 %, iar turația trebuie să fie egală cu valoarea declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1, cu o toleranță de ±2 %. Cuplul maxim constant timp de 30 de minute este media cuplurilor utile măsurate în perioada de 1 800 de secunde. Turația corespunzătoare este media turațiilor în perioada de măsurare de 1 800 de secunde.

4.2.4.3.   Interpretarea rezultatelor

Valorile cuplului declarate de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1 se acceptă ca finale dacă nu diferă cu mai mult de + 4 % de valorile medii ale cuplului determinate conform punctului 4.2.4.2, cu o toleranță de ± 2 % în ceea ce privește turațiile.

Dacă valorile declarate de producătorul componentei depășesc limitele definite mai sus, se repetă procedurile prevăzute la punctele 4.2.4.1-4.2.4.3 cu valori diferite ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute și/sau ale turațiilor corespunzătoare.

Dacă valoarea cuplului declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.4.1 este mai mică decât valoarea medie a cuplului determinată conform punctului 4.2.4.2, cu o toleranță de ± 2 % în ceea ce privește turațiile, se rețin ca valori finale valorile declarate de producătorul componentei.

În plus, se calculează media puterilor electrice măsurate ale invertorului (sau, dacă este cazul, ale convertorului c.c.-c.c.) în perioada de 1 800 de minute. De asemenea, se calculează cuplul mediu maxim constant timp de 30 de minute pe baza valorilor finale ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute și ale turației medii corespunzătoare.

4.2.5.   Încercarea privind caracteristicile în suprasarcină

În încercare se măsoară capacitatea UUT de a asigura cuplul maxim util, pentru a deriva caracteristicile în suprasarcină ale sistemului.

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, încercarea se efectuează doar pentru raportul cel mai apropiat de cel unitar. Dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior.

4.2.5.1.   Valori declarate de producătorul componentei

Înainte de încercare, producătorul componentei declară valoarea cuplului maxim util al UUT la turația selectată pentru încercare, precum și turația corespunzătoare. Turația corespunzătoare este aceeași cu valoarea setată a turației folosită pentru determinarea realizată conform punctului 4.2.4.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii. Valoarea declarată pentru cuplul maxim util al UUT trebuie să fie cel puțin egală cu valoarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute determinată conform punctului 4.2.4.3 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.

În plus, producătorul componentei trebuie să declare o perioadă t0_maxP pentru care poate fi obținut constant cuplul maxim util al UUT, pornind de la condițiile prevăzute la punctul 4.2.5.2. Declarația se face separat pentru fiecare dintre cele două niveluri ale tensiunii, Vmin,Test și Vmax,Test.

4.2.5.2.   Verificarea limitelor maxime ale cuplului util

UUT se pregătește (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de pregătire de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.

Până la începerea încercării, motorul trebuie să funcționeze pe standul de încercare timp de 30 de minute, producând 50 % din cuplul maxim timp de 30 de minute la turația setată respectivă determinată conform punctului 4.2.4.3.

În continuare, UUT se menține în funcțiune la valorile setate ale cuplului și turației care corespund cuplului maxim declarat de producătorul componentei conform punctului 4.2.5.1.

Cuplul util și turația UUT, precum și tensiunea de intrare a invertorului c.c. (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) și puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) se măsoară pe o perioadă t0_maxP declarată de producătorul componentei conform punctului 4.2.5.1.

4.2.5.3.   Interpretarea rezultatelor

Valorile înregistrate ale cuplului și ale turației măsurate în perioada de referință conform punctului 4.2.5.2 se acceptă dacă nu diferă cu mai mult de ± 2 % de valorile medii ale cuplului și ale turației declarate conform punctului 4.2.5.1 de producătorul componentei pentru întreaga perioadă t0_maxP.

Dacă valorile declarate de producătorul componentei nu se încadrează în limitele de toleranță definite la primul paragraf al acestui punct, se repetă procedurile prevăzute la punctele 4.2.5.1, 4.2.5.2 și la prezentul punct cu valori diferite ale cuplului maxim util al UUT și/sau ale perioadei t0_maxP.

Media valorilor măsurate în perioada t0_maxP ale turației, cuplului și tensiunii c.c. de intrare ale invertorului (sau, dacă este cazul, ale convertorului c.c.-c.c.) se folosesc ca valori finale pentru caracterizarea punctului de suprasarcină. În plus, se calculează media puterilor electrice măsurate absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) în perioada t0_maxP.

4.2.6.   Încercarea EPMC

În încercarea EPMC se măsoară puterea electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) pentru diferite puncte de operare ale UUT.

4.2.6.1.   Precondiționarea

UUT se pregătește (fără a fi pus în funcțiune) fiind expus la o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C pe o perioadă minimă de două ore. Dacă încercarea are loc imediat după o altă încercare efectuată conform prezentei anexe, perioada de pregătire de minimum două ore se poate omite sau se poate scurta, cu condiția ca UUT să rămână în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C.

4.2.6.2.   Puncte de operare la care se efectuează măsurări

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, valorile setate ale turațiilor (conform punctului 4.2.6.2.1) și ale cuplului (conform punctului 4.2.6.2.2) se determină pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.

4.2.6.2.1.   Valori setate ale turației

Valorile setate în cazul unui sistem mașină electrică de sine stătător sau al unei IEPC fără trepte de viteză se definesc în conformitate cu următoarele dispoziții:

(a)

Se folosesc aceleași valori setate ale turațiilor UUT ca cele folosite pentru determinarea realizată conform punctului 4.2.2.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.

(b)

În plus față de valorile setate definite la litera (a) de mai jos, se folosește valoarea setată pentru verificarea cuplului maxim constant timp de 30 de minute realizată conform punctului 4.2.4.2 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.

(c)

Se pot defini valori setate ale turației în plus față de cele definite conform literelor (a) și (b) de mai sus.

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se definește o serie separată de valori setate ale turațiilor UUT pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte, pe baza dispozițiilor următoare:

(d)

Valorile setate ale turațiilor pentru raportul de transmisie cel mai apropiat de cel unitar (dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior), determinate conform literelor (a)-(c), nk,gear_iCT1, se folosesc ca bază pentru operațiunea menționată la litera (e).

(e)

Aceste valori setate ale turațiilor se convertesc în valori setate corespunzătoare tuturor celorlalte rapoarte de transmisie folosind ecuația următoare:

nk,gear = nk,gear_iCT1 × igear_iCT1 / igear

unde:

nk,gear

=

valoarea setată k a turației corespunzătoare unui anumit raport de transmisie

(unde k = 1, 2, 3, …, numărul maxim al valorilor setate ale turațiilor)

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

nk,gear_iCT1

=

valoarea setată k a turației corespunzătoare raportului de transmisie cel mai apropiat de cel unitar în conformitate cu litera (d)

(unde k = 1, 2, 3, …, numărul maxim al valorilor setate ale turațiilor)

igear

=

raportul de transmisie al unei anumite trepte de viteză [-]

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

igear_iCT1

=

treapta de viteză cu raportul cel mai apropiat de cel unitar

în conformitate cu litera (d) [-]

4.2.6.2.2   Valori setate ale cuplului

Valorile setate în cazul unui sistem mașină electrică de sine stătător sau al unei IEPC fără trepte de viteză se definesc în conformitate cu următoarele dispoziții:

(a)

Se definesc pentru măsurare cel puțin 10 valori setate ale cuplului UUT, poziționate pe partea pozitivă (cuplu motor) și pe partea negativă a transmisiei (cuplu de rezistență). Valoarea setată cea mai mică a cuplului și valoarea setată cea mai mare a cuplului se definesc pe baza limitelor minime și maxime ale cuplului determinate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelurile corespunzătoare ale tensiunii, unde valoarea setată cea mai mică a cuplului este valoarea cuplului minim global, Tmin_overall, iar valoarea setată cea mai mare a cuplului este valoarea cuplului maxim global, Tmax_overall, determinate pe baza acestor valori.

(b)

Celelalte 8 sau mai multe valori setate ale cuplului trebuie să se încadreze între valoarea setată cea mai mare și valoarea setată cea mai mică. Intervalul dintre două valori setate adiacente ale cuplului nu trebuie să depășească 22.5 % din cuplul global maxim util al UUT determinat în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.

(c)

Valoarea limită a cuplului pozitiv la o anumită turație este limita maximă a cuplului la această valoare setată a turației, determinată în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii, minus 5 % din Tmax_overall. Toate valorile setate ale cuplului la o anumită valoare setată a turației care se plasează peste valoarea limită a cuplului pozitiv la această anumită turație se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului egală cu limita maximă a cuplului la această anumită valoare setată a turației.

(d)

Valoarea limită a cuplului negativ la o anumită turație este limita minimă a cuplului la această valoare setată a turației, determinată în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii, minus 5 % din Tmin_overall. Toate valorile setate ale cuplului la o anumită valoare setată a turației care se plasează sub valoarea limită a cuplului negativ la această anumită turație se înlocuiesc cu o singură valoare țintă setată a cuplului egală cu limita minimă a cuplului la această anumită valoare setată a turației.

(e)

Limitele maxime și minime ale cuplului la o anumită valoare setată a turației se determină folosind metoda interpolării liniare, pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 pentru nivelul corespunzător al tensiunii.

În cazul IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se definește o serie separată de valori setate ale cuplurilor UUT pentru fiecare treaptă de viteză, pe baza dispozițiilor următoare:

(f)

Valorile setate ale cuplurilor pentru raportul de transmisie cel mai apropiat de cel unitar (dacă două rapoarte de transmisie sunt la același interval față de raportul unitar, încercarea se efectuează doar pentru raportul superior), determinate conform literelor (a)-(e), nTj,gear_iCT1, se folosește ca bază pentru operațiunea menționată la literele (g) și (h).

(g)

Aceste valori setate ale cuplurilor se convertesc în valori setate corespunzătoare tuturor celorlalte rapoarte de transmisie folosind ecuația următoare:

Tj,gear = Tj,gear_iCT1 / igear_iCT1 × igear

unde:

Tj,gear

=

valoarea setată j a cuplului corespunzătoare unui anumit raport de transmisie

(unde j = 1, 2, 3, …, numărul maxim al valorilor setate ale cuplului)

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

Tj,gear_iCT1

=

valoarea setată j a cuplului pentru treapta de viteză cu raportul cel mai apropiat de cel unitar

în conformitate cu litera (f)

(unde j = 1, 2, 3, …, numărul maxim al valorilor setate ale cuplului)

igear

=

raportul de transmisie al unei anumite trepte de viteză [-]

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

igear_iCT1

=

treapta de viteză cu raportul cel mai apropiat de cel unitar

în conformitate cu litera (f) [-]

(h)

Nu este necesară măsurarea în cadrul încercării efectuate conform punctului 4.2.6.4 pentru niciuna dintre valorile setate ale cuplului, Tj,gear, care au valori absolute mai mari de 10 kNm.

4.2.6.3.   Semnale de măsurat

Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), cuplul util și turația UUT se măsoară în punctele de operare specificate conform punctului 4.2.6.2.

4.2.6.4.   Succesiunea de încercări

Secvența de încercare constă într-o serie de valori setate în regim staționar, cu valori definite ale turației și cuplului pentru fiecare valoare setată în conformitate cu punctul 4.2.6.2.

În cazul unei întreruperi neprevăzute, secvența de încercare poate continua cu respectarea dispozițiilor următoare:

UUT rămâne în incinta de încercare în care se menține o temperatură ambiantă de 25 °C ± 10 °C;

Înainte de a continua încercarea, UUT trebuie să funcționeze pe standul de încercare pentru a se încălzi, conform recomandărilor producătorului componentei.

După încălzire, secvența de încercare se continuă la valoarea setată a turației imediat inferioară celei la care a avut loc întreruperea.

La această valoare setată a turației imediat inferioară, se desfășoară secvența de încercare descrisă la literele (a)-(m) de mai jos, dar doar în scopul precondiționării, fără a se înregistra valori măsurate.

Datele de măsurare se înregistrează începând cu primul punct de operare la valoarea setată a turației la care a avut loc întreruperea.

În cazul unei IEPC, se aplică următoarele dispoziții:

Secvența de încercare se desfășoară pentru fiecare treaptă de viteză, începând cu raportul de transmisie cel mai mare și continuând în ordinea descrescătoare a raporturilor de transmisie.

Înainte de a continua cu treapta următoare, trebuie efectuate măsurători pentru întreaga serie de valori setate determinată conform punctului 4.2.6.2 pentru o anumită treaptă de viteză.

Este permisă întreruperea încercării după finalizarea măsurătorilor pentru fiecare treaptă de viteză.

Se permite utilizarea unor senzori de cuplu diferiți.

Imediat înainte de începerea încercării pentru prima valoare setată, UUT trebuie să funcționeze pe standul de încercare pentru a se încălzi, conform recomandărilor producătorului componentei. La încercarea EPMC, prima valoare setată a turației pentru treapta de viteză pentru care se face măsurarea este valoarea setată cea mai mică a turației.

Celelalte valori setate pentru treapta de viteză pentru care se face măsurarea se stabilesc astfel:

(a)

Primul punct de operare la o anumită valoare setată a turației se stabilește la nivelul celui mai mare cuplu la această turație.

(b)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la valoarea setată cea mai mică a cuplului pozitiv (cuplu motor).

(c)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului pozitiv (și anume, cuplu de tracțiune) în ordine crescătoare.

(d)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului pozitiv (cuplu motor) în ordine descrescătoare.

(e)

Se continuă alternanța între valorile setate rămase cele mai mari și cele mai mici ale cuplului până când se realizează măsurători la toate valorile setate ale cuplului pozitiv (cuplu motor) la o anumită valoare setată a turației.

(f)

Înainte de a continua cu pasul descris la litera (g), UUT poate fi răcită conform recomandărilor producătorului componentei, prin punerea în funcțiune la o anumită valoare setată definită de producătorul componentei.

(g)

În continuare, se realizează măsurătorile la valorile setate ale cuplului negativ (cuplu de rezistență) la aceeași valoare setată a turației, începând cu cuplul cel mai mic la această turație.

(h)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la valoarea setată cea mai mare a cuplului negativ (cuplu de rezistență).

(i)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului negativ (cuplu de rezistență) în ordine descrescătoare.

(j)

Următorul punct de operare se stabilește la aceeași turație și la a doua valoare setată a cuplului negativ (cuplu de rezistență) în ordine crescătoare.

(k)

Se continuă alternanța între valorile setate rămase cele mai mici și cele mai mari ale cuplului până când se realizează măsurători la toate valorile setate ale cuplului negativ (și anume, cuplu de rezistență) la o anumită valoare setată a turației.

(l)

Înainte de a continua cu pasul descris la litera (m), UUT poate fi răcită conform recomandărilor producătorului componentei, prin punerea în funcțiune la o anumită valoare setată definită de producătorul componentei.

(m)

Încercarea continuă la următoarea valoare setată a turației în ordine crescătoare prin repetarea pașilor de la punctele (a)-(m) ale secvenței de încercare definite mai sus, până când se parcurg toate valorile setate ale turației pentru treapta de viteză la care se realizează măsurătorile.

Parametrii de funcționare specifici fiecărui punct de operare se mențin timp de minimum 5 secunde. În această perioadă de funcționare, turația UUT se menține la valoarea setată a turației, cu o marjă de toleranță de ± 1 % sau 20 rpm, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste valori. În plus, în această perioadă de funcționare, cu excepția celei mai mari și celei mai mici valori setate ale cuplului la fiecare valoare setată a turației, cuplul trebuie menținut la valoarea setată a cuplului, cu o marjă de toleranță de ± 1 % sau ± 5 Nm, dintre acestea luându-se în calcul valoarea care este mai mare decât valoarea setată a cuplului.

Puterea electrică absorbită sau cedată de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), cuplul util și turația UUT se înregistrează ca valori medii în ultimele două secunde ale perioadei de funcționare.

4.3.   Postprelucrarea datelor de măsurare ale UUT

4.3.1   Dispoziții generale privind postprelucrarea

Toate etapele de postprelucrare definite la punctele 4.3.2-4.3.6 se aplică seturilor de date măsurate separat la cele două niveluri ale tensiunii în conformitate cu punctul 4.1.3.

4.3.2   Limite maxime și minime ale cuplului

În cazul în care datele de măsurare nu acoperă aceste intervale de valori, datele privind limitele maximă și minimă ale cuplului, determinate conform punctului 4.2.2.4, se extrapolează liniar (folosind cele mai apropiate două puncte) pentru turația zero și pentru turația maximă utilă ale UUT declarate de producătorul componentei.

4.3.3   Curba cuplului de rezistență

Datele aferente curbei cuplului de rezistență, determinată în conformitate cu punctul 4.2.3, se modifică în conformitate cu dispozițiile următoare:

(1)

Dacă alimentarea cu energie electrică a invertorului (sau, dacă este cazul, a convertorului c.c.-c.c.) a fost stabilită ca inactivă sau deconectată, valorile corespunzătoare ale puterii electrice absorbite de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c) se setează ca 0.

(2)

Dacă arborele de ieșire al UUT nu a fost conectat la dispozitivul de încărcare (și anume, la dinamometru), valorile corespunzătoare ale cuplului se setează la 0.

(3)

În cazul în care datele de măsurare nu acoperă aceste intervale de valori, datele modificate conform subpunctelor 1 și 2 de mai sus se extrapolează liniar pentru turația maximă utilă a UUT declarată de producătorul componentei.

(4)

Valorile puterii electrice absorbite de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.), modificate conform subpunctelor 1-3, de mai sus se consideră pierderi virtuale de putere mecanică. Aceste valori ale pierderilor virtuale de putere mecanică se convertesc în valori ale cuplului de rezistență virtual ca funcție a turației corespunzătoare a arborelui de ieșire al UUT.

(5)

La fiecare valoare setată a turației arborelui de ieșire al UUT din seria de date modificate conform subpunctelor 1-3 de mai sus, valoarea cuplului de rezistență virtual, determinată conform subpunctului 4 de mai sus, se adaugă cuplului măsurat al dispozitivului de încărcare (dinamometru), pentru a defini cuplul de rezistență total al UUT ca funcție a turației.

(6)

Valorile cuplului de rezistență total al UUT la cea mai mică valoare setată a turației, determinate pe baza datelor modificate conform subpunctului 5 de mai sus, se copiază ca valori nou înregistrate la turație 0 și se adaugă datelor modificate conform subpunctului 5 de mai sus.

4.3.4   EPMC

Datele aferente EPMC, determinat în conformitate cu punctul 4.2.6.4, se extrapolează pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte măsurată separat, în conformitate cu dispozițiile următoare:

(1)

Valorile tuturor perechilor de date ale cuplului util și ale puterii electrice a invertorului, determinate la cea mai mică valoare setată a turației, se copiază ca valori la turație 0 nou înregistrate.

(2)

Valorile tuturor perechilor de date ale cuplului util și ale puterii electrice a invertorului, determinate la cea mai mare valoare setată a turației, se copiază ca valori nou înregistrate la cea mai mare valoare setată a turației înmulțită cu 1.05.

(3)

Dacă la realizarea măsurătorii în conformitate cu litera (h) de la punctul 4.2.6.2.2 se omite o valoare setată a cuplului, determinată în conformitate cu literele (a)-(g) de la punctul 4.2.6.2.2, asociată unei anumite valori setate a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse în conformitate cu subpunctele 1 și 2 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare, conform dispozițiilor următoare:

(a)

Turația: folosind valoarea setată omisă corespunzătoare turației în cauză

(b)

Cuplul: folosind valoarea setată omisă a cuplului

(c)

Puterea invertorului: calculând o valoare nouă prin extrapolare liniară, aplicând curba regresiei liniare prin metoda celor mai mici pătrate, determinată pe baza valorilor din trei puncte de măsurare a cuplului situate cel mai aproape de valoarea cuplului prevăzută la litera (b) de mai sus, pentru valoarea corespunzătoare setată a turației.

(d)

Pentru valori pozitive ale cuplului, valorile extrapolate ale puterii invertorului care sunt mai mici decât cele măsurate la punctul de cuplu situat cel mai aproape de valoarea cuplului specificată la litera (b) de mai sus trebuie fixate la valoarea puterii invertorului măsurată la punctul de cuplu situat cel mai aproape de valoarea cuplului specificată la litera (b) de mai sus.

(e)

Pentru valori negative ale cuplului, valorile extrapolate ale puterii invertorului care sunt mai mari decât cele măsurate la punctul de cuplu situat cel mai aproape de valoarea cuplului specificată la litera (b) de mai sus trebuie fixate la valoarea puterii invertorului măsurată la punctul de cuplu amplasat cel mai aproape de valoarea cuplului specificată la litera (b) de mai sus.

(4)

Pentru fiecare valoare setată a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse conform subpunctelor 1 și 3 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare pe baza celei mai mari valori setate a cuplului, conform regulilor următoare:

(a)

Turația: folosind aceeași valoare pentru turație

(b)

Cuplul: folosind valoarea pentru cuplu înmulțită cu un factor de 1,05

(c)

Puterea invertorului: calculând o nouă valoare, astfel încât eficiența, definită ca raport între puterea mecanică și puterea invertorului, să rămână constantă

(5)

Pentru fiecare valoare setată a turației (inclusiv pentru valorile nou introduse conform subpunctelor 1 și 3 de mai sus) se calculează un nou punct de măsurare pe baza celei mai mici valori setate a cuplului, conform regulilor următoare:

(a)

Turația: folosind aceeași valoare pentru turație

(b)

Cuplul: folosind valoarea pentru cuplu înmulțită cu un factor de 1.05

(c)

Puterea invertorului: calculând o nouă valoare, astfel încât eficiența, definită ca raport între puterea invertorului și puterea mecanică, să rămână constantă

4.3.5   Caracteristicile în suprasarcină

Pe baza datelor aferente caracteristicilor în suprasarcină, determinate în conformitate cu punctul 4.2.5.3, se calculează o valoare a eficienței, împărțind media puterilor mecanice pe perioada t0_maxP la media puterilor electrice absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.) în perioada t0_maxP.

4.3.6.   Cuplu maxim constant timp de 30 de minute

Pe baza datelor determinate conform punctului 4.2.4.3, se calculează o valoare a eficienței, împărțind media puterilor constante timp de 30 de minute la media puterilor electrice absorbite sau cedate de invertor (sau, dacă este cazul, de convertorul c.c.-c.c.).

Pe baza valorilor măsurate ale cuplului maxim constant timp de 30 de minute (valori cu rezoluție temporală preluate în perioada de măsurare de 1 800 de secunde), determinate în conformitate cu punctul 4.2.4.2, se calculează următoarele valori medii pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern:

puterea de răcire;

temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de răcire al UUT.

Puterea de răcire se determină pe baza capacității termice specifice a agentului de răcire, a debitului masic al agentului de răcire și a diferenței de temperatură între intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea UUT.

4.4   Dispoziții speciale privind încercările IHPC tip 1

În cadrul simulatorului, IHPC tip 1 sunt separate virtual în două elemente, și anume un sistem mașină electrică și o transmisie. În consecință, se determină două seturi de date separate privind componenta, pe baza dispozițiilor de la acest punct.

Pentru încercările la care sunt supuse IHPC tip 1, se aplică dispozițiile de la punctele 4.1 și 4.2 din prezenta anexă.

În cazul unei IHPC tip 1, cuplul și turația se măsoară la arborele de ieșire al sistemului (și anume, la partea de ieșire a cutiei de viteze, către roțile vehiculului).

Definițiile familiilor conform apendicelui 13 nu se aplică în cazul IHPC tip 1. În consecință, nu se permite omiterea încercărilor, o IHPC tip 1 trebuind supusă tuturor încercărilor descrise la punctul 4.2. Fără a aduce atingere acestor dispoziții, încercarea privind curba cuplului de rezistență, în conformitate cu punctul 4.2.3, se omite în cazul IHPC tip 1.

În cazul IHPC tip 1, nu se permite generarea datelor de intrare pe baza valorilor standard.

4.4.1   Încercări de efectuat în cazul IHPC tip 1

4.4.1.1.   Încercări pentru determinarea caracteristicilor întregului sistem

Prezentul subpunct descrie metoda de determinare a caracteristicilor IHPC tip 1 completă, inclusiv pierderile la cutia de viteze din cadrul sistemului.

Se efectuează încercările următoare, în conformitate cu dispozițiile de la punctele corespunzătoare, aplicabile IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte. Pentru toate aceste încercări, arborele care transmite cuplu motor în sistem trebuie fie decuplat, astfel încât să se rotească liber, fie fixat, fără a se roti.

Tabelul 2a

Sinteza încercărilor de efectuat în cazul IHPC tip 1

Încercarea

Trimitere la punctul

Limite maxime și minime ale cuplului

4.2.2.

Cuplu maxim constant timp de 30 de minute

4.2.4.

Caracteristicile în suprasarcină

4.2.5.

EPMC

4.2.6.

Întrucât în cazul IHPC tip 1 se aplică dispozițiile prevăzute pentru IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, EPMC se determină conform punctului 4.2.6.2 pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.

4.4.1.2.   Încercări pentru determinarea pierderilor la cutia de viteze din cadrul sistemului

Prezentul subpunct descrie metoda de determinare a pierderilor la cutia de viteze din cadrul sistemului.

Prin urmare, sistemul se supune încercărilor în conformitate cu prevederile de la punctul 3.3 din anexa VI. Prin excepție de la prezentele dispoziții, se aplică următoarele dispoziții:

Arborele care transmite cuplu motor în sistem se cuplează cu un dinamometru și este antrenat de acesta, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3.3 din anexa VI.

Se deconectează invertorul (invertoarele) [sau, dacă este cazul, convertorul (convertoarele) c.c.-c.c.] de la sursa de alimentare cu curent c.c. Pentru ca deconectarea să se realizeze fără avarierea oricărui element al sistemului, se permite modificarea acestuia astfel încât să se folosească în mașina (mașinile) electrică (electrice) magneți sau rotoare de probă, în scopul măsurătorilor.

Plaja de cupluri definită la punctul 3.3.6.3 din anexa VI se extinde astfel încât să includă și valorile cuplurilor negative, astfel încât valorile setate ale cuplurilor pozitive să fie măsurate și cu semn algebric negativ.

4.4.2   Postprelucrarea datelor de măsurare ale IHPC tip 1

Toate dispozițiile de la punctul 4.3 se aplică pentru postprelucrarea datelor de măsurare ale IHPC tip 1, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

4.4.2.1.   Postprelucrarea datelor privind caracteristicile întregului sistem

Toate datele de măsurare determinate conform punctului 4.4.1.1 se prelucrează conform dispozițiilor de la punctele 4.3.1-4.3.6. Dispozițiile de la punctul 4.3.3 se omit, întrucât, în cazul IHPC tip 1, curba cuplului de rezistență nu se determină în conformitate cu punctul 4.2.3. Dacă punctele relevante cuprind dispoziții specifice privind IEPC cu cutie de viteze cu mai multe trepte, se aplică respectivele dispoziții.

4.4.2.2.   Postprelucrarea datelor privind pierderile la cutia de viteze din cadrul sistemului

Toate datele de măsurare determinate conform punctului 4.4.1.2 se prelucrează conform dispozițiilor de la punctul 3.4 din anexa VI. Prin excepție de la prezentele dispoziții, se aplică următoarele dispoziții:

Dispozițiile de la punctele 3.4.2-3.4.5 din anexa VI se aplică analog valorilor cuplurilor negative.

Dispozițiile de la punctul 3.4.6 din anexa VI nu se aplică.

4.4.2.3.   Postprelucrarea datelor în scopul obținerii datelor specifice ale sistemului mașină electrică virtual

Pentru a determina datele specifice sistemului mașină electrică în calitate de componentă, se aplică pașii următori. Etapele de postprelucrare următoare se omit în cazul celor două valori ale eficienței, determinate conform punctelor 4.3.5 și 4.3.6, întrucât aceste valori servesc doar pentru evaluarea conformității proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil.

(a)

Toate valorile măsurate ale turației și ale cuplului prelucrate conform punctului 4.4.2.1 pentru arborele de ieșire al IHPC tip 1 se convertesc pentru arborele de intrare (antrenare) al acesteia, conform ecuațiilor următoare. Dacă s-a efectuat aceeași încercare pentru mai multe trepte de viteză, conversia se realizează pentru fiecare treaptă.

Formula
Formula

unde:

nEM,virt

=

turația sistemului mașină electrică virtual la arborele de intrare al IHPC tip 1 [1/min]

noutput

=

turația măsurată a arborelui de ieșire al IHPC tip 1 [1/min]

igbx

=

raportul dintre turația arborelui de intrare și turația arborelui de ieșire al IHPC tip 1 pentru o anumită treaptă de viteză cuplată în timpul măsurătorilor [-]

TEM,virt

=

cuplul sistemului mașină electrică virtual la arborele de intrare al IHPC tip 1 [Nm]

Toutput

=

cuplul măsurat la arborele de ieșire al IHPC tip 1 [Nm]

Tloss,gbx

=

pierderea de cuplu în funcție de turație și cuplu la arborele de intrare al IHPC tip 1 [Nm] Se calculează prin interpolare biliniară, pe baza valorilor din diagrama pierderilor la cutia de viteze determinate în conformitate cu punctul 4.4.2.2 pentru treapta de viteză în cauză.

treapta de viteză

=

treapta de viteză angajată în timpul măsurării [-]

(b)

Se folosesc pentru calculele următoare valorile din diagramele puterilor electrice pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte, determinate conform punctului 4.4.2.1 și convertite pentru arborele de intrare în conformitate cu litera (a) de la punctul 4.4.2.3. Toate valorile puterii electrice a invertorului din respectivele diagrame se convertesc în diagrame aferente sistemului mașină electrică virtual, scăzând pierderile la cutia de viteze, cu ajutorul ecuației următoare:

Formula

unde:

Pel,virt

puterea electrică a invertorului sistemului mașină electrică virtual [W]

nEM,virt

turația sistemului mașină electrică virtual la arborele de intrare al IHPC tip 1, determinată conform literei (a) de la punctul 4.4.2.3 [1/min]

TEM,virt

cuplul sistemului mașină electrică virtual la arborele de intrare al IHPC tip 1, determinat conform literei (a) de la punctul 4.4.2.3 [Nm]

Pel,meas

puterea electrică măsurată a invertorului [W]

Tloss,gbx

pierderea de cuplu în funcție de turație și cuplu la arborele de intrare al IHPC tip 1 [Nm] Se calculează prin interpolare biliniară, pe baza valorilor din diagrama pierderilor la cutia de viteze determinate în conformitate cu punctul 4.4.2.2 pentru treapta de viteză în cauză.

treapta de viteză

treapta de viteză angajată în timpul măsurării [-]

(c)

Valorile cuplului de rezistență al sistemului mașină electrică virtual se specifică la aceleași valori setate ale turației, nEM,virt, referitoare la arborele de intrare al IHPC tip 1 ca cele folosite pentru definirea curbei cuplului maxim și minim ale sistemului mașină electrică. Se stabilește la zero fiecare valoare a cuplului de rezistență, exprimată în Nm, indicată la diferite valori setate ale turației.

(d)

Momentul de inerție al sistemului mașină electrică virtual se calculează transformând valoarea (valorile) inerției mașinii (mașinilor) electrice de sine stătătoare, determinate conform punctului 8 din apendicele 8 la prezenta anexă, în valori corespunzătoare ale momentului de inerție la arborele de intrare al IHPC tip 1.

4.4.3.   Generarea fișierelor de intrare pentru simulator

Întrucât IHPC tip 1 sunt separate virtual în două elemente în cadrul simulatorului, se determină separat date de intrare per componentă, și anume pentru un sistem mașină electrică și pentru o cutie de viteze. Numărul de certificare indicat în datele de intrare este același pentru ambele componente, sistemul mașină electrică și cutia de viteze.

4.4.3.1.   Date de intrare aferente sistemului mașină electrică virtual

Datele de intrare aferente sistemului mașină electrică virtual se generează conform definițiilor pentru sistemul mașină electrică din apendicele 15, pe baza datelor finale rezultate din aplicarea dispozițiilor de la punctul 4.4.2.3.

4.4.3.2.   Date de intrare aferente cutiei de viteze virtuale

Datele de intrare aferente cutiei de viteze virtuale se generează conform definițiilor pentru cutia de viteze din tabelele 1-3 din apendicele 12 la anexa VI, pe baza datelor finale rezultate din aplicarea dispozițiilor de la punctul 4.4.2.2. Valoarea parametrului «TransmissionType» din tabelul 1 se stabilește la «IHPC Type 1».

5.   Încercarea sistemelor de baterii sau subsistemelor de baterii reprezentative

Dispozitivul de aclimatizare a bateriei UUT și bucla corespunzătoare de aclimatizare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze astfel încât să aducă bateria UUT la parametrii termici specificați pentru utilizare pe vehicul și trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercare să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale bateriei UUT.

5.1   Dispoziții generale

Componentele bateriei UUT pot fi amplasate în diferite dispozitive din cadrul vehiculului.

Bateria UUT trebuie să fie controlată de BCU, iar echipamentul standului de încercare trebuie să se încadreze în limitele operaționale transmise de BCU prin magistrala de date. Dispozitivul de aclimatizare a bateriei UUT și bucla corespunzătoare de aclimatizare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze în conformitate cu comenzile transmise de BCU, cu excepția cazului în care procedura de încercare respectivă conține prevederi contrare. BCU trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercare să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale bateriei UUT. Dacă este necesar, producătorul componentei adaptează programul BCU pentru procedura de încercare solicitată, dar rămânând în limitele operaționale și de siguranță ale bateriei UUT.

5.1.1   Condiții pentru starea de echilibru termic

Starea de echilibru termic se atinge dacă timp de o oră temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei nu diferă cu mai mult de ± 7 K de temperatura celulei specificată de producătorul componentei.

5.1.2   Convenții privind semnele

5.1.2.1   Curentul

Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv pentru descărcare și semn negativ pentru încărcare.

5.1.3   Punctul de măsurare a temperaturii ambiante

Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de bateria UUT, în punctul indicat de producătorul componentei.

5.1.4.   Condiții termice

Temperatura de încercare a bateriei (și anume, temperatura țintă a bateriei UUT în funcționare) este cea specificată de producătorul componentei. Temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei trebuie să se încadreze în limitele specificate de producătorul componentei pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate.

În cazul bateriilor UUT cu condiționare cu lichid (încălzire sau răcire), temperatura fluidului de condiționare la intrarea în bateria UUT trebuie măsurată și menținută la o abatere de cel mult ± 2 K față de valoarea specificată de producătorul componentei.

În cazul bateriilor UUT cu răcire cu aer, temperatura bateriei UUT în punctul precizat de producătorul componentei trebuie să fie menținută la valoarea maximă specificată de producătorul componentei, cu o toleranță de + 0 /– 20 K.

Pentru toate încercările efectuate, capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se limitează la o valoare declarată de producătorul componentei. Această valoare se înregistrează laolaltă cu datele de încercare.

Capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se determină pe baza următoarelor proceduri și se înregistrează laolaltă cu datele de încercare efective aferente componentei:

(1)

În cazul condiționării cu lichid, pe baza debitului masic al fluidului de condiționare și a diferenței de temperatură dintre punctul de intrare și, respectiv, de ieșire ale schimbătorului de căldură măsurată pe partea cu bateria UUT.

(2)

În cazul condiționării electrice pe baza tensiunii și intensității curentului. În scopul certificării bateriei UUT, producătorul componentei poate modifica conexiunea electrică a acestei unități de condiționare astfel încât să permită determinarea caracteristicilor bateriei UUT fără a lua în calcul energia electrică necesară condiționării (de exemplu, dacă unitatea de condiționare este integrată și conectată în bateria UUT). Prin excepție de la prezentele dispoziții, se înregistrează energia electrică furnizată bateriei UUT pentru răcire și/sau încălzire de către o unitate de condiționare externă.

(3)

În cazul altor tehnologii de condiționare, pe baza raționamentului tehnic adecvat și a discuțiilor cu autoritatea de omologare de tip.

5.2   Cicluri de pregătire

Bateria UUT se pregătește prin completarea a maximum cinci cicluri de descărcare și reîncărcare completă, pentru a asigura stabilizarea parametrilor sistemului înainte de începerea încercărilor.

Ciclurile consecutive de încărcare și descărcare completă se efectuează la temperatura de funcționare stabilită de producătorul componentei, până la atingerea stării de «precondiționare». O baterie UUT este considerată «precondiționată» dacă, în timpul a două cicluri succesive de descărcare-reîncărcare, capacitatea sa nu fluctuează cu mai mult de 3 % față de capacitatea nominală sau dacă se efectuează cinci cicluri.

Tensiunea bateriei UUT nu trebuie să scadă sub nivelul minim recomandat de producătorul componentei la sfârșitul descărcării (tensiunea minimă este tensiunea cea mai mică la care bateria poate alimenta un consumator fără a fi avariată). Criteriile pentru completarea ciclurilor de descărcare și încărcare completă se definesc de către producătorul componentei.

5.2.1   Nivelul sarcinii electrice în ciclurile de pregătire a HPBS

Descărcarea se face la o rată de 2C, iar încărcarea se face în conformitate cu recomandările producătorului componentei.

5.2.2   Nivelul sarcinii electrice în ciclurile de pregătire a HEBS în starea de precondiționare

Descărcarea se face la o rată de 1/3C, iar încărcarea se face în conformitate cu recomandările producătorului componentei.

5.3   Ciclul standard

Scopul unui ciclu standard (SC) este de a asigura aceleași condiții inițiale pentru fiecare încercare specifică la care este supusă o baterie UUT, precum și nivelul adecvat al sarcinii electrice în scopul încercării privind CoP, conform apendicelui 12. Se efectuează la temperatura de funcționare stabilită de producătorul componentei.

5.3.1.   Ciclul standard pentru HPBS

În cazul HPBS, SC constă în următoarele evenimente derulate consecutiv: descărcare standard, perioadă de repaus, încărcare standard, a doua perioadă de repaus.

Procedura standard de descărcare se efectuează la o rată de 1C, până la SOC minim prevăzut în specificațiile producătorului componentei.

Perioada de repaus începe imediat la finalizarea descărcării și durează 30 de minute.

Procedura standard de încărcare se efectuează în conformitate cu specificațiile producătorului componentei cu privire la finalizarea încărcării și la durata totală a acestei proceduri.

A doua perioadă de repaus începe imediat după finalizarea încărcării și durează 30 de minute.

5.3.2.   Ciclul standard pentru HEBS

În cazul HEBS, SC constă în următoarele evenimente derulate consecutiv: descărcare standard, perioadă de repaus, încărcare standard, a doua perioadă de repaus.

Procedura standard de descărcare se efectuează la o rată de 1/3C, până la SOC minim prevăzut în specificațiile producătorului componentei.

Perioada de repaus începe imediat la finalizarea descărcării și durează 30 de minute.

Procedura standard de încărcare se efectuează în conformitate cu specificațiile producătorului componentei cu privire la finalizarea încărcării și la durata totală a acestei proceduri.

A doua perioadă de repaus începe imediat la finalizarea încărcării și durează 30 de minute.

5.4   Încercări de efectuat

Înainte de efectuarea oricăror încercări în conformitate cu prezentul punct, bateria UUT se supune procedurilor prevăzute la punctul 5.2.

5.4.1.   Procedura de încercare privind capacitatea nominală

Această încercare măsoară capacitatea nominală a bateriei UUT, în Ah, la curent și rate constante de descărcare.

5.4.1.1.   Semnale de măsurat

În timpul precondiționării, al ciclurilor standard desfășurate și al încercării efective, se înregistrează următoarele semnale:

Intensitatea curentului de încărcare/descărcare la bornele bateriei UUT

Tensiunea la bornele bateriei UUT

Temperaturile în toate punctele de măsurare ale bateriei UUT

Temperatura ambiantă la standul de încercări

Puterea de încălzire sau răcire a bateriei UUT

5.4.1.2.   Încercarea

După ce bateria UUT este încărcată complet conform specificațiilor producătorului componentei și s-a atins echilibrul termic conform punctului 5.1.1, se efectuează un ciclu standard conform punctului 5.3.

Încercarea efectivă trebuie să înceapă în maximum 3 ore de la încheierea ciclului standard; în caz contrar, ciclul standard se repetă.

Încercarea efectivă se efectuează la RT și constă în descărcarea la curent constant, la următoarele rate:

În cazul HPBS, la capacitatea nominală, 1C, declarată de producătorul componentei, exprimată în Ah

În cazul HEBS, la capacitatea nominală, 1/3C, declarată de producătorul componentei, exprimată în Ah

Toate încercările privind descărcarea se încheie la atingerea parametrilor minimi specificați de producătorul componentei.

5.4.1.3.   Interpretarea rezultatelor

Capacitatea, în Ah, obținută din curentul de descărcare al bateriei raportat la timp pe durata încercării efective desfășurate conform punctului 5.4.1.2, se folosește ca valoare a capacității nominale.

5.4.1.4.   Datele care trebuie raportate

Trebuie să fie raportate următoarele date:

Capacitatea nominală determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3

Valori medii ale tuturor semnalelor înregistrate conform punctului 5.4.1.1 pe durata încercării efective

În scopul verificării conformității în producție, se calculează și următoarele valori:

Energia totală acumulată, Echa, de la 20 % la 80 % din SOC, în timpul ciclului standard efectuat înainte de încercarea efectivă.

Energia totală cedată, Echa, de la 80 % la 20 % din SOC, în timpul încercării efective.

Toate valorile asociate SOC se calculează pe baza capacității nominale măsurate, determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3.

Eficiența energetică pe ciclul complet, ηBAT, se calculează împărțind energia totală cedată, Edis, la energia totală acumulată, Echa și se raportează în fișa de informații întocmită conform apendicelui 5.

5.4.2.   Procedura de încercare privind tensiunea în circuit deschis, rezistența internă și limitele curentului

În această încercare se determină rezistența ohmică în condiții de încărcare și de descărcare, precum și OCV ale bateriei UUT ca funcție a SOC. În plus, se verifică intensitățile maxime ale curentului de încărcare și de descărcare declarate de producătorul componentei.

5.4.2.1.   Dispoziții generale privind încercările

Toate valorile asociate SOC se calculează pe baza capacității nominale măsurate, determinată în conformitate cu punctul 5.4.1.3.

Doar în momentul în care bateria UUT ajunge la tensiunea limită de descărcare în timpul descărcării, curentul trebuie redus astfel încât tensiunea la bornele bateriei UUT să se mențină la nivelul minim de descărcare pe toată durata impulsului de descărcare.

Doar în momentul în care bateria UUT ajunge la tensiunea limită de încărcare în timpul încărcării, curentul se reduce astfel încât tensiunea la bornele bateriei UUT să se mențină la nivelul minim de încărcare pe toată durata impulsului de încărcare.

Dacă echipamentul de încercare nu poate asigura curent la parametrii solicitați, cu o marjă de toleranță de ± 1 % față de valoarea țintă, într-un interval de timp de cel mult 100 ms după o modificare în profilul curentului, atunci datele respective trebuie eliminate, neputând fi calculate ca pe baza lor valori asociate tensiunii și rezistenței interne în circuitul deschis.

Dacă limitele operaționale transmise de BCU prin magistrala de date solicită reducerea curentului astfel încât să se mențină în limitele operaționale ale bateriei UUT, echipamentul standului de încercare trebuie să reducă intensitatea țintă a curentului respectiv în conformitate cu solicitările BCU.

5.4.2.2.   Semnale de măsurat

În timpul precondiționării și încercării efective, se înregistrează următoarele semnale:

Intensitatea curentului de descărcare la bornele bateriei UUT

Tensiunea la bornele bateriei UUT

Temperaturile în toate punctele de măsurare ale bateriei UUT

Temperatura ambiantă la standul de încercări

Puterea de încălzire sau răcire a bateriei UUT

5.4.2.3.   Încercarea

5.4.2.3.1.   Precondiționarea

După ce bateria UUT este încărcată complet conform specificațiilor producătorului componentei și s-a atins echilibrul termic conform punctului 5.1.1, se efectuează un ciclu standard conform punctului 5.3.

Încercarea efectivă trebuie să înceapă după 1-3 ore de la încheierea ciclului standard. În caz contrar, procedura prevăzută la paragraful anterior se repetă.

5.4.2.3.2.   Procedura de încercare

În cazul HPBS, încercarea se efectuează la cinci SOC: 80, 65, 50, 35 și 20 %.

În cazul HEBS, încercarea se efectuează la cinci SOC: 90, 70, 50, 35 și 20 %.

La ultimul pas, la 20 % din SOC, producătorul componentei poate reduce curentul maxim de descărcare al bateriei UUT pentru ca SOC să se mențină peste SOC minim specificat de producătorul componentei și pentru a evita descărcarea profundă.

Înainte de începerea încercărilor efective la fiecare SOC, bateria UUT se precondiționează conform punctului 5.4.2.3.1.

Pentru a atinge SOC necesar încercărilor, bateria UUT se descarcă de la nivelul inițial la o rată constantă de 1C în cazul HPBS și de 1/3C în cazul HEBS, descărcare urmată de o perioadă de repaus de 30 de minute înainte de începerea următoarei determinări.

Înainte de încercări, producătorul componentei trebuie să declare pentru fiecare SOC intensitatea maximă a curentului de încărcare și de descărcare care poate fi aplicat pe toată durata intervalului temporal asociat impulsului de curent, conform tabelului 3 pentru HPBS și tabelului 4 pentru HEBS.

Încercarea efectivă se desfășoară la RT, la profiluri ale curentului conform tabelului 3 pentru HPBS și conform tabelului 4 pentru HEBS.

Tabelul 3

Profilul curentului pentru HPBS

Interval temporal [s]

Timp cumulat [s]

Curent țintă

0

0

0

20

20

Idischg_max/33

40

60

0

20

80

Ichg_max/33

40

120

0

20

140

Idischg_max/32

40

180

0

20

200

Ichg_max/32

40

240

0

20

260

Idischg_max/3

40

300

0

20

320

Ichg_max/3

40

360

0

20

380

Idischg_max

40

420

0

20

440

Ichg_max

40

480

0


Tabelul 4

Profilul curentului pentru HEBS

Interval temporal [s]

Timp cumulat [s]

Curent țintă

0

0

0

120

120

Idischg_max/33

40

160

0

120

280

Ichg_max/33

40

320

0

120

440

Idischg_max/32

40

480

0

120

600

Ichg_max/32

40

640

0

120

760

Idischg_max/3

40

800

0

120

920

Ichg_max/3

40

960

0

120

1080

Idischg_max

40

1120

0

120

1240

Ichg_max

40

1280

0

unde

Idischg_max

este valoarea absolută a curentului de scurtcircuit specificată de producătorul componentei pentru nivelul specific al SOC care poate fi aplicat pe întreaga durată a intervalului temporal în care se aplică impulsul de curent respectiv

Ichg_max

este valoarea absolută a curentului de încărcare specificată de producătorul componentei pentru nivelul specific al SOC care poate fi aplicat pe întreaga durată a intervalului temporal în care se aplică impulsul de curent respectiv

Tensiunea la momentul zero al încercării, înainte de prima modificare a intensității țintă a curentului, și anume, V0, se măsoară ca valoare medie pe parcursul a 100 ms.

Pentru HPBS, se măsoară următoarele tensiuni și intensități:

(1)

Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de încărcare și de descărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la curent electric nul, ca medie a valorilor înregistrate în ultima secundă dinaintea modificării intensității țintă a curentului, și anume Vdstart pentru descărcare și Vcstart pentru încărcare.

(2)

Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la 2, 10 și 20 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vd2, Vd10, Vd20) și intensitatea corespunzătoare (Id2, Id10 și Id20) ca valori medii pe parcursul a 100 ms.

(3)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 3, se măsoară tensiunea la 2, 10 și 20 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vc2, Vc10, Vc20) și intensitatea corespunzătoare (Ic2, Ic10 și Ic20) ca valori medii pe parcursul a 100 ms.

Tabelul 5 prezintă tensiunile și intensitățile curentului care trebuie măsurate în timp după modificarea intensității țintă a curentului în cazul HPBS.

Tabelul 5

Puncte de măsurare a tensiunii pentru fiecare nivel de puls de curent (descărcare și încărcare) pentru HPBS

Timp după modificarea intensității țintă a curentului [s]

Descărcare (D) sau încărcare (C)

Tensiunea

Curentul

2

D

Vd2

Id2

10

D

Vd10

Id10

20

D

Vd20

Id20

2

C

Vc2

Ic2

10

C

Vc10

Ic10

20

C

Vc20

Ic20

Pentru HEBS, se măsoară următoarele tensiuni și intensități:

(1)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare și de descărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la curent electric nul, ca medie a valorilor înregistrate în ultima secundă dinaintea modificării intensității țintă a curentului, și anume Vdstart pentru descărcare și Vcstart pentru încărcare.

(2)

Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la 2, 10, 20 și 120 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vd2, Vd10, Vd20 și Vd120) și intensitatea corespunzătoare (Id2, Id10, Id20 și Id120) ca valori medii pe parcursul a 100 ms.

(3)

Pentru fiecare nivel al impulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 4, se măsoară tensiunea la 2, 10, 20 și 120 de secunde după modificarea intensității țintă a curentului (Vc2, Vc10, Vc20 și Vc120) și intensitatea corespunzătoare (Ic2, Ic10, Ic20 și Ic120) ca valori medii pe parcursul a 100 ms.

Tabelul 6 prezintă tensiunile și intensitățile curentului care trebuie măsurate în timp după modificarea intensității țintă a curentului în cazul HEBS.

Tabelul 6

Puncte de măsurare a tensiunii pentru fiecare nivel de puls de curent (încărcare și descărcare) pentru HEBS

Timp după modificarea intensității țintă a curentului [s]

Descărcare (D) sau încărcare (C)

Tensiunea

Curentul

2

D

Vd2

Id2

10

D

Vd10

Id10

20

D

Vd20

Id20

120

D

Vd120

Id120

2

C

Vc2

Ic2

10

C

Vc10

Ic10

20

C

Vc20

Ic20

120

C

Vc120

Ic120

5.4.2.4.   Interpretarea rezultatelor

Următoarele calcule se efectuează separat pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3.

5.4.2.4.1   Calcule pentru HPBS

(1)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 3, se calculează valorile rezistenței interne pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului, măsurate conform punctului 5.4.2.3, folosind ecuațiile următoare:

RId2 = (Vdstart – Vd2) / Id2

RId10 = (Vdstart – Vd10) / Id10

RId20 = (Vdstart – Vd20) / Id20

(2)

Rezistențele interne pentru descărcare RId2_avg, RId10_avg, RId20_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 3, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 1.

(3)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 3, se calculează valorile rezistenței interne pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului, măsurate conform punctului 5.4.2.3, folosind ecuațiile următoare:

RIc2 = (Vcstart – Vc2) / Ic2

RIc10 = (Vcstart – Vc10) / Ic10

RIc20 = (Vcstart – Vc20) / Ic20

(4)

Rezistențele interne pentru încărcare RIc2_avg, RIc10_avg, RIc20_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 3, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 3.

(5)

Rezistențele interne totale, RI2, RI10 și RI20, se calculează ca medii ale valorilor respective calculate pentru încărcare și descărcare conform subpunctelor 2 și 4.

(6)

Tensiunea în circuitul deschis este valoarea V0 măsurată conform punctului 5.4.2.3 pentru SOC corespunzător.

(7)

Limitele curentului maxim de descărcare se calculează ca valori medii pe 20 de secunde la intensitatea țintă Idischg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3.

(8)

Limitele curentului maxim de încărcare se calculează ca valori medii pe 20 de secunde la intensitatea țintă Ichg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. Valorile absolute ale rezultatelor se raportează ca valori finale.

5.4.2.4.2.   Calcule pentru HEBS

(1)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de descărcare specificat în tabelul 4, valorile rezistenței interne se calculează pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului măsurate în conformitate cu punctul 5.4.2.3, folosind ecuația următoare: ecuații:

RId2 = (Vdstart – Vd2) / Id2

RId10 = (Vdstart – Vd10) / Id10

RId20 = (Vdstart – Vd20) / Id20

RId120 = (Vdstart – Vd120) / Id120

(2)

Rezistențele interne pentru descărcare RId2_avg, RId10_avg, RId20_avg și RId120_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 4, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 1.

(3)

Pentru fiecare nivel al pulsului de curent de încărcare specificat în tabelul 4, valorile rezistenței interne se calculează pe baza valorilor tensiunii și intensității curentului măsurate în conformitate cu punctul 5.4.2.3, folosind ecuația următoare: ecuații:

RIc2 = (Vcstart – Vc2) / Ic2

RIc10 = (Vcstart – Vc10) / Ic10

RIc20 = (Vcstart – Vc20) / Ic20

RIc120 = (Vcstart – Vc120) / Ic120

(4)

Rezistențele interne pentru încărcare RIc2_avg, RIc10_avg, RIc20_avg și RIc120_avg se calculează ca medii pentru toate nivelurile pulsurilor de curent specificate în tabelul 4, pe baza valorilor individuale calculate conform subpunctului 3.

(5)

Rezistențele interne totale, RI2, RI10, RI20 și RI120, se calculează ca medii ale valorilor respective calculate pentru încărcare și descărcare conform subpunctelor 2 și 4.

(6)

Tensiunea în circuitul deschis este valoarea V0 măsurată conform punctului 5.4.2.3 pentru SOC corespunzător.

(7)

Limitele curentului maxim de descărcare se calculează ca valori medii pe 120 de secunde la intensitatea țintă Idischg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3.

(8)

Limitele curentului maxim de încărcare se calculează ca valori medii pe 120 de secunde la intensitatea țintă Ichg_max a curentului pentru fiecare SOC măsurat în conformitate cu punctul 5.4.2.3. Valorile absolute ale rezultatelor se raportează ca valori finale.

5.5.   Postprelucrarea datelor de măsurare ale bateriei UUT

Valorile OCV dependente de SOC se definesc pe baza valorilor determinate pentru diferitele SOC conform subpunctului 6 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform subpunctului 6 de la punctul 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.

Valorile rezistenței interne dependente de SOC se definesc pe baza valorilor determinate pentru diferitele SOC conform subpunctului 5 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.

Limitele curentului maxim de descărcare și de încărcare se definesc pe baza valorilor declarate de producătorul componentei înainte de încercări. Dacă o anumită valoare a curentului maxim de descărcare și de încărcare, determinată conform subpunctelor 7 și 8 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS, diferă cu mai mult de ± 2 % de valoarea declarată de producătorul componentei înainte de încercare, atunci respectiva valoare se raportează conform subpunctelor 7 și 8 de la punctul 5.4.2.4.1 în cazul HPBS și conform punctului 5.4.2.4.2 în cazul HEBS.

6.   Încercări asupra sistemelor condensator sau subsistemelor condensator reprezentative

6.1   Dispoziții generale

Componentele sistemului condensator UUT pot fi amplasate în diferite dispozitive din cadrul vehiculului.

Caracteristicile condensatorului depind în foarte mică măsură de starea sa de încărcare sau de intensitatea curentului. În consecință, se prescrie o singură încercare pentru calculul parametrilor de intrare pentru modelizare.

6.1.1.   Convenții privind semnele pentru curent

Valorile măsurate ale curentului au semn pozitiv pentru descărcare și semn negativ pentru încărcare.

6.1.2.   Punctul de măsurare a temperaturii ambiante

Temperatura ambiantă este măsurată la o distanță de cel mult 1 m de condensatorul UUT, în punctul indicat de producătorul componentei condensator UUT.

6.1.3.   Condiții termice

Temperatura de încercare a condensatorului (și anume, temperatura țintă a condensatorului UUT în funcționare) este cea specificată de producătorul componentei. Temperaturile în toate punctele de măsurare aferente celulei condensatorului trebuie să se încadreze în limitele specificate de producătorul componentei pe întreaga durată a tuturor încercărilor efectuate.

În cazul condensatoarelor UUT cu condiționare cu lichid (încălzire sau răcire), temperatura fluidului de condiționare la intrarea în condensatorul UUT trebuie măsurată și trebuie să nu se abată cu mai mult de ± 2 K față de valoarea specificată de producătorul componentei.

În cazul condensatoarelor UUT cu răcire cu aer, temperatura condensatorului UUT în punctul precizat de producătorul componentei trebuie să fie menținută cu o toleranță de + 0 /– 20 K la valoarea maximă specificată de producătorul componentei.

Pentru toate încercările efectuate, capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se limitează la o valoare declarată de producătorul componentei. Această valoare se înregistrează laolaltă cu datele de încercare.

Capacitatea de răcire și/sau încălzire disponibilă la standul de încercare se determină pe baza următoarelor proceduri și se înregistrează laolaltă cu datele de încercare efective aferente componentei:

(1)

În cazul condiționării cu lichid, pe baza debitului masic al fluidului de aclimatizare și a diferenței de temperatură dintre intrarea și ieșirea schimbătorului de căldură măsurată pe partea cu condensatorul UUT.

(2)

În cazul condiționării electrice, pe baza tensiunii și intensității curentului. În scopul certificării condensatorului UUT, producătorul componentei poate modifica legăturile electrice ale acestei unități de aclimatizare astfel încât să permită determinarea caracteristicilor condensatorului UUT fără a lua în calcul energia electrică necesară aclimatizării (de exemplu, dacă unitatea de aclimatizare este integrată și conectată în condensatorul UUT). Prin excepție de la aceste dispoziții, se înregistrează energia electrică furnizată condensatorului UUT pentru răcire și/sau încălzire de către o unitate de condiționare externă.

(3)

În cazul altor tehnologii de condiționare, pe baza raționamentului tehnic adecvat și a discuțiilor cu autoritatea de omologare de tip.

6.2.   Condiții de încercare

(a)

Condensatorul UUT se amplasează într-o incintă de încercare cu temperatura ambiantă controlată. Temperatura mediului ambiant trebuie menținută la nivelul de 25 °C ± 10 °C;

(b)

Tensiunea se măsoară la bornele condensatorului UUT.

(c)

Dispozitivul de condiționare a condensatorului UUT și bucla corespunzătoare de condiționare din cadrul echipamentului standului de încercare trebuie să funcționeze integral în conformitate cu comenzile respective.

(d)

Unitatea de control trebuie să permită echipamentului din cadrul standului de încercări să efectueze procedura solicitată în limitele operaționale ale condensatorului UUT. Dacă este necesar, producătorul componentei condensator UUT adaptează programul unității de control pentru procedura de încercare solicitată.

6.3.   Încercarea privind caracteristicile condensatorului UUT

(a)

După ce este încărcat și descărcat complet la tensiunea minimă de funcționare, în conformitate cu metoda de încărcare specificată de producătorul componentei, condensatorul UUT se stabilizează timp de minimum 2 ore, dar maximum 6 ore.

(b)

Temperatura condensatorului UUT la începerea încercării trebuie să fie de 25 °C ± 2 °C. Totuși, se poate selecta temperatura de 45 °C ± 2 °C, cu condiția de a se raporta autorității de omologare de tip sau de certificare faptul că această temperatură este mai reprezentativă pentru condițiile tipice de exploatare.

(c)

După perioada de stabilizare, se efectuează un ciclu complet de încărcare-descărcare la un curent constant Itest, conform figurii 2. Itest este intensitatea maximă a curentului continuu permisă pentru condensatorul UUT conform specificațiilor producătorului componentei.

(d)

După o perioadă de repaus de minimum 30 de secunde (t0 până la t1), condensatorul UUT se încarcă la un curent constant Itest până la atingerea tensiunii maxime de lucru V max. În continuare, se oprește încărcarea și se stabilizează condensatorul UUT timp de 30 de secunde (de la momentul t2 la t3), astfel încât tensiunea să ajungă la valoarea finală V b înainte de a începe descărcarea. În continuare, condensatorul UUT se descarcă la un curent constant Itest până la atingerea tensiunii minime de lucru V max. În continuare, (de la t4) urmează încă o perioadă de repaus de minimum 30 de secunde pentru ca tensiunea să se stabilizeze la valoarea finală Vc.

(e)

Se înregistrează la o frecvență de eșantionare de minimum 10 Hz intensitatea curentului și tensiunea în timp, și anume Imeas și Vmeas.

(f)

Pe baza valorilor măsurate, se determină următorii parametri caracteristici (ilustrați în figura 2):

V a este tensiunea fără sarcină, înainte de impulsul de încărcare

V a este tensiunea fără sarcină, înainte de impulsul de descărcare

V a este tensiunea fără sarcină, la sfârșitul impulsului de descărcare

ΔV(t 1), ΔV(t 3) sunt variațiile tensiunii imediat după aplicarea curentului constant de încărcare sau descărcare I test la momentul t 1 și, respectiv, t 3. Aceste variații de tensiune se determină aplicând o aproximare liniară la caracteristicile de tensiune definite în detaliul a al figurii 2, folosind metoda celor mai mici pătrate. Eșantionarea datelor pentru aproximarea liniară începe odată ce variația curbei calculate pe baza valorilor din două puncte de măsurare adiacente în sensul crescător al semnalului temporal este mai mică de 0.5 %.

Figura 2

Exemplu de curbă a tensiunii rezultată pe baza măsurătorilor asupra condensatorului UUT

Image 21

ΔV(t 1) reprezintă diferența absolută dintre tensiunea V a și valoarea ordonatei la origine din aproximarea liniară la momentul t 1.

ΔV(t 3) reprezintă diferența absolută între tensiunea V b și valoarea ordonatei la origine din aproximarea liniară la momentul t 3.

ΔV(t 2) reprezintă diferența absolută între tensiunile V max și V b.

ΔV(t 4) reprezintă diferența absolută între tensiunile V min și V c.

6.4.   Postprelucrarea datelor de măsurare ale condensatorului UUT

6.4.1.   Calculul rezistenței interne și capacității

Datele obținute din măsurători conform punctului 6.3 se folosesc pentru calculul rezistenței interne (R) și al capacității (C), folosind ecuațiile următoare:

(a)

Capacitatea de încărcare și de descărcare se calculează după cum urmează:

Pentru încărcare:

Formula

Pentru descărcare:

Formula

(b)

Intensitatea maximă a curentului de încărcare și descărcare se calculează după cum urmează:

Pentru încărcare:

Formula

Pentru descărcare:

Formula

(c)

Rezistența internă la încărcare și descărcare se calculează după cum urmează:

Pentru încărcare:

Formula

Pentru descărcare:

Formula

(d)

Pentru model sunt necesare o singură capacitate și o singură rezistență care se calculează după cum urmează:

Capacitate electrică C:

Formula

Rezistența R:

Formula

(e)

Tensiunea maximă se definește ca valoarea înregistrată Vb, iar tensiunea minimă se definește ca valoarea înregistrată Vc, astfel cum sunt definite la litera (f) de la punctul 6.3.

„Apendicele 1

MODEL DE CERTIFICAT PENTRU O COMPONENTĂ, O UNITATE TEHNICĂ SEPARATĂ SAU UN SISTEM

Format maxim: A4 (210 × 297 mm)

CERTIFICAT PRIVIND EMISIILE DE CO2 ȘI CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ALE UNUI SISTEM MAȘINĂ ELECTRICĂ / UNEI IEPC / UNEI IHPC tip 1 / UNUI SISTEM DE BATERII / UNUI SISTEM CONDENSATOR

Ștampila administrației

Comunicare privind:

acordarea(1)

extinderea(1)

refuzul(1)

retragerea(1)

unui certificat privind emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale unui sistem mașină electrică / unei IEPC / unei IHPC tip 1 / unui sistem de baterii / unui sistem condensator, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei

Regulamentul (UE) 2017/2400 al Comisiei astfel cum a fost modificat ultima dată prin ……………..

Numărul omologării:

Codul hash:

Motivul extinderii:

SECȚIUNEA I

0.1.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.2.

Tip:

0.3.

Mijloace de identificare a tipului

0.3.1.

Amplasarea mărcii de omologare:

0.3.2.

Metoda de aplicare a mărcii de omologare:

0.5.

Numele și adresa producătorului:

0.6.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.7.

Numele și adresa reprezentantului producătorului (dacă este cazul):

SECȚIUNEA II

1.

Informații suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul

2.

Autoritatea de omologare responsabilă cu efectuarea încercărilor:

3.

Data raportului de încercare:

4.

Numărul raportului de încercare:

5.

Observații (dacă este cazul): a se vedea addendumul

6.

Locul:

7.

Data:

8.

Semnătura:

Anexe:

Dosar de omologare. Raport de încercare.

„Apendicele 2

Fișă de informații pentru un sistem mașină electrică

Fișă de informații nr.:

Emisă:

Data emiterii:

Data modificării:

în temeiul …

Tipul / familia sistemului mașină electrică (dacă este cazul):

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Numele și adresa producătorului

0.2.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.3.

Tipul sistemului mașină electrică:

0.4.

Familia sistemului mașină electrică:

0.5.

Tipul sistemului mașină electrică ca unitate tehnică separată / familia sistemului mașină electrică ca unitate tehnică separată

0.6.

Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile):

0.7.

Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul mașină electrică:

0.8.

În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:

0.9.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.10.

Numele și adresa reprezentantului producătorului:

PARTEA 1

CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE SISTEMULUI MAȘINĂ ELECTRICĂ (PROTOTIP) ȘI ALE TIPURILOR DE SISTEME MAȘINĂ ELECTRICĂ DIN CADRUL UNEI FAMILII DE SISTEME MAȘINĂ ELECTRICĂ

 

|EMS prototip

|Membri ai familiei

 

|sau tipul EMS

|

 

|

| #1

| #2

| #3

|

1.

Generalități

1.1.

Tensiunea (tensiunile) de încercare: V

1.2.

Turația nominală a motorului: 1/min

1.3.

Turația maximă a arborelui de ieșire: 1/min

1.4.

(sau implicit) turația arborelui de ieșire al reductorului/cutiei de viteze: 1/min

1.5.

Turația motorului la putere maximă: 1/min

1.6.

Puterea maximă: kW

1.7.

Turație maximă a cuplului: 1/min

1.8.

Cuplul maxim: Nm

1.9.

Puterea maximă timp de 30 de minute: kW

2.

Mașina electrică

2.1.

Principiul de funcționare

2.1.1.

Curent continuu (c.c.)/curent alternativ (c.a.):

2.1.2.

Număr de faze:

2.1.3.

Excitație separată/serie/compusă:

2.1.4.

Sincron / asincron:

2.1.5.

Rotor bobinat/magneți permanenți/cu carcasă:

2.1.6.

Numărul polilor motorului:

2.2.

Momentul de inerție: kgm2

3.

Regulator de putere

3.1.

Marca:

3.2.

Tip:

3.3.

Principiul de funcționare:

3.4.

Principiul de control: vectorial/circuit deschis/închis/altele (a se specifica):

3.5.

Curentul efectiv maxim furnizat de motor: A

3.6.

Pe o durată maximă de: s

3.7.

Plaja de tensiuni c.c. folosite (de la / la): V

3.8.

Convertorul c.c.-c.c. face parte din sistemul mașină electrică, în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă (da/nu):

4.

Sistemul de răcire

4.1.

Motor (lichid / aer / altele - a se specifica):

4.2.

Controler (lichid / aer / altele - a se specifica):

4.3.

Descrierea sistemului:

4.4.

Schema (schemele) de principiu:

4.5.

Limitele de temperatură (min/max): K

4.6.

La poziția de referință:

4.7.

Debite (min/max): l/min

5.

Valori consemnate în încercările componentelor

5.1.

Valori ale eficienței pentru CoP (3):

5.2.

Sistemul de răcire (declarație pentru fiecare circuit de răcire):

5.2.1.

debitul masic sau volumic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisia agentului de răcire:

5.2.2.

temperaturile maxime ale lichidului de răcire:

5.2.3.

puterea maximă de răcire disponibilă:

5.2.4.

Valori medii înregistrate pentru fiecare încercare

5.2.4.1.

debit masic sau volumic al agentului de răcire:

5.2.4.2.

temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de:

5.2.4.3.

temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea EMS:

LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE

Nr.:

Descriere:

Data emiterii:

1

Informații privind condițiile de încercare a EMS …

 

2

 

Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul mașină electrică

 

Informații privind condițiile de încercare (după caz)

1.1.

„Apendicele 3

Fișă de informații pentru o IEPC

Fișă de informații nr.:

Emisă:

Data emiterii:

Data modificării:

în temeiul …

Tipul / familia IEPC (dacă este cazul):

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Numele și adresa producătorului

0.2.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.3.

Tipul IEPC:

0.4.

Familia IEPC:

0.5.

Tipul IEPC ca unitate tehnică separată / familia IEPC ca unitate tehnică separată

0.6.

Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile):

0.7.

Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe IEPC:

0.8.

În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:

0.9.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.10.

Numele și adresa reprezentantului producătorului:

PARTEA 1

CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE IEPC (PROTOTIP) ȘI ALE TIPURILOR DE IEPC DIN CADRUL UNEI FAMILII DE IEPC

 

|IEPC prototip

|Membri ai familiei

 

|sau tipul IEPC

|

 

|

| #1

| #2

| #3

|

1.

Generalități

1.1.

Tensiunea (tensiunile) de încercare: V

1.2.

Turația nominală a motorului: 1/min

1.3.

Turația maximă a arborelui de ieșire: 1/min

1.4.

(sau implicit) turația arborelui de ieșire al reductorului/cutiei de viteze: 1/min

1.5.

Turația motorului la putere maximă: 1/min

1.6.

Puterea maximă: kW

1.7.

Turație maximă a cuplului: 1/min

1.8.

Cuplul maxim: Nm

1.9.

Puterea maximă timp de 30 de minute: kW

1.10.

Numărul mașinilor electrice:

2.

Mașină electrică (pentru fiecare mașină electrică):

2.1.

Numărul ID al mașinii electrice:

2.2.

Principiul de funcționare

2.2.1.

Curent continuu (c.c.)/curent alternativ (c.a.):

2.2.2.

Număr de faze:

2.2.3.

Excitație separată/serie/compusă:

2.2.4.

Sincron / asincron:

2.2.5.

Rotor bobinat/magneți permanenți/cu carcasă:

2.2.6.

Numărul polilor motorului:

2.3.

Momentul de inerție: kgm2

3.

Regulator de putere (pentru fiecare regulator de putere):

3.1.

Numărul ID al mașinii electrice corespondente:

3.2.

Marca:

3.3.

Tip:

3.4.

Principiul de funcționare:

3.5.

Principiul de control: vectorial/circuit deschis/închis/altele (a se specifica):

3.6.

Curentul efectiv maxim furnizat de motor: A

3.7.

Pe o durată maximă de: s

3.8.

Intervalul de tensiuni c.c. folosite (de la / la): V

3.9.

Convertorul c.c.-c.c. face parte din sistemul mașină electrică, în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă (da/nu):

4.

Sistemul de răcire

4.1.

Motor (lichid / aer / altele - a se specifica):

4.2.

Controler (lichid / aer / altele - a se specifica):

4.3.

Descrierea sistemului:

4.4.

Schema (schemele) de principiu:

4.5.

Limitele de temperatură (min/max): K

4.6.

La poziția de referință:

4.7.

Debite (min/max): g/min sau l/min

5.

Cutia de viteze

5.1.

Raportul de transmisie, schema transmisiei și debitul de alimentare:

5.2.

Distanța între centre pentru transmisiile arborilor intermediari:

5.3.

Tipul de rulmenți în pozițiile corespunzătoare (dacă sunt montați):

5.4.

Tipul de elemente de comutare (ambreiaje dințate, inclusiv sincronizatoare sau ambreiaje cu fricțiune) în pozițiile corespunzătoare (dacă sunt montate):

5.5.

Numărul total de trepte de viteză pentru mers înainte:

5.6.

Numărul de ambreiaje de comutare cu dinți:

5.7.

Numărul de sincronizatoare:

5.8.

Numărul de discuri de ambreiaj cu fricțiune (cu excepția ambreiajelor uscate individuale cu 1 sau 2 discuri):

5.9.

Diametrul exterior al discurilor de ambreiaj cu fricțiune (cu excepția ambreiajelor uscate individuale cu 1 sau 2 discuri):

5.10.

Rugozitatea suprafeței dinților (inclusiv desenele):

5.11.

Numărul garniturilor arborelui dinamic:

5.12.

Debitul de ulei pentru lubrifiere și răcire per rotația arborelui de intrare al transmisiei

5.13.

Viscozitatea uleiului la 100 °C (± 10 %):

5.14.

Presiunea sistemului pentru cutiile de viteze controlate hidraulic:

5.15.

Nivelul specificat al uleiului în raport cu axa centrală și în conformitate cu specificația din desen (pe baza valorii medii dintre toleranța inferioară și cea superioară) în regim staționar sau în rulare. Nivelul uleiului este considerat egal dacă toate componentele de transmisie rotative (cu excepția pompei de ulei și a transmisiei acesteia) sunt situate deasupra nivelului specificat de ulei:

5.16.

Nivelul de ulei specificat (± 1mm):

5.17.

Rapoartele de transmisie [-] și cuplul maxim de intrare [Nm], puterea maximă de intrare (kW) și turația maximă de intrare [rpm] (pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte):

6.

Diferență

6.1.

Raport de transmisie:

6.2.

Specificații tehnice principale:

6.3.

Schema (schemele) de principiu:

6.4.

Volumul de ulei:

6.5.

Nivelul uleiului:

6.6.

Caracteristicile uleiului:

6.7.

Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen):

6.8.

Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze):

6.9.

Ansamblurile roților (desen):

6.9.1.

Tipul de rulment (tip, cantitate, diametru intern, diametru extern, lățime, precum și desen):

6.9.2.

Tipul de etanșare (diametru principal, număr de buze):

6.9.3.

Tipul de lubrifiant:

6.10.

Numărul de angrenaje planetare / cu dinți drepți în diferențial:

6.11.

Lățimea minimă a angrenajelor planetare/cu dinți drepți în diferențial:

7.

Valori consemnate în încercările componentelor

7.1.

Valori ale eficienței pentru CoP (*):

7.2.

Sistemul de răcire (declarație pentru fiecare circuit de răcire):

7.2.1.

debitul masic sau volumic maxim al agentului de răcire sau presiunea maximă la admisia agentului de răcire:

7.2.2.

temperaturile maxime ale lichidului de răcire:

7.2.3.

puterea maximă de răcire disponibilă:

7.2.4.

Valori medii înregistrate pentru fiecare încercare

7.2.4.1.

debit masic sau volumic al agentului de răcire:

7.2.4.2.

temperatura agentului de răcire la ieșirea circuitului de:

7.2.4.3.

temperatura agentului de răcire la intrarea și la ieșirea schimbătorului de căldură din cadrul standului de încercări, pe partea IEPC:

LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE

Nr.:

Descriere:

Data emiterii:

1

Informații privind condițiile de încercare a IEPC …

 

2

 

Anexa 1 la fișa de informații privind IEPC

8.

Informații privind condițiile de încercare (după caz)

8.1.

Turația de intrare maximă care face obiectul încercării [rpm]

8.2.

Cuplul de intrare maxim care face obiectul încercării [Nm]

„Apendicele 4

Fișă de informații pentru o IHPC tip 1

Pentru IHPC tip 1, fișa de informații cuprinde părțile aplicabile din fișa de informații pentru sisteme de mașini electrice, în conformitate cu apendicele 2 la prezenta anexă, și din fișa de informații pentru cutii de viteză (transmisii), în conformitate cu apendicele 2 la anexa VI.

„Apendicele 5

Fișă de informații pentru un tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ

Fișă de informații nr.:

Emisă:

Data emiterii:

Data modificării:

în temeiul …

Tip de sistem de baterii sau de subsistem de baterii reprezentativ:

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Numele și adresa producătorului

0.2.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.3.

Tipul sistemului de baterii:

0.4.

-

0.5.

Tipul sistemului de baterii ca unitate tehnică separată

0.6.

Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile):

0.7.

Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul de baterii:

0.8.

În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:

0.9.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.10.

Numele și adresa reprezentantului producătorului:

PARTEA 1

CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE TIPULUI DE SISTEM DE BATERII SAU DE SUBSISTEM DE BATERII REPREZENTATIV

Tipul (sub)sistemului de baterii

1.

Generalități

1.1.

Sistem complet sau subsistem reprezentativ:

1.2.

HPBS / HEBS:

1.3.

Specificații tehnice principale:

1.4.

Conținut chimic al celulelor:

1.5.

Numărul de celule în serie:

1.6.

Numărul de celule în paralel:

1.7.

Cutie reprezentativă de distribuție cu siguranțe și disjunctoare inclusă în sistemul supus încercării (da/nu):

1.8.

Porturi seriale reprezentative incluse în sistemul supus încercării (da/nu):

2.

Sistemul de aer condiționat

2.1.

Lichid / aer / altele - a se specifica):

2.2.

Descrierea sistemului:

2.3.

Schema (schemele) de principiu:

2.4.

Limitele de temperatură (min/max): K

2.5.

La poziția de referință:

2.6.

Debite (min/max): l/min

3.

Valori consemnate în încercările componentelor

3.1.

Eficiență pe ciclu complet în verificarea CoP (**):

3.2.

Curent maxim de descărcare pentru verificarea CoP:

3.3.

Curent maxim de încărcare pentru verificarea CoP:

3.4.

Temperatura de încercare (temperatura țintă de funcționare declarată):

3.5.

Sistem de condiționare (se indică pentru fiecare încercare efectuată)

3.5.1.

Necesar de încălzire sau răcire:

3.5.2.

Putere maximă de încălzire sau răcire disponibilă:

LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE

Nr.:

Descriere:

Data emiterii:

1

Informații privind condițiile de încercare a sistemului de baterii …

 

2

 

Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul de baterii

 

Informații privind condițiile de încercare (după caz)

1.1.

„Apendicele 6

Fișă de informații pentru un tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ

Fișă de informații nr.:

Emisă:

Data emiterii:

Data modificării:

în temeiul …

Tip de sistem condensator sau de subsistem condensator reprezentativ:

0.

GENERALITĂȚI

0.1.

Numele și adresa producătorului

0.2.

Marca (denumirea comercială a producătorului):

0.3.

Tipul sistemului condensator:

0.4.

Familia sistemului condensator:

0.5.

Tipul de sistem condensator ca unitate tehnică separată / familia sistemului condensator ca unitate tehnică separată

0.6.

Denumirea sau denumirile comerciale (dacă sunt disponibile):

0.7.

Modalități de identificare a tipului, dacă este marcat pe sistemul condensator:

0.8.

În cazul componentelor și unităților tehnice separate, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE de tip:

0.9.

Numele și adresa (adresele) uzinei (uzinelor) de asamblare:

0.10.

Numele și adresa reprezentantului producătorului:

PARTEA 1

CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE TIPULUI DE SISTEM CONDENSATOR SAU DE SUBSISTEM CONDENSATOR REPREZENTATIV

Tipul (sub)sistemului condensator

1.

Generalități

1.1.

Sistem complet sau subsistem reprezentativ:

1.2.

Specificații tehnice principale:

1.3.

Tehnologia și specificațiile celulelor:

1.4.

Numărul de celule în serie:

1.5.

Numărul de celule în paralel:

1.6.

Cutie reprezentativă de distribuție cu siguranțe și disjunctoare inclusă în sistemul supus încercării (da/nu):

1.7.

Porturi seriale reprezentative incluse în sistemul supus încercării (da/nu):

2.

Sistemul de aer condiționat

2.1.

Lichid / aer / altele - a se specifica):

2.2.

Descrierea sistemului:

2.3.

Schema (schemele) de principiu:

2.4.

Limitele de temperatură (min/max): K

2.5.

La poziția de referință:

2.6.

Debite (min/max): l/min

3.

Valori consemnate în încercările componentelor

3.1.

Temperatura de încercare (temperatura țintă de funcționare declarată):

3.2.

Sistem de condiționare (se indică pentru fiecare încercare efectuată)

3.2.1.

Necesar de încălzire sau răcire:

3.2.2.

Putere maximă de încălzire sau răcire disponibilă:

LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE

Nr.:

Descriere:

Data emiterii:

1

Informații privind condițiile de încercare a sistemului condensator …

 

2

 

Anexa 1 la fișa de informații privind sistemul condensator

 

Informații privind condițiile de încercare (după caz)

1.1.

„Apendicele 7

(rezervat)

„Apendicele 8

Valori standard pentru un sistem mașină electrică

Pentru a obține, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului mașină electrică, se parcurg etapele următoare:

Etapa 1: Dispozițiile Regulamentului ONU nr. 85 se aplică prezentei anexe, cu excepția cazului în care este precizat altfel.

Pasul 2: Valorile maxime ale cuplului ca funcție de turație se determină pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 5.3.1.4 din Regulamentul ONU nr. 85. Datele se extrapolează în conformitate cu punctul 4.3.2 din prezenta anexă.

Etapa 3: Valorile maxime ale cuplului ca funcție de turație se determină înmulțind cu minus unu valorile cuplului obținute în etapa 2 de mai sus.

Etapa 4: Cuplul maxim constant timp de 30 de minute și turația corespunzătoare se determină ca valori medii în perioada de 30 de minute, pe baza datelor generate în conformitate cu punctul 5.3.2.3 din Regulamentul ONU nr. 85. Dacă nu se poate determina, în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 85, o valoare a cuplului maxim constant timp de 30 de minute sau dacă valoarea determinată este 0 Nm, parametrul de intrare aferent se stabilește ca 0 Nm și turația corespunzătoare se stabilește la valoarea nominală a turației determinată pe baza datelor generate conform etapei 2 de mai sus.

Etapa 5: Caracteristicile în suprasarcină se determină pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus. Cuplul în suprasarcină și turația corespunzătoare se calculează ca valori medii în intervalul de turații la care puterea este cel puțin egală cu 90 % din puterea maximă. Durata încercării în suprasarcină, t0_maxP, se definește înmulțind cu factorul 0,25 durata totală a încercării efectuate conform etapei 2 de mai sus.

Etapa 6: Diagrama consumului de energie electrică se determină în conformitate cu dispozițiile următoare:

(a)

Se calculează diagrama pierderilor de putere normalizate ca funcție de valorile normalizate ale turației și cuplului, în conformitate cu următoarele ecuații:

Formula

unde:

Ploss,norm

=

pierdere normalizată de putere [-]

Tnorm,i

=

cuplu normalizat pentru toate punctele din planul de coordonate definite în conformitate cu litera (b) punctul (ii) de mai jos [-]

ωnorm,j

=

turație normalizată pentru toate punctele din planul de coordonate definite în conformitate cu litera (b) punctul (i) de mai jos [-]

k

=

coeficient de pierdere [-]

m

=

indice de la 0 la 3 aferent pierderilor dependente de cuplu [-]

n

=

indice de la 0 la 3 aferent pierderilor dependente de turație [-]

(b)

Valorile normalizate ale turației și cuplului, folosite în ecuația de la litera (a) de mai sus și reprezentând coordonatele punctelor din curba pierderilor normalizate, sunt:

(i)

turație normalizată: 0,02, 0,20, 0,40, 0,60, 0,80, 1,00, 1,20, 1,40, 1,60, 1,80, 2,00, 2,20, 2,40, 2,60, 2,80, 3,00, 3,20, 3,40, 3,60, 3,80, 4,00 În cazul în care valoarea cea mai mare a turației determinată pe baza datelor generate conform etapei 2 de mai sus se poziționează peste valoarea 4,00 a turației normalizate, se adaugă la listă valori suplimentare ale turației normalizate, cu un pas de creștere de 0,2, pentru a acoperi intervalul necesar de turații.

(ii)

cuplu normalizat: – 1,00, – 0,95, – 0,90, – 0,85, – 0,80, – 0,75, – 0,70, – 0,65, – 0,60, – 0,55, – 0,50, – 0,45, – 0,40, – 0,35, – 0,30, – 0,25, – 0,20, – 0,15, – 0,10, – 0,05, – 0,01, 0,01, 0,05, 0,10, 0,15, 0,20, 0,25, 0,30, 0,35, 0,40, 0,45, 0,50, 0,55, 0,60, 0,65, 0,70, 0,75, 0,80, 0,85, 0,90, 0,95, 1,00

(c)

Coeficientul de pierdere k folosit în ecuația de la litera (a) de mai sus se definește în funcție de indicii m și n, conform tabelelor următoare:

(i)

În cazul unei mașini electrice de tip PSM:

 

n

0

1

2

3

m

3

0

0

0

0

2

0,018

0,001

0,03

0

1

0,0067

0

0

0

0

0

0,005

0,0025

0,003

(ii)

În cazul unei mașini electrice de orice alt tip, cu excepția PSM:

 

n

0

1

2

3

m

3

0

0

0

0

2

0,1

0,03

0,03

0

1

0,01

0

0,001

0

0

0,003

0

0,001

0,001

(d)

Din diagrama pierderilor normalizate de putere, realizată în conformitate cu literele (a)-(c) de mai sus, se calculează eficiența, în conformitate cu dispozițiile următoare:

(i)

Punctele curbei turației normalizate sunt: 0,02, 0,20, 0,40, 0,60, 0,80, 1,00, 1,20, 1,40, 1,60, 1,80, 2,00, 2,20, 2,40, 2,60, 2,80, 3,00, 3,20, 3,40, 3,60, 3,80, 4,00

În cazul în care valoarea cea mai mare a turației determinată pe baza datelor generate conform etapei 2 de mai sus se poziționează peste valoarea 4,00 a turației normalizate, se adaugă la listă valori suplimentare ale turației normalizate, cu un pas de creștere de 0,2, pentru a acoperi intervalul necesar de turații.

(ii)

Punctele curbei cuplului normalizat sunt: – 1,00, – 0,95, – 0,90, – 0,85, – 0,80, – 0,75, – 0,70, – 0,65, – 0,60, – 0,55, – 0,50, – 0,45, – 0,40, – 0,35, – 0,30, – 0,25, – 0,20, – 0,15, – 0,10, – 0,05, – 0,01, 0,01, 0,05, 0,10, 0,15, 0,20, 0,25, 0,30, 0,35, 0,40, 0,45, 0,50, 0,55, 0,60, 0,65, 0,70, 0,75, 0,80, 0,85, 0,90, 0,95, 1,00

(iii)

Pentru fiecare punct al curbei definit în conformitate cu litera (d) punctele (i) și (ii) de mai sus se calculează eficiența, η, folosind ecuațiile următoare:

Dacă valoarea reală a punctului curbei cuplului normalizat este mai mică ca zero:

Formula

Dacă valoarea rezultată pentru η este mai mică decât zero, aceasta se stabilește ca fiind egală cu zero.

Dacă valoarea reală a punctului curbei cuplului normalizat este mai mare ca zero:

Formula

unde:

η

=

eficiența [-]

Tnorm,i

=

cuplu normalizat pentru toate punctele din planul de coordonate, definite în conformitate cu litera (d) punctul (ii) de mai sus [-]

ωnorm,j

=

turație normalizată pentru toate punctele din planul de coordonate definite în conformitate cu litera (d) punctul (i) de mai sus [-]

Ploss,norm

=

pierdere normalizată de putere determinată în conformitate cu literele (a)-(c) de mai sus [-]

(e)

Din diagrama eficienței, realizată în conformitate cu litera (d) de mai sus, se calculează diagrama pierderilor reale de putere ale sistemului mașină electrică, în conformitate cu dispozițiile următoare:

(i)

Pentru fiecare punct al curbei turației normalizate, definit în conformitate cu litera (d) punctul (i) de mai sus, se calculează valoarea turației reale, nj, folosind ecuația următoare:

nj = ωnorm,j × nrated

unde:

nj

=

turația reală [1/min]

ωnorm,j

=

turație normalizată pentru toate punctele din planul de coordonate definite în conformitate cu litera (d) punctul (i) de mai sus [-]

nrated

=

turația nominală a sistemului mașină electrică, determinată pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [1/min]

(ii)

Pentru fiecare punct al curbei cuplului normalizat, definit în conformitate cu litera (d) punctul (ii) de mai sus, se calculează valoarea cuplului real, Ti, folosind ecuația următoare:

Ti = Tnorm,i × Tmax

unde:

Ti

=

cuplul real [Nm]

Tnorm,i

=

cuplu normalizat pentru toate punctele din planul de coordonate definite în conformitate cu litera (d) punctul (ii) de mai sus [-]

Tmax

=

cuplul global maxim al sistemului mașină electrică, determinat pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [Nm]

(iii)

Pentru fiecare punct al curbei definit în conformitate cu litera (e) punctele (i) și (ii) de mai sus se calculează pierderea reală de putere, folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

Ploss

=

pierderea reală de putere [W]

Ti

=

cuplul real [Nm]

nj

=

turația reală [1/min]

η

=

eficiența în funcție de turația și cuplul normalizate, determinate în conformitate cu litera (d) de mai sus [-]

Tmax

=

cuplul global maxim al sistemului mașină electrică, determinat pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [Nm]

nrated

=

turația nominală a sistemului mașină electrică, determinată pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [1/min]

(iv)

Pentru fiecare punct al curbei definit în conformitate cu litera (e) punctele (i) și (ii) de mai sus se calculează puterea reală a invertorului, folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

Pel

=

puterea reală a invertorului [W]

Ploss

=

pierderea reală de putere [W]

Ti

=

cuplul real [Nm]

nj

=

turația reală [1/min]

(f)

Datele din diagrama pierderilor reale de putere, trasată în conformitate cu litera (e) de mai sus, se extrapolează în conformitate cu punctul 4.3.4 subpunctele 1, 2, 4 și 5 din prezenta anexă.

Etapa 7: Pe baza diagramei pierderilor reale de putere, realizată în conformitate cu litera (e) de mai sus, se calculează curba cuplului de rezistență, în conformitate cu dispozițiile următoare:

(a)

Pe baza valorilor pierderilor de putere în cele două puncte din plan definite de coordonatele cuplu normalizat

Formula

și valorile 1,00 și 4,00 ale turației normalizate

Formula

, se calculează cuplul de rezistență ca funcție a turației și cuplului, folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

Tdrag

=

cuplu de rezistență real [Nm]

Ti

=

cuplul real [Nm]

Tmax

=

cuplul global maxim al sistemului mașină electrică, determinat pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [Nm]

nj

=

turația reală [1/min]

nrated

=

turația nominală a sistemului mașină electrică, determinată pe baza datelor generate în conformitate cu etapa 2 de mai sus [1/min]

Ploss

=

pierderea reală de putere [W]

(b)

Din cele două valori ale cuplului de rezistență determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se calculează prin metoda extrapolării liniare o a treia valoare a cuplului de rezistență la turație zero.

(c)

Din cele două valori ale cuplului de rezistență determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se calculează prin metoda extrapolării liniare o a patra valoare a cuplului de rezistență la turația maximă normalizată (definită în conformitate cu etapa 6 litera (b) punctul (i) de mai sus.

Etapa 8: Momentul de inerție se determină prin una dintre opțiuni:

(a)

Opțiunea 1: Pe baza momentului real de inerție, determinat pe baza formei geometrice și densității materialelor rotorului mașinii electrice. Se pot folosi date și metode specifice instrumentelor din aplicații CAD pentru a deriva momentul real de inerție al rotorului mașinii electrice. Metoda detaliată de determinare a momentului de inerție se convine cu autoritatea de omologare de tip.

(b)

Opțiunea 2: Pe baza dimensiunilor exterioare ale rotorului mașinii electrice. Se definește un cilindru gol care corespunde dimensiunilor rotorului mașinii electrice astfel:

(i)

Diametrul exterior al cilindrului corespunde punctului de pe rotor aflat la cea mai mare distanță de axa de rotație a rotorului, determinată în plan vertical perpendicular pe axă.

(ii)

Diametrul interior al cilindrului corespunde punctului de pe rotor aflat la cea mai mică distanță de axa de rotație a rotorului, determinată în plan perpendicular pe axă.

(iii)

Lungimea cilindrului corespunde distanței dintre două puncte aflate la depărtare maximă unul față de celălalt pe axa de rotație a rotorului, distanță determinată în plan paralel cu axa.

Pentru cilindrul gol definit în conformitate cu punctele (i)-(iii) de mai sus, se calculează momentul de inerție la o densitate a materialului de 7 850 kg/m3.

„Apendicele 9

Valori standard pentru IEPC

Pentru a permite aplicarea dispozițiilor definite în prezentul apendice în scopul de a genera date de intrare pentru IEPC bazate în întregime sau parțial pe valori standard, trebuie îndeplinite condițiile următoare.

În cazul în care IEPC cuprinde mai multe sisteme de mașini electrice, toate acestea au aceleași specificații. În cazul în care IEPC cuprinde mai multe sisteme de mașini electrice, toate acestea trebuie să fie conectate la lanțul cinematic al IEPC în aceeași poziție de referință (și anume, fie în amonte, fie în aval de cutia de viteze), toate acestea trebuie să funcționeze la aceeași turație în această poziție de referință, iar cuplul lor individual (puterea) acestora se însumează prin orice tip de cutie de viteze cumulativă.

(1)

În scopul de a genera date de intrare pentru IEPC bazate integral sau parțial pe valori standard, se folosește una dintre opțiunile următoare:

Opțiunea 1: doar valori standard pentru toate ansamblurile din componența IEPC

(a)

Valorile standard pentru sistemul mașină electrică ca parte din IEPC se determină în conformitate cu apendicele 8. În cazul în care IEPC cuprinde mai multe mașini electrice, valorile standard se determină, în conformitate cu apendicele 8, pentru o mașină electrică, iar valorile cuplului și puterii (mecanice și electrice) se înmulțesc cu numărul total al mașinilor electrice cuprinse de IEPC. Valorile obținute în urma acestei înmulțiri se folosesc apoi în toate etapele prezentate în continuare în prezentul apendice.

Valoarea momentului de inerție, determinată în conformitate cu etapa 8 de la apendicele 8 la prezenta anexă, se înmulțește cu numărul total al mașinilor electrice cuprinse de IEPC.

(b)

Dacă IEPC cuprinde o cutie de viteze, valorile standard pentru diagrama consumului de energie electrică se determină separat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte și numai pentru treapta de viteză cu raportul de demultiplicare cel mai apropiat de 1 pentru toate celelalte date de intrare, în conformitate cu procedura următoare:

(i)

Valorile standard specifice pierderilor în cutia de viteze se determină în conformitate cu subpunctul 2 din prezentul apendice.

(ii)

Pentru punctul (i) de mai sus, valorile turației și cuplului arborelui sistemului mașină electrică, determinate în conformitate cu litera (a) de mai jos, se folosesc ca valori ale turației și cuplului la arborele de intrare al cutiei de viteze.

(iii)

Pentru a genera datele de intrare specifice arborelui de ieșire al cutiei de viteze a IEPC, în conformitate cu apendicele 15, toate valorile cuplului arborelui de ieșire al mașinii electrice, determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se convertesc în valori la arborele de ieșire al cutiei de viteze folosind ecuația următoare:

Ti,GBX = (Ti,EM – Ti,l,in (nj,EM, Ti,EM, gear)) × igear

unde:

Ti,GBX

=

cuplu la arborele de ieșire al cutiei de viteze

Ti,EM

=

cuplu la arborele de ieșire al sistemului mașină electrică

Ti,l,in

=

pierdere de cuplu pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte comutabilă, în raport cu arborele de intrare al părților cutiei de viteze ale IEPC, determinată în conformitate cu litera (b) punctul (i) de mai sus

nj,EM

=

Turația arborelui de ieșire al sistemului mașină electrică la care a fost măsurat Ti,EM [rpm]

igear

=

raportul de transmisie al unei anumite trepte de viteză [-]

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

(iv)

Pentru a genera datele de intrare necesare pentru IEPC referitoare la arborele de ieșire al cutiei de viteze, în conformitate cu apendicele 15, toate valorile turației arborelui de ieșire al mașinii electrice determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus se convertesc în valori la arborele de ieșire al cutiei de viteze folosind ecuația următoare:

nj,GBX = nj,EM / igear

unde:

nj,EM

=

Turația arborelui de ieșire al sistemului mașină electrică [rpm]

igear

=

raportul de transmisie al unei anumite trepte de viteză [-]

(unde treapta de viteză = 1, …, treapta cea mai înaltă)

(c)

Dacă IEPC cuprinde un diferențial, valorile standard pentru diferențial se determină separat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte în scopul obținerii diagramei consumului de energie electrică, iar pentru toate celelalte date de intrare se determină numai pentru treapta de viteză cu raportul de demultiplicare cel mai apropiat de 1, în conformitate cu procedura următoare:

(i)

Valorile standard ale pierderilor în diferențial se determină în conformitate cu punctul 3 din prezentul apendice.

(ii)

Valorile cuplului arborelui de ieșire al cutiei de viteze din cadrul IEPC, determinate în conformitate cu litera (b) de mai sus, se folosesc ca valori ale cuplului la intrarea diferențialului. În cazul în care IEPC nu cuprinde un diferențial, valorile cuplului arborelui de ieșire al sistemului mașină electrică, determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se folosesc în etapa (i) de mai sus ca valori ale cuplului la intrarea diferențialului.

(iii)

Pentru a genera datele de intrare necesare pentru IEPC, în conformitate cu apendicele 15, referitoare la arborele de ieșire al cutiei de viteze (dacă IEPC cuprinde o cutie de viteze), determinate în conformitate cu etapa (iii) de la litera (b) de mai sus, sau ale sistemului mașină electrică (dacă IEPC nu cuprinde o cutie de viteze), determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se convertesc în valori de ieșire ale diferențialului folosind ecuația următoare:

Ti,diff,out = (Ti,diff,in – Ti,diff,l,in (Ti,diff,in)) × idiff

unde:

Ti,diff,out

=

cuplul în arborele de ieșire al diferențialului

Ti,diff,in

=

cuplul de intrare al diferențialului

Ti,diff,l,in

=

pierdere de cuplu legată de intrarea diferențialului, în funcție de cuplul de intrare determinat în conformitate cu litera (c) punctul (i) de mai sus

idiff

=

raport de transmisie al diferențialului [-]

(iv)

Pentru a genera datele de intrare necesare pentru IEPC, în conformitate cu apendicele 15, referitoare la ieșirea diferențialului, toate turațiile arborelui de ieșire al cutiei de viteze (dacă IEPC cuprinde o cutie de viteze), determinate în conformitate cu etapa (iv) de la litera (b) de mai sus, sau ale sistemului mașină electrică (dacă IEPC nu cuprinde o cutie de viteze), determinate în conformitate cu litera (a) de mai sus, se convertesc în valori la ieșirea diferențialului, folosind ecuația următoare:

nj,diff,out = nj,diff,in / idiff

unde:

nj,diff,in

=

cuplu la intrarea diferențialului [rpm]

idiff

=

raport de transmisie al diferențialului [-]

Opțiunea 2: valori măsurate pentru sistemul mașină electrică care face parte din IEPC și valori standard pentru celelalte elemente din cadrul IEPC

(a)

Datele componentelor măsurate pentru sistemul mașină electrică care face parte din IEPC se determină în conformitate cu punctul 4 din prezenta anexă. În cazul în care IEPC cuprinde mai multe mașini electrice, datele componentelor se determină pentru o singură mașină electrică, iar valorile cuplului și puterii (mecanice și electrice) se înmulțesc cu numărul total al mașinilor electrice care fac parte din IEPC. Valorile obținute în urma acestei înmulțiri se folosesc apoi în toate etapele prezentate în continuare în prezentul apendice.

Valoarea momentului de inerție determinată în conformitate cu punctul 8 din apendicele 8 la prezenta anexă se înmulțește cu numărul total al mașinilor electrice cuprinse de IEPC.

(b)

Dacă IEPC cuprinde o cutie de viteze, valorile standard pentru IEPC se determină separat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte în scopul obținerii diagramei consumului de energie electrică, iar pentru toate celelalte date de intrare, valorile respective se determină doar pentru treapta de viteză cu raportul cel mai apropiat de 1, în conformitate cu dispozițiile de la litera (b) din opțiunea 1 de mai sus. În acest context, toate trimiterile la litera (a) formulate în cadrul literei (b) din opțiunea 1 se interpretează ca trimiteri la litera (a) din opțiunea 2.

(c)

Dacă IEPC cuprinde un diferențial, valorile standard pentru diferențial în scopul obținerii diagramei consumului de energie electrică se determină separat pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte, iar pentru toate celelalte date de intrare, valorile respective se determină doar pentru treapta de viteză cu raportul cel mai aproape de 1, în conformitate cu litera (c) din opțiunea 1 de mai sus. În acest context, toate trimiterile la litera (b) formulate în cadrul literei (c) din opțiunea 1 se interpretează ca trimiteri la litera (b) din opțiunea 2.

(2)

Componente interne ale cutiei de viteze a IEPC

Pierderea de cuplu Tgbx,l ,in, legată de arborele de intrare, pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte comutabilă a componentelor cutiei de viteze a IEPC se calculează în conformitate cu dispozițiile următoare:

(a)

Tgbx,l,in (nin, Tin, gear) = Td0 + Td1000 × nin / 1000 rpm + fT,gear × Tin

unde:

Tgbx,l,in

=

pierderea de cuplu la arborele de intrare [Nm]

Tdx

=

cuplul de frânare la x rpm [Nm]

nin

=

turația arborelui de intrare [rpm]

fT,gear

=

Coeficient al pierderii de cuplu în funcție de treapta de viteză [-]

determinat conform literelor (b)-(f) de mai jos

Tin

=

cuplul la arborele de intrare [Nm]

treapta de viteză

=

1, …, treapta cea mai înaltă [-]

(b)

Valorile din ecuație se determină pentru toate angrenajele amplasate în aval de arborele de ieșire al EM.

(c)

Dacă IEPC cuprinde un diferențial, valorile din ecuație se determină pentru toate angrenajele amplasate în aval de arborele de ieșire al EM, dar strict în amonte de pinionul care antrenează coroana diferențialului. Angrenajul cu coroana diferențialului poate fi exterior (cu dinți drepți sau conic) sau poate fi un singur mecanism planetar.

(d)

În cazul motoarelor conectate direct la butucul roții, valorile din ecuație se determină pentru toate angrenajele amplasate în aval de arborele de ieșire al EM și în amonte de butucul roții.

(e)

Valoarea fT se determină în conformitate cu punctul 3.1.1 din anexa VI.

(f)

Valoarea fT pentru un raport direct este 0,007.

(g)

Valorile Td0 și Td1000 sunt 0,0075 × Tmax,in pentru cutii de viteze cu mai mult de 2 ambreiaje cu discuri de fricțiune.

(h)

Valorile Td0 și Td1000 sunt 0,0025 × Tmax,in pentru toate celelalte cutii de viteze.

(i)

Tmax,in este valoarea maximă globală, exprimată în [Nm], a tuturor cuplurilor motoare permise pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.

(3)

IEPC cu diferențial intern

Pierderea de cuplu Tdiff,l ,in la intrarea diferențialului intern al IEPC se calculează în conformitate cu dispozițiile următoare:

(a)

Tdiff,l,in (Tin) = ηdiff × Tdiff,d0 / idiff + (1- ηdiff) × Tin

unde:

Tdiff,l,in

=

Pierderea de cuplu la intrarea diferențialului [Nm]

Tdiff,d0

=

Cuplul de rezistență [Nm]

determinat conform literelor (e)-(f) de mai jos

ηdiff

=

Eficiența dependentă de cuplu [-];

determinată conform literelor (b)-(d) de mai jos

Tin

=

Cuplu de intrare al diferențialului [Nm]

idiff

=

raport de transmisie al diferențialului [-]

(b)

Valorile din ecuație se determină pentru toate angrenajele diferențialului, inclusiv angrenajul cu coroana.

(c)

Valoarea ηdiff se determină în conformitate cu punctul 3.1.1 din anexa VI, unde, în ecuațiile respective, ηm se stabilește la valoarea 0,98 în cazul unui angrenaj conic.

(d)

Pierderile în angrenajele interne ale diferențialului se ignoră la efectuarea calculelor în conformitate cu literele (b)-(c) de mai sus.

(e)

În cazul unui diferențial cu angrenaj conic la coroană, valoarea Tdiff,d0 se determină pe baza ecuației următoare: Tdiff,d0 = 25 Nm + 15 Nm × idiff

(f)

În cazul unui diferențial cu angrenaj drept sau cu un singur mecanism planetar la coroană, valoarea Tdiff,d0 se determină pe baza ecuației următoare: Tdiff,d0 = 25 Nm + 5 Nm × idiff

„Apendicele 10

Valori standard pentru REESS

(1)

Sistem de baterii sau subsistem de baterii reprezentativ

Pentru a genera, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului de baterii sau subsistemului de baterii reprezentativ, se parcurg etapele următoare:

(a)

Se determină tipul bateriei, pe baza raportului dintre intensitatea maximă a curentului, exprimată în A (indicată conform punctului 1.4.4 din apendicele 2 al anexei 6 la Regulamentul ONU nr. 100) (***) și capacitate, exprimată în Ah (indicată conform punctului 1.4.3 din apendicele 2 al anexei 6 la Regulamentul ONU nr. 100). Dacă raportul este mai mic decât 10, tipul bateriei este «sistem de baterii de mare energie (HEBS)», iar dacă raportul este mai mare sau egal cu 10, «sistem de baterii de mare putere (HPBS)».

(b)

Capacitatea nominală a bateriei este valoarea în Ah indicată în conformitate cu punctul 1.4.3 din apendicele 2 al anexei 6 la Regulamentul ONU nr. 100.

(c)

OCV ca funcție a SOC se determină pe baza tensiunii nominale, exprimată în V, Vnom, astfel cum este indicată conform punctului 1.4.1 din apendicele 2 al anexei 6 la Regulamentul ONU nr. 100 (***). Valorile OCV pentru diferite SOC se calculează în conformitate cu tabelul următor:

SOC [%]

OCV [V]

0

0,88 × Vnom

10

0,94 × Vnom

50

1,00 × Vnom

90

1,06 × Vnom

100

1,12 × Vnom

(d)

DCIR se determină în conformitate cu dispozițiile următoare:

(i)

În cazul unui HPBS determinat în conformitate cu litera (a) de mai sus, DCIR se calculează împărțind rezistența specifică de 25 [mOhm × Ah] la capacitatea nominală, exprimată în Ah, definită conform literei (b) de mai sus.

(ii)

În cazul unui HEBS determinat în conformitate cu litera (a) de mai sus, DCIR se calculează împărțind rezistența specifică de 140 [mOhm × Ah] la capacitatea nominală, exprimată în Ah, definită conform literei (b) de mai sus.

(e)

Valorile curentului maxim de încărcare și de descărcare se determină în conformitate cu dispozițiile următoare:

(i)

În cazul unui HPBS determinat în conformitate cu litera (a) de mai sus, valorile curentului maxim de încărcare și de descărcare se stabilesc la valoarea curentului respectiv, exprimată în A, corespunzătoare ratei de descărcare de 10 C.

(ii)

În cazul unui HEBS determinat în conformitate cu litera (a) de mai sus, valorile curentului maxim de încărcare și de descărcare se stabilesc la valoarea curentului respectiv, exprimată în A, corespunzătoare ratei de descărcare de 1 C.

Valorile absolute ale curentului maxim de încărcare și de descărcare se folosesc drept valori finale.

(2)

Sistem condensator sau subsistem condensator reprezentativ

Pentru a genera, pe baza valorilor standard, datele de intrare aferente sistemului condensator sau subsistemului condensator reprezentativ, se parcurg etapele următoare:

(a)

Capacitatea este capacitatea nominală indicată în fișa tehnică a sistemului condensator sau a subsistemului condensator reprezentativ. Capacitatea efectivă a sistemului condensator sau a subsistemului condensator reprezentativ se poate determina prin calculul capacității echivalente a tuturor celulelor din sub(sistem), în funcție de gruparea acestora (în serie și/sau în paralel), pe baza capacității unei celule.

(b)

Tensiune maximă, Vmax,Cap, este tensiunea nominală indicată în fișa tehnică a sistemului condensator sau a subsistemului condensator reprezentativ. Tensiunea maximă efectivă a sistemului condensator sau a subsistemului condensator reprezentativ se poate determina mărind tensiunea nominală a unei singure celule de condensator în funcție de gruparea (în serie și/sau în paralel) celulelor individuale ale sistemului condensator sau ale subsistemului condensator reprezentativ.

(c)

Tensiunea minimă, Vmin,Cap, este valoarea Vmax,Cap, determinată conform literei (b) de mai sus, înmulțită cu 0,45.

(d)

Rezistența internă se determină în conformitate cu ecuația următoare:

Formula

unde:

RI,Cap

=

rezistența internă [Ohm]

RI,ref

=

indice de referință cu valoarea 0,015 pentru rezistența internă [Ohm]

Vmax,Cap

=

tensiunea maximă, astfel cum este definită conform literei (b) de mai sus [V]

Vmin,Cap

=

tensiunea minimă, astfel cum este definită conform literei (c) de mai sus [V]

Vref

=

indice de referință cu valoarea 2,7 pentru tensiunea maximă [V]

Cref

=

indice de referință cu valoarea 3 000 pentru capacitate [F]

CCap

=

capacitate, astfel cum este definită conform literei (a) de mai sus [V]

(e)

Valorile curentului maxim de încărcare și de descărcare se calculează înmulțind cu un factor de 5,0 valoarea capacității, exprimată în F, astfel cum este definită la litera (a) de mai sus [A/F]. Valorile absolute ale curentului maxim de încărcare și de descărcare se folosesc drept valori finale.

„Apendicele 11

(rezervat)

„Apendicele 12

Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil

1.   Sisteme de mașini electrice sau IEPC

1.1.

Fiecare sistem mașină electrică sau IEPC trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.

1.2

Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, în conformitate cu dispozițiile din apendicele 2 și 3 la prezenta anexă.

1.3

Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct.

1.4

Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 1, pe baza numărului anual total de sisteme de mașini electrice sau de IEPC pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele de mașini electrice sau IEPC care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard.

1.5

Pentru volume totale anuale de producție de maximum 4,000 de unități, alegerea familiei pentru care se efectuează încercările se convine între producătorul componentei și autoritatea de omologare.

1.6

Pentru volume totale anuale de producție de peste 4,000 de unități, se supune încercărilor familia de produse cu cel mai mare volum de producție. Producătorul componentei trebuie să justifice autorității de omologare numărul de încercări care au fost efectuate și alegerea familiei. Numărul de familii rămase pentru care urmează să fie efectuate încercări este stabilit de producător de comun acord cu autoritatea de omologare.

Tabelul 1

Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate

Producția totală anuală de sisteme de mașini electrice sau IEPC

Număr anual de încercări

Alternativ

0 – 1 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 3 ani (*1)

1 001 – 2 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 2 ani (*1)

2 001 – 4 000

1

Nu se aplică

4 001 – 10 000

2

Nu se aplică

10 001 – 20 000

3

Nu se aplică

20 001 – 30 000

4

Nu se aplică

30 001 – 40 000

5

Nu se aplică

40 001 – 50 000

6

Nu se aplică

> 50 000

7

Nu se aplică

1.7.

În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) de sistem (sisteme) de mașini electrice sau tipul (tipurile) de IEPC care urmează să fie supus(e) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) de sistem mașină electrică sau IEPC selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie.

1.8

În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 1.9 este mai mare decât cel specificat la punctul 1.9.4, se supun încercării 3 unități suplimentare din aceeași familie. Dacă pentru oricare dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23.

1.9

Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor mașină electrică sau IEPC

1.9.1

Condiții-limită

Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea de certificare, cu excepția cazului în care se dispune altfel în prezentul punct.

Puterea de răcire trebuie să se încadreze în limitele specificate în prezenta anexă pentru încercarea de certificare.

Măsurarea se realizează doar pentru unul dintre nivelurile tensiunii indicate la punctul 4.1.3 din prezenta anexă. Nivelul tensiunii pentru efectuarea încercării se alege de către producătorul componentei.

Pentru încercarea privind CoP, nu este necesar să se respecte specificațiile echipamentelor de măsurare definite în conformitate cu punctul 3.1 din prezenta anexă.

1.9.2

Efectuarea încercării

Se măsoară două valori setate. După finalizarea măsurătorii la prima valoare setată, sistemul poate fi răcit în conformitate cu recomandările producătorului componentei, fiind lăsat să funcționeze la anumiți parametri definiți de producătorul componentei.

Pentru valoarea setată 1, încercarea privind caracteristicile în suprasarcină se efectuează în conformitate cu punctul 4.2.5 din prezenta anexă.

Pentru valoarea setată 2, încercarea privind cuplul maxim constant timp de 30 de minute se efectuează în conformitate cu punctul 4.2.4 din prezenta anexă.

1.9.3

Postprelucrarea rezultatelor

Toate valorile puterilor mecanice și electrice determinate conform punctelor 4.2.5.3 și 4.2.4.3 se corectează cu factorul de incertitudine specific aparaturii de măsurare folosită în încercarea privind CoP, în conformitate cu dispozițiile următoare:

(a)

Se calculează diferența în % între incertitudinea de măsurare a aparaturii folosită în cadrul omologării de tip a componentei și cea folosită conform prezentului apendice pentru determinarea turației, cuplului, curentului și tensiunii în cadrul încercării privind CoP a componentei.

(b)

Diferența în % dintre incertitudinile de măsurare, menționată la litera (a) de mai sus, se calculează atât pentru valoarea citită pe analizor, cât și pentru valoarea de calibrare maximă definită în conformitate cu punctul 3.1 din prezenta anexă.

(c)

Diferența totală de incertitudine în cazul măsurării puterii electrice se calculează folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

ΔuU,max calib

diferența de incertitudine pentru valoarea de calibrare maximă la măsurarea tensiunii [%]

ΔuU,value

diferența de incertitudine pentru valoarea indicată de analizor la măsurarea tensiunii [%]

ΔuI,max calib

diferența de incertitudine pentru valoarea de calibrare maximă la măsurarea intensității curentului [%]

ΔuI,value

diferența de incertitudine pentru valoarea indicată de analizor la măsurarea intensității curentului [%]

(d)

Diferența totală de incertitudine în cazul măsurării puterii mecanice se calculează folosind ecuația următoare:

Formula

unde:

ΔuT,max calib

diferența de incertitudine pentru valoarea de calibrare maximă la măsurarea cuplului [%]

ΔuT,value

diferența de incertitudine pentru valoarea indicată de analizor la măsurarea curentului [%]

Δun,max calib

diferența de incertitudine pentru valoarea de calibrare maximă la măsurarea turației [%]

Δun,value

diferența de incertitudine pentru valoarea indicată de analizor la măsurarea turației [%]

(e)

Toate valorile măsurate ale puterii mecanice se corectează folosind ecuația următoare:

P* mech = Pmech,meas (1 – ΔuP,mech,CoP)

unde:

Pmech,meas

valoarea măsurată a puterii mecanice

ΔuP,mech,CoP

diferența totală de incertitudine de măsurare a puterii mecanice, conform literei (d) de mai sus

(f)

Toate valorile măsurate ale puterii electrice se corectează folosind ecuația următoare:

P* el = Pel,meas (1 + ΔuP,el,CoP)

unde:

Pel,meas

valoare măsurată a puterii electrice

ΔuP,el,CoP

diferența totală de incertitudine de măsurare a puterii electrice, conform literei (c) de mai sus

1.9.4

Evaluarea rezultatelor

Pe baza datelor determinate conform punctelor 1.9.2 și 1.9.3 pentru cele două valori setate, se calculează parametrii de eficiență, împărțind valoarea corectată a puterii mecanice, P* mech, la valoarea corectată a puterii electrice, P* el.

Eficiența totală în timpul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil ηA,CoP se calculează prin valoarea mediei aritmetice a celor două valori ale eficienței.

Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se consideră reușită atunci când diferența dintre ηA,CoP și ηA,TA este mai mică de 3 % din valoarea eficienței sistemului/IEPC omologat(e), ηA,TA. În cazul unei IEPC care încorporează o cutie de viteze sau un diferențial, limita pentru reușita încercării privind CoP este mărită la 4 % în loc de 3 %. În cazul unei IEPC care încorporează o cutie de viteze și un diferențial, limita pentru reușita încercării privind CoP este mărită la 5 % în loc de 3 %.

Valoarea eficienței unei IEPC omologate, ηA,TA, se calculează ca medie aritmetică a celor două valori ale eficienței determinate în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 și consemnate în fișa de informații în procesul de certificare a componentei.

2.   IHPCs tip 1

2.1

Fiecare IEPC trebuie să fie fabricată astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.

2.2

Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, conform dispozițiilor din apendicele 4 la prezenta anexă.

2.3

Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la punctul 1 din prezentul apendice, aplicându-se dispozițiile specifice IEPC de la subpunctele respective, cu excepția cazului în care este precizat altfel.

2.4

Prin excepție de la dispozițiile de la punctul 2.3 din prezentul apendice, se aplică următoarele dispoziții:

(a)

Conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și consumul de combustibil se verifică numai în cazul IHPC tip 1 omologate individual de tip, nu familiilor, întrucât, în conformitate cu punctul 4.4 din prezenta anexă, definiția familiei nu se aplică IHPC tip 1.

(b)

Numărul de încercări la care este supus un anumit tip este stabilit de producător de comun acord cu autoritatea de omologare.

(c)

Toate trimiterile la familii din punctele respective se interpretează ca trimiteri la tipuri individuale.

(d)

Valoarea eficienței unei IEPC omologate, ηA,TA, se calculează ca medie aritmetică a celor două valori ale eficienței determinate în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 și înregistrate în fișa de informații în procesul de certificare a componentei. Etapele de postprelucrare descrise la punctul 4.4.2.3 din prezenta anexă nu se parcurg în cazul acestor două valori ale eficienței.

3.   Sisteme de baterii sau subsisteme de baterii reprezentative

3.1

Fiecare sistem de baterii sau subsistem de baterii reprezentativ trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.

3.2

Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, conform dispozițiilor din apendicele 5 la prezenta anexă.

3.3

Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct.

3.4

Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 2, pe baza numărului anual total de sisteme de baterii sau de subsisteme de baterii reprezentative pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele de baterii sau subsistemele de baterii reprezentative care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard.

Tabelul 2

Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate

Producția totală anuală de sisteme de baterii sau de subsisteme de baterii reprezentative

Număr anual de încercări

Alternativ

0 – 3 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 3 ani (*2)

3 001 – 6 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 2 ani (*2)

6 001 – 12 000

1

Nu se aplică

12 001 – 30 000

2

Nu se aplică

30 001 – 60 000

3

Nu se aplică

60 001 – 90 000

4

Nu se aplică

90 001 – 120 000

5

Nu se aplică

120 001 – 150 000

6

Nu se aplică

> 150 000

7

Nu se aplică

3.5.

În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) sistemului (sistemelor) de baterii sau subsistemul de baterii reprezentativ care urmează să fie supus(e) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) (sub)sistemului [(sub)sistemelor] de baterii reprezentativ(e) selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie.

3.6.

În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 3.7 este mai mare decât cel specificat la punctul 3.7.4, se supun încercării 3 unități suplimentare de același tip. Dacă pentru oricare dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23.

3.7.

Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor de baterii sau subsistemelor de baterii reprezentative

3.7.1.

Condiții-limită

Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea în vederea certificării.

3.7.2.

Încercarea

Se efectuează două încercări diferite.

Pentru încercarea 1, se efectuează încercarea privind capacitatea nominală, în conformitate cu punctul 5.4.1 din prezenta anexă.

Pentru încercarea 2, se aplică următoarea procedură:

(a)

Încercarea 2 se efectuează după încercarea 1.

(b)

După ce bateria UUT este încărcată complet conform specificațiilor producătorului componentei și s-a atins echilibrul termic conform punctului 5.1.1, se efectuează un ciclu standard conform punctului 5.3.

(c)

Încercarea efectivă trebuie să înceapă într-un interval de 1-3 ore de la încheierea ciclului standard. În caz contrar, se repetă procedura prevăzută la litera (b) de mai sus.

(d)

Pentru a atinge SOC necesar încercărilor, astfel cum este definit la literele (e) și (f), bateria UUT se descarcă de la nivelul inițial la o rată constantă de 3 C în cazul HPBS și de 1 C în cazul HEBS.

(e)

În cazul HPBS, încercarea efectivă constă în descărcarea timp de 20 de secunde la 80 % SOC la curentul maxim de descărcare, Idischg_max, astfel cum s-a consemnat în cadrul omologării de tip a componentei, și în încărcarea timp de 20 de secunde la 20 % SOC la curentul maxim de încărcare, Ichg_max, astfel cum s-a consemnat în cadrul omologării de tip a componentei.

(f)

În cazul HEBS, încercarea efectivă constă în descărcarea timp de 120 de secunde la 90 % SOC la curentul maxim de descărcare, Idischg_max, astfel cum s-a consemnat în cadrul omologării de tip a componentei, și în încărcarea timp de 120 de secunde la 20 % SOC la curentul maxim de încărcare, Ichg_max, astfel cum s-a consemnat în cadrul omologării de tip a componentei.

(g)

În timpul încercării efective descrise la literele (e) și (f) de mai sus, se înregistrează valoarea curentului de descărcare și de încărcare pe duratele specificate.

3.7.3.

Postprelucrarea rezultatelor

În cazul HPBS, se calculează media curentului de descărcare la 80 % SOC și a curentului de încărcare la 20 % SOC în perioada de măsurare de 20 de secunde.

În cazul HEBS, se calculează media curentului de descărcare la 90 % SOC și a curentului de încărcare la 20 % SOC în perioada de măsurare de 120 de secunde.

Valorile medii ale curentului de descărcare și ale curentului de încărcare se exprimă în cifre absolute.

3.7.4.

Evaluarea rezultatelor

Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil este reușită atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de mai jos:

(a)

CCoP ≥ 0,95 CTA

unde:

CCoP

Capacitatea nominală determinată în conformitate cu punctul 3.7.2 [Ah]

CTA

Capacitatea nominală determinată în cadrul omologării de tip a componentei [Ah]

(b)

BAT,CoP - ηBAT,TA) ≤ 3 %

unde:

ηBAT,CoP

Eficiența per ciclu complet, determinată în conformitate cu punctul 3.7.2 [-]

ηBAT,TA

Eficiența per ciclu complet, determinată în cadrul omologării de tip a componentei [-]

(c)

Idischg_max,CoP ≥ Idischg_max,TA

unde:

Idischg_max,CoP

Curentul maxim de descărcare, determinat în conformitate cu punctul 3.7.2 (la 80 % SOC în cazul HPBS și la 90 % SOC în cazul HEBS) [A]

Idischg_max,TA

Curentul maxim de descărcare, determinat în cadrul omologării de tip a componentei (la 80 % SOC în cazul HPBS și la 90 % SOC în cazul HEBS) [A]

(d)

Ichg_max,CoP ≥ Ichg_max,TA

unde:

Ichg_max,CoP

Curentul maxim de încărcare, determinat în conformitate cu punctul 3.7.2 (la 20 % SOC) [A]

Ichg_max,TA

Curentul maxim de încărcare, determinat în cadrul omologării de tip a componentei (la 20 % SOC) [A]

4.   Sistem condensator

4.1

Fiecare sistem condensator trebuie să fie fabricat astfel încât să se conformeze tipului omologat în ceea ce privește descrierea prezentată în certificat și în anexele sale. Procedurile privind conformitatea proprietăților certificate în raport cu emisiile de CO2 și cu consumul de combustibil trebuie să respecte prevederile de la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2018/858.

4.2

Conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil se verifică pe baza descrierii din certificatele și dosarele de omologare anexate, astfel cum este prevăzut la apendicele 6 la prezenta anexă.

4.3

Conformitatea proprietăților legate de emisiile de CO2 și de consumul de combustibil se evaluează în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la prezentul punct.

4.4

Producătorul componentei trebuie să supună încercării, anual, cel puțin numărul de unități indicat în tabelul 3, pe baza numărului anual total de sisteme condensator pe care le produce. În scopul stabilirii volumului total anual de producție, se iau în considerare numai sistemele condensator care se încadrează în cerințele prezentului regulament și pentru care nu au fost folosite valori standard.

Tabelul 3

Mărimea eșantionului pentru încercările de conformitate

Producția totală anuală de sisteme condensator

Număr anual de încercări

Alternativ

0 – 3 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 3 ani (*3)

3 001 – 6 000

Nu se aplică

1 încercare la fiecare 2 ani (*3)

6 001 – 12 000

1

Nu se aplică

12 001 – 30 000

2

Nu se aplică

30 001 – 60 000

3

Nu se aplică

60 001 – 90 000

4

Nu se aplică

90 001 – 120 000

5

Nu se aplică

120 001 – 150 000

6

Nu se aplică

> 150 000

7

Nu se aplică

4.5.

În scopul încercării privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil, autoritatea de omologare identifică împreună cu producătorul componentei tipul (tipurile) sistemului (sistemelor) condensator care urmează să fie supus (supuse) încercării. Autoritatea de omologare trebuie să se asigure că tipul (tipurile) de condensator(i) electric (electrici) selectat (selectate) este fabricat (sunt fabricate) conform acelorași standarde ca pentru producția de serie.

4.6.

În cazul în care rezultatul unei încercări efectuate în conformitate cu punctul 4.7 este mai mare decât cel specificat la punctul 4.7.4, se supun încercării 3 unități suplimentare de același tip. Dacă pentru cel puțin una dintre acestea nu se obțin rezultate satisfăcătoare, se aplică dispozițiile de la articolul 23.

4.7.

Încercarea privind conformitatea producției în cazul sistemelor condensator

4.7.1.

Condiții-limită

Se aplică toate condițiile-limită specificate în prezenta anexă pentru încercarea în vederea certificării.

4.7.2.

Încercarea

Procedura de încercare se efectuează în conformitate cu punctul 6.3 din prezenta anexă.

4.7.3.

Postprelucrarea rezultatelor

Postprelucrarea rezultatelor se efectuează în conformitate cu punctul 6.4 din prezenta anexă.

4.7.4.

Evaluarea rezultatelor

Încercarea privind conformitatea proprietăților legate de emisiile CO2 și de consumul de combustibil este reușită atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de mai jos:

(a)

(CCoP / CTA) – 1 < ±3 %

unde:

CCoP

Capacitatea, determinată în conformitate cu punctul 4.7.2 [F]

CTA

Capacitatea, determinată în cadrul omologării de tip a componentei [F]

(b)

(RCoP / RTA) – 1 < ±3 %

unde:

RCoP

Rezistența internă, determinată în conformitate cu punctul 4.7.2 [Ohm]

RTA

Rezistența internă, determinată în cadrul omologării de tip a componentei [Ohm]

„Apendicele 13

Conceptul de familie

1.   Sisteme de mașini electrice și IEPC

1.1.   Generalități

O familie de sisteme de mașini electrice sau IEPC se caracterizează printr-o serie de parametri de proiectare și de performanță. Aceștia sunt comuni pentru toți membrii din cadrul familiei. Producătorul componentei poate decide care sisteme de mașini electrice sau IEPC-uri aparțin unei familii, atât timp cât sunt respectate criteriile de apartenență enumerate în prezenta anexă. Familia respectivă trebuie să fie omologată de autoritatea de omologare. Producătorul componentei trebuie să furnizeze autorității de omologare informațiile corespunzătoare referitoare la membrii familiei.

1.2.   Cazuri speciale

În anumite cazuri, parametri pot interacționa. Acest aspect se ia în considerare pentru a garanta includerea într-o familie doar a sistemelor de mașini electrice sau IEPC cu caracteristici similare. Aceste cazuri trebuie identificate de către producătorul componentei și aduse la cunoștința autorității de omologare. Ulterior, acest caz va fi luat în considerare drept criteriu pentru crearea unei noi familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC.

În cazul existenței unor dispozitive sau caracteristici care nu sunt enumerate la punctul 1.4 și care au o influență puternică asupra nivelului de performanță și/sau consumului de energie electrică, dispozitivele respective trebuie identificate de către producătorul componentei, în baza bunei practici tehnologice, și raportate autorității de omologare. Ulterior, acest caz va fi luat în considerare drept criteriu pentru crearea unei noi familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC.

1.3.   Conceptul de familie

Conceptul de familie definește criterii și parametri care permit producătorului componentei să grupeze sistemele de mașini electrice sau IEPC în familii și tipuri cu date similare sau egale în ceea ce privește emisiile de CO2 sau consumul de energie.

1.4.   Dispoziții speciale privind reprezentativitatea

Autoritatea de omologare poate concluziona că parametrii de performanță și consumul de energie electrică ale familiei de sisteme de mașini electrice sau de IEPC se pot caracteriza cel mai bine pe baza unor încercări suplimentare. În acest caz, producătorul componentei furnizează informațiile corespunzătoare în scopul stabilirii sistemului mașină electrică sau IEPC care reprezintă cel mai bine familia. Pe baza acestor informații, autoritatea de omologare poate concluziona și că producătorul componentei trebuie să constituie o nouă familie de sisteme de mașini electrice sau de IEPC care să cuprindă mai puțini membri, pentru un nivel superior de reprezentativitate.

În cazul în care membrii unei familii încorporează și alte caracteristici despre care se poate considera că influențează parametrii de performanță și/sau consumul de energie electrică, aceste caracteristici trebuie identificate și luate în considerare la selectarea prototipului.

1.5.   Parametri care definesc o familie de sisteme de mașini electrice sau de IEPC

În plus față de parametrii enumerați mai jos, producătorul componentei poate introduce criterii suplimentare care permit definirea de familii de o mărime mai restrânsă. Acești parametri nu sunt neapărat parametri care influențează nivelul de performanță și/sau consumul de energie electrică.

1.5.1.

Următoarele criterii sunt, în principiu, aceleași pentru toți membrii unei familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC:

(a)

Mașina electrică: Rotor, stator, înfășurări în privința dimensiuni, proiectare, material etc.

(b)

Invertor: Surse, bare colectoare în privința dimensiunilor, proiectare, material etc.

(c)

Sistemul de răcire intern: structură, dimensiuni, materialul lamelelor, nervurilor și pinilor de răcire

(d)

Ventilatoare interne: structură și dimensiuni

(e)

Software invertor: Calibrare de bază care cuprinde profiluri de temperatură (mașină electrică și invertor), limite de reducere a parametrilor de funcționare, calea de transmitere a cuplului (transferul semnalului de cuplu în curent de fază), calibrarea fluxului magnetic, controlul intensității curentului, modularea tensiunii, calibrarea specifică a senzorilor (permisă doar la schimbarea senzorului)

(f)

Parametrii specifici angrenajelor (doar pentru IEPC): conform definițiilor prevăzute în anexa VI.

Sunt acceptate modificări ale caracteristicilor prevăzute la literele (a)-(f) doar în măsura în care se poate demonstra pe baza unui raționament tehnic solid că respectivele modificări nu afectează negativ parametrii de funcționare și/sau consumul de energie electrică.

1.5.2.

Următoarele criterii sunt comune pentru toți membrii unei familii de sisteme de mașini electrice sau IEPC. Aplicarea unui interval specific pentru parametrii enumerați mai jos este permisă cu aprobarea autorității de omologare:

(a)

Cuplajul cu arborele de ieșire: se permite orice modificare;

(b)

Scuturile:

În cazul ventilației interioare, trebuie să se verifice dacă elementele pasive de răcire sau fluxul de aer pe partea interioară a scuturilor sunt afectate de modificări.

În cazul ventilației exterioare, șuruburile, punctele de suspendare și concepția flanșei nu trebuie să influențeze performanțele, dacă nu se îndepărtează sau schimbă elemente de răcire;

(c)

Rulmenți: Se permit modificări în măsura în care nu se schimbă numărul și tipul rulmenților;

(d)

Arbore: Se permit modificări în măsura în care nu este afectată răcirea activă sau pasivă;

(e)

Conexiunea de înaltă tensiune: Se permit modificări privind poziția sau tipul conexiunii de înaltă tensiune;

(f)

Carcasa: Se permit modificări aduse carcasei sau numărului, tipului și poziției șuruburilor sau punctelor de montaj, în măsura în care nu se îndepărtează sau schimbă elemente de răcire;

(g)

Senzor: Se permit modificări dacă nu se schimbă performanțele certificate;

(h)

Carcasa invertorului: Se permit modificări aduse carcasei sau numărului, tipului și poziției șuruburilor sau punctelor de montaj, în măsura în care nu se îndepărtează sau schimbă elemente de răcire și nici nu se modifică configurația componentelor electrice active interioare;

(i)

Conexiunea de înaltă tensiune a invertorului: Se permit modificări privind poziția sau tipul conexiunii de înaltă tensiune în măsura în care nu se schimbă configurația sau poziția componentelor active sau a elementelor de răcire (active/pasive);

(j)

Software-ul invertorului: Se permit toate modificările aduse software-ului, în măsura în care nu se schimbă calibrarea de bază a mașinii electrice (a se vedea definiția mai sus). Prin excepție de la dispozițiile de mai sus, se permite limitarea puterii motoare a membrilor unei familii de sisteme de mașini electrice sau de IEPC;

(k)

Senzorul invertorului: Se permit modificări dacă nu se schimbă performanțele certificate;

(l)

Viscozitatea uleiului: în cazul tuturor uleiurilor specificate pentru umplerea în fabrică, viscozitatea cinematică la aceeași temperatură trebuie să fie mai mică sau egală cu 110 % din viscozitatea cinematică (consemnată în fișa de informații aferentă) a uleiului folosit la certificarea componentei (în plaja de toleranță specificată pentru KV100);

(m)

Curba cuplului maxim:

Valorile cuplului la fiecare turație din curba de sarcină maximă a prototipului, determinate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 din prezenta anexă, trebuie să fie cel puțin egale cu cele ale tuturor celorlalți membri ai aceleiași familii, la aceleași turații, pe tot intervalul de turații. Se consideră egale valorile cuplului altor membri ai aceleiași familii care depășesc cu cel mult 40 Nm sau 4 % cuplul maxim al prototipului la turații specifice, luându-se în calcul cea mai mare dintre aceste două valori;

(n)

Curba cuplului minim

Valorile cuplului la fiecare turație din curba de sarcină minimă a prototipului, determinate în conformitate cu punctul 4.2.2.4 din prezenta anexă, trebuie să fie cel mult egale cu cele ale tuturor celorlalți membri ai aceleiași familii, la aceleași turații, pe toată gama de turații. Se consideră egale valorile cuplului altor membri ai aceleiași familii care sunt mai mici cu cel mult 40 Nm sau 4 %, oricare dintre acestea este mai mare, cuplul minim al prototipului la turații specifice;

(o)

Numărul minim de puncte în diagrama consumului de energie electrică:

În cazul tuturor membrilor unei familii, minimum 60 % (valoare rotunjită în sus la primul număr întreg) dintre punctele care alcătuiesc diagrama EPMC (și anume, când diagrama prototipului se aplică celorlalți membri) trebuie să se încadreze în limitele corespunzătoare ale curbelor cuplului maxim și minim determinate conform punctului 4.2.2.4 din prezenta anexă.

1.6.   Selectarea prototipului

Prototipul unei familii de sisteme de mașini electrice sau de IEPC este membrul cu cel mai mare cuplu global maxim, determinat în conformitate cu punctul 4.2.2 din prezenta anexă.

„Apendicele 14

Marcaje și numerotare

1.   Marcaje

Componentele grupului motopropulsor omologate de tip în conformitate cu prezenta anexă trebuie să aibă înscrise:

1.1.

Denumirea sau marca comercială a producătorului

1.2.

Marca și indicația de identificare a tipului, astfel cum figurează în informațiile menționate la punctele 0.2 și 0.3 din apendicele 2-6 la prezenta anexă

1.3.

Marcajul de certificare (dacă este cazul), un dreptunghi în jurul literei minuscule „e” urmat de numărul distinctiv al statului membru care a acordat certificatul:

1 pentru Germania;

19 pentru România;

2 pentru Franța;

20 pentru Polonia;

3 pentru Italia;

21 pentru Portugalia;

4 pentru Țările de Jos;

23 pentru Grecia;

5 pentru Suedia;

24 pentru Irlanda;

6 pentru Belgia;

25 pentru Croația;

7 pentru Ungaria;

26 pentru Slovenia;

8 pentru Republica Cehă;

27 pentru Slovacia;

9 pentru Spania;

29 pentru Estonia;

12 pentru Austria;

32 pentru Letonia;

13 pentru Luxemburg;

34 pentru Bulgaria;

17 pentru Finlanda;

36 pentru Lituania;

18 pentru Danemarca;

49 pentru Cipru;

 

50 pentru Malta

1.4.

Marcajul de certificare trebuie să includă, de asemenea, lângă dreptunghi, «numărul de certificare de bază», astfel cum este specificat în secțiunea 4 a numărului de omologare de tip definit în anexa IV la Regulamentul (UE) 2020/683, precedat de două cifre care indică numărul secvențial atribuit ultimei modificări tehnice aduse prezentului regulament și un caracter alfabetic care să indice piesa pentru care a fost acordat certificatul:

Pentru prezentul regulament, numărul de ordine este 02.

Pentru prezentul regulament, caracterul alfabetic este cel indicat în tabelul 1.

Tabelul 1

M

sistem mașină electrică (EMS)

I

componentă integrată a grupului motopropulsor electric (IEPC)

H

componentă integrată a grupului motopropulsor HEV (IHPC) tip 1

B

sistem de baterii

A

sistem condensator

1.4.1.

Exemple și dimensiuni ale mărcii de certificare

Image 22

Marcajul de certificare de mai sus fixat pe o componentă a grupului motopropulsor electric indică faptul că tipul în cauză a fost omologat în Austria (e12), în temeiul prezentului regulament. Primele două cifre (02) indică numărul de ordine atribuit la ultima modificare tehnică adusă prezentului regulament. Următoarea literă indică faptul că certificatul a fost acordat pentru un sistem mașină electrică (M). Ultimele cinci cifre (00005) sunt cele alocate de autoritatea de omologare de tip ca număr de certificare de bază pentru sistemul mașină electrică.

1.5

La cererea solicitantului certificatului și după acordul stabilit în prealabil cu autoritatea de omologare de tip, pot fi utilizate alte dimensiuni ale literelor decât cele indicate la punctul 1.4.1. Aceste alte tipuri trebuie să rămână perfect lizibile.

1.6

Marcajele, etichetele, plăcile sau autocolantele trebuie să reziste pe toată durata de viață utilă a componentei grupului motopropulsor electric și să fie lizibile în mod clar și de neșters. Producătorul se asigură că mărcile, etichetele, plăcile sau autocolantele nu pot fi îndepărtate fără să fie distruse sau deformate.

1.7

Marcajul de certificare trebuie să fie vizibil atunci când componenta grupului motopropulsor electric este instalată pe vehicul și trebuie fixat pe o componentă necesară pentru funcționarea normală și care în mod normal nu este înlocuită pe toata durata de viață a componentei.

2.   Numerotare:

2.1.

Numărul de certificare pentru o componentă a grupului motopropulsor trebuie să includă următoarele informații:

eX*YYYY/YYYY*ZZZZ/ZZZZ*X*00000*00

secțiunea 1

secțiunea 2

secțiunea 3

Literă suplimentară la secțiunea 3

secțiunea 4

secțiunea 5

Indicativul țării care eliberează certificatul

Regulamentul privind determinarea emisiilor de CO2 pentru HDV (2017/2400)

Ultimul regulament de modificare (ZZZZ/ZZZZ)

A se vedea tabelul 1 din prezentul apendice

Numărul certificării de bază 00000

Extindere 00

„Apendicele 15

Parametrii de intrare pentru simulator

Introducere

Prezentul apendice conține lista parametrilor care trebuie să fie furnizați de către producătorul componentei ca elemente de intrare pentru simulator. Schema XML aplicabilă, precum și unele exemple de date sunt disponibile pe platforma electronică de distribuție dedicată.

Definiții

(1)

«numărul ID al parametrului – parameter ID»: identificatorul unic astfel cum este utilizat în simulator ca parametru de intrare specific sau ca set de date de intrare

(2)

«tipul - Type»: tipul de date al parametrului

șir de caractere…

lanț de caractere codificate conform ISO8859-1

token…

lanț de caractere codificate conform ISO8859-1, fără spațiu înainte și după acestea

data…

data și ora în conformitate cu standardul UTC,, în formatul: AAAA-LL-ZZ T HH:MM:SS Z, literele cursive desemnând caractere fixe, de exemplu «2002-05-30T09:30:10Z»

număr întreg…

valoare cu tip de date întreg, fără zero înainte, ca de exemplu «1800»

dublu, X…

număr zecimal cu exact X zecimale după virgulă («,»), fără zerouri la început, de exemplu pentru «dublu, 2»: «2345,67»; pentru «dublu, 4»: > 45,6780»

(3)

«unitate» … unitatea fizică a parametrului

Set de parametri de intrare pentru sistemul mașină electrică

Tabelul 1

Parametri de intrare «Electric machine system/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Manufacturer

P450

token

[-]

 

Model

P451

token

[-]

 

CertificationNumber

P452

token

[-]

 

Date

P453

dateTime

[-]

Data și ora creării codului hash al componentei

AppVersion

P454

token

[-]

Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele

ElectricMachineType

P455

șir de caractere

[-]

Determinat în conformitate cu punctul 21 subpunctul 2 din prezenta anexă.

Valori permise: «ASM», «ESM», «PSM», «RM»

CertificationMethod

P456

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Measurement», «Standard values»

R85RatedPower

P457

număr întreg

[W]

Determinată în conformitate cu punctul 1.9 din anexa 2 la Regulamentul ONU nr. 85 rev. 1

RotationalInertia

P458

dublu, 2

[kgm2]

Determinată în conformitate cu punctul 8 din apendicele 8 la prezenta anexă.

DcDcConverterIncluded

P465

boolean

[-]

Se stabilește «true» dacă sistemul mașină electrică cuprinde un convertor c.c.-c.c., în conformitate cu punctul 4.1 din prezenta anexă

IHPCType

P466

șir de caractere

[-]

Valori permise: «None», «IHPC Type 1»


Tabelul 2

Parametri de intrare «Electric machine system/VoltageLevels» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

VoltageLevel

P467

număr întreg

[V]

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare.

ContinuousTorque

P459

dublu, 2

[Nm]

 

TestSpeedContinuousTorque

P460

dublu, 2

[1/min]

 

OverloadTorque

P461

dublu, 2

[Nm]

 

TestSpeedOverloadTorque

P462

dublu, 2

[1/min]

 

OverloadDuration

P463

dublu, 2

[s]

 


Tabelul 3

Parametri de intrare «Electric machine system/MaxMinTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P468

dublu, 2

[1/min]

 

MaxTorque

P469

dublu, 2

[Nm]

 

MinTorque

P470

dublu, 2

[Nm]

 


Tabelul 4

Parametri de intrare «Electric machine system/DragTorque» pentru fiecare punct de operare

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P471

dublu, 2

[1/min]

 

DragTorque

P472

dublu, 2

[Nm]

 


Tabelul 5

Parametri de intrare «Electric machine system/ElectricPowerMap» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii.

În cazul unei IHPC tip 1 (conform definiției de la subpunctul 42 de la punctul 2 din prezenta anexă), pentru fiecare punct de operare, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte.

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P473

dublu, 2

[1/min]

 

Cuplul

P474

dublu, 2

[Nm]

 

ElectricPower

P475

dublu, 2

[W]

 


Tabelul 6

Parametri de intrare «Electric machine system/Conditioning» pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare.

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

CoolantTempInlet

P476

număr întreg

[°C]

Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă.

CoolingPower

P477

număr întreg

[W]

Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă.

Set de parametri de intrare IEPC

Tabelul 1

Parametri de intrare «IEPC/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Manufacturer

P478

token

[-]

 

Model

P479

token

[-]

 

CertificationNumber

P480

token

[-]

 

Date

P481

dateTime

[-]

Data și ora creării codului hash al componentei

AppVersion

P482

token

[-]

Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele

ElectricMachineType

P483

șir de caractere

[-]

Determinată în conformitate cu punctul 21 subpunctul 2 din prezenta anexă.

Valori permise: «ASM», «ESM», «PSM», «RM»

CertificationMethod

P484

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Measured for complete component»,

«Measured for EM and standard values for other components», «Standard values for all components»

R85RatedPower

P485

număr întreg

[W]

Determinată în conformitate cu punctul 1.9 din anexa 2 la Regulamentul ONU nr. 85

RotationalInertia

P486

dublu, 2

[kgm2]

Determinată în conformitate cu punctul 8 din apendicele 8 la prezenta anexă.

DifferentialIncluded

P493

boolean

[-]

Se stabilește «true» dacă IEPC include un diferențial

DesignTypeWheelMotor

P494

boolean

[-]

Se stabilește «true» în cazul unui motor de roată de tip IEPC

NrOf DesignTypeWheelMotorMeasured

P495

număr întreg

[-]

Dată de intrare aplicabilă doar în cazul unui motor de roată de tip IEPC, conform punctului 4.1.1.2 din prezenta anexă.

Valori permise: «1», «2»


Tabelul 2

Parametri de intrare «IEPC/Gears» pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

GearNumber

P496

număr întreg

[-]

 

Ratio

P497

dublu, 3

[-]

Raportul dintre turația rotorului mașinii electrice și turația arborelui de ieșire al IEPC

MaxOutputShaftTorque

P498

număr întreg

[Nm]

opțional

MaxOutputShaftSpeed

P499

număr întreg

[1/min]

opțional


Tabelul 3

Parametri de intrare «IEPC/VoltageLevels» pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

VoltageLevel

P500

număr întreg

[V]

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values for all components» nu trebuie introduse date de intrare.

ContinuousTorque

P487

dublu, 2

[Nm]

 

TestSpeedContinuousTorque

P488

dublu, 2

[1/min]

 

OverloadTorque

P489

dublu, 2

[Nm]

 

TestSpeedOverloadTorque

P490

dublu, 2

[1/min]

 

OverloadDuration

P491

dublu, 2

[s]

 


Tabelul 4

Parametri de intrare «IEPC/MaxMinTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii.

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P501

dublu, 2

[1/min]

 

MaxTorque

P502

dublu, 2

[Nm]

 

MinTorque

P503

dublu, 2

[Nm]

 


Tabelul 5

Parametri de intrare «IEPC/DragTorque» pentru fiecare punct de operare și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte la care se fac măsurători (măsurători opționale în funcție de treapta de viteză, conform punctului 4.2.3)

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P504

dublu, 2

[1/min]

 

DragTorque

P505

dublu, 2

[Nm]

 


Tabelul 6

Parametri de intrare «IEPC/ElectricPowerMap» pentru fiecare punct de operare, pentru fiecare valoare măsurată a tensiunii și pentru fiecare treaptă de viteză de mers înainte

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

OutputShaftSpeed

P506

dublu, 2

[1/min]

 

Cuplul

P507

dublu, 2

[Nm]

 

ElectricPower

P508

dublu, 2

[W]

 


Tabelul 7

Parametri de intrare «IEPC/Conditioning» pentru fiecare circuit de răcire conectat la un schimbător de căldură extern

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values for all components» nu trebuie introduse date de intrare.

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

CoolantTempInlet

P509

număr întreg

[°C]

Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă.

CoolingPower

P510

număr întreg

[W]

Determinat în conformitate cu punctele 4.1.5.1 și 4.3.6 din prezenta anexă.

Set de parametri de intrare pentru un sistem de baterii

Tabelul 1

Parametri de intrare «Battery system/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Manufacturer

P511

token

[-]

 

Model

P512

token

[-]

 

CertificationNumber

P513

token

[-]

 

Date

P514

dateTime

[-]

Data și ora creării codului hash al componentei

AppVersion

P515

token

[-]

Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și manevrarea datelor privind componentele

CertificationMethod

P517

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Measured», «Standard values»

BatteryType

P518

șir de caractere

[-]

Valori permise: «HPBS», «HEBS»

RatedCapacity

P519

dublu, 2

[Ah]

 

ConnectorsSubsystemsIncluded

P520

boolean

[-]

Aplicabil doar dacă se supune încercării un subsistem de baterii reprezentativ: Se stabilește «true» dacă încercările au inclus cablaje reprezentative folosite pentru conectarea subsistemelor de baterii. Se stabilește întotdeauna «true» dacă se supune încercării un sistem de baterii complet.

JunctionboxIncluded

P511

boolean

[-]

Aplicabil doar dacă se supune încercării un subsistem de baterii reprezentativ: Se stabilește «true» dacă încercările au inclus cutii reprezentative de distribuție cu disjunctor și siguranțe. Se stabilește întotdeauna «true» dacă se supune încercării un sistem de baterii complet.

TestingTemperature

P521

număr întreg

[°C]

Determinat în conformitate cu punctul 5.1.4 din prezenta anexă.

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare.


Tabelul 2

Parametri de intrare «Battery system/OCV» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

SOC

P522

număr întreg

[%]

 

OCV

P523

dublu, 2

[V]

 


Tabelul 3

Parametri de intrare «Battery system/DCIR» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

SOC

P524

număr întreg

[%]

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduc aceleași valori ale DCIR pentru valorile 0 % și 100 % ale SOC.

DCIR RI2

P525

dublu, 2

[mOhm]

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera () din apendicele 10.

DCIR RI10

P526

dublu, 2

[mOhm]

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera () din apendicele 10.

DCIR RI20

P527

dublu, 2

[mOhm]

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera (d) din apendicele 10.

DCIR RI120

P528

dublu, 2

[mOhm]

Opțional, necesar doar pentru baterii de tip HEBS.

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduce valoarea DCIR determinată în conformitate cu subpunctul 1 litera (d) din apendicele 10.


Tabelul 4

Parametri de intrare «Battery system/Current limits» pentru fiecare nivel de încărcare măsurat

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

SOC

P529

număr întreg

[%]

Dacă parametrul «CertificationMethod» este «Standard values», se introduc aceleași valori ale «MaxChargingCurrent» și «MaxDischargingCurrent» pentru valorile 0 % și 100 % ale SOC.

MaxChargingCurrent

P530

dublu, 2

[A]

 

MaxDischargingCurrent

P531

dublu, 2

[A]

 

Set de parametri de intrare pentru sistemul condensator

Tabelul 1

Parametri de intrare «Capacitor system/General»

Denumirea parametrului

Numărul ID al parametrului

Tip

Unitate

Descriere/referință

Manufacturer

P532

token

[-]

 

Model

P533

token

[-]

 

CertificationNumber

P534

token

[-]

 

Date

P535

dateTime

[-]

Data și ora creării codului hash al componentei

AppVersion

P536

token

[-]

Date de intrare specifice producătorului cu privire la instrumentele utilizate pentru evaluarea și tratamentul datelor privind componentele

CertificationMethod

P538

șir de caractere

[-]

Valori permise: «Measurement», «Standard values»

Capacitance

P539

dublu, 2

[F]

 

InternalResistance

P540

dublu, 2

[Ohm]

 

MinVoltage

P541

dublu, 2

[V]

 

MaxVoltage

P542

dublu, 2

[V]

 

MaxChargingCurrent

P543

dublu, 2

[A]

 

MaxDischargingCurrent

P544

dublu, 2

[A]

 

TestingTemperature

P532

număr întreg

[°C]

Determinat în conformitate cu punctul 6.1.3 din prezenta anexă.

În cazul în care parametrul «CertificationMethod» este «Standard values» nu trebuie introduse date de intrare.

(*)

Determinat în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 din prezenta anexă.

(**)

Determinat în conformitate cu punctul 5.4.1.4 din prezenta anexă.

(***)

Regulamentul ONU nr. 100 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor în ceea ce privește cerințele specifice pentru grupul motopropulsor electric (JO L 449, 15.12.2021 p. 1).

(1)   «Precizie» înseamnă deviația absolută a valorii înregistrate de analizor de la valoarea de referință care este indicată într-un standard național sau internațional.

(2)   «Valoarea pentru calibrarea maximă» reprezintă valoarea maximă preconizată pentru sistemul de măsurare respectiv în cadrul unei anumite încercări efectuate în conformitate cu prezenta anexă înmulțită cu un factor de 1,1.

(3)  determinat în conformitate cu punctele 4.3.5 și 4.3.6 din prezenta anexă

(*1)  Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primul an

(*2)  Încercarea privind CoP trebuie efectuată în primul an

(*3)  Încercarea CoP trebuie efectuată în primul an


Top