1.

Pilonul european al drepturilor sociale (1) subliniază, în primul și al unsprezecelea său principiu, importanța asigurării unei educații de calitate și favorabile incluziunii pentru toți, de la o vârstă fragedă. Punerea în aplicare efectivă a acestor principii depinde de hotărârea și de acțiunea statelor membre. Acțiunile la nivelul UE pot completa acțiunile naționale, iar Comisia și-a prezentat contribuția în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (2).

2.

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, incluziunea fiind una dintre cele șase dimensiuni ale acestuia (3). La 18 februarie 2021, Consiliul a aprobat Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (4), având ca scop îmbunătățirea calității, a echității, a incluziunii și a reușitei pentru toți în educație și formare.

3.

Anul european al tineretului 2022 (5) își propune să îi incite și să îi capaciteze pe tineri în efortul de a-și modela propriul viitor și viitorul Europei, oferindu-le oportunități sporite de a se implica în decizii care le afectează viața.

4.

În raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să instituie, până în 2025, un Spațiu european al educației favorabil incluziunii, în cadrul căruia toți cetățenii să aibă acces egal la educație de calitate și la învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv cei din zonele rurale și îndepărtate (6). Comunicarea Comisiei din 2020 identifică incluziunea și egalitatea de gen drept dimensiune-cheie a spațiului european al educației, care trebuie realizată până în 2025, și solicită decuplarea rezultatelor în materie de educație de statutul socioeconomic. Consiliul a convenit că, până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mică de 15 % și s-a angajat să reducă proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare la mai puțin de 9 %.

5.

Deși rata de părăsire timpurie a școlii s-a îmbunătățit semnificativ la nivelul UE, scăzând cu 3,9 puncte procentuale în perioada 2010-2021, un număr mare de cursanți continuă să părăsească timpuriu sistemul de învățământ. Proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare a fost, în medie, de 9,7 % în 2021 în întreaga Uniune, cu puțin sub obiectivul de 10 % stabilit pentru 2020 la nivelul UE în cadrul ET2020. În continuare, peste 3,2 milioane de tineri din UE (cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare. Există încă diferențe considerabile pe teritoriul țărilor și între acestea, cu inegalități persistente între grupuri specifice (de exemplu, migranții, tinerii, minoritățile etnice, cum ar fi romii, tinerii din zonele rurale și îndepărtate obțin rezultate mai slabe).

6.

Rezultatele Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) 2018 indică o tendință de deteriorare în ceea ce privește numărul de persoane cu rezultate slabe în ceea ce privește competențele de bază în perioada 2009-2018 în multe țări. În prezent, unul din cinci europeni în vârstă de 15 ani continuă să nu dețină competențe adecvate de citire, matematică sau științe. În plus, rezultatele Studiului internațional privind competențele în domeniul informatic (ICILS) din 2018 relevă faptul că o cincime dintre tinerii din UE nu dețin competențe digitale de bază, dezvăluind totodată discrepanțe grave în materie de performanță din perspectiva statutului socioeconomic, ceea ce reprezintă un risc de adâncire a decalajului digital (7).

7.

Datele confirmă faptul că mediul socioeconomic este cel mai puternic predictor al rezultatelor școlare. În majoritatea țărilor din UE, cursanții care provin din medii defavorizate sunt suprareprezentați în rândul celor care părăsesc sistemul de educație și formare fără a absolvi învățământul secundar superior. Din PISA 2018 reiese că, în majoritatea statelor membre, proporția persoanelor cu rezultate slabe la citire este mult mai mare în ultima cuartilă a indicelui statutului economic, social și cultural (ESCS) decât în prima cuartilă; diferența, în unele țări din UE, se ridică până la mai mult de 40 de puncte procentuale. Literatura de specialitate confirmă faptul că elevii care provin dintr-un mediu dezavantajat din punct de vedere socioeconomic tind să se confrunte cu mai multe dificultăți în dezvoltarea competențelor școlare și lingvistice. Aceștia prezintă mai des probleme de comportament legate de învățare, prezintă o motivație mai scăzută de a învăța, părăsesc sistemul de educație și formare mai devreme și obțin niveluri inferioare de calificare și competențe insuficiente pentru participarea deplină în cadrul societății.

8.

În ultimii ani, statele membre au integrat în sistemele lor de educație și formare un număr mare de migranți din țări terțe (inclusiv refugiați (8)) de vârstă școlară, dintre care unii sosesc cu un nivel foarte scăzut de competențe de bază. Provocări suplimentare apar în cazul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina, o mare parte dintre acestea fiind copii de vârstă școlară care necesită sprijin specific pentru învățare (inclusiv însușirea limbii de școlarizare) și sprijin psihosocial.

9.

PISA 2015 și 2018 au evidențiat, de asemenea, scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor și răspândirea și intensificarea fenomenelor precum comportamentele agresive/hărțuirea cibernetică. Cercetările evidențiază importanța stării de bine emoționale, sociale și fizice în școli pentru a spori șansele copiilor și tinerilor de a avea succes în educație și în viață. Acestea confirmă faptul că problemele de sănătate mintală, precum și violența și hărțuirea, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță și discriminare au efecte devastatoare asupra stării de bine emoționale a copiilor și a tinerilor, precum și asupra rezultatelor lor școlare. De asemenea, potrivit cercetărilor, grupurile defavorizate sunt mai expuse riscului de hărțuire, iar cursanții din școlile amplasate în medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic au un sentiment mai scăzut de apartenență decât colegii lor cu o situație materială mai bună.

10.

Pandemia de COVID-19 a sporit importanța abordării acestor provocări. O serie de studii sugerează că este posibil ca această criză să fi crescut probabilitatea abandonului școlar efectiv în cazul persoanelor expuse riscului de întrerupere a studiilor și că ea a avut efecte negative asupra sănătății mintale și a stării de bine a cursanților în general (9).

11.

În 2011, Consiliul a adoptat o Recomandare privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (10). Au fost desfășurate activități ample la nivel european și național pentru punerea în aplicare a recomandării, în special prin învățare reciprocă și schimburi de bune practici între statele membre în cadrul ET 2020 pentru cooperarea la nivel european în materie de politici. O gamă largă de resurse, de exemple de măsuri de succes și de materiale de referință sunt disponibile online prin intermediul Setului european de instrumente școlare și al setului de instrumente de educație și formare profesională (EFP) al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii. O evaluare independentă a punerii în aplicare a recomandării, publicată în 2019 (11), oferă indicii clare că această recomandare a Consiliului și setul aferent de instrumente de politică ale UE au încurajat transformări la nivelul instituțiilor de învățământ și formare și al politicilor din acest domeniu și au sprijinit reducerea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare. Aceasta evidențiază, de asemenea, domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.

12.

Programul Erasmus+ a sprijinit o serie de proiecte transnaționale privind incluziunea în diverse sectoare educaționale, abordând rezultatele slabe la învățătură și părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare. Pentru perioada 2021-2027, incluziunea constituie una dintre prioritățile generale ale programului Erasmus+. Programul include, de asemenea, prioritatea de politică specifică de a aborda dezavantajele în materie de învățare, părăsirea timpurie a școlii și nivelul scăzut de competențe de bază, permițând părților interesate de finanțare prin programul Erasmus+ să pună în aplicare recomandările în materie de politici.

13.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) 2014-2020 au mobilizat un volum considerabil de investiții pentru a combate părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare, sprijinind numeroase proiecte la scară largă în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2011. Fondul social european Plus sprijină persoanele, regiunile și statele membre care se confruntă cu provocări distincte – de la redresarea în urma pandemiei de COVID-19 la îndeplinirea obiectivelor UE în domeniul climei, în materie de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și educație. Utilizarea fondurilor ESI și a fondurilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 se bazează, printre altele, pe recomandările specifice fiecărei țări emise în cadrul semestrului european.

14.

Instrumentul de sprijin tehnic le oferă statelor membre posibilitatea de a primi, la cerere, sprijin pentru reforme adaptate într-o varietate de domenii, cum ar fi îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor, îmbunătățirea educației și îngrijirii timpurii (ECEC), stabilirea de strategii și planuri de acțiune naționale privind abordarea și prevenirea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, dezvoltarea instrumentelor de sprijinire a recrutării și a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice sau elaborarea și punerea în aplicare a reformei programei școlare. Instrumentul de sprijin tehnic și predecesorul său, Programul de sprijin pentru reforme structurale, au fost utilizate de mai multe state membre pentru a sprijini reformele privind prevenirea părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare, în special în ceea ce privește copiii care provin din medii vulnerabile.

15.

Copiii și adolescenții au nevoie de un set echilibrat de competențe cognitive, sociale și emoționale pentru a obține rezultate pozitive la școală și în viață. Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (12) definește „competențele personale, sociale și de a învăța să înveți”. Acestea includ capacitatea de a face față incertitudinii și situațiilor complexe, de a susține starea de bine fizică și emoțională, de a menține o bună stare de sănătate fizică și mintală, de a dezvolta relații pozitive și de colaborare și de a duce o viață care ține seama de aspecte legate de sănătate și orientată spre viitor și de a gestiona conflicte într-un context favorabil incluziunii și sprijinirii.

16.

Concluziile Consiliului privind echitatea și incluziunea în educație și formare în vederea promovării succesului educațional pentru toți (13) invită statele membre să pună în aplicare măsuri de politică educațională și să urmărească, după caz, realizarea de reforme în sistemele de educație și formare, analizând întregul spectru al educației și formării și în cadrul unei abordări la nivelul întregii instituții, pentru a spori egalitatea de șanse și incluziunea și pentru a promova succesul educațional la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și formare.

17.

Concluziile Consiliului privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor (14) recunosc faptul că profesorii, formatorii și directorii unităților de învățământ reprezintă o forță motrice indispensabilă pentru educație și formare, subliniind că este necesar ca aceștia să își dezvolte și să își actualizeze în continuare competențele. Comunicarea privind Spațiul european al educației și rezoluția Consiliului au confirmat rolul esențial al cadrelor didactice și al formatorilor.

18.

Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor (15) subliniază că accesul tuturor copiilor la servicii de calitate de educație și îngrijire timpurie contribuie la dezvoltarea lor sănătoasă, la succesul lor educațional și la reducerea inegalităților sociale și a decalajului de competențe dintre copii provenind din medii socioeconomice diferite.

19.

Recomandarea Consiliului din 29 noiembrie 2021 privind abordările bazate pe învățarea mixtă pentru un învățământ primar și secundar de înaltă calitate (16) și incluziv promovează abordări bazate pe învățarea mixtă, care combină spațiul școlar cu medii de învățare la distanță, precum și instrumente de învățare digitale și nedigitale, în vederea construirii unor sisteme de educație și formare mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Astfel de practici permit abordări și instrumente diversificate și diferențiate pentru o mai bună susținere a tuturor elevilor – și în special a elevilor cu nevoi specifice sau care provin din grupuri defavorizate – și pentru a le spori motivația de a învăța.

20.

Agenda pentru competențe în Europa (17) definește acțiuni de consolidare a competitivității durabile și a rezilienței pentru a putea reacționa la crize și pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să dezvolte un set de competențe relevante, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19. Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (18) propune o viziune de politică reînnoită a UE privind EFP, care are un rol esențial în prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a educației și formării și în promovarea egalității de șanse.

21.

Planul de acțiune pentru educația digitală (19) stabilește acțiuni vizând îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor digitale pentru transformarea digitală, asigurarea faptului că niciun cursant nu este lăsat în urmă și că absolvenții dispun de competențele necesare pe piața forței de muncă. Acesta prevede elaborarea unor orientări comune pentru profesori și personalul din instituțiile de învățământ pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a combate dezinformarea, actualizarea Cadrului european al competențelor digitale și o propunere de recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare. Planul de acțiune încurajează, de asemenea, eforturile de reducere a disparității de gen în domeniul STIM.

22.

Recomandarea Consiliului (UE) 2021/1004 din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii (20) invită statele membre să garanteze copiilor aflați în dificultate (adică expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în special copiilor romi) accesul efectiv și gratuit la educație și la activități școlare. Strategia UE privind drepturile copilului (21) solicită construirea unei educații de calitate și favorabile incluziunii. Noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+) (22) dorește crearea unui mediu digital în care copiii să fie protejați, dotați cu mijloace de acțiune și respectați și subliniază că cei aflați în situații vulnerabile ar trebui să beneficieze de șanse egale la oportunitățile oferite de deceniul digital.

23.

Noua generație de strategii ale UE privind egalitatea și de cadre de politică ale UE privind incluziunea adoptate în 2020 și 2021 (23) a pus un accent puternic pe promovarea echității și a incluziunii și pe combaterea discriminării în educație, cu sprijin specific pentru persoanele cele mai defavorizate și care se confruntă cu cel mai mare risc de discriminare.

24.

Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret”, care înlocuiește Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (24) recomandă facilitarea reintegrării tinerilor în sistemele de educație și formare profesională prin diversificarea ofertei de continuare a educației, asigurând, după caz, validarea învățării nonformale și informale. În plus, inițiativa ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Țintește, Învață, Stăpânește, Obține) îi ajută pe tinerii defavorizați cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) să își găsească drumul către piața muncii din țara lor de origine, îmbinând sprijinul pentru educație, formare profesională sau angajare cu un stagiu într-un alt stat membru al UE, pentru a-și îmbunătăți competențele, cunoștințele și experiența.

25.

Lecțiile învățate din punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 2011, noile informații obținute prin intermediul cercetării și prin procesul de consultare a părților interesate impun o abordare mai amplă, mai incluzivă și sistemică a succesului școlar, abordând simultan obiectivul la nivelul UE privind competențele de bază și pe cel privind părăsirea timpurie a sistemelor de educație și formare și integrând deplin dimensiunea stării de bine. O astfel de abordare ar trebui să asigure dezvoltarea competențelor necesare pentru un parcurs fructuos în educație și în viață și să conducă la o experiență de învățare cu sens, la implicare, la o participare mai largă în comunitate și la tranziția către o maturitate stabilă și o cetățenie activă.

26.

Obiectivul de reducere a incidenței rezultatelor slabe la învățătură și a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare și de promovare a succesului școlar trebuie să fie abordat în mod sistematic de către statele membre în întreaga UE. La nivel de sistem, coerența măsurilor de politică, coordonarea cu alte domenii de politică relevante (cum ar fi tineretul, sănătatea, cultura, serviciile sociale, ocuparea forței de muncă, locuințele, justiția, migrația și integrarea) și cooperarea eficace între diverși actori de la toate nivelurile (național, regional, local, la nivelul școlii) sunt necesare pentru a acorda un sprijin coordonat copiilor, tinerilor și familiilor acestora. În paralel, la nivelul școlilor ar trebui promovate, în conformitate cu circumstanțele naționale, abordări de tip „școala în întregul ei”, care să încorporeze toate domeniile de activitate (predare și învățare, planificare și guvernanță etc.) și să implice toți actorii-cheie (cursanți, directori ai unităților de învățământ, personal didactic și nedidactic, părinți și familii, precum și comunitățile locale și pe cele mai largi) (25).

27.

Prezenta recomandare a Consiliului respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității,

1.

Până în 2025, să elaboreze sau să consolideze în continuare, după caz, o strategie integrată și cuprinzătoare (26) pentru promovarea succesului școlar, la nivelul corespunzător, în conformitate cu structura sistemului lor de educație și formare, în vederea reducerii la minimum a efectelor statutului socioeconomic asupra rezultatelor educației și formării, în vederea promovării incluziunii în educație și formare și a reducerii în continuare a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare și a incidenței rezultatelor slabe în ceea ce privește competențele de bază, ținând seama de diversele măsuri prezentate în cadrul de politică din anexă. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită stării de bine în școli, ca o componentă-cheie a succesului școlar. O astfel de strategie ar trebui să includă măsuri de prevenire, intervenție și compensare (inclusiv măsuri oferite în contextul Garanției pentru tineret consolidate (27)), să se bazeze pe dovezi și să îmbine măsuri universale cu dispoziții specifice și/sau individualizate pentru cursanții care necesită atenție sporită și sprijin suplimentar într-un cadru incluziv (cum ar fi cursanții care provin din medii socioeconomice defavorizate, migranții, refugiații sau cei de etnie romă, cursanții cu dizabilități vizibile și invizibile, cei cu nevoi educaționale speciale sau cu probleme de sănătate mintală, precum și cei care trăiesc în zone izolate, insulare sau îndepărtate, precum regiunile ultraperiferice ale UE, în funcție de circumstanțele naționale). O astfel de strategie ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe o cooperare structurată între actorii care reprezintă diferite domenii de politică, niveluri de guvernanță și niveluri de educație și formare, să beneficieze de o finanțare adecvată și să fie însoțită de un plan concret de punere în aplicare și evaluare.

2.

Să dezvolte sau, acolo unde este cazul, să consolideze în continuare sistemele de colectare și monitorizare a datelor la nivel național, regional și local care să permită colectarea sistematică de informații cantitative și calitative privind cursanții, precum și privind factorii care afectează rezultatele învățării, în special mediul socioeconomic. Aceste sisteme trebuie să respecte protecția datelor cu caracter personal și legislația națională. Ele ar trebui, în măsura posibilului, să se asigure că sunt disponibile date și informații defalcate cu privire la o gamă largă de aspecte (inclusiv opiniile cursanților înșiși) la diferite niveluri de politică și că acestea sunt utilizate (într-o formă anonimizată, după caz) pentru analiză, prevenire și intervenție timpurie, pentru elaborarea politicilor și pentru orientarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor sus-menționate.

3.

În contextul unei strategii integrate și cuprinzătoare și în conformitate cu circumstanțele naționale, să îmbine măsurile de prevenire, intervenție și compensare, precum cele propuse în cadrul de politică din anexă, pentru a sprijini:

4.

Să optimizeze, în funcție de nevoile naționale, regional și locale, utilizarea resurselor naționale și ale UE pentru investiții în infrastructură, formare, instrumente și resurse în scopul de a spori incluziunea, egalitatea și starea de bine în educație, inclusiv fondurile și expertiza UE pentru reforme și investiții în infrastructură, instrumente, pedagogie și crearea unor medii de învățare sănătoase, în special Erasmus+, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, programul Europa digitală, Orizont Europa, Instrumentul de sprijin tehnic, Fondul pentru azil, migrație și integrare etc., precum și să se asigure că utilizarea fondurilor este aliniată la strategia globală.

5.

Să raporteze cu privire la strategia lor, la măsurile luate, la modalitățile relevante de monitorizare și evaluare și la bugetul alocat în cadrul mecanismelor de raportare existente ale spațiului european al educației [inclusiv în Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (2021-2030)] și ale semestrului european.

6.

Să implice activ tinerii în punerea în aplicare a recomandării Consiliului, printre altele prin intermediul Dialogului UE cu tinerii, pentru a se asigura că opiniile, viziunea și nevoile tinerilor, inclusiv ale celor care provin din medii defavorizate, sunt ascultate și luate în considerare.

1.

Să sprijine punerea în aplicare a recomandării Consiliului, precum și a inițiativelor conexe, cum ar fi Garanția europeană pentru copii și Garanția pentru tineret consolidată, prin facilitarea învățării reciproce și a schimburilor între statele membre și toate părțile interesate relevante cu privire la succesul școlar pentru toți prin:

2.

Să sprijine elaborarea și diseminarea de materiale de orientare și de resurse privind succesul școlar pentru toți cursanții (inclusiv privind integrarea migranților și învățarea limbilor străine), în cooperare cu statele membre și pentru utilizarea acestora în regim voluntar, inclusiv prin dezvoltarea și promovarea în continuare a Setului european de instrumente școlare „Promovarea educației incluzive și combaterea părăsirii timpurii a școlii”, Compendiul de practici motivante privind educația incluzivă și civică și setul de instrumente EFP al Cedefop pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii.

3.

Să sprijine oportunitățile de dezvoltare profesională pentru personalul didactic și alte părți interesate prin:

4.

Să monitorizeze și să raporteze cu privire la punerea în aplicare a recomandării Consiliului în cadrul mecanismelor existente ale spațiului european al educației (inclusiv în Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale) și ale semestrului european (inclusiv în tabloul de bord social revizuit).

5.

Să monitorizeze și să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate în direcția obiectivelor de la nivelul UE în cadrul rapoartelor privind Spațiul european al educației; în strânsă cooperare cu Grupul permanent pentru indicatori și criterii de referință, să analizeze modul în care poate fi consolidată monitorizarea la nivelul UE, în special prin evaluarea indicatorilor existenți la nivelul UE și, dacă este adecvat și necesar, prin propunerea unor indicatori noi, în special în ceea ce privește incluziunea și echitatea.