(1)

La 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Regatul Unit ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

În urma retragerii Regatului Unit din Uniune la 31 ianuarie 2020 și a intrării în vigoare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (3) („Acordul de retragere”), Regatul Unit a intrat într-o perioadă de tranziție, care se va încheia la 31 decembrie 2020. Această perioadă de tranziție poate fi prelungită cu până la un an sau doi ani printr-o decizie unică luată înainte de 1 iulie 2020 de către Uniune și Regatul Unit în cadrul Comitetului mixt prevăzut în Acordul de retragere. În această perioadă, legislația Uniunii – inclusiv cea legată de semestrul european – continuă să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

(3)

Raportul de țară privind Regatul Unit pentru 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Regatul Unit în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 (4) (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2019”), măsurile luate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Regatul Unit în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul strategiei Europa 2020.

(4)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă și veniturile cetățenilor, precum și activitatea întreprinderilor. Aceasta a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniune. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare prin care solicită un răspuns economic coordonat la criză, care să implice toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(5)

Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsuri de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și în concordanță cu standardele europene și internaționale. Acestea ar trebui să fie supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(6)

La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza derogatorie generală, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (5), facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa din 20 martie 2020, Comisia a considerat că, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale și a cerut Consiliului să aprobe această concluzie. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Aceștia au fost de acord că încetinirea marcată a creșterii economice necesită un răspuns ferm, ambițios și coordonat. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului.

(7)

Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru a conduce la revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și valorificând lecțiile învățate în urma crizei.

(8)

Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața internă din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței interne ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză din sectorul sănătății. Strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale sunt printre elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(9)

Consecințele socioeconomice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale Regatului Unit din cauza profilurilor de specializare diferite. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităților regionale în Regatul Unit. Situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică.

(10)

Regatul Unit și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 la 30 aprilie 2020 și Programul de convergență pentru 2020 la 7 mai 2020. Pentru a se ține seama de interconexiunile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)

În prezent, Regatul Unit se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria. La 13 iulie 2018, Consiliul a recomandat Regatului Unit să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) nu va depăși 1,6 % în 2019-2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din produsul intern brut (PIB). Evaluarea generală a Comisiei confirmă faptul că există riscul unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2019-2020, precum și pentru exercițiile 2018-2019 și 2019-2020, luate împreună. Datele privind rezultatul exercițiului bugetar pentru 2019-2020 vor fi disponibile în toamna anului 2020.

(12)

În Programul său de convergență pentru 2019-2020, guvernul prevede o deteriorare a soldului global de la un deficit de 2,2 % din PIB în 2019-2020 la un deficit de 2,5 % din PIB în 2020-2021. Se estimează că deficitul va crește la 3,1 % din PIB în 2021-2022 și că va scădea la 2,4 % din PIB până în 2024-2025. După ce a scăzut la aproximativ 83,2 % din PIB în 2019-2020, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 82,9 % în 2020-2021, conform Programului de convergență pentru 2019-2020. Cu toate acestea, scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare nu mai pare realist, deoarece nu ia în considerare impactul economic al pandemiei de COVID-19. De asemenea, proiecțiile din program nu iau în considerare măsurile anunțate de Regatul Unit ca răspuns la pandemia de COVID-19. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(13)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Regatul Unit a adoptat la timp măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în mod special. Proiecțiile din programul de convergență nu includ aceste măsuri, însă acestea sunt luate în considerare în previziunile Comisiei din primăvara anului 2020. Măsurile bugetare reprezintă aproximativ 5,5 % din PIB și includ acordarea de sprijin pentru angajați, lucrători independenți și întreprinderi, precum și măsuri de protecție socială. În plus, Regatul Unit a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor. Printre aceste măsuri se numără garanții pentru împrumuturi în valoare de aproximativ 16 % din PIB. Punerea în aplicare deplină a măsurilor de urgență și a unor măsuri fiscal-bugetare de sprijin, urmată de o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, vor contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Regatului Unit va fi de -10,7 % din PIB în 2020-2021 și de -6,2 % în 2021-2022. Se preconizează că ponderea datoriei publice va ajunge la 102,5 % din PIB în 2020-2021 și la 100,2 % din PIB în 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza programului de convergență nu ia în considerare impactul pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, proiecțiile programului privind datoria și deficitul diferă semnificativ de cele ale Comisiei.

(15)

La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, din cauza încălcării preconizate de către Regatul Unit a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020-2021. În ansamblu, analiza sugerează că nu a fost îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

(16)

Actuala criză provocată de COVID-19 a creat provocări de politică economică și socială nemaiîntâlnite în ultimele decenii. Se preconizează că rata șomajului, care în 2019 era de 3,8 %, va crește cu aproape 3 puncte procentuale, atingând nivelul de 6,7 % în 2020, și că va scădea ușor la 6 % în 2021. Guvernul Regatului Unit a adoptat măsuri de urgență pentru a atenua efectele negative ale șocului. Costul sprijinului bugetar direct va depinde de cerere, însă ar putea reprezenta aproximativ 110 miliarde GBP (5,5 % din PIB), fiind completat de 330 de miliarde GBP (16 % din PIB) sub formă de garanții pentru credite aferente împrumuturilor bancare. S-au pus în aplicare sisteme de șomaj tehnic pentru a proteja locurile de muncă și s-au instituit, de asemenea, măsuri de sprijinire a lucrătorilor independenți. S-au adus îmbunătățiri temporare în ceea ce privește sfera de aplicare a sistemului de credit universal și eligibilitatea pentru accesul la avansurile acordate prin acest sistem, iar prestația de bază în temeiul sistemului de credit universal a fost majorată temporar pe o perioadă de douăsprezece luni. De asemenea, autoritățile locale vor primi o finanțare suplimentară unică pentru a sprijini persoanele și gospodăriile vulnerabile din punct de vedere economic. Guvernul a anunțat, de asemenea, un moratoriu de trei luni privind plățile ipotecare pentru proprietarii care întâmpină dificultăți ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(17)

Pentru a sprijini poziția financiară a întreprinderilor, Banca Angliei a redus de două ori rata bancară, în total de la 0,75 % la 0,1 %, a redus rata amortizorului anticiclic de capital al Regatului Unit la 0 % de la o traiectorie anterioară către 2 % până în decembrie 2020, a mărit dotarea financiară a programului său de cumpărare de obligațiuni la 645 de miliarde GBP și și-a consolidat sprijinul pentru creditarea bancară comercială către economia reală, alături de garanțiile guvernamentale pentru împrumuturi. Guvernul a oferit anumitor sectoare un moratoriu cu durata de un an pentru plata ratelor comerciale, o amânare a plăților taxei pe valoarea adăugată (TVA), precum și granturi în numerar pentru firmele mai mici. De asemenea, s-a pus la dispoziție sprijin sub formă de lichidități prin intermediul unor garanții și granturi combinate în cadrul Sistemului de împrumuturi pentru întreruperea activității ca urmare a coronavirusului, acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) a căror cifră de afaceri se situează sub un anumit plafon, utilizând o gamă largă de produse de finanțare a activității, ca de exemplu creditele revolving și alte produse, inclusiv împrumuturi la termen. În plus, pentru toate sectoarele de activitate s-a pus la dispoziție un sistem general de furnizare de lichidități pentru IMM-uri, dar și pentru întreprinderile mai mari, care ar putea include sprijin pentru investiții. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(18)

Pandemia de COVID-19 a evidențiat deficiențe în gradul de pregătire și în capacitatea sistemelor de sănătate din Regatul Unit de a răspunde la astfel de epidemii, în special în ceea ce privește infrastructura, personalul și materialele. Acest lucru a dus la instituirea în regim de urgență de spitale de campanie temporare în Regatul Unit pentru pacienții afectați de COVID-19. Industria producătoare a țării a fost îndemnată să își modifice liniile de producție pentru a produce în regim de urgență echipamente medicale suplimentare, ca de exemplu aparate pentru respirație artificială, astfel încât să se acopere nivelul estimat al cererii. Criza cauzată de COVID-19 a exacerbat penuria existentă în materie de forță de muncă în sectorul sănătății. Pentru a putea gestiona în viitor crize similare sunt necesare investiții în sistemele de sănătate din Regatul Unit, inclusiv măsuri de sănătate publică eficace și pentru care să se aloce resurse suficiente. Scopul acestor investiții ar trebui să fie de a asigura echipamentele, instalațiile și forța de muncă calificată necesare și, în general, capacitatea de a furniza toate serviciile regulate de sănătate preconizate, în paralel cu serviciile de îngrijire a pacienților afectați de COVID-19 sau de alte boli infecțioase similare.

(19)

Este probabil ca actuala criză să aibă un impact mai mare asupra persoanelor celor mai vulnerabile, amplificând sărăcia. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială crescuse deja înainte de criza sanitară, în pofida unei rate a șomajului ajunse la un minim record. Rata sărăciei persoanelor încadrate în muncă și a sărăciei în rândul copiilor este, de asemenea, ridicată. Reducerea cheltuielilor și reformele în cadrul sistemului de protecție socială riscă să submineze efectul puternic de reducere a sărăciei al sistemului de impozitare și de prestații sociale din Regatul Unit. Se poate consolida sprijinul acordat persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv copiilor săraci, având în vedere în special faptul că se preconizează adâncirea inegalității veniturilor ca urmare a crizei.

(20)

Îmbunătățirea rezultatelor în materie de productivitate a forței de muncă rămâne o provocare importantă pentru Regatul Unit. Producția pe oră este mult mai scăzută în Regatul Unit comparativ cu majoritatea celorlalte economii dezvoltate și este doar ușor mai mare comparativ cu nivelul de dinainte de criza financiară. Creșterea PIB-ului a fost determinată de creșterea ocupării forței de muncă, neînregistrându-se practic nicio creștere a productivității în ultimii ani. În pofida unei piețe a muncii tensionate, productivitatea muncii în Regatul Unit s-a menținut în general la același nivel de la începutul anului 2018. De asemenea, creșterea salariului real a rămas lentă. Multe regiuni din Regatul Unit sunt relativ sărace, înregistrând niveluri relativ scăzute ale investițiilor în competențe și în infrastructură. Perspectivele limitate de evoluție profesională pentru persoanele care ocupă locuri de muncă slab remunerate au un impact negativ atât asupra productivității, cât și a sărăciei. Această tendință va continua și ar putea chiar să fie exacerbată în lumina crizei provocate de pandemia de COVID-19. Recenta pandemie implică, de asemenea, provocări semnificative pentru sistemele de educație și formare din Regatul Unit, în special în ceea ce privește învățământul la distanță și accesul inegal la învățământul structurat. Prin urmare, productivitatea se va putea ameliora dacă se vor rezolva problemele generale, ca de exemplu investițiile reduse în echipamente, infrastructură și cercetare și dezvoltare, precum și lacunele în materie de competențe, în special în ceea ce privește competențele de bază și cele tehnice. Regatul Unit intenționează să investească mai mult în cercetare și inovare și să îmbunătățească utilizarea tehnologiilor existente în întreaga economie.

(21)

Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se asigure faptul că proiectele de investiții publice mature sunt concentrate la începutul perioadei și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Regatul Unit înregistrează o penurie constantă a locuințelor. Apar constrângeri legate de capacitate, în timp ce construcțiile de locuințe se mențin sub nivelul care ar fi necesar pentru a răspunde cererii estimate. Numărul terenurilor disponibile pentru locuințe noi și amplasarea acestora sunt limitate de reglementarea strictă a pieței funciare, în special în jurul orașelor mari. Sectorul construcțiilor rămâne esențial pentru locuințe și pentru atingerea obiectivelor viitoare în materie de eficiență energetică și climă, deși eforturile de reducere a cantității de energie utilizată pentru încălzirea locuințelor sunt îngrădite de vechimea fondului locativ și de înlocuirea lentă a acestuia. După decenii de investiții publice insuficiente, guvernul a început să ia măsuri în privința deficitului de infrastructură. S-au înregistrat progrese încurajatoare în ceea ce privește investițiile în sursele regenerabile de energie și s-au realizat reduceri semnificative ale emisiilor în sectorul energiei electrice. Cu toate acestea, se întâmpină în continuare dificultăți la nivelul întregii economii în ceea ce privește trecerea la neutralitatea climatică. Rețelele rutiere, feroviare și aeriene din Regatul Unit sunt utilizate aproape la capacitate maximă și acest fapt contribuie la congestionarea traficului și la poluarea aerului. Regatul Unit dorește să fie un lider în domeniul vehiculelor cu emisii zero, însă cea mai mare parte a rețelei feroviare nu este încă electrificată. Deși acoperirea rețelelor prin fibră optică din Regatul Unit este în continuare modestă, concurența în materie de rețele pe piața rețelelor prin fibră optică este în creștere, întrucât guvernul majorează în mod semnificativ sprijinul public pentru implementarea rețelelor prin fibră optică. Aceste investiții în infrastructura digitală trebuie însă să fie însoțite de îmbunătățirea competențelor digitale, întrucât Regatul Unit are de suferit de pe urma unui deficit structural de competențe specializate în domeniul informatic.

(22)

În timp ce recomandările specifice fiecărei țări prevăzute în prezenta recomandare („recomandările specifice fiecărei țări din 2020”) se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice fiecărei țări din 2019 au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul semestrului european până la încheierea perioadei de tranziție.

(23)

Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. În programele lor naționale de reformă pentru 2020, statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020, Regatul Unit va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD.

(24)

În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Regatului Unit, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Regatului Unit în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Regatul Unit, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(25)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.