(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (2), Consiliul a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de polietilentereftalat (denumit în continuare „PET”) originar, printre altele, din India („ancheta inițială”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1645/2005 (3), Consiliul a modificat nivelul măsurilor compensatorii în vigoare împotriva importurilor de PET din India. Modificările au fost rezultatul unei reexaminări accelerate deschise în temeiul articolului 20 din regulamentul de bază.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a instituit prin Regulamentul (CE) nr. 193/2007 (4) taxe compensatorii definitive pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(4)

Măsurile compensatorii au fost modificate ulterior prin Regulamentul (CE) nr. 1286/2008 (5) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 906/2011 (6), în urma unor reexaminări intermediare parțiale.

(5)

O reexaminare intermediară parțială efectuată ulterior s-a încheiat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 559/2012 (7), fără modificarea măsurilor în vigoare.

(6)

În urma unei alte reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a instituit prin Regulamentul (CE) nr. 461/2013 (8) taxe compensatorii definitive pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(7)

Prin Decizia 2000/745/CE (9), Comisia a acceptat un preț minim la import oferit de trei producători-exportatori din India. Prin Decizia de punere în aplicare 2014/109/UE (10), Comisia a retras acceptarea angajamentelor, din cauza unei modificări a circumstanțelor în care au fost acceptate angajamentele.

(8)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2015/1350 (11), Consiliul a modificat nivelul măsurilor compensatorii în vigoare împotriva importurilor de PET din India, în urma a două reexaminări intermediare parțiale.

(9)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2018/1468 (12), Comisia a modificat nivelul măsurilor compensatorii în vigoare, în urma a două reexaminări intermediare parțiale.

(10)

Măsurile aflate în vigoare în prezent constau în taxe compensatorii definitive instituite prin Regulamentul (UE) nr. 461/2013 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1468 al Comisiei (denumite în continuare „măsurile în vigoare”). Acestea constau în taxe compensatorii specifice, situate între 0 și 74,6 EUR pe tonă pentru producătorii indieni desemnați individual, cu o rată reziduală de 69,4 EUR pe tonă aplicabilă importurilor provenind de la toți ceilalți producători.

(11)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (13) a măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de PET originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(12)

Cererea a fost depusă de Comitetul de producători de PET din Europa (C.P.M.E. aisbl) (denumit în continuare „solicitantul”), care reprezintă peste 80 % din producția totală de polietilentereftalat (PET) a Uniunii.

(13)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau reapariția subvenționării și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(14)

Înainte de deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat guvernul indian că a primit o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare și l-a invitat să angajeze consultări pentru a clarifica situația în ceea ce privește conținutul cererii de reexaminare și pentru a găsi o soluție de comun acord. Guvernul indian a solicitat o prelungire a termenului cu o săptămână pentru organizarea consultărilor. Comisia a acordat prelungirea termenului solicitată. În același timp, ca urmare a termenelor legale aplicabile prezentei anchete, deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor nu a putut fi, totuși, suspendată. Prin urmare, ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost deschisă la 22 mai 2018, iar guvernul indian a fost informat în aceeași zi în consecință. În plus, guvernul indian a fost informat că observațiile sale transmise în acel stadiu cu privire la cererea antisubvenție vor fi, totuși, luate în considerare în cadrul anchetei și că ar putea fi organizate consultări în cel mai scurt timp posibil. Cu toate acestea, Comisia nu a primit nicio confirmare din partea guvernului indian privind oferta sa de consultare.

(15)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 22 mai 2018, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Având în vedere articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind suficiența elementelor de probă, care conține analiza Comisiei privind toate elementele de probă de care dispune și pe baza căreia Comisia a demarat prezenta anchetă.

(16)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a solicitat informații cu privire la capacitatea solicitantului. Se remarcă faptul că cererea a fost formulată după expirarea termenului de depunere a observațiilor indicat la punctul 5.5. din avizul de deschidere. Cu toate acestea, răspunsurile la examinarea reprezentativității care sunt disponibile în dosarul destinat consultării de către părțile interesate au confirmat faptul că cerințele privind capacitatea au fost îndeplinite. Prin urmare, cererea părții a fost respinsă.

(17)

La 25 martie 2019, Comisia a deschis o reexaminare în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din regulamentul de bază (15). Domeniul de aplicare al prezentei anchete de reexaminare este limitat la forma măsurilor. În consecință, forma măsurilor, astfel cum sunt prelungite prin prezentul regulament, ar putea fi afectată de reexaminarea în curs.

(18)

Ancheta privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile indiene în contextul deschiderii reexaminării, invitându-i să participe.

(20)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(21)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(22)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări care pot face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil, precum și de localizarea geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau în jur de 37 % din producția totală a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(23)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii/utilizatorii neafiliați au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate în anexa II la avizul de deschidere. Doi importatori și-au manifestat disponibilitatea în acest sens. Aceștia au fost invitați să coopereze prin completarea chestionarului. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi importatori nu a răspuns la chestionarul trimis de Comisie.

(24)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți producătorii-exportatori au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societățile lor solicitate în anexa I la avizul de deschidere. Trei producători-exportatori și-au manifestat disponibilitatea în acest sens. Aceștia au fost invitați să coopereze prin completarea chestionarului.

(25)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, guvernului indian, celor trei producători-exportatori și celor doi importatori care s-au făcut cunoscuți după deschiderea anchetei.

(26)

Trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantul, un producător de materii prime din Uniune, guvernul indian și doi producători-exportatori din India au răspuns la chestionar. Importatorii care s-au făcut cunoscuți nu au răspuns la chestionar.

(27)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului și, pe de altă parte, interesul Uniunii. De asemenea, a avut loc o vizită de verificare la sediul guvernului indian din New Delhi.

(28)

De asemenea, s-au efectuat vizite de verificare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(29)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din ancheta inițială, și anume polietilentereftalatul (PET) cu indice de viscozitate de minimum 78 ml/g, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, încadrat în prezent la codul NC 3907 61 00 și originar din India (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(30)

S-a considerat că produsul care face obiectul reexaminării produs în India și exportat în Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, ele au fost considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(31)

Pe baza subvențiilor investigate în cadrul reexaminărilor anterioare, a informațiilor cuprinse în cererea de reexaminare, a informațiilor prezentate de guvernul indian și de producătorii-exportatori vizați, precum și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au fost investigate următoarele măsuri, care se presupune că implică acordarea de programe de subvenționare:

Programe de subvenționare naționale:

(32)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia ar trebui să examineze dacă există dovezi ale continuării subvenționării, indiferent de valoarea acesteia. Având în vedere constatările privind menținerea subvenționării în ceea ce privește majoritatea subvențiilor principale care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta inițială, nu a fost necesar să se investigheze toate celelalte subvenții despre care reclamantul a afirmat că ar exista.

(33)

Subvențiile specificate în considerentul de mai sus și care au făcut, în trecut, obiectul unor măsuri compensatorii, se bazează pe următoarele documente de politică și acte legislative.

(34)

AAS, EPCGS, și MEIS se bazează pe Legea din 1992 privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior (Legea nr. 22 din 1992) care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea privind comerțul exterior”). Legea comerțului exterior autorizează guvernul indian să emită notificări privind politica de export și import. Acestea sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic.

(35)

Două documente privind politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru perioada anchetei de reexaminare: „Politica în domeniul comerțului exterior 2015-20” (denumită în continuare „FTP 2015-20”) și „Politica în domeniul comerțului exterior 2015-20” actualizată (denumită în continuare „FTP 2015-20 actualizată”). FTP 2015-20 actualizată a intrat în vigoare la 5 decembrie 2017. Guvernul indian definește, de asemenea, procedurile aplicabile FTP 2015-20 și FTP 2015-20 actualizată în „Manualul de proceduri, 2015-20” (denumit în continuare „HOP 2015-20”) și, respectiv, în „Manualul de proceduri 2015-20” actualizat (denumit în continuare „HOP 2015-20 actualizat”). HOP 2015-20 actualizat a intrat în vigoare la 5 decembrie 2017.

(36)

AAS, EPCGS și MEIS se bazează pe FTP 2015-20 și pe FTP 2015-20 actualizată, precum și pe HOP 2015-20 și pe HOP 2015-20 actualizat.

(37)

Sistemul DDS se întemeiază pe articolul 75 din Legea vamală din 1962, pe articolul 37 din Legea din 1944 privind accizele percepute la nivel central, pe articolele 93A și 94 din Legea financiară din 1994 și pe Regulile din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale, accizele percepute la nivel central și impozitele pe servicii. Ratele de drawback sunt publicate în mod periodic.

(38)

Sistemul GEDES se întemeiază pe Legea din 1958 privind taxa pe electricitate din statul Gujarat („Legea privind energia electrică”) în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) punctele (vii) și (viii), modificată periodic în Monitorul Oficial al statului Gujarat.

(39)

Comisia a stabilit că un producător-exportator cooperant a utilizat AAS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(40)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.03 - 4.24 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată, precum și la capitolele 4.04 - 4.52 din HOP 2015-20 și din HOP 2015-20 actualizat.

(41)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat în considerentul 42 de mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează exportatorul final sunt eligibili pentru AAS pentru bunuri intermediare. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „operațiuni asimilate exporturilor” menționate la punctul 7.02 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export (Export Oriented Unit – „EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „operațiuni asimilate exporturilor”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „operațiuni asimilate exporturilor” din cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Order) și „acreditiv intern de tip back to back” (Back to back inland letter of credit).

(42)

AAS pot fi emise în următoarele cazuri:

(43)

Exporturi fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materialelor de intrare necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul Indiei. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență;

(44)

Cerință anuală: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice material de intrare necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. El poate opta pentru exportul oricărui produs rezultat care se încadrează în grupul de produse la fabricarea cărora sunt utilizate astfel de materiale scutite de taxe;

(45)

Furnizări intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă un singur produs de export și să împartă procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa fără taxe vamale materiale de intrare care intră în procesul de producție și poate obține în acest scop o AAS pentru furnizări intermediare. Exportatorul final finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit;

(46)

Operațiuni asimilate exporturilor: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe materialele de intrare necesare fabricării de produse destinate să fie vândute ca „operațiuni asimilate exporturilor”. Conform guvernului indian, operațiunile asimilate exporturilor se referă la acele tranzacții în cadrul cărora bunurile furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de tranzacții de aprovizionare sunt considerate ca fiind operațiuni asimilate exporturilor, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, de exemplu, aprovizionarea unităților axate pe export sau a societăților situate într-o zonă economică specială („ZES”);

(47)

Bonurile de aprovizionare anticipată (Advance Release Order – „ARO”): titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze cu materiale de intrare de pe piața națională, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și sunt andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării elementelor specificate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului intern să beneficieze de operațiunile asimilate exporturilor, astfel cum se prevede la punctul 7.03 din FTP 2015-20 și FTP 2015-20 actualizată (și anume, AAS pentru furnizările intermediare/operațiunile asimilate exporturilor, rambursarea aferentă operațiunilor asimilate exporturilor și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor la furnizor în locul rambursării lor la exportatorul final, sub forma unui drawback/unei rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este disponibilă atât pentru materialele de intrare de pe piața națională, cât și pentru cele importate;

(48)

Acreditiv intern de tip „back to back”: acest subsistem reglementează, de asemenea, furnizările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca validează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor care sunt obținute în țară, în loc să fie importate. Furnizorul intern va fi îndreptățit să beneficieze de avantajele aferente operațiunilor asimilate exporturilor, astfel cum se prevede la punctul 7.03 din FTP 2015-20 și FTP 2015-20 actualizată (și anume, AAS pentru bunurile intermediare/operațiunile asimilate exporturilor, rambursarea aferentă exporturilor prevăzute și rambursarea accizei finale).

(49)

Comisia a constatat că un producător-exportator cooperant care a utilizat sistemul a obținut concesii în cursul perioadei anchetei de reexaminare în cadrul primului subsistem, și anume AAS pentru exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă celelalte subsisteme neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(50)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat, din punct de vedere juridic, să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și utilizării mărfurilor procurate pe plan intern sau importate cu scutire de taxe vamale” într-un format specificat (capitolul 4.51 și apendicele 4H HOP 2015-20 și HOP 2015-20 actualizat), și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un contabil autorizat extern/contabil de management care emite un certificat care arată că registrele prevăzute și înregistrările relevante au fost examinate și că informațiile furnizate în conformitate cu apendicele 4H sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(51)

În ceea ce privește subsistemul utilizat în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către societatea în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către guvernul indian și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către guvernul indian, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(52)

Materialele importate care intră în procesul de producție nu sunt transferabile și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export rezultant. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (18 luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(53)

Nu există o legătură strânsă între factorii de producție importați și produsele finite exportate. Materiile prime eligibile pot fi, de asemenea, importate și utilizate pentru alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării. În afară de aceasta, licențele pentru diferite produse pot fi regrupate. Aceasta înseamnă că exportul unui produs în temeiul unei licențe AAS poate da dreptul la importul de factori de producție cu scutire de taxe vamale în temeiul unei licențe AAS eliberate pentru un alt produs.

(54)

Ancheta a arătat că niciuna dintre licențele AAS utilizate de producătorul-exportator nu a fost închisă. În plus, producătorul-exportator nu dispunea de un registru de consum verificat de un expert-contabil extern. Prin urmare, chiar dacă producătorul-exportator a explicat că consumul de factori de producție a fost raportat pe baza factorilor de consum, producătorul-exportator nu a fost în măsură să prezinte niciun apendice 4H pentru licențele sale AAS.

(55)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a guvernului indian, întrucât renunță la veniturile din taxe care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un beneficiu exportatorului care face obiectul anchetei deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(56)

În plus, AAS pentru exporturi fizice sunt în mod clar condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(57)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat drept un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru materialele de intrare de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru materiale de intrare de substituire) la regulamentul de bază. Guvernul indian nu a aplicat în mod efectiv un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate materiale de intrare pentru fabricarea produsului exportat [anexa II punctul (4) din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru materiale de intrare de substituire, anexa III partea II punctul (2) din regulamentul de bază]. Se consideră, de asemenea, că normele SION pentru produsul care face obiectul reexaminării nu erau suficient de precise și că normele respective nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului efectiv, deoarece aceste norme nu permit guvernului indian să verifice cu suficientă exactitate cantitățile de materiale de intrare consumate în fabricarea produsului exportat. În plus, guvernul indian nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza materialelor de intrare efective implicate, o astfel de examinare trebuind a fi efectuată în absența unui sistem de verificare aplicat în mod efectiv [anexa II punctul (5) și anexa III partea II punctul (3) din regulamentul de bază].

(58)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(59)

În absența unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru materialele de intrare de substituire, Comisia a verificat rata reală de consum a factorilor de producție relevanți. Comisia a constatat că rata reală de consum a fost puțin mai mică decât normele SION. Deși societatea a susținut că va închide licențele relevante bazate pe consumul real și, prin urmare, nu va exista o remitere excesivă, nicio licență nu fusese închisă la momentul verificării, prin urmare Comisia nu a putut verifica acest lucru. Întrucât licențele au fost acordate pe baza normelor SION, în absența unui sistem de verificare efectiv aplicat, societatea ar putea să le închidă prin utilizarea normelor SION ca rată de consum. În acest caz, diferența dintre rata reală de consum și rata de consum raportată bazată pe SION ar conduce la o remitere excesivă care ar constitui o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(60)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui ca remiterea excesivă să se aloce pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(61)

Având în vedere diferența mică dintre normele SION și rata reală de consum, chiar dacă întreaga licență ar fi fost închisă pe baza normelor SION, remiterea excesivă și, prin urmare, valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii ar fi fost neglijabile. Astfel, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost neglijabile, dar pozitive. În consecință, Comisia a concluzionat că această subvenție este considerată în continuare ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(62)

Comisia a stabilit că producătorii-exportatori cooperanți au utilizat DDS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(63)

Temeiul juridic aplicabil în cursul perioadei anchetei de reexaminare a constat în Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale și accizele percepute la nivel central (denumite în continuare „Normele DDS din 1995”), astfel cum au fost modificate în 2006 (16) și înlocuite ulterior cu Normele în materie de drawback pentru accizele percepute la nivel central din 2017 (17) (denumite în continuare „Normele din 2017”), care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2017. Articolul 3 alineatul (2) din Normele DDS din 1995 reglementează metoda de calcul a acestui sistem de drawback al taxelor. Articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din normele DDS menționate reglementează declarația pe care producătorii-exportatori trebuie să o depună pentru a beneficia de acest sistem. Aceste norme au rămas identice în Normele DDS din 2017 și corespund articolului 3 alineatul (2) și articolului 13 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(64)

În plus, Circulara nr. 24/2001 (18) conține instrucțiuni specifice privind modul de punere în aplicare a articolului 3 alineatul (2) și declarația pe care exportatorii trebuie să o prezinte în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(65)

Articolul 4 din Normele DDS din 1995 prevede că administrația publică centrală poate revizui suma sau ratele stabilite în conformitate cu articolul 3. Guvernul a efectuat o serie de modificări, ultimele care au revizuit ratele fiind Notificarea nr. 110/2015 – Sistemul vamal (N.T.) din 16 noiembrie 2015 (19) și Notificarea nr. 131/2016 – Sistemul vamal (N.T.) din 31 octombrie 2016 (20). Prin urmare, pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare, rata a fost de 1,5 % din valoarea FOB a produselor exportate.

(66)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(67)

În cadrul acestui sistem, orice societate care exportă produse eligibile are dreptul să primească o sumă corespunzătoare unui procent din valoarea FOB declarată a produsului exportat. Articolul 3 alineatul (2) din Normele în materie de drawback pentru accizele vamale și accizele percepute la nivel central specifică modul în care se calculează valoarea subvenției:

(68)

Cu alte cuvinte, guvernul indian a stabilit cuantumul rambursabil pe baza valorilor medii la nivel de industrie ale taxelor vamale percepute pentru materiile prime importate și pe baza ratei medii de consum a industriei colectate de la ceea ce guvernul indian consideră a fi producători reprezentativi ai produselor pentru export eligibile. Guvernul indian exprimă ulterior suma care trebuie restituită ca procent din valoarea medie la export a produselor exportate eligibile.

(69)

Guvernul indian utilizează acest procent pentru a calcula cuantumul taxei restituite la care au dreptul toți exportatorii eligibili. Rata pentru acest sistem este stabilită de către guvernul indian pentru fiecare produs în parte. Pentru produsul care face obiectul reexaminării, în cursul perioadei anchetei de reexaminare rata a fost de 1,5 %, astfel cum se explică în considerentul 65.

(70)

Pentru a putea beneficia de acest sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul în care datele privind expedierea sunt introduse în serverul autorității vamale, se indică faptul că exportul are loc în temeiul DDS și că valoarea DDS este stabilită în mod irevocabil. După ce societatea de transport a completat declarația generală de export și biroul vamal a comparat documentul respectiv cu datele din avizul de expediție, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a autoriza plata sumei de drawback, fie prin plată directă în contul bancar al exportatorului, fie prin mandat de plată.

(71)

De asemenea, exportatorul trebuie să furnizeze dovezi ale realizării veniturilor obținute din export, prin intermediul unui certificat bancar (Bank Realisation Certificate – „BRC”). Acest document poate fi furnizat după ce suma de drawback a fost plătită, dar guvernul indian va recupera suma plătită dacă exportatorul nu furnizează BRC în termenul stabilit.

(72)

Suma de drawback poate fi utilizată în orice scop și, în conformitate cu standardele de contabilitate din India, suma poate fi înscrisă ca venituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(73)

Legislația relevantă și instrucțiunile administrative stipulează că administrația vamală din India nu ar trebui să solicite nicio dovadă că exportatorul care solicită drawback-ul taxelor trebuie să fi suportat sau să suporte o datorie vamală pentru importurile de materii prime necesare pentru fabricarea produsului exportat (21). În plus, pe parcursul vizitei de verificare la guvernul indian, acesta a confirmat că societățile care ar achiziționa de pe piața internă toate materiile prime încorporate în PET exportat ar beneficia în continuare de nivelul integral calculat în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) menționat anterior. De asemenea, ancheta a arătat că, în practică, acesta a fost cazul unui exportator care a cooperat și care a beneficiat de stimulente în cadrul DDS deși nu a importat nicio unitate din principalele materii prime [acid tereftalic purificat („PTA”) și monoetilenglicol („MEG”)] utilizate pentru producerea produsului care face obiectul reexaminării.

(74)

DDS acordă o subvenție în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Așa-numita sumă de drawback al taxelor este o contribuție financiară acordată de guvernul indian, întrucât aceasta ia forma unor venituri la care se renunță (și anume, presupusele taxe de import colectate de guvernul indian care sunt rambursate sau remise excesiv). Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. De asemenea, suma de drawback al taxelor conferă un beneficiu exportatorului, întrucât aceasta îi îmbunătățește lichiditățile cu suma excedentelor de taxe de import rambursate sau remise de către guvernul indian.

(75)

Rata de drawback al taxelor vamale pentru exporturi este stabilită de către guvernul indian pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca drawback al taxelor, sistemul nu prezintă toate caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază; de asemenea, sistemul nu este conform cu normele enunțate în anexa I punctul (i), anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este neapărat legată de plata efectivă a taxelor de import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime trecute sau viitoare. În plus, nu există un sistem sau o procedură care să confirme inputurile care sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate și cantitățile acestora. În plus, guvernul indian nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza materialelor de intrare efective implicate, ceea ce ar fi normal să facă în absența unui sistem de verificare aplicat în mod efectiv [anexa II punctul (5) și anexa III partea II punctul (3) din regulamentul de bază].

(76)

Plata de către guvernul indian în urma exporturilor efectuate de exportatori este condiționată de rezultatele la export, prin urmare, se consideră că acest sistem este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(77)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează că DDS poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(78)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat valoarea subvenției în funcție de avantajul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției la export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, GOI trebuie să plătească suma, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, valoarea drawback-ului care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, guvernul indian nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, Comisia a considerat adecvat ca avantajul conferit în temeiul DDS să fie calculat adunând sumele obținute pentru tranzacțiile la export realizate în cadrul acestui program în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(79)

Unul dintre producătorii-exportatori a transmis elemente de probă privind taxele vamale plătite la importurile de MEG, una dintre cele două materii prime principale utilizate de societate pentru a fabrica PET. În pofida absenței unui sistem sau a unei proceduri care să confirme care sunt factorii de producție consumați în procesul de fabricare a produselor exportate și în ce cantități, Comisia a efectuat o verificare a taxelor vamale plătite pentru calcularea remiterii în exces, în conformitate cu anexa II punctul (5) din regulamentul de bază. Verificarea a confirmat că întreaga cantitate de MEG consumată în producția de PET a fost importată și că valoarea taxelor de import raportate a fost plătită efectiv pentru MEG încorporat în PET exportat în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Pe această bază, Comisia a calculat nivelul de subvenționare doar pentru remiterea excesivă.

(80)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a alocat aceste subvenții pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(81)

Prin urmare, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 0,38 % pentru IDIPL și la 1,44 % pentru RIL. În consecință, Comisia a concluzionat că această subvenție este considerată în continuare ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(82)

Comisia a stabilit că producătorii-exportatori în cauză au beneficiat de concesii în temeiul EPCGS, care puteau fi alocate produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(83)

Descrierea detaliată a EPCGS se regăsește la capitolul 5 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată, precum și la capitolul 5 din HOP 2015-20 și din HOP 2015-20 actualizat.

(84)

Pot beneficia de această măsură producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

(85)

Sub rezerva unei obligații de export, o societate este autorizată să importe mijloace de producție (noi și uzate cu o vechime de cel mult 10 ani) cu o reducere de taxe. În acest scop, GOI emite, la cerere și cu plata unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor la import aplicabil tuturor mijloacelor de producție importate în cadrul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, mijloacele de producție importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri considerate pentru export într-o perioadă dată. În cadrul FTP 2015-20 și al FTP 2015-20 actualizată, mijloacele de producție pot fi importate cu o rată a taxei de 0 % în cadrul EPCGS. Obligația de export, care se ridică la de șase ori taxa neplătită, trebuie să fie îndeplinită în termen de maximum șase ani.

(86)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție pe piața internă. În acest caz, producătorul intern de mijloace de producție poate să beneficieze el însuși de acest avantaj și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea mijloacelor de producție în cauză. În mod alternativ, producătorul intern poate solicita să beneficieze de avantajul aferent operațiunilor asimilate exporturilor în ceea ce privește furnizarea de mijloace de producție unui titular de licență EPCGS.

(87)

EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei vamale constituie o contribuție financiară din partea GOI, întrucât această concesie diminuează veniturile fiscale pe care GOI le-ar fi obținut în mod normal. În plus, aceasta conferă exportatorului un avantaj egal cu valoarea reducerii taxei.

(88)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, întrucât aceste licențe nu pot fi obținute fără angajamentul de a exporta. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(89)

Sistemul EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu intră în domeniul de aplicare al unor astfel de sisteme autorizate, astfel cum se specifică la punctul (i) din anexa I la regulamentul de bază, întrucât acestea nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(90)

Comisia a calculat valoarea subvenției în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a unor astfel de mijloace de producție în industria în cauză. Valoarea subvenției pentru perioada anchetei de reexaminare a fost calculată ulterior prin împărțirea cuantumului total al taxelor vamale neachitate la perioada de amortizare. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei anchetei de reexaminare, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale în perioada de anchetă în India a fost considerată adecvată în acest scop.

(91)

Niciunul dintre producătorii-exportatori indieni nu a solicitat deducerea taxelor suportate pentru a beneficia de subvenție din valoarea totală a subvenției, astfel cum au dreptul aceștia în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a).

(92)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a alocat această subvenție pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(93)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 0,09 % pentru IDIPL și la 0,30 % pentru RIL. În consecință, Comisia a concluzionat că această subvenție este considerată în continuare ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(94)

S-a constatat că ambii producători-exportatori cooperanți au beneficiat de avantaje în temeiul sistemului MEIS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(95)

Descrierea detaliată a MEIS se regăsește la capitolul 3 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată și la capitolul 3 din HOP 2015-20 și din HOP 2015-20 actualizat.

(96)

MEIS a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015.

(97)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(98)

Societățile eligibile pot beneficia de MEIS dacă exportă produse specifice în țări specifice care se încadrează în grupul A („piețe tradiționale”, care includ toate statele membre ale UE), grupul B („piețe emergente și piețe țintă”) și grupul C („alte piețe”). Țările care fac parte din fiecare grup și lista produselor cu rate corespunzătoare ale recompenselor sunt enumerate în apendicele 3B la HOP actualizat.

(99)

Avantajul ia forma unui credit pentru taxe echivalent cu un procent din valoarea FOB a exportului.

(100)

La momentul intrării în vigoare a sistemului MEIS în aprilie 2015, produsul care face obiectul reexaminării nu era inclus în apendicele 3B și, prin urmare, nu era eligibil pentru a beneficia de sistemul MEIS. Cu toate acestea, la 29 octombrie 2015, prin Comunicarea nr. 44/2015-2020, exporturile de PET către țările din grupul A și grupul B au devenit eligibile pentru o prestație MEIS de 2 % din valoarea FOB a exporturilor. Prin Comunicarea nr. 06/2015-2020, exporturile către țările din grupul C au devenit eligibile pentru aceeași prestație de 2 % la 4 mai 2016.

(101)

În conformitate cu punctul 3.06 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată, anumite tipuri de exporturi sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau de bunuri tranzitate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/a unităților axate pe export.

(102)

Creditele pentru taxe vamale acordate în temeiul MEIS sunt liber transferabile și valabile pentru o perioadă de 18 luni de la data emiterii, în timp ce creditele pentru taxe emise la 1 ianuarie 2016 sau ulterior acestei date sunt valabile pentru o perioadă de 24 de luni de la data emiterii, în conformitate cu punctul 3.13 din HOP 2015-20 actualizat. Acestea pot fi utilizate pentru: (i) plata taxelor vamale aferente importurilor de inputuri sau bunuri, inclusiv de mijloace de producție, (ii) plata accizelor aferente achizițiilor de pe piața națională de inputuri sau bunuri, inclusiv mijloace de producție, (iii) plata impozitului pe servicii aferent achiziționării de servicii.

(103)

O cerere de acordare a beneficiilor în temeiul MEIS trebuie să fie depusă online, pe site-ul Direcției Generale Comerț Exterior. Documentele relevante (avize de expediere, certificat bancar și dovezi ale debarcării) trebuie să fie asociate cererii online. Autoritatea regională („AR”) competentă din cadrul guvernului indian emite creditul pentru taxe după examinarea documentelor. Atât timp cât exportatorul prezintă documentele relevante, AR nu poate interveni în ceea ce privește acordarea de credite pentru taxe.

(104)

MEIS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Un credit pentru taxe MEIS este o contribuție financiară din partea GOI, întrucât creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import plătite pentru mijloacele de producție, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GOI. În plus, creditul pentru taxe MEIS acordă un avantaj exportatorului care nu este supus plății respectivelor taxe la import.

(105)

De asemenea, MEIS este condiționat prin lege de rezultatele la export, prin urmare, se consideră că acesta este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în funcție de avantajul conferit beneficiarului, constatat pe perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției la export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, guvernul indian emite un credit pentru taxe care este înscris de producătorul-exportator drept creanță care poate fi compensat în orice moment de producătorul-exportator. Aceasta constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere pentru export, guvernul indian nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în temeiul MEIS să fie calculat adunând sumele obținute pentru tranzacțiile la export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(107)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a alocat suma corespunzătoare acestei subvenții pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(108)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 1,92 % pentru IDIPL și, respectiv, la 1,94 % pentru RIL. În consecință, Comisia a concluzionat că această subvenție este considerată în continuare ca fiind pasibilă de măsuri compensatorii.

(109)

Comisia a constatat că o singură societate a recurs la această măsură în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, întrucât se pare că avantajul conferit acestei societăți a fost neglijabil, Comisia a decis să nu mai investigheze în legătură cu această măsură, deoarece, în contextul reexaminărilor în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se calculeze valoarea exactă a subvenționării (numai continuarea acesteia).

(110)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a constatat că valoarea agregată a subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem, pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost de 2,3 % și, respectiv, de 3,6 %, ceea ce demonstrează continuarea subvenționării în cursul perioadei de reexaminare.

Tabelul 1

Ratele pentru fiecare subvenție care face obiectul unor măsuri compensatorii

(111)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea subvenționării.

(112)

Astfel cum se precizează în considerentele 30 - 109, s-a constatat că, în perioada anchetei de reexaminare, exportatorii indieni ai produsului care face obiectul reexaminării au beneficiat în continuare de subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile publice.

(113)

Programele de subvenții conferă beneficii recurente și nu există niciun indiciu că acestea urmează să fie eliminate într-un viitor previzibil. De asemenea, orice exportator este eligibil pentru mai multe subvenții.

(114)

S-a examinat, de asemenea, dacă retragerea măsurilor ar determina un volum important de exporturi către Uniune.

(115)

India este un mare producător al produsului care face obiectul reexaminării. Pe baza datelor colectate în timpul anchetei, India a avut o capacitate de producție de aproximativ 1 500 000 - 2 300 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, supracapacitatea în raport cu cererea internă a fost estimată la aproximativ 800 - 900 mii de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce ar reprezenta aproximativ 25 % din consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(116)

În aceste condiții, există o mare probabilitate ca volumul exporturilor care fac obiectul unor subvenții ale produsului care face obiectul reexaminării către Uniune, care erau deja semnificative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, să crească dacă măsurile ar fi abrogate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există probabilitatea continuării subvenționării.

(117)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de către 21 de producători din Uniune. Trei dintre acești producători sunt reprezentați de solicitant. Acești 21 de producători din Uniune constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) și al articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a descris în considerentul 22, cei trei producători din Uniune au fost incluși în eșantion, iar eșantionul reprezintă aproximativ 37 % din producția totală a Uniunii.

(118)

Unele părți interesate au afirmat că există diverse relații între industria din Uniune și producătorii-exportatori din India care ar trebui să fie examinați cu atenție. Ancheta a confirmat că nu au existat legături comerciale sau administrative între entități în ceea ce privește piața Uniunii, prin urmare, nu au existat motive pentru a exclude din „industria din Uniune” niciun producător din Uniune.

(119)

În plus, în urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că includerea în eșantion a unui producător din Uniune și a producătorului-exportator afiliat din India a afectat grav legalitatea procedurală a anchetei și este posibil să fi denaturat constatările Comisiei privind prejudiciul. În primul rând, după cum s-a indicat în considerentul 22, eșantionul de producători din Uniune a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune și nu s-au primit observații în această privință. În al doilea rând, relația dintre producătorul din Uniune și producătorul-exportator afiliat nu a afectat comportamentul producătorului din Uniune pe piața Uniunii deoarece, astfel cum a fost confirmat de anchetă, deciziile de afaceri privind operațiunile de pe piața Uniunii au fost luate în mod independent de producătorul din Uniune și de producătorul-exportator. Într-adevăr, deciziile privind prețurile practicate de producătorul din Uniune au urmat fluctuațiile prețurilor materiilor prime, evoluția ofertei și a cererii, fluctuațiile cursului de schimb, costurile de transport și alte evoluții specifice pieței Uniunii, cum ar fi condițiile din industria textilă. Prin urmare, Comisia a considerat că relația sa cu producătorul-exportator nu a afectat comportamentul producătorului din Uniune. În cele din urmă, Comisia a observat că nici afirmația părții interesate, nici ancheta în sine, nu au evidențiat elemente care să fi denaturat constatările prezentei anchete ca urmare a includerii acestui producător din Uniune în definiția industriei din Uniune. În această privință, Comisia reamintește faptul că articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază permite excluderea producătorilor interni din definiția industriei Uniunii în cazurile în care aceștia sunt afiliați producătorilor-exportatori, dar nu impune Comisiei să procedeze astfel. Această afirmație a fost, prin urmare, respinsă.

(120)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(121)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(122)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(123)

Volumul importurilor din India s-a bazat pe statisticile Eurostat. Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 119.

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(124)

Volumul importurilor din India a crescut de aproape cinci ori în cursul perioadei examinate și a atins 156 675 de tone în perioada anchetei de reexaminare, reprezentând 4,4 % din cota de piață în Uniune.

(125)

Prețul mediu al importurilor din India către Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import

(126)

Prețul mediu al importurilor din India a scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a scăzut cu 27 % între 2014 și 2016, înainte de a crește în perioada anchetei de reexaminare. Această din urmă creștere a prețurilor a fost cauzată de o cerere mai mare de PET ca urmare a închiderii unor linii de producție din întreaga lume, PET devenind un material de ambalare preferat.

(127)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(128)

prețurile de vânzare medii practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică și

(129)

prețurile medii corespunzătoare pentru importurile de la producătorii cooperanți din India către primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), inclusiv taxa compensatorie, cu ajustări corespunzătoare în funcție de costurile ulterioare importului.

(130)

Compararea prețurilor s-a realizat la același nivel comercial, ele fiind ajustate în mod adecvat, când a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a remizelor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în perioada anchetei de reexaminare. Acesta nu a indicat nicio subcotare în cursul perioadei de reexaminare. Cu toate acestea, în momentul deducerii taxei compensatorii în vigoare, marja de subcotare a fost de 1,7 % și de 7,1 % pentru importurile provenite de la cei doi producători cooperanți din India, sau de 3 % în medie.

(131)

Volumul importurilor și prețul mediu de import pentru alte țări terțe s-a bazat pe statisticile Eurostat. Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut în considerentul 120.

Tabelul 5

Volumul și cota de piață a importurilor - toate celelalte țări terțe

(132)

Volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 8 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare, de la 726 310 tone în 2014 la 668 050 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a rămas între 15,2 % și 23,7 % în perioada examinată.

(133)

Prețul mediu al importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, acesta a scăzut cu 17 % între 2014 și 2016, înainte de a crește în perioada anchetei de reexaminare.

(134)

Majoritatea importurilor au provenit din Coreea (cotă de piață de 5,7 % în perioada anchetei de reexaminare), din Turcia (cotă de piață de 3,4 % în perioada anchetei de reexaminare) și din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”) (cotă de piață de 3,1 % în perioada anchetei de reexaminare). Volumul importurilor din Coreea a fost stabil, iar prețurile lor au fost apropiate de cele ale industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Volumul importurilor din Turcia și din China a crescut în mod semnificativ. Prețurile de import din Turcia au fost mai mari decât prețurile industriei din Uniune, în timp ce prețurile de import din China au fost în mod constant sub prețurile practicate de industria din Uniune.

(135)

În cele din urmă, volumul importurilor din celelalte țări terțe care nu au fost menționate anterior a scăzut considerabil, cu 43 %, între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Cota lor de piață a scăzut cu 6,8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, de la 13,5 % în 2014 la 6,7 % în perioada anchetei de reexaminare. Prețurile importurilor din aceste țări au fost, în medie, mai ridicate decât prețurile importurilor din India, cu excepția anului 2014.

(136)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(137)

După cum s-a menționat în considerentul 22, eșantionarea a fost aplicată pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(138)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la industria Uniunii în ansamblu pe baza datelor obținute de la solicitant, verificate încrucișat cu informațiile trimise de o serie de producători din Uniune în etapa anterioară deschiderii anchetei și cu răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(139)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea ratelor de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(140)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile finale, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(141)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și utilizarea capacității de producție au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(142)

Volumul producției a crescut cu 24 % din 2014 până în 2016, apoi a scăzut cu 7 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, creșterea a fost de 15 % pe parcursul perioadei examinate.

(143)

Capacitatea de producție a crescut cu 14 % din 2014 până în 2016, apoi a scăzut cu 8 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, capacitatea a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

(144)

Din moment ce volumul producției a crescut mai mult decât capacitatea, rata de utilizare a capacității a crescut cu 7 puncte procentuale în perioada examinată.

(145)

Volumul de vânzări al industriei din Uniune și cota de piață au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață a producătorilor din Uniune

(146)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 26 % din 2014 până în 2016, apoi au scăzut cu 5 % între 2016 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, o creștere de 20 % în cursul perioadei examinate, cu o rată mai accentuată decât creșterea consumului în cursul aceleiași perioade (+ 15 %). Cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 2,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a crescut cu 7,4 puncte procentuale în 2015, apoi a scăzut treptat până la 71,10 % în perioada anchetei de reexaminare.

(147)

În cursul perioadei examinate, vânzările captive ale producătorilor din Uniune au reprezentat între 5 % și 7,5 % din cota de piață. În ceea ce privește nivelurile prețurilor, s-a constatat că prețurile la vânzările către părți afiliate și cele către părți neafiliate se situează în același interval. Din aceste motive, s-a concluzionat că nu este necesară o analiză distinctă a impactului vânzărilor captive.

(148)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 15 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a crescut cu 20 %, ceea ce s-a materializat într-o creștere a cotei de piață de 2,7 puncte procentuale.

(149)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(150)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate.

(151)

Datorită creșterii producției (cu 15 %) și scăderii ocupării forței de muncă, productivitatea a crescut cu 24 % în aceeași perioadă.

(152)

Marjele de subvenție stabilite cu privire la importurile de PET în Uniune din India în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost mai mari decât nivelul de minimis. În același timp, nivelul importurilor din India a crescut de aproape cinci ori în cursul perioadei examinate, atingând 4,2 % din consumul Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, impactul avut de amploarea marjei de subvenție reale din India asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(153)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

(154)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 19 % din 2014 până în 2016, apoi a crescut cu 14 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, ajungând la 963 EUR/tonă. Începând din 2017, creșterea prețurilor a fost influențată de o cerere mai mare de PET, provocată de închiderea unor linii de producție din întreaga lume, precum și de faptul că PET a devenit o alternativă și un material de ambalare preferat.

(155)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mare, cu 23 % din 2014 până în 2016, și apoi a crescut cu 12 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețului materiilor prime (22).

(156)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(157)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 3 % în perioada examinată.

(158)

Nivelul stocurilor a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri finale

(159)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 24 % în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 3 % din producția acestora.

(160)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 12

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(161)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea industriei din Uniune a fost negativă de la începutul perioadei examinate până în anul 2016, după care a crescut și a atins 3,7 % în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, ea a rămas cu mult sub profitul-țintă de 7 % stabilit în cursul anchetei de reexaminare inițiale (23).

(162)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut de la începutul perioadei examinate până în anul 2016 și a început să crească începând din 2017. Creșterea înregistrată a fost de 12 % pe parcursul perioadei examinate. Creșterea a fost afectată în principal de profitul generat.

(163)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual al investițiilor în produsul care face obiectul reexaminării, realizat de industria din Uniune, a început să crească abia în anul 2017, după ce nivelurile de rentabilitate au devenit pozitive. Investițiile au ajuns la 21 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce a reprezentat 9 % din totalul activelor nete aferente produsului în cauză. Investiții legate de întreținere, creșterea capacității și a eficacității instalațiilor de producție.

(164)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar s-a îmbunătățit abia începând din anul 2017 și a ajuns la 12,0 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(165)

Ancheta a arătat că situația industriei la nivel macro s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate, iar această evoluție pozitivă se explică în principal prin creșterea consumului (+ 15 % în cursul perioadei examinate), de pe urma căreia industria din Uniune a beneficiat printr-o creștere a volumului de vânzări, a volumului producției și a cotei de piață.

(166)

Ancheta a arătat, de asemenea, că situația industriei la nivel micro s-a îmbunătățit abia în cursul ultimelor cincisprezece luni din perioada examinată, și anume din 2017 până la sfârșitul lunii martie 2018. Această evoluție pozitivă se explică, în principal, printr-o cerere mai puternică pe piața Uniunii și printr-o diferență mai mare între prețul PET și prețurile materiilor prime.

(167)

Ținând seama de evoluțiile de mai sus, se poate concluziona că industria din Uniune s-a redresat doar recent și numai într-o măsură limitată. Deși nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ea se află încă într-o situație fragilă.

(168)

Unele părți interesate au susținut că măsurile vechi de douăzeci de ani nu ar mai trebui menținute deoarece ele erau destinate să protejeze o industrie care a avut o compoziție diferită de cea din ancheta inițială. În plus, în urma comunicării informațiilor, o parte interesată a subliniat faptul că prelungirea măsurilor a condus la o protecție nejustificată a noilor intrați pe piață (în special a celor cu origine din afara UE) și a denaturat concurența loială.

(169)

În această privință, se remarcă faptul că măsurile compensatorii au ca scop să protejeze întreaga industrie a Uniunii de importurile subvenționate originare din India în Uniune, indiferent de originea operatorilor de pe piață din Uniune. În această privință, compoziția industriei din Uniune nu este determinantă. Scopul este de a proteja această industrie internă împotriva subvenționării neloiale. În plus, elementele pentru determinarea prejudiciului, menționate în considerentele 138 - 140, derivă din articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, sunt valabile pentru întreaga industrie din Uniune și sunt identice pentru orice anchetă antisubvenție. Întrucât s-a constatat, de asemenea, existența acestor elemente în cursul perioadei de reexaminare, afirmația acestor părți a trebuit să fie respinsă.

(170)

Comisia a concluzionat în considerentul 167 că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dar rămâne fragilă, fapt dovedit de rentabilitatea care a rămas cu mult sub profitul-țintă stabilit în cursul anchetei inițiale. Comisia a reamintit că PET este considerat drept un produs de bază și că piața este foarte sensibilă la prețuri. Din acest motiv, industria din Uniune nu poate să își majoreze prețurile fără a risca pierderea volumului de vânzări necesar pentru a menține costurile fixe pe tonă la un nivel scăzut și mai competitiv.

(171)

În urma comunicării informațiilor, mai multe părți interesate au indicat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în urma importurilor subvenționate din India în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(172)

În această privință, trebuie remarcat faptul că această afirmație nu diferă de concluzia Comisiei prezentată în considerentul 170, și anume că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în urma importurilor subvenționate originare din India în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că industria din Uniune se află încă într-o situație fragilă.

(173)

O altă parte interesată a susținut că industria din Uniune nu poate fi considerată a fi într-o situație fragilă din cauza lipsei de indicatori care să susțină concluzia că industria se află într-o situație fragilă și are nevoie de protecție față de importurile marginale din India, pentru a evita un prejudiciu important.

(174)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 150, ocuparea forței de muncă a evoluat negativ în perioada examinată (– 7 %), iar situația industriei din Uniune la nivel micro s-a îmbunătățit abia în cursul ultimelor cincisprezece luni din perioada examinată, și anume din 2017 până la sfârșitul lunii martie 2018. În paralel, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 161, rentabilitatea a rămas cu mult sub profitul-țintă pe întreg parcursul perioadei examinate. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 146, deși cota de piață a industriei din Uniune a crescut în 2015 până la 74,8 %, ea a scăzut constant până la 71,1 % în perioada anchetei de reexaminare, în timp ce cota de piață a importurilor din India a fost în creștere. Pe această bază, nu a putut fi ignorată situația fragilă a industriei din Uniune. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(175)

În această privință, Comisia a examinat, de asemenea, probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile subvenționate din India, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(176)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor, au fost analizate următoarele elemente: (a) atractivitatea pieței Uniunii, (b) capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, (c) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din India în absența măsurilor compensatorii și (d) existența unor măsuri comerciale restrictive în alte țări terțe la exporturile de PET din India.

(177)

Piața Uniunii este atractivă din punctul de vedere al dimensiunii sale și al prețurilor. Conform informațiilor disponibile, piața Uniunii este a treia cea mai mare piață pentru PET din lume. Piața Uniunii este, de asemenea, prima destinație pentru exportul de PET originar din India. Atractivitatea pieței Uniunii este, de asemenea, confirmată de creșterea importurilor de PET din India, care, în pofida măsurilor compensatorii în vigoare, au crescut de mai mult de patru ori după ce taxele antidumping pentru India nu au fost reînnoite în 2013 (24). Având în vedere faptul că PET este un produs de bază vândut pe o piață foarte competitivă, ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că prețurile de import ale PET din India către Uniune tind să fie ușor mai ridicate decât prețurile practicate față de alte țări terțe, rămânând însă inferioare prețurilor de vânzare ale industriei din UE (25). Acest lucru indică atractivitatea pieței Uniunii pentru exportatorii indieni ai produsului care face obiectul reexaminării.

(178)

Un producător-exportator indian a susținut că, la nivel mondial, cererea este în creștere și că piața UE nu este cea mai mare piață din punct de vedere al cererii. Acesta a susținut, de asemenea, că viza alte piețe care oferă o traiectorie de creștere mai mare pentru ambalajele din PET și un randament mai bun. Deși afirmația conform căreia piața UE se situează doar pe locul trei nu este contestată, analiza probabilității reapariției prejudiciului nu se limitează la situația specifică a unui producător-exportator individual și se referă la toți producătorii-exportatori indieni. Pe această bază, s-a concluzionat că piața Uniunii era încă foarte atractivă din punctul de vedere al dimensiunii și al prețurilor. Prin urmare, această afirmație a trebuit să fie respinsă.

(179)

Ancheta a stabilit că India a înregistrat o creștere substanțială a capacității sale de producție în cursul perioadei examinate, ajungând la aproximativ 1 860 mii de tone la sfârșitul anului 2017, în timp ce cererea de PET din India a atins doar aproximativ 937 mii de tone în același an (26). Capacitatea industriei din India se estimează că va crește și mai mult, menținând în viitorul apropiat o diferență de aproximativ 800 - 900 mii de tone între consumul intern și capacitatea de producție disponibilă pentru exporturi. O astfel de capacitate excedentară disponibilă pentru exporturi trebuie considerată semnificativă, întrucât ea reprezintă aproximativ 25 % din consumul actual al Uniunii din perioada anchetei de reexaminare.

(180)

Astfel cum s-a afirmat în considerentul 130, prețurile importurilor din India, în absența taxelor compensatorii, ar subcota prețurile de vânzare ale Uniunii într-o proporție cuprinsă între 1,7 % și 7,1 %. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din India în cazul în care măsurile ar fi abrogate. De asemenea, cu toate că importurile din India în Uniune au fost relativ scăzute, rata lor de pătrundere pe piață a fost destul de ridicată în cursul perioadei examinate, întrucât importurile respective au crescut de aproape cinci ori, astfel cum se menționează în considerentul 124.

(181)

În acest context, este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu volume importante de importuri din India la prețuri subvenționate, sub prețurile medii practicate de industria din Uniune, subminând situația economică a acesteia. Prin urmare, este probabil ca prejudiciul material să reapară dacă măsurile împotriva Indiei ar fi retrase.

(182)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că ipoteza conform căreia prețurile de import din India ar scădea în mod automat proporțional cu valoarea taxei compensatorii actuale, în cazul în care măsurile împotriva Indiei ar fi eliminate, este o simplificare inadecvată a dinamicii complexe a pieței. În primul rând, Comisia observă că această parte nu și-a elaborat afirmația pentru a explica dinamica pieței și cum ar putea aceasta, de fapt, să aibă un impact asupra prețurilor de import și nici nu a sugerat un preț de import adecvat pentru calcularea subcotării. Comisia observă, de asemenea, că este o practică standard să se ia în considerare prețul de import al produsului care face obiectul reexaminării în UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare pentru a stabili nivelul probabil al prețurilor produsului care face obiectul reexaminării în cazul în care măsurile sunt abrogate. În plus, PET fiind un produs de bază și ținând seama de cota importurilor și de numărul de operatori de pe piață, se consideră că piața de PET din UE este competitivă și că aceste niveluri ale prețurilor sunt susceptibile de a fi aplicabile. Prin urmare, afirmația părții a fost respinsă.

(183)

Existența măsurilor de protecție comercială în țări terțe este, de asemenea, o indicație a probabilității ca practicile de stabilire a prețurilor ale exportatorilor din India să urmeze aceeași evoluție pe piața Uniunii.

(184)

De exemplu, în prezent sunt în vigoare măsuri de protecție comercială împotriva importurilor din India în Argentina, Brazilia și Statele Unite (27). Limitările de pe aceste piețe de export pentru India constituie un alt indiciu că piața Uniunii ar putea fi vizată dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(185)

Unele părți interesate au susținut că Tribunalul Canadian pentru Comerț Internațional a abrogat recent măsuri de protecție comercială cu privire la PET din China, India, Oman și Pakistan, constatând că „dumpingul și subvenționarea produselor menționate mai sus, originare sau exportate din China și India […], nu au cauzat un prejudiciu și nu amenință să cauzeze prejudicii industriei naționale.” (28).

(186)

Comisia a luat notă de faptul că respectiva constatare a Tribunalului Canadian pentru Comerț Internațional s-a limitat la faptele și circumstanțele anchetei desfășurate de autoritățile canadiene. Constatările anchetelor antidumping/antisubvenții referitoare la o altă piață, la un moment diferit în timp, efectuate de o autoritate diferită sunt specifice pieței individuale și industriei în cauză. Aceste constatări nu se referă la piața Uniunii și nici la prezenta anchetă de reexaminare. Din aceste motive, argumentul înaintat de părți este respins.

(187)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că abordarea Comisiei cu privire la anchetele privind țările terțe nu a fost coerentă, întrucât aceasta a tratat constatarea negativă a Tribunalului Canadian pentru Comerț Internațional într-un mod diferit față de măsurile existente în Argentina, Brazilia și Statele Unite menționate în considerentul 184.

(188)

Ar trebui remarcat faptul că existența de măsuri comerciale restrictive în alte țări terțe cu privire la exporturile de PET din India nu poate fi contestată și că acestea limitează exporturile de PET din India către aceste țări. În ceea ce privește afirmațiile referitoare la constatările Tribunalului Canadian pentru Comerț Internațional, ar trebui remarcat faptul că jurisdicția Tribunalului Canadian pentru Comerț Internațional în ceea ce privește anchetele de apărare comercială se referă la determinarea prejudiciului pentru piața internă, în timp ce Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei este competentă în ceea ce privește constatările privind existența dumpingului și a subvenționării în Canada. În cadrul acestei proceduri, Agenția pentru Servicii Frontaliere a Canadei a concluzionat că importurile indiene în Canada au fost într-adevăr efectuate la prețuri subvenționate și care fac obiectul unui dumping și că au subcotat prețurile interne din Canada. Cu toate acestea, Tribunalul Canadian pentru Comerț Internațional nu a considerat că aceste prețuri ar fi prejudiciabile pentru industria națională canadiană. Prin urmare, concluziile Tribunalului Canadian pentru Comerț Internațional sunt legate de situația pieței canadiene și a industriei de pe piața canadiană pentru acea perioadă specifică și, prin urmare, nu sunt relevante pentru situația de pe piața Uniunii în cursul PAR a anchetei actuale. În același timp, concluzia Agenției pentru Servicii Frontaliere a Canadei, potrivit căreia exportatorii indieni continuau să exporte la prețuri de dumping și la prețuri subvenționate ar putea reprezenta un element relevant pentru evaluarea comportamentului neloial în materie de prețuri al exportatorilor indieni, împreună cu toate celelalte elemente luate în considerare în cadrul anchetei privind comportamentul lor probabil în materie de prețuri în absența măsurilor. Prin urmare, afirmația părții a fost respinsă.

(189)

Ancheta a arătat că importurile din India au continuat să fie subvenționate și că nu există indicații că subvenționarea urmează să fie redusă sau întreruptă.

(190)

Este de așteptat în mod rezonabil ca, drept consecință a atractivității pieței Uniunii, astfel cum se descrie în considerentul 177, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a capacității neutilizate din India să fie, după toate probabilitățile, (re)direcționată către piața Uniunii.

(191)

În considerentul 181 s-a concluzionat că este probabil că producătorii-exportatori indieni vor exporta în Uniune cantități semnificative de produse care fac obiectul reexaminării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și că aceste exporturi vor fi efectuate la prețuri subvenționate.

(192)

În ceea ce privește volumul, este foarte probabil că producătorii-exportatori indieni vor câștiga o cotă de piață suplimentară în detrimentul industriei din Uniune, care s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului vânzărilor sale și cu o creștere a costurilor fixe pe unitate. Într-adevăr, industria PET este o industrie cu utilizare intensivă a capitalului, care trebuie să mențină un anumit volum de producție pentru a menține costurile fixe la un nivel rezonabil. Creșterea costurilor fixe în urma unei scăderi a producției și a vânzărilor va avea un efect negativ asupra rentabilității. În consecință, rentabilitatea industriei din Uniune (care s-a redresat abia în 2017 și care era încă mult sub nivelul-țintă în 2017 și perioada anchetei de reexaminare) și situația sa economică generală ar fi afectată în mod negativ, iar prejudiciul important ar reapărea. În paralel, industria din Uniune ar fi împiedicată să facă investițiile necesare în PET reciclat cerute de Strategia europeană privind materialele plastice (29).

(193)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile din India, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(194)

Producătorii-exportatori cooperanți din India au susținut că reapariția prejudiciului în acest caz este puțin probabilă în cazul în care măsurile ar expira, având în vedere structura (concentrarea și integrarea verticală) industriei din Uniune și, în special, poziția dominantă a unor grupuri de producători de pe piața din Uniune care controlează mai mulți producători. În acest sens, Comisia a observat, în primul rând, că piața Uniunii este o piață deschisă, cu mai mulți producători care își desfășoară activitatea în afara grupurilor. De asemenea, aceasta este o piață competitivă, importurile reprezentând peste 20 % din cota de piață, iar concurența din partea noilor participanți pe piață, cum ar fi China și Turcia, este în creștere - cota de piață dobândită de acești participanți fiind de peste 6 % în cursul perioadei examinate. În al doilea rând, concentrarea este caracteristică acestui tip de activitate, axată pe un produs de bază a cărui competitivitate depinde de economiile de scară. În al treilea rând, nu s-a constatat existența pe piața Uniunii a unei entități care să exercite o influență dominantă asupra prețurilor. Pe baza celor menționate anterior, afirmația a fost respinsă.

(195)

Unele părți interesate au susținut că nu există elemente care să sprijine concluzia conform căreia capacitatea de export a Indiei ar putea viza piața Uniunii la prețuri mici, având în vedere că cererea internă din India este în creștere și se estimează că ea va continua să crească. În plus, creșterea mondială a cererii de PET, în special în regiunea Asia-Pacific, limitează riscul reapariției prejudiciului.

(196)

Potrivit constatărilor prezentei anchete, creșterea preconizată a capacității în India indică o supracapacitate de producție în creștere în raport cu cererea internă. În plus, pe baza constatărilor descrise în considerentele 177, 183 și 184, piața Uniunii rămâne atractivă din punct de vedere al dimensiunii sale și al prețurilor. Prin urmare, este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor compensatorii, importurile subvenționate din India să vizeze piața Uniunii în volume substanțiale și sub prețul mediu practicat de industria din Uniune. Din aceste motive, argumentele părților au trebuit să fie respinse.

(197)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că importurile din India nu au cauzat un prejudiciu și nu sunt susceptibile de a cauza un prejudiciu industriei din Uniune în cazul în care măsurile ar fi abrogate pe motiv că importurile de PET din India pe piața UE au fost și vor continua să fie marginale. De asemenea, aceasta a susținut că importurile de PET din India au crescut într-un ritm mult mai lent decât consumul din Uniune în cursul perioadei examinate și că ele au scăzut în 2018. În plus, partea interesată respectivă a afirmat că prețul de import din India a fost relativ ridicat și că acesta a fost mai ridicat decât prețul de import din China.

(198)

În ceea ce privește volumul și prețurile importurilor de PET din India, astfel cum se menționează în considerentul 124, volumele importurilor din India au crescut de aproape cinci ori în cursul perioadei examinate, au câștigat o cotă de piață semnificativă și au ajuns la 156 675 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Aceste volume au fost cele mai mari volume înregistrate de la instituirea măsurilor inițiale. În consecință, ele au crescut într-un ritm mult mai rapid decât consumul din Uniune. În plus, întrucât perioada examinată acoperea doar un trimestru din 2018 și în lipsa datelor privind consumul pentru 2018, nu s-a putut trage nicio concluzie din volumul importurilor după perioada examinată. Ancheta a arătat, de asemenea, că importurile din India au continuat să fie subvenționate în cursul perioadei anchetei de reexaminare și că prețurile importurilor din India, atunci când se scade taxa compensatorie în vigoare, ar subcota prețurile industriei din Uniune cu 3 % în medie (a se vedea considerentul 130). Pe această bază, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(199)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente împotriva Indiei ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale furnizorilor de materii prime din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(200)

Se reamintește că, în cadrul anchetelor inițiale, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este împotriva interesului Uniunii.

(201)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 31 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(202)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a subvenționării și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(203)

Continuarea măsurilor compensatorii privind importurile din India ar ajuta industria din Uniune să continue investițiile în curs, în special cele legate de strategia europeană pentru materiale plastice și, îndeosebi, pentru PET reciclat. Continuarea măsurilor ar consolida, de asemenea, situația economică recent îmbunătățită a industriei din Uniune, întrucât ea ar contribui la evitarea expunerii industriei din Uniune la volumele substanțiale de importuri subvenționate din India care subcotează prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(204)

Astfel, se concluzionează că menținerea măsurilor compensatorii împotriva Indiei ar fi în interesul industriei din Uniune.

(205)

Principala materie primă pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării este acidul tereftalic purificat - PTA. Un furnizor de materie primă a cooperat la anchetă prin transmiterea răspunsurilor la chestionar. Furnizorul respectiv și-a exprimat sprijinul pentru continuarea măsurilor.

(206)

Având în vedere că PTA nu are altă utilizare în Uniune decât producția de PET, este rezonabil să se presupună că producătorii de PTA sunt în mare măsură dependenți de industria PET.

(207)

Niciunul dintre importatorii, comercianții sau/și utilizatorii neafiliați nu a răspuns la chestionar în cadrul prezentei reexaminări. Șaptesprezece importatori/utilizatori neafiliați și o asociație de utilizatori și-au exprimat opoziția față de continuarea măsurilor, pe motiv că acestea ar limita aprovizionarea cu PET la prețurile normale ale pieței și ar afecta competitivitatea industriei în aval, care angajează mult mai multe persoane decât industria producătoare de PET din Uniune. Aceștia au susținut că producția de PET din UE nu a fost suficientă și că importurile de PET din alte țări terțe au fost limitate, și anume, importurile din Coreea și din Indonezia care sunt parțial deviate către Japonia, în urma instituirii măsurilor antidumping privind PET din China în decembrie 2017.

(208)

În urma comunicării informațiilor, mai multe părți interesate și-au reiterat afirmația că utilizatorii din aval aveau nevoie de flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale din surse diferite, că producția de PET în UE nu a fost suficientă și, după cum s-a concluzionat inclusiv în considerentul 132, că volumul importurilor în Uniune din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 8 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Aceste părți au adăugat că recentele creșteri ale importurilor de PET din India au fost determinate de o redistribuire a fluxurilor comerciale de PET la nivel mondial, de exemplu, cu materiale coreene vândute mai profitabil în Japonia.

(209)

În această privință, trebuie remarcat faptul că industria din Uniune a funcționat la 88 % din capacitatea sa de producție în perioada anchetei de reexaminare și că și-a crescut capacitatea de producție în cursul perioadei examinate. Pe această bază, industria din Uniune dispune de o capacitate de rezervă suficientă pentru a acoperi mai mult de 85 % din consumul intern total actual de PET al UE. De asemenea, importurile din India au continuat în cursul perioadei examinate și au urmat o tendință crescătoare (a se vedea considerentul 124). Importurile din alte țări care nu au făcut obiectul măsurilor au fost, de asemenea, disponibile și au avut o cotă de piață semnificativă, de 18,9 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 132). În plus, industria de reciclare a PET, consolidată prin Strategia europeană privind materialele plastice, va constitui o sursă suplimentară de PET pentru a acoperi cererea de PET din Uniune. În sfârșit, chiar dacă exporturile de PET din Coreea și din Indonezia către Japonia au crescut, într-adevăr, după 2017, exporturile coreene și indoneziene către UE au continuat să reprezinte mai mult de 50 % și, respectiv, 20 % din totalul exporturilor de PET din aceste țări în 2018 și nu a existat niciun indiciu că orice scădere nu a putut fi compensată de importurile din alte țări terțe (30) sau chiar din India, deoarece, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 124, volumul importurilor din India a crescut de aproape cinci ori în cursul perioadei examinate, ceea ce a reprezentat o creștere cu 3,3 puncte procentuale a cotei sale de piață în Uniune în cursul aceleiași perioade. Ancheta a constatat, de asemenea, că producția și volumul exporturilor din Coreea ar trebui să rămână stabile (aproximativ 1 100 de mii de tone și, respectiv, 800 de mii de tone); volumul producției din Indonezia ar trebui, de asemenea, să rămână stabil (aproximativ 400 de mii de tone), în timp ce volumul exporturilor din Indonezia ar putea scădea, dar numai ca urmare a creșterii cererii la nivel local (31).

(210)

Prin urmare, chiar și în cazul rămânerii în vigoare a măsurilor privind India, aprovizionarea Uniunii cu PET nu este limitată și există prețuri de piață competitive.

(211)

În plus, mai multe părți interesate au susținut că industria în aval a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește repercutarea creșterii prețurilor materiilor prime și, astfel cum au reiterat acestea, interesele industriei în aval au depășit interesul producătorilor de PET din Uniune în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și importanța economică. Astfel cum s-a menționat în considerentul 206, importatorii neafiliați, comercianții sau/și utilizatorii nu au răspuns la chestionarul din prezenta reexaminare pentru a-și susține afirmația privind efectul semnificativ asupra costurilor lor. Prin urmare, având în vedere absența de dovezi privind afirmațiile făcute, acestea au trebuit să fie respinse.

(212)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în anchetele anterioare, se preconizează că menținerea în continuare a măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și că, prin urmare, nu există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se prelungească măsurile existente privind India.

(213)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva prelungirii actualelor măsuri compensatorii aplicabile importurilor din India.

(214)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se mențină în vigoare măsurile compensatorii privind India. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Informațiile transmise în scris și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(215)

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile compensatorii aplicabile importurilor de PET originar din India, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 461/2013 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1468 al Comisiei.

(216)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii pentru fiecare societate specificate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului care face obiectul reexaminării fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(217)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (32) și trebuie să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzările interne și de vânzările la export, care rezultă, de exemplu, în urma respectivei schimbări a denumirii entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare. Dacă este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(218)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2018/1046 (33), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(219)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (34).