5.6.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 139/14

(1)

În urma unei anchete antisubvenții (denumită în continuare „ancheta inițială”), Comisia a instituit, prin Regulamentul (UE) 2015/309 (2), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumiți păstrăvi-curcubeu originari din Turcia (denumite în continuare „măsurile în vigoare”).

(2)

La 13 martie 2017, Uniunea Exportatorilor Egeeni (denumită în continuare „solicitantul”) a depus o cerere de reexaminare intermediară parțială a măsurilor compensatorii.

(3)

Cererea a furnizat elemente de probă conform cărora o modificare în punerea în aplicare a subvențiilor directe pentru producție introduse în 2016 a condus la o scădere semnificativă a nivelului subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi din Turcia și, prin urmare, măsurile nu mai sunt necesare pentru a compensa subvenționarea. De asemenea, solicitantul a afirmat că modificarea are un caracter durabil. Prin urmare, potrivit solicitantului, măsurile în vigoare au trebuit să fie revizuite.

(4)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, la 20 iulie 2017 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (3), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază.

(5)

Perioada anchetei de reexaminare a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2016 și 30 iunie 2017. Pentru a evalua dacă, după perioada de anchetă inițială, a existat o scădere a subvențiilor pentru producătorii de păstrăv și dacă schimbarea a fost de natură durabilă, Comisia a analizat și evoluția cuantumurilor generale ale subvențiilor acordate de Turcia producătorilor de păstrăvi după perioada de anchetă inițială (între 1 ianuarie și 31 decembrie 2013).

(6)

Comisia a informat oficial solicitantul, producătorii-exportatori cunoscuți din Turcia, producătorii din Uniune, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați, asociațiile reprezentând producătorii din Uniune și autoritățile turce cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale.

(7)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere.

(8)

Două părți interesate au depus o cerere, pentru a susține necesitatea de a menține măsurile în vigoare. Una dintre părți, Asociația daneză de acvacultură (reprezentând reclamantul în cadrul anchetei inițiale) era de părere că condițiile prevăzute la articolul 19 din regulamentul de bază nu au fost îndeplinite. Ea a susținut că informațiile conținute în cerere erau incomplete și au oferit o imagine falsă a subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi din Turcia și că modificările introduse de către Turcia nu au putut fi considerate ca având „un caracter durabil”. A doua parte, o asociație de acvacultură spaniolă, a afirmat, de asemenea, că măsurile compensatorii au trebuit să fie menținute, și a susținut că prețurile importurilor din Turcia sunt mai mici decât prețurile producătorilor de păstrăv din Uniune.

(9)

Ținând cont de numărul mare de producători-exportatori Comisia a declarat în avizul de deschidere că ar putea recurge la eșantionarea producătorilor-exportatori, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din Turcia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Turcia pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă. În total, informațiile specificate în avizul de deschidere au fost trimise unui număr de peste șaptezeci de întreprinderi din Turcia.

(11)

Douăzeci și șapte de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de cinci producători-exportatori/grupuri de producători, care includea trei producători-exportatori/grupuri de producători cu cel mai mare volum de exporturi către Uniune și doi producători-exportatori/grupuri de producători de dimensiuni mai mici. Comisia a considerat că eșantionul propus era reprezentativ.

(12)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații pe marginea eșantionului provizoriu. Două grupuri de producători-exportatori, KLC Group și Sagun Group, au solicitat să fie incluse în eșantion. Având în vedere numărul mare al exporturilor sale, Comisia a decis să adauge KLC Group la eșantion în scopul de a examina în mod corespunzător efectele schemei modificate asupra sectorului. Cu toate acestea, având în vedere timpul limitat disponibil pentru desfășurarea anchetei, Comisia a decis să respingă cererea de includere în eșantion a grupului Sagun (4).

(13)

Prin urmare, eșantionul final a fost format din următorii producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori și societățile lor afiliate:

(14)

Eșantionul final a reprezentat aproximativ 71 % din volumul importurilor de produs în cauză exportat către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Comisia a considerat că este reprezentativ și îi permite să analizeze în mod adecvat efectele schimbărilor introduse de Turcia asupra tuturor societăților din acest sector.

(15)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a evalua impactul modificării în punerea în aplicare asupra schemei de subvenționare directă introduse de către Turcia.

(16)

Comisia a trimis chestionare celor șase producători-exportatori/grupuri de producători și Turciei. S-au primit răspunsuri complete la chestionar de la toate aceste părți.

(17)

Comisia a efectuat vizite de verificare la sediul unuia dintre grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion, și anume grupul Alima. Comisia a efectuat vizite de verificare și la sediul autorităților turce. Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în secțiunea 4.3.4, Comisia a decis să nu viziteze celelalte societăți incluse în eșantion.

(18)

La 21 februarie 2018, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale ale anchetei și le-a invitat să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la 18 martie 2018.

(19)

Turcia, reclamantul, cei patru producători-exportatori incluși în eșantion și Asociația daneză de acvacultură au transmis observații în urma comunicării. O audiere între Comisie, Turcia și reclamant a avut loc la 23 martie 2018. O audiere între Comisie și Asociația daneză de acvacultură a avut loc la 16 aprilie 2018.

(20)

Produsul în cauză este păstrăvul-curcubeu (Oncorhynchus mykiss):

originar din Turcia și care se încadrează în prezent la codurile NC ex 0301 91 90, ex 0302 11 80, ex 0303 14 90, ex 0304 42 90, ex 0304 82 90 și ex 0305 43 00 (codurile TARIC 0301919011, 0302118011, 0303149011, 0304429010, 0304829010 și 0305430011) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(21)

Comisia a concluzionat în ancheta inițială că produsele fabricate în Uniune și produsele fabricate în Turcia sunt produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(22)

În cadrul anchetei inițiale, Comisia a examinat o serie de măsuri de care producătorii-exportatori turci de păstrăvi au beneficiat sau ar fi beneficiat în timpul perioadei de anchetă inițiale (anul 2013) [a se vedea considerentul 37 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1195/2014 al Comisiei (5) de instituire a unor taxe compensatorii provizorii].

(23)

Principalele subvenții de care au beneficiat producătorii de păstrăvi din Turcia în timpul perioadei de anchetă inițiale au fost subvenții directe acordate tuturor producătorilor de păstrăvi per kg și s-au situat între 7 % și 9,6 %. În plus, două dintre societățile incluse în eșantion în ancheta inițială au beneficiat de împrumuturi subvenționate. Cuantumul subvenției prin împrumuturi subvenționate constatat de Comisie a fost de 0,1 % pentru una dintre societăți (Kilic) și de 0,3 % pentru a doua societate (Özpekler).

(24)

Comisia a constatat că beneficiile aduse de toate celelalte măsuri de subvenționare anchetate în perioada anchetei inițiale nu au existat sau au fost neglijabile. Prin urmare, măsurile impuse producătorilor de păstrăvi compensau, în principal, subvențiile directe.

(25)

În perioada anchetei inițiale (anul 2013), subvențiile directe au fost acordate producătorilor de păstrăvi în temeiul Decretului-lege nr. 2013/4463 din 7 martie 2013 privind subvențiile agricole în 2013 (denumit în continuare „Decretul din 2013”). Acest decret viza păstrăvii produși în 2013.

(26)

În temeiul decretului din 2013, au fost acordate subvenții tuturor producătorilor de păstrăvi care dețin o autorizație de producție valabilă referitoare la o unitate de piscicultură. O licență de producție se poate referi la o producție realizată în mare, într-un rezervor de acumulare, sau la o producție situată pe uscat. Un producător de păstrăvi ar putea avea mai multe licențe de producție (unități de piscicultură) situate în același rezervor de acumulare sau în aceeași zonă în mare. În temeiul decretului din 2013, producția pentru fiecare dintre aceste licențe a fost eligibilă pentru subvenții până la următoarele limite: pentru fiecare licență de producție, producătorii de păstrăvi au primit 0,65 lire turcești („TL”) pe kilogram de păstrăv de producție, până la 250 de tone pe an; pentru producția de la 251 la 500 de tone, producătorii de păstrăvi au primit jumătate din valoare (0,325 TL/kg), iar pentru producțiile de peste 500 de tone nu a fost acordată nicio subvenție.

(27)

Subvențiile pentru producția de păstrăv sunt reglementate printr-un decret adoptat de guvernul turc pe o bază anuală. Decretul prevede condițiile de bază și cuantumul subvențiilor pentru producția de acvacultură în Turcia. Procedurile și principiile referitoare la punerea în aplicare a decretului sunt apoi determinate prin comunicatele emise de Ministerul Alimentației, Agriculturii și Zootehniei din Turcia în fiecare an.

(28)

Începând cu perioada anchetei de reexaminare vizată în a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, Comisia a analizat în primul rând cuantumul și condițiile de acordare a subvențiilor acordate sau care urmează să fie acordate producătorilor de păstrăvi în 2016 și 2017 (a se vedea capitolul 4.2).

(29)

În al doilea rând, Comisia a analizat evoluția generală a cuantumului subvențiilor acordate de Turcia până la data anchetei inițiale (a se vedea capitolul 4.3). În al treilea rând, Comisia a evaluat dacă există o modificare substanțială a nivelului de subvenționare și dacă modificarea ar putea fi considerată ca fiind de natură durabilă (a se vedea capitolul 4.4).

(30)

În 2016, subvențiile au fost acordate producătorilor de păstrăvi în temeiul Decretului-lege nr. 2016/8791 (6) privind sprijinul agricol care urmează să fie acordat în 2016 (denumit în continuare „Decretul din 2016”). În plus, Comunicarea nr. 2016/33 (7) privind sprijinirea acvaculturii a detaliat condițiile de acordare a subvențiilor.

(31)

În timp ce cuantumul subvenției în TL/kg a rămas la nivelul din 2013, un nou articol 4.16 a exclus de la subvenții fermele cu licențele care au fost „situate în aceeași zonă potențială stabilită de Minister, în același rezervor de acumulare sau rezervorul regional de acumulare situat în aceeași zonă”.

(32)

În temeiul respectivului articol și spre deosebire de situația înregistrată în cursul perioadei de anchetă inițiale, în cazul în care un producător de păstrăvi a avut mai mult de o licență de producție (sau „unitate de piscicultură”) în același zonă potențială în largul mării, astfel cum este definită de către minister, în același rezervor (de acumulare), sau în aceleași rezervoare situate în aceleași regiuni, care aparțineau aceleiași persoane sau aceleiași întreprinderi/societăți, aceste licențe sau unități piscicole au fost considerate ca reprezentând o singură licență sau unitate aparținând respectivei societăți, iar subvenția directă trebuia plătită conform respectivei interpretări. Solicitantul a susținut că, din cauza acestui articol, volumul de producție eligibil pentru subvenții a scăzut, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a subvențiilor primite de producătorii de păstrăvi. Cu toate acestea, Comisia a constatat că această condiție a avut două limitări.

(33)

În primul rând, ancheta a arătat că, în conformitate cu informațiile furnizate de către Turcia, limitarea prevăzută la articolul 4.16 din Decretul din 2016 se referea exclusiv la producția de păstrăvi în rezervoare de acumulare sau în mare, dar nu și la producția pe uscat, care reprezintă, potrivit informațiilor furnizate de Turcia, aproximativ 20 % din producția totală de păstrăvi (8). După comunicarea concluziilor, Turcia a confirmat, de asemenea, că 65 % din totalul instalațiilor de producție (ferme) sunt situate pe continent și doar 35 % din instalațiile de producție (ferme) se află în rezervoare de acumulare sau în mare.

(34)

În consecință, limitarea prevăzută la articolul 4.16 din Decretul din 2016 nu a avut niciun impact asupra unui procentaj de 20 % din producția de păstrăvi, nici asupra unui procentaj de 65 % din instalațiile de producție sau ferme. Acesta a fost, de exemplu, cazul pentru una dintre societățile incluse în eșantion, Mittos, care avea propria sa fermă de păstrăvi situată pe continent. De asemenea, un alt grup de societăți incluse în eșantion (grupul Özpekler), avea exploatații situate în diferite bazine de acumulare. În consecință, conform informațiilor furnizate de către aceste societăți/grupuri de societăți (și verificate la nivel guvernamental), acestea au fost eligibile pentru a beneficia de subvenții pentru același număr de licențe de producție (șase într-un caz și trei în celălalt caz) în 2015 (înainte de modificarea legislativă) și în 2016 (când noua legislație era în vigoare). Prin urmare, modificarea legislativă nu a avut un impact semnificativ asupra acestor societăți.

(35)

În al doilea rând, limitarea s-a aplicat pe entitate juridică, ceea ce însemna că, în cazul unui grup format din societăți afiliate, fiecare dintre societăți a putut solicita subvenții în limitele prevăzute de decret. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care un grup de societăți era compus din diferite entități juridice cu exploatațiile lor de producție (licențele) în aceeași zonă, fiecare societate a grupului ar putea beneficia de subvenții pe un temei separat, chiar dacă exploatațiile lor s-ar afla în aceeași zonă cu cealaltă societate afiliată. Turcia a confirmat faptul că acesta a fost cazul unuia dintre grupurile incluse în eșantion, Alima Group. Ambele societăți afiliate din cadrul acestui grup au fost eligibile să solicite subvenții, deși exploatațiile lor erau situate în aceeași zonă.

(36)

Datorită acestor trăsături, impactul global al limitării nu a redus în mod semnificativ numărul beneficiarilor. Potrivit informațiilor furnizate de către Turcia, numărul de licențe de producție eligibile pentru subvenții directe a scăzut de la 947 de licențe de producție în 2015 la 837 de licențe de producție în 2016 și 817 în 2017. Astfel cum s-a explicat în considerentul 34, în timp ce pentru anumite societăți, la nivel individual, s-a înregistrat o scădere a numărului de licențe eligibile între 2015 și 2016, pentru unele dintre acestea, ca de exemplu pentru Özpekler Group sau Mittos, numărul de licențe eligibile a rămas același, înainte și după modificare.

(37)

În plus față de modificările legislative introduse prin articolul 4.16 din decretul din 2016, prin același decret Turcia implementat, începând cu 1 ianuarie 2016, o nouă subvenție directă pentru producții în sistem închis (9). Articolul 4.16 din decret prevedea că obiectivul era „să beneficieze la maximum de resursele de apă disponibile în țară, pentru a asigura cultivarea produselor de acvacultură și a speciilor diferite în locurile în care apa este restricționată”.

(38)

Subvenția pentru producția în sistem închis ar putea fi acordată, de asemenea, pentru producătorii de alte specii de pești prevăzute în decret, precum dorada și bibanul de mare. Cuantumul subvenției a fost stabilit la 0,5 TL/kg de pește obținut în cadrul acestui sistem, indiferent de tipul de specie de pești produși.

(39)

În conformitate cu practica adoptării în fiecare an a unor noi decrete și comunicate privind subvențiile pentru producătorii de păstrăvi, decretul din 2016 a fost înlocuit în 2017 cu Decretul nr. 2017/10465 (10) privind sprijinul agricol care urmează să fie acordat în 2017 (denumit în continuare „decretul din 2017”). În plus, Comunicarea nr. 2017/38 (11) privind sprijinirea acvaculturii a detaliat condițiile de acordare a subvențiilor.

(40)

Decretul din 2017 a menținut dispozițiile articolului 4.16 privind numărul de licențe eligibile. În același timp, el a introdus o creștere a valorii subvențiilor directe pentru producția de păstrăvi. Noile cuantumuri ale subvențiilor au fost următoarele:

(41)

Decretul din 2017 a introdus, de asemenea, noi subvenții. Conform informațiilor furnizate de către Turcia, acele noi subvenții înlocuiau parțial și completau subvențiile directe care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta inițială și erau menite să sprijine consumul de pește în Turcia, îndeplinirea normelor de protecție a mediului, lupta împotriva bolilor și calitatea alimentelor, diversificarea și trasabilitatea. Noile subvenții au fost următoarele:

(42)

Scopul subvențiilor pentru producția de păstrăvi de peste 1 kg era promovarea diversificării. Cuantumul subvenției a fost stabilit la 0,25 TL/kg pentru producția de până la 250 de tone și la jumătate din valoare (0,125 TL/kg) pentru producția între 250 și 500 de tone. Limitarea criteriilor de eligibilitate prevăzute la articolul 4.16 și explicare în considerentele 32-35 se aplică, de asemenea, pentru acest tip de subvenție.

(43)

După comunicarea concluziilor, Turcia și solicitantul au susținut subvenția pentru păstrăvi de peste 1 kg se referă la produsul în cauză numai dacă greutatea este cuprinsă între 1 și 1,2 kg Turcia și solicitantul au susținut că păstrăvii cântărind peste 1,2 kg nu se mai încadrează în definiția produsului în cauză. Pe de altă parte, potrivit afirmațiilor Turciei, Ministerul Agriculturii va limita subvenția pentru păstrăvi cu o greutate de peste 1,25 kg în viitorul Comunicat care va defini condițiile pentru sistemele de subvenții pentru producția din 2018. Prin urmare, subvenția pentru păstrăvi peste 1 kg nu ar trebui să fie luată în considerare atunci când se evaluează evoluția cuantumurilor subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi atât în 2017, cât și în 2018.

(44)

Comisia a fost de acord ca păstrăvii vânduți sub formă de pește întreg cu o greutate de 1,2 kg sau mai mult, nu corespundeau produsului în cauză. Prin urmare, subvențiile acordate pentru producția de astfel de pește, care ar urma să servească exclusiv unei piețe diferite, nu fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul măsurilor actuale.

(45)

Cu toate acestea, producția de păstrăvi cu o greutate cuprinsă între 1 kg și 1,2 kg, a beneficiat de subvenții în 2017 și s-a încadrat în definiția produsului. În plus, articolul 4 litera (f) din Comunicatul nr. 2017/38 acordă subvenția unui agricultor atunci când peștele „este recoltat”. Chiar dacă Turcia intenționa să limiteze subvenția pentru păstrăvi peste 1,25 kg în 2018, nu există niciun criteriu juridic în decret, în afară de subvenția în cazul în care păstrăvul este vândut sub o altă formă. Conform informațiilor primite, este o practică comună în sector de a prelucra unii dintre păstrăvii de mari dimensiuni și să îi vândă ca produs în cauză, de exemplu sub formă de fileuri. Prin urmare, de cuantumul corespunzător din schema de subvenționare beneficiază produsul în cauză. În plus, în analiza sa, Comisia se poate baza numai pe dispoziții relevante din actele legislative și actele administrative pe deplin în vigoare în țara exportatoare. Întrucât Comunicatul de definire a condițiilor pentru 2018 nu este încă adoptat, condițiile planificate explicate de Turcia nu pot fi luate în considerare în această etapă. Prin urmare, Comisia a refuzat să excludă acest sistem din analiza sa globală și și-a rafinat și constatările sale cu privire la efectul economic al schemei (a se vedea considerentul 67).

(46)

Subvenții pentru etichetarea peștilor, pentru a promova trasabilitatea și calitatea peștelui. Cuantumul subvenției a fost stabilit la 0,02 TL/bucată pentru producția de până la 250 de tone și la jumătate din valoare (0,01 TL) pentru producția între 250 și 500 de tone. Limita s-a aplicat pe licență de producție. Limitarea criteriilor de eligibilitate prevăzute la articolul 4.16 și explicare în considerentele 32-35 se aplică, de asemenea, pentru acest tip de subvenție. Subvenția pentru etichetarea peștilor ar putea fi acordată, de asemenea, pentru producătorii de alte specii de pești prevăzute în decret precum dorada și bibanul de mare. Părțile interesate nu au contestat această concluzie după comunicare.

(47)

Subvențiile pentru bunele practici agricole legate de îndeplinirea anumitor standarde legate de mediu, siguranță alimentară, bunăstarea peștilor și trasabilitate. Pentru a fi eligibilă pentru subvenții, fiecare societate trebuia să facă obiectul unui audit. În urma încheierii auditului, ar putea fi eliberat un certificat. Institutele care controlează îndeplinirea standardelor trebuiau să fie certificate de către minister. Termenul-limită pentru solicitarea de către societăți a eligibilității pentru producția de păstrăvi produși în 2017 a fost 31 martie 2018. Cuantumul subvenției a fost stabilit la 0,25 TL/kg pentru producția de până la 250 de tone. Limita s-a aplicat pe entitate juridică. Părțile interesate nu au contestat această concluzie după comunicare.

(48)

După modificările legislative introduse prin articolul 4.16 din Decretul din 2016, volumul de producție de păstrăvi eligibil pentru subvenții directe pare să fi scăzut. Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de către Turcia și conform informațiilor disponibile, impactul real al modificărilor legislative din 2016 în ceea ce privește volumul și valoarea producției eligibile în comparație cu regimul anterior intrării în vigoare a decretului a fost dificil de determinat și depindea de volumele de producție produse pentru fiecare licență.

(49)

Impactul diferă, de asemenea, la nivelul fiecărei societăți în funcție de situația specifică referitoare la producție. Începând din 2016, societățile care au mai mult de o licență în aceeași regiune sau zonă în cadrul vechiului regim puteau beneficia de subvenții directe numai pentru una dintre acestea. Cu toate acestea, alte societăți cu producție pe continent (cum ar fi Mittos) sau care operau în zone sau regiuni diferite (cum ar fi grupul Özpekler) au primit subvenții directe la un nivel egal sau chiar mai mare decât înainte de 2016 deoarece posedau mai mult de o licență. În plus, întrucât limitarea de la articolul 4.16 din Decretul din 2016 se aplica pentru fiecare entitate juridică, impactul modificărilor legislative cu privire la un grup de societăți depind, de asemenea, de structura acestuia. Prin urmare, în timp ce grupuri de companii precum GMS Group și KLC Group au fost cele mai afectate de modificarea legislativă, societăți sau grupuri de societăți, precum Alima, Mittos Alima și Özpekler și toate întreprinderile mici care reprezintă peste 65 % din societăți au fost afectate doar într-o mică măsură sau chiar deloc.

(50)

În plus, Comisia a observat că, în 2017, valoarea reală a subvențiilor directe acordate producătorilor de păstrăvi a crescut (a se vedea considerentul 40). Decretele din 2016 și 2017 au introdus o serie de noi subvenții de care pot beneficia producătorii de păstrăvi (a se vedea capitolele 4.2.1 și 4.2.2).

(51)

Prin urmare, în timp ce limitările introduse în 2016 ar fi putut duce la o scădere a subvenționării prin subvenții directe, Turcia a introdus noi subvenții simultan și/sau a modificat măsurile de subvenționare existente. O chestiune importantă a fost dacă suma majorată a subvențiilor directe și a subvențiilor nou introduse nu ar compensa limitarea introdusă prin Decretul din 2016. În acest caz, nivelul global de subvenționare ar putea să fie egal sau mai mare decât nivelul de subvenționare calculat la momentul impunerii taxelor compensatorii inițiale. Chiar și în cazul în care un producător a beneficiat mai puțin de pe urma subvențiilor directe în 2016, deoarece diferitele sale licențe sau unități de piscicultură au fost considerate una singură, această modificare nu ar fi avut în mod necesar ca efect reducerea nivelului global al subvenționării în comparație cu situația existentă înainte de modificarea legislativă din 2016 (a se vedea considerentele 62-65).

(52)

Prin urmare, Comisia a considerat că este necesar să se evalueze impactul tuturor măsurilor de subvenționare de care ar fi putut beneficia producătorii de păstrăvi din Turcia (sau ar putea beneficia în viitor), precum și nivelul global de subvenționare la nivel național. Prin urmare, Comisia nu a verificat efectele modificării legislației în perioada de anchetă la fiecare dintre societățile incluse în eșantion în mod individual, ci, mai degrabă, a efectuat o evaluare la nivel global, confirmând totodată concluziile sale prin referirea la informațiile furnizate de către producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(53)

După comunicarea concluziilor, solicitantul a susținut că Turcia și Comisia ar fi trebuit să recalculeze marjele de subvenție pentru societățile incluse în eșantion pe o bază individuală. Comisia a respins afirmația. Solicitantul a cerut să se reevalueze scăderea nivelului de subvenții acordate tuturor producătorilor de păstrăvi din Turcia, după modificarea legislativă din 2016. În absența unei modificări a circumstanțelor durabile pe termen lung la nivel național, Comisia a considerat că nu este adecvat să se calculeze valorile subvențiilor individuale corespunzătoare. Modificările aduse nu par să fie suficiente pentru a demonstra că valoarea subvenției a fost modificată în mod semnificativ și că are un caracter durabil. În plus, examinarea nivelului de subvenționare la nivel național, precum și valorile subvențiilor estimat în 2018 au confirmat aceeași concluzie.

(54)

Între 2013 și 2016, cuantumurile subvențiilor acordate producătorilor de păstrăvi au fost următoarele:

Tabel

Subvențiile directe acordate producătorilor de păstrăvi

(55)

Între 2013 și 2016, valoarea totală a subvențiilor acordate la cantitatea totală de păstrăvi a scăzut cu 37 %.

(56)

Cea mai mare scădere a cuantumului subvențiilor (20 %) a avut loc între 2013 și 2015, adică înainte de modificarea legislativă introdusă în decretul din 2016. Scăderea în acea perioadă a fost în conformitate cu scăderea producției de păstrăvi (17 %) în aceeași perioadă.

(57)

Scăderea cuantumului subvențiilor între 2015 și 2016 (înainte și după modificare) a fost de 20,6 %.

(58)

În 2016, totalul cuantumurilor reale ale subvențiilor directe acordate producătorilor de păstrăvi s-a ridicat la 39 762 389 TL.

(59)

Implementarea ansamblului de măsuri de subvenționare de care producătorii de păstrăvi ar fi putut beneficia în 2017 nu era încă finalizată la momentul verificării. Prin urmare, Comisia și-a întemeiat constatările preliminare pe bugetul pentru exercițiul financiar 2017 pentru fiecare dintre măsurile la nivel mondial.

(60)

Bugetul alocat pentru subvenții directe s-a ridicat în 2017 la 52 500 000 de lire turcești. Conform informațiilor preliminare furnizate de către Turcia la momentul verificării, 90 % din bugetul programului a fost cheltuit (47 250 000 de lire turcești).

(61)

În plus, următorul buget a fost prevăzut pentru noile măsuri de subvenționare introduse în 2017:

(62)

Bugetul pentru producția în sistem închis, etichetarea peștelui și bunele principii cuprindea, de asemenea, subvențiile pentru producția de alte specii, precum bibanul de mare și dorada. Pe baza statisticilor furnizate de Turcia în ceea ce privește producția totală de acvacultură din 2016, volumul producției de păstrăv din producția eligibilă totală de pește a reprezentat 41,2 %.

(63)

Pe baza bugetului estimativ, a ponderii cheltuielilor de 90 % și pe baza faptului că unele dintre măsuri au fost în beneficiul producției de specii altele decât păstrăvi, Comisia a estimat într-o primă fază că valoarea totală a subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi în 2017 ar putea depăși 50 de milioane TL. Această estimare s-a bazat pe informațiile furnizate de către Turcia, conform cărora se estima că 90 % din bugetul pentru subvenții directe va fi cheltuit. În plus, Comisia a aplicat același procentaj din cheltuielile bugetare pentru a evalua cuantumurile subvențiilor din cadrul măsurilor de subvenționare suplimentare introduse în 2017 (a se vedea considerentul 61). În cele din urmă, pentru liniile bugetare care includeau alte specii de pești (adică subvențiile pentru producția în sistem închis, pentru păstrăvi peste 1 kg, pentru etichetarea peștelui și pentru bunele practici agricole), Comisia a aplicat rata de 41,2 %, care reprezintă ponderea producției de păstrăvi din producția eligibilă de pește.

(64)

După comunicarea concluziilor, Turcia și solicitantul au susținut că niciunul dintre producătorii de păstrăvi din Turcia nu a beneficiat de subvenție în 2017, nici pentru producția în sistem închis, nici pentru sistemul de etichetare, în principal din cauza costurilor inițiale de investiție și a faptului că cele două măsuri erau nepractice. Beneficiile maxime pentru bunele practici agricole în 2017 ar putea fi doar de 592 250 TL și 83 % din bugetul planificat a fost efectiv cheltuit, comparativ cu cuantumul de 90 % estimat inițial de către autoritățile turce.

(65)

Comisia a fost de acord să reevalueze în consecință valoarea totală a subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi în funcție de sumele primite efectiv de către producătorii de păstrăvi în 2017. Pe baza acestor noi cuantumuri ale măsurilor de subvenționare, valoarea totală a subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi era de aproximativ 48,5 milioane TL în 2017.

(66)

În plus, Turcia a susținut că sistemul de subvenții pentru păstrăvii peste 1 kg nu ar trebui să fie inclus în calculul prestației pentru producătorii de păstrăvi. În conformitate cu calculele sale prezentate în ședință, valoarea subvențiilor acordate pentru producția produsului în cauză s-ar ridica la aproximativ 43 de milioane TL în 2017.

(67)

Cu toate acestea, Comisia a observat că de acest sistem pot beneficia trei tipuri diferite de păstrăvi: 1. păstrăvi între 1 și 1,2 kg; 2. păstrăvi peste 1,2 kg și care pot sfârși ca produs în cauză după prelucrare; și 3. păstrăvi peste 1,2 kg care deservesc o piață diferită față de cea a produsului în cauză. În absența unor cifre precise cu privire la modul de alocare a bugetului de subvenție, Comisia nu a fost în măsură să calculeze suma exactă pentru fiecare dintre cele trei tipuri. În orice caz, chiar presupunând că 100 % din această subvenție ar fi aplicată numai celui de-al treilea tip și, prin urmare, nu ar avea niciun impact asupra produsului în cauză, concluzia în ansamblu nu s-ar modifica. Într-adevăr, suma de 43 de milioane EUR în TL 2017 ar reprezenta o creștere cu 4 milioane TL față de 2016. O astfel de creștere ar anula o parte semnificativă din impactul scăderii din 2016 identificată de reclamant ca schimbarea care justifică o reexaminare a măsurilor.

(68)

În intervalul cuprins între perioada anchetei inițiale (2013) și 2016, cuantumul subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi a scăzut cu 37 %. Scăderea valorilor subvențiilor înregistrată din 2013 a fost, totuși, legată nu doar de modificare legislativă în 2016, dar ea a fost, de asemenea, rezultatul unei scăderi generale a producției de păstrăvi (a se vedea tabelul). După 2016, nivelul subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi a crescut din nou.

(69)

În 2017, totalul cuantumurilor subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi s-a ridicat între 43 și 48,5 milioane TL. Prin urmare, Comisia a concluzionat că valoarea subvențiilor după 2016 se apropie de valoarea dinaintea modificării legislative.

(70)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că scăderea subvențiilor existente după modificare legislativă în 2016 a fost temporară și că valoarea subvenției globale, precum și nivelul de sprijin pentru producție pe tonă au crescut din nou începând cu 2016.

(71)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în capitolul 4.3.4, Comisia și-a menținut constatarea că scăderea subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi în 2016 a fost numai temporară. Comisia a susținut de asemenea că, din moment ce condițiile și valoarea subvențiilor au fost reexaminate de către Turcia pe o bază anuală, modificările introduse nu au putut fi considerate ca fiind de lungă durată, în special deoarece:

În plus, Comisia a estimat că totalul subvențiilor pentru producătorii de păstrăvi ar putea ajunge la 56 de milioane TL în 2018, și anume aproximativ 6 milioane TL peste suma din 2015, care este anul înainte de modificarea legislativă (12).

(72)

După comunicarea concluziilor, solicitantul și Turcia au susținut că subvenția combaterea bolilor juvenile la puii de pește introdusă în 2018 nu era legată de produsul în cauză. Cu toate acestea, părțile nu și-au justificat afirmația. În opinia Comisiei, nu exista niciun motiv special pentru care subvenția să nu aibă legătură cu produsul în cauză. În mod surprinzător, chiar Ministerul Agriculturii a prezentat, cu ocazia verificării, noua măsură de subvenționare ca fiind subvenție pentru producătorii de păstrăvi. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(73)

După comunicarea concluziilor, Turcia și solicitantul au afirmat, de asemenea, că subvențiile pentru producția în sistem închis și pentru etichetare ar trebui să fie excluse din evaluare deoarece nu au fost utilizate în 2017 și ar fi fost costisitoare și imposibil de utilizat (a se vedea considerentul 64). Comisia a observat, în acest sens, că valoarea subvenției pentru etichetarea peștelui a fost de 0,02 TL/bucată pentru producția până la 250 tone în 2017, dar a părut să crească la 0,03 TL/bucată în 2018 (13). Astfel, se pare că Turcia face măsurile mai atractive. Prin urmare, Comisia a respins argumentul potrivit căruia aceste noi măsuri de subvenționare ar trebui să fie excluse din estimarea subvențiilor în 2018 și în viitorul apropiat.

(74)

În plus, conform informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, producătorii de păstrăvi trebuie să facă investițiile inițiale și/sau să se supună unor audituri pentru a-și alinia practicile comerciale cu criteriile de eligibilitate ale noilor măsuri de subvenționare. Prin urmare, chiar în cazul în care bugetul pentru măsurile respective nu este cheltuit în primul an (primii ani) de aplicare, este probabil că va fi utilizat, într-o mai mare măsură, în anii următori, de îndată ce activitățile societăților au devenit eligibile pentru finanțare.

(75)

În final, Turcia și solicitantul au susținut că Comisia ar fi trebuit să țină seama de deprecierea lirei turcești de 90 % în ultimii ani. Potrivit acestora, amortizarea a fost de durată.

(76)

Comisia a respins afirmația. Deprecierea lirei turcești, o monedă liber convertibilă cu un curs de schimb fluctuant, nu poate fi atribuită Turciei. În plus, ratele de schimb valutar pot urmări o anumită tendință în decursul unei anumite perioade de timp, dar această tendință se poate de asemenea, schimba în diferite perioade de timp. Stabilitatea și previzibilitatea necesare sunt, prin urmare, insuficiente pentru a constitui o modificare a circumstanțelor durabile.

(77)

Având în vedere aceste considerații, Comisia și-a menținut concluzia că sistemul de punere în aplicare a subvențiilor directe este caracterizat de schimbări constante ale bazei juridice, ale criteriilor de eligibilitate și ale cuantumurilor efective ale subvenționării. Chiar și în cazul în care valorile reale din 2018 diferă de estimările Comisiei, sistemul de punere în aplicare a măsurilor, de subvenționare este în continuă schimbare și, prin urmare, aceste modificări nu pot fi considerate a fi de natură durabilă. În acest context Comisia și-a menținut opinia că, reducerea subvențiilor între 2013 și 2016 a fost doar de natură temporară, cuantumurile subvențiilor pentru 2017 și 2018 fiind estimate la un nivel de subvenționare comparabil cu cel din anul 2013. În consecință și contrar afirmației formulate de solicitant Comisia a concluzionat că reducerea observată în 2016 nu poate fi considerată ca având un caracter durabil.

(78)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la modificările survenite în punerea în aplicare a subvențiilor directe pentru producătorii de păstrăvi din Turcia și a absenței unui caracter durabil al acestor modificări, cererea pentru o reexaminare intermediară parțială a fost considerată a fi nefondată și ancheta de reexaminare intermediară parțială ar trebui, prin urmare, să fie încheiată.

(79)

Prin urmare, măsurile în vigoare, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/309, ar trebui menținute.

(80)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale, pe baza cărora s-a preconizat să se recomande încheierea anchetei. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător în cazurile în care acest lucru a fost justificat.

(81)

Regulamentul este în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (14),