(a)

în conformitate cu conceptul de răspuns militar rapid al UE, să finalizeze baza de date pentru reacția rapidă, pentru a permite utilizarea acesteia ca instrument util de planificare militară în vederea contribuirii la îndeplinirea nivelului de ambiție al UE. Contribuind la baza de date pentru reacția rapidă, și fără a se aduce atingere cerințelor constituționale naționale referitoare la deciziile de desfășurare, statele membre participante vor indica potențiala lor contribuție în materie de formațiuni, capabilități și infrastructură de sprijin relevantă care pot fi desfășurate rapid, ce ar putea fi desfășurate sau utilizate fără întârziere într-o misiune sau operație a politicii de securitate și apărare comună (PSAC) militară, în sprijinul nivelului de ambiție al UE. În acest scop, fiecare dintre statele membre participante ar trebui să actualizeze baza de date în timpul Conferinței anuale privind coordonarea răspunsului militar rapid, cu o listă a formațiunilor și a capabilităților militare disponibile. Acest proces cuprinde finalizarea bazelor de date terestre, maritime și aeriene și include o indicație a nivelului de pregătire pentru capabilități și forțe, după caz. Fără a aduce atingere cerințelor privind clasificarea, această parte a bazei de date pentru răspuns rapid ar trebui să fie accesibilă statelor membre participante, astfel încât să sprijine capacitatea de a efectua o evaluare inițială cu privire la posibilitatea de a lansa o misiune sau o operație PSAC militară. Statele membre participante ar trebui să consemneze contribuțiile lor la această bază de date în planurile lor naționale de punere în aplicare;

(b)

să fi evaluat fezabilitatea unui angajament politic accelerat la nivel național, respectând cerințele lor constituționale, inclusiv prin intermediul unei posibile revizuiri a procedurii decizionale naționale cu scopul de a-i aduce îmbunătățiri, dacă acest lucru nu s-a petrecut deja. Dacă este cazul, derularea procedurilor decizionale prin exerciții de tip POLEX în cadrul unor scenarii vizând răspunsul rapid, precum și constatările relevante ar trebui consemnate, la rândul lor, în planurile naționale de punere în aplicare;

(c)

să fi oferit un sprijin substanțial, în limita mijloacelor și capabilităților lor, pentru operațiile și misiunile PSAC militare, astfel încât să răspundă integral declarației de cerințe și să fi contribuit, astfel, în mod echitabil la generarea forțelor respective, consemnând acest fapt în planurile lor naționale de punere în aplicare;

(d)

să își confirme contribuțiile importante și recurente la grupurile tactice de luptă ale UE în principiu cu cel puțin patru ani în avans și să își pregătească și formeze forțele și capabilitățile pe care le pun la dispoziție, în conformitate cu Conceptul de grupuri tactice ale UE și cu Ghidul de pregătire a grupurilor tactice de luptă ale UE. În acest scop, fiecare stat membru participant ar trebui să consemneze în planul său național de punere în aplicare actualizările bianuale aduse listei de disponibilități pentru grupurile tactice de luptă ale UE;

(e)

să își fi adus o contribuție concretă la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind mobilitatea militară și a proiectelor PESCO în respectivul domeniu, cu respectarea suveranității naționale, a procesului decizional, a legilor și a reglementărilor naționale, inclusiv prin promovarea celor patru măsuri la nivel național, astfel cum a fost convenit în Concluziile Consiliului privind securitatea și apărarea din 25 iunie 2018, în special la punctul 18 al respectivelor concluzii, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2024. Acestea ar trebui, de asemenea, să vizeze punerea în practică a primelor măsuri menționate până la sfârșitul anului 2019, inclusiv elaborarea unui plan național pentru punerea în aplicare a mobilității militare. Respectivele contribuții naționale ar trebui să fie consemnate în detaliu în planurile naționale de punere în aplicare.

(a)

să utilizeze Ghidul de pregătire a grupurilor tactice de luptă ale UE, inclusiv criterii comune de evaluare și de validare pentru ansamblul de forțe al grupurilor tactice de luptă ale UE, aliniate cu standardele NATO, menținând, în același timp, certificarea națională. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre participante ar trebui să precizeze modul în care își formează și certifică forțele, de exemplu, prin crearea unui program de exerciții al grupurilor tactice de luptă ale UE pentru faza pregătitoare și prin efectuarea unui exercițiu real final ca parte a pachetului de certificare al grupurilor tactice de luptă;

(b)

să precizeze în planurile lor naționale de punere în aplicare modul în care intenționează să convină asupra unor standarde tehnice și operaționale comune care să fie utilizate de forțele tuturor statele membre participante, ținându-se totodată cont de necesitatea de a se asigura interoperabilitatea și coerența între UE și NATO și asigurându-se faptul că acele condiții prealabile necesare pentru un maximum de interoperabilitate sunt puse în practică, pentru a permite tuturor statelor membre participante să își îndeplinească angajamentele;

(c)

să specifice, în planurile lor naționale de punere în aplicare, nivelul actual al participării lor și intenția de a spori, acolo unde este posibil, participarea și contribuția lor la structurile multinaționale europene relevante, în special la cele la care Uniunea are acces.

(a)

Planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să precizeze modul în care un set de politici industriale corespunzătoare, dacă există, ghidează dezvoltarea de proiecte de cooperare în materie de dezvoltare a capabilităților pentru a evita suprapunerile inutile, indicându-se domeniile industriale consolidate și domeniile în care au fost evitate suprapuneri.

(b)

Statele membre participante vor raporta cu privire la programele lor de cooperare care beneficiază de cofinanțare din partea Uniunii în cadrul EDIDP, în conformitate cu angajamentul 8.

(a)

Până în 2020, statele membre participante ar trebui să demonstreze că programele lor de cooperare aduc beneficii entităților care asigură o valoare adăugată pe teritoriul UE (de exemplu, aspecte legate de rezultatele obținute și de drepturile de proprietate intelectuală, îmbunătățiri tehnologice, crearea unor oportunități de piață). Planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să ofere indicații, după caz, cu privire la entitățile relevante care beneficiază de programe de cooperare și cu privire la impactul aferent asupra EDTIB.

(b)

Statele membre participante vor demonstra că strategiile de achiziții pe care le-au pus în aplicare din 2018 până în 2020 au un impact pozitiv asupra EDTIB. Acest lucru ar putea fi indicat prin enumerarea volumului absolut de investiții în domeniul apărării și a cotei relative care este alocată soluțiilor dezvoltate și produse în Uniune. În special planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să furnizeze informații privind capabilitățile și domeniile tehnologice, astfel cum s-a convenit în CDP, precum și privind strategia de achiziții, în raport cu proiectele în materie de capabilități care au o dimensiune industrială.