(1)

La 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Aceasta a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară privind Danemarca pentru 2018 a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (3), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Danemarca în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)

La 24 aprilie 2018, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018, precum și Programul de convergență pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2018, guvernul își propune să atingă un deficit global de 0,7 % din PIB în 2018 și să îndeplinească în continuare obiectivul bugetar pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – pe întreaga perioadă de programare, până în 2025. Conform Programului de convergență pentru 2018, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 35,6 % în 2018, continuând să scadă până la 34,2 % în 2020, pentru a crește apoi până la puțin sub 40 % în 2025. Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare respective este plauzibil pe perioada de programare. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, se preconizează că excedentul soldului structural va fi de 0,3 % din PIB în 2018 și de 0,9 % din PIB în 2019, depășind cu puțin obiectivul Programului de convergență pentru 2018 și depășind obiectivul bugetar pe termen mediu. În general, Consiliul consideră că este de așteptat ca Danemarca să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere în 2018 și în 2019.

(6)

Asigurarea unei oferte de forță de muncă într-o perioadă de schimbări demografice și abordarea problemei incipiente a deficitului de forță de muncă din anumite sectoare reprezintă o condiție pentru ca Danemarca să înregistreze o creștere durabilă. Sunt șanse ridicate ca efectuarea de reforme pentru a spori ratele de participare la educația și formarea profesională și ratele de absolvire a acestui tip de învățământ, precum și adoptarea de măsuri menite să îmbunătățească dezvoltarea nivelului competențelor digitale să ducă la creșterea ofertei de lucrători calificați. În plus, ar fi util în acest sens să se întreprindă acțiuni pentru includerea în mai mare măsură a grupurilor marginalizate și dezavantajate pe piața muncii. Acest lucru este valabil în cazul tinerilor cu un nivel de instruire scăzut, al persoanelor cu o capacitate de muncă redusă și cu dizabilități și al persoanelor provenite dintr-un context de migrație. Recentele măsuri de integrare pe piața muncii au demarat încet, dar par să amelioreze situația refugiaților nou-veniți. Integrarea copiilor proveniți dintr-un context de migrație în sistemul educațional rămâne o provocare esențială, aceasta având drept consecință performanțe educaționale medii mai reduse decât cele ale altor copii.

(7)

O creștere mare a productivității este fundamentală pentru sprijinirea creșterii economice, pentru menținerea nivelului relativ ridicat de protecție socială din Danemarca și pentru asigurarea competitivității acestei țări. Deși nivelul de productivitate al Danemarcei este ridicat în comparație cu alte state membre, creșterea productivității este în scădere de multă vreme și există o gamă largă de posibile obstacole în calea creșterii productivității (care au fost identificate și de Consiliul danez pentru productivitate și de Autoritatea pentru concurență). În special, serviciile orientate spre piața națională au înregistrat o creștere lentă a productivității, în condițiile în care guvernul nu a luat în 2017 decât măsuri limitate pentru creșterea concurenței, iar o parte dintre actorii de pe piață, cum ar fi băncile de credit ipotecar, nu sunt expuși concurenței externe. Concurența slabă din anumite sectoare de servicii orientate spre piața națională (de exemplu comerțul cu amănuntul, sectorul financiar, distribuția utilităților, transporturile și produsele farmaceutice angro) afectează încă productivitatea, investițiile și crearea de locuri de muncă.

(8)

După câțiva ani de majorări substanțiale ale prețurilor locuințelor, apar riscuri de supraevaluare, în special în principalele zone urbane. Comitetul european pentru risc sistemic a emis o avertizare către opt țări din Uniune, printre care se numără și Danemarca, în care erau indicate vulnerabilități pe termen mediu din sectorul imobiliar rezidențial, provocate de creșterea prețurilor locuințelor, combinată cu un nivel mare de îndatorare a gospodăriilor. Gospodăriile au continuat să își reducă îndatorarea în 2017, dar nivelul acesteia rămâne printre cele mai ridicate din Uniune (ca procentaj din PIB) și mai mare decât nivelul justificat de fundamentul economic și de pragurile prudențiale, potrivit estimărilor Comisiei. În plus, proporția ipotecilor cu un nivel împrumut/venituri foarte ridicat crește constant din 2013, în special în Copenhaga și în jurul acestui oraș. Autoritățile daneze au adoptat mai multe măsuri macroprudențiale noi (în vigoare din 2018 și 2020) pentru a limita și mai mult contractarea de împrumuturi riscante și au introdus o reformă a impozitului pe proprietate (în vigoare din 2021), destinată să remedieze dezechilibrele regionale de la nivelul prețurilor locuințelor. Cu toate acestea, combinația dintre un raport împrumut/venituri foarte ridicat, datorii mari, sensibilitate ridicată a ratei dobânzii și prețuri ale locuințelor potențial supraevaluate face să crească riscul unei corecții a prețurilor, care ar putea afecta economia reală și sectorul bancar.

(9)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de măsura în care acestea sunt conforme cu normele și orientările Uniunii.

(10)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2018 prin prisma acestei evaluări și consideră (5) că este de așteptat ca Danemarca să respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere,

1.