20.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 341/8

(1)

Directiva (UE) 2016/97 prevede un set de standarde specifice pentru produsele de investiții bazate pe asigurări, în plus față de standardele de conduită profesională prevăzute pentru toate produsele de asigurare.

(2)

În temeiul Directivei (UE) 2016/97, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a preciza mai în detaliu criteriile și aspectele practice ale aplicării respectivului set specific de norme. Setul de norme în privința cărora Comisia este împuternicită să adopte acte delegate se referă la conflictele de interese, la stimulente și la evaluarea caracterului adecvat și a caracterului corespunzător. Pentru a se asigura aplicarea uniformă a dispozițiilor adoptate în temeiul acestor norme pentru care Comisia este împuternicită să adopte acte delegate și pentru a le oferi atât participanților pe piață, cât și autorităților competente și investitorilor o înțelegere cuprinzătoare a acestor dispoziții și a facilita consultarea lor, este de dorit ca respectivele dispoziții să fie incluse într-un singur act juridic. Un regulament asigură un cadru coerent pentru toți operatorii de pe piață și reprezintă cea mai bună garanție posibilă pentru existența unor condiții echitabile, a unor condiții uniforme de concurență și a unui standard comun adecvat de protecție a consumatorilor.

(3)

Circumstanțele și situațiile care trebuie luate în considerare pentru a se stabili tipurile de conflicte de interese care pot aduce atingere intereselor consumatorilor sau posibililor consumatori ar trebui să acopere cazurile în care este probabil ca intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare să obțină un câștig financiar sau să evite o pierdere financiară în detrimentul consumatorului. Cu toate acestea, în astfel de situații, nu ar trebui să fie suficient ca intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare să poată realiza un beneficiu dacă acest lucru nu generează în mod specific un impact negativ pentru consumatorul respectiv sau ca un consumator față de care intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare are obligații să poată obține un câștig sau evita o pierdere dacă acest lucru nu generează concomitent un impact negativ pentru un alt consumator.

(4)

Pentru a se evita impunerea unei sarcini administrative inutile și a se asigura, totodată, un nivel adecvat de protecție a consumatorului, măsurile și procedurile organizatorice pentru gestionarea conflictelor de interese ar trebui să fie atent adaptate la dimensiunea și activitățile intermediarului de asigurări sau ale întreprinderii de asigurare și ale grupului din care aceștia pot face parte, precum și să țină seama de riscul ca acestea să aducă atingere intereselor consumatorului. Cu scopul de a oferi intermediarilor de asigurări și întreprinderilor de asigurare un set de orientări referitoare la măsurile și procedurile care ar trebui avute în mod obișnuit în vedere pentru gestionarea conflictelor de interese, ar trebui stabilită o listă neexhaustivă a măsurilor și procedurilor posibile. Având în vedere marea varietate a modelelor organizaționale, este posibil ca măsurile și procedurile propuse să nu fie relevante pentru toți intermediarii de asigurări și pentru toate întreprinderile de asigurare, mai ales pentru intermediarii de asigurări de dimensiuni mici, cu un domeniu de activitate limitat. În astfel de cazuri, intermediarii de asigurări sau întreprinderile de asigurare ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta măsuri și proceduri alternative, mai potrivite pentru a garanta, având în vedere situația lor specială, faptul că activitățile de distribuție se desfășoară ținând cont de interesul suprem al consumatorului.

(5)

Cu toate că informarea consumatorilor cu privire la anumite conflicte de interese este obligatorie în temeiul Directivei (UE) 2016/97, dat fiind că invocarea excesivă a acestei obligații poate afecta protejarea eficace a intereselor consumatorilor, aceasta ar trebui să constituie o măsură de ultimă instanță, la care să se recurgă numai atunci când dispozițiile organizatorice și administrative avute în vedere nu sunt suficiente pentru a se garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscul de a aduce atingere intereselor consumatorului va fi evitat. Informarea consumatorilor cu privire la conflictele de interese de către un intermediar de asigurări sau o întreprindere de asigurare nu poate să îi exonereze pe aceștia din urmă de obligația de a menține și a aplica dispozițiile organizatorice și administrative necesare care sunt mijloacele cele mai eficace prin care se poate preveni riscul de a aduce atingere intereselor consumatorilor.

(6)

Pentru a facilita transpunerea în practică a standardelor stabilite de directivă, criteriile de evaluare a stimulentelor plătite sau primite de către intermediarii de asigurări și întreprinderile de asigurare ar trebui să fie stabilite mai în detaliu. În acest scop, ar trebui pusă la dispoziție cu titlu orientativ o listă neexhaustivă de criterii considerate relevante pentru evaluarea unui eventual impact negativ asupra calității serviciului furnizat consumatorului, astfel încât să se asigure un standard adecvat de protecție a consumatorului.

(7)

Evaluarea caracterului adecvat, prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/97, și evaluarea caracterului corespunzător, prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din aceeași directivă, sunt diferite din punctul de vedere al activităților de distribuție vizate și au funcții și caracteristici diferite. Prin urmare, este necesar să se specifice în mod clar standardele și cerințele care trebuie respectate pentru obținerea informațiilor necesare pentru fiecare din aceste evaluări și pentru derularea evaluărilor. Ar trebui, de asemenea, clarificat faptul că evaluarea caracterului adecvat și a caracterului corespunzător nu aduce atingere obligației intermediarilor de asigurări și a întreprinderilor de asigurare de a specifica, înainte de a încheia un contract de asigurare și pe baza informațiilor obținute de la consumator, cerințele și nevoile consumatorului respectiv.

(8)

Evaluarea caracterului adecvat ar trebui efectuată nu numai în ceea ce privește recomandările de cumpărare a unui produs de investiții bazat pe asigurări, ci și pentru toate recomandările cu caracter personal formulate în cursul duratei de viață a produsului respectiv, întrucât astfel de situații pot presupune oferirea de consultanță cu privire la tranzacțiile financiare, care ar trebui să se bazeze întotdeauna pe o analiză temeinică a cunoștințelor și a experienței, precum și a situației financiare a fiecărui consumator. Necesitatea unei evaluări a caracterului adecvat se impune îndeosebi în cazul deciziilor referitoare la schimbarea activelor-suport ale investiției sau la păstrarea ori vânzarea unui produs de investiții bazat pe asigurări.

(9)

Întrucât expunerea la piață a produselor de investiții bazate pe asigurări depinde în mare măsură de alegerea activelor-suport ale investițiilor, un astfel de produs poate să nu fie adecvat pentru consumator sau pentru posibilul consumator din cauza riscurilor asociate acestor active, a tipului sau a caracteristicilor produsului ori a frecvenței cu care sunt schimbate activele-suport ale investiției. Un produs ar putea, de asemenea, să nu fie adecvat în cazul în care ar favoriza constituirea unui portofoliu neadecvat de investiții-suport.

(10)

Ar trebui ca intermediarii de asigurări și întreprinderile de asigurare să aibă în continuare obligația de a efectua evaluări ale caracterului adecvat atunci când consultanța privind produsele de investiții bazate pe asigurări este oferită în totalitate sau în parte printr-un sistem automat sau semiautomat, deoarece aceste sisteme oferă recomandări de investiții cu caracter personal, care ar trebui să se bazeze pe evaluarea caracterului adecvat.

(11)

Pentru a asigura aplicarea unui standard corespunzător de consultanță cu privire la dezvoltarea pe termen lung a produsului, intermediarii de asigurări sau întreprinderile de asigurare ar trebui să includă în declarația privind caracterul adecvat informații din care să reiasă dacă produsele de investiții bazate pe asigurări recomandate ar putea necesita efectuarea de către consumator a unei evaluări periodice a caracterului lor adecvat.

(12)

Dat fiind că evaluarea caracterului corespunzător trebuie, în principiu, să se realizeze în toate situațiile în care produsele de investiții pe bază de asigurări fac obiectul unei vânzări fără furnizare de consultanță, intermediarii de asigurări și întreprinderile de asigurare ar trebui să efectueze o astfel de evaluare în toate situațiile în care, în conformitate cu normele naționale aplicabile, consumatorul solicită o vânzare fără furnizarea de consultanță și în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolului 30 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/97. În situațiile în care nu se poate efectua o evaluare a caracterului adecvat din cauză că nu se pot obține informațiile necesare privind situația financiară și obiectivele de investiții ale consumatorului, acesta ar putea consimți, în conformitate cu normele naționale aplicabile, să încheie contractul ca o vânzare fără furnizare de consultanță. Cu toate acestea, pentru a avea garanția că respectivul consumator are experiența și cunoștințele necesare pentru a înțelege riscurile asociate, o evaluare a caracterului corespunzător ar trebui să fie obligatorie în astfel de situații, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/97.

(13)

În sensul articolului 30 alineatul (3) litera (a) punctul (ii) din Directiva (UE) 2016/97, ar trebui să se stabilească criterii pentru a se evalua dacă produsul de investiții bazat pe asigurări care nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (3) litera (a) punctul (i) din Directiva (UE) 2016/97 ar putea fi totuși considerat un produs care nu este complex. În acest context, furnizarea de garanții poate avea un rol important. În cazul în care un produs de investiții bazat pe asigurări oferă o garanție la scadență care acoperă cel puțin suma totală plătită de consumator, cu excepția costurilor legitime, garanția respectivă limitează considerabil expunerea consumatorului la fluctuațiile pieței. Prin urmare, poate să fie justificat să se considere, sub rezerva îndeplinirii unor condiții suplimentare, că un astfel de produs este un produs care nu este complex în sensul articolului 30 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/97.

(14)

Directiva (UE) 2016/97 urmărește un nivel de armonizare minim și, prin urmare, nu împiedică statele membre să prevadă sau să introducă dispoziții mai stricte pentru a-și proteja consumatorii, cu condiția ca dispozițiile respective să fie conforme cu dreptul Uniunii. Dispozițiile adoptate de către Comisie cu scopul de a preciza mai în detaliu cerințele prevăzute în Directiva (UE) 2016/97 ar trebui, prin urmare, să fie astfel concepute încât să permită statelor membre să prevadă dispoziții mai stricte în legislațiile lor naționale.

(15)

Pentru a permite autorităților competente și experților din asigurări să se adapteze noilor cerințe conținute în prezentul regulament, data de la care începe să se aplice prezentul regulament ar trebui să fie aliniată cu data de la care încep să se aplice măsurile naționale de transpunere a Directivei (UE) 2016/97.

(16)

Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2), a fost consultată în vederea elaborării unui aviz tehnic (3),

1.

„persoană relevantă”, referitor la un intermediar de asigurări sau o întreprindere de asigurare, înseamnă oricare dintre următoarele:

2.

„stimulent” înseamnă orice onorariu, comision sau beneficiu nepecuniar furnizat de sau către un astfel de intermediar sau întreprindere în legătură cu distribuția de produse de investiții bazate pe asigurări, către sau de către orice parte, cu excepția consumatorului implicat în tranzacția respectivă sau a unei persoane care acționează în numele consumatorului respectiv;

3.

„regim de stimulente” înseamnă un set de norme care reglementează plata de stimulente, inclusiv condițiile în care se plătesc stimulentele.

(a)

este distinct de interesul avut de consumator sau de posibilul consumator față de rezultatul activităților de distribuție de asigurări;

(b)

are potențialul de a influența rezultatul activităților de distribuție în detrimentul consumatorului.

(a)

intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare, o persoană relevantă sau orice persoană direct sau indirect legată de ei printr-o relație de control este probabil să obțină un câștig financiar sau să evite o pierdere financiară, ceea ce ar putea fi în detrimentul consumatorului;

(b)

intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare, o persoană relevantă sau orice persoană direct sau indirect legată de ei printr-o relație de control a primit un stimulent financiar sau de altă natură pentru a favoriza interesele altui consumator sau grup de consumatori, în detrimentul consumatorului;

(c)

intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare, o persoană relevantă sau orice altă persoană direct sau indirect legată printr-o relație de control de un intermediar de asigurări sau o întreprindere de asigurare este implicat(ă) într-o măsură semnificativă în administrarea sau dezvoltarea de produse de investiții bazate pe asigurări, în special în cazul în care o astfel de persoană poate influența prețul produselor respective sau costurile lor de distribuție.

(a)

în ceea ce privește activitățile specifice de distribuție de asigurări desfășurate, situațiile care constituie sau pot da naștere unui conflict de interese ce riscă să aducă atingere intereselor unuia sau mai multor consumatori;

(b)

procedurile care trebuie urmate și măsurile care trebuie adoptate pentru gestionarea unor astfel de conflicte și pentru a se evita ca acestea să aducă atingere interesele consumatorului.

(a)

proceduri eficace de prevenire sau de control al schimbului de informații dintre persoanele relevante implicate în activități care presupun un risc de conflict de interese, atunci când schimbul de astfel de informații poate aduce atingere intereselor unuia sau mai multor consumatori;

(b)

supravegherea separată a persoanelor relevante în ale căror atribuții principale intră desfășurarea de activități în numele consumatorilor sau furnizarea de servicii către consumatori, atunci când interesele acestora se pot afla în conflict sau atunci când consumatorii respectivi reprezintă interese diferite care se pot afla în conflict, inclusiv cele ale intermediarului de asigurări sau ale întreprinderii de asigurare;

(c)

eliminarea oricărei legături directe dintre plățile, inclusiv remunerațiile, efectuate către persoane relevante care desfășoară o anumită activitate și plățile, inclusiv remunerațiile, efectuate către alte persoane relevante care desfășoară predominant o altă activitate, atunci când activitățile în cauză pot da naștere unui conflict de interese;

(d)

măsuri de prevenire sau de limitare a exercitării de către orice persoană a unei influențe necorespunzătoare asupra modului în care sunt executate activitățile de distribuție de asigurări de către intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare ori de către angajații sau administratorii acestora ori de către orice persoană direct sau indirect legată de aceștia printr-o relație de control;

(e)

măsuri de prevenire sau de control al implicării simultane sau ulterioare a unei persoane relevante în activități distincte de distribuție de asigurări, atunci când această implicare poate afecta gestionarea corespunzătoare a conflictelor de interese;

(f)

o politică privind cadourile și beneficiile care stabilește în mod clar condițiile în care pot fi acceptate sau acordate cadouri și beneficii și măsurile care trebuie luate atunci când se acceptă și se acordă cadouri și beneficii.

(a)

furnizează o descriere specifică a conflictului de interese în cauză;

(b)

explică natura generală și sursele conflictului de interese;

(c)

explică riscurile pentru consumator care apar ca urmare a conflictului de interese și măsurile luate pentru a diminua aceste riscuri;

(d)

precizează în mod clar că dispozițiile administrative și organizatorice adoptate de intermediarul de asigurări sau de întreprinderea de asigurare pentru a preveni ori pentru a gestiona conflictul de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscurile de a aduce atingere intereselor consumatorului vor fi evitate.

(a)

dacă stimulentul sau regimul de stimulente ar putea oferi un impuls pentru ca intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare să ofere sau să recomande consumatorului un anumit produs de asigurare ori un anumit serviciu, în ciuda faptului că intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare ar putea oferi un alt produs sau serviciu de asigurare care ar răspunde mai bine nevoilor consumatorului;

(b)

dacă stimulentul sau regimul de stimulente se bazează exclusiv sau predominant pe criterii comerciale cantitative sau dacă acesta ține seama de criterii calitative adecvate, care reflectă respectarea normelor aplicabile, calitatea serviciilor furnizate consumatorilor și satisfacția consumatorilor;

(c)

valoarea stimulentelor plătite sau primite, raportată la valoarea produsului și a serviciilor oferite;

(d)

dacă stimulentul este plătit integral sau în principal la momentul încheierii contractului de asigurare sau se întinde pe întreaga durată a contractului respectiv;

(e)

existența unui mecanism adecvat de recuperare a stimulentului în cazul în care produsul expiră sau este răscumpărat într-o etapă timpurie ori în cazul în care s-a adus atingere intereselor consumatorului;

(f)

existența oricărei forme de prag variabil sau condițional ori a oricărui alt tip de accelerator de valoare care se aplică la atingerea unui obiectiv bazat pe volumul sau valoarea vânzărilor.

(a)

corespunde obiectivelor de investiții ale consumatorului sau ale potențialului consumator, inclusiv toleranței la risc a persoanei respective;

(b)

corespunde situației financiare a consumatorului sau a potențialului consumator, inclusiv capacității persoanei respective de a suporta pierderi;

(c)

este de așa natură încât consumatorul sau potențialul consumator dispune de cunoștințele și experiența necesare în domeniul de investiții relevant pentru tipul specific de produs sau serviciu.

(a)

asigurarea faptului că consumatorii sunt conștienți de importanța furnizării de informații exacte și actualizate;

(b)

asigurarea faptului că toate instrumentele, cum ar fi instrumentele de stabilire a profilurilor în evaluarea riscurilor sau instrumentele de evaluare a cunoștințelor și a experienței consumatorului, utilizate în procesul de evaluare a caracterului adecvat, sunt adaptate scopului urmărit și sunt concepute în mod corespunzător pentru a fi utilizate de către consumatori, eventualele limitări fiind identificate și atenuate în mod activ cu ajutorul procesului de evaluare a caracterului adecvat;

(c)

asigurarea faptului că întrebările utilizate în timpul procesului vor fi probabil înțelese de consumatori și vor surprinde în mod corect obiectivele și nevoile consumatorului, precum și informațiile necesare pentru a efectua evaluarea caracterului adecvat;

(d)

luarea de măsuri, dacă este cazul, pentru a asigura coerența informațiilor referitoare la consumatori, de exemplu examinând dacă există inexactități vădite în informațiile furnizate de consumator.

(a)

o prezentare generală a consultanței oferite;

(b)

informații privind modul în care recomandarea furnizată este adecvată pentru consumator, în special modul în care aceasta corespunde:

(a)

conține o valoare la scadență minimă garantată prin contract care este cel puțin suma plătită de către consumator după deducerea costurilor legitime;

(b)

nu conține o clauză, o condiție sau un declanșator care să le permită întreprinderilor de asigurare să modifice substanțial natura, riscul sau profilul de plată al produsului de investiții bazat pe asigurări;

(c)

oferă opțiuni de răscumpărare sau de valorificare în alt mod a produsului de investiții bazat pe asigurări la o valoare care este la dispoziția consumatorului;

(d)

nu include taxe explicite sau implicite care au ca efect faptul că, deși, din punct de vedere tehnic, există opțiuni de răscumpărare sau de valorificare în alt mod a produsului de investiții bazat pe asigurări, acest lucru poate provoca prejudicii nerezonabile consumatorului, întrucât taxele sunt disproporționate față de costurile suportate de întreprinderea de asigurare;

(e)

nu are, în niciun alt mod, o structură care face dificilă înțelegerea de către consumator a riscurilor implicate.

(a)

tipurile de servicii, de tranzacții, de produse de investiții bazate pe asigurări sau de instrumente financiare cu care consumatorul sau potențialul consumator este familiarizat;

(b)

natura, numărul, valoarea și frecvența tranzacțiilor consumatorului sau ale potențialului consumator cu produse de investiții bazate pe asigurări sau cu instrumente financiare și perioada de timp în care acestea au fost efectuate;

(c)

nivelul de educație și profesia sau profesia anterioară relevantă ale consumatorului sau ale potențialului consumator.

(a)

rezultatul evaluării caracterului adecvat;

(b)

recomandarea adresată consumatorului și declarația furnizată în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din prezentul regulament;

(c)

orice modificare efectuată de intermediarul de asigurări sau de întreprinderea de asigurare în ceea ce privește evaluarea caracterului adecvat, în special orice modificare a toleranței la risc a consumatorului;

(d)

orice modificare a activelor-suport ale investiției.

(a)

rezultatul evaluării caracterului corespunzător;

(b)

orice avertisment transmis consumatorului în cazul în care produsul de investiții bazat pe asigurări a fost evaluat ca potențial necorespunzător pentru consumator, dacă acesta a solicitat încheierea contractului în ciuda avertismentului primit și, după caz, dacă intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare a acceptat cererea consumatorului de a proceda la încheierea contractului;

(c)

orice avertisment transmis consumatorului în cazul în care consumatorul nu a furnizat informații suficiente pentru ca intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare să poată evalua caracterul corespunzător al produsului de investiții bazat pe asigurări, dacă respectivul consumator a solicitat încheierea contractului în ciuda avertismentului primit și, după caz, dacă intermediarul de asigurări sau întreprinderea de asigurare a acceptat cererea consumatorului de a proceda la încheierea contractului.