28.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 165/2

(1)

În aprilie 2011, în urma unei anchete antisubvenție („ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 405/2011 (2) („regulamentul definitiv”), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite bare și tije din oțeluri inoxidabile originare din India, încadrate în prezent la codurile NC 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81 și 7222 20 89.

(2)

Regulamentul definitiv a impus o taxă compensatorie cu niveluri cuprinse între 3,3 % și 4,3 % la importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion, de 4,0 % la societățile cooperante neincluse în eșantion și un nivel al taxei de 4,3 % la toate celelalte societăți din India.

(3)

În iulie 2013, în urma unei reexaminări intermediare parțiale („reexaminarea intermediară”), Consiliul a modificat, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 721/2013 (3) („regulamentul de modificare”), nivelul taxei aplicabile producătorului-exportator Viraj Profiles Limited, Palghar, Maharashtra și Mumbai, Maharashtra („Viraj”) de la 4,3 % la 0 % și a revizuit nivelul taxei pentru toate celelalte societăți de la 4,3 % la 4,0 %.

(4)

În iunie 2015, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) un aviz de expirare iminentă a măsurilor compensatorii vizând barele și tijele din oțeluri inoxidabile originare din India.

(5)

La 28 ianuarie 2016, Asociația Europeană a Oțelului („Eurofer”), care reprezintă mai mult de 25 % din producția totală de bare și tije din oțeluri inoxidabile din Uniunea Europeană („Uniunea”), a depus o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (5).

(6)

Cererea depusă de Eurofer s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(7)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a publicat la 27 aprilie 2016 un aviz de deschidere („avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6).

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă.

(9)

În plus, Comisia a informat în mod specific Eurofer, producătorii cunoscuți din Uniune și asociațiile lor, importatorii și utilizatorii de bare și tije din oțeluri inoxidabile cunoscuți din Uniune, precum și guvernul Indiei („GI”) și producătorii-exportatori cunoscuți din India cu privire la deschiderea reexaminării și i-a invitat să participe.

(10)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat că a constituit provizoriu un eșantion de producători din Uniune.

(13)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a constituit eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări care pot face obiectul examinării în timpul disponibil, asigurând totodată o localizare geografică corespunzătoare.

(14)

Eșantionul constituit în mod provizoriu a fost alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 50 % din vânzările totale ale producătorilor cooperanți din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(15)

Comisia a fost informată că un producător din Uniune raportase vânzări între membrii grupului ca vânzări către Uniune și, în consecință, l-a înlocuit cu un alt producător din Uniune. Eșantionul final a cuprins, de asemenea, aproximativ 50 % din vânzările totale ale producătorilor cooperanți din Uniune.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat importatorii și asociațiile lor reprezentative să se facă cunoscute și să furnizeze informații specifice, necesare pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion. Doi importatori și-au manifestat disponibilitatea în acest sens.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat autorităților din India să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există vreunul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Paisprezece producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori, reprezentând aproximativ 46 % din totalul importurilor în Uniune de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India, au furnizat informațiile solicitate în anexa I la avizul de deschidere, în scopul constituirii eșantionului. Comisia a inclus în eșantion trei producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori cu cel mai mare volum al vânzărilor la export către Uniune (reprezentând 62 % din volumul exporturilor efectuate de societățile cooperante), care puteau face în mod rezonabil obiectul anchetei în timpul disponibil.

(19)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la constituirea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză și autoritățile indiene. Nu au fost prezentate observații.

(20)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, precum și organizațiile de consumatori reprezentative să se facă cunoscute și să coopereze. Nu s-a manifestat în acest sens niciun utilizator din Uniune sau vreo asociație reprezentativă a acestora.

(21)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate, precum și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(22)

Printre acestea s-au numărat GI, trei producători-exportatori din India incluși în eșantion, trei producători din Uniune incluși în eșantion, doi importatori menționați în considerentul 16 de mai sus, Eurofer și o altă asociație de producători din Uniune.

(23)

Au fost primite răspunsuri la chestionar din partea a trei producători din Uniune incluși în eșantion, din partea Eurofer, din partea GI și din partea a trei producători-exportatori din India incluși în eșantion.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării, a continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și pentru a determina dacă menținerea măsurilor compensatorii nu ar fi împotriva interesului Uniunii.

(25)

Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile GI din Delhi, India, la sediul Eurofer din Bruxelles, Belgia, precum și la sediul următoarelor societăți:

(26)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 și 31 martie 2016 („PAR”).

(27)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(28)

Produsul în cauză este cel definit în ancheta inițială, și anume bare și tije din oțeluri inoxidabile, obținute sau finisate simplu la rece, altele decât barele și tijele cu secțiunea transversală circulară cu un diametru de minimum 80 mm („barele și tijele din oțeluri inoxidabile” sau „produsul care face obiectul reexaminării”) originare din India, încadrate în prezent la codurile NC 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81 și 7222 20 89 („produsul în cauză”).

(29)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(30)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(31)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării.

(32)

Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

(33)

Sistemele enumerate la literele (a), (c), (d), (g) și (i) de mai sus se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează GI să emită notificări privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la 5 ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente privind politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru perioada anchetei de reexaminare vizată în prezenta anchetă: „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014” („FTP 09-14”) și „Politica în domeniul comerțului exterior 2015-2020” („FTP 15-20”). Cel din urmă dintre aceste documente a intrat în vigoare în aprilie 2015. GI stabilește, de asemenea, procedurile aplicabile FTP 09-14 și FTP 15-20 în „Manualul de proceduri, volumul I, 2009-2014” („HOP I 04-09”) și, respectiv, „Manualul de proceduri, volumul I, 2015-2020” („HOP I 15-20”). Manualele de proceduri sunt actualizate cu regularitate.

(34)

Sistemul de drawback al taxelor (DDS) menționat la litera (b) de mai sus se întemeiază pe secțiunea 75 din Legea vamală din 1962, pe secțiunea 37 din Legea din 1944 privind accizele percepute la nivel central, pe secțiunile 93A și 94 din Legea financiară din 1994 și pe Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale, accizele percepute la nivel central și impozitele pe servicii. Ratele de drawback sunt publicate în mod periodic.

(35)

Sistemul de scutire de impozite pe dobânzi a creditelor pentru export menționat la litera (e) de mai sus se întemeiază pe Legea privind impozitul pe dobândă (Interest Tax Act) din 1974.

(36)

Sistemul de credite pentru export (ECS) menționat la litera (f) de mai sus se întemeiază pe secțiunile 21 și 35A din Legea de reglementare bancară din 1949, care autorizează Reserve Bank of India („RBI”) să emită linii directoare pentru băncile comerciale în ceea ce privește creditele de export.

(37)

Garanțiile de împrumut și transferurile directe de fonduri furnizate de guvernul Indiei menționate la litera (h) de mai sus sunt reglementate de Politica guvernamentală de garantare (Government Guarantee Policy).

(38)

Pachetul de stimulente (PSI) menționat la litera (j), aplicabil de la 1 aprilie 2013, se întemeiază pe rezoluția nr.: PSI–2013/(CR–54)/IND–8 emisă de departamentul industriei, energiei și muncii din cadrul guvernului statului Maharashtra.

(39)

Sistemele de subvenții regionale menționate la litera (k) sunt reglementate de guvernele regionale.

(40)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din FTP 09-14 și la capitolele 4.1-4.30 din HOP I 09-14, precum și la punctele 4.03-4.24 din FTP 15-20 și la capitolele 4.04-4.52 din HOP I 15-20.

(41)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat în considerentul 42 de mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează exportatorul final sunt eligibili pentru AAS pentru bunuri intermediare. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „operațiuni asimilate exporturilor” menționate la punctul 7.02 din FTP 15-20, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export (Export Oriented Unit – „EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „operațiuni asimilate exporturilor”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „operațiuni asimilate exporturilor” din cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Order) și „acreditiv intern de tip back to back” (Back to back inland letter of credit).

(42)

AAS pot fi emise în următoarele cazuri:

(43)

Comisia a constatat că producătorii-exportatori cooperanți care au utilizat sistemul au obținut concesii în cursul perioadei anchetei de reexaminare în cadrul primului subsistem, și anume AAS pentru exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă celelalte subsisteme neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(44)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat prin lege să mențină „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, privind consumul și utilizarea bunurilor importate cu scutire de taxe vamale/procurate la nivel local” într-un format specificat (capitolele 4.47, 4.51 și apendicele 4H la HOP I 15-20), și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un contabil autorizat extern/contabil de management care emite un certificat care arată că registrele prevăzute și înregistrările relevante au fost examinate și că informațiile furnizate în conformitate cu apendicele 4H sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(45)

În ceea ce privește subsistemul utilizat în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către societățile în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (Standard Input Output Norms – „SION”) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză.

(46)

Materialele de intrare importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (18 luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(47)

Comisia a stabilit că nu a existat nicio legătură strânsă între materialele de intrare importate și produsele finite exportate. Materialele de intrare eligibile sunt importate și utilizate, de asemenea, pentru alte produse decât produsul în cauză. În afară de aceasta, licențele pentru diferite produse pot fi regrupate. Aceasta înseamnă că exportul unui produs în temeiul unei licențe AAS poate da dreptul la importul de materiale de intrare cu scutire de taxe vamale în temeiul unei licențe AAS eliberate pentru un alt produs.

(48)

În cursul vizitei de verificare efectuate de Comisie, unul dintre producătorii-exportatori a confirmat faptul că, din cauza acestei absențe a unei legături clare, consumul de materiale de intrare este raportat pe baza normelor SION. Celălalt producător-exportator care a utilizat sistemul a afirmat că dispune de un sistem de urmărire prin care materialele de intrare importate în cadrul sistemului sunt urmărite până la produsul final. Cu toate acestea, societatea nu a putut să furnizeze nicio descriere a sistemului în cauză în documentele sale interne. Nu s-a desfășurat niciodată un audit al acestui sistem.

(49)

Unul dintre producătorii-exportatori nu a putut prezenta niciun apendice 4H pentru licențele sale AAS. Celălalt producător-exportator a putut prezenta un formular aferent apendicelui 4H, care a indicat absența unei remiteri excesive. Cu toate acestea, din conținutul declarației contabilului autorizat din apendicele 4H și din confirmarea GI în timpul vizitei de verificare, reiese clar faptul că analiza efectuată de contabilul autorizat se limitează la a verifica dacă cifrele din apendicele 4H pertinent coincid cu evidențele societății. În plus, un producător-exportator a confirmat faptul că contabilul autorizat se concentrează pe a verifica dacă exporturile obligatorii coincid cu importurile autorizate în conformitate cu normele SION, în temeiul licențelor relevante. El nu pune la îndoială și nici nu analizează dacă, într-adevăr, consumul efectiv corespunde normelor SION relevante. Prin urmare, contabilul autorizat nu verifică dacă evidențele în sine arată o situație contabilă reală și adecvată a consumului și a utilizării bunurilor importate fără taxe vamale/obținute intern. De asemenea, este important de menționat că în timpul și după vizita de verificare, GI nu a putut să furnizeze Comisiei niciun singur formular aferent apendicelui 4H, care îi fusese transmis de către producătorii-exportatori incluși în eșantion. În rezumat, Comisia a concluzionat că niciuna din cele două societăți care au utilizat sistemul nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale FTP.

(50)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GI, întrucât diminuează veniturile din taxe care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un beneficiu exportatorului care face obiectul anchetei deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(51)

În plus, AAS pentru exporturi fizice sunt în mod clar condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține beneficii în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(52)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat drept un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru materialele de intrare de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru materiale de intrare de substituire) la regulamentul de bază. GI nu a aplicat în mod efectiv un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate materiale de intrare pentru fabricarea produsului exportat [anexa II punctul (4) din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback de substituire, anexa III partea II punctul (2) din regulamentul de bază]. Se consideră, de asemenea, că normele SION pentru produsul care face obiectul reexaminării nu erau suficient de precise și că nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului efectiv, deoarece aceste norme nu permit GI să verifice cu suficientă exactitate cantitățile de materiale de intrare consumate în producția exportată. În plus, GI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza materialelor de intrare efective implicate, ceea ce ar fi normal să facă în absența unui sistem de verificare aplicat în mod efectiv [anexa II punctul (5) și anexa III partea II punctul (3) din regulamentul de bază].

(53)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(54)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru materialele de intrare de substituire, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea totalității taxelor de import datorate în mod normal pentru importurile de materiale de intrare. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu oferă doar posibilitatea de compensare a remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, doar remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii, în măsura în care se îndeplinesc condițiile prevăzute în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, dacă nu se demonstrează prezența unui proces de monitorizare adecvat, excepția menționată mai sus pentru sistemele de drawback nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a valorii taxelor neachitate (venituri la care se renunță), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina calculării unei astfel de remiteri în exces nu revine autorității care efectuează ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie doar să găsească dovezi suficiente pentru a respinge adecvația unui pretins sistem de verificare.

(55)

Astfel cum se explică în considerentul 47 de mai sus, dreptul la un beneficiu (și anume exportul în temeiul licenței) și atribuirea beneficiului (și anume importul cu scutire de taxe vamale al materialelor de intrare) sunt doar vag corelate între ele. Acestea nu trebuie să se producă într-o anumită ordine sau proximitate temporală. Astfel, deși dreptul la un beneficiu are loc în cursul perioadei anchetei de reexaminare, conferirea beneficiului aferent poate avea loc atât înainte, cât și după perioada anchetei de reexaminare. În plus, prin regrupare, dreptul la un beneficiu în temeiul unei licențe pentru un produs poate fi transferat, astfel încât, în cele din urmă, să confere un beneficiu, unui alt produs.

(56)

În regulamentul definitiv, valoarea subvenției derivate din AAS a fost calculată pe baza taxelor vamale la import la care s-a renunțat în cazul tuturor materialelor importate pentru barele și tijele din oțeluri inoxidabile care fac obiectul acestui sistem în cursul perioadei de reexaminare inițiale. Valoarea subvenției a fost apoi alocată veniturilor din exportul produsului în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(57)

Cei doi producători-exportatori care au utilizat AAS au fost de acord cu evaluarea Comisiei prezentată în considerentul 55 de mai sus și au confirmat faptul că exporturile efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare a produsului în cauză le-au conferit dreptul la un beneficiu, din care o parte a fost sau va fi acordată în afara perioadei anchetei de reexaminare. În plus, unul dintre producătorii-exportatori a confirmat faptul că, datorită modului în care a fost realizat procesul de topire în cursul perioadei anchetei de reexaminare, nu se poate exclude posibilitatea ca importurile de materiale de intrare în temeiul licențelor AAS pentru bare și tije din oțeluri inoxidabile să fi ajuns la alte produse și ca importurile de materiale de intrare în baza licențelor AAS pentru alte produse să fi ajuns la barele și tijele din oțeluri inoxidabile. Prin urmare, producătorul-exportator a confirmat că analizarea doar a taxelor vamale la care s-a renunțat aferente importurilor efectuate în temeiul licențelor AAS pentru barele și tijele din oțeluri inoxidabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu ar reflecta beneficiul efectiv conferit de către sistem exporturilor de bare și tije din oțeluri inoxidabile în perioada respectivă. Din cauza lipsei de date corespunzătoare, Comisia nu a fost în măsură să calculeze valoarea subvenției pe baza taxelor vamale de import la care s-a renunțat în cazul tuturor materialelor importate pentru barele și tijele din oțeluri inoxidabile care fac obiectul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum a fost posibil în cadrul anchetei inițiale.

(58)

În aceste condiții, ambele societăți au convenit să calculeze valoarea subvenției pe baza tranzacțiilor la export totale efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare în temeiul licențelor AAS cu produsul în cauză. Fiecare societate a propus o metodologie adecvată situației sale specifice (în acest caz, în funcție de gama de materii prime importate pentru fabricarea produsului în cauză). Valoarea taxei neplătite pentru materialele de intrare importate ar putea fi calculată în mod fiabil prin intermediul normelor SION sau utilizând media valorii adăugate în temeiul tuturor licențele anterioare eliberate pentru produsul în cauză. Comisia a considerat aceste metodologii ca fiind adecvate și le-a acceptat.

(59)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste subvenții au fost acordate pe baza veniturilor totale realizate din exportul produsului în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(60)

Prin urmare, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 0,88 % pentru Chandan Steel Limited și la 1,56 % pentru Isinox Steel Limited.

(61)

Descrierea detaliată a DDS este inclusă în Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale și accizele percepute la nivel central, astfel cum au fost modificate prin notificările ulterioare.

(62)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(63)

Un exportator eligibil poate solicita o anumită sumă de drawback care se calculează ca procent din valoarea franco la bord („FOB”) a produselor exportate în cadrul acestui sistem. Ratele de drawback au fost stabilite de GI pentru un număr de produse, inclusiv pentru produsul în cauză. Ele sunt stabilite pe baza cantității sau a valorii medii a materialelor utilizate ca materiale de intrare la fabricarea unui produs și pe baza valorii medii a taxelor plătite pentru materialele de intrare. Ratele sunt aplicabile indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, rata DDS a fost de 1,9 % până la 22 noiembrie 2015, de 2 %, cu un plafon de 3,2 INR/kg până la 10 februarie 2016 și de 2 % cu un plafon de 4,3 INR/kg după această dată.

(64)

Pentru a beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul în care datele privind expedierea sunt introduse în serverul autorității vamale (ICEGATE), se indică faptul că exportul are loc în cadrul DDS și valoarea DDS este stabilită în mod irevocabil. După ce societatea expeditoare a completat declarația generală de export (Export General Manifest – „EGM”), iar biroul vamal a verificat documentul respectiv în raport cu datele din avizul de expediție, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a autoriza plata sumei de drawback, fie prin plată directă în contul bancar al exportatorului, fie prin mandat de plată.

(65)

De asemenea, exportatorul trebuie să furnizeze dovezi ale veniturilor obținute din export, prin intermediul unui certificat bancar (Bank Realisation Certificate – „BRC”). Acest document poate fi furnizat după ce suma de drawback a fost plătită, dar GI va recupera suma plătită dacă exportatorul nu furnizează BRC în termenul stabilit.

(66)

Suma de drawback poate fi utilizată în orice scop.

(67)

În conformitate cu standardele de contabilitate din India, suma de drawback al taxelor poate fi înscrisă ca venituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(68)

Comisia a constatat că toți producătorii-exportatori cooperanți au continuat să beneficieze de avantajele acordate în cadrul DDS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(69)

DDS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și cu articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Așa-numita sumă de drawback al taxelor este o contribuție financiară acordată de GI, întrucât ia forma unui transfer direct de fonduri de către acesta din urmă. Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. De asemenea, suma de drawback al taxelor conferă un beneficiu exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(70)

Rata drawback-ului taxelor vamale pentru exporturi este stabilită de către GI pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca drawback al taxelor, sistemul nu prezintă caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru materialele de intrare de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este legată de plata efectivă a taxelor de import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri anterioare sau viitoare de materii prime.

(71)

În timpul vizitei de verificare, GI a susținut că există o legătură adecvată între ratele de drawback și taxele plătite pentru materiile prime. Motivul este acela că GI ia în considerare cantitatea sau valoarea medie a materialelor utilizate ca materiale de intrare la fabricarea produsului, precum și valoarea medie a taxelor plătite pentru materiale de intrare la determinarea ratelor de drawback al taxelor.

(72)

Cu toate acestea, Comisia nu consideră că presupusa legătură dintre ratele de drawback și taxele plătite pentru materii prime este suficientă pentru ca sistemul să fie conform cu normele prevăzute în anexa I, în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și la anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru materialele de intrare de substituire) la regulamentul de bază. În particular, suma creditului nu este calculată în legătură cu materialele de intrare efectiv utilizate. În plus, nu există niciun sistem sau o procedură în vigoare care să confirme care dintre materialele de intrare (inclusiv cantitățile și originea acestora) sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor la import în sensul anexei I partea I și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza materialelor de intrare și a operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(73)

În consecință, plata care ia forma unui transfer direct de fonduri efectuat de către GI în urma exporturilor efectuate de către exportatori trebuie să fie considerată ca fiind un grant direct din partea GI condiționată de rezultatele la export și, prin urmare, este considerată specifică și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(74)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în funcție de beneficiul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că beneficiul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției de export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, GI trebuie să plătească suma de drawback, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. După ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, valoarea drawback-ului care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu există nicio dovadă concludentă care să indice contrariul, se consideră adecvat ca beneficiul conferit în cadrul DDS să fie calculat adunând sumele de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(75)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste subvenții au fost acordate pe baza veniturilor totale realizate din exportul produsului în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(76)

Prin urmare, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 1,02 % pentru Chandan Steel Limited, la 0,66 % pentru Isinox Steel Limited și la 1,82 % pentru Venus Group.

(77)

Ancheta a arătat că acest sistem a fost oprit și că nu le-a conferit niciun beneficiu producătorilor-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii pentru scopul anchetei în cauză.

(78)

Ancheta a arătat că niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a beneficiat de acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii pentru scopul anchetei în cauză.

(79)

Ancheta a arătat că acest sistem a fost oprit și că nu le-a conferit niciun beneficiu producătorilor-exportatori incluși în eșantion în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii pentru scopul anchetei în cauză.

(80)

Ancheta a arătat că toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au utilizat acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, întrucât s-a constatat că stimulentele primite au fost neglijabile, nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii din cadrul acestei scheme pentru scopul anchetei în cauză.

(81)

Ancheta a arătat că toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au utilizat acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, întrucât s-a constatat că stimulentele primite au fost neglijabile, nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii din cadrul acestei scheme pentru scopul anchetei în cauză.

(82)

Ancheta a arătat că niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a primit garanții de împrumut și transferuri directe de fonduri de la GI care le-ar conferi un beneficiu în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii din cadrul acestor acorduri pentru scopul anchetei în cauză.

(83)

Descrierea detaliată a MEIS se găsește la capitolul 3 din FTP 15-20, precum și la capitolul 3 din HOP I 15-20.

(84)

MEIS este succesorul altor 5 sisteme (sistemul „piață-țintă”, sistemul „produs-țintă”, sistemul „produs-țintă asociat pieței”, sistemul de stimulente pentru infrastructura agricolă și VKGUY).

(85)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(86)

Societățile eligibile pot beneficia de MEIS dacă exportă produse specifice în țări specifice care se încadrează în grupul A („piețe tradiționale”, ce includ toate statele membre ale UE), grupul B („piețe emergente și piețe-țintă”) și grupul C („alte piețe”). Țările care fac parte din fiecare grup și lista produselor, cu ratele corespunzătoare ale recompenselor, au fost prezentate în tabelul 1 și, respectiv, tabelul 2 din apendicele 3B la FTP 15-20. Spre sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, a fost eliminată distincția dintre diverse piețe, astfel încât sistemul a fost pus la dispoziția tuturor.

(87)

Avantajul ia forma unui credit pentru taxe echivalent cu un procent din valoarea FOB a exportului. În cazul barelor și tijelor din oțeluri inoxidabile, s-a constatat că la începutul perioadei anchetei de reexaminare acest procent era de 2 % pentru exporturile către țările din grupul B și de 0 % pentru exporturile către țările din grupurile A și C. Astfel cum s-a menționat în considerentul 86 de mai sus, la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, a fost eliminată distincția dintre grupurile de țări și s-a aplicat procentul de 2 % în cazul tuturor țărilor. Anumite tipuri de exporturi sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri transbordate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și veniturile realizate din export ale unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export.

(88)

Creditele pentru taxe acordate în cadrul MEIS sunt transferabile fără restricții și au o valabilitate de 18 luni de la data emiterii. Pot fi utilizate pentru: (i) plata taxelor vamale aferente importurilor de materiale de intrare sau de bunuri, inclusiv de mijloace de producție, (ii) plata accizelor aferente achizițiilor de pe piața națională de materiale de intrare sau de bunuri, inclusiv mijloace de producție și (iii) plata impozitului pe servicii aferent achiziționării de servicii.

(89)

Cererea de acordare a beneficiilor în temeiul MEIS trebuie să fie depusă online, pe site-ul Direcției Generale de Comerț Exterior. Documentele relevante (avize de expediere, certificate bancare și dovezi ale debarcării) trebuie să fie asociate cererii online. Autoritatea regională („AR”) competentă din cadrul GI emite creditul pentru taxe după examinarea documentelor. Atât timp cât exportatorul prezintă documentele relevante, AR nu poate interveni în sensul acordării sau neacordării creditelor pentru taxe.

(90)

Comisia a constatat că producătorii-exportatori incluși în eșantion au beneficiat de avantajele acordate în cadrul MEIS în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(91)

MEIS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Creditul MEIS pentru taxe este o contribuție financiară din partea GI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditul pentru taxe MEIS conferă un beneficiu exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(92)

De asemenea, MEIS este condiționat prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(93)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru materialele de intrare de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru materialele de intrare de substituire) la regulamentul de bază. Un exportator nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de materialele de intrare utilizate efectiv. Nu există niciun sistem sau o procedură în vigoare care să confirme care dintre materialele de intrare sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru a beneficia de sistemul MEIS indiferent dacă importă sau nu materiale de intrare. Pentru a obține beneficiul, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun material de intrare. Astfel, chiar și exportatorii care își procură de pe piața locală toate materialele de intrare și nu importă bunuri care pot fi folosite ca materiale de intrare pot beneficia de MEIS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe MEIS pentru a importa mijloace de producție, deși acestea nu fac obiectul sistemelor autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) la regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza materialelor de intrare și a operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces.

(94)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în funcție de beneficiul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că beneficiul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției de export în cadrul acestui sistem.

(95)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste subvenții au fost acordate pe baza veniturilor totale realizate din exportul produsului în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(96)

Prin urmare, Comisia a stabilit că ratele subvenției în temeiul acestui sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-au ridicat la 1,31 % pentru Chandan Steel Limited, la 1,33 % pentru Isinox Steel Limited și la 1,00 % pentru Venus Group.

(97)

În urma comunicării informațiilor, o parte a susținut că numai beneficiul acordat pe baza vânzărilor în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare ar trebui să facă obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 95 de mai sus, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost acordată pe baza veniturilor totale realizate din exportul produsului în cauză pe perioada anchetei de reexaminare ca numitor corespunzător. Valoarea beneficiului acordat pe baza veniturilor generate din exporturile în Uniune a făcut ulterior obiectul unor măsuri compensatorii.

(98)

Ancheta a arătat că niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a beneficiat de acest sistem în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii pentru scopul anchetei în cauză.

(99)

Ancheta a arătat că niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a beneficiat de aceste sisteme în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel încât nu a fost necesară o evaluare suplimentară a aplicabilității măsurilor compensatorii pentru scopul anchetei în cauză.

(100)

Valorile subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile din regulamentul de bază, exprimate ad valorem, pentru producătorul-exportator cooperant au fost:

Tabelul 1

Subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii

(101)

Valoarea totală a subvenționării depășește pragul de minimis menționat la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(102)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea subvenționării.

(103)

Astfel cum se precizează în considerentele 31–101 de mai sus, s-a constatat că, în perioada anchetei de reexaminare, exportatorii indieni ai produsului în cauză au beneficiat în continuare de subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile publice.

(104)

Sistemele de subvenții conferă beneficii recurente și nu există niciun indiciu că acestea urmează să fie eliminate într-un viitor previzibil. Într-adevăr, subvenționarea în cadrul DDS și MEIS a crescut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Rata și plafonul în cadrul DDS au crescut, în timp ce MEIS, disponibil pentru export într-un grup de țări la începutul perioadei anchetei de reexaminare (fără a include statele membre), a devenit disponibil pentru toate țările spre sfârșitul ei. Această ultimă modificare a sporit atractivitatea exporturilor în Uniune.

(105)

Deși prețurile barelor și ale tijelor din oțeluri inoxidabile practicate pentru Uniune sunt similare cu cele pentru piețele țărilor terțe, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au capacități neutilizate semnificative, care variază între 14 % și 66 %. Gradul de utilizare a capacității de către toți producătorii-exportatori cooperanți (reprezentând aproximativ 46 % din totalul importurilor în Uniune de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India) este de aproximativ 42 %. Capacitatea neutilizată doar a producătorilor respectivi este de aproximativ 156 000 de tone metrice, și anume 50 % din consumul total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Având în vedere că cifra în cauză nu include capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori, care reprezintă valoarea de 54 % rămasă din totalul importurilor în Uniune de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India, precum și a acelor producători din India care nu exportă în Uniune, aceasta este o estimare prudentă privind capacitatea neutilizată totală din India.

(106)

Conform proiectului de politică națională în materie de oțel din India (Indian draft National Steel Policy) din 2017, India a fost singura economie mare din lume în care cererea de oțel a continuat să indice o creștere pozitivă, de 5,3 %, în 2015. În pofida faptului că producția destinată consumului intern în rândul producătorilor-exportatori variază între 1 și 17 % din producția totală în cursul perioadei anchetei de reexaminare, capacitatea excedentară a producătorilor-exportatori cooperanți este de aproximativ 58 %. Prin urmare, chiar dacă creșterea consumului intern ar rămâne la nivelul din 2015, ar fi nevoie de o perioadă îndelungată pentru a putea absorbi capacitatea excedentară.

(107)

Piața Uniunii este atractivă, în pofida măsurilor. Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion sunt orientați spre export și exportă între 83 % și 99 % din întreaga lor producție de bare și tije din oțeluri inoxidabile. În pofida măsurilor în vigoare, Uniunea a rămas o destinație de export importantă pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, reprezentând între 35 % și 53 % din totalul exporturilor lor de bare și tije din oțeluri inoxidabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În eventualitatea abrogării măsurilor, este probabil că volumul exporturilor în Uniune, deja semnificative în perioada anchetei de reexaminare, ar crește. Într-adevăr, astfel cum se analizează în detaliu în considerentul 183 de mai jos, acest lucru este bine ilustrat de exemplul unuia dintre producătorii-exportatori, a cărui taxă a fost redusă la 0 % în urma unei reexaminări intermediare din 2013.

(108)

Ținând cont de cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există probabilitatea unei continuări a subvenționării.

(109)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de către 25 de producători. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(110)

Prejudiciul a fost evaluat pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, vânzările, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și creșterea colectate la nivelul totalității industriei de profil din Uniune, precum și pe baza tendințelor privind prețurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, capacitatea de a procura capital și investițiile, stocurile, randamentul investițiilor și salariile colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(111)

În cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2013, au prevalat condiții favorabile pe piață, înregistrându-se o creștere a consumului de bare și tije din oțeluri inoxidabile la nivelul Uniunii. Astfel cum se menționează în considerentul 3 de mai sus, în 2013, o reexaminare intermediară a redus nivelul taxei aplicabile societății Viraj la 0 %.

(112)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(113)

Consumul la nivelul Uniunii de bare și tije din oțeluri inoxidabile a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone metrice)

(114)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 16 % în cursul perioadei examinate. O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială de 4 % între 2012 și 2013, urmată de o creștere graduală cu 20 de puncte procentuale, sau cu peste 55 de mii de tone, în perioada cuprinsă între 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(115)

Comisia a stabilit volumul importurilor de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India în Uniune pe baza datelor Eurostat și a cotelor de piață ale importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

(116)

Importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone metrice) și cotele de piață din India

(117)

Volumul importurilor din India în Uniune au crescut semnificativ, cu 64 %, sau cu aproximativ 18 000 de tone, în cursul perioadei examinate. O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială nesemnificativă în 2013, urmată de o creștere cu 57 de puncte procentuale în 2014 și o creștere suplimentară cu 7 puncte procentuale până în 2015 și în perioada anchetei de reexaminare.

(118)

Inițial, importurile din India au rămas stabile între 2012 și 2013, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3 %. Între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, importurile din India au crescut cu 64 %, în timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 20 %. Întrucât creșterea importurilor din India a fost mai mare decât creșterea consumului la nivelul Uniunii, cota de piață a importurilor respective a crescut de la 10 % la 14 %.

(119)

Comisia a utilizat prețurile importurilor din India raportate de Eurostat.

(120)

Prețurile medii ale importurilor de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor din India

(121)

Prețurile importurilor din India au scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2012 și 2013. Ele au crescut cu 11 % în 2013 și cu alte 5 puncte procentuale în 2014, au recuperat 5 puncte procentuale în 2015 și au scăzut din nou cu 3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare.

(122)

Chiar dacă această scădere a corespuns tendinței descrescătoare a prețurilor materiilor prime, Comisia a remarcat faptul că, de-a lungul perioadei examinate, prețul mediu unitar de import pentru produsul provenit din India a fost cu mult mai mic decât prețul de vânzare unitar și costul unitar mediu de producție ale industriei din Uniune, astfel cum s-a raportat în tabelul 9, situație care a generat o puternică presiune asupra prețurilor de vânzare din Uniune.

(123)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(124)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din veniturile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrate în perioada anchetei de reexaminare.

(125)

Comparația a arătat pentru producătorii-exportatori cooperanți o marjă medie ponderată de subcotare de 12 % pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(126)

Comisia a stabilit volumul importurilor din alte țări decât India pe baza datelor Eurostat și a cotelor de piață ale acestor importuri, prin compararea volumelor importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

(127)

Importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile în Uniune din alte țări au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile din alte țări

(128)

Volumul importurilor din alte țări terțe decât India a scăzut cu 8 % în comparație cu creșterea de 64 % înregistrată de volumul importurilor din India.

(129)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a importurilor din alte țări decât India a scăzut de la 8 % la 6 %, în timp ce cota de piață a importurilor din India a crescut de la 10 % la 14 %.

(130)

Cotele de piață ale celor mai importante două țări importatoare după India au scăzut în cursul perioadei examinate: în cazul Elveției, cota de piață a scăzut de la 4 % la 3 %, iar în cazul Ucrainei, de la 2 % la 1 %.

(131)

În contextul creșterii consumului Uniunii cu 16 % și al scăderii cotei de piață a industriei din Uniune cu 3 % în cursul perioadei examinate, aceasta înseamnă că importurile din India au câștigat cotă de piață nu numai de la industria din Uniune, ci și de la alte importuri.

(132)

Prețul mediu de import din alte țări terțe a scăzut mult mai lent decât prețurile importurilor din India. El a scăzut cu 6 %, în timp ce prețurile importurilor din India au scăzut cu 14 %.

(133)

Prețurile de import din Elveția și din Ucraina sunt, în medie, semnificativ mai mari decât prețurile de import din India în cursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, prețurile în cauză nu sunt neapărat direct comparabile, din moment ce prețul mediu este afectat de o gamă de produse diferită.

(134)

În plus, volumul importurilor din Elveția (+ 7 %) și din Ucraina (– 16 %) în particular, sau din toate celelalte țări terțe (– 8 %) în general, nu au înregistrat creșteri atât de puternice precum cele din India (+ 64 %).

(135)

În timp ce volumul importurilor din India a crescut cu aproape 17 000 de tone în cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Ucraina a scăzut cu aproximativ 700 de tone, cel al importurilor din Elveția a crescut cu aproximativ 700 de tone, iar cel al importurilor din toate celelalte țări terțe (inclusiv Elveția și Ucraina) a crescut cu aproximativ 1 700 de tone.

(136)

În baza celor specificate anterior și ținând cont de volumele de import mult mai mici din Elveția și Ucraina în comparație cu cele din India, nu există niciun indiciu că importurile din aceste două țări au cauzat prejudicii industriei din Uniune.

(137)

Importurile din alte țări decât India (inclusiv Elveția și Ucraina) au, în medie, prețuri mai mari decât cele ale importurilor din India și au înregistrat o pierdere a cotei de piață de 2 % în cursul perioadei examinate.

(138)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a examinat efectul importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune prin evaluarea tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(139)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12 de mai sus, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(140)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(141)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare, a datelor prezentate de Eurofer și a răspunsurilor la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune.

(142)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(143)

Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(144)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, magnitudinea valorii subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii și redresarea în urma practicilor de subvenționare anterioare.

(145)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(146)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție a industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(147)

Volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială de 6 % în 2013, urmată de o creștere graduală cu 16 puncte procentuale în 2014 și de o creștere cu alte 4 puncte procentuale în 2015, valoare care s-a menținut la același nivel în perioada anchetei de reexaminare.

(148)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate.

(149)

În urma creșterii volumului producției, gradul de utilizare a capacității de către industria din Uniune a crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(150)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

(151)

Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii a crescut în cursul perioadei examinate cu aproximativ 13 % sau cu peste 28 000 de tone, valoare inferioară creșterii pieței de 16 %, astfel cum se arată în tabelul 2.

(152)

O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială de 4 % între 2012 și 2013, urmată de creșteri cu 12 puncte procentuale în 2014, cu 3 puncte procentuale în 2015 și cu alte 2 puncte în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(153)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate, de la 82 % în 2012 și 2013 la 79 % în perioada cuprinsă între 2014 și perioada anchetei de reexaminare.

(154)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut în cursul perioadei examinate cu 16 % sau cu peste 44 000 de tone. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a crescut cu 13 % sau cu peste 23 000 de tone, ceea ce s-a materializat, totuși, într-o scădere a cotei de piață a industriei din Uniune cu 4 puncte procentuale.

(155)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(156)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a rămas la același nivel în cursul perioadei examinate.

(157)

În urma creșterii producției cu 14 % în cursul perioadei examinate, productivitatea a crescut, de asemenea, cu 14 % în aceeași perioadă. O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială de 6 % între 2012 și 2013, urmată de creșteri cu 16 puncte procentuale în 2014 și cu alte 4 în 2015, valoare care s-a menținut la același nivel în perioada anchetei de reexaminare.

(158)

Comisia a stabilit că importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri subvenționate. Marja de subvenție stabilită pentru India în perioada anchetei de reexaminare a fost cu mult mai mare decât nivelul de minimis menționat în considerentul 100 de mai sus.

(159)

Această situație a coincis cu o scădere cu 14 % a prețurilor importurilor din India în cursul perioadei examinate. Ca urmare, industria din Uniune nu a putut să beneficieze pe deplin de măsurile compensatorii în vigoare, întrucât cota ei de piață a scăzut cu 4 %, iar profitabilitatea ei a scăzut cu aproape 5 puncte procentuale.

(160)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

(161)

Prețul de vânzare mediu unitar practicat de industria din Uniune față de clienții neafiliați din Uniune a scăzut în mod constant cu 22 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 2 482 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile pentru a reflecta scăderea generală a prețurilor de vânzare de pe piața barelor și tijelor din oțeluri inoxidabile.

(162)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mică, cu 18 %, în cursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețurilor materiilor prime, dar și creșterea productivității.

(163)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(164)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat ale industriei din Uniune au înregistrat în cursul perioadei examinate o creștere marginală de 3 %.

(165)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(166)

Nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a scăzut cu 16 % în cursul perioadei examinate. În cursul perioadei anchetei de reexaminare, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 5 % din producția acestora.

(167)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din veniturile generată de aceste vânzări.

(168)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(169)

Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut treptat de la 8,1 % în 2012 la 3,3 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, ceea ce înseamnă o scădere de 59 %. O analiză efectuată pe ani arată o scădere dramatică inițială cu 53 % între 2012 și 2013, urmată de creșteri cu 32 de puncte procentuale în 2014, de o scădere ușoară cu 3 puncte procentuale în 2015 și de o altă scădere dramatică cu 35 de puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare.

(170)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut cu 42 % în cursul perioadei examinate. O analiză efectuată pe ani arată o evoluție instabilă a acestui indicator. O scădere inițială dramatică de 66 % între 2012 și 2013, urmată de creșteri cu 60 de puncte procentuale în 2014, de o creștere ușoară cu 6 puncte procentuale în 2015 și de o scădere dramatică cu 42 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare.

(171)

Scăderea substanțială a fluxului de lichidități al industriei din Uniune se explică, în principal, prin scăderea semnificativă a profitabilității, astfel cum s-a explicat în considerentul 169 de mai sus.

(172)

În cursul perioadei examinate, investițiile anuale în produsul similar realizate de industria din Uniune au scăzut cu 9 %, și anume de la 7,7 milioane EUR în 2012 la 7,0 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare.

(173)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor realizate de industria din Uniune din producerea și din vânzarea produsului similar a scăzut cu 47 % în cursul perioadei examinate.

(174)

Ancheta a arătat că, în pofida măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

(175)

Industria din Uniune a pierdut 4 % din cota sa de piață și a continuat să înregistreze profituri mai mici și o scădere a fluxului de lichidități, a investițiilor și a randamentului investițiilor.

(176)

Aceste evoluții negative au avut loc în paralel cu creșterea semnificativă cu 16 % a consumului din Uniune în cursul perioadei examinate. În același timp, importurile din India și-au majorat în mod constant volumul și cota pe piața Uniunii.

(177)

Aceste importuri subvenționate din India au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 12 % în perioada anchetei de reexaminare, exercitând presiune asupra prețurilor. În realitate, presiunea exercitată asupra prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost mai mare decât în ancheta inițială, în care subcotarea a fost mai mică de 2 %.

(178)

Prin urmare, industria din Uniune a fost obligată să își reducă prețurile de vânzare în încercarea de a limita pierderea cotei sale de piață. Ca urmare, profitul ei, deși a rămas pozitiv (3,3 %) în perioada anchetei de reexaminare, s-a situat sub profitul-țintă de 9,5 % stabilit în cadrul anchetei inițiale.

(179)

De asemenea, astfel cum s-a menționat în considerentul 133 de mai sus, importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile din alte țări decât India au avut prețuri mai mari decât cele ale importurilor din India și au pierdut o cotă de piață de 2 % în cursul perioadei examinate.

(180)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a continuat să sufere prejudicii în cursul perioadei examinate și al perioadei anchetei de reexaminare.

(181)

Pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului în cazul abrogării măsurilor luate împotriva Indiei, Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(182)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 105 de mai sus, capacitatea neutilizată din India este estimată, în mod prudent, la peste 156 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce reprezenta deja 50 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(183)

Comisia a observat, de asemenea, că, în urma reducerii taxei vamale pentru Viraj la 0 % în 2013, ca urmare a reexaminării menționate în considerentul 3 de mai sus, producătorul în cauză și-a sporit în mod semnificativ prezența pe piața Uniunii.

(184)

Într-adevăr, între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, Viraj a realizat o cotă majoritară a importurilor din India în Uniune. Importurile provenite de la Viraj aproape că s-au triplat în cursul acestei perioade, cota lor crescând cu mai mult de 60 %.

(185)

În cursul aceleiași perioade, volumul importurilor din India a crescut cu 64 %, iar cota lor pe piața Uniunii a crescut cu 40 %. Marea parte a creșterii respective a fost cauzată de creșterea semnificativă a importurilor efectuate de Viraj. Acest lucru indică atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii din India. În cursul aceleiași perioade, industria din Uniune a pierdut 3 puncte procentuale din cota de piață și aproape 5 puncte procentuale din profitabilitate, ceea ce a dus la o deteriorare a situației sale.

(186)

Nivelul prețurilor exporturilor din India către alte țări a fost comparabil cu cel al exporturilor sale către Uniune.

(187)

Drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă în considerentele 105, 182 și 183 de mai sus, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate va fi, după toate probabilitățile, direcționată către piața Uniunii. De asemenea, astfel cum s-a menționat în considerentul 107 de mai sus, producătorii indieni sunt foarte orientați spre export.

(188)

Importurile din India au subcotat prețurile de vânzare ale Uniunii cu 12 %. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din India în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească semnificativ în cazul în care măsurile ar fi abrogate, ceea ce ar înrăutăți și mai mult situația economică a industriei din Uniune.

(189)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca prezența producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune să crească în ceea ce privește atât volumul, cât și cotele de piață, la prețuri subvenționate care vor subcota la un nivel semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(190)

Această situație ar crește presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii și ar afecta negativ profitabilitatea și situația financiară a industriei din Uniune, ceea ce ar înrăutăți și mai mult situația economică a industriei din Uniune.

(191)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate a continuării prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(192)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente împotriva Indiei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu.

(193)

În determinarea interesului Uniunii, Comisia s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 31 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(194)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a subvenționării și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(195)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 153 de mai sus, măsurile nu au împiedicat industria din Uniune să piardă 4 % din cota de piață în cursul perioadei examinate.

(196)

În același timp, Comisia a concluzionat, de asemenea, în considerentul 188 de mai sus, că este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o deteriorare a situației sale în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor compensatorii împotriva Indiei.

(197)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o continuare a măsurilor împotriva Indiei ar aduce beneficii industriei din Uniune.

(198)

Comisia a trimis chestionare celor doi importatori cooperanți. Astfel cum s-a menționat în considerentul 23 de mai sus, niciunul dintre importatori nu a răspuns și nici nu a colaborat într-un anumit mod la ancheta în cauză. Niciun alt importator nu s-a făcut cunoscut.

(199)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există elemente care să indice că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra importatorilor care ar depăși efectul pozitiv al măsurilor.

(200)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 20 de mai sus, după ancheta inițială niciun utilizator din Uniune nu s-a făcut cunoscut și nici nu a cooperat într-un anumit mod la ancheta în cauză.

(201)

Barele și tijele din oțeluri inoxidabile sunt utilizate într-o mare varietate de aplicații, inclusiv în industria autovehiculelor, a aparatelor de uz casnic, a instrumentelor medicale și de laborator etc.

(202)

Cu toate acestea, astfel cum a constatat Comisia în ancheta inițială, utilizatorii sunt numai actori intermediari care produc și furnizează elemente pentru aplicațiile menționate anterior.

(203)

Astfel, acești utilizatori sunt în măsură să transfere toată sau aproape toată creșterea de prețuri rezultată din taxele compensatorii asupra utilizatorilor finali, ținând cont de faptul că, pentru aceștia din urmă, impactul unor astfel de măsuri este neglijabil.

(204)

Aceste constatări au fost confirmate în cadrul prezentei reexaminări, întrucât ancheta nu a evidențiat niciun indiciu care să infirme această constatare inițială pentru perioada ulterioară instituirii măsurilor în vigoare.

(205)

În plus, cu toate că măsurile sunt în vigoare din 2011, utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Utilizatorii nu au prezentat nicio informație care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în găsirea altor surse de aprovizionare, iar ancheta nu a identificat astfel de informații.

(206)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în ancheta inițială, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor.

(207)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a concluziona că extinderea măsurilor compensatorii existente vizând importurile de bare și tije din oțeluri inoxidabile originare din India nu este în interesul Uniunii.

(208)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor compensatorii în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări și în care să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Informațiile transmise în scris și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(209)

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, măsurile compensatorii aplicabile importurilor de bare și tije din oțeluri inoxidabile originare din India, instituite prin regulamentul definitiv, astfel cum au fost modificate prin regulamentul de modificare, ar trebui menținute.

(210)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(211)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma modificării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (7) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața națională și la export care decurg, de exemplu, din modificarea numelui sau a entităților de producție sau de vânzare. Dacă este cazul, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(212)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (8),