This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32016R1718
Commission Regulation (EU) 2016/1718 of 20 September 2016 amending Regulation (EU) No 582/2011 with respect to emissions from heavy-duty vehicles as regards the provisions on testing by means of portable emission measurement systems (PEMS) and the procedure for the testing of the durability of replacement pollution control devices (Text with EEA relevance)
Regulamentul (UE) 2016/1718 al Comisiei din 20 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 în ceea ce privește emisiile provenite de la vehicule grele cu privire la dispozițiile privind testarea cu ajutorul sistemelor portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) și procedura de testare a durabilității dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării (Text cu relevanță pentru SEE)
Regulamentul (UE) 2016/1718 al Comisiei din 20 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 în ceea ce privește emisiile provenite de la vehicule grele cu privire la dispozițiile privind testarea cu ajutorul sistemelor portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) și procedura de testare a durabilității dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării (Text cu relevanță pentru SEE)
C/2016/5847
JO L 259, 27.9.2016, p. 1–41
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
27.9.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 259/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2016/1718 AL COMISIEI
din 20 septembrie 2016
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 582/2011 în ceea ce privește emisiile provenite de la vehicule grele cu privire la dispozițiile privind testarea cu ajutorul sistemelor portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) și procedura de testare a durabilității dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE (1), în special articolul 4 alineatul (3) și articolul 5 alineatul (4) și articolul 12,
întrucât:
(1) |
Încercarea de verificare a conformității în circulație reprezintă unul dintre elementele constitutive ale procedurii de omologare de tip și permite verificarea performanțelor sistemelor de control al emisiilor în timpul duratei de viață utile a vehiculelor. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (2), încercările sunt efectuate cu ajutorul unor sisteme portabile de măsurare a emisiilor (PEMS), care evaluează emisiile în operațiunile normale de utilizare. Abordarea PEMS se aplică, de asemenea, pentru a verifica emisiile în afara ciclului în timpul certificării de omologare de tip. |
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 582/2011 prevede că orice cerințe suplimentare cu privire la procedura de încercare a emisiilor din timpul utilizării în afara ciclurilor ar trebui introduse după evaluarea procedurii de încercare specificate în regulamentul respectiv. |
(3) |
Prin urmare, Comisia a efectuat o analiză aprofundată a procedurii de încercare. Analiza respectivă a identificat o serie de deficiențe care subminează eficiența legislației europene de omologare de tip și trebuie remediate pentru a se asigura nivelul adecvat de protecție a mediului. |
(4) |
În prezent, nu se evaluează performanța în materie de emisii a vehiculelor într-o perioadă de încălzire în cadrul încercării demonstrative de omologare de tip sau în cadrul încercării de verificare a conformității în circulație. Pentru a reduce decalajul de cunoștințe existent și pentru a pregăti o nouă procedură de încercare pentru operațiunile de pornire la rece, ar trebui să se introducă o etapă de monitorizare în timpul căreia vor fi colectate datele obținute din încercările de omologare de tip și de verificare a conformității în circulație. |
(5) |
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 582/2011, dispozitivele de schimb pentru controlul poluării trebuie să fie omologate de tip în conformitate cu cerințele referitoare la emisii Euro VI o dată cu introducerea în regulamentul respectiv a cerințelor specifice încercării de durabilitate. |
(6) |
Prin urmare, este necesar să se stabilească o procedură care va evalua în mod corespunzător durabilitatea pieselor de schimb care intră pe piața Uniunii și pentru a se asigura că acestea îndeplinesc cerințe de mediu compatibile cu cele stabilite pentru sisteme similare produse ca piese de vehicule originale. |
(7) |
O procedură de încercare bazată pe îmbătrânirea accelerată a dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării datorate efectelor termice și ale consumului de lubrifiant îndeplinește obiectivul de a aborda durabilitatea dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării într-o manieră corectă și obiectivă și nu este excesiv de împovărătoare pentru industrie. |
(8) |
Regulamentul (UE) nr. 582/2011 stabilește cerințe cu privire la măsurile care trebuie să fie introduse de către producătorii de vehicule pentru a preveni modificarea neautorizată a sistemelor de control al emisiilor. Cerințele respective ar trebui să abordeze în mod eficient cele mai frecvente mijloace de modificare neautorizată, fără a impune o sarcină excesivă asupra industriei. |
(9) |
Ar trebui să se actualizeze trimiterile la standardele internaționale din Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei. |
(10) |
Pentru a se asigura un timp suficient de adaptare pentru ca producătorii de vehicule să își modifice produsele în conformitate cu noua cerință privind pragul de putere, cerința ar trebui să intre în vigoare la 1 septembrie 2018 pentru tipurile noi și la 1 septembrie 2019 pentru toate vehiculele noi. |
(11) |
Este oportun ca noile cerințe pentru încercarea în circulație să nu se aplice retroactiv motoarelor și vehiculelor care nu au fost omologate în conformitate cu cerințele respective. Prin urmare, noile dispoziții prevăzute în anexa II se aplică numai în cazul încercării de verificare a conformității în circulație a noilor tipuri de motoare și vehicule care au fost omologate în conformitate cu versiunea modificată a Regulamentului (UE) nr. 582/2011. |
(12) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 582/2011 ar trebui modificat în consecință. |
(13) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
la articolul 14, alineatul (3) se elimină; |
2. |
la articolul 15, alineatul (5) se elimină; |
3. |
se introduce următorul articol 17a: „Articolul 17a Dispoziții tranzitorii pentru anumite omologări de tip și certificate de conformitate (1) Începând cu 1 septembrie 2018, autoritățile naționale refuză, în ceea ce privește emisiile, să acorde omologarea CE de tip sau omologarea națională de tip în cazul noilor tipuri de vehicule sau motoare încercate folosind proceduri care nu sunt conforme cu punctele 4.2.2.2 și 4.2.2.2.1 și 4.2.2.2.2 și 4.3.1.2 și 4.3.1.2.1 și 4.3.1.2.2 din apendicele 1 la anexa II. (2) Începând cu 1 septembrie 2019, în cazul vehiculelor noi care nu sunt conforme cu punctele 4.2.2.2 și 4.2.2.2.1 și 4.2.2.2.2 și 4.3.1.2 și 4.3.1.2.1 și 4.3.1.2.2 din apendicele 1 la anexa II, autoritățile naționale consideră că certificatele de conformitate eliberate pentru vehiculele respective nu mai sunt valabile în sensul articolului 26 din Directiva 2007/46/CE și, în ceea ce privește emisiile, interzic înmatricularea, comercializarea și introducerea în circulație a unor astfel de vehicule. Începând cu 1 septembrie 2019 și cu excepția cazului înlocuirii motoarelor pentru vehiculele aflate în funcțiune, autoritățile naționale interzic comercializarea sau utilizarea noilor motoare care nu sunt conforme cu punctele 4.2.2.2 și 4.2.2.2.1 și 4.3.1.2 și 4.3.1.2.1 din apendicele 1 la anexa II.”; |
4. |
anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament; |
5. |
anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament; |
6. |
anexa VI se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament; |
7. |
anexa XI se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament; |
8. |
anexa XIII se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament; |
9. |
anexa XIV se modifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu excepția punctului 8 litera (c), care se aplică tuturor vehiculelor de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, anexa II se aplică noilor tipuri de vehicule începând cu 1 ianuarie 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Bruxelles, 20 septembrie 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 188, 18.7.2009, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).
ANEXA I
Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctul 1.1.2 se înlocuiește cu următorul text:
(*) Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).”;" |
2. |
punctul 1.1.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
3. |
punctul 3.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
4. |
se introduc următoarele puncte 3.2.1.1-3.2.1.6:
|
5. |
la punctul 4.2, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
|
6. |
în apendicele 4, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea paragraf se înlocuiesc cu următorul text: „În cazul unei cereri de omologare CE de tip a unui motor sau a unei familii de motoare ca unitate tehnică separată, se completează partea generală și părțile 1 și 3. În cazul unei cereri de omologare CE de tip a unui vehicul cu motor omologat în ceea ce privește emisiile și accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, se completează partea generală și partea 2. În cazul unei cereri de omologare CE de tip a unui vehicul în ceea ce privește emisiile și accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, se completează partea generală și părțile 1, 2 și 3.”; |
7. |
Apendicele 9 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 9 Sistemul de numerotare a certificatelor de omologare CE de tip Secțiunea 3 a numărului de omologare CE de tip eliberat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), articolul 8 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (1) este compusă din numărul actului de punere în aplicare sau al celui mai recent act de modificare a acestuia aplicabil pentru omologarea CE de tip. Numărul este urmat de un caracter alfabetic care reflectă cerințele pentru sistemele OBD și SCR în conformitate cu tabelul 1. Tabelul 1
|
(1) Cerințe de monitorizare ale „OTL NOx”, astfel cum sunt specificate în tabelul 1 din anexa X pentru motoare și vehicule cu combustibil dual și aprindere prin comprimare și în tabelul 2 din anexa X pentru motoare și vehicule cu aprindere prin scânteie.
(2) Cerințe de monitorizare ale „PM OTL”, astfel cum sunt specificate în tabelul 1 din anexa X pentru motoare și vehicule cu combustibil dual și aprindere prin comprimare.
(3) Cerințe privind „monitorizarea performanței”, astfel cum sunt specificate la punctul 2.1.1 din anexa X.
(4) Cerințe „tranzitorii” privind calitatea reactivului, astfel cum sunt specificate la punctul 7.1 din anexa XIII.
(5) Cerințe „generale” privind calitatea reactivului, astfel cum sunt specificate la punctul 7.1.1 din anexa XIII.
(6) Cerințe de monitorizare ale „CO OTL”, astfel cum sunt specificate în tabelul 2 din anexa X pentru motoare și vehicule cu aprindere prin scânteie.
(7) Cerințele „tranzitorii” privind IUPR, astfel cum sunt specificate în secțiunea 6 din anexa X.
(8) Cerințele „generale” privind IUPR, astfel cum sunt specificate în secțiunea 6 din anexa X.
(9) Pentru motoare cu aprindere prin scânteie și vehicule echipate cu astfel de motoare.
(10) Pentru motoare cu combustibil dual și aprindere prin comprimare și vehicule echipate cu astfel de motoare.
(11) Se aplică numai în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie și al vehiculelor echipate cu astfel de motoare.
(12) Dispoziții suplimentare referitoare la cerințele de monitorizare, în conformitate cu punctul 2.3.1.2 din anexa 9A la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU.
(13) Specificațiile IUPR sunt prezentate în anexa X. Motoarele cu aprindere prin scânteie și vehiculele echipate cu astfel de motoare nu sunt supuse IUPR.
(14) Cerința ISC stabilită în apendicele 1 la anexa II.
N/A |
Nu se aplică.” |
ANEXA II
Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctul 2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
punctul 2.3 se înlocuiește cu următorul text:
|
3. |
punctul 4.1 se înlocuiește cu următorul text: „4.1. Sarcina utilă a vehiculului Sarcina utilă normală reprezintă o sarcină utilă între 10 % și 100 % din sarcina utilă maximă. Sarcina utilă maximă reprezintă diferența dintre sarcina maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat și masa vehiculului în stare de funcționare, stabilită în conformitate cu anexa I la Directiva 2007/46/CE. În scopul testării conformității în circulație, sarcina utilă poate fi reprodusă, putându-se utiliza o sarcină artificială. Autoritățile de omologare pot solicita testarea vehiculului cu orice sarcină utilă între 10 % până la 100 % din sarcina utilă maximă a vehiculului. În cazul în care masa echipamentului SPME necesar pentru funcționare depășește 10 % din sarcina utilă maximă a vehiculului, această masă poate fi considerată drept sarcină utilă minimă. Vehiculele din categoria N3 sunt testate, după caz, cu o semiremorcă.”; |
4. |
punctele 4.4.1-4.5.5 se înlocuiesc cu următorul text: 4.4.1. Lubrifiantul de încercare este ulei de uz comercial și trebuie să respecte specificațiile producătorului motorului. Se prelevează eșantioane de ulei. 4.4.2. Carburant Carburantul de încercare este carburantul de uz comercial reglementat de Directiva 98/70/CE și de standardele CEN corespunzătoare sau carburantul de referință specificat în anexa IX la prezentul regulament. Se prelevează eșantioane de carburant. Un producător poate solicita să nu se preleveze eșantioane de carburant dintr-un motor cu gaz. 4.4.2.1. În cazul în care producătorul, în conformitate cu secțiunea 1 din anexa I la prezentul regulament, a declarat capacitatea de a îndeplini cerințele prezentului regulament privind carburanți de uz comercial declarați la punctul 3.2.2.2.1 din documentul informativ prevăzut în apendicele 4 din anexa I la prezentul regulament, se efectuează cel puțin o încercare pentru fiecare dintre carburanții de uz comercial declarați. 4.4.3. Pentru sistemele de post-tratare a gazelor de evacuare care utilizează un reactiv pentru a reduce emisiile, reactivul este un reactiv de uz comercial și trebuie să respecte specificațiile producătorului motorului. Se prelevează un eșantion de reactiv. Reactivul nu trebuie să fie înghețat. 4.5. Cerințe privind cursele Ponderea utilizării se exprimă ca procent din durata totală a cursei. Cursa constă într-o etapă de rulare a vehiculului în mediul urban, urmată de una în mediul rural și una pe autostradă, în conformitate cu ponderea etapelor specificate la punctele 4.5.1-4.5.4. În cazul în care o altă ordine de încercare este justificată din motive practice și după obținerea acordului autorității de omologare, se poate utiliza o altă ordine, dar încercarea începe întotdeauna cu rulare în mediul urban. În sensul prezentei secțiuni, „aproximativ” înseamnă valoarea prescrisă ± 5 %. Părțile urbane, rurale și pe autostradă pot fi stabilite fie:
În cazul în care componența cursei este stabilită pe baza coordonatelor geografice, vehiculul nu ar trebui să depășească, pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 % din durata totală a fiecărei etape a cursei, următoarea viteză:
În cazul în care componența cursei este stabilită cu ajutorul metodei primei accelerări, prima accelerare de peste 55 km/h (70 km/h în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1) indică începutul etapei rurale, iar prima accelerare de peste 75 km/h (90 km/h în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1) indică începutul etapei de autostradă. Criteriile de diferențiere între rularea în mediul urban, în mediul rural și pe autostradă sunt convenite cu autoritatea de omologare înainte de începerea încercării. Viteza medie de rulare în mediul urban este între 15-30 km/h. Viteza medie de rulare în mediul rural este între 45-70 km/h (60-90 km/h în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1). Viteza medie de rulare pe autostradă este de peste 70 km/h (90 km/h în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1). 4.5.1. În cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1, cursa constă în proporție de aproximativ 34 % în rulare în mediu urban, în proporție de 33 % în rulare în mediu rural și în proporție de 33 % în rulare pe autostradă. 4.5.2. Pentru vehiculele N2, M2 și M3 cursa constă în proporție de aproximativ 45 % în rulare în mediul urban, 25 % în rulare în mediul rural și în proporție de 30 % în rulare pe autostradă. Vehiculele M2 și M3 din clasa I, II sau clasa A, astfel cum sunt definite în Regulamentul nr. 107 al CEE-ONU sunt testate 70 % în rulare în mediul urban și 30 % în mediul rural. 4.5.3. În cazul vehiculelor din categoria N3, cursa constă în proporție de aproximativ 20 % în rulare în mediul urban, 25 % în rulare în mediul rural și în proporție de 55 % în rulare pe autostradă. 4.5.4. Pentru evaluarea componenței cursei, durata etapei se calculează de la momentul în care temperatura lichidului de răcire a atins 343 K (70 °C) pentru prima oară sau după ce s-a stabilizat în limita +/– 2 K într-un interval de 5 minute, oricare dintre aceste condiții este îndeplinită mai întâi, însă nu după mai mult de 15 minute de la pornirea motorului. În conformitate cu punctul 4.5, perioada scursă pentru ca temperatura lichidului de răcire să ajungă la 343 K (70 °C) trebuie să fie rulată în condiții de trafic urban. Este interzisă încălzirea artificială a sistemelor de control al emisiilor înainte de efectuarea încercării. 4.5.5. Următoarea repartizare a valorilor caracteristice pentru curse, obținută din baza de date WHTC, poate fi utilizată drept orientare suplimentară în vederea evaluării cursei:
|
5. |
punctul 4.6.5 se înlocuiește cu următorul text:
|
6. |
punctul 4.6.10 se înlocuiește cu următorul text:
|
7. |
punctul 5.1.2.2 se înlocuiește cu următorul text:
|
8. |
apendicele 1 se modifică după cum urmează:
|
9. |
în apendicele 2, punctul 3.1 se înlocuiește cu următorul text: „3.1. Conectarea debitmetrului pentru gazele de evacuare (DGE) la țeava de evacuare Instalarea DGE nu trebuie să crească contrapresiunea cu o valoare peste cea recomandată de producător, nici să crească lungimea țevii de evacuare cu mai mult de 2 m. În ceea ce privește toate componentele echipamentului SPME, instalarea DGE trebuie să respecte reglementările în materie de siguranță rutieră și cerințele de asigurare aplicabile la nivel local.” |
ANEXA III
Anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctul 8 se înlocuiește cu următorul text: „8. DOCUMENTAȚIA Punctul 11 din anexa 10 la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU se interpretează după cum urmează:
|
2. |
apendicele 1 se modifică după cum urmează:
|
ANEXA IV
Anexa XI la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctul 4.3.2.4 se înlocuiește cu următorul text: „4.3.2.4. Durabilitatea performanței privind emisiile Sistemul de posttratare a gazelor de evacuare supus încercării la punctul 4.3.2.2 și care conține dispozitivul de schimb pentru controlul poluării este supus procedurilor privind durabilitatea descrise în apendicele 3.”; |
2. |
se introduce următorul punct 4.3.5: „4.3.5. Carburanți În cazul descris la punctul 1.1.2 din anexa I, procedura de testare prevăzută la punctele 4.3.1-4.3.2.7 din prezenta anexă se realizează cu carburanții declarați de către producătorul sistemului original de motor. Cu toate acestea, în acord cu autoritatea de omologare de tip, procedura privind durabilitatea stabilită în apendicele 3 și menționată la punctul 4.3.2.4 se poate efectua numai cu carburantul care reprezintă cel mai pesimist scenariu în ceea ce privește îmbătrânirea.”; |
3. |
se inserează următoarele puncte 4.6-4.6.5: „4.6. Cerințe privind compatibilitatea cu măsurile de control al NOx (se aplică numai dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării care urmează să fie montate pe vehicule echipate cu senzori care măsoară direct concentrația de NOx din gazele de evacuare) 4.6.1. Demonstrarea compatibilității măsurilor de control al NOx este necesară numai atunci când dispozitivul original pentru controlul poluării a fost monitorizat în configurația originală. 4.6.2. Compatibilitatea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării cu măsurile de control al NOx se demonstrează prin intermediul procedurilor descrise în anexa XIII la prezentul regulament, pentru dispozitivele de schimb pentru controlul poluării destinate montării pe motoare sau vehicule omologate de tip, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 și cu prezentul regulament. 4.6.3. Dispozițiile Regulamentului nr. 49 al CEE-ONU aplicabile în cazul componentelor altele decât dispozitivele pentru controlul poluării nu se aplică. 4.6.4. Producătorul dispozitivului de schimb pentru controlul poluării poate folosi aceeași procedură de precondiționare și de încercare ca pentru omologarea de tip inițială. În acest caz, autoritatea de omologare care a acordat omologarea de tip inițială pentru un motor dintr-un vehicul pune la dispoziție, la cerere și fără discriminare, o fișă de informații sub forma unui apendice la fișa de informații prevăzută în apendicele 4 la anexa I, care conține numărul și tipul ciclurilor de precondiționare și tipul ciclului de încercare utilizat de producătorul echipamentului original pentru măsurile de control al NOx de testare a dispozitivului pentru controlul poluării. 4.6.5. Punctul 4.5.5 se aplică măsurilor de control al NOx monitorizate de sistemul OBD.”; |
4. |
apendicele 3 se înlocuiește cu următorul text: „Apendicele 3 Procedura privind durabilitatea pentru evaluarea performanței în ceea ce privește emisiile în cazul unui dispozitiv de schimb pentru controlul poluării 1. Prezentul apendice stabilește procedura de durabilitate menționată la punctul 4.3.2.4 din anexa XI, pentru a evalua performanța în ceea ce privește emisiile unui dispozitiv de schimb pentru controlul poluării. 2. DESCRIEREA PROCEDURII PRIVIND DURABILITATEA 2.1. Procedura privind durabilitatea constă într-o etapă de colectare a datelor și a unui program de acumulare de ore de funcționare. 2.2. Etapa de colectare a datelor 2.2.1. Motorul selectat, echipat cu sistemul complet de post-tratare de evacuare a gazelor de evacuare care include dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, trebuie să fie răcit până la temperatura ambiantă și să se efectueze un ciclu de încercare WHTC de pornire la rece, în conformitate cu punctele 7.6.1 și 7.6.2 din anexa 4 la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU. 2.2.2. Imediat după ciclul de încercare WHTC de pornire la rece, motorul va funcționa timp de nouă cicluri consecutive de încercare WHTC cu pornire la cald, în conformitate cu punctul 7.6.4 din anexa 4 la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU. 2.2.3. Secvența de încercare stabilită la punctele 2.2.1 și 2.2.2 se efectuează în conformitate cu instrucțiunile prevăzute la punctul 7.6.5 din anexa 4 la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU. 2.2.4. În mod alternativ, datele relevante pot fi colectate prin conducerea unui vehicul încărcat complet, echipat cu sistemul selectat de post-tratare a gazelor de evacuare care include dispozitivul de schimb pentru controlul poluării. Testul poate fi efectuat fie în condiții de drum reale, urmând cerințele privind cursele de la punctele 4.5-4.5.5 din anexa II la prezentul regulament, cu înregistrarea completă a datelor de conducere, fie pe un stand dinamometric adecvat. În cazul în care se alege un test în condiții de drum reale, vehiculul trebuie să fie condus într-un ciclu de încercare la rece, astfel cum este prevăzut în apendicele 5 la prezenta anexă, urmat de nouă cicluri de încercare la cald, identice cu cel la rece, într-un mod în care lucrul mecanic al motorului este identic cu cel realizat în conformitate cu punctele 2.2.1 și 2.2.2. În cazul în care se alege un stand dinamometric, înclinația simulată a șoselei din ciclul de încercare menționată în apendicele 5 se adaptează pentru a corespunde lucrului mecanic al motorului în cursul WHTC. 2.2.5. Autoritatea de omologare de tip refuză datele de temperatură obținute în conformitate cu punctul 2.2.4 în cazul în care consideră că datele respective sunt nerealiste și solicită fie repetarea încercării, fie efectuarea unei încercări în conformitate cu punctele 2.2.1, 2.2.2 și 2.2.3. 2.2.6. Temperaturile în dispozitivul de schimb pentru controlul poluării se înregistrează în timpul întregii secvențe de încercare, în locația cu cea mai înaltă temperatură. 2.2.7. În cazurile în care locația cu cea mai ridicată temperatură variază în timp sau în cazul în care este dificilă definirea locației respective, trebuie să fie înregistrate temperaturile mai multor straturi în locuri adecvate. 2.2.8. Numărul și locațiile măsurătorilor de temperatură trebuie să fie alese de către constructor, în acord cu autoritatea de omologare de tip, pe baza celor mai bune practici inginerești. 2.2.9. Cu acordul autorității de omologare de tip, se poate utiliza o singură temperatură a stratului catalizator sau temperatura orificiului de admisie a catalizatorului în cazul în care măsurarea temperaturilor mai multor straturi se dovedește a fi imposibilă sau prea dificilă. Figura 1 Exemplu de locație a senzorilor de temperatură într-un dispozitiv generic de posttratare Figura 2 Exemplu de locație a senzorilor de temperatură pentru DPF 2.2.10. Temperaturile se măsoară și se înregistrează la o rată minimă de o dată pe secundă (1 Hz), în timpul secvenței de încercare. 2.2.11. Temperaturile măsurate trebuie să fie incluse într-o histogramă cu intervale de temperatură de maximum 10 °C. În cazul menționat la punctul 2.2.7, cea mai ridicată temperatură pe secundă trebuie să fie cea înregistrată în histogramă. Fiecare bară a histogramei reprezintă frecvența cumulativă în secunde a temperaturilor măsurate care se încadrează în intervalul specific. 2.2.12. Timpul în ore corespunzătoare fiecărui interval de temperatură trebuie să fie determinat și apoi extrapolat la durata de viață utilă a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, în conformitate cu valorile specificate în tabelul 1. Extrapolarea se bazează pe ipoteza că un singur ciclu WHTC corespunde unei distanțe de 20 km parcurse. Tabelul 1 Durata de viață utilă a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării pentru fiecare categorie de vehicul și ciclurile de încercare WHTC echivalente și orele de funcționare
2.2.13. Se permite efectuarea etapei de colectare a datelor pentru diferite dispozitive în același timp. 2.2.14. În cazul sistemelor de operare în prezența regenerării active, se înregistrează numărul, lungimea și temperaturile regenerărilor care au loc în timpul secvenței de încercare descrise la punctele 2.2.1. și 2.2.2. În cazul în care regenerarea activă nu a avut loc, secvența la cald descrisă la punctul 2.2.2 se extinde pentru a include cel puțin două regenerări active. 2.2.15. Cantitatea totală de lubrifiant consumată în timpul perioadei de colectare a datelor, în g/h, se înregistrează folosind orice metodă adecvată, de exemplu procedura de drenare și cântărire descrisă în apendicele 6. În acest scop, motorul trebuie să funcționeze timp de 24 de ore, efectuând cicluri consecutive de încercare WHTC. În cazurile în care nu se poate efectua o măsurare precisă a consumului de ulei, producătorul, în acord cu autoritatea de omologare de tip, poate utiliza următoarele opțiuni pentru determinarea consumului de lubrifiant:
2.3. Calcularea perioadei echivalente de îmbătrânire care corespunde unei temperaturi de referință 2.3.1. Temperaturile înregistrate în conformitate cu punctele 2.2-2.2.15 se reduc la o temperatură de referință Tr , la cererea constructorului, în acord cu autoritatea de omologare de tip, în intervalul temperaturilor înregistrate în timpul etapei de colectare a datelor. 2.3.2. În cazul menționat la punctul 2.2.13, valoarea Tr pentru fiecare dintre dispozitive poate varia. 2.3.3. Perioada echivalentă de îmbătrânire care corespunde temperaturii de referință se calculează, pentru fiecare interval menționat la punctul 2.2.11, în conformitate cu următoarea ecuație: Ecuația 1:
unde: R = reactivitatea termică a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării. Se utilizează următoarele valori:
Tr = temperatura de referință, în grade K. = temperatura în punctul median, în grade K, din intervalul de temperatură i la care este expus dispozitivul de schimb pentru controlul poluării în timpul etapei de colectare a datelor, înregistrată în histograma de temperatură. = timpul, în ore, corespunzător temperaturii , ajustat la întreaga durată de utilizare, de exemplu dacă histograma reprezintă 5 ore, iar durata de utilizare este de 4 000 de ore, în conformitate cu tabelul 1, toate datele referitoare la timp introduse în histogramă ar fi multiplicate cu . = perioada echivalentă de îmbătrânire, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura pe durata . i = numărul de interval, unde 1 este numărul pentru intervalul cu cea mai scăzută temperatură și n valoarea pentru intervalul cu cea mai ridicată temperatură. 2.3.4. Perioada de îmbătrânire echivalentă totală se calculează conform următoarei ecuații: Ecuația 2:
unde: AT = perioada de îmbătrânire echivalentă totală, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, pe parcursul duratei sale de viață utilă, la temperatura pe durata fiecăruia dintre intervalele i înregistrate în histogramă. = perioada de îmbătrânire echivalentă, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura pe durata . i = numărul de interval, unde 1 este numărul pentru intervalul cu cea mai scăzută temperatură și n valoarea pentru intervalul cu cea mai ridicată temperatură. n = numărul total de intervale de temperatură. 2.3.5. În cazul menționat la punctul 2.2.13, AT se calculează pentru fiecare dispozitiv. 2.4. Programul de acumulare de ore de funcționare 2.4.1. Cerințe generale 2.4.1.1. Programul de acumulare de ore de funcționare permite accelerarea îmbătrânirii dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, cu ajutorul informațiilor colectate în timpul etapei de colectare a datelor stabilite la punctul 2.2. 2.4.1.2. Programul de acumulare de ore de funcționare constă dintr-un program de acumulare termică și un program de acumulare a consumului de lubrifiant, în conformitate cu punctul 2.4.4.6. Producătorul, în acord cu autoritatea de omologare de tip, poate să nu elaboreze un program de acumulare a consumului de lubrifiant în cazul în care dispozitivele de schimb pentru controlul poluării sunt plasate în aval de o componentă de filtrare posttratare (de exemplu, filtru de particule diesel). Atât programul de acumulare termică, cât și programul de acumulare a consumului de lubrifiant constă într-o repetare, respectiv, o serie de secvențe de acumulare termică și consum de lubrifiant. 2.4.1.3. În cazul dispozitivelor de schimb pentru controlul poluării care operează în prezența regenerării active, secvența termică este însoțită de un mod de regenerare activă. 2.4.1.4. Pentru programele de acumulare de ore de funcționare care constau din programe atât de acumulare termică, cât și de consum de lubrifiant, secvențele respective sunt alternate, astfel încât pentru fiecare secvență termică care trebuie efectuată, următoarea secvență corespunde consumului de lubrifiant. 2.4.1.5. Se permite efectuarea programului de acumulare de ore de funcționare în același timp, pentru dispozitive diferite. În acest caz, se stabilește un singur program de acumulare de ore de funcționare pentru toate dispozitivele. 2.4.2. Program de acumulare termică 2.4.2.1. Programul de acumulare termică simulează efectul de îmbătrânire termică asupra performanței unui dispozitiv de schimb pentru controlul poluării, până la sfârșitul duratei sale de funcționare. 2.4.2.2. Motorul utilizat pentru efectuarea programului de acumulare de ore de funcționare, echipat cu sistemul de posttratare a gazelor de evacuare care include dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, este operat timp de minimum trei secvențe termice consecutive, astfel cum este prevăzut în apendicele 4. 2.4.2.3. Temperaturile se înregistrează timp de minimum două secvențe termice. Prima secvență, realizată pentru încălzire, nu se ia în considerare în scopul colectării de date de temperatură. 2.4.2.4. Temperaturile se înregistrează în locuri adecvate, alese în conformitate cu punctele 2.2.6.-2.2.9., la o rată minimă de o dată pe secundă (1 Hz). 2.4.2.5. Perioada de îmbătrânire efectivă, care corespunde secvențelor termice menționate la punctul 2.4.2.3, se calculează în conformitate cu următoarele ecuații:
unde: = perioada de îmbătrânire efectivă, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Ti în cursul celui de al doilea i. Ti = temperatura, în grade K, măsurată în cursul celui de al doilea i, în fiecare dintre secvențele termice. R = reactivitatea termică a dispozitivului pentru controlul poluării. Producătorul trebuie să convină cu autoritatea de omologare de tip cu privire la valoarea R utilizată. De asemenea, va fi posibil, ca alternativă, să se utilizeze următoarele valori standard:
Tr = temperatura de referință, în grade K, cu aceeași valoare ca în ecuația 1. AE = perioada de îmbătrânire efectivă, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Ti în cursul secvenței termice. AT = perioada de îmbătrânire echivalentă totală, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, pe parcursul duratei sale de viață utilă, la temperatura pe durata fiecăruia dintre intervalele i înregistrate în histogramă. i = numărul măsurătorii de temperatură. p = numărul total al măsurătorilor de temperatură. nc = numărul secvenței termice, din cele efectuate în scopul colectării de date de temperatură, în conformitate cu punctul 2.4.2.3. C = numărul total de secvențe termice efectuate în scopul colectării de date de temperatură. 2.4.2.6. Numărul total de secvențe termice care urmează să fie incluse în programul de acumulare de ore de funcționare este stabilit prin aplicarea următoarei ecuații: Ecuația 5: NTS = AT/AE unde: NTS = numărul total de secvențe termice care urmează să fie efectuate în timpul programului de acumulare de ore de funcționare. AT = perioada de îmbătrânire echivalentă totală, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, pe parcursul duratei sale de viață utilă, la temperatura pe durata fiecăruia dintre intervalele i înregistrate în histogramă. AE = perioada de îmbătrânire efectivă, în ore, necesară pentru a obține, prin expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării la temperatura Tr , aceeași cantitate de uzură precum cea care ar rezulta din expunerea dispozitivului de schimb pentru controlul poluării pe durata secvenței termice. 2.4.2.7. Se permite reducerea NTS și, în consecință, a programului de acumulare de ore de funcționare, prin creșterea temperaturilor la care este expus fiecare dispozitiv la fiecare mod din ciclul de anduranță prin aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri:
2.4.2.8. Atunci când se aplică măsurile menționate la punctele 2.4.4.6 și 2.4.4.7, perioada de îmbătrânire totală calculată din NTS nu trebuie să fie mai mică de 10 % din durata de viață utilă menționată în tabelul 1, de exemplu, categoria de vehicul N1 nu trebuie să aibă un NTS mai mic de 286 de secvențe termice, presupunând că fiecare secvență durează 1 oră. 2.4.2.9. Se permite creșterea NTS și, în consecință, a duratei programului de acumulare de ore de funcționare, prin scăderea temperaturilor la fiecare mod din ciclul de anduranță prin aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele măsuri:
2.4.2.10. În cazurile prevăzute la punctul 2.4.1.5, se aplică următoarele dispoziții:
2.4.2.11. În cazul unui ansamblu de dispozitive de schimb pentru controlul poluării care constituie un sistem în sensul articolului 3 alineatul (25) din Directiva 2007/46/CE, se poate lua în considerare una dintre următoarele două opțiuni pentru îmbătrânirea termică a dispozitivelor:
2.4.3. Programul modificat de acumulare termică pentru dispozitive care funcționează în prezența regenerării active 2.4.3.1. Programul modificat de acumulare termică pentru dispozitive care funcționează în prezența regenerării active trebuie să simuleze efectul îmbătrânirii datorită încărcării termice și regenerării active asupra unui dispozitiv de schimb pentru controlul poluării la sfârșitul duratei sale de funcționare. 2.4.3.2. Motorul utilizat pentru programul de acumulare de ore de funcționare, echipat cu sistemul de post-tratare a gazelor de evacuare care include dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, este operat timp de minimum trei secvențe termice modificate, constând din fiecare secvență a unei secvențe termice, astfel cum este prevăzut în apendicele 4, urmat de o regenerare activă completă, timp în care temperatura maximă atinsă în sistemul de post-tratare nu trebuie să fie mai mică decât temperatura maximă înregistrată în etapa de colectare a datelor. 2.4.3.3. Temperaturile se înregistrează în cursul a minimum două secvențe termice modificate. Prima secvență, efectuată pentru încălzire, nu se ia în considerare în scopul colectării de date de temperatură. 2.4.3.4. Pentru a reduce la minimum timpul scurs între secvența termică stabilită în apendicele 4 și regenerarea activă ulterioară, producătorul poate declanșa în mod artificial regenerarea activă prin punerea în funcționare, după fiecare secvență termică astfel cum este prevăzut în apendicele 4, a motorului într-un mod constant care să permită o producție ridicată de reziduuri de către motor. În acest caz, modul constant este considerat, de asemenea, ca parte a secvenței termice modificate prevăzute la punctul 2.4.3.2. 2.4.3.5. Perioada de îmbătrânire efectivă corespunzătoare fiecărei secvențe termice modificate se calculează folosind ecuațiile 3 și 4. 2.4.3.6. Numărul total de secvențe termice modificate pentru a fi efectuate în timpul programului de acumulare de ore de funcționare se calculează cu ajutorul ecuației 5. 2.4.3.7. Se permite reducerea NTS și, în consecință, a duratei programului de acumulare de ore de funcționare, prin creșterea temperaturilor la fiecare mod din secvența termică modificată, prin aplicarea uneia sau a mai multora dintre măsurile stabilite la punctul 2.4.2.7. 2.4.3.8. În plus față de măsurile menționate la punctul 2.4.3.7, NTS poate fi redus, de asemenea, prin creșterea temperaturii maxime a regenerării active în interiorul secvenței termice modificate, fără a depăși în niciun caz o temperatură a stratului de 800 °C. 2.4.3.9. NTS nu trebuie să fie mai mică de 50 % din numărul de regenerări active la care este supus dispozitivul de schimb pentru controlul poluării în timpul duratei sale de viață utile, calculate în conformitate cu următoarea ecuație: Ecuația 5:
unde: NAR = numărul de secvențe de regenerare activă pe parcursul duratei de viață utile a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării. tWHTC = numărul echivalent de ore corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care este destinat dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, obținut din tabelul 1. tAR = durata, în ore, a unei regenerări active. tBAR = durata, în ore, între două regenerări active consecutive. 2.4.3.10. În cazul în care, ca urmare a aplicării numărului minim de secvențe termice modificate, astfel cum se prevede la punctul 2.4.3.9, calculat folosind ecuația 4, depășește AT calculat folosind ecuația 2, durata fiecărui mod din secvența termică stabilită în apendicele 4 și încorporată în secvența termică modificată astfel cum este prevăzut la punctul 2.4.3.2, poate fi redusă în aceeași proporție, pentru a calcula AE × NTS = AT. 2.4.3.11. Se permite creșterea NTS și, în consecință, a duratei programului de acumulare de ore de funcționare, prin scăderea temperaturilor la fiecare mod din secvența de regenerare termică activă prin aplicarea uneia sau mai multora dintre măsurile prevăzute la punctul 2.4.2.9. 2.4.3.12. În cazul menționat la punctul 2.4.1.5, se aplică punctele 2.4.2.10 și 2.4.2.11. 2.4.4. Programul de acumulare a consumului de lubrifiant 2.4.4.1. Programul de acumulare a consumului de lubrifiant trebuie să simuleze efectul de îmbătrânire din cauza otrăvirii chimice sau a formării de depozite, ca urmare a consumului de lubrifiant, asupra performanțelor unui dispozitiv de schimb pentru controlul poluării la sfârșitul duratei sale de funcționare. 2.4.4.2. Lubrifiantul consumat, în g/h, se stabilește pe parcursul unui număr minim de 24 de secvențe termice sau a unui număr corespunzător de secvențe termice modificate, cu ajutorul oricărei metode adecvate, de exemplu procedura de drenare și cântărire descrisă în apendicele 6. Se utilizează lubrifiant proaspăt. 2.4.4.3. Motorul trebuie să fie echipat cu o pompă de ulei cu volum constant, pentru a evita necesitatea unor completări, întrucât nivelul uleiului influențează rata consumului de ulei. Poate fi utilizată orice metodă adecvată, de exemplu cea descrisă în standardul ASTM D7156-09. 2.4.4.4. Durata teoretică, în ore, în care ar trebui să se desfășoare programul de acumulare termică sau programul de acumulare termică modificat, după caz, pentru a obține același consum de lubrifiant precum cel corespunzător duratei de viață utile a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, se calculează prin aplicarea următoarei ecuații: Ecuația 6:
unde: tTAS = durata teoretică, în ore, a programului de acumulare de ore de funcționare necesară pentru a obține același consum de lubrifiant precum cel corespunzător duratei de viață utile a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, cu condiția ca programul de acumulare de ore de funcționare să fie alcătuit numai dintr-o serie de secvențe termice consecutive sau secvențe termice consecutive modificate. LCRWHTC = rata de consum de lubrifiant, în g/h, stabilit în conformitate cu punctul 2.2.15. tWHTC = numărul echivalent de ore corespunzător categoriei de vehicule pentru care este destinat dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, obținut din tabelul 1. LCRTAS = rata de consum de lubrifiant, în g/h, stabilită astfel cum este prevăzut la punctul 2.4.4.2. 2.4.4.5. Numărul de secvențe termice sau de secvențe termice modificate care corespunde valorii tTAS se va calcula prin aplicarea următorului raport: Ecuația 7:
unde: N = numărul de secvențe termice sau secvențe termice modificate care corespund valorii tTAS. tTAS = durata teoretică, în ore, a programului de acumulare de ore de funcționare necesară pentru a obține același consum de lubrifiant precum cel corespunzător duratei de viață utile a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării, cu condiția ca programul de acumulare de ore de funcționare să fie format numai dintr-o serie de secvențe termice consecutive sau secvențe termice consecutive modificate. tTS = durata, în ore, a unei singure secvențe termice sau a unei secvențe termice modificate. 2.4.4.6. Valoarea lui N se compară cu valoarea lui NTS calculată în conformitate cu punctul 2.4.2.6 sau, pentru dispozitive care funcționează în prezența regenerării active, în conformitate cu punctul 2.4.3.5. Dacă N ≤ NTS , nu este necesar să se adauge un program de acumulare a consumului de lubrifiant la programul de acumulare termică. Dacă N > NTS , se adaugă un program de acumulare a consumului de lubrifiant la programul de acumulare termică. 2.4.4.7. Un program de acumulare a consumului de lubrifiant nu trebuie să fie adăugat în cazul în care, prin creșterea consumului de lubrifiant astfel cum s-a descris la punctul 2.4.4.8.4, consumul de lubrifiant necesar este deja realizat prin efectuarea programului de acumulare termică corespunzător care constă în efectuarea de secvențe termice NTS sau de secvențe termice modificate. 2.4.4.8. Elaborarea programului de acumulare a consumului de lubrifiant 2.4.4.8.1. Programul de acumulare a consumului de lubrifiant este format dintr-un număr de secvențe de consum de lubrifiant repetate de mai multe ori, fiecare secvență de consum de lubrifiant fiind alternată cu fiecare secvență termică sau fiecare secvență termică modificată. 2.4.4.8.2. Fiecare secvență de consum de lubrifiant constă într-un mod constant la sarcină și turație constantă, sarcina și turația fiind aleasă astfel încât consumul de lubrifiant să fie maximizat și îmbătrânirea termică efectivă să fie redusă la minimum. Modul este stabilit de către producător în acord cu autoritatea de omologare de tip, pe baza celor mai bune practici inginerești. 2.4.4.8.3. Durata fiecărei secvențe de consum de lubrifiant se stabilește după cum urmează:
2.4.4.8.4. Rata consumului de lubrifiant trebuie să rămână întotdeauna sub 0,5 % din rata consumului de carburant al motorului pentru a se evita acumularea excesivă de reziduuri pe fața frontală a dispozitivului de schimb pentru controlul poluării. 2.4.4.8.5. Este permisă adăugarea îmbătrânirii termice datorită efectuării secvenței de consum de lubrifiant la AE calculată din ecuația 4. 2.4.5. Elaborarea programului complet de acumulare de ore de funcționare 2.4.5.1. Programul de acumulare de ore de funcționare se construiește alternând o secvență termică sau o secvență termică modificată, după caz, cu o secvență de consum de lubrifiant. Modelul de mai sus se repetă de NTS ori, valoarea NTS fiind valoarea calculată în conformitate fie cu punctul 2.4.2, fie cu punctul 2.4.3, după caz. Un exemplu de program complet de acumulare de ore de funcționare este prezentat în apendicele 7. O schemă care descrie dezvoltarea unui program complet de acumulare de ore de funcționare este prezentată în apendicele 8. 2.4.6. Funcționarea programului de acumulare de ore de funcționare 2.4.6.1. Motorul, echipat cu sistemul de evacuare post-tratare a gazelor de evacuare care include dispozitivul de schimb pentru controlul poluării, rulează programul de acumulare de ore de funcționare stabilit la punctul 2.4.5.1. 2.4.6.2. Motorul utilizat pentru efectuarea programului de acumulare de ore de funcționare poate fi diferit de motorul utilizat în etapa de colectare a datelor, având în vedere că acesta din urmă este întotdeauna cel pentru care a fost proiectat dispozitivul de schimb pentru controlul poluării care urmează să fie omologat de tip și cel care urmează să fie testat pentru emisii în conformitate cu punctul 2.4.3.2. 2.4.6.3. În cazul în care motorul utilizat pentru efectuarea programului de acumulare de ore de funcționare are o capacitate cilindrică mai mare cu cel puțin 20 % decât motorul utilizat în etapa de colectare a datelor, sistemul de evacuare al celui dintâi ar trebui să fie echipat cu o conductă deviată, pentru a reproduce cât mai fidel posibil debitul de evacuare al acestuia din urmă în condițiile de îmbătrânire selectate. 2.4.6.4. În cazul menționat la punctul 2.4.6.2, motorul utilizat pentru efectuarea programului de acumulare de ore de funcționare este omologat de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009. În plus, în cazul în care dispozitivul sau dispozitivele de testat sunt destinate a fi montate într-un sistem de motor cu recircularea gazelor de eșapament (RGE), sistemul de motor utilizat pentru programul de acumulare de ore de funcționare trebuie să fie echipate, de asemenea, cu un RGE. În cazul în care dispozitivul sau dispozitivele de testat sunt destinate să nu fie montate pe un sistem de motor cu RGE, sistemul de motor utilizat pentru programul de acumulare de ore de funcționare nu trebuie să fie echipat, de asemenea, cu un RGE. 2.4.6.5. Lubrifiantul și carburantul utilizat în programul de acumulare de ore de funcționare trebuie să fie cât mai asemănătoare cu cele utilizate în timpul etapei de colectare a datelor stabilite la punctul 2.2. Lubrifiantul trebuie să fie în conformitate cu recomandarea producătorului motorului pentru care este proiectat dispozitivul pentru controlul poluării. Carburanții utilizați ar trebui să fie carburanți de uz comercial care îndeplinesc cerințele corespunzătoare din Directiva 98/70/CE. La cererea producătorului, se pot utiliza, de asemenea, carburanți de referință în conformitate cu prezentul regulament. 2.4.6.6. Lubrifiantul trebuie schimbat pentru întreținere, la intervale regulate de către producătorul motorului utilizat în etapa de colectare a datelor. 2.4.6.7. În cazul unui SCR, injectarea ureei se efectuează în conformitate cu strategia definită de către producătorul dispozitivului de schimb pentru controlul poluării.”; |
5. |
Se adaugă următoarele apendice 4-8: „Apendicele 4 Secvența de îmbătrânire termică
Apendicele 5 Ciclu de încercare pentru un stand dinamometric sau colectarea de date în condiții de drum reale
Apendicele 6 Procedura de drenare și cântărire
Apendicele 7 Exemplu de program de acumulare de ore de funcționare, care include secvențe termice, consum de lubrifiant și de regenerare Apendicele 8 Diagrama privind performanța programului de acumulare de ore de funcționare |
ANEXA V
Anexa XIII la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctele 2.1.2.2.1 și 2.1.2.2.2 se înlocuiesc cu următorul text:
|
2. |
punctele 8 și 8.1 se înlocuiesc cu următorul text: „8. CONSUMUL DE REACTIV ȘI ACTIVITATEA DE DOZARE 8.1. Măsurile privind monitorizarea consumului de reactiv și activitatea de dozare sunt cele stabilite la punctul 8 din anexa 11 la Regulamentul nr. 49 al CEE-ONU.” |
ANEXA VI
Anexa XIV la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
1. |
punctul 2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:
|
2. |
punctul 2.2.4 se înlocuiește cu următorul text:
|