29.7.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/70

(1)

La 29 ianuarie 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/113 (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”) (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a impus o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat (denumite în continuare „bare de armătură HFP”) originare din Republica Populară Chineză.

(2)

Ancheta a fost inițiată la 30 aprilie 2015 (3) în urma unei reclamații depuse la 17 martie 2015 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători reprezentând peste 25 % din producția totală a Uniunii de bare de armătură HFP. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Prin Regulamentul (UE) 2015/2386 (4), Comisia a efectuat importuri de bare de armătură HFP originare din Republica Populară Chineză care au fost înregistrate la 19 decembrie 2015 în urma unei cereri depuse de reclamant care conținea suficiente elemente de probă care atestau că sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 10 din regulamentul de bază.

(4)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea concluziilor provizorii”), producătorii din Uniune, producătorii-exportatori chinezi, importatorii, utilizatorii și o asociație de importatori și-au exprimat în scris opiniile cu privire la concluziile provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Au avut loc audieri cu producătorii-exportatori chinezi și cu importatori și utilizatori neafiliați din Uniune.

(6)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, după caz, a modificat concluziile provizorii în mod corespunzător.

(7)

O parte interesată a solicitat intervenția consilierului-auditor pentru a verifica corectitudinea datelor din țara analogă, întrucât datele nu au fost dezvăluite în comunicarea provizorie dată fiind natura lor confidențială. Consilierului-auditor a verificat datele și nu a găsit erori. Aceeași parte interesată a solicitat, de asemenea, o audiere cu consilierul-auditor pentru a-și exprima îndoielile cu privire la metoda de calculare a taxelor. În concluzia audierii, consilierul-auditor a constatat că serviciile Comisiei au efectuat ancheta în conformitate cu practica curentă acceptată.

(8)

Reclamantul a considerat că profitul-țintă stabilit în regulamentul provizoriu nu a fost stabilit în mod corect și nu este corespunzător industriei barelor de armătură HFP. Acesta a pus în discuție metoda utilizată pentru a stabili respectivul profit și a solicitat Comisiei să aprofundeze ancheta în aceea ce privește acest aspect. Chestionare specifice au fost trimise producătorilor din Uniune privind nivelurile lor istorice de rentabilitate în perioada examinată, și anume din 2005 până în 2010. Au fost primite răspunsuri din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, care, în același timp, au prezentat calcule ale costurilor și rentabilității pentru perioada examinată.

(9)

În urma înregistrării importurilor, părțile interesate au avut la dispoziție o perioadă de 20 de zile pentru a prezenta observații. Observațiile au fost primite din partea producătorilor din Uniune, a producătorilor-exportatori chinezi, a importatorilor, a utilizatorilor și a unei asociații de importatori.

(10)

Pentru a analiza dacă a fost garantată o aplicare retroactivă a taxelor definitive, au fost trimise chestionare importatorilor neafiliați cu privire la volumele importurilor, la prețurile de import și la stocurile acestora în perioada ulterioară perioadei de anchetă, și anume în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 și 31 ianuarie 2016. Au fost primite răspunsuri din partea a trei importatori neafiliați. Chestionare au fost trimise și producătorilor din Uniune cu privire la prețurile lor de vânzare din perioada ulterioară perioadei de anchetă, și anume perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 și 31 ianuarie 2016. Au fost primite răspunsuri din partea tuturor celor patru producători din Uniune incluși în eșantion.

(11)

Pentru a verifica răspunsurile la chestionare menționate în considerentele 8 și 10 de mai sus, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(12)

Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să impună o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor în Uniune de bare de armătură HFP (denumită în continuare „comunicarea definitivă”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea definitivă. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

(13)

În lipsa unor observații referitoare la metoda de eșantionare, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 6-11 din regulamentul provizoriu.

(14)

Astfel cum este prevăzut la considerentul 16 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între marți, 1 aprilie 2014 și marți, 31 martie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). Datorită circumstanțelor specifice de pe piață din anul 2011 descrise în considerentul 148 din regulamentul provizoriu, ponderea aferentă anului 2011 în analiza prejudiciului a fost redusă și, în consecință, s-a pus un accent mai puternic pe evoluțiile înregistrate începând din 1 ianuarie 2012. Indiciile se bazează, astfel, pe anul 2012, după caz.

(15)

Astfel cum se prevede la considerentele 17-19 din regulamentul provizoriu, produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare; aceste bare și tije prezintă crestături, caneluri, nervuri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în timpul procesului de laminare, sau sunt torsionate după laminare. Principala caracteristică a materialelor cu rezistență ridicată la oboseală este capacitatea de a suporta o presiune repetată fără a se rupe și, în special, capacitatea de a rezista la peste 4,5 milioane de cicluri de oboseală utilizând un raport de solicitare (min./max.) de 0,2 și un interval de solicitare care depășește 150 MPa.

(16)

Produsul în cauză constă în produsele descrise la considerentul 15 de mai sus, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 20 00, ex 7228 30 20, ex 7228 30 41, ex 7228 30 49, ex 7228 30 61, ex 7228 30 69, ex 7228 30 70 și ex 7228 30 89.

(17)

În urma comunicării concluziilor provizorii, un importator a afirmat că în practică ar fi dificil să se separe produsul în cauză de alte tipuri de bare de armătură încadrate în aceleași coduri NC. Acesta a susținut faptul că autorităților vamale din Uniune ar fi putut să impună astfel în mod eronat taxe antidumping asupra altor produse care nu sunt vizate de anchetă și să nu impună taxe asupra produselor în cauză.

(18)

Astfel cum a fost explicat în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, definiția produsului corespunde cerințelor standardului britanic BS4449 și se distinge în mod obișnuit prin certificarea CARES și prin marcajele care figurează chiar pe barele de armătură.

(19)

Importatorul nu a putut specifica în ce mod definiția produsului ar putea să se suprapună pe definiția altor tipuri de bare de armătură sau să fie confundată cu aceasta. Prin urmare, Comisia a considerat că nu există nicio problemă de implementare practică a măsurilor și a respins afirmația. Comisia observă că certificarea nu a fost inclusă în descrierea produsului în scopul de a preveni posibilitatea de eludare prin importuri de bunuri necertificate care ar fi fost certificate doar odată introduse în Uniune.

(20)

În urma comunicării concluziilor definitive, două părți interesate au afirmat că produsul în cauză este în realitate vândut și în Spania și în Portugalia și, în consecință, cifrele privind consumul ale Comisiei nu includ întregul consum de la nivelul Uniunii. Părțile interesate și-au bazat afirmația pe o declarație publicată pe site-ul unui producător din Uniune, care menționa Spania și Portugalia pe lista țărilor care utilizează bare de înaltă ductilitate.

(21)

Comisia reafirmă faptul că barele de armătură care corespund standardelor spaniole și portugheze nu sunt incluse în domeniul de aplicare a produsului în cauză, întrucât cerințele tehnice privind barele de armătură aplicabile în Spania și în Portugalia nu corespund definiției produsului care face obiectul prezentei anchete, astfel cum se este prevăzut la considerentul 15. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(22)

În absența altor observații referitoare la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă concluziile formulate în considerentele 17-19 din regulamentul provizoriu.

(23)

Detaliile privind calcularea dumpingului sunt stabilite în considerentele 21-45 din regulamentul provizoriu.

(24)

În urma comunicării concluziilor provizorii, două părți interesate și-au reiterat preocupările, descrise în considerentul 22 din regulamentul provizoriu, cu privire la faptul că ambele grupuri de societăți au fost considerate afiliate în scopul calculării marjelor de dumping și de prejudiciu. Aceste părți au reluat argumentele prezentate anterior privind lipsa unor legături operaționale între cele două grupuri și absența implicării reciproce în procesul decizional al fiecăreia dintre ele. În plus, părțile interesate au evidențiat faptul că în procedurile antidumping efectuate de țări terțe (și anume, Malaysia, Thailanda și Statele Unite), acestea au fost tratate ca fiind entități separate. Părțile interesate în cauză au reiterat aceleași argumente în acest sens după comunicarea definitivă.

(25)

Cu toate acestea, Comisia consideră în continuare că natura și importanța relațiilor dintre grupuri, și anume legăturile lor de capital și dreptul, care este indicat în mod clar în actele lor constitutive, de a nominaliza funcționarii unui grup în organismele statutare ale celuilalt grup, nu permit tratarea acestor părți interesate ca fiind entități separate, în special, întrucât interconectarea oferă posibilitatea de a stabili, fără dificultate, o relație structurală și comercială mai apropiată între acestea. Simplul fapt că ambele părți interesate aduc argumentul tratamentului separat, această decizie având ca posibil rezultat efectiv aplicarea unor măsuri antidumping mai ridicate pentru una dintre ele, ar putea conduce, de asemenea, la concluzia formulată anterior. În plus, ar trebui subliniat faptul că Comisia nu are obligația de a urma deciziile luate de autoritățile din țări terțe în cadrul procedurilor lor antidumping pe baza legislației aplicabile la nivel național. Prin urmare, concluzia preliminară descrisă la considerentul 23 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește tratamentul comun al grupurilor celor doi exportatori se confirmă.

(26)

În urma comunicării concluziilor provizorii, una dintre părțile interesate și-a exprimat din nou preocupările legate de alegerea Africii de Sud drept țară analogă și stabilirea subsecventă a valorii normale pe baza acestei țări. Partea interesată a subliniat faptul că niciunul dintre cele opt tipuri de produse fabricate și vândute de exportatorii chinezi nu au depășit testul reprezentativității de 5 % din vânzările de pe piața internă din Africa de Sud, iar trei dintre ele nu au fost nici măcar produse de producătorul sud-african. Prin urmare, nu a fost disponibil un cost de producție pentru aceste trei tipuri. Partea interesată a contestat, de asemenea, nivelul ridicat al profitului [cuprins între 10 și 20 % (5)] utilizat pentru stabilirea valorii normale. În cele din urmă, partea interesată a indicat faptul că respectivul cost de producție în Africa de Sud a fost ridicat, și chiar în mod semnificativ mai ridicat decât prețurile de vânzare în Uniune, și a pretins că acest lucru a contrazis concluzia provizorie a Comisiei conform căreia Africa de Sud este o piață deschisă cu concurență internă și externă.

(27)

În răspuns la afirmațiile de mai sus, ar trebui explicat mai întâi faptul că, indiferent dacă un producător dintr-o țară analogă nu dispune de suficiente volume de vânzări pe piața internă ale unor anumite tipuri de produse pentru a respecta limita de 5 % a testului reprezentativității, acest fapt nu împiedică stabilirea valorii normale pentru tipurile respective de produse. Având în vedere că aceste tipuri de produse au fost fabricate și vândute de producătorul sud-african, valoarea normală a fost stabilită pe baza costurilor efective de producție. În ceea ce privește cele trei tipuri de produse nefabricate în Africa de Sud, stabilirea valorii lor normale s-a bazat pe costurile de producție aferente tipurilor celor mai apropiate de produse fabricate în Africa de Sud. În acest caz, tipurile cele mai apropiate de produse au fost identificate prin modificarea unui singur parametru al produsului, și anume lungimea acestuia. Costul de producție (per kg) a lungimilor medii a fost utilizat în locul celor scurte sau lungi. În ceea ce privește profitul utilizat pentru stabilirea valorilor normale, a fost aplicată metoda standard. Pentru tipurile de produse pentru care nu au fost înregistrate vânzări pe piața internă sau tranzacții profitabile pe piața internă, a fost utilizat profitul mediu al societății pentru toate vânzările pe piața internă a produsului în cauză. Ancheta a indicat faptul că acest profit intern a fost cuprins între 10 și 20 %. În plus, Comisia a aplicat decizia grupului OMC în cauza privind somonul norvegian (6) pentru stabilirea valorii normale pentru acele tipuri de produse pentru care tranzacția profitabilă pe piața internă nu a fost suficientă. În cauza respectivă, a fost aplicat profitul efectiv al tranzacțiilor profitabile pe piața internă per tip de produs. În cauza menționată mai sus, rata profitului a fost în mod normal sub 10-20 %.

(28)

În cele din urmă, ancheta a indicat că, într-adevăr, costurile de producție din Africa de Sud sunt mai ridicate decât costurile și prețurile din Uniune. Acestea sunt costuri efective verificate la sediul producătorului și considerate ca fiind raportate în mod corect de producătorul sud-african. Comisia nu vede modul în care acest lucru contrazice concluzia sa preliminară privind deschiderea și natura competitivă a pieței din Africa de Sud. Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce prețurile industriei Uniunii sunt reduse ca urmare a importurilor la preț scăzut care fac obiectul unui dumping din China, producătorul sud-african poate opera în condiții normale de concurență. Situația industriei din Uniune nu reprezintă un criteriu de referință pentru alegerea unei țări analoge care, în cele din urmă, constituie un substitut pentru China.

(29)

În urma comunicării concluziilor definitive, partea interesată în cauză și-a elaborat în continuare argumentele cu privire la prețurile de pe piața internă și la costurile de producție considerate foarte ridicate în țara analogă, indicând că valoarea normală bazată pe aceste cifre este mai mare cu aproape 40 % față de nivelul-țintă al prețului din Uniune utilizat pentru determinarea marjei de subcotare a prețurilor indicative. Părțile interesate au corelat aceste prețuri de pe piața internă și costurile de producție considerate ridicate din țara analogă cu mai multe măsuri de protecție comercială vizând protejarea pieței care ar putea submina, de asemenea, altă concluzie a Comisiei în ceea ce privește deschiderea pieței sud-africane pentru concurență.

(30)

În urma prezentării informațiilor sus-menționate, datele privind prețurile și costurile din țara analogă au fost reevaluate. În primul rând, afirmația este exagerată întrucât prețurile franco fabrică ale producătorului sud-african verificate la fața locului de către Comisie și utilizate pentru a stabili valoarea normală pentru producătorii-exportatori chinezi sunt semnificativ mai scăzute decât cele pretinse de partea interesată în cauză. În al doilea rând, reevaluarea a condus la identificarea anumitor tipuri de produse care au fost realizate numai în conformitate cu standardele sud-africane și, prin urmare, nu reprezintă o concurență pentru tipurile de produse exportate din China. Având în vedere faptul că Comisia a asigurat o compatibilitate deplină a tuturor tranzacțiilor la export prin compararea acestora cu tipurile de produse din Africa de Sud care au fost în concurență indirectă cu tipurile de produse exportate și care au necesitat, astfel, ajustări într-o măsură mai mică, care a permis o comparație mai exactă, Comisia a decis să nu ia în considerare aceste produse necompetitive. În consecință, valorile normale și marjele de dumping au fost examinate în sens descrescător pentru toți producătorii-exportatori incluși în eșantion. Totuși, trebuie remarcat faptul că afirmația propriu-zisă referitoare la deschiderea limitată a pieței țării analoge ca urmare a existenței unor măsuri de protecție comercială a fost respinsă. Măsurile de protecție menționate în prezentare fie nu includ în domeniul lor de aplicare produsul în cauză (măsuri antidumping), fie au fost impuse ulterior perioadei de anchetă (măsuri de salvgardare). În orice caz, măsurile de protecție comercială pe care le-ar fi putut aplica o țară pentru restabilirea condițiilor comerciale echitabile nu anulează natura economiei de piață a acestei țări și caracterul său adecvat în calitate de țară terță cu economie de piață selectată pentru stabilirea valorii normale pentru China (7).

(31)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia confirmă concluziile sale preliminare privind considerentul 30 din regulamentul provizoriu, și anume că Africa de Sud este o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. În acest context, Comisia remarcă, de asemenea, faptul că nu a fost posibilă obținerea cooperării în altă țară cu economie de piață, și că jurisdicția instanțelor Uniunii prevede pentru Comisie obligația de a utiliza, într-o astfel de situație, datele țării pentru care a fost obținută o astfel de cooperare.

(32)

În urma comunicării concluziilor provizorii, două părți interesate au afirmat că din cauza faptului că prețurile pentru oțel și, în paralel, costurile de producție, au scăzut pe parcursul întregii perioade de anchetă, Comisia ar fi trebuit să calculeze marjele de prejudiciu și de dumping lunar sau, cel puțin, trimestrial. Aceste părți evidențiază în special faptul că, în caz contrar, ar fi fost sancționații acei producători care au înregistrat multe vânzări în primele luni. Această afirmație a fost reiterată, de asemenea, după comunicarea constatărilor definitive.

(33)

Totuși, ancheta a indicat faptul că prețurile barelor de armătură HFP au scăzut pe întreaga perioadă a anchetei și, în special, atunci când cererea a fost în creștere ca urmare a importurilor care au fost obiectul dumpingului. Această situație nu pare să impună sau să justifice utilizarea unei metodologii speciale. Părțile interesate au admis că scăderea costurilor a fost un fenomen global și nu a fost specific pentru Uniune. Prin urmare, scăderea costurilor ar fi trebuit să afecteze toate părțile în mod egal. În plus, chiar dacă au existat fluctuații la nivelul prețurilor materiilor prime și al prețurilor produsului finit, variațiile înregistrate pe parcursul perioadei de anchetă nu au atins un nivel care să justifice aplicarea unei metode speciale. Datele prezentate de părțile interesate referitoare la piața globală de oțel indică o scădere a prețurilor cu aproape 12 %. În ceea ce privește scăderea vertiginoasă a prețurilor minereului de fier pe piața chinezească (cu peste 50 %), Comisia a remarcat faptul că impactul acestei scăderi asupra prețurilor barelor de armătură HFP a fost limitat la 20 % pe parcursul perioadei de anchetă. Mai mult decât atât, creșterea prețurilor a avut doar un caracter temporar, în sensul că prețurile de pe piața mondială sunt volatile, acesta fiind un fenomen normal pentru acest tip de materie primă. Aceste modificări ale prețurilor materiilor prime trebuie să fie considerate ca făcând parte în mod normal din operațiunile comerciale. Evoluția prețurilor materiilor prime observată pe parcursul perioadei de anchetă nu indică, prin urmare, necesitatea unei analize lunare, nici nu pare să aibă un nivel care să influențeze semnificativ calcularea marjelor de dumping și de prejudiciu. În orice caz, stabilirea valorii reale pe bază lunară nu este fezabilă întrucât testele de rentabilitate ale vânzărilor pe piața internă a țării analoge și costul de producție al producătorului din țara analogă au fost stabilite, în conformitate cu regulamentul de bază, pe bază anuală pentru toate tipurile de produse care au fost exportate în Uniune de către producătorii-exportatori chinezi. O astfel de lipsă a datelor face imposibilă stabilirea cu exactitate a valorii normale pentru astfel de perioade scurte.

(34)

În absența oricăror alte observații, se confirmă concluziile menționate în considerentele 21-45 din regulamentul provizoriu, cu ajustarea descrisă în considerentul 30 de mai sus. Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt ajustate după cum urmează:

(35)

În absența oricăror observații suplimentare privind definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 46-50 din regulamentul provizoriu.

(36)

În absența oricăror observații privind constituirea eșantionului de producători din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentul 51 din regulamentul provizoriu.

(37)

În lipsa unor observații referitoare la piețele libere și la piețele captive, se confirmă concluziile provizorii din considerentele 52-56 din regulamentul provizoriu.

(38)

Astfel cum se explică în considerentele 20-21 de mai sus, în urma comunicării concluziilor definitive, o parte interesată a afirmat că, în mod eronat, cifrele privind consumul din Uniune nu ar include consumul din Spania și din Portugalia. Această afirmație a fost respinsă, întrucât barele de armătură utilizate în Spania și în Portugalia nu fac parte din produsul care face obiectul anchetei.

(39)

În lipsa unor observații referitoare la consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluziile din considerentul 57 din regulamentul provizoriu.

(40)

În absența unor observații referitoare la volumul, cota de piață și prețurile importurilor în cauză, se confirmă concluziile și constatările din considerentele 58-61 din regulamentul provizoriu.

(41)

Astfel cum se explică în considerentul 62 din regulamentul provizoriu, subcotarea prețurilor a fost stabilită prin compararea prețurilor importurilor din China pe baza CIF cu prețurile tipurilor de produse corespondente din industria din Uniune, ajustate la nivelul franco fabrică.

(42)

În urma comunicării concluziilor provizorii, industria din Uniune a susținut faptul că, în cazul de față, compararea prețurilor cu condițiile diferite de vânzare, și anume a CIF în raport cu franco fabrică, conduce la o subestimare a subcotării efective a prețurilor de către exportatorii chinezi. Acest lucru este valabil în special atunci când prețurile importurilor din China sunt comparate cu prețurile produselor vândute din Europa continentală în Regatul Unit și Irlanda, acestea fiind cele două piețe exclusive unde sunt utilizate barele de armătură HFP. Potrivit industriei din Uniune, ajustarea prețurilor Uniunii în funcție de producătorii care vând din Europa continentală la nivelul franco fabrică nu reflectă concurența efectivă cu importurile din China livrate în porturile din Regatul Unit și din Irlanda, în apropierea sediilor clienților acestora. Industria din Uniune a susținut că subcotarea și, de asemenea, nivelul de eliminare a prejudiciului („prețuri indicative”) ar trebui stabilite la cel mai apropiat punct de comparație, și anume prin compararea prețurilor la importurile din China la sosirea lor în portul de import din Regatul Unit și din Irlanda, pentru a compara prețurile importurilor din China la nivelul CIF cu prețurile industriei din Uniune la aceeași destinație. Industria din Uniune a subliniat marja largă de apreciere a Comisiei în alegerea metodei celei mai exacte de stabilire a subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative.

(43)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia remarcă faptul că ancheta a arătat că există diferite standarde și clase utilizate în industriile de construcții din diferite state membre. În timp ce standardul barelor de armătură HFP corespunde standardului adecvat pentru consumul exclusiv în Regatul Unit și în Irlanda, producția are loc atât în Regatul Unit, cât și în mai multe alte state membre, în special în Franța, în Spania și în Portugalia. Comisia confirmă faptul că stabilirea subcotării prețurilor de vânzare ar trebui să se bazeze pe o comparație a prețurilor echitabile între tipurile de produse corespondente. Ancheta a stabilit că tipurile de produse corespondente sunt produse exclusiv de către producătorii din Uniune situați în Europa continentală care își livrează produsele pe cale maritimă către porturi din Regatul Unit și din Irlanda. Dimpotrivă, ancheta a arătat, de asemenea, că barele de armătură HFP produse în Regatul Unit au o clasă diferită față de cele provenite din importurile din China și, prin urmare, nu au putut fi comparate cu importurile din China.

(44)

Este clar că, în acest caz, importurile din China intră în concurență cu produsele industriei din Uniune numai atunci când sunt livrate în Regatul Unit sau în Irlanda. Clienții care vor lua propriile decizii de cumpărare pe baza prețurilor cotate la același punct de destinație. Așadar, Comisia consideră că, pentru a se ajunge la o stabilire corectă a subcotării prețurilor de vânzare, și, ulterior, a prețurilor indicative, calculele ar trebui să reflecte o comparație la nivelul importului în Regatul Unit sau în Irlanda. În consecință, afirmația industriei din Uniune este acceptată.

(45)

Cu toate acestea, contrar afirmațiilor industriei din Uniune, Comisia consideră că, în loc de nivelul CIF, punctul cel mai precis de comparație este nivelul la care bunurile au fost descărcate de pe nave și au ajuns la sol în port. Aceasta înseamnă că o astfel de comparație include, în prețurile din China, costurile ulterioare importului, în general, suportate de importator, înregistrate în afara costurilor CIF. Ancheta nu a stabilit nicio diferență în ceea ce privește costurile de manipulare în porturi între transporturile din China și cele din Uniune. Dimpotrivă, o comparație echitabilă ar trebui să reflecte și faptul că transporturile din China trebuie supuse vămuirii în portul de import, spre deosebire de transporturile din Uniune care nu sunt supuse vămuirii.

(46)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a ajustat determinarea subcotării prețurilor de vânzare pe baza comparației prețurilor la punctul în care bunurile din China și din Uniune au ajuns în Regatul Unit sau în Irlanda. Acest lucru a avut ca efect includerea în prețul comparabil al industriei din Uniune a costului de transport (25-35 EUR/tonă) și a costurilor de manipulare (5-10 EUR/tonă), ceea ce corespunde unui procent de aproape 8 % din prețul CIF. Aceeași ajustare a fost efectuată pentru calcularea prețurilor indicative, astfel cum se explică în considerentul 127 de mai jos.

(47)

Prin urmare, considerentele 62-63 din regulamentul provizoriu se înlocuiesc cu următoarele considerente:

(48)

Pentru a stabili dacă a existat o subcotare a prețurilor în perioada de anchetă, precum și pentru a stabili amploarea acesteia, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, facturate de producătorii din Uniune incluși în eșantion unor clienți neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la un nivel franco fabrică prin includerea costurilor livrării efective până în portul de destinație și a costurilor de manipulare în port, și prin deducerea costurilor de livrare, a comisioanelor și a notelor de credit efective, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorii chinezi incluși în eșantion, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF, și ajustate în raport cu costurile ulterioare importului corespunzătoare costurilor de manipulare și de vămuire și prin deducerea comisioanelor și notelor de credit. Astfel cum se explică în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, subcotarea prețurilor de vânzare a fost stabilită în comparație cu vânzările către clienți neafiliați absolut exclusiv pentru tipurile de produse corespondente. Vânzările către părți afiliate efectuate de industria din Uniune au fost compuse în mod exclusiv din tipuri de produse care nu sunt importate din China.

(49)

Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, a arătat o marjă de subcotare care variază între 8,3 % și 11,8 %. Prețurile mai mici ale importurilor care fac obiectul unui dumping în raport cu prețurile din Uniune pe parcursul perioadei examinate explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din China și a cotei de piață deținute de importurile din China începând din 2013.

(50)

În urma comunicării concluziilor definitive, mai multe părți interesate și-au exprimat dezacordul cu privire la comparația prețurilor pe baza costurilor franco fabrică. Două părți interesate și-au afirmat opoziția, dar fără a justifica de ce acest lucru nu este adecvat în cazul de față. Prin urmare, afirmația nu a putut fi luată în considerare.

(51)

O altă parte interesată a afirmat că respectiva comparație ar trebui să vizeze întreaga industrie din Uniune și că, în consecință, era incorectă luarea în considerare doar a prețurilor dintr-un stat membru sau din mai multe state membre. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că principiul de bază al stabilirii prețurilor din Uniune s-ar modifica în consecință.

(52)

Comisia reafirmă faptul că respectiva comparație a prețurilor pe baza costurilor franco fabrică rămâne excepțională. În situațiile în care consumul din Uniune poate avea loc în mai multe state membre, astfel cum se întâmplă în general, este justificată comparația dintre prețurile franco fabrică din Uniune și prețurile de import CIF. Totuși, în cazul de față, o comparație diferită este justificată în mod excepțional de circumstanțele specifice ale pieței, astfel cum se explică mai sus.

(53)

De asemenea, aceeași parte interesată a solicitat comunicarea de informații referitoare la costurile de transport, la costurile de manipulare și la rentabilitate, care au avut un impact asupra stabilirii comparației în raport cu măsurile provizorii.

(54)

Comisia remarcă faptul că comunicarea definitivă a inclus informații detaliate referitoare la faptele și considerațiile utilizate pentru respectiva calculare. În considerentul 41 din documentul de notificare generală, Comisia a comunicat intervalele costurilor de transport și ale costurilor de manipulare. Aceste costuri au fost exprimate în intervale în vederea protejării confidențialității datelor comerciale ale producătorilor cooperanți din Uniune. Intervalele au permis părților interesate să verifice faptele utilizate pentru stabilire. Comisia remarcă faptul că niciuna dintre părțile interesate nu au pus în discuție nivelul acestor costuri. Considerentele 46-49 din documentul de notificare generală conțineau informații detaliate referitoare la calculele de rentabilitate, permițând o comparație cu datele comunicate în cursul etapei provizorii în considerentele 81-83 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia concluzionează că părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora aceasta intenționează să impună măsuri definitive.

(55)

În urma comunicării concluziilor definitive, mai multe părți interesate au afirmat că producătorul din Uniune care produce exclusiv tipuri de produse care nu sunt corespondente („clasa C”) nu ar fi putut fi prejudiciat de importurile din China („clasa B”), întrucât cele două tipuri de produse nu sunt în concurență unul în raport cu celălalt. Părțile interesate au afirmat că, pentru a fi consecventă, Comisia ar fi trebuit să limiteze domeniul de aplicare a produsului și definiția industriei din Uniune doar la clasa B. În mod alternativ, părțile interesate au pretins că, în cazul în care domeniul de aplicare a produsului include atât clasa B, cât și clasa C, nu este corectă calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative exclusiv pe baza tipurilor de produse corespondente. Acestea au afirmat că există o diferență minoră între costurile de producție pentru clasa B și pentru clasa C. Părțile interesate au afirmat că, în acest caz, Comisia ar fi trebuit, în schimb, să nu ia în considerare diferența dintre tipurile de produse, ci să includă toate tipurile de produse în calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative.

(56)

Comisia clarifică faptul că, în ceea ce privește domeniul de aplicare a produselor și tipurile de produse, a fost utilizată metodologia standard. Produsul care face obiectul anchetei include mai multe tipuri de produse, o parte dintre acestea fiind importate din China, spre deosebire de altele care nu sunt importate din China. Comisia a concluzionat că diferitele tipuri de produse se află în concurență între ele, întrucât clasa C poate fi utilizată pentru toate aplicațiile în care este necesară clasa B. Informațiile prezentate de părțile interesate subliniază, de asemenea, acest fapt. Comisia confirmă faptul că domeniul de aplicare și definiția produsului industriei din Uniune includ atât clasa B, cât și clasa C. Indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți pe baza întregii industrii din Uniune, conform practicii standard. Astfel cum se explică în considerentul 69 din regulamentul provizoriu, chiar dacă indicatorii de prejudiciu ar fi fost stabiliți numai pe baza tipurilor de produse corespondente, acest lucru nu ar fi modificat tendințele observate.

(57)

În ceea ce privește calcularea marjelor subcotării prețurilor de vânzare și ale prețurilor indicative, Comisia a comparat prețurile pe baza numărului de control al produsului, adică a realizat o comparație a produselor corespondente, conform practicii standard. În plus, Comisia subliniază faptul că reprezentativitatea tipurilor de produse corespondente între tipurile de produse exportate din China și tipurile de produse vândute de industria din UE pe piața liberă a fost semnificativă. Numerele de control ale produselor reflectă, printre altele, inclusiv clasa B sau clasa C. Includerea clasei ca una dintre caracteristicile numărului de control al produsului este justificată, întrucât cele două clase au caracteristici fizice diferite. Clasa C are o ductilitate mai mare decât clasa B, ceea ce impune utilizarea acesteia pentru anumite aplicații în care clasa B nu poate fi utilizată. Ancheta a indicat, de asemenea, că prețul de vânzare al clasei C este mai mare decât cel al clasei B, iar costurile sale de producție sunt în medie mai mari. Din aceste motive, Comisia a luat în considerare această caracteristică a produselor în momentul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În consecință, comparația prețurilor dintre clasa B și clasa C nu a putut fi efectuată, întrucât nu a existat nicio corespondență între tipurile de produse vândute de producătorii-exportatori chinezi și clasa C vândută de industria din Uniune. În plus, nu a existat nicio justificare pentru modificarea numărului de control al produsului, întrucât reprezentativitatea tipurile de produse importate a fost ridicată. În același timp, faptul că un tip de produs vândut de industria din Uniune nu corespunde în întregime tipurilor de produse importate în UE din țara în cauză nu exclude posibilitatea ca astfel de tipuri de produse să concureze între ele și să intre în domeniul de aplicare a produsului. Prin urmare, afirmația părților interesate trebuie respinsă.

(58)

În urma comunicării concluziilor definitive, două părți interesate au afirmat că prețurile tipurilor de produse care nu sunt corespondente nu au fost subcotate de importurile din China și că, prin urmare, o proporție semnificativă a pieței Uniunii nu a fost afectată de importurile din China.

(59)

Comisia remarcă faptul că prețurile tipurilor de produse care nu sunt corespondente (clasa C) au fost mai mari decât cele ale tipurilor de produse corespondente (clasa B) și că, prin urmare, importurile din China au subcotat prețurile din clasa C cu mai mult decât au subcotat prețurile din clasa B. Importurile din China au fost considerate ca fiind în concurență inclusiv cu vânzările din clasa C, astfel cum se explică în considerentul 56. Așadar, contrar afirmației părții interesate, prețurile Uniunii pentru toate tipurile de produse au fost subcotate de importurile din China. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 57 de mai sus, stabilirea marjelor de subcotare ale prețurilor de vânzare și ale prețurilor indicative fost realizată pe baza numerelor de control ale produselor corespondente, pentru a se ajunge la o stabilire obiectivă și echitabilă. Acest lucru este în avantajul producătorilor chinezi, întrucât importurile din China nu au fost comparate cu tipuri de produse mai scumpe din Uniune. În orice caz, tipurile de produse care nu sunt corespondente au reprezentat doar o mică parte din piața liberă, întrucât cele mai multe vânzări din clasa C au avut loc pe piața captivă. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(60)

În lipsa unor observații referitoare la comentariile preliminare și la indicatorii macroeconomici, se confirmă concluziile din considerentele 64-80 din regulamentul provizoriu.

(61)

În urma comunicării concluziilor provizorii, astfel cum se explică în considerentul 8, industria din Uniune a prezentat date revizuite privind costurile, în special pentru perioada examinată. Datele revizuite care au fost verificate la sediile acestora vizează, de asemenea, fluxul de numerar și investițiile. În consecință, indicatorii privind costurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor au făcut obiectul unor noi declarații pentru a reflecta datele verificate. Deși modificările afectează într-o mică măsură nivelul exact al anumitor indicatori, acestea nu modifică concluziile generale privind prejudiciul din regulamentul provizoriu. Considerentele 66-68 de mai jos înlocuiesc considerentele 81-83 din regulamentul provizoriu.

(62)

În urma comunicării concluziilor definitive, mai multe părți interesate au pus în discuție motivele procedurale pentru prezentarea datelor revizuite și verificarea lor de către Comisie. Părțile interesate au solicitat mai multe informații suplimentare referitoare la datele revizuite și au afirmat că revizuirile ridică întrebări vizând concluzia generală privind existența prejudiciului.

(63)

În ceea ce privește procedura, Comisia constată că noile informații adresează întrebări sau indică omisiuni detectate în etapa provizorie și că, astfel, au avut ca scop îmbunătățirea acurateței concluziilor. Comisia a acceptat doar revizuirile care au putut fi verificate, care au limitat impactul informațiilor revizuite în raport cu afirmațiile inițiale ale industriei din Uniune.

(64)

În ceea ce privește consecințele modificărilor aduse concluziilor privind prejudiciul, Comisia remarcă faptul că, contrar afirmațiilor părților interesate, impactul modificărilor a fost redus. Comisia remarcă faptul că ajustările prețurilor deșeurilor de metal și ale costurilor bunurilor vândute s-au situat între 1 % și 2 %. Prin urmare, modificările nu modifică concluziile generale referitoare la existența unui prejudiciu.

(65)

În ceea ce privește fluxul de numerar din vânzările către părți neafiliate, Comisia a luat în considerare datele revizuite care nu au fost disponibile în etapa provizorie. Corecția nu a afectat fluxul de numerar din vânzările către părțile afiliate, nici nu a modificat concluzia că situația fluxurilor de numerar s-a deteriorat ulterior începerii importurilor din China. În ceea ce privește randamentul investițiilor și costurile cu forța de muncă, Comisia a corectat erorile de redactare din formulele incluse în tabelele de la considerentele 83 și 91 din regulamentul provizoriu. Aceste corecții au confirmat concluziile privind randamentul investițiilor în curs de deteriorare și impactul costurilor cu forța de muncă.

(66)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați din Uniune au scăzut cu 16 % între 2012 și perioada de anchetă. Scăderea prețurilor reflectă o tendință generală de scădere a costului mondial al materiei prime, atât al deșeurilor de metal mărunțite utilizate în Uniune, cât și al minereului de fier utilizat în China și în țara analogă, astfel cum se arată în tabelul de mai jos.

(67)

Cu toate acestea, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au scăzut între 2012 și perioada de anchetă mai rapid decât prețurile deșeurilor de metal mărunțite utilizate ca materie primă, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Astfel cum se poate vedea din tabelul de mai jos, acest lucru a condus la pierderi începând cu 2013.

(68)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

(69)

În lipsa unor modificări referitoare la rentabilitatea vânzărilor către părți afiliate, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 84-85 din regulamentul provizoriu.

(70)

Ca urmare a datelor revizuite, considerentele 86-87 din regulamentul provizoriu se înlocuiesc cu considerentele 71-72 de mai jos:

(71)

Vânzările către părți neafiliate au urmat o tendință similară celei a vânzărilor către părți afiliate. Vânzările către părți neafiliate au fost profitabile în 2012, aproape egale în 2013 și ulterior au înregistrat pierderi începând din 2014.

(72)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost inițial pozitiv pentru vânzările către părți neafiliate, dar s-a redus începând din 2013, în condițiile scăderii profiturilor. Fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate a fost negativ în 2011, dar pozitiv în restul perioadei examinate. Cu toate acestea, din moment ce prețurile de vânzare către părți afiliate nu reflectă neapărat prețurile pieței, nu se poate considera că fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate reflectă situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune.

(73)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la indicatorii enumerați în considerentul 68 de mai sus, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 88-89 din regulamentul provizoriu.

(74)

În lipsa unor observații referitoare la stocuri, se confirmă concluziile enunțate în considerentul 90 din regulamentul provizoriu.

(75)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o eroare din tabelul de la considerentul 91 din regulamentul provizoriu, a ajuns în atenția Comisiei. Eroarea de redactare privea formula costurilor medii per angajat din tabelul de la considerentul 91 din regulamentul provizoriu. Expresia „13 % din costurile totale de producție” se înlocuiește cu „4 % din costurile totale de producție”. Tabelul de la considerentul 91 din regulamentul provizoriu se înlocuiește cu tabelul de mai jos:

(76)

O parte interesată a prezentat o serie de observații, în contextul considerentului 91 din regulamentul provizoriu, prin care susținea că respectivele costuri cu forța de muncă ale industriei din Uniune au crescut semnificativ din 2012 până în perioada de anchetă.

(77)

Comisia remarcă faptul că tabelul corectat de mai sus indică o creștere de 5 % a costului mediul cu forța de muncă din 2012 până în perioada de anchetă. Observațiile părții interesate sunt apreciate ca fiind justificate și au fost abordate în tabelul corectat. Corecția nu modifică concluzia generală privind prejudiciul.

(78)

În considerentul 93 din regulamentul provizoriu, expresia „4 puncte procentuale” se înlocuiește cu „peste 5 puncte procentuale”.

(79)

În absența oricăror alte observații referitoare la concluzia privind prejudiciul, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 92-94 din regulamentul provizoriu conform cărora industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(80)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a afirmat că însăși industria din Uniune a privilegiat tot mai multe alte produse în detrimentul produsului în cauză. Scăderea observată a vânzărilor produsului în cauză ar fi, prin urmare, rezultatul alegerilor făcute de industria din Uniune și nu pot fi atribuite importurilor din China. Partea interesată a afirmat că, astfel, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu, întrucât alte produse au compensat scăderea producției produsului în cauză, creând un efect net negativ asupra situației industriei din Uniune. Această afirmație a fost repetată de două părți interesate, în urma comunicării concluziilor definitive.

(81)

Comisia remarcă faptul că aceleași utilaje pot fi utilizate pentru fabricarea atât a barelor de armătură HFP, cât și a altor produse, astfel cum se explică în considerentul 72 din regulamentul provizoriu. Totuși, acest lucru nu conduce la concluzia că respectiva creștere a producției altor produse este cauza scăderii producției de bare de armătură HFP. O astfel de legătură de cauzalitate ar exista numai în cazul în care utilajele ar opera aproape la capacitate maximă. La o capacitatea de operare sub capacitatea maximă, astfel cum este cazul de față, producția altor produse poate crește fără a avea drept consecință scăderea producției de bare de armătură HFP. Creșterea producției altor produse nu afectează evaluarea prejudiciului pentru barele de armătură HFP stabilit în secțiunea D de mai sus. Comisia nu a găsit nicio dovadă care să sugereze faptul că producătorii din Uniune au luat o decizie activă de a reduce producția de bare de armătură HFP cu scopul de a se axa pe alte produse. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(82)

În lipsa oricăror alte observații privind introducerea și efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 95-99 din regulamentul provizoriu.

(83)

O parte interesată a afirmat că ineficiența industriei din Uniune, și nu importurile din China, ar fi cauza prejudiciului important. Partea interesată a afirmat că lipsa exporturilor către piețe terțe, precum și existența importurilor din Turcia în Uniune, în pofida prețurilor ridicate, sunt semne ale ineficienței industriei din Uniune. Partea interesată a afirmat că, în consecință, impunerea de măsuri împotriva importurilor din China nu ar ajuta industria din UE, întrucât importurile din China ar fi înlocuite cu importuri din alte țări. Această afirmație a fost repetată de două părți interesate, în urma comunicării concluziilor definitive.

(84)

Comisia ia act de faptul că industria din Uniune a fost rentabilă în 2012, anterior începerii importurilor din China. Volumele de export erau deja mici, fără ca acest lucru să împiedice industria să obțină profit. Prin urmare, deteriorarea situației industriei din Uniune nu poate fi cauzată de absența exporturilor către țări terțe. Comisia constată că deteriorarea situației industriei din Uniune a început odată cu apariția importurilor din China care fac obiectul unui dumping.

(85)

Mai mult decât atât, Comisia constată că, astfel cum se explică în considerentul 105 din regulamentul provizoriu, importurile din Turcia au reprezentat numai o cotă de piață de 2 % pe parcursul perioadei de anchetă și că, în consecință, impactul importurilor din Turcia, prin urmare, nu a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(86)

Comisia nu a găsit dovezi care să justifice pretinsa ineficiență a industriei din Uniune. Dimpotrivă, costurile de producție ale industriei din Uniune s-au dovedit mai mici decât costurile de producție din țara analogă. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(87)

În absența altor observații privind performanța la export a industriei din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentul 100 din regulamentul provizoriu.

(88)

O parte interesată a prezentat observații menționând că scăderea globală a vânzărilor către părți neafiliate se explică prin creșterea vânzărilor unui producător din Uniune către părțile sale afiliate, în detrimentul părților neafiliate. Partea interesată a afirmat că, prin urmare, scăderea vânzărilor către părțile neafiliate nu este cauzată de importurile din China, ci de orientarea vânzărilor unui producător din Uniune către clienți afiliați.

(89)

În primul rând, Comisia observă că scăderea vânzărilor industriei din Uniune către părți neafiliate a avut loc într-un context de creștere a consumului din Uniune, astfel cum se explică în considerentele 74-76 din regulamentul provizoriu. Vânzările către părți afiliate nu pot explica faptul că producătorii din Uniune nu și-au putut spori vânzările în mod proporțional cu consumul în creștere. În al doilea rând, afirmația de mai sus privind vânzările industriei din Uniune către părți afiliate este contrazisă de tabelul de la considerentul 74 din regulamentul provizoriu, care indică faptul că vânzările către părți afiliate nu au crescut, ci au rămas stabile și ridicate pe parcursul perioadei de anchetă. Argumentul privind o presupusă creștere a vânzărilor către părți afiliate, în detrimentul vânzărilor către părți neafiliate, nu este întemeiat și, prin urmare, nu poate afecta legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(90)

În lipsa altor observații referitoare la vânzările către părți afiliate, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu.

(91)

În lipsa unor observații referitoare la importurile din țări terțe, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 104-106 din regulamentul provizoriu.

(92)

În lipsa unor observații referitoare la criza economică, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 107-108 din regulamentul provizoriu.

(93)

O parte interesată a repetat afirmația discutată în considerentele 109-110 din regulamentul provizoriu, afirmând că principala cauză a prejudiciului ar fi metodele de producție și materii prime mai costisitoare ale industriei UE (deșeuri de metal și cuptoare electrice) în raport cu cele ale Chinei (minereu de fier și cărbune). Aceasta afirmă că motivarea considerentelor 109-110 din regulamentul provizoriu nu a luat în considerare diferitele rate de consum de minereu de fier și de deșeuri de metal.

(94)

Comisia reiterează, astfel cum se menționează în considerentul 110 din regulamentul provizoriu, că cele două metode de producție sunt diferite și utilizează diferite combinații de materii prime și de energie. Partea interesată nu a prezentat date justificate privind presupusul impact al metodei de producție. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia arată că ponderea materiei prime este de aproximativ 60 % din costul de producție al industriei din Uniune, în timp ce costul energiei variază între 8 și 10 %. Orice economie legată de prețul materiilor prime, obținută pe baza unei metode alternative de producție, ar fi cel puțin parțial compensată de un consum mai mare de energie. Prin urmare, Comisia concluzionează că prețurile celor două materii prime diferite nu sunt direct comparabile. În orice caz, Comisia remarcă faptul că marja de dumping a fost stabilită pe baza valorii normale din Africa de Sud, nu pe baza prețurilor materiilor prime și al energiei din China. Argumentele prezentate de partea interesată nu indică faptul că prejudiciul suferit de industria din Uniune este cauzat de metoda de producție. Prin urmare, Comisia concluzionează că, deși scăderea prețurilor de minereu de fier din China ar fi putut avea un impact pozitiv asupra producătorilor-exportatori chinezi, metoda de producție nu poate fi ea însăși cauza prejudiciului suferit de industria din Uniune și nu poate afecta legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și importurile din China care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(95)

În lipsa unor observații referitoare la costul materiei prime principale, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 109-110 din regulamentul provizoriu.

(96)

O parte interesată a afirmat că scăderea prețurilor și prejudiciul suferit de industria din Uniune nu sunt cauzate de importurile din China, ci de concurență acerbă între producătorii din Uniune. Aceasta a afirmat că acest lucru este demonstrat de scăderea continuă a prețurilor în perioada ulterioară perioadei de anchetă, chiar și în absența importurilor din China.

(97)

Comisia remarcă faptul că s-a considerat că importurile din China care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile din UE pe parcursul perioadei de anchetă, stabilind astfel o legătură de cauzalitate între prejudiciu și importurile din China care fac obiectul unui dumping. În ceea ce privește evoluția ulterioară perioadei de anchetă, Comisia remarcă creșterea semnificativă a stocurilor de origine chineză, care poate suprima prețurile de-a lungul timpului, chiar și în absența unor importuri imediate. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(98)

O parte interesată a afirmat că fluctuațiile cursului de schimb GBP/USD ar fi cauza importurilor din China. Se consideră că aprecierea GBP în raport cu USD ar fi dus la scăderea competitivității producătorului din Regatul Unit și ar fi generat cererea pentru importurile din China, care sunt cotate în USD.

(99)

Comisia remarcă faptul că stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative se bazează pe vânzările în Portugalia și în Spania, în timp ce determinarea dumpingului se bazează pe valoarea normală din Africa de Sud. Aceste concluzii nu sunt afectate de fluctuațiile cursului de schimb USD/GBP. Mai mult decât atât, USD s-a apreciat față GBP începând din 2012 până în perioada de anchetă. Prin urmare, argumentul trebuie respins.

(100)

În urma comunicării concluziilor definitive, mai multe părți interesate au afirmat că importurile din China nu pot să fi cauzat prejudiciul producătorului din Uniune ale cărui tipuri de produse nu au corespuns tipurilor de produse importate din China. Acest lucru se presupune că a fost demonstrat prin rata de profit mai scăzută a acestui producător în raport cu profitul mediu al celorlalți producători din Uniune. Părțile interesate au afirmat că trebuie să existe un alt factor care cauzează un prejudiciu acestui producător pe care Comisia nu l-a luat în considerare, însă acestea nu au specificat o cauză alternativă posibilă. Părțile interesate au afirmat că producătorul din Uniune nu ar fi trebuit inclus în analiza prejudiciului.

(101)

În primul rând, Comisia face trimitere la considerentul 69 din regulamentul provizoriu, care clarifică faptul că, deși prejudiciul ar fi fost stabilit exclusiv pe baza tipurilor de produse corespondente, acest fapt nu ar fi modificat tendințele observate. În al doilea rând, astfel cum se explică în considerentele 55-57 de mai sus, tipurile de produse importate din China pot fi substituite de produsul care nu este corespondent și, prin urmare, pot cauza un prejudiciu, de asemenea, producătorului din Uniune ale cărui tipuri de produse nu au corespuns cu tipurile de produse importate din China. În al treilea rând, profiturile diverșilor producători pot fi diferite ca urmare a structurilor costurilor și prețurilor, care sunt specifice fiecărui producător. În cele din urmă, partea interesată nu a sugerat nicio cauză alternativă a prejudiciului care ar putea afecta legătura de cauzalitate. Din motivele enumerate mai sus, afirmația trebuie respinsă.

(102)

Rezumând, Comisia consideră că niciunul dintre argumentele prezentate de părțile interesate, în urma comunicării concluziilor provizorii, nu este în măsură să modifice concluziile provizorii care au stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune pe parcursul perioadei de anchetă. Concluziile prezentate în considerentele 111-114 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(103)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează că importurile care fac obiectul unui dumping din China au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(104)

În urma comunicării concluziilor provizorii, mai multe părți interesate au afirmat că impunerea de măsuri ar fi contrară interesului Uniunii.

(105)

În lipsa unor observații referitoare la considerațiile generale, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 115-117 din regulamentul provizoriu.

(106)

În lipsa unor observații referitoare la interesul industriei din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 118-124 din regulamentul provizoriu.

(107)

Mai multe părți interesate și-au exprimat preocupările privind disponibilitatea aprovizionării pentru utilizatorii independenți. Acestea au subliniat că importurile sunt necesare pentru a satisface cererea, întrucât capacitatea internă este cu mult sub nivelul consumului. Potrivit acestor părți interesate, utilizatorii independenți se vor confrunta cu dificultăți în a-și procura produsul în cauză în eventualitatea în care importurile din China vor deveni necompetitive ca urmare a măsurilor. Acestea au afirmat că nu există surse alternative pentru că producătorul din Uniune situat în Regatul Unit tratează în mod preferențial utilizatorii afiliați, ceea ce limitează disponibilitatea aprovizionării utilizatorilor independenți și, în mod posibil, îi forțează să iasă de pe piață. La rândul său, acest lucru va duce la denaturarea concurenței pe piața din aval, punând în pericol o mare proporție a locurilor de muncă existente în prezent la nivelul utilizatorilor independenți. Ele au subliniat faptul că există mai multe locuri de muncă în joc în industria din aval decât în industria din Uniune legată de produsul în cauză.

(108)

Comisia remarcă faptul că scopul măsurilor antidumping nu este de a bloca piața pentru exportatorii care practică dumpingul, ci de a elimina efectul de denaturare a schimburilor comerciale ca urmare a dumpingului prejudiciabil și de a restabili o concurență efectivă pe piață. După eliminarea discriminării de preț, utilizatorii ar putea continua să achiziționeze bare de armătură HFP din China. În plus, astfel cum se explică în considerentul 132 din regulamentul provizoriu, există o capacitate de rezervă semnificativă în Uniune, în special la nivelul producătorilor situați în afara Regatului Unit și care nu au utilizatori afiliați. Comisia consideră că nu au fost prezentate argumente care să demonstreze că utilizatorii independenți se vor confrunta cu dificultăți legate de achiziționări de la acești producători din Uniune. Prin urmare, utilizatorii independenți pot continua să concureze pe piață. Prin urmare, acest argument nu trebuie luat în considerare.

(109)

În urma comunicării concluziilor definitive, două părți interesate au afirmat că măsurile nu sunt în interesul Uniunii, întrucât utilizatorii ar putea înregistra pierderi în eventualitatea impunerii de măsuri împotriva importurilor din China. Totuși, părțile interesate nu au furnizat argumente referitoare la motivul pentru care utilizatorii nu ar putea recurge la sursele alternative de aprovizionare explicate anterior. Prin urmare, această afirmație nu trebuie luată în considerare.

(110)

În lipsa unor observații referitoare la interesul utilizatorilor se confirmă concluziile enunțate în considerentele 125-136 din regulamentul provizoriu.

(111)

Unele părți interesate au afirmat că impunerea de măsuri ar avea un impact negativ asupra importatorilor. Importatorii nu ar fi în măsură să-și majoreze prețurile pentru clienți, ceea ce ar duce la pierderi pentru importatori. Luând în considerare marjele de profit limitate, aceștia ar risca să fie eliminați de pe piață.

(112)

Cu toate acestea, Comisia evidențiază faptul că producția internă din Regatul Unit nu este suficientă pentru a asigura întregul consum, generând astfel o nevoie continuă de importuri. Importatorii vor fi în măsură să își continue activitatea prin importul din alte surse de aprovizionare și, de asemenea, din China, la prețuri neprejudiciabile, în urma impunerii taxelor. În consecință, există posibilitatea ca importatorii să nu fie afectați negativ în urma impunerii măsurilor.

(113)

În lipsa unor observații referitoare la interesul importatorilor, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 137-139 din regulamentul provizoriu.

(114)

Rezumând, niciunul dintre argumentele prezentate de părțile interesate nu demonstrează că există motive imperioase împotriva impunerii măsurilor asupra importurilor produselor în cauză din China. Orice efecte negative asupra utilizatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. În plus, atunci când se analizează impactul general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei din Uniune, par să fie mai ample decât eventualele efecte negative asupra celorlalte grupuri de interese. Concluziile enunțate în considerentele 140-142 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(115)

Astfel cum este precizat la considerentul 3 de mai sus, Comisia a efectuat importuri de bare de armătură HFP originare din RPC, a căror înregistrare a devenit obligatorie începând cu 19 decembrie 2015 în urma solicitării reclamantului.

(116)

Înregistrarea este obligatorie pentru importurile care au fost efectuate între 19 decembrie 2015 și momentul instituirii măsurilor antidumping provizorii, și anume 29 ianuarie 2016.

(117)

Astfel cum este menționat la considerentul 10 de mai sus, toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, precum și trei importatori neafiliați au cooperat la anchetă. Importurile acestora au reprezentat 70 % din totalul importurilor din China pe parcursul perioadei de anchetă și 79 % din totalul importurilor din China în perioada ulterioară anchetei, și anume din aprilie 2015 până în ianuarie 2016.

(118)

Mai multe părți interesate au prezentat observații, opunându-se perceperii retroactive a taxelor. Industria din Uniune a solicitat, dimpotrivă, o aplicare retroactivă.

(119)

În temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (b) din regulamentul de bază, taxele pot fi percepute retroactive cu condiția ca „în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei în care s-a desfășurat examinarea, să existe o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de momentul în care sunt efectuate, de volumul lor sau de alți factori, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care urmează să fie aplicată”.

(120)

Comisia constată că, după înregistrare, importurile din China au încetat, cu excepția unui transport de 10 000 de tone care a intrat în Uniune după înregistrare. În urma verificărilor efectuate de autoritățile vamale naționale pe baza unei solicitări în temeiul articolului 6 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu a fost semnalată nicio altă declarație încadrată la codul TARIC relevant, ceea ce înseamnă că statisticile privind importurile aflate la dispoziția Comisiei par a fi fiabile. Prin urmare, Comisia constată că înregistrarea a fost suficientă pentru încetarea, aproape în totalitate, a importurilor și, prin urmare, pentru evitarea unor prejudicii suplimentare care ar fi fost aduse industriei din Uniune. În concluzie, Comisia consideră că, prin urmare, nu este probabil ca transportul să compromită efectul corectiv al taxei.

(121)

Pe această bază, Comisia consideră că nu este îndeplinită una dintre condițiile juridice în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază și că, prin urmare, taxele nu ar trebui să fie percepute retroactiv pentru importurile înregistrate.

(122)

În urma comunicării concluziilor provizorii, industria din Uniune a contestat nivelul-țintă al profitului utilizat pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului astfel cum este prevăzut în considerentul 147 din regulamentul provizoriu, susținând că nivelul (+ 1,65 %) a fost insuficient și nu este reprezentativ pentru tipul respectiv de industrie în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Industria din Uniune a susținut că ar trebui selectată, de către Comisie, o rată de profit mai ridicată și a sugerat o serie de metode alternative pentru a stabili rata de profit relevantă. Astfel cum se menționează în considerentul 8 de mai sus, industria din Uniune a prezentat, de asemenea, date referitoare la profiturile istorice anterioare perioadei examinate și a sugerat utilizarea anului 2008 drept anul de referință cel mai adecvat ca alternativă posibilă. În cele din urmă, astfel cum se explică și în considerentul 61 de mai sus, verificarea datelor revizuite referitoare la costurile industriei din Uniune pentru perioada examinată a condus, de asemenea, la modificări la nivelul rentabilității acestora.

(123)

Comisia observă că datele referitoare la rentabilitate legate în mod specific de produsul în cauză constituie un criteriu de referință mai exact decât datele referitoare la rentabilitate referitoare la alte produse din oțel sau din sectorul siderurgic în general, care au stat la baza unei părți din metodele sugerate de către industria din Uniune. Prin urmare, aceste metode au fost respinse.

(124)

Mai mult decât atât, Comisia observă că datele referitoare la rentabilitate din perioada examinată, în cazul în care este disponibil un an cu condiții normale de concurență, reprezintă un criteriu de referință mai precis decât datele referitoare la rentabilitate anterioare perioadei examinate, care a stat la baza unei părți din alte metode sugerate de industria din Uniune. Din motivele explicate în considerentele 147-148 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că anul 2012 a reflectat profiturile care ar fi putut să fie realizate de industria din Uniune, în condiții normale de concurență, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, metodele care s-au bazat pe datele din anii anteriori perioadei examinate au fost respinse.

(125)

Comisia remarcă faptul că nivelul de profit stabilit provizoriu în considerentul 147 din regulamentul provizoriu a fost în conformitate cu veniturile și costurile aferente anului 2012 prezentate de industria din Uniune și verificate de Comisie în etapa provizorie.

(126)

Astfel cum se explică în considerentul 61 de mai sus, datele revizuite prezentate și verificate ulterior comunicării concluziilor provizorii au dus la schimbări la nivelul anumitor indicatori în ceea ce privește rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor. Datele revizuite au fost aplicate în mod consecvent întregii perioade examinate. Astfel cum se poate observa din tabelele de la considerentele 66-68, costurile și profiturile au fost ușor modificate, în consecință, în toți anii. În special, rentabilitatea vânzărilor către clienți neafiliați realizată în anul 2012 a ajuns la +4,8 %, în timp ce în etapa provizorie rentabilitatea era de 1,65 %. Schimbarea la nivelul rentabilității s-a datorat costurilor revizuite mai mici, care, astfel, au condus la un profit mai mare.

(127)

Comisia a constatat că profiturile realizate în anul 2012 au reflectat profiturile pe care industria din Uniune le-ar fi putut realiza în condiții normale de concurență, în absența dumpingului. Prin urmare, acest nivel de profit revizuit, realizat în 2012, a fost aplicat ca nivel-țintă de profit în etapa definitivă pentru stabilirea marjelor de prejudiciu. În consecință, în considerentul 147 din regulamentul provizoriu, valoarea „1,65 %” ar trebui să se înlocuiască cu „4,8 %”.

(128)

În urma comunicării concluziilor provizorii, industria din Uniune a prezentat observații conform cărora marjele de profit ale altor produse și pentru alte perioade nu ar trebui excluse ca posibile modalități de stabilire a profitului normal. Industria din Uniune a subliniat rolul Comisiei de a asigura o apreciere bazată pe fapte pentru a determina marja de profit cea mai exactă în fiecare situație. În ceea ce privește cazul de față, industria din Uniune a susținut că 2012 nu a fost un an cu condiții normale de concurență, din cauza prețurilor ridicate ale deșeurilor de metal, a cererii scăzute și a lichidării unui producător din Regatul Unit care asigura o aprovizionare suplimentară pe piață. Prin urmare, ar trebuie să fie utilizate în schimb marjele de profit ale altor produse și/sau ale altor perioade.

(129)

Comisia remarcă faptul că a analizat în mod specific situația de pe piață în cursul perioadei examinate din punctul de vedere al argumentelor privind prețurile deșeurilor de metal, cererea și falimentul unui producător, prezentate de industria din Uniune în etapa provizorie. Astfel cum se explică în considerentul 148 din regulamentul provizoriu, aceste circumstanțe au determinat Comisia să nu considere anul 2011 ca o perioadă cu condiții normale de piață. Dimpotrivă, Comisia nu concluzionează că acești factori justifică excluderea anului 2012. În ceea ce privește prețurile deșeurilor de metal, nivelul de vârf al prețurilor a fost înregistrat la începutul anului 2011, iar prețurile deșeurilor de metal au continuat să scadă în 2012, astfel cum se indică în considerentul 81 din regulamentul provizoriu. În ceea ce privește presupusa cerere scăzută, consumul a crescut cu 9 % din 2011 până în 2012, astfel cum se arată în considerentul 57 din regulamentul provizoriu. În ceea ce privește falimentul unui producător, întreruperile au avut un impact asupra pieței în special în anul 2011, deși falimentul a fost finalizat la începutul anului 2012.

(130)

Pentru aceste motive, Comisia respinge argumentele reclamantului și reafirmă concluzia conform căreia anul 2012 a fost o perioadă cu condiții normale de piață. Întrucât există un an cu condiții normale de concurență în cadrul perioadei de anchetă, nu este necesar ca stabilirea să se bazeze pe profitul normal al altei perioade sau al altor produse.

(131)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a întrebat dacă nivelul-țintă al prețurilor industriei din Uniune a fost calculat în mod corect și, în special, dacă Comisia a calculat profitul efectiv și nivelul-țintă al profitului separat pentru fiecare NCP sau dacă Comisia a folosit aceleași marje de profit pentru toate NCP-urile.

(132)

Ca răspuns la întrebare, Comisia confirmă faptul că a fost utilizată metodologia standard: prețul unitar țintă a fost calculat prin adăugarea nivelului-țintă al profitului stabilit mai sus la costul individual al producției fiecărui NCP individual. Dimpotrivă, profitul efectiv realizat a fost diferit pentru fiecare NCP și a egalat diferența dintre prețul mediu de vânzare și costurile medii pentru fiecare NCP în parte. Prin urmare, se consideră că a fost oferit un răspuns la întrebarea părții interesate.

(133)

În cele din urmă, astfel cum se explică în considerentele 40-49 de mai sus, comparația prețurilor dintre importurile din China și producătorii din Uniune a fost ajustată la nivelul bunurilor debarcate în Regatul Unit sau în Irlanda. În consecință, calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului a fost, de asemenea, modificată pentru a reflecta o comparație a prețurilor la nivelul produselor debarcate în port în Regatul Unit sau din Irlanda. Acest lucru a avut ca efect creșterea marjei de prejudiciu.

(134)

O parte interesată a afirmat faptul că nivelul marjelor de prejudiciu și de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi par contradictorii, întrucât producătorii cu marje de dumping mai mari au marje de prejudiciu mai mici.

(135)

Comisia constată că valoarea normală se bazează pe țara analogă și, prin urmare, este aceeași pentru toți producătorii-exportatori chinezi. Prin urmare, se poate aștepta, într-adevăr, ca o marjă de dumping mai mare să fie o consecință a prețurilor de export CIF mai mici, ceea ce duce la o marjă mai ridicată a prețurilor indicative. Totuși, exporturile către Uniune ale unui producător-exportator chinez (Xicheng Group) au fost efectuate prin intermediul unor societăți independente de tranzacționare situate în China. Prețurile de export utilizate pentru calcularea marjei de dumping au fost stabilite pe baza prețurilor facturate societăților comerciale independente, în timp ce prețurile CIF utilizate pentru calcularea marjei de prejudiciu au fost stabilite pe baza prețurilor plătite de primii cumpărători independenți din Uniune. Prețurile CIF au depășit prețurile de export cu cel puțin 20 %. Această diferență la nivelul canalelor de vânzare a avut ca efect creșterea diferenței dintre marja de dumping și marja de prejudiciu a acestui producător-exportator.

(136)

Având în vedere modificarea profitului vizat menționat în considerentul 121 de mai sus, în absența oricăror alte observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, celelalte concluzii enunțate în considerentele 144-151 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(137)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, la nivelul marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. Comisia constată că afirmațiile părților interesate în ceea ce privește marja de dumping, chiar dacă ar fi acceptate, nu ar fi modificat astfel nivelul măsurilor.

(138)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

(139)

Nivelul taxelor antidumping individuale pentru societățile menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cursul anchetei în ceea ce privește societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din RPC și fabricat de societățile respective, și, prin urmare, entităților juridice specifice menționate. Produsele în cauză importate, fabricate de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(140)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată deîndată Comisiei (8) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea denumirii sau schimbarea la nivelul entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(141)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a unei diferențe dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(142)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(143)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu.

(144)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,