18.8.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/90

(1)

La 26 noiembrie 2015, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2016. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 17-18 martie 2016. La 26 noiembrie 2015, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Slovenia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro. Această recomandare a fost aprobată de Consiliul European din 18-19 februarie 2016 și a fost adoptată de Consiliu la 8 martie 2016 (3). În calitate de țară a cărei monedă este euro și având în vedere legăturile strânse dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare, Slovenia ar trebui să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandărilor formulate.

(2)

Raportul de țară privind Slovenia pentru 2016 a fost publicat la 26 februarie 2016. Acesta a evaluat progresele realizate de Slovenia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 14 iulie 2015, precum și progresele realizate de această țară în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. La 8 martie 2016, Comisia a prezentat rezultatele bilanțului aprofundat. În urma analizei sale, Comisia concluzionează că Slovenia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Deficiențele sectorului bancar, îndatorarea întreprinderilor, lipsa investițiilor și riscurile pe termen lung la adresa sustenabilității finanțelor publice reprezintă vulnerabilități care vor trebui abordate. În sectorul bancar din Slovenia s-a restaurat încrederea. Cu toate acestea, creșterea creditării rămâne negativă, iar nivelul creditelor neperformante rămâne relativ ridicat. Este esențial ca Slovenia să abordeze riscurile la adresa sustenabilității finanțelor publice care decurg din presiunea tot mai mare asupra sistemelor sale de sănătate și de pensii și să reducă datoria publică, aflată în creștere. Este nevoie de reducerea în continuare a obstacolelor din calea investițiilor, în special în domeniul administrației publice. Trebuie consolidată implicarea partenerilor sociali în formularea politicilor și în punerea în aplicare a reformelor structurale, în special în ceea ce privește politicile în materie de pensii, sănătate, îngrijire de lungă durată și piața muncii.

(3)

La 15 aprilie 2016, Slovenia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2016 și Programul de stabilitate pentru 2016. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza această dispoziție în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică.

(5)

Din Programul de stabilitate al Sloveniei pentru 2016 reiese că impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați este semnificativ, prezentându-se dovezi adecvate privind amploarea și natura acestor costuri bugetare suplimentare. Potrivit Comisiei, cheltuielile suplimentare eligibile s-au ridicat la 0,06 % din PIB în 2015 și sunt actualmente estimate la 0,07 % din PIB în 2016. Dispozițiile articolului 5 alineatul (1) și ale articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 acoperă aceste cheltuieli suplimentare, întrucât afluxul de refugiați este un eveniment excepțional, impactul acestuia asupra finanțelor publice din Slovenia este semnificativ, iar sustenabilitatea nu ar fi compromisă prin permiterea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Aceste dispoziții nu sunt aplicabile pentru 2015, an în care Slovenia a făcut obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, dar în primăvara anului 2017 se va efectua o evaluare finală privind anul 2016, inclusiv în ceea ce privește sumele eligibile, pe baza datelor observate puse la dispoziție de autoritățile slovene.

(6)

În urma abrogării procedurii aplicabile deficitelor excesive, Slovenia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2016, guvernul prevede o îmbunătățire treptată a soldului global, de la 2,2 % din PIB în 2016 la 0,4 % din PIB în 2019. Se preconizează că obiectivul bugetar pe termen mediu – un buget echilibrat la nivel structural, care nu respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere – va fi atins în 2020, dată situată în afara orizontului de timp al programului. Cu toate acestea, soldul structural recalculat (5) indică un deficit structural de 1,2 % din PIB în 2019. În conformitate cu Programul de stabilitate, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 80,2 % din PIB în 2016, urmând să scadă în continuare pentru a atinge 73,8 % din PIB în 2019. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile necesare pentru sprijinirea, începând cu 2017, a atingerii țintelor de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2016, deviația PIB a Sloveniei este estimată la 1,8 % pentru 2017, în timp ce creșterea potențială se preconizează că va atinge 1,1 %, iar creșterea PIB-ului real va fi de 2,3 % din PIB. Având în vedere aceste elemente, se apreciază că Slovenia va traversa o perioadă favorabilă în 2017, care va necesita o ajustare structurală de 1 % din PIB. Cu toate acestea, există incertitudini semnificative privind calcularea creșterii potențiale și a deviației PIB în cazul specific al Sloveniei, din cauza situației particulare a pieței muncii, a contracției economice deosebit de mari din perioada 2008-2013 și a reformelor structurale în curs de a fi puse în aplicare. Estimări alternative ale deviației PIB, care acoperă un orizont de timp mai lung și reflectă revizuirea metodei de estimare, aflată în curs de desfășurare, sugerează un profil mai puțin abrupt al deviației PIB pentru Slovenia, ceea ce ar presupune că este prematur să se concluzioneze că economia Sloveniei va traversa o perioadă favorabilă în 2017. Prin urmare, în conjunctura actuală pare mai adecvată impunerea, în 2017, a unor eforturi structurale care să fie adaptate unor împrejurări normale. Se pare că există riscul unei anumite abateri de la ajustarea recomandată în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu în 2016 și, în condițiile menținerii politicilor actuale, riscul unei abateri semnificative în 2017. Concluzia privind anul 2016 nu s-ar modifica dacă s-ar exclude din evaluare impactul bugetar al afluxului excepțional de refugiați. Se preconizează că Slovenia va respecta regula tranzitorie privind datoria în 2016 și că se va conforma acesteia, în linii mari, în 2017. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2016, Consiliul consideră că există riscul ca Slovenia să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea conformității în 2016 și în 2017.

(7)

În iulie 2015, Parlamentul a adoptat legea privind regulile fiscal-bugetare. Cu toate acestea, nu a fost încă numit un consiliu bugetar independent care să supravegheze punerea în aplicare a regulilor respective. În plus, nu a fost încă efectuată revizuirea legii finanțelor publice, de care este nevoie pentru ca legea privind regulile fiscal-bugetare să devină pe deplin operațională și care vizează oficializarea abordării multianuale a stabilirii bugetului.

(8)

Nivelul ridicat al datoriei publice, care depășește cu mult valoarea de 60 % din PIB, face ca Slovenia să fie vulnerabilă la șocurile legate de creșterea nominală și de rata dobânzii. În același timp, populația Sloveniei îmbătrânește mai rapid decât cea a majorității statelor membre. Slovenia se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, având cel mai ridicat decalaj de sustenabilitate pe termen lung dintre toate statele membre, care provine din creșterea preconizată a cheltuielilor publice legate de pensii, sănătate și îngrijirea pe termen lung. Cheltuielile publice preconizate în domeniul pensiilor sunt cele mai ridicate dintre toate statele membre și se estimează că acestea vor crește de la 11,8 % din PIB în 2013 la 15,3 % în 2060. Se preconizează că raportul de dependență a persoanelor în vârstă va deveni de cel puțin două ori mai mare între 2013 și 2060, exercitând o presiune considerabilă asupra sistemelor de pensii. Previziunile privind datoriile implicite aferente costului îmbătrânirii reflectă provocările pe termen lung asociate îmbătrânirii populației. În plus, în viitor pot apărea probleme de adecvare pentru lucrătorii care nu au o carieră profesională completă, în condițiile existenței unui număr tot mai mare de persoane cu cariere incomplete sau scurte, situație provocată în parte de intrarea tardivă a acestora pe piața muncii, de locurile de muncă intermitente și de locurile de muncă cu rate de contribuție scăzute. În aprilie 2016 a fost publicată o carte albă privind pensiile, care va reprezenta baza unei ample consultări publice. Rezultatele consultării vor fi integrate într-o nouă reformă a pensiilor, care ar trebui adoptată în cursul actualului mandat legislativ; procesul ar trebui să demareze imediat după ajungerea la un acord cu partenerii sociali privind elemente-cheie ale reformei, și anume vârsta de pensionare, nivelul pensiilor, indexarea și optimizarea celui de al doilea pilon.

(9)

Cheltuielile publice consacrate îngrijirii pe termen lung sunt preconizate să crească de cel puțin două ori până în 2060, din cauza îmbătrânirii populației. Această situație comportă o provocare semnificativă în materie de sustenabilitate a finanțelor publice pentru Slovenia. Se preconizează că proporția populației în vârstă de cel puțin 80 de ani va crește de trei ori, de la 4,6 % în 2013 la 12,4 % în 2060. Între 2003 și 2013, cheltuielile globale cu îngrijirea pe termen lung au crescut cu 85 %, cheltuielile private crescând într-un ritm mai susținut decât cele publice. În Slovenia nu există un sistem integrat de îngrijire pe termen lung. Cheltuielile efectuate de Slovenia se axează pe prestațiile în natură formale, dintre care majoritatea corespund îngrijirii în cadre instituționalizate, în detrimentul îngrijirii la domiciliu, deși ambele valori se situează sub media UE. Există o marjă considerabilă pentru creșterea raportului cost-eficacitate al sistemului de sănătate, și anume prin consolidarea măsurilor de ameliorare a îngrijirii primare, în calitate de factor de limitare a costurilor, prin trecerea de la îngrijirea cu spitalizare la cea ambulatorie, prin îmbunătățirea eficienței și a guvernanței spitalelor, prin îmbunătățirea procedurilor de contractare și plată pentru serviciile de sănătate, prin elaborarea unor informații mai bune privind costurile pentru adaptarea grupurilor omogene de bolnavi importați și pentru dezvoltarea în continuare a unui cadru de monitorizare a calității. Proporția achizițiilor comune este scăzută, iar criteriul referitor la prețul cel mai scăzut joacă un rol important în stabilirea furnizorilor. A fost finalizată o revizuire cuprinzătoare a sistemului de sănătate, iar Rezoluția privind planul național în domeniul sănătății pentru perioada 2016-2025 a fost adoptată de guvern la sfârșitul lui 2015 și de parlament în martie 2016. Rezoluția reprezintă un plan strategic pentru dezvoltarea sistemului de sănătate. Unele măsuri prevăzute în cadrul rezoluției sunt în curs de aplicare, în vreme ce propunerile privind alte măsuri obligatorii de punere în aplicare esențiale sunt în curs de elaborare și urmează să fie prezentate. Rămâne, de asemenea, neclar dacă reforma va viza aspecte esențiale, cum ar fi sistemele de stabilizatori automați integrați, care ar atenua fluctuațiile veniturilor pe parcursul unui ciclu economic sau ale accesului la servicii și ale calității acestora. Adoptarea legii privind îngrijirea pe termen lung și a legii asigurărilor de sănătate a suferit întârzieri repetate, iar foaia de parcurs actuală privind adoptarea acestora, care are drept țintă al doilea semestru din 2016, pare optimistă.

(10)

Performanțele pieței muncii se îmbunătățesc treptat, iar condițiile sociale s-au stabilizat. Crearea de locuri de muncă s-a accelerat considerabil, iar șomajul este în scădere. Cu toate acestea, rata de participare a lucrătorilor mai vârstnici sau slab calificați rămâne o problemă. Șomerii de lungă durată reprezintă în continuare peste jumătate din totalul șomerilor, o proporție semnificativă a persoanelor aflate în șomaj de lungă durată fiind slab calificate sau având peste 50 de ani. Orientările privind măsurile de politică activă în domeniul pieței forței de muncă pentru perioada 2016-2020 reprezintă o continuare a abordării de până acum, în timp ce cheltuielile pentru acest domeniu de politică rămân scăzute. În noiembrie 2015 au fost adoptate scutiri temporare ale angajatorilor de la contribuțiile sociale aferente lucrătorilor nou angajați având o vârstă mai mare de 55 de ani. Măsuri suplimentare de prelungire a vieții active, inclusiv adaptarea mediului de lucru, care sunt relevante și pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, sunt așteptate pentru 2016. Creșterea salarială a rămas corelată cu ameliorarea productivității și a continuat să sprijine competitivitatea pe plan extern. În noiembrie 2015, parlamentul a adoptat, la propunerea uniunilor sindicale, o lege prin care salariul minim a fost redefinit astfel încât să nu fie incluse anumite prime. Drept urmare, organizațiile patronale s-au retras din acordul social, ceea ce a condus la o deteriorare considerabilă a dialogului social.

(11)

S-au înregistrat progrese în materie de soluționare a problemei creditelor neperformante, dar acestea rămân la niveluri ridicate comparativ cu perioada anterioară crizei. Slovenia a pus în aplicare o serie de măsuri de politică pentru a ameliora sustenabilitatea sectorului bancar. Printre acestea se numără consolidarea capacității băncilor de a-și soluționa problemele și introducerea de acțiuni prin care se stabilesc obiective specifice pentru reducerea creditelor neperformante. Slovenia a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru gestionarea riscului de credit. Se așteaptă obținerea unor rezultate pozitive până la mijlocul lui 2016. Cu toate acestea, prioritățile de politică pe termen scurt rămân soluționarea în continuare a problemei creditelor neperformante și gestionarea riscului de credit. Restructurarea operațională și financiară a societăților majore s-a încheiat, iar acordurile-cadru de restructurare sunt monitorizate continuu. Societatea de administrare a investițiilor bancare (BAMC) este pe deplin operațională și a fost stabilită strategia acesteia pentru perioada 2017-2022. Deși BAMC a înregistrat progrese în materie de soluționare a portofoliului său de credite, persistă un risc semnificativ la adresa sustenabilității finanțelor publice. În 2015, activitățile acesteia au contribuit cu 1 % din PIB la deficitul public de 2,9 %. Supravegherea activităților BAMC pare insuficientă, întrucât autoritățile subestimaseră considerabil – cu 0,7 % din PIB – deficitul acesteia în 2015 și par să nu fi fost la curent cu nivelul eliminărilor din bilanț (write-offs) efectuate de BAMC. Sunt, de asemenea, disponibile instrumente de restructurare suplimentare. În urma înregistrării unor progrese considerabile în materie de restructurare a unor societăți majore, Slovenia a demarat restructurarea mai multor IMM-uri. Sunt în curs de punere în aplicare de către bănci orientări privind restructurarea IMM-urilor. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește accesul la finanțare al IMM-urilor și al microîntreprinderilor. Cu toate acestea, accesul la surse alternative de finanțare, cum ar fi capitalul de risc, este limitat. Întreprinderile mici depind în mod excesiv de creditele bancare, în pofida disponibilității crescânde pe piață a instrumentelor de datorie și de capital. Prin urmare, acest segment este foarte vulnerabil la evoluțiile de pe piața creditării.

(12)

Creșterea investițiilor a fost atenuată în ultimii ani, ceea ce a limitat producția economică și perspectivele de creștere ale Sloveniei. Investițiile private s-au redus drastic pe perioada crizei economice, iar de atunci proporția acestora în PIB este în scădere. În condițiile în care investițiile publice depind în mare măsură de dinamica fondurilor UE, este nevoie de mai multe investiții productive pentru a stimula și a susține creșterea economică. Investițiile străine directe în Slovenia au crescut semnificativ în ultimii doi ani, în principal datorită intensificării eforturilor de privatizare. Cu toate acestea, reducerea permanentă a efectului de levier și nivelul mare al sarcinii administrative constituie în continuare obstacole pentru mediul de afaceri din Slovenia, în special în domeniile construcțiilor, amenajării teritoriului și conformității fiscale; același efect îl au reglementările restrictive privind accesul la profesiile reglementate și exercitarea acestora, care împiedică afluxul de investiții. Facilitarea activităților economice în Slovenia depinde de creșterea încrederii în acestea și de eliminarea în continuare a ineficiențelor din administrația publică, precum și a birocrației derivate din numărul mare de legi și reglementări și din modificarea frecventă a legislației. Au fost puse în aplicare aproximativ jumătate din măsurile de reducere a sarcinii administrative prevăzute în documentul administrativ unic al guvernului, dar o serie de măsuri utile, în special cele privind autorizațiile de construire și amenajarea teritoriului, au suferit întârzieri.

(13)

Strategia pentru perioada 2015-2020 vizând dezvoltarea administrației publice, adoptată ca parte a respectării de către Slovenia a condițiilor prealabile pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020, vizează diverse portofolii, ceea ce face ca pentru punerea în aplicare corectă și la timp a acesteia să fie esențială coordonarea între ministere. În februarie 2016, guvernul a adoptat al doilea raport interimar privind punerea în aplicare a programului vizând „Toleranța zero față de corupție”. S-au înregistrat anumite progrese privind punerea în aplicare a acestui program. Cu toate acestea, anumite măsuri ale programului (achizițiile publice comune pentru domeniul sănătății, investigarea criminalității din sectorul bancar și adoptarea legii privind integritatea și prevenirea corupției) au fost amânate. Modificarea legii privind integritatea și prevenirea corupției, avută în vedere, va reprezenta o ocazie de a ameliora funcționarea Comisiei pentru prevenirea corupției, prin abordarea problemelor de credibilitate și a celor legate de eficiența activității acesteia. În sistemul de justiție, durata proceselor s-a redus în continuare, iar numărul de cauze pendinte, care era foarte mare, a scăzut, în parte mulțumită unui număr mai mic de cauze noi. Scăderea a fost provocată, într-o anumită măsură, și de modificarea tratamentului procedural și statistic al cauzelor privind executarea hotărârilor judecătorești. Curtea supremă continuă să actualizeze procedurile comerciale din instanțe și să reformeze sistemele de gestionare a cauzelor. În pofida îmbunătățirii cadrului privind insolvabilitatea, care le oferă firmelor mai multe posibilități de reorganizare, procedurile de lichidare rămân lungi și ineficace.

(14)

Implicarea statului în economie rămâne ridicată. Statul este cel mai mare angajator, administrator de active și deținător de titluri de creanțe emise de societăți comerciale din Slovenia. Ca reacție la recomandările transmise Sloveniei între 2012 și 2015 pe această temă, țara a elaborat un nou cadru privind Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane. Acesta include o strategie privind gestionarea activelor statului, un set de criterii privind performanța activelor și un plan de administrare pentru 2016. Acest sistem completează noul cod privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, adoptat la sfârșitul anului 2014. Strategia confirmă amploarea implicării actuale a statului în economie și deplasează accentul către creșterea performanțelor întreprinderilor de stat. Prin urmare, punerea în aplicare a cadrului revizuit de către Societatea slovenă de gestionare a obligațiunilor suverane este cu atât mai importantă, pentru a asigura separarea dintre rolurile de proprietar și de autoritate de reglementare ale statului, pe de o parte, și gestionarea profesionistă a întreprinderilor de stat, pe de altă parte. Alături de privatizarea în continuare a anumitor active, acest lucru ar trebui să reducă datoriile contingente din acest domeniu care grevează bugetul. Privatizarea băncii Nova Ljubljanska Banka (NLB) urmează să fie lansată în 2016, în conformitate cu planul de administrare al Societății slovene de gestionare a obligațiunilor suverane.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Sloveniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2016. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Sloveniei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovenia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin oferirea unei contribuții la nivelul UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(16)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(17)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 1, 3 și 4 de mai jos,

1.

După corectarea deficitului excesiv, să realizeze o ajustare bugetară anuală de 0,6 % din PIB în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2016 și în 2017. Să stabilească un obiectiv bugetar pe termen mediu care să respecte cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Să consolideze cadrul bugetar prin numirea unui consiliu bugetar independent și prin modificarea legii finanțelor publice. Să completeze și să pună în aplicare reforma sistemului de îngrijire pe termen lung și a sistemului de sănătate, pentru ca acestea să devină mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, asigurând astfel sustenabilitatea pe termen lung a unei îngrijiri accesibile și de calitate. Să adopte, până la sfârșitul anului 2017, măsurile necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung și caracterul adecvat al sistemului de pensii.

2.

În consultare cu partenerii sociali, să amelioreze capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor slab calificați și a celor în vârstă, inclusiv prin învățare pe tot parcursul vieții și măsuri de activare cu țintă precisă.

3.

Să amelioreze condițiile de finanțare pentru întreprinderile cu bonitate ridicată, inclusiv prin facilitarea rezoluției durabile a creditelor neperformante și prin acordarea de acces la surse de finanțare alternative. Să asigure punerea în aplicare adecvată a strategiei privind societățile de administrare a investițiilor bancare.

4.

Să adopte măsuri pentru modernizarea administrației publice și pentru reducerea sarcinii administrative suportate de întreprinderi. Să amelioreze guvernanța și performanțele întreprinderilor de stat.