7.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/27

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor măsuri specifice statelor membre a căror monedă este euro, cu scopul de a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare.

(2)

Începând din 2010, Grecia a beneficiat de asistență financiară din partea statelor membre și a Fondului Monetar Internațional (FMI). Un prim program de ajustare economică pentru Grecia a fost convenit la 2 mai 2010: statele membre din zona euro au convenit să acorde împrumuturi bilaterale, centralizate de Comisia Europeană, în valoare totală de 80 000 de milioane EUR, care urmau să fie plătite în perioada mai 2010-iunie 2013, iar FMI a pus la dispoziție încă 30 000 de milioane EUR în cadrul unui acord stand-by. Un al doilea program de ajustare economică pentru Grecia a fost convenit la 14 martie 2012: statele membre din zona euro și FMI au angajat sumele neplătite din cadrul primului program, plus încă 130 000 de milioane EUR pentru anii 2012-2014. Întrucât finanțarea primului program s-a bazat pe împrumuturi bilaterale, s-a convenit că – în ceea ce privește statele membre din zona euro – al doilea program va fi finanțat de Fondul european de stabilitate financiară (FESF), care este pe deplin funcțional din august 2010. În total, cel de-al doilea program prevedea asistență financiară în valoare de 164 500 milioane EUR până la sfârșitul anului 2014 (termenul a fost prelungit ulterior până la sfârșitul lunii iunie 2015). Din această sumă, fondurile angajate de zona euro se ridică la 144 700 milioane EUR și urmează să fie furnizate prin intermediul FESF, în timp ce FMI a contribuit cu 19 800 milioane EUR ca parte a unui acord în valoare de 28 000 de milioane EUR pentru o perioadă de patru ani, în cadrul mecanismului de finanțare extinsă pentru Grecia aprobat de FMI în martie 2012.

(3)

La 8 iulie 2015, având în vedere gravele perturbări economice și financiare actuale, autoritățile grecești au solicitat asistență financiară din partea Mecanismului european de stabilitate (MES), pentru a asigura buna funcționare a sistemului bancar din Grecia, pentru a îndeplini obligațiile Greciei în materie de datorii, pentru a sprijini revenirea economiei Greciei la o creștere sustenabilă și pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro și a statelor sale membre.

(4)

La 8 iulie 2015, în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Tratatul privind MES și pentru a constitui baza pentru o decizie a Consiliului guvernatorilor MES, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2), privind oportunitatea acordării, în principiu, a unui sprijin pentru stabilitate sub formă de împrumuturi în favoarea Greciei, președintele Consiliului guvernatorilor MES a însărcinat Comisia Europeană, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), să evalueze existența unui risc pentru stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu sau a statelor sale membre; să evalueze, împreună cu FMI, dacă datoria publică este sustenabilă; și să estimeze necesitățile de finanțare reale sau potențiale ale Greciei.

(5)

În conformitate cu articolul 13 din Tratatul privind MES, Comisia Europeană, în colaborare cu BCE și cu sprijinul personalului FMI, a finalizat respectivele evaluări la 10 iulie 2015, concluzionând că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea sprijinului financiar sub forma unui împrumut MES pentru Grecia. Necesitățile de finanțare au fost estimate la maximum 86 000 de milioane EUR.

(6)

La 17 iulie 2015, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/542 a Consiliului (3), Grecia a primit asistență financiară pe termen scurt în valoare de 7 160 milioane EUR în cadrul Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), pentru îndeplinirea obligațiilor de rambursare prevăzute pentru luna iulie 2015 și pentru plata arieratelor datorate FMI. Asistența financiară a fost plătită într-o singură tranșă la 20 iulie 2015 și a depins de îndeplinirea unor condiții de politică economică. Asistența MES va fi utilizată, printre altele, pentru a rambursa respectivul credit „punte” pe termen scurt acordat de MESF.

(7)

La 16 iulie 2015, Consiliul guvernatorilor MES a invitat Comisia ca, în colaborare cu BCE, cu MES, cu autoritățile grecești, și, dacă este cazul, cu FMI, să convină asupra unui program de ajustare macroeconomică pentru Grecia. Programul a fost elaborat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. La 11 august 2015, instituțiile respective au ajuns la un acord la nivel tehnic cu guvernul grec cu privire la un program de ajustare macroeconomică (denumit în continuare „programul”). Programul prezentat de Grecia Comisiei și Consiliului are ca scop să asigure adoptarea unui set de reforme necesare pentru a îmbunătăți sustenabilitatea finanțelor publice, precum și să garanteze stabilitatea financiară și să promoveze creșterea economică, ocuparea forței de muncă și echitatea socială.

(8)

Ca urmare a respectivului acord, Grecia ar trebui să adopte un pachet cuprinzător de politici care să fie pus în aplicare în cadrul unui program de ajustare macroeconomică pe trei ani, care să se deruleze între al 3-lea trimestru al anului 2015 și în al 3-lea trimestru al anului 2018.

(9)

Pachetul cuprinzător de politici, care urmează a fi inclus într-un memorandum de înțelegere MES privind condițiile specifice de politică economică (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”), ar trebui să aibă drept scop restabilirea încrederii pe piețele financiare, restabilirea unor echilibre macroeconomice solide și crearea condițiilor necesare pentru revenirea economiei la o creștere sustenabilă. Pachetul ar trebui să fie structurat pe patru piloni: restabilirea sustenabilității bugetare, asigurarea stabilității financiare, creșterea competitivității și consolidarea creșterii economice și modernizarea statului și a administrației publice.

(10)

Serviciile Comisiei și-au actualizat previziunile privind creșterea PIB-ului nominal în august 2015, acest lucru fiind necesar pentru a sprijini negocierile privind programul MES. Conform acestor previziuni, centrate în jurul unei rate de creștere a PIB-ului nominal de – 3,2 % în 2015, – 0,7 % în 2016, 3,4 % în 2017, 4,1 % în 2018 și 4,2 % în 2019, ponderea datoriei în PIB ar fi de 196,3 % în 2015, 200,9 % în 2016, 198,6 % în 2017, 190,7 % în 2018 și 182,3 % în 2019. Prin urmare, ponderea datoriei în PIB ar urma să crească până în 2016, după care ar urma să adopte o traiectorie descendentă, ajungând, potrivit estimărilor, la 174,5 % în 2020, dinamica datoriei fiind afectată de mai multe operațiuni în afara bugetului. Conform previziunilor actualizate ale serviciilor Comisiei cu privire la creșterea PIB-ului nominal, se preconizează că soldul primar al bugetului general va atinge un deficit de 7 631 de milioane EUR (4,4 % din PIB) în 2015, un deficit de 6 166 de milioane EUR (3,6 % din PIB) în 2016, un deficit de 4 089 de milioane EUR (2,3 % din PIB) în 2017 și un deficit de 753 de milioane EUR (0,4 % din PIB) în 2018.

(11)

Autoritățile vor urmări o nouă traiectorie bugetară, bazată pe obiective privind excedentul primar de – 0,25 %, 0,5 %, 1,75 %, și 3,5 % din PIB în 2015, 2016, 2017 și respectiv 2018 și ulterior. Traiectoria obiectivelor bugetare este în concordanță cu ratele de creștere preconizate ale economiei Greciei, pe măsură ce aceasta se redresează după cea mai gravă recesiune înregistrată vreodată.

(12)

Creșterea rezilienței pe termen lung a sectorului bancar grec este esențială pentru reinstaurarea stabilității financiare în Grecia și pentru menținerea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu. Pentru a menține lichiditatea sectorului bancar grec, au fost impuse măsuri administrative temporare, inclusiv controale asupra capitalului.

(13)

Punerea în aplicare a unor reforme cuprinzătoare și ambițioase în domeniile financiar, bugetar și structural ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei publice a Greciei.

(14)

Comisia Europeană, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, ar trebui să verifice, la intervale regulate, punerea în aplicare riguroasă a programului de ajustare macroeconomică pentru Grecia prin intermediul unor misiuni și rapoarte periodice trimestriale ale autorităților grecești.

(15)

Pe toată durata punerii în aplicare de către Grecia a pachetului cuprinzător de politici, Comisia ar trebui să furnizeze consiliere strategică suplimentară și asistență tehnică în domenii specifice.

(16)

Autoritățile grecești ar trebui să implice, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, partenerii sociali și organizațiile societății civile în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului de ajustare macroeconomică.

(17)

Orice formă de asistență financiară primită de Grecia în sprijinul implementării politicilor din cadrul programului său de ajustare macroeconomică ar trebui să respecte normele juridice și politicile Uniunii, în special cadrul de guvernanță economică al acesteia. Orice intervenție în sprijinul instituțiilor financiare ar trebui să se desfășoare în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurență. Comisia ar trebui să se asigure că toate măsurile stabilite printr-un memorandum de înțelegere în contextul asistenței financiare solicitate prin intermediul MES sunt în deplină concordanță cu prezenta decizie,

(i)

măsuri pe termen scurt vizând creșterea veniturilor și limitarea cheltuielilor. Printre măsurile privind creșterea veniturilor se numără eliminarea în mod treptat a rambursării accizelor la motorină pentru fermieri și mărirea impozitului pe tonaj. Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a lansa, în 2015, exercițiul privind impozitul pe bunuri imobiliare (ENFIA), pentru ca declarațiile de impunere să fie emise în octombrie 2015, iar ultima tranșă să fie plătită în februarie 2016. De asemenea, autoritățile grecești trebuie să soluționeze problemele identificate legate de măsurile privind veniturile puse recent în aplicare. Autoritățile s-au angajat, de asemenea, să vizeze limitarea cheltuielilor prin reducerea costurilor aferente serviciilor de asistență medicală și prin lansarea unei revizuiri exhaustive a sistemului de protecție socială. Pachetul include și alte măsuri cu impact bugetar, cum ar fi reforme privind administrația publică, reforme care să abordeze deficiențele în materie de colectare fiscală și de aplicare a măsurilor fiscale, precum și alte măsuri legate de parametri;

(ii)

pentru a-și demonstra angajamentul de a pune în aplicare politici bugetare credibile, adoptă, în octombrie 2015, un buget suplimentar pentru 2015, dacă este necesar, proiectul de buget pentru 2016 și o strategie bugetară pe termen mediu pentru perioada 2016-2019, susținută de un pachet semnificativ și credibil de măsuri parametrice și de reforme bugetare structurale;

(iii)

pune în aplicare reforme ale fiscalității atât directe, cât și indirecte pentru a îmbunătăți eficiența și capacitatea de colectare, precum și pentru a impulsiona oferta de forță de muncă. Pentru a pune capăt practicilor din trecut și a ameliora cultura plătirii impozitelor și a asigurărilor sociale, guvernul ia măsuri categorice pentru a îmbunătăți colectarea și să nu introducă noi modalități de plată în tranșe sau alte sisteme de amnistie sau de decontare și nici să nu perpetueze sistemele existente;

(iv)

continuă reformele care vizează îmbunătățirea procesului bugetar și a controalelor cheltuielilor, plătirea arieratelor și consolidarea raportării bugetare și a gestiunii numerarului. Guvernul grec s-a angajat să facă operațional consiliul bugetar;

(v)

adoptă măsuri suplimentare în domeniul achizițiilor publice pentru a spori eficiența și transparența sistemului de achiziții publice din Grecia, pentru a preveni abuzurile și a asigura un nivel mai ridicat de responsabilitate și control. Se va ajunge la un acord în ceea ce privește politicile cu Comisia Europeană, care oferă asistență pentru punerea în aplicare a unui plan de acțiune;

(vi)

pune în aplicare integral reformele existente și demarează, de asemenea, reforme suplimentare pentru a consolida sustenabilitatea pe termen lung, urmărind să realizeze economii de aproximativ 0,25 % din PIB în 2015 și de aproximativ 1 % din PIB până în 2016. Pachetul vizează, printre altele, să creeze factori de descurajare puternici pentru pensionarea anticipată prin majorarea sancțiunilor aplicate în caz de pensionare anticipată și prin eliminarea treptată a posibilității de a păstra dreptul de pensionare înainte de vârsta legală;

(vii)

continuă reforma sectorului sănătății, controlul cheltuielilor publice și gestionarea prețurilor produselor farmaceutice, să îmbunătățească administrarea spitalelor, să centralizeze tot mai mult sistemul de achiziții de bunuri destinate spitalelor, să gestioneze cererea de produse farmaceutice și de asistență medicală prin protocoale de rețete electronice bazate pe dovezi, să selecționeze furnizorii de servicii de sănătate din sectorul privat într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, să modernizeze sistemele informatice, dezvoltând un nou sistem electronic de trimiteri pentru îngrijirea primară și secundară, care să permită găsirea unor noi filiere de asistență medicală pentru pacienți;

(viii)

adoptă, până în martie 2016, o nouă serie de scheme garantate de asistență pentru ocuparea forței de muncă, cu măsuri active individualizate pe piața muncii pentru participanți, recurgând la parteneriate locale, implicând sectorul privat și sectorul economiei sociale și asigurând utilizarea eficientă și eficace a resurselor disponibile.

Pentru ca societatea să devină mai echitabilă, Grecia trebuie să amelioreze structura sistemului său de protecție socială, astfel încât să creeze o veritabilă plasă de siguranță socială care să concentreze resursele limitate asupra grupurilor celor mai defavorizate. Autoritățile intenționează să facă uz de asistența tehnică pusă la dispoziție de organizațiile internaționale pentru revizuirea sistemului de protecție socială și pentru punerea în aplicare a venitului minim garantat.