10.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 33/14

(1)

Ca urmare a unei anchete antidumping efectuate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (denumit în continuare „regulamentul de bază”) cu privire la importurile de acid tartric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”), au fost instituite măsuri antidumping prin Regulamentul (CE) nr. 130/2006 al Consiliului (2) („ancheta inițială”). Măsurile au fost aplicate pentru toți producătorii-exportatori de acid tartric originar din RPC, cu excepția societății Hangzhou Bioking Biochemical Engineering Co. Ltd, pentru care s-a aplicat un nivel zero al taxei.

(2)

În conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cazul Mexic – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul (denumit în continuare „raportul Organului de apel al OMC”) (3), prin Regulamentul (UE) nr. 332/2012 al Consiliului (4) producătorul-exportator chinez Hangzhou Bioking Biochemical Engineering Co. Ltd a fost exclus de la reexaminările ulterioare ale măsurilor instituite prin Regulamentul (CE) nr. 130/2006.

(3)

Măsurile inițiale au făcut ulterior obiectul diferitelor anchete de reexaminare (5). Ca rezultat, măsurile în vigoare constau într-o taxă la nivel național de 34,9 % și în două niveluri individuale ale taxei pentru doi producători-exportatori chinezi, de 4,7 % și, respectiv, de 10,1 % (6).

(4)

O anchetă anterioară limitată la Hangzhou Bioking Biochemical Engineering Co. Ltd a fost inițiată la 29 iulie 2011 (7). Ca urmare a retragerii plângerii, procedura a fost încheiată prin decizia Comisiei din 4 iunie 2012 (8) fără instituirea de măsuri.

(5)

La 4 decembrie 2014, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping în ceea pe privește importurile în Uniune de acid tartric originar din RPC, limitată la societatea Hangzhou Bioking Biochemical Engineering Co. Ltd (denumită în continuare „Bioking” sau „producătorul-exportator”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(6)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 21 octombrie 2014 de patru producători de acid tartric din Uniune, și anume Distillerie Bonollo S.r.l., Caviro Distillerie S.r.l., Industria Chimica Valenzana S.p.a. și Distilleries Mazzari S.p.a. (denumiți în continuare „reclamanții”), reprezentând peste 25 % din producția totală de acid tartric din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(7)

După deschiderea anchetei, producătorul-exportator a solicitat o audiere în fața consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Producătorul-exportator a susținut că principiul general consacrat la articolul VI din GATT și la articolul 5.8 din Acordul antidumping al OMC (10) a fost încălcat de Comisie prin deschiderea unei noi anchete antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază împotriva unei singure societăți, deoarece anchetele antidumping ar trebui să vizeze țări terțe în ansamblu. În special, acesta a susținut că ancheta actuală are efectul unei reexaminări intermediare și, prin urmare, ar fi contrară raportului Organului de apel al OMC menționat în considerentul 2 de mai sus.

(8)

Într-adevăr, anchetele în materie de protecție comercială sunt desfășurate împotriva țărilor terțe în ansamblu mai degrabă decât împotriva unor societăți individuale. Cazul de față este deschis în mod excepțional împotriva unei societăți individuale, în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și nu în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul respectiv, în conformitate cu raportul Organului de apel al OMC și nu contrar acestuia. Raportul Organului de apel clarifică faptul că un producător-exportator cu privire la care s-a constatat, în cadrul unei anchete inițiale, că nu practica dumpingul trebuie să fie exclus din domeniul de aplicare al măsurilor definitive instituite în urma unei astfel de anchete și nu poate face obiectul unor reexaminări ulterioare ale măsurilor inițiale. Din raportul respectiv nu reiese că un astfel de producător-exportator și importurile sale nu ar putea fi anchetate din nou în scopul protecției împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping și că nu pot fi instituite măsuri atunci când sunt îndeplinite condițiile necesare.

(9)

De asemenea, legislația Uniunii trebuie, în măsura posibilului, să fie interpretată în concordanță cu dreptul internațional, în special în cazul în care dispozițiile în cauză au drept scop să dea curs unui acord internațional încheiat de Uniune. Întrucât Acordul antidumping al OMC permite, pe de o parte, instituirea de măsuri pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil dar, pe de altă parte, a fost interpretat de Organul de apel ca nepermițând reexaminări ale societăților cu privire la care s-a constatat, în timpul unei anchete inițiale, că nu practicau dumpingul, regulamentul de bază trebuie să fie interpretat în mod necesar ca permițând Uniunii să deschidă o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază într-un caz precum cel de față, în care există elemente de probă prima facie privind existența unui dumping prejudiciabil.

(10)

În orice caz, jurisprudența instanțelor Uniunii confirmă că niciuna dintre dispozițiile regulamentului de bază nu împiedică o nouă procedură antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, limitată la o societate cu privire la care s-a constatat, în cadrul unei alte proceduri, că nu practica dumpingul, dar pentru care există în prezent elemente de probă prima facie privind existența unui dumping prejudiciabil (11). Prin urmare, afirmațiile producătorului-exportator au fost respinse.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, asociația producătorilor din Uniune, producătorul-exportator și autoritățile din Republica Populară Chineză, importatorii neafiliați cunoscuți, furnizorii și utilizatorii cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(12)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

Comisia a informat, de asemenea, producătorii din Argentina, din Australia, din Brazilia, din Chile și din India cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta. În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Argentina ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea alcătui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul respectiv pe baza celor mai ridicate volume de vânzări din Uniune, asigurându-se, în același timp, că ambele state membre producătoare, Italia și Spania, sunt reprezentate în eșantion. Comisia s-a bazat pe toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi plângerea, informațiile primite de la Asociația națională italiană a distilatorilor industriali de alcool și băuturi tari (Assodistil) și de la alți producători cunoscuți din Uniune care participă la examinarea reprezentativității în temeiul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Eșantionul provizoriu a fost format din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau aproximativ 56 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(16)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(17)

Un producător din Uniune, care nu a fost inclus în eșantionul provizoriu, a susținut că eșantionul nu reprezintă suficient situația producătorilor mai mici din Uniune. Acesta a afirmat că ar trebui să fie inclus în eșantionul final, întrucât efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping de la Bioking a afectat, în principal, întreprinderile mai mici. Asociația națională italiană a distilatorilor industriali de alcool și băuturi tari (Assodistil) a făcut aceeași afirmație.

(18)

Producătorii de acid tartric din Uniune sunt cu toții IMM-uri. Adăugarea unui producător mai mic din Uniune în eșantion nu ar fi modificat în mod esențial reprezentativitatea sa și nu ar fi avut un impact semnificativ asupra indicatorilor de prejudiciu evaluați pe baza datelor din eșantion. Indicatorii macroeconomici precum volumul vânzărilor (astfel cum se indică în considerentul 109) sunt bazați, în orice caz, pe datele industriei din Uniune în ansamblu, și anume toți producătorii din Uniune, inclusiv producătorul din Uniune în cauză.

(19)

În plus, existau și alți producători din Uniune neincluși în eșantion, cu toții IMM-uri, care reprezentau volume de vânzări mult mai semnificative și care erau dispuși să facă parte din eșantion. Producătorul din Uniune în cauză nu a menționat niciun alt motiv pentru neincluderea producătorilor respectivi și pentru selectarea, în schimb, a societății sale.

(20)

Nu s-au primit alte observații. Prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(21)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru selectarea unui eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(22)

Zece întreprinderi au furnizat informațiile solicitate. Cu toate acestea, doar una dintre întreprinderile respective era importator/comerciant neafiliat al produsului în cauză. Celelalte nouă întreprinderi au fost considerate a fi utilizatori și au primit chestionarele corespunzătoare.

(23)

Având în vedere numărul scăzut de importatori/comercianți neafiliați, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(24)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis un formular de cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) producătorului-exportator din RPC, astfel cum s-a solicitat.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, importatorului/comerciantului neafiliat care a cooperat, unui număr de nouă utilizatori și de treisprezece furnizori, producătorului-exportator din RPC și producătorilor din cinci țări analoge potențiale, și anume Argentina, Australia, Brazilia, Chile și India. De asemenea, au fost contactați telefonic producători potențiali din SUA. Cu toate acestea, contactele respective au confirmat faptul că nu exista o producție de acid tartric în SUA.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la un importator neafiliat cooperant, de la opt utilizatori, de la patru furnizori din Uniune, de la producătorul-exportator din PRC și de la un producător din Australia.

(27)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(28)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(29)

Produsul în cauză este acidul tartric originar din Republica Populară Chineză, cu excepția acidului tartric D-(-)- cu o rotație optică negativă de cel puțin 12,0 grade, măsurată într-o soluție de apă în conformitate cu metoda descrisă în Farmacopeea Europeană, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 12 00 (cod TARIC 2918120090) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(30)

Acidul tartric este folosit fie ca ingredient în produse finale precum vinul și alte băuturi, produsele alimentare și produsele farmaceutice, fie ca aditiv pentru a accelera sau a încetini anumite procese chimice, de exemplu în tencuieli, unde este folosit ca retardant.

(31)

Produsul în cauză poate fi obținut fie din produsele secundare ale vinificației, în special drojdia de vin, cum este cazul tuturor producătorilor din Uniune („acid tartric natural”), fie prin sinteză chimică, din benzen și anhidridă maleică, această din urmă substanță fiind materia primă principală utilizată de Bioking („acid tartric sintetic”).

(32)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(33)

Comisia a decis că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(34)

O parte interesată a susținut că acidul tartric sintetic și acidul tartric natural nu sunt produse similare. Potrivit părții respective, cele două tipuri de acid tartric diferă în ceea ce privește materiile prime, procesul de producție, costul de producție, regimul de reglementare, percepția consumatorilor, caracteristicile fizice și utilizările finale. Diferențele în cauză nu permiteau o comparație echitabilă între acidul tartric sintetic produs de Bioking și acidul tartric natural produs de industria din Uniune.

(35)

De asemenea, s-a susținut că, având în vedere caracteristicile sale distincte, acidul tartric sintetic ar răspunde mai bine anumitor necesități ale utilizatorilor. Acidul tartric sintetic este produs din anhidridă maleică, a cărei disponibilitate nu depinde de condițiile climatice, în timp ce acidul tartric natural este produs din tartrat de calciu obținut din drojdie de vin și, prin urmare, disponibilitatea acestuia variază în funcție de calitatea recoltei de struguri de vin, și anume de condițiile climatice. Astfel, având în vedere securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor, concurența dintre cele două tipuri de acid tartric a fost descrisă ca fiind limitată.

(36)

Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că, în scopul desfășurării unei anchete antidumping, produsele sunt considerate similare în cazul în care acestea sunt identice sau similare în toate privințele sau prezintă caracteristici foarte apropiate. Pot fi luați în considerare o serie de factori, inclusiv caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale produselor, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepția consumatorului, canalele de distribuție, procesul de fabricație, costurile de producție și calitatea.

(37)

Ancheta a stabilit că acidul tartric fabricat de Bioking, cel fabricat de producătorul din țara analogă și cel fabricat de industria din Uniune au o formulă chimică identică și prezintă aceleași caracteristici tehnice și fizice, în pofida diferențelor în ceea ce privește materiile prime, procesul de producție sau costurile de producție. Astfel de diferențe referitoare la producție nu pot submina asemănarea produselor finale, întrucât asemănarea este stabilită pe baza formulei chimice identice și a acelorași caracteristici tehnice și fizice. În plus, produsele erau comercializate în categorii similare, aveau aplicații similare pentru utilizatorii finali și erau interschimbabile. O excepție se referă la sectorul vitivinicol al UE, unde utilizarea acidului tartric sintetic nu este permisă de măsurile de reglementare ale UE (12), ceea ce nu constituie, în sine, un motiv pentru a elimina alte asemănări pertinente. Toate celelalte segmente ale pieței sunt în concurență deschisă și directă. Într-adevăr, ancheta a arătat că utilizatorii din sectorul alimentației, din cel al construcțiilor și din sectorul farmaceutic achiziționau atât acid tartric sintetic, cât și acid tartric natural. Prin urmare, afirmațiile nu au fost în conformitate cu constatările anchetei și se confirmă că produsele sunt similare.

(38)

Se menționează faptul că produsele au fost considerate similare în cadrul tuturor anchetelor anterioare menționate în considerentele 1-4 de mai sus.

(39)

Comisia a evaluat cererea de acordare a TEP a producătorului-exportator și, de asemenea, a efectuat o vizită de verificare la sediul acestuia.

(40)

Ulterior, Comisia a comunicat constatările privind TEP producătorului-exportator, autorităților țării în cauză, precum și industriei din Uniune. Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la constatări și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a ținut seama de opiniile prezentate. Comisia a comunicat părților interesate decizia finală privind TEP.

(41)

Ancheta a stabilit că, deși producătorul-exportator în cauză îndeplinește condițiile altor criterii prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, acesta nu a îndeplinit cerințele primului criteriu („criteriul 1”), întrucât prețul intern al materiei prime de bază reprezentând o intrare majoră, și anume anhidrida maleică, pe care l-a achitat în perioada de anchetă, era sistematic mai redus decât prețurile internaționale și nu reflecta valorile pieței. În plus, prețurile de achiziție scăzute ale anhidridei maleice achitate de Bioking corespundeau prețului intern al anhidridei maleice în China, care a fost, de asemenea, în mod sistematic mai scăzut decât prețurile internaționale. Diferența medie de preț stabilită în cursul perioadei de anchetă pentru Bioking a fost de 14 %.

(42)

Diferența de preț menționată în considerentul 41 de mai sus a constituit rezultatul comparației dintre prețurile interne ale anhidridei maleice plătite de Bioking în RPC în cursul perioadei de anchetă și prețurile interne de pe alte piețe. Pentru a efectua o astfel de comparație a prețurilor, Comisia a stabilit mai întâi disponibilitatea prețurilor interne ale anhidridei maleice (rezultate din forțele pieței) pentru fiecare țară, precum și tipurile de anhidridă maleică din țările respective comparabile cu anhidrida maleică folosită de Bioking și cu anhidrida maleică de pe piața internă din RPC în ansamblu. Comisia a considerat că piața comparabilă ar trebui să fie în aceeași zonă geografică, ținând cont de costurile de transport. Astfel, Comisia a stabilit că specificitățile pieței interne din Taiwan, care este, din punct de vedere geografic, cea mai apropiată piață de RPC, i-au permis efectuarea unei comparații adecvate cu prețurile plătite de Bioking și cu prețurile interne ale anhidridei maleice în RPC în general.

(43)

Datele utilizate pentru compararea prețurilor interne din RPC și din țările terțe au provenit de la un furnizor independent de date de piață (13). Comparația a fost efectuată între prețurile de achiziție ale anhidridei maleice plătite de Bioking (pe baza datelor verificate de la Bioking), prețurile interne din China pentru anhidrida maleică (calculate fără TVA) și prețul intern din Taiwan (fără TVA), astfel cum au fost comunicate de furnizorul independent. De asemenea, Comisia a analizat datele privind prețurile interne ale anhidridei maleice pe alte piețe (SUA și Uniunea), iar rezultatele comparației dintre prețurile interne din RPC și prețurile interne din SUA și, respectiv, din Uniune au indicat o diferență de preț chiar substanțial mai mare decât cea stabilită pentru Taiwan.

(44)

Diferențele dintre prețurile interne din China și cele din alte țări terțe pot fi explicate prin faptul că regimul chinez de TVA nu permite o rambursare integrală a TVA aferentă intrărilor în cazul exportului de anhidridă maleică. Astfel, acest regim de TVA descurajează exporturile de anhidridă maleică din RPC. În temeiul legislației din RPC, întreprinderile exportatoare de anhidridă maleică din RPC trebuie să achite TVA în valoare de 17 %. Cu toate acestea, doar o parte din TVA aferentă intrărilor este rambursată. În perioada examinată, rambursarea s-a ridicat la 9 % din TVA aferentă intrărilor. Astfel, politica urmată de Republica Populară Chineză prin, de exemplu, stabilirea unor condiții de TVA nefavorabile în ceea ce privește exporturile unei anumite materii prime (14) are ca rezultat, în primul rând, scăderea prețurilor de export (nete) ale unor astfel de materii prime din RPC (întrucât exportatorii din RPC trebuie să concureze pe piețele internaționale cu întreprinderi care, în general, nu achită TVA pe vânzările la export) și, în al doilea rând, o stimulare a reorientării vânzărilor spre piața internă, scăzând astfel prețurile interne sub cele internaționale.

(45)

De asemenea, ancheta a stabilit că anhidrida maleică este fabricată din benzen sau din butan, care reprezintă 90 % din costul total de fabricație. S-a constatat, de asemenea, că, în RPC, cotațiile de preț pentru anhidrida maleică se află la același nivel, indiferent dacă aceasta este fabricată din benzen sau din butan. Exporturile de benzen din RPC fac obiectul unei taxe de export de 40 %, iar TVA achitată nu este rambursabilă la export. Prin urmare, se poate concluziona, în mod rezonabil, că piața de benzen din RPC exercită un impact indirect asupra pieței de anhidridă maleică produsă din butan, cum este cea utilizată de Bioking, și că aceasta contribuie suplimentar la denaturarea în ansamblu a pieței de anhidridă maleică din RPC.

(46)

În final, ancheta a arătat că o serie de producători de anhidridă maleică din RPC erau deținuți de stat și că exista o supracapacitate semnificativă pe piața din China. Se poate concluziona, în mod rezonabil, că persistența supracapacității este legată de statutul protejat al întreprinderilor deținute de stat, care împiedică mecanismele normale ale pieței, precum consolidarea și închiderile, să abordeze o astfel de supracapacitate.

(47)

Având în vedere cele menționate anterior, piața internă de anhidridă maleică din China este considerată a fi denaturată în ansamblu.

(48)

În urma comunicării concluziilor, producătorul-exportator a susținut că respectiva comparație a prețurilor anhidridei maleice menționată în considerentele 41-44 s-a bazat pe prețurile interne și, prin urmare, nu este adecvată. În schimb, producătorul-exportator a sugerat că prețurile de export de pe piețele terțe ar fi trebuit să fie comparate cu prețurile interne din China. Producătorul-exportator a furnizat comparații alternative ale prețurilor, între prețurile de export internaționale și prețurile interne din China. De asemenea, producătorul-exportator a sugerat că o comparație a prețurilor între prețurile sale de achiziție și prețurile de export din Statele Unite, pe baza datelor disponibile în baza de date privind statisticile vamale a SUA, ar putea evidenția că prețul său de achiziție este în mod sistematic mai ridicat decât prețurile de export din Statele Unite pe diferite piețe din țările terțe. Producătorul-exportator a susținut, de asemenea, că prețul materiilor prime pentru anhidrida maleică (prețul butanului) din Taiwan este mai ridicat decât în RPC sau în SUA și că, din aceste motive, comparația cu prețurile din Taiwan este necorespunzătoare.

(49)

Comparațiile alternative ale prețurilor de export internaționale oferite de producătorul-exportator nu sunt corespunzătoare. Astfel cum s-a explicat în considerentul 42, prețurile interne comparabile, în condiții de livrare similare, au fost considerate a fi o bază corespunzătoare pentru comparație. Trebuie remarcat, de asemenea, că Bioking nu a prezentat niciun motiv care să justifice afirmația sa conform căreia utilizarea prețurilor interne pentru comparația propriu-zisă nu ar fi corespunzătoare. De asemenea, astfel cum se explică în considerentul 42, ancheta a concluzionat că, având în vedere costurile de transport, piața cea mai apropiată din punct de vedere geografic era susceptibilă să constituie cea mai rezonabilă bază pentru comparație. Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora Taiwan nu ar constitui o bază corespunzătoare pentru comparație sau potrivit cărora ar fi mai adecvată o altă bază de comparație, și anume datele privind prețul de export prezentate de Bioking sau provenite din statisticile vamale ale SUA, au fost respinse.

(50)

Producătorul-exportator a afirmat, de asemenea, că orice potențial impact asupra prețului de export (net) și, în consecință, asupra prețului intern al anhidridei maleice în China ca urmare a regimului de TVA menționat în considerentul 44 a fost supraevaluat și că acest impact ar fi minim. Afirmația nu a fost însă susținută de elemente de probă concrete. În orice caz, pe baza informațiilor disponibile în cursul anchetei și, de asemenea, astfel cum reiese din diferențele de preț explicate în considerentele 41-44, diferența ar fi semnificativă și mai mare decât susținea producătorul-exportator. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(51)

Producătorul-exportator a afirmat în continuare că posibilele denaturări, prin intervenția statului, ale prețurilor benzenului ar fi lipsite de relevanță, din moment ce butanul începea să devină principalul indicator al prețurilor de pe piață și ar urma să înlocuiască progresiv benzenul derivat din anhidrida maleică pe piață. Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 45, prețurile de export ale anhidridei maleice din RPC se află la același nivel, indiferent dacă aceasta este fabricată din benzen sau din butan. Prin urmare, se poate concluziona că piața de benzen din RPC exercită un impact indirect asupra anhidridei maleice produse din butan, cum este cea utilizată de Bioking, și contribuie suplimentar la denaturarea în ansamblu a pieței de anhidridă maleică. În orice caz, constatarea conform căreia costurile societății Bioking pentru intrările majore nu reflectă în mod substanțial valorile de piață a fost stabilită pe baza datelor furnizate de producătorul-exportator. În final, producătorul-exportator nu și-a susținut afirmația cu elemente de probă privind presupusele diferențe importante și sistematice în acest sens. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(52)

Producătorul-exportator a susținut, de asemenea, că statutul protejat al întreprinderilor deținute de stat care produc anhidridă maleică, confirmat de ancheta Comisiei privind TEP și explicat în comunicarea concluziilor privind TEP adresată producătorului-exportator, nu ar fi fost relevant, întrucât producătorul-exportator achiziționa, de regulă, anhidridă maleică de la furnizori cu capital privat. Cu privire la această afirmație, s-a considerat că, chiar dacă furnizorii aveau în general capital privat, aceștia puteau face în continuare obiectul presiunii prețurilor exercitate de supracapacitatea importantă și de statutul protejat al întreprinderilor deținute de stat care produc anhidridă maleică. În plus, Bioking nu a demonstrat contrariul. În orice caz, comparația între prețurile de achiziție ale Bioking și prețurile internaționale a demonstrat că prețurile Bioking erau, într-adevăr, denaturate și că acest fapt corespundea denaturării în ansamblu a pieței chineze. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(53)

Producătorul-exportator a susținut că stabilirea neîndeplinirii criteriului 1 din cauza regimului de rambursare a TVA din China ar fi incompatibilă cu normele GATT/OMC, întrucât erau permise diferite sisteme de rambursare a TVA în temeiul acestor norme și ele nu erau considerate a denatura prețurile pieței. Acest lucru ar fi confirmat de faptul că RPC nu și-a asumat niciun angajament special cu privire la sistemul de rambursare a TVA în cadrul protocolului său de aderare la OMC. În final, producătorul-exportator a susținut că TEP nu a fost respins din cauza sistemului de rambursare a TVA din China în nicio anchetă anterioară și că, prin urmare, acesta nu poate constitui un motiv de respingere a TEP nici în cadrul prezentei anchete.

(54)

Fără a aduce atingere faptului că sunt permise diferite sisteme de rambursare a TVA în temeiul normelor GATT/OMC, în cazul de față s-a constatat că regimul chinez privind TVA determina, într-adevăr, scăderea prețurilor de export (nete) chineze și descuraja exporturile de anhidridă maleică din RPC. Prin urmare, și astfel cum s-a indicat în considerentul 43 de mai sus, s-a stabilit că prețurile interne ale Chinei erau mai scăzute, ceea ce a creat o denaturare a pieței. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(55)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia TEP nu a fost respins ca urmare a sistemului de rambursare a TVA din China în niciuna dintre anchetele anterioare, se reamintește că, în cadrul unei anchete anterioare (15), absența rambursării TVA a constituit un argument de susținere a unei evaluări negative în ceea ce privește TEP. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(56)

Actuala anchetă a stabilit că prețurile anhidridei maleice plătite de Bioking, precum și prețurile din RPC în ansamblu nu reflectă valorile pieței, fiind, în mod sistematic, mai scăzute decât prețurile internaționale. Sistemul de rambursare a TVA din China a fost analizat ca o explicație a denaturării. Pentru fiecare anchetă, decizia privind TEP este luată în mod independent, pe baza circumstanțelor specifice și relevante pentru ancheta în cauză. Prezenta anchetă a stabilit că nu a fost îndeplinit criteriul 1 de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, având în vedere circumstanțele specifice menționate mai sus. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(57)

După comunicarea concluziilor, reclamanții au reiterat că este îndoielnic faptul că investițiile producătorului-exportator în cursul perioadei de anchetă, inclusiv drepturile de utilizare a terenului, ar fi putut fi finanțate exclusiv de profiturile nedistribuite ale societății, în special din moment ce aceasta a plătit, de asemenea, dividende pentru exercițiul financiar 2013. Reclamanții au susținut, în continuare, că este posibil ca profiturile nedistribuite să fi fost dobândite ca urmare a unor impozite preferențiale anterioare, prin intermediul programului de promovare a industriilor de înaltă tehnologie din China. Totuși, aceste afirmații referitoare la al doilea criteriu de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază nu au fost susținute de niciun element de probă. Prin urmare, ele au fost respinse.

(58)

De asemenea, reclamanții au susținut că producătorul-exportator nu ar fi respectat standardele internaționale de contabilitate, astfel cum sunt stabilite la a doua liniuță de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât acesta nu a înregistrat aprecierea și/sau deprecierea într-o tranzacție de schimb de active în care un drept de utilizare a terenului obținut anterior a fost schimbat cu unul mai favorabil. Cu toate acestea, evaluarea unui activ dobândit în urma unei tranzacții de schimb de active la valoarea contabilă a activului cedat (în locul valorii juste) reprezintă un tratament contabil recunoscut de standardele internaționale de contabilitate. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(59)

Reclamanții au susținut, pe de altă parte, că a doua liniuță de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază nu ar fi respectată, întrucât conturile producătorului-exportator au fost pregătite și auditate în conformitate cu standardele de contabilitate din China, care ar fi diferite de standardele internaționale de contabilitate prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că, în pofida faptului că referințele statutare vizau numai standardele de contabilitate din China, standardele de contabilitate aplicate de producătorul-exportator erau în conformitate cu standardele internaționale. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(60)

În final, reclamanții au susținut că nu ar fi trebuit să se evalueze de către Comisie prețul achitat pentru drepturile de utilizare a terenului în raport cu prețurile de referință din RPC, ci cu prețurile terenului din țări terțe precum Taiwan, Indonezia și India. Reclamanții au susținut, în continuare, că este posibil ca prețurile achitate pentru drepturile de utilizare a terenului să fi fost mai scăzute decât prețurile economiei de piață. Cu toate acestea, afirmația potrivit căreia prețurile drepturilor de utilizare a terenului erau inferioare prețurilor de pe piață nu a fost justificată și nici conformă cu constatările anchetei, care, dimpotrivă, a constatat că prețurile reflectau prețurile rezonabile de pe piața din RPC și erau în conformitate și cu un raport independent de evaluare. În final, în ceea ce privește sugestia reclamanților potrivit căreia drepturile de utilizare a terenului ar fi trebuit evaluate în comparație cu prețurile din țări terțe, se reamintește că o evaluare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază poate fi bazată pe prețurile din țări terțe, dar aceasta nu constituie o obligație. În orice caz, reclamanții nu au prezentat niciun motiv pentru a se pune la îndoială caracterul adecvat al utilizării raportului independent de evaluare. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(61)

Având în vedere considerațiile de mai sus, precum și pe cele din comunicarea concluziilor pusă deja la dispoziția producătorului-exportator, acestuia nu i s-a putut acorda TEP în cadrul prezentei anchete.

(62)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală ar trebui stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”).

(63)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Argentina drept țară analogă adecvată și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile.

(64)

Comisia a contactat autoritățile din cinci țări potențial analoge (Argentina, Australia, Brazilia, Chile și India). Contactele cu producătorii potențiali din SUA au confirmat totuși faptul că nu a existat o producție de acid tartric în SUA. Pe baza informațiilor primite, Comisia a solicitat informații de la 26 de potențiali producători de produs similar din Argentina, din Australia, din Brazilia, din Chile și din India.

(65)

Un singur producător din Australia a răspuns și a furnizat Comisiei informațiile solicitate.

(66)

Ancheta a stabilit că producția internă a Australiei este în concurență cel puțin cu importurile de acid tartric din RPC. Nu existau taxe în vigoare pentru importurile de acid tartric. Astfel cum se precizează în considerentele 36 și 37, acidul tartric produs de singurul producător cooperant din Australia a fost considerat similar cu produsul fabricat și exportat de RPC, deși există o diferență în procesul de fabricare. Pe baza informațiilor disponibile, piața internă din Australia a fost considerată, prin urmare, adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(67)

Producătorul-exportator a susținut că prețurile de export ale acidului tartric din Argentina, din Australia și din SUA sunt mult mai scăzute decât prețurile de export ale Bioking și că, prin urmare, utilizarea prețurilor respective ar confirma absența dumpingului. Afirmația nu este relevantă, întrucât o țară analogă nu este selectată în funcție de nivelul prețurilor sale de export. În plus, un singur producător din țările potențial analoge a oferit cooperarea necesară. Producătorul-exportator a făcut afirmații suplimentare cu privire la definiția produsului. Acestea sunt abordate în considerentele 34-38 de mai sus.

(68)

Având în vedere faptul că un singur producător dintr-o țară potențial analogă a cooperat și ținând cont că Australia este considerată a avea o piață analogă corespunzătoare, Comisia a selectat Australia ca țară analogă în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(69)

În cadrul ultimei reexaminări intermediare a măsurilor în vigoare aplicabile RPC, cu excepția Bioking (16), Argentina a fost selectată ca țară analogă. Valoarea normală s-a bazat pe o valoare construită ce reflecta diferențele obiective dintre metodele de producție din Argentina și din RPC, care s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra prețurilor și a costurilor. În cazul de față, diferența dintre metoda de producție din Australia și cea din RPC este, de asemenea, prezentă. Ancheta nu a dezvăluit circumstanțe care să justifice o abordare diferită de cea urmată în reexaminarea intermediară. De asemenea, părțile interesate nu au formulat nicio observație în această privință. Prin urmare, se consideră că valoarea normală ar trebui să se bazeze pe o valoare normală construită în Australia, care să reflecte diferențele obiective dintre metodele de producție din Australia și cele din RPC.

(70)

În acest scop, Comisia a folosit prețul anhidridei maleice, astfel cum a fost identificat în Taiwan în scopul stabilirii TEP (a se vedea considerentul 42), ca punct de plecare pentru calculul costurilor de producție. S-a stabilit o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și pentru profit, pe baza datelor reale ale producătorului din țara analogă.

(71)

Singurul producător cooperant din Australia a fabricat și a vândut un singur tip de produs, care era identic cu unul dintre tipurile de produse vândute la export către Uniune de producătorul-exportator. Comisia a utilizat valoarea normală construită a tipului de acid tartric produs și vândut în Australia ca fiind corespunzătoare tuturor tipurilor de acid tartric vândute și exportate de Bioking către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Abordarea a fost considerată adecvată în cazul de față, deoarece procesul de producție pentru toate tipurile de acid tartric vândute și exportate de Bioking către Uniune în cursul perioadei de anchetă era, în esență, identic, iar examinarea procesului de producție nu a arătat practic nicio diferență în ceea ce privește costul lor de producție.

(72)

Producătorul-exportator a exportat direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețul de export era bazat pe prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(73)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export ale producătorului-exportator pe o bază franco fabrică.

(74)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări în ceea ce privește TVA nerambursabilă aferentă exportului, manipularea, încărcarea, cheltuielile de transport și cele auxiliare, transportul maritim, costurile de asigurare, costurile creditului, ambalarea, cheltuielile de garanție și de garantare, precum și taxele bancare.

(75)

În ceea ce privește ajustarea TVA nerambursabilă aferentă exportului, s-a constatat că pe piața internă a Chinei s-a rambursat un nivel mai scăzut al TVA din vânzările la export decât ceea ce se rambursează pentru vânzările interne. Pe această bază, valoarea normală în Australia a fost determinată prin adăugarea ratei nerambursabile a TVA aplicabile vânzărilor la export din RPC.

(76)

În urma comunicării concluziilor definitive, s-au primit observații referitoare la dumping din partea producătorului-exportator și a reclamanților.

(77)

Producătorul-exportator și-a reiterat afirmația anterioară conform căreia societății Bioking ar trebui să i se acorde TEP.

(78)

În primul rând, el a susținut din nou că alegerea Taiwanului în scopul comparării prețurilor anhidridei maleice pe piața internă chineză nu este adecvată, întrucât prețurile anhidridei maleice din Taiwan sunt prea ridicate în comparație cu alte țări terțe. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în considerentele 42 și 43, Taiwan este considerată a fi cea mai potrivită alegere și, după cum se explică în considerentul 43, piețele alternative examinate de Comisie indică chiar diferențe de preț mai ridicate decât cea existentă pentru Taiwan. În absența unor motive întemeiate pentru respingerea Taiwanului și a unei propuneri relevante pentru o alternativă mai bună, această afirmație a fost respinsă.

(79)

Bioking a afirmat, de asemenea, că proximitatea geografică nu poate fi un factor decisiv pentru alegerea pieței comparabile și că datele pot fi denaturate de o intervenție guvernamentală directă sau indirectă. Bioking nu a furnizat însă dovezi în sprijinul presupusei intervenții a guvernului din Taiwan și, prin urmare, această afirmație este respinsă.

(80)

În al doilea rând, această societate și-a reiterat argumentul în favoarea utilizării prețurilor de export ale anhidridei maleice în locul prețurilor practicate pe piața internă, fără a oferi argumente diferite față de cele deja abordate în considerentele 48 și 49. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(81)

În al treilea rând, s-a afirmat din nou că impactul TVA calculat de Comisie a fost supraestimat și că, în cazul în care acesta ar fi calculat în mod diferit, diferența de preț dintre prețurile anhidridei maleice pe piața internă din China și pe cea din Taiwan ar fi nesemnificativă. Cu toate acestea, în absența unor noi argumente întemeiate, explicația oferită în considerentul 50 rămâne valabilă și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(82)

În al patrulea rând, denaturarea datorată intervenției statului asupra prețurilor benzenului a fost încă o dată contestată. Întrucât nu a fost prezentat niciun element nou față de cele deja abordate în considerentele 50-52, această afirmație a fost respinsă.

(83)

În sfârșit, în ceea ce privește cererea de acordare a TEP, producătorul-exportator a reiterat că regimul de rambursare a TVA din China este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 și cu Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, fără a furniza elemente noi față de cele deja abordate în considerentele 53-55. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă, iar Comisia și-a reiterat concluzia exprimată în considerentul 61, conform căreia producătorului-exportator nu i-a putut fi acordat TEP în cadrul prezentei anchete.

(84)

Aceeași parte și-a repetat încă o dată argumentul conform căruia prețul anhidridei maleice în Taiwan nu este adecvat pentru determinarea valorii normale construite, prețul de export din SUA către Mexic constituind o bază mai bună. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 49 de mai sus, comparația prețurilor a fost efectuată pe baza cea mai comparabilă, prin compararea prețurilor de pe piața internă cu condiții de livrare similare pe piețe similare și apropiate din punct de vedere geografic. Exportatorul nu a furnizat elemente de probă în sprijinul afirmației sale conform căreia prețurile de export din SUA către Mexic ar constitui o bază mai bună pentru comparație. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(85)

Reclamanții au prezentat observații cu privire la pretinsa extindere a capacității Bioking după perioada de anchetă. În primul rând, trebuie remarcat faptul că aceste evoluții ulterioare perioadei de anchetă nu sunt, în mod normal, luate în considerare. În plus, din moment ce noua unitate de producție menită să înlocuiască fabrica existentă era în curs de construire în timpul anchetei, nu existau date privind capacitatea totală a Bioking după finalizarea sa. Prin urmare, această afirmație nu a putut fi luată în considerare și a fost respinsă.

(86)

Reclamanții au contestat, de asemenea, metodologia utilizată pentru calcularea marjei de dumping a Hangzhou Bioking, care a fost aceeași cu cea aplicată în cadrul ultimei reexaminări intermediare și care a implicat o construire a valorii normale în locul utilizării prețurilor reale. Ei au susținut, de asemenea, că, dacă ar fi fost utilizate prețurile reale ale producătorului din țara analogă, nivelul taxei antidumping calculate pentru Hangzhou Bioking ar fi putut fi și mai ridicat. Astfel cum s-a explicat în considerentul 69, ancheta nu a dezvăluit circumstanțe care să justifice o abordare diferită de cea urmată în cadrul reexaminării intermediare. Nici părțile interesate nu au prezentat argumente în acest sens. Prin urmare, se susține în continuare că valoarea normală ar trebui să se bazeze pe o valoare normală construită în Australia, care să reflecte diferențele obiective dintre metodele de producție din Australia și cele din RPC.

(87)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat, astfel cum s-a stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(88)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul „CIF” (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(89)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 1 de mai sus, în cursul perioadei examinate au fost în vigoare taxe antidumping pentru importurile de acid tartric din RPC, cu excepția importurilor de la Bioking, care au făcut obiectul unui nivel zero al taxei. Măsurile în vigoare au fost menținute ultima dată în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în 2012, astfel cum se menționează în considerentul 3 de mai sus. Reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor a constatat că măsurile în vigoare au protejat, într-o mare măsură, industria din Uniune de efectele importurilor care fac obiectul unui dumping și s-a concluzionat că reapariția prejudiciului este probabilă în cazul încetării măsurilor.

(90)

Ancheta actuală vizează numai importurile care fac obiectul unui dumping de la Bioking, volumul acestora și efectul lor asupra prețurilor de pe piața Uniunii și asupra industriei din Uniune. Cu toate acestea, efectul importurilor de la Bioking a fost evaluat în contextul efectelor măsurilor aflate în vigoare, care protejează industria din Uniune de efectele nocive ale importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din restul RPC.

(91)

Având în vedere faptul că un singur producător-exportator a făcut obiectul anchetei actuale, toate cifrele legate de datele comerciale confidențiale au trebuit indexate din motive de confidențialitate.

(92)

Produsul similar a fost fabricat de nouă producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile furnizate de reclamant, în Uniune nu există alți producători de produs în cauză. Prin urmare, acești nouă producători constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(93)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 23 000 de tone. Comisia a stabilit producția totală a Uniunii pe baza informațiilor furnizate în plângere, verificate încrucișat cu informațiile colectate în timpul verificărilor la fața locului la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(94)

Astfel cum se arată în considerentele 15-20 de mai sus, în eșantion au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 56 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(95)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii obținut de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, precum și din plângere, în cazul celorlalți producători din Uniune (datele reale ale reclamanților și estimări pentru alți producători din Uniune); (ii) a volumului total de importuri din RPC rezultat din baza de date a exporturilor din China, precum și de la producătorul-exportator în cauză și (iii) a volumului importurilor din alte țări terțe, pe baza datelor Eurostat.

(96)

În cazul de față, totalul importurilor din RPC nu a putut fi determinat în mod fiabil pe baza datelor Eurostat. Volumele raportate de producătorul-exportator în cauză erau substanțial mai ridicate decât totalul importurilor din RPC, conform datelor Eurostat, pentru fiecare an din perioada examinată. Pe această bază, datele înregistrate de Eurostat provenind din RPC nu au putut fi utilizate. În același timp, volumul raportat de producătorul-exportator în cauză era în conformitate cu volumul indicat în baza de date chineză.

(97)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (kg)

(98)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii s-a redus cu 11 %. Consumul a crescut inițial cu 6 % între 2011 și 2012, dar ulterior a scăzut cu 3 % în 2013 și cu 14 % în perioada de anchetă.

(99)

Comisia a stabilit volumul total al importurilor care fac obiectul unui dumping de la Bioking pe baza datelor proprii.

(100)

Importurile în Uniune de la Bioking au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(101)

Volumele importurilor de la Bioking care fac obiectul unui dumping pentru produsul în cauză în Uniune au crescut cu 25 % în cursul perioadei examinate: acestea au crescut cu 36 % din 2011 până în 2013, după care au scăzut cu 11 % între 2013 și finalul perioadei de anchetă.

(102)

Această creștere a volumelor de import a avut ca rezultat o creștere generală substanțială a cotei de piață a Bioking, de 41 % în cursul perioadei examinate.

(103)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor de la Bioking pe baza datelor proprii, prin împărțirea valorii totale a importurilor la volumul total al importurilor respective.

(104)

Prețul mediu al importurilor de la Bioking care fac obiectul unui dumping în Uniune și care provin din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/kg)

(105)

Prețul mediu al importurilor produsului în cauză de la Bioking a scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate: el a crescut cu 43 % între 2011 și 2013, dar ulterior a scăzut cu 8 % între 2013 și perioada de anchetă.

(106)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(107)

Comparația prețurilor a fost realizată în funcție de tipul de produs pentru tranzacții efectuate la același nivel comercial, operându-se ajustări corespunzătoare, după caz. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 10,3 % pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la Bioking pe piața din Uniune.

(108)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(109)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din plângere, a răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a bazei de date a exporturilor din China și pe baza Eurostat. Datele cu privire la indicatorii macroeconomici au vizat toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele cu privire la indicatorii microeconomici au vizat producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(110)

Indicatorii macroeconomici analizați sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(111)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(112)

În perioada examinată, volumul producției s-a redus cu 16 %: acesta a scăzut cu 6 % între 2011 și 2012 și cu încă 10 % în 2013, după care a rămas stabil din 2013 până în perioada de anchetă.

(113)

Capacitatea de producție a fost estimată prin împărțirea volumului total al producției la rata de utilizare a capacității producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Pe această bază, capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate.

(114)

Rata de utilizare a capacității producătorilor din Uniune a scăzut cu 12 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Scăderea ratei de utilizare a capacității reflectă efectele negative ale scăderii producției. Pe această bază, este probabil ca industria din Uniune să întâmpine dificultăți în a-și acoperi costurile fixe pe termen lung.

(115)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(116)

În perioada examinată, volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu 30 %: acesta a crescut cu 3 % între 2011 și 2012, dar ulterior a scăzut cu 33 % între 2012 și perioada de anchetă. Tendința negativă a fost în concordanță cu scăderea consumului, astfel cum se indică în considerentul 97, dar a fost mult mai pronunțată.

(117)

Prin urmare, cota de piață a industriei din Uniune s-a redus în cursul perioadei examinate și, în ansamblu, a scăzut cu 21 %. În aceeași perioadă, importurile de la Bioking au crescut cu 25 % în volum și cota de piață corespunzătoare a crescut cu 41 %, astfel cum se menționează în considerentele 101 și 102 de mai sus.

(118)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut din 2012 până la sfârșitul perioadei de anchetă. În pofida acestei scăderi, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping de la Bioking a crescut și a avut ca rezultat creșterea cotei de piață în aceeași perioadă. Prin urmare, în perioada examinată, industria din Uniune a pierdut o parte importantă a cotei sale de piață, în timp ce importurile în cauză au înregistrat o creștere a cotei de piață pe fundalul unei scăderi a consumului pe piața din Uniune. În același timp, volumul producției industriei din Uniune a scăzut mai mult decât consumul.

(119)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(120)

Nivelul ocupării forței de muncă în cadrul industriei din Uniune a fost relativ stabil în cursul perioadei examinate: acesta a scăzut cu 3 % din 2011 până în 2012, apoi a crescut cu 7 % din 2012 până în 2013, după care a rămas stabil până la finalul perioadei de anchetă.

(121)

Productivitatea, măsurată ca producție în kilograme pe angajat, a scăzut semnificativ din cauza nivelurilor reduse ale producției și a unei ocupări a forței de muncă relativ stabile. În ansamblu, productivitatea a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate.

(122)

Marja de dumping stabilită în considerentul 88 era mai mare decât nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping reale asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor de la producătorul-exportator în cauză.

(123)

S-a constatat că Bioking nu a practicat dumpingul în ancheta inițială, în cadrul căreia a obținut TEP, ceea ce a condus la aplicarea unei taxe zero, astfel cum este menționat în considerentul 1. În lipsa unui dumping prejudiciabil din partea Bioking, orice redresare în urma practicilor de dumping anterioare este relevantă numai în măsura în care se referă la practicile de dumping ale altor producători-exportatori chinezi, împotriva cărora s-au extins și s-au modificat măsuri prin intermediul mai multor reexaminări, astfel cum se menționează în considerentul 3. Măsurile respective sunt în prezent în vigoare, astfel cum se arată în considerentul 3.

(124)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(125)

Prețul de vânzare unitar mediu al producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 75 % între 2011 și 2013, dar ulterior a scăzut cu 56 % între 2013 și perioada de anchetă. Prețurile importurilor care fac obiectul dumpingului de la Bioking au urmat o tendință asemănătoare cu cea a prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, astfel cum este indicat în considerentul 105 de mai sus.

(126)

Disponibilitatea materiei prime, și anume tartratul de calciu, care este fabricat din drojdie de vin și reprezintă aproximativ 60 % din costurile totale ale fabricării acidului tartric pentru industria din Uniune, variază în funcție de calitatea recoltei de struguri de vin. Prin urmare, condițiile climatice favorabile sau nefavorabile influențează rezerva globală de tartrat de calciu, care, la rândul său, are un impact asupra prețurilor de vânzare medii anuale. Trebuie remarcat faptul că anii 2012 și 2013 nu au fost ani buni pentru recolta de struguri de vin din Uniune, ceea ce a condus ulterior la o creștere a costurilor materiilor prime și a prețurilor de vânzare după perioada de producție a vinului (fiind vorba despre un produs sezonier, efectele se fac simțite doar după câteva luni de la recoltare). În schimb, perioada de anchetă a fost un an bun de recoltare a vinului pentru Uniune și, prin urmare, prețurile de vânzare medii anuale din perioada de anchetă au fost mai mici în comparație cu anul precedent.

(127)

Creșterea prețurilor de vânzare unitare medii (19 % în cursul perioadei examinate) a fost mai pronunțată decât creșterea costului de producție în cadrul aceleiași perioade (o creștere de 9 %).

(128)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă pe angajat

(129)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă pe angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au rămas stabile. Creșterea generală a costurilor cu forța de muncă (4,6 %) (17) și rata inflației (4,7 %) (18) din Uniune pe parcursul aceleiași perioade nu s-au reflectat în costurile medii cu forța de muncă.

(130)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocurile

(131)

Nivelul stocurilor finale a crescut cu 44 % în cursul perioadei examinate: acestea au scăzut cu 35 % între 2011 și 2012, iar ulterior au crescut semnificativ între 2012 și finalul perioadei de anchetă.

(132)

Nivelul stocurilor a reprezentat 3 % din volumul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în 2011 și s-a ridicat la 5 % la sfârșitul perioadei de anchetă.

(133)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(134)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În timpul perioadei examinate, rentabilitatea vânzărilor de produs similar realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața din Uniune către clienții neafiliați a crescut cu 8 puncte procentuale.

(135)

Ancheta a arătat că rentabilitatea industriei din Uniune depinde parțial de elemente externe, precum condițiile climatice. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că rentabilitatea a crescut semnificativ în perioada examinată, ajungând la 10 % în perioada de anchetă și depășind astfel profitul țintă de 8 % al acestei industrii.

(136)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Acesta a crescut pe parcursul perioadei examinate: tendința fluxului net de lichidități a crescut între 2011 și 2013 și a scăzut în perioada de anchetă.

(137)

Investițiile producătorilor din Uniune incluși în eșantion în producția de produs similar au scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate: acestea au scăzut cu 24 % între 2011 și 2013, iar ulterior au crescut cu 22 % în perioada de anchetă.

(138)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut între 2011 și 2012, după care a scăzut între 2012 și finalul perioadei de anchetă.

(139)

Nu au existat indicii conform cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că majoritatea producătorilor incluși în eșantion erau societăți integrate.

(140)

Indicatorii de prejudiciu precum producția, volumul vânzărilor și cota de piață au arătat tendințe negative în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, tendințele respective nu au avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei din Uniune în ansamblu. Dimpotrivă, rentabilitatea industriei Uniunii a arătat o tendință pozitivă constantă în cursul perioadei examinate și chiar a depășit profitul țintă în cursul perioadei de anchetă. Mai mult, alți indicatori financiari, precum fluxul de lichidități și randamentul investițiilor, au crescut, de asemenea, în perioada examinată. De asemenea, industria din Uniune a reușit să mărească ocuparea forței de muncă, chiar dacă nu în mod semnificativ.

(141)

Astfel cum se menționează în considerentul 1, în cursul perioadei examinate taxele antidumping erau deja în vigoare pentru importurile de acid tartric din RPC, cu excepția societății Bioking. Taxele respective au protejat, în mare parte, industria din Uniune de efectele importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și, prin urmare, au avut un impact asupra situației industriei din Uniune, fapt care a fost luat în considerare în cadrul anchetei actuale. Cu toate acestea, în acest caz particular industria din Uniune pare să se fi redresat în urma practicilor de dumping anterioare și, în pofida creșterii importante a importurilor și a cotei de piață ale producătorului-exportator în cauză, a înregistrat marje de profit ridicate în cursul perioadei de anchetă. În aceste circumstanțe, în pofida unei scăderi a volumului de vânzări și a cotei de piață a industriei din Uniune și recunoscând totodată că industria din Uniune a fost afectată negativ, într-o anumită măsură, de importurile care fac obiectul unui dumping de la Bioking, ancheta nu a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază. Această concluzie se bazează, în principal, pe faptul că toți indicatorii financiari au arătat tendințe pozitive și că industria din Uniune a reușit să mărească prețurile într-o mai mare măsură decât costul de producție, în pofida prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping de la Bioking, care subcotau prețurile industriei din Uniune.

(142)

Pe această bază, s-a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important.

(143)

Părțile interesate au susținut că Comisia ar fi acordat în mod eronat o importanță mai mare anumitor indicatori de prejudiciu (de exemplu, rentabilitatea), în detrimentul altor indicatori la fel de relevanți. S-a susținut că ar fi trebuit să se acorde o atenție deosebită efectuării analizei prejudiciului în cazul unei industrii formate în întregime din IMM-uri, cum este cel al industriei acidului tartric din Uniune.

(144)

Comisia a efectuat analiza prejudiciului pe baza informațiilor disponibile, inclusiv pe baza răspunsurilor verificate ale celor trei societăți incluse în eșantion, care au primit chestionare concepute special pentru IMM-uri. În acest context, trebuie subliniat faptul că Comisia a efectuat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune, fără a acorda prioritate niciunuia dintre aceștia în detrimentul celorlalți, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(145)

S-a afirmat că marja de dumping de 42,8 % a societății Bioking, fiind superioară taxei reziduale de 34,9 % impuse în prezent tuturor producătorilor chinezi, precum și taxelor individuale de 13,1 % și de 8,3 % aplicabile altor două societăți, ar fi trebuit să fie interpretată ca raportându-se la un prejudiciu semnificativ, în special având în vedere creșterea constantă a volumelor de import și a cotelor de piață. S-a afirmat, de asemenea, că Bioking ar fi beneficiat de o „scutire nejustificată” de domeniul de aplicare al măsurilor antidumping aflate în prezent în vigoare în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 626/2012.

(146)

Marja de dumping a unui producător-exportator nu constituie, în sine, un indicator economic concludent al prejudiciului. Într-adevăr, faptul că importurile fac obiectul unui dumping nu implică în mod necesar că aceste importuri vor cauza un prejudiciu industriei interne. El reprezintă doar un vehicul prin care un producător-exportator poate obține o mai bună pătrundere pe piață (creșterea cotei de piață și a volumelor de import). Comisia a observat, de asemenea, că importurile societății Bioking în Uniune au fost excluse din domeniul de aplicare al măsurilor actuale printr-un act al Uniunii valabil din punct de vedere juridic, și anume Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 332/2012. Din aceste motive, argumentul a fost respins.

(147)

Aceleași părți interesate au evidențiat faptul că, în timp ce industria din Uniune a înregistrat o scădere a vânzărilor și a cotei de piață în Uniune cu 30 % și, respectiv, cu 21 %, Bioking a fost în măsură, în aceeași perioadă, să-și mărească volumele de vânzări care fac obiectul unui dumping cu 25 % și cota de piață cu 41 %, ceea ce indică în mod clar un prejudiciu important.

(148)

Într-adevăr, ancheta a indicat o creștere a volumelor și a cotelor de piață ale importurilor efectuate de Bioking. Cu toate acestea, cota de piață a industriei din Uniune a rămas la un nivel relativ ridicat în cursul perioadei examinate. Totuși, cota de piață și volumele de import nu sunt singurele elemente care au fost analizate pentru a se stabili dacă industria din Uniune a suferit sau nu un prejudiciu important. Astfel cum s-a menționat în considerentul 144 de mai sus, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a efectuat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune, fără a acorda prioritate niciunuia dintre aceștia în detrimentul celorlalți. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(149)

S-a afirmat, de asemenea, că scăderea volumului producției (16 % în cursul perioadei examinate) și a ratei de utilizare a capacității (16 % în cursul perioadei examinate) ar afecta rentabilitatea și ar pune în pericol sustenabilitatea industriei din Uniune pe termen lung, având în vedere incapacitatea sa de a acoperi costurile fixe; această evoluție este recunoscută de Comisie în considerentul 114. Părțile interesate au susținut, de asemenea, că, prin intermediul unei politici de prețuri care a subcotat în mod agresiv prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, Bioking a profitat efectiv de poziția sa de lider de piață, excluzând industria din Uniune din sectoare-cheie, cum ar fi sectorul construcțiilor, sectorul aditivilor alimentari sau cel al emulgatorilor. De asemenea, ele au afirmat că refuzul lor de a se angaja într-o competență agresivă la nivelul prețurilor cu importurile Bioking care fac obiectul unui dumping și alegerea lor de a vinde un produs de calitate superioară clienților dispuși să plătească un supliment pentru această calitate reprezintă o strategie defensivă legitimă. În același timp, aceste părți au subliniat că, având în vedere supracapacitatea Bioking, această strategie nu putea fi susținută pe termen lung, întrucât este de așteptat ca importurile chineze care fac obiectul unui dumping să inunde piața într-un ritm alert, sufocând oportunitățile de afaceri chiar și în cazul celui mai rentabil producător din Uniune inclus în eșantion.

(150)

Ancheta a confirmat că Bioking și-a mărit cota de piață și a subcotat prețurile, ceea ce a condus la o reducere a volumului de producție și a ratei de utilizare a capacității, precum și la pierderea de către industria din Uniune a unor clienți importanți din anumite sectoare industriale. Cu toate acestea, conform celor confirmate de reclamanții înșiși, această situație a rezultat în urma unei decizii comerciale raționale a industriei din Uniune de a alege să obțină marje de profit mai ridicate în detrimentul cotei de piață. Această situație nu poate fi considerată un indicator al unui prejudiciu important. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(151)

Reclamanții au susținut, de asemenea, că rata de rentabilitate, astfel cum a fost calculată de Comisie, a ascuns tendințele reale ale nivelurilor de profit efective ale industriei din Uniune, dat fiind faptul că nu toate societățile incluse în eșantion au fost în măsură să prezinte cifre pozitive ale profitului. Aceste părți interesate au contestat metodologia utilizată de Comisie pentru a calcula rata de rentabilitate, susținând că nivelurile de rentabilitate stabilite de Comisie în scopul efectuării analizei prejudiciului erau în mod evident denaturate de prezența unui producător din Uniune relativ important în cadrul eșantionului, care a fost în măsură să realizeze economii de scară, spre deosebire de societățile mai mici incluse în eșantion.

(152)

Se observă că situația industriei din Uniune este analizată în toate elementele sale și că, prin urmare, microindicatorii referitori la producătorii din Uniune incluși în eșantion sunt reprezentativi pentru situația economică a întregii industrii din Uniune. Compoziția eșantionului definitiv nu a fost contestată de reclamanți și, astfel cum se explică în considerentul 20, Comisia consideră că eșantionul este reprezentativ pentru situația industriei din Uniune. În cadrul audierii desfășurate la 13 ianuarie 2016, reclamanții și-au reiterat preocupările cu privire la reprezentativitatea eșantionului, însă fără a le justifica. În orice caz, producătorii din Uniune incluși în eșantion nu pot fi analizați în mod izolat și niciunei societăți nu i se poate acorda o pondere diferită față de celelalte societăți incluse în eșantion, având în vedere faptul că întreaga industrie din Uniune este constituită din IMM-uri (a se vedea considerentul 18 de mai sus). Prin urmare, argumentul a fost respins.

(153)

S-a afirmat, de asemenea, că Comisia ar fi trebuit să observe scăderea rentabilității de la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare în cursul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Între 2010 și 2011 a avut loc o scădere dramatică a rentabilității, care nu a fost luată în considerare. În plus, se subliniază că Bioking și-a sporit pătrunderea pe piață tocmai în 2011, prin creșterea volumelor de import cu aproximativ 33 %.

(154)

Se reamintește faptul că, pentru a examina tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia analizează, în general, o perioadă de trei ani înainte de perioada de anchetă. Această perioadă este stabilită la începutul anchetei și este utilizată pentru a colecta date economice care fac obiectul unei verificări. În acest caz, astfel cum se explică în considerentul 28, perioada aleasă de Comisie pentru examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului începe la 1 ianuarie 2011 și se termină la 30 septembrie 2014, iar utilizarea acestei perioade nu a fost contestată de reclamanți în niciun moment din cadrul anchetei. Prin urmare, anul 2010 nu este cuprins în domeniul de aplicare temporal al prezentei anchete și utilizarea acestui an pe o bază selectivă pentru anumiți indicatori de prejudiciu selectați de reclamanți ar fi discriminatorie și subiectivă. În orice caz, ancheta nu a putut stabili o corelație clară între tendințele marjelor de rentabilitate ale industriei din Uniune și tendințele cotei de piață a societății Bioking pe parcursul perioadei examinate. În cele din urmă, Comisia observă că societățile incluse în eșantion nu au suportat costuri de restructurare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(155)

S-a susținut că este în joc capacitatea industriei din Uniune de a investi în viitor, întrucât scăderea volumelor de producție și a ratelor de utilizare a capacității va duce la incapacitatea industriei din Uniune de a-și acoperi costurile fixe pe termen lung. Prin urmare, actualele niveluri de rentabilitate sunt condamnate să se prăbușească.

(156)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a realizat investiții în cursul perioadei examinate. Chiar dacă nivelul investițiilor a scăzut în mod global cu 7 % în cursul perioadei examinate, acest fapt ar trebui observat în legătură cu procesul de producție al acidului tartric, care este destul de elementar și nu impune în mod necesar investiții importante în cercetare și dezvoltare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(157)

S-a afirmat, de asemenea, că creșterea fluxului de lichidități ar fi trebuit analizată începând cu 2010 în loc de 2011, întrucât acest din urmă an a înregistrat un flux de lichidități foarte scăzut. Potrivit părților interesate, în cazul în care Comisia ar fi considerat anul 2010 ca punct de plecare, ea ar fi observat că industria din Uniune dispunea de un surplus de lichidități în valoare de 6,8 milioane EUR. În plus, s-a afirmat că fluxul de lichidități s-a deteriorat în mod semnificativ între 2013 și perioada de anchetă, înregistrând o scădere de 43 % în decursul unei perioade scurte de timp. De asemenea, Comisia ar fi trebuit să examineze mai atent efectul de denaturare al celei mai importante societăți incluse în eșantion, având în vedere în special faptul că, în cazul a două dintre societățile incluse în eșantion, fluxul de lichidități a rămas la niveluri critice între 2012 și perioada de anchetă.

(158)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 154 de mai sus, situația industriei din Uniune este evaluată în mod normal pe o perioadă de trei ani înainte de perioada de anchetă, iar anul 2010 nu face parte din domeniul de aplicare temporal al prezentei anchete. Ancheta a arătat că marjele de profit realizate de industria din Uniune erau suficiente pentru a genera fluxuri de lichidități pe parcursul perioadei examinate. Fluxul de lichidități a atins nivelul său cel mai ridicat în 2012 și în 2013 și, în ansamblu, a crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(159)

S-a afirmat că tendința fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor era divergentă în raport cu tendința rentabilității, demonstrând astfel importanța volumului de vânzări în evaluarea rentabilității și a bunăstării generale a unei industrii. S-a afirmat că Comisia ar fi declarat în mod eronat că toți indicatorii financiari au înregistrat tendințe pozitive, întrucât nivelurile investițiilor au înregistrat o scădere accentuată între 2011 și 2013 (24 %) și o scădere globală de 7 % în cursul perioadei examinate.

(160)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor sunt indicatori economici diferiți și nu urmează în mod necesar aceleași tendințe. În orice caz, chiar dacă acești trei indicatori arată tendințe diferite, ei indică toți o creștere semnificativă în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă un indiciu clar al absenței prejudiciului pentru industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(161)

Potrivit părților interesate, concluzia referitoare la redresarea industriei din Uniune în urma practicilor de dumping anterioare contrazicea concluzia ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în care Comisia afirma că industria din Uniune se afla în continuare într-o situație vulnerabilă. S-a susținut că majoritatea indicatorilor utilizați în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor pentru a demonstra fragilitatea industriei din Uniune au continuat să se deterioreze în cursul perioadei examinate. Părțile interesate au contestat, de asemenea, abordarea Comisiei potrivit căreia orice redresare în urma practicilor de dumping anterioare este relevantă numai în măsura în care se referă la practicile de dumping ale altor producători-exportatori chinezi, împotriva cărora s-au extins și s-au modificat măsuri prin intermediul mai multor reexaminări. S-a afirmat că nu există niciun temei juridic în regulamentul de bază care să permită Comisiei să stabilească astfel de distincții.

(162)

Faptul că situația industriei din Uniune era încă considerată vulnerabilă în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor nu are niciun impact asupra concluziei anchetei actuale. Într-adevăr, astfel cum a fost confirmat de anchetă, situația financiară a industriei din Uniune a continuat să se îmbunătățească în cursul perioadei examinate, ceea ce a condus la niveluri de rentabilitate ridicate în 2012, în 2013 și în cursul perioadei de anchetă. În plus, Comisia confirmă abordarea descrisă în considerentul 123 în ceea ce privește analiza redresării în urma practicilor de dumping anterioare. Prin urmare, argumentul a fost respins. În orice caz, acest factor nu ar afecta concluzia generală a Comisiei privind lipsa unui prejudiciu important în circumstanțele specifice ale acestui caz.

(163)

În ceea ce privește nivelurile de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei din Uniune, părțile interesate au solicitat Comisiei să verifice din nou datele referitoare la ocuparea forței de muncă. În plus, aceleași părți interesate au criticat Comisia pentru că nu a recunoscut faptul că fuseseră efectuate concedieri deja înainte de începerea perioadei examinate.

(164)

Comisia confirmă cifrele indicate cu privire la ocuparea forței de muncă în considerentul 119 de mai sus, care au fost verificate în cursul anchetei. În ceea ce privește faptul că au avut loc concedieri înainte de începerea perioadei examinate, trebuie remarcat faptul că această perioadă rămâne în afara domeniului de aplicare temporal al anchetei actuale. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(165)

În cele din urmă, aceste părți și-au exprimat, de asemenea, preocupările în ceea ce privește supracapacitatea de producție importantă a societății Bioking, subliniind că ignorarea totală a cererii Uniunii nu poate conduce decât la distrugerea completă a industriei acidului tartric din Uniune pe termen scurt, indiferent de nivelul său de rentabilitate. În cadrul audierii desfășurate la 13 ianuarie 2016, aceste părți au reiterat faptul că informațiile referitoare la perioada ulterioară anchetei erau relevante pentru evaluarea corectă a situației industriei din Uniune, în special a rentabilității acesteia.

(166)

Potrivit informațiilor colectate și verificate în cursul anchetei, nu s-a putut stabili dacă capacitatea de producție a societății Bioking va crește în viitorul apropiat sau dacă noile instalații aflate în curs de construire le vor înlocui pe cele existente. Informațiile furnizate de reclamanți în observațiile lor referitoare la documentul de informare generală nu furnizează elemente de probă specifice în acest sens. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 85, evoluțiile ulterioare perioadei de anchetă nu sunt în mod normal luate în considerare și, în orice caz, nu mai pot fi verificate în acest stadiu tardiv al anchetei. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(167)

Având în vedere că s-a constatat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important, examinarea legăturii de cauzalitate nu a fost necesară.

(168)

Având în vedere că s-a constatat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important, examinarea interesului Uniunii nu a fost necesară.

(169)

Având în vedere concluziile formulate mai sus în ceea ce privește lipsa prejudiciului important suferit de industria din Uniune, în conformitate cu articolul 9 din regulamentul de bază, procedura ar trebui să fie încheiată fără instituirea de măsuri.

(170)

Toate părțile în cauză au fost informate cu privire la constatările finale și la intenția de a încheia procedura și au avut posibilitatea de a prezenta observații.

(171)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis un aviz,