18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/87

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Austriei pentru 2014 și a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate al Austriei actualizat pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Austriei pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Austria nu a fost identificată ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Austria pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 21 aprilie 2015, Austria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015 și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Austria este vizată de componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii tranzitorii privind datoria în perioada 2014-2016. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul își propune să îmbunătățească treptat deficitul global, la 2,2 % din PIB în 2015 și apoi la 0,5 % din PIB în 2019. Conform programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de cel mult 0,45 % din PIB – a fost realizat în 2014, iar guvernul își propune să respecte obiectivul pe termen mediu pe parcursul întregii perioade acoperite de program. Cu toate acestea, soldul structural recalculat indică o abatere de la obiectivul pe termen mediu începând din 2015. Se așteaptă ca ponderea datoriei guvernamentale în PIB să ajungă la un nivel maxim de 86,8 % în 2015, pentru ca apoi să scadă treptat la 79,7 % în 2019. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din Programul de stabilitate este plauzibil. Cu toate acestea, măsurile menite să sprijine, începând cu 2016, țintele de deficit preconizate nu au fost suficient detaliate. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se preconizează că, în 2015, soldul structural va devia cu 0,4 % din PIB de la obiectivul pe termen mediu. Abaterea va fi semnificativă în 2016, având în vedere proiecția privind înrăutățirea soldului structural cu 0,6 % din PIB, în comparație cu ajutarea structurală de 0,3 % din PIB care este necesară în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. Acest lucru ar presupune o abatere de aproximativ 0,9 % din PIB de la cerința Pactului de stabilitate și de creștere. Prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare. În același timp, conform Programului de stabilitate și previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, datoria brută se va menține pe o traiectorie descendentă, respectând regula tranzitorie privind datoria, în 2015 și 2016. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și ținând seama de previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul este de părere că există un risc ca Austria să nu respecte dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Relațiile dintre diferitele niveluri de guvernare sunt în continuare complexe și generează pierderi de eficiență în sectoarele vitale din administrația publică. Austria rămâne una dintre țările cu cel mai scăzut nivel al taxelor și impozitelor stabilite la nivel subnațional ca procentaj din PIB. În ciuda acestui nivel scăzut de autonomie fiscală, administrațiile subnaționale au mai multe responsabilități în materie de cheltuieli, precum și responsabilități administrative. Nivelul ridicat de complexitate și necorelarea responsabilităților în materie de venituri și a celor în materie de cheltuieli nu favorizează punerea în aplicare a reformelor de politică ample.

(10)

Sustenabilitatea bugetară pe termen lung a sistemului de pensii din Austria este în continuare afectată de deficiențe structurale. Reformele realizate până acum de Austria nu par a fi suficiente pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung a sistemului. În primul rând, vârsta efectivă de pensionare este în continuare considerabil mai mică decât vârsta legală de pensionare. În al doilea rând, vârsta legală de pensionare a femeilor este cu mult mai mică decât cea a bărbaților și nu va fi majorată până în 2024. În al treilea rând, vârsta legală de pensionare nu este deocamdată corelată cu speranța de viață, care crește în mod constant. Austria a luat unele măsuri în vederea creșterii vârstei efective de pensionare, care în prezent este de 59,7 ani (2014), dar care rămâne sub media de 63,1 ani din UE (2013). Au fost puse în aplicare măsuri menite să reducă posibilitățile de a beneficia de regimurile de pensionare anticipată și de invaliditate, prelungind astfel viața activă. De asemenea, penalitatea aplicată anual pentru pensionarea anticipată a fost majorată, iar perioada de cotizație la sistemul de pensii necesară pentru a putea beneficia de aceste regimuri a fost prelungită. Este în continuare neclar dacă efectele bugetare pozitive preconizate ale acestor măsuri se vor concretiza.

(11)

În Austria, cheltuielile pentru îngrijirile medicale se numără printre cele mai ridicate din Uniune. O reformă a sistemului de sănătate care este în curs de desfășurare (2013-2016) vizează stabilizarea acestora ca proporție din PIB începând din 2016. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care reformele sunt încununate de succes, sustenabilitatea bugetară și eficiența sistemului de sănătate se confruntă în continuare cu provocări structurale. În prezent, ar trebui luate măsuri care să vizeze perioada de după 2016. De exemplu, un număr mai mare de pacienți ar trebui să fie tratați în unități multidisciplinare de îngrijire primară ambulatorie, iar durata medie de internare pentru tratamentele spitalicești ar trebui redusă și mai mult.

(12)

Asigurarea disponibilității pe termen lung a unei forței de muncă calificate în mod corespunzător rămâne o provocare pentru Austria. Rata șomajului, de aproximativ 5,6 %, este printre cele mai scăzute din Uniune, însă potențialul de integrare pe piața muncii al anumitor părți din forța de muncă nu este pe deplin valorificat. Austria a întreprins unele măsuri menite să prelungească viața activă, să faciliteze mai mult participarea pe piața forței de muncă a femeilor și să exploateze mai bine potențialul participanților la piața forței de muncă proveniți din familii de migranți, inclusiv prin îmbunătățirea recunoașterii calificărilor acestora. Cu toate acestea, reformele recente trebuie monitorizate îndeaproape și sunt necesare mai multe măsuri pentru a valorifica pe deplin potențialul de integrare pe piața muncii al acestor grupuri.

(13)

La 13 martie 2015, Austria a prezentat o reformă fiscală cuprinzătoare menită să redefinească tranșele și ratele de impozitare pe venitul persoanelor fizice, în special prin reducerea de la 36,5 % la 25 % a cotei de bază pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice. Se estimează că facilitatea fiscală se ridică la 4,9 miliarde EUR, în timp ce se preconizează cheltuieli suplimentare în valoare de 300 de milioane EUR pentru a sprijini politica familială și activitățile de cercetare. În cadrul propunerii, reorientarea fiscală va fi finanțată parțial prin combaterea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor publice, creșterea la 13 % a cotelor reduse de TVA în anumite domenii și creșterea impozitului pe veniturile din capital de la 25 % la 27,5 %. Aceste planuri de reformă sunt, în general, conforme cu recomandările Consiliului din 2014. Este probabil ca acestea să sporească stimulentele pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu potențial modest de câștig și a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei și să favorizeze venitul disponibil. Cu toate acestea, reforma ar trebui să fie pusă în aplicare în așa fel încât să nu afecteze bugetul.

(14)

Sistemul școlar din Austria este caracterizat de un număr scăzut de persoane care părăsesc timpuriu școala, cu mult sub media UE. Un sistem puternic și funcțional de educație și formare profesională oferă un număr mare de lucrători cu înaltă calificare. Cu toate acestea, îmbunătățirea rezultatelor sistemului de învățământ și, prin urmare, a capacității de inserție profesională a tinerilor cu o situație socioeconomică precară, în special a celor proveniți din familii de migranți, rămâne o provocare. Evaluarea punerii în aplicare a unui nou sistem de învățământ secundar (Neue Mittelschule) a evidențiat deficiențe care nu au fost încă remediate.

(15)

În contextul semestrului european, Consiliul a recomandat în mod constant Austriei să îmbunătățească și să încurajeze concurența în domeniul serviciilor, însă măsurile adoptate până acum au fost limitate. Există în continuare cerințe privind forma juridică, acționariatul și tarifele aplicabile pentru mai multe profesii, ceea ce creează bariere de reglementare în calea accesului pe piață și împiedică profesioniștii sau societățile profesioniste din alte state membre să demareze o afacere în Austria. În contextul exercițiului de evaluare reciprocă, Austria își revizuiește normele privind accesul la profesie și exercitarea de activități profesionale pentru a evalua dacă acestea sunt proporționale și în interesul general. În comparație cu autoritățile din domeniul concurenței din alte state membre, autoritatea federală în domeniul concurenței nu dispune de resursele necesare, ceea ce o împiedică să acționeze mai eficient.

(16)

Sectorul bancar din Austria își menține reziliența, dar se confruntă în continuare cu o serie de provocări, atât pe plan național, cât și în ceea ce privește expunerile externe vulnerabile. Capitalizarea sectorului bancar a continuat să se îmbunătățească în 2014, însă persistă presiunile asupra rentabilității băncilor austriece. Cinci dintre cele mai mari șase instituții de credit austriece au trecut testul evaluării cuprinzătoare realizate de BCE în 2014, excepția fiind Österreichische Volksbanken (ÖVAG). Austria a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește restructurarea ÖVAG și a Hypo Group Alpe Adria (HGAA).

(17)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Austriei, pe care a publicat-o în raportul de țară pe 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Austriei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Austria, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările din cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

(18)

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său (6) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(19)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (7). Fiind o țară a cărei monedă este euro, Austria ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să evite abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2015 și 2016. Să asigure neutralitatea bugetară a reformei fiscale care vizează reducerea presiunii fiscale asupra veniturilor salariale. Să corecteze necorelarea responsabilităților în materie de finanțare și a celor în materie de cheltuieli pentru diferitele niveluri de guvernare. Să ia măsuri care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, inclusiv prin armonizarea mai devreme a vârstei legale de pensionare pentru femei și bărbați și prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață.

2.

Să consolideze măsurile menite să sporească participarea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă și a femeilor, inclusiv prin îmbunătățirea furnizării serviciilor de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung. Să ia măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de educație al tinerilor defavorizați.

3.

Să elimine obstacolele disproporționate pentru prestatorii de servicii și impedimentele în calea înființării de societăți interdisciplinare.

4.

Să ia măsuri pentru combaterea vulnerabilităților potențiale din sectorul financiar în ceea ce privește expunerile externe și calitatea insuficientă a activelor.