18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/73

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Luxemburgului pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Luxemburgului pentru 2014. La 28 noiembrie 2014, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Luxemburgului pentru 2015.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Luxemburgul nu a fost identificat ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Luxemburg pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Luxemburg în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 30 aprilie 2015, Luxemburgul și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de stabilitate pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Luxemburgul face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului de stabilitate pentru 2015, guvernul intenționează să reducă deficitul global de la nivelul de 0,6 % din PIB, înregistrat în 2014, la 0,1 % din PIB în 2015. Ulterior, planul guvernamental prevede o nouă creștere a acestui deficit, la 0,9 % din PIB în 2018. Guvernul intenționează să mențină obiectivul pe termen mediu, care prevede un excedent structural de 0,5 % din PIB, pe parcursul întregii perioade de programare. În conformitate cu Programul de stabilitate, guvernul intenționează să mențină ponderea datoriei guvernamentale în PIB cu mult sub valoarea de referință de 60 % din tratat. Se preconizează că ponderea datoriei va fluctua în jurul nivelului de 24 % pe întreaga perioadă a programului, înregistrând o valoare maximă ce va depăși ușor 24 % din PIB în 2016 și scăzând sub 24 % din PIB până în 2019. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare este favorabil în 2015 și plauzibil pentru perioada ulterioară. Cu toate acestea, începând cu 2016, există riscuri legate de punerea în aplicare a măsurilor bugetare. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, soldul structural ar urma să se mențină la nivelul prevăzut de obiectivul pe termen mediu în 2015 și în 2016. Pe baza evaluării sale a Programului de stabilitate și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Luxemburgul va respecta probabil dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. Cadrul fiscal al Luxemburgului a fost consolidat în mod semnificativ odată cu adoptarea cadrului bugetar pe termen mediu și cu crearea consiliului fiscal. Cu toate acestea, ar trebui remediate o serie de deficiențe grave în ceea ce privește publicarea cu regularitate a unor statistici bugetare intraanuale, care constituie un element esențial pentru monitorizarea în timp real a evoluțiilor bugetare.

(9)

Scăderea prognozată a veniturilor obținute din taxa pe consum ca urmare a modificărilor aduse reglementării în materie de comerț electronic evidențiază fragilitatea ce caracterizează cel puțin o parte din veniturile fiscale. În vederea asigurării în mai mare măsură a previzibilității acestora, există marjă de manevră pentru a se continua extinderea bazei de impozitare și armonizarea fiscalității, îndeosebi prin revizuirea impozitelor percepute pentru proprietățile imobiliare, care sunt scăzute în prezent, și prin utilizarea pe scară mai largă a unor surse alternative, inclusiv a taxelor de mediu. Au început lucrările pregătitoare în vederea unei ample reforme fiscale (care urmează să intre în vigoare în 2017).

(10)

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice este periclitată de creșterea cheltuielilor aferente pensiilor, care persistă în pofida recentei reforme a sistemului, și de creșterea constantă a cheltuielilor aferente serviciilor de îngrijire pe termen lung. Potrivit previziunilor, în 2015 (6) asigurările pentru servicii de îngrijire pe termen lung vor înregistra un deficit și se vor confrunta cu o diminuare treptată a rezervelor, care încă din 2017 vor scădea sub limita minimă legală de 10 % din cheltuieli. În cadrul bugetului pentru 2015 au fost adoptate unele măsuri care permit realizarea de economii (7). Totuși, reforma planificată a asigurărilor pentru servicii de îngrijire pe termen lung, prin care se urmărește să li se asigure persoanelor care au nevoie de îngrijire pe termen lung un nivel adecvat de servicii și să se garanteze finanțarea corespunzătoare, nu a fost încă transpusă în legislație. Reforma sistemului de pensii din 2012 nu a fost suficient de ambițioasă, deoarece nu a abordat decât parțial decalajul important dintre vârsta legală de pensionare și cea efectivă. Există în continuare mai multe posibilități de pensionare anticipată. Participarea lucrătorilor vârstnici pe piața forței de muncă rămâne foarte scăzută în comparație cu alte state membre. Au fost elaborate proiecte de legi privind reforma sistemului de pensii și de modificare a Codului muncii (Pactul privind lucrătorii în pragul pensionării). Acesta conține un pachet de măsuri care vizează menținerea lucrătorilor vârstnici pe piața forței de muncă.

(11)

Economia luxemburgheză se caracterizează prin diferențe considerabile ale productivității muncii de la un sector economic la altul, productivitatea din sectorul financiar fiind de două ori mai mare decât cea din sectoarele nefinanciare. Aceasta presupune că o diferență mai accentuată între salariile reale sectoriale, în concordanță cu productivitatea muncii din sectorul respectiv, ar putea sprijini realocarea forței de muncă spre sectoare emergente competitive sau către sectoare afectate de scăderea competitivității costurilor. Persistă barierele în calea ajustărilor salariale sectoriale, necesare pe termen lung.

(12)

Deși, în general, piețele forței de muncă înregistrează rezultate bune, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar sunt ridicate, ratele de ocupare profesională a lucrătorilor vârstnici, a femeilor și a tinerilor slab calificați sunt, prin comparație, scăzute. Există în continuare obstacole instituționale care stau în calea eficacității politicilor de activare. În cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă este în curs de aplicare o reformă importantă care urmărește să le ofere îndrumare individuală persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, reformă pe care guvernul intenționează să o finalizeze până la sfârșitul anului 2015. Proiectele de reformă a învățământului profesional și tehnic și, respectiv, a învățământului secundar, care au drept obiectiv îmbunătățirea rezultatelor școlare, în special în cazul elevilor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, nu au fost adoptate. Este de așteptat ca măsurile anunțate în legătură cu indemnizația de maternitate și cu alocațiile școlare, precum și reforma planificată a concediului pentru creșterea copilului să contribuie la creșterea participării femeilor pe piața muncii. Factorii care descurajează încadrarea în muncă a celei de a doua persoane care contribuie la venitul familiei își au originea în „sistemul comun de impozitare” și în modul în care este conceput sistemul de prestații sociale. În pofida ratelor ridicate de absolvire a învățământului terțiar, rezultatele școlare rămân nesatisfăcătoare, iar situația persoanelor care provin din familii de migranți și a tinerilor slab calificați rămâne dificilă. Provocările legate de oferta de pe piața forței de muncă determinate de factori instituționali și de modul în care este conceput sistemul de prestații sociale persistă și constituie cauza problemelor de pe piața forței de muncă.

(13)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Luxemburgului, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de stabilitate, Programul național de reformă și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Luxemburgului în anii anteriori. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Luxemburg, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european sunt reflectate în recomandările 1-3 de mai jos.

(14)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate al Luxemburgului și consideră (8) că Luxemburgul respectă Pactul de stabilitate și de creștere.

(15)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro (9). Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Luxemburgul ar trebui să asigure, în același timp, punerea în aplicare integrală și în timp util a acestor recomandări,

1.

Să extindă baza de impozitare, în special în ceea ce privește consumul, impozitele periodice pe proprietate și taxele de mediu.

2.

Să elimine decalajul dintre vârsta legală și vârsta efectivă de pensionare, prin limitarea regimurilor de pensionare anticipată și prin corelarea vârstei legale de pensionare cu speranța de viață.

3.

Să reformeze sistemul de stabilire a salariilor, în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, astfel încât acestea să evolueze în concordanță cu productivitatea, în special la nivel sectorial.