18.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 272/36

(1)

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice. Strategia se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

(2)

La 14 iulie 2015, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o Recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii, iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2). Împreună, acestea formează „orientările integrate” de care statele membre au fost invitate să țină seama în politicile lor economice și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.

(3)

La 8 iulie 2014, Consiliul a adoptat o Recomandare (3) privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2014 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de convergență al Danemarcei pentru 2014.

(4)

La 28 noiembrie 2014, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice pentru 2015. În aceeași zi, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă, în care Danemarca nu a fost identificată drept unul dintre statele membre pentru care ar urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(5)

La 18 decembrie 2014, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru stimularea investițiilor, intensificarea reformelor structurale și continuarea unei consolidări fiscale responsabile și favorabile creșterii.

(6)

La 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de țară pentru Danemarca pentru 2015. În raport s-au evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate la 8 iulie 2014.

(7)

La 27 martie 2015, Danemarca și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2015, precum și Programul de convergență pentru 2015. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(8)

În prezent, Danemarca face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul de convergență pentru 2015, guvernul prevede o creștere a deficitului global de la 1,6 % din PIB în 2015 – când acesta a fost susținut de venituri excepționale – la 2,6 % din PIB în 2016. Guvernul își propune de asemenea să reducă ulterior deficitul, astfel încât în 2020 să se ajungă la un buget echilibrat. Potrivit Programului de convergență, guvernul își propune să atingă obiectivul pe termen mediu – un deficit structural de 0,5 % din PIB – începând cu 2016. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei din PIB va scădea treptat de la 39,8 % în 2015 la 36,7 % în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2015, se estimează că în 2015 soldul structural va corespunde obiectivului pe termen mediu. Potrivit acelorași previziuni există însă riscul unei anumite abateri de la obiectivul pe termen mediu în 2016, când cheltuielile nete ar putea depăși criteriul de referință cu 0,3 % din PIB. Deși se estimează că această abatere va fi temporară, întrucât creșterea cheltuielilor nete în 2016 este influențată de eliminarea treptată a măsurilor cu caracter excepțional legate de impozitarea economiilor pentru pensie, până în 2016 ar putea fi necesare măsuri suplimentare. Pe baza evaluării Programului de convergență și luând în considerare previziunile Comisiei din primăvara anului 2015, Consiliul consideră că Danemarca va respecta probabil, în linii mari, dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere.

(9)

Creșterea durabilă din Danemarca este condiționată de existența pe termen lung a unei oferte de forță de muncă adecvat calificată. Prin reforma politicii active în domeniul pieței forței de muncă din 2014, Danemarca a înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de inserție profesională a persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă. Reforma se află într-un stadiu incipient și este necesar ca rezultatele acesteia să fie monitorizate. Continuă să fie necesare măsuri suplimentare pentru persoanele cu cele mai reduse posibilități de participare la piața forței de muncă, după cum reiese din recomandările grupului de experți Carsten-Koch II. Nivelul scăzut de instruire, experiența limitată pe piața forței de muncă, vârsta scăzută și proveniența din familii de migranți par a constitui factori esențiali în această privință. Potențialul de integrare pe piața forței de muncă a persoanelor care provin din familii de migranți continuă, în general, să nu fie valorificat pe deplin. În ciuda cheltuielilor ridicate din sectorul învățământului danez, rezultatele educaționale se situează la un nivel mediu, în special în cazul elevilor care provin din familii de migranți. Reforma sistemului școlar primar și secundar, precum și a sistemului de educație și formare profesională vizează depășirea acestei provocări. În vederea îmbunătățirii rezultatelor educaționale, este necesar ca aceste reforme să fie duse la bun sfârșit.

(10)

Îmbunătățirea competitivității este esențială pentru consolidarea redresării economice a Danemarcei. Creșterea productivității, un aspect vital în acest scop, a fost în general slabă în ultimele două decenii și a fost afectată de existența unor bariere la intrarea pe piață și a unor cerințe normative împovărătoare în sectoarele de servicii orientate spre piața internă. Conform Comisiei pentru productivitate, construcțiile și comerțul cu amănuntul sunt sectoare în care productivitatea ar putea fi îmbunătățită. Regulile aplicabile unităților de vânzare cu amănuntul sunt foarte stricte, iar pentru flexibilizarea lor nu s-a întreprins nicio măsură. Sectorul construcțiilor este caracterizat de reguli de construcție severe și de un număr ridicat de scheme de certificare. Guvernul a prezentat o strategie referitoare la construcții în noiembrie 2014. Strategia conține planuri bune de măsuri, cum ar fi simplificarea normelor, raționalizarea elementelor tehnice din cererile de autorizații de construire, introducerea unor standarde internaționale, armonizarea standardelor naționale și reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor de construire. Cu toate acestea, strategia nu a fost încă tradusă pe deplin în măsuri concrete. În domeniul autorizării și al certificării continuă să existe scheme care se suprapun și care, în unele cazuri, sunt valabile și pentru furnizarea temporară de servicii transfrontaliere. În plus, autorizațiile și certificatele emise în alte state membre nu sunt întotdeauna luate în considerare în cazul furnizorilor de servicii care doresc să își deschidă sedii în Danemarca.

(11)

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Danemarcei, pe care a publicat-o în Raportul de țară pentru 2015. De asemenea, a evaluat Programul de convergență și Programul național de reformă, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Danemarcei în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Danemarca, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-2 de mai jos.

(12)

În lumina acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de convergență, iar avizul (5) său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

Să încerce să nu se abată de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016.

2.

Să mărească productivitatea, în special în sectoarele serviciilor orientate spre piața internă, cum ar fi comerțul cu amănuntul și construcțiile. Să reducă restricțiile valabile pentru unitățile de vânzare cu amănuntul și să ia măsuri suplimentare pentru îndepărtarea barierelor reprezentate de schemele de autorizare și de certificare, care persistă în sectorul construcțiilor.